B U S I N E S S I N T H E D I G I T A L A G E

Nr. 12 - Decembrie 2012 www.ittrends.ro

«[Convergența] „Este mai degrabă un mod de a permite unei «[Convergența] „Este mai degrabă un mod de a permite unei organizaţii să devină mai eficientă, mai agilă şi la un cost de organizaţii să devină mai eficientă, mai agilă şi la un cost de

utilizare mai redus, să poată să pună în aplicare ceea ce este nevoie utilizare mai redus, să poată să pună în aplicare ceea ce este nevoie din punct de vedere al companiei, din punct de vedere al IT-ului.”»din punct de vedere al companiei, din punct de vedere al IT-ului.”»

Pag. 12-13Pag. 12-13

Storage Business Development Manager/Central Emerging Europe Dell

I NTERV IUR I

Pag. 18

Adrian Ursu, Adrian Ursu, Managing Director,Managing Director,Dynamicweb RomâniaDynamicweb România

John Gallagher,John Gallagher,Vice President, Marketing Vice President, Marketing and Communications, and Communications, Growth Markets Unit, IBMGrowth Markets Unit, IBM Pag. 8

Irina Socol,Irina Socol,Preşedinte şi Director GeneralPreşedinte şi Director GeneralSIVECO Romania.SIVECO Romania. Pag. 10 Serban Zirnovan

BBBBBB

www.ittrends.ro

1Nr. 12 - Decembrie 2012

E D I T O R I A L

Soluţia libertăţii cu măsurăRecenta întâlnire din Dubai a factorilor de influenţă şi de-

cizie din lumea Internet mă obligă să nu închei acest an cu un editorial plin doar de urări de bine, pace, sănătate

şi prosperitate. Acestea sunt de la sine înţelese şi reprezintă, poate, singurele gânduri bune pe care oamenii şi le mai pot transmite actualmente unii altora cu sinceritate şi speranţă.

Rămasă în coadă de peşte, reuniunea din statul arab a dat la iveală unele chestiuni mult mai profunde decât proble-matica legată de diferendul dintre libertatea absolută a Inter-netului şi măsuri de „control” al accesului la Internet. Dacă la prima vedere a fost o nouă dispută între statele bazate pe democraţia parlamentară şi statele unde mecanismele democratice sunt mai obscure, dincolo de aparenţe lucrurile care au „transpirat” au arătat cu totul altceva.

Nevoia unei astfel de întâlniri la nivel înalt a ridicat din start un mare semn de întrebare. De ce, în privinţa unui „asset” comun al omenirii cum este Internetul, devine necesară o reuniune internaţională la nivel de state, mai ales când pro-blema oficial dezbătută a fost aceea a libertăţii de acces?

Ca să nu acuz în aceste rânduri vreun stat anume de com-portament opresiv în privinţa accesului, voi spune doar că probleme legate de restricţionarea libertăţii de folosire a In-ternetului au apărut de multe ori în ultimii ani şi în mai multe state, unele dintre ele având chiar oarece tradiţii democra-tice. De fiecare dată au existat condamnări publice, luări de poziţie politice, apeluri la respectarea diverselor drepturi etc. Şi atunci, de ce acum o ditamai reuniune internaţională?

Din punctul meu de vedere, o asemenea reuniune nu numai că era necesară, ci este în continuare crucială pentru deci-derea unui viitor comun al umanităţii, nu doar al accesului la Internet. Mai important decât atât, este imperios necesar ca astfel de reuniuni să înceapă să ajungă la decizii şi planuri de acţiune, poate chiar să ducă la crearea unei Organizaţii Mondiale a Internetului. Sunt cel puţin două motive obiective care susţin o asemenea opinie.

În primul rând, poate că nu este deloc întâmplătoare or-ganizarea unei asemenea reuniuni acum. Efectele generate de Internet în viaţa socio-economică a omenirii au ajuns şi la nivelul „establishmentului” politic, cel care, atunci când se simte ameninţat sau miroase o mare oportunitate, ştie să se pună în mişcare. Ei bine, schimbările profunde induse în societate de tehnologie şi de copilul de aur al acesteia, Internetul, au ajuns să zdruncine din temelii însăşi structura sistemului politic tradiţional.

Pusă într-un cadru exemplificator simplu, pentru care îi mulţumesc Mihaelei Gorodcov, directoarea IDG Romania, situaţia se prezintă astfel: ciclurile electorale actuale, perfecte pentru o societate în care ritmul de schimbare era lent, au de-venit prea statice ca să mai facă faţă dinamicii vieţii umane.

Pur şi simplu, guvernele, de oriunde ar fi ele, nu mai sunt ca-pabile să gestioneze, din pricina a însuşi modului în care sunt formate, actuala conjunctură socio-economică prin măsuri şi planuri de acţiune. Iar reuniunea din Dubai, în opinia mea, a arătat pentru prima dată faptul că aceste guverne încep să conştientizeze că Internetul şi tehnologia le ameninţă chiar fundamentele pe care sunt alcătuite.

În al doilea rând, Internetul şi tehnologia bazată pe Internet au ajuns, într-un orizont de timp care la scară istorică poate fi comparat cu o fracţiune infimă de secundă, să fie „blatul” economic şi social principal al omenirii. Iar o asemenea adevărată bombă nucleară explodată în universul activităţii umane la scara întregii planete nu poate să nu genereze unde de şoc profunde, mai mult sau mai puţin conştientizate de „victimele” exploziei.

Că vrem sau nu, Internetul ne schimbă deja din temelii vieţile tuturor. Aşa cum am mai scris, această schimbare are şi o parte bună, şi una extrem de proastă. Nu voi detalia aici din nou elementele acestei imagini şi nici faptul că depinde de fiecare de care parte a Internetului se „agaţă” pentru a-şi defini propria viaţă. Cert este că un astfel de context dă naştere, pe bună dreptate, fiorilor. De ce? Deoarece un astfel de „blat” rămas fără niciun fel de control generează, aproape inevitabil, haos. Iar din haos se poate naşte orice, inclusiv o nouă organizare planetară.

Nu ştiu dacă recenta reuniune internaţională a fost un eve-niment singular. Personal, cred că a fost doar un început. Mai mult decât atât, sper că a fost doar un început. Sper la fel de mult ca în cel mai scurt timp, din astfel de reuniuni să apară şi decizii, poate chiar unele dureroase. De ce? Din punctul meu de vedere, haosul este lucrul care duce civilizaţia umană cel mai aproape de neant. Iar calea cea mai sigură către haos este dată de libertatea fără responsabilitate. Iar pentru noi, românii, de exemplu, 22 de ani de libertate fără responsabi-litate au arătat deja ce pot aduce... �

bogdan.marchidanu@agora.ro

Bogdan Marchidanu

www.ittrends.ro

2 Nr. 12 - Decembrie 2012O P I N I I

Tehnologiile care ne vor influenţa viaţa după sfârşitul lumii

Ca în fiecare an, Decembrie este o lună de bilanţuri şi de previziune a tendinţelor tehnologice din următorul an. Un bilanţ al anului 2012 este încă greu de schiţat, căci nu au fost încă anunţate rezultatele finale ale alegerilor şi mulţi

îşi leagă speranţele de vânzări de un Decembrie alb, care ar mai putea revigora puţin balanţele de profit, după un 2012 negru...

Deşi mulţi se uită speriaţi prin calendare, contorizând timpul rămas până la „Sfârşitul lumii”, mai ceva decât la aproape uitata ameninţare Y2K, merită să scrutăm puţin viitorul şi să trecem în revistă cele mai importante tehnologii care ne vor influenţa viaţa şi business-ul în 2013.

A devenit o tradiţie ca Gartner să stabilescă un top al tehnolo-giilor cheie ce vor marca următorul an. Interesant este că faţă de predicţiile din ultimii 2-3 ani, când se vorbea în mare despre aceleaşi trenduri tehnologice - virtualizare, cloud, consumerizare, reţele sociale sau infrastructuri convergente - cu ponderi eventual diferite, se pare că 2013 ar trebui să fie un an de referinţă, în care noi concepte şi trenduri tehnologice ne vor guverna activitatea.

1 Bătălia gadgeturilor mobile – Gartner prezice că în 2013 telefoanele mobile vor depăşi numeric PC-urile ca modalitate

de acces la Web, iar până în 2015 peste 80% dintre echipamentele vândute pe pieţele mature vor fi dispozitive de tip smartphone. În aceeaşi perioadă, vânzările de tableturi vor ajunge la 50% din cele de laptopuri.

2 Aplicaţii Mobile şi HTML5 – se poate prevedea cu clari-tate pentru perioada următoare o continuă diversificare a

aplicaţiilor, fiind greu ca un singur tool să poată acoperi toate arhitecturile mobile, precum cele native, speciale, HTML 5 sau hibride.

3 Personal Cloud – un concept nou, care continuă o lungă serie de predicţii ce anunţau dispariţia PC-urilor. Până la

mult-aşteptata revoluţie cloud enterprise, Personal Cloud se poate defini ca o colecţie unică de servicii, destinaţii Web şi conectivitate ce va deveni nucleul central al tuturor activităţilor din decursul unei zile.

4 Magazine de aplicaţii Enterprise – până în 2014 Gartner prezice că multe organizaţii vor apela la aplicaţii mobile ce pot

fi descărcate din magazinele specializate ale providerilor. Această tendinţă va produce mutaţii ample la nivelul managerilor IT, care din coordonatori tehnici se vor specializa în achiziţii şi marketing.

5 Internet of Things (IoT) – un alt concept nou, a cărui de-numire încearcă să definească modul în care noţiunea de

Internet va acoperi treptat şi echipamentele de accesare şi navi-gare. Elementele cheie ale IoT formate din senzori, tehnologii de recunoaştere a imaginilor şi sisteme de plată NFC vor fi incluse în majoritatea echipamentelor mobile. Tehnologiile celulare, la rân-

dul lor, vor fi incorporate în diferite device-uri, de la containere farmaceutice la automobile.

6 Hybrid IT şi Cloud Computing – Cloudul este printre puţinele tehnologii care se regăsesc în predicţiile din ultimii

ani. Pe măsură ce departamentelor IT li se cerea să facă tot mai mult cu tot mai puţin, rolul acestora s-a diversificat, ajungând la responsabilităţi de Cloud Services Brokerage (CSB), cu atribuţii complexe de previzionare şi administrare a unor pachete de servicii cloud heterogene.

7 Forţa strategică a marilor volume de date – întotdeauna informaţiile au însemnat putere. Operarea cu volume mari de

date forţează impunerea unor transformări ce depăşesc elemen-tele tradiţionale. Una dintre acesta constă în renunţarea la ideea că o mare organizaţie are nevoie de un singur centru de date care să conţină toate informaţiile necesare în procesele de business şi adoptă un model pluralist, bazat pe sisteme dedicate pentru content management, data warehouses, data marts şi foldere specializate.

8 Analiza şi Simularea – odată cu îmbunătăţirea performanţe-lor şi a balanţei de costuri, liderii departamentelor IT pot

extinde activităţile de analiză complexă şi simulare la nivelul oricărui obiectiv de business. Un client mobil, conectat la un motor de analitice găzduit în cloud şi la depozite uriaşe de date poate folosi funcţionalităţile de optimizare şi de simulare în orice moment, de oriunde.

9 In Memory Computing (IMC) – se bazează tot pe capacitatea cloudului de a oferi servicii şi procese ce pot fi derulate în

câteva secunde şi care pot înlocui metode tradiționale de proce-sare batch cu durată de ordinul orelor. Milioane de înregistrări pot fi scanate în câteva zeci de milisecunde.

10 Ecosisteme Integrate – tendinţa generală de integrare continuă, antrenând nu numai entităţile de la nivel de

sisteme, ci şi cele de ecosistem, ca urmare a opţiunilor clare pentru costuri scăzute, simplitate şi garanţii sporite de securitate. Inte-grarea ecosistemelor se manifestă la trei nivele: echipamente de tip Appliance, care integrează funcţionalităţile hardware cu cele software, aplicaţiile software integrate cu serviciile, iar maga-zinele de soluţii găzduite în cloud permit folosirea de produse provenite de la mai mulţi vendori. �

rcrahmaliuc@yahoo.com

Radu Crahmaliuc

www.ittrends.ro

3Nr. 12 - Decembrie 2012

I N T E R V I U

www.ittrends.ro

4 Nr. 12 - Decembrie 2012S T U D I U

Totuşi, relaţia dintre un cumpărător şi un distribuitor automat poate fi semnificativ îmbunătăţită. În acest moment utiliza-

torului fie îi place acest gen de cumpărături, fie nu, nefiind cale de mijloc. Acest lucru se întâmplă din cauza limitărilor echipamentelor. Nu de puţine ori varietatea de produse este inadecvată, stocul este aproape inexistent sau produsul cumpărat rămâne blocat între dis-penser şi geam. Un studiu recent comandat de Intel la nivel european arată limitările acestor dispozitive şi dorinţele utilizatorilor de a duce echipamentele la nivelul următor.

Obişnuinţă vecheShopping-ul cu distribuitoarele automate rămâne popular în Europa, 11% din res-pondenţi declarând că folosesc un astfel de echipament zilnic, iar 30% săptămânal. Italienii folosesc cel mai mult distribuitoarele automate, 33% dintre cei intervievaţi de-clarând că fac achiziţii zilnice, iar 37% săptămânal. Cele mai folosite automate se află în centrele de cumpărături, 53%, şi în staţiile de transport, 50%. 36% dintre cumpărători au declarat că cele mai multe achiziţii, folosind astfel de echipamente, sunt pentru a-şi satisface poftele. 65% din-tre spanioli au confirmat acest lucru.

Dificultăţi la folosireÎn general, 88% dintre respondenţi au admis faptul că folosirea de automate este o modalitate de shopping rapidă şi utilă. Totuşi, în ciuda acestui fapt, mulţi utilizatori întâmpină dificultăți tehnice atunci când le folosesc. Prin-tre principalele probleme enumerăm: opţiuni limitate de plată, echipamente care sunt scoase din uz, selecţie slabă de produse. De aseme-nea, nici sistemul de plată nu este unul con-venabil. Mai mult de jumătate dintre utilizatori se înfurie atunci când echipamentul nu poate da rest, 49% atunci când bancnotele nu sunt acceptate, iar 44% dintre respondenţi au plătit, dar nu au primit produsul comandat.

Cei mai mulţi dintre utilizatori admit faptul că sunt frustraţi de experienţa de cumpărare cu automate și nu este o surpriză faptul că mulţi dintre ei ar renunţa la a le folosi. 15% dintre respondenţi au declarat chiar că au împins sau lovit echipamentul, iar 10% că au folosit cuvinte nepotrivite. 34% s-au plâns de aceste aspecte altor oameni, în timp ce 26% sunt dispuşi să facă plângeri oficiale. Interesant

este faptul că polonezii folosesc cele mai multe cuvinte urâte atunci când au o problemă cu un automat (20%), în timp ce 48% dintre ruşi povestesc altora experienţa.

Mai inteligente, mai sociale şi îmbunătăţite Respondenţii au fost clari cu privire la cum văd ei o îmbunătăţire a experienţei în lucrul cu automatele. În fruntea listei se află: tehnologia touchscreen – 73%, ecrane HD şi interfeţe de utilizare intuitive - 59%. 25% ar dori ca apa-

ratele să poată fi controlate vocal, în timp ce 17% şi-ar dori să poarte o conversaţie cu echi-pamentul. Italienii sunt cei care îşi doresc cel mai mult să folosească aparatul folosind gesturi cu mâna, 33%, comparativ cu restul ţărilor – 17%.

Adiţional segmentului de interactivitate, utilizatorii își doresc ca automatele să le poată oferi şi o experienţă socială diferită. Mai mult

de două treimi dintre respondenţi şi-ar dori să primească discount-uri dacă fac achiziţii frecvent (62%), iar 39% şi-ar dori să vadă feedback-ul celorlalţi şi să le citească recomandările.

Nu doar simple gustăriUtilizatorii își doresc ca automatele să ofere mai mult decât mâncare şi băutură. Peste jumătate dintre respondenţi (55%) şi-ar dori să îşi poată încărca telefonul contra cost. De asemenea, 54% şi-ar dori să acce-seze gratuit Wi-Fi, 50% să tipărească foto-grafii de pe carduri de memorie, iar 38% dintre respondenţi şi-ar dori să poată plăti cu ajutorul unui smartphone.

Cei mai interesați de aceste noi evoluții din zonă sunt cei de la Intel. Aceștia lucrează împreună cu importanţi vendori şi cu cele mai mari branduri globale pentru a dezvolta noile automate.

Cu ajutorul procesoarelor din noile generații, retailerii vor avea posibilitatea de a oferi efecte vizuale şi capabilităţi de

procesare performante, pentru o experiență mai plăcută a utilizatorilor. Intel Audience Impression Metric Suite (AIM Suite) integrat în reclamele digitale de pe automate va putea măsura numărul de utilizatori interesaţi de astfel de produse, iar Intel Active Management Technology (AMT) va permite operatorilor să urmărească în timp real inventarul, să progra-meze reîmprospătarea stocului şi să realizeze diagnoza sistemelor de operare. Cu aceste in-strumente, lucrul cu distribuitoarele automate va deveni o altfel de experiență. �

Distribuitoarele automate vor deveni mai inteligenteDistribuitoarele automate sunt încă prezente în centrele de shopping şi în clădirile de birouri unde, de-a lungul timpului, au rămas populare în rândul utilizatorilor.

www.ittrends.ro

5Nr. 12 - Decembrie 2012

A D V E R T O R I A L

www.ittrends.ro

6 Nr. 12 - Decembrie 2012E V E N I M E N T

A încerca o privire de sinteză asupra domeniului IT&C este destul de riscant în zilele noastre.

O să fac câteva referiri la Ziua Comu-nicațiilor, ediția a 16-a din 17 mai, acest an. La această ediție am avut scurte me-saje, de 5 minute, dedicate de la Neelie Kroes, VP Comisiei Europene și de la Dr. Hamadoun I. Touré, Secretar General al International Telecommunication Union (ITU). Audiența a fost formată din 12 grupe: elita IT&C, economia reală, mediul de afaceri, guvernamental, ambasade, ziariști, mediul universitar-academic, mi-

li tari, asociații, consultanță, industrie, alte VIP-uri. Au fost prezente în jur de 900 de persoane, dintre care cca. 400 de persoane au participat la prezentările din cadrul conferințelor, iar ceilalți au vizitat expoziția organizată în paralel în 3 din-

tre sălile de la Crowne Plaza. Pentru ca un astfel de eveniment să aibă succes, trebuie administrat cu mare exactitate timpul, conținutul trebuie să fie cât mai profund, prezentările să nu se lungească inutil și în general participanții trebuie să aibă parte de o experiență plăcută fără să cădem în capcana locală a festivismului.

La conferință au fost reprezentate și autoritățile statului român, prin Dan Nica - MCSI, Cătălin Marinescu – ANCOM, Bogdan Chirițoiu - Consiliul Concurenței şi alții.

La această ediție am realizat și un Who’s Who în IT&C în România. Nu știu dacă

voi mai repeta experiența, pentru că a fost foarte greu, am primit foarte puțin sprijin și ca un bun cunoscător al domeniului știu ce orgolii sunt și cum sunt pregătiți unii să se împăuneze cu laurii altora care chiar au însemnat ceva în domeniu.

În cadrul prezentărilor, așa cum insist de mai mult de 10 ani, am invitat atât ope-ratorii de comunicații, cât și furnizorii de soluții de comunicații. Lumea știe în gene-ral despre operatori. Este adevărat, aceștia sunt foarte buni, foarte complecși, au o ac-tivitate foarte interesantă. Și cred că este suficient să amintesc faptul că persoane care au fost în top managementul unor multinaționale de IT sau de consultanță lucrează azi în cadrul unor operatori tele-com. Iar dacă e să ne gândim puțin la isto-rie, să încercăm să realizăm ce a însemnat transformarea Romtelecom, dintr-o com pa-nie cu 68.000 de angajați, cu cca. 16 ani în urmă, într-o companie cu 7.400 de angajați în prezent, o companie foarte suplă și competitivă. Desigur, în cadrul con ferinței am avut ca partener Romtelecom, dar și Orange, Vodafone, RCS-RDS, 2K Telecom, operatori care de altfel și-au adjudecat și licitația de cca. 700 de milioane de euro pentru licențele de comunicații din această toamnă.

Ziua Comunicațiilor la cumpăna dintre ani

Am avut recent o conversație cu Dom-nul Eugen Preotu, personaj emblema-tic pentru industria IT&C din România, despre anul care se apropie de final

și despre perspectivele viitorului. Așa cum ne-am obișnuit, sentințele domniei sale au pre-cizia unui bisturiu. Vom puncta repere despre ediția 2012 a Zilei Comunicațiilor și despre ediția de anul viitor.

www.ittrends.ro

7Nr. 12 - Decembrie 2012

E V E N I M E N T

La această conferință au participat și furnizorii de soluții și infrastructuri de comunicații, cum ar fi: Ericsson, Huawei, Alcatel-Lucent, Nokia Siemens Networks, Romkatel (Kathrein), dar și companii de IT care oferă servicii software, inclusiv pentru rețele de socializare (IBM, Google, TeamNet, NetCity, HP, Secant – în total 200 de firme IT&C).

În zilele noastre au succes companiile care realizează cât mai mult, cu cât mai puțini oameni. Eu am condus și companii de sute de oameni, și de mii de oameni, dar și de câțiva oameni. Am fost întrebat adesea, care dintre aceste tipuri de compa-nii este mai greu de condus. Întotdeauna am fost de părere că cel mai greu este să te conduci pe tine însuți.

La ediția din 2012 am avut și o tombolă, cu premii semnificative, constând în ta blete, smartphone-uri, aparate foto, re cei vere, HDD etc. Țin să le mulțumesc și firmelor care au sponsorizat această tombolă. Ziua a fost încheiată cu o degustare de vinuri compusă din 145 de vinuri medaliate din 54 de țări. De asemenea, participanții au admi-

rat și pictura dedicată IT&C și degustării de vin și au audiat harpa romană, de concert.

Nu pot să nu menționez și partenerii media ai conferinței, care nu s-au rezu-mat la media tradițională, print, ci au fost completați de media online: Agora; Busi-ness 24; Business Arena; Comunicații Mo-bile; Connect; eFinance; Hit.ro; IT Trends; Mastermind Communications; MTR Press; Q Magazin; Railway PRO; Metropolitan; Softline; T&T; TVR Info; Ziare.ro, precum și bloggeri si alte rețele sociale.

La Ziua Comunicațiilor 2012 au par-ticipat la expo-demo Evolio, Allview, Nec, Romsys, Sony Center, Toshiba, Xerox, LG, Hitachi, Intel, ZTE, Beia, Secant, NetCity, GTS Telecom și alții.

În ceea ce privește anul viitor, princi-palele tendințe vor fi: 4G, Big Data, cloud computing, gadgeturi (smartphones, ta-blete, tablete PC, ultrabooks), 4K / OLED, tehnologii solid state storage, printere 3D, și va continua explozia informațională a rețelelor sociale, urmată de adevărata revoluție în IT, evoluția către quantum computing.

Criza și-a spus cuvântul; trebuie să realizăm că în urmă cu câțiva ani investițiile străine în România erau de 9 miliarde de euro pe an, iar în 2011 au fost de 1 miliard. Piața IT&C a fost de 5,5 miliarde de euro, iar în 2011 a fost de 3,6 miliarde.

O altă predicție este că în următorii câțiva ani, una dintre cele mai importante compa-nii IT&C își va vedea valoarea diminuată cu 50% până la 70%, confruntându-se cu o criză similară celei prin care trece Nokia în prezent.

În 2013 vom organiza a 17-a ediție a Zilei Comunicațiilor, în data de 16 mai, la Crowne Plaza, în care vom implica și economia reală: energie, petrol-gaze, sec-toarele bancar, infrastructuri, sănătate, educație etc.

Românii, dacă vorbim de individualități, sunt inteligenți, dar atunci când vorbim de un grup, de la 3 indivizi în sus, lucrurile încep să se degradeze.

În ceea ce privește invazia de tehnologii și dispozitive digitale, eu continuu să cred în om! �

Certificarea Apple Authorised Reseller este un bun indicator al nivelului de expertiză acumulat de membrii echipei Kapsch România și o dovadă a consecvenței în atingerea scopului declarat de a deveni un integrator de sisteme IT capabil să ofere întregul spectru de soluții și servicii profesio-nale. Astfel, clienții pot be neficia acum de suportul specialiștilor Kapsch în efortul depus de a îngloba în infrastructura IT echipamentele mobile utilizate ocazional sau de a adopta o politică coerentă în privința utilizării dispozitivelor mobile în cadrul organizației.

Platforma iOS oferă o experiență unică prin simplitate, prin intuitivi-tate și, în același timp, prin nivelul avansat de integrare. Concepute a fi cât mai simplu de utilizat, dispozitivele Apple beneficiază de un vast eco-sistem de aplicații alcătuit din suitele de aplicații off-the-shelf, precum și din aplicațiile dezvoltate la cerere pe această platformă flexibilă de către diverse companii de dezvoltare software.

De la angajatul care culege date din teren și până la membrii consiliului de administrație al unei companii care extrag în timp real rapoarte de business intelligence din bazele de date, utilizatorii de iPhone sau iPad din orice compartiment al unei organizații știu că se pot baza pe fiabilitatea și disponibilitatea unor puternice instrumente de afaceri. Fie că este vorba de companii financiar-bancare, de producție, utilități, din sectorul medical sau din administrația publică, mobilitatea extinde eficiența utilizato rilor și contribuie cu infor mații utile la susținerea proceselor decizionale.

Întreg mediul de afaceri simte presiunea pe care o exercită utilizarea dispozitivelor mobile, fie cele puse la dispoziția angajaților, fie cele perso-nale ale acestora, introduse în ecosistemul organizațiilor – așa numitele BYOD (Bring Your Own Device). Pentru 2013, IDC apreciază că piața dispozitivelor mobile inteligente – smartphone, tablete, e-reader – va crește cu 20% față de anul pe care îl încheiem, reprezentând aproxima-tiv 57% din creșterea marcată de întreaga piață globală de IT. Creșterea previzionată a acesteia este de 5,7%, până la 2.100 miliarde USD, iar fără contribuția dispozitivelor mobile inteligente creșterea ar fi de numai 2,9%. Pentru România, estimările de piață indică o posibilă triplare a numărului de telefoane inteligente, de la 2,5 milioane în 2011 la 7,5 milioane în 2015.

Mobilitatea este una dintre direcțiile principa le pe care grupul Kapsch se va orienta în conti nuare. Subsidiara din România este cea de-a doua din cadrul grupului care obține statutul de partener Apple, acest proces urmând a fi extins. � (RM)

Kapsch integrează și în România produsele mobile Apple în mediul enterpriseKapsch România dă o nouă dimensiune utilizării aplicațiilor de afaceri

pe dispozitivele mobile Apple folosite de angajații companiilor. Prin parteneriatul încheiat cu Apple, subsidiara grupului austriac pune la dispoziția clienților săi modalități de extindere a orizontului de interac-tivitate a angajaților cu resursele companiei. Ridicând pe o nouă treaptă integrarea dispozitivelor mobile în infrastructura de tehnologia informației, Kapsch România este pregătită să acopere toate aspectele legate de ges-tiunea acestora din punct de vedere al accesului la resurse, la aplicațiile utilizate, precum și aspectele legate de securitatea informatică.

www.ittrends.ro

8 Nr. 12 - Decembrie 2012I N T E R V I U

Rep.: Cum se schimbă instrumentele de marketing în era Internetului și Big Data?

John Gallagher: Lumea în care lucrea-ză oamenii de marketing este astăzi cu totul diferită și se va schimba semnifi-cativ în perioada următoare. Mesajele de marke ting și instrumentele aferente au fost create cu mai mult de 100 de ani în urmă. Ele au fost create într-o perioadă în care media era structurată. Ceea ce se întâmplă astăzi, în principal datorită digitalizării, dar și datorită modului în care indivizii comunică între ei, este o schimbare totală. În trecut oamenii de marketing se confruntau cu lipsa de in-for mații. Într-o perioadă relativ scurtă de timp s-a trecut de la situația în care informațiile erau insuficiente, la o eră a abundenței de informații și asta are ca și consecință moduri noi de utilizare a da-telor, de analiză a datelor și de utilizare a tehnologiei și aplicațiilor în marketing într-un mod cu totul diferit. Este un ma-riaj al științei cu arta în noul marketing. În marketing a fost întotdeauna vorba despre segmentare, dar până acum seg-mentarea era inexactă; acum însă, seg-mentarea se face cu mult mai multă exac-titate. Pentru oamenii de marketing este o perioadă foarte interesantă.

Rep.: Cum folosesc CMO (Chief Marke-ting Officer) Big Data pentru a re inventa marketingul?

J.G.: Să ne gândim mai întâi la CMO. Aceștia trebuie să aibă o relație mult mai apropiată cu tehnologia, să fie consuma-tori de date analitice. După părerea mea nu trebuie să fie neapărat experți în ge-nerarea de date analitice, dar trebuie să fie experți în utilizarea de aplicații care folosesc date analitice, într-un grad mult mai mare decât în trecut. CMO sunt foarte

conștienți de aceste schimbări. Acestea pot conduce și la alte transformari în ceea ce privește activitatea departamentului de marketing. Ofertele și campaniile de marketing trebuie să poată fi modificate foarte rapid în concordanță cu datele analitice care se obțin ca feedback. Pe de altă parte se pune problema legată și de ce fel de ajutor are nevoie un CMO de la parteneri și agenții. Cred că vom vedea din ce în ce mai mult cerințe în ceea ce privește tehnologiile utilizate, şi datele analitice furnizate. Agențiile de publici-tate erau solicitate până acum mai mult pe partea de creație, în viitor vor conta din ce în ce mai mult aspectele anterior enunțate. După părerea mea în următorii 5 până la 10 ani vom asista la o transfor-mare dramatică a profesiei de marketing și a modului în care vor lucra agențiile.

Rep.: Ce este Marketing as a Service? Ce tip de companii vor achiziționa Mar-keting as a Service și ce impact va avea acest lucru asupra propriilor departa-mente de marketing?

J.G.: Să ne întoarcem la business și să lăsăm puțin marketingul de o parte. Mo-delele de afaceri, rezultatele unei afa ceri, pot solicita ca departamentul de marke-ting să fie în interiorul companiei sau să fie extern. Deciziile și strategiile de mar-keting vor fi întotdeauna în interiorul companiilor. Dar dacă ne gândim la cele-lalte capabilități, la acest potop de date, se pune problema cum poți prelucra în timp real un volum imens de date, cum îl poți absorbi și analiza în așa fel încât să aibă sens. Cred că în această zonă vom putea vorbi despre Marketing as a Service, în zona tehnologiilor, aplicațiilor și instru-mentelor de monitorizare a activităților digitale. Pentru unele companii va fi nece-sar și natural să le cumpere ca servicii.

Rep.: Cum influențează Social Media cultura internă a unei companii și res-ponsabilitățile CMO?

J.G.: Atribuțiile CMO se schimbă, în mod particular și datorită Social Media. Aceasta este ca un fel de nou aparat cu raze X. Tot ceea ce este legat de com-panie poate fi văzut imediat. Ca furnizor de produse sau servicii de orice tip, veri-dicitatea valorii adăugate pe care o propui pieţei, este evidentă imediat.

Succesul sau eșecul se comunică foar-te rapid în Social Media. Din punctul de vedere al oamenilor de marketing și al companiilor, a fost întotdeauna impor-tant - dar acum este mult mai important - ce cultură organizațională ai, cât ești de deschis, iar din punctul de vedere al serviciilor este important ca, dacă promiți un anumit nivel al serviciilor, să livrezi acel nivel. Pentru companii, dar și pentru administrație sau orice alt fel de entități, este foarte important să fii autentic și să furnizezi acel nivel de veridicitate în concordanță cu propunerea de valoare pe care o faci către piață. Rolul CMO, în parteneriat cu al altor persoane din con-ducerea executivă a companiei, este de a conduce și induce acele schimbări impuse de comportamentul digital. �

John Gallagher, Vice President, Marketing and Communications, Growth Markets Unit, IBM

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

Marketingul între știință și artăde Romulus Maier

România a fost vizitată recent de John Gallagher, Vice President, Marketing and Communi-cations, Growth Markets Unit, IBM, care a avut amabilitatea să ne acorde un scurt inter-viu despre transformările prin care trece marketingul în noua eră dominată de Internet, Big Data și Social Media.

www.ittrends.ro

9Nr. 12 - Decembrie 2012

S O L U Ţ I I

www.ittrends.ro

10 Nr. 12 - Decembrie 2012T E N D I N Ţ E

Acestea sunt câteva dintre preocupările oricărei firme care vizează statutul de LIDER, care doreşte să fie recunoscută ca atare, să genereze încredere şi progres.

Această declaraţie puternică aparţine companiei SIVECO, unul dintre brandurile de succes ale României. Cum este definit succesul de chiar preşedintele companiei, Irina Socol? „Echipa noastră s-a concen-trat cu consecvenţă pe iniţierea şi deru-larea unor proiecte a căror anvergură şi complexitate i-a intimidat pe mulţi. Ne-am asumat să facem lucruri grele fără să ne uităm prea des în urmă. Astăzi, având experienţa celor 20 de ani, putem spune că demersul nostru este sinonim cu pro-gresul. Realizăm că, ceea ce am construit cu seriozitate şi responsabilitate nu se nu-meau doar proiecte publice integrate de IT, ci soluţii pentru progresul comunităţilor şi al naţiunilor. Putem spune, fără falsă mo-destie, că am schimbat mentalităţi şi am pus destine umane pe un drum mai bun, prin proiecte de eLearning, eAgriculture, eHealth, eCustoms - de la copii cărora le-am deschis drumul spre un proces de învăţare eficient şi interactiv şi profesori cărora le-am uşurat munca de predare, până la fermieri cărora le-am simplificat

accesul la prosperitate sau la sisteme de sănătate pe care le-am ordonat cu ajutorul tehnologiei”.

Desigur, succesul unei firme româneşti în ţară sau pe pieţele internaţionale este un motiv de mândrie pentru oricare dintre noi. Nu este uşor să fii lider în niciun domeniu, dar acest lucru este cu totul excepţional în IT, un domeniu de vârf al cunoaşterii în care, se ştie, lucrurile evoluează, global, cu o viteză ameţitoare. Şi iată că, inteligenţa românească îşi spune cuvântul în mari proiecte de informatizare.

„S-ar putea scrie cărţi întregi despre proiectele pe care le-am făcut pentru că au implicat uriaşe resurse umane, au eliberat

nebănuite rezerve de creativitate, ambiţie şi solidaritate - o excepţională muncă de echipă, organizaţii din diferite domenii, o colaborare esenţială de care este nevoie atunci când faci proiecte de pionierat, proiecte mari. Putem afirma că am con-tribuit la scrierea multor pagini din istoria IT a României”, adaugă Irina Socol. �

Mărci româneşti de succes: SIVECO RomaniaCe-i trebuie unei firme ca să aibă succes? Există obligatoriu un timp în care se consolidează

un brand? Cum îşi poate creşte o companie valoarea în ochii clienţilor? Cum se măsoară aceasta?

SIVECO nu vorbeşte despre soluţii de IT, ci despre progres prin IT. La scara naţiunilor. De 20 de ani promovează inteligenţa românească peste hotare şi o pune în slujba a milioane de oameni.

Irina Socol, preşedinte şi director generalSIVECO Romania.

• 1.000 angajaţi• 68 milioane euro cifră de afaceri consolidată• 1.400 clienţi de pe 3 continente• Implementarea soluţiilor ERP (SIVECO Applications 2020) în peste 80% dintre industrii, care contribuie cu

90% la economia românească• Peste 250.000 de gospodării din România primesc lunar facturi corecte la utilităţi, cu ajutorul componentei

ERP de Management al Facturării Utilităţilor din SIVECO Applications• Peste 100 de portaluri naţionale şi internaţionale construite de echipa SIVECO aduc aproape comunităţi de

peste 40 de milioane de oameni• În fiecare minut în România sunt eliberate peste 60 de rapoarte de credit prin soluţia SIVABON dezvoltată de

SIVECO la Biroul Român de Credit• Subvenţii în valoare de 3,99 miliarde de euro au fost plătite fermierilor români din fonduri europene în cadrul

campaniilor 2007-2011, cu ajutorul soluţiei informatice dezvoltate de SIVECO la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA)

• Sistemul Integrat de Administrare şi Control implementat de SIVECO la APIA garantează 100% acces online şi integrează toate cele 42 oficii judeţene şi 261 centre locale ale APIA din ţară, totalizând peste 5.000 de utilizatori interni

• În 3 secunde punctele vamale din ţara noastră dau răspuns la o cerere de informaţii cu ajutorul unei soluţii informatice realizate de SIVECO

• În fiecare minut în România se generează peste 1.000 de documente electronice în cadrul SIUI (Sistemul Infor-matizat Unic Integrat), dezvoltat în cadrul unui proiect la a cărui construcţie a contribuit şi SIVECO

• 400 de spitale, 5.000 de medici de familie şi 9.000 de medici specialişti din Bulgaria raportează şi comunică electronic în cadrul Sistemului Informatic Unic Integrat cu acoperire naţională

• SIVECO produce conţinut digital dezvoltat la standarde internaţionale pentru 11 milioane de elevi din peste 24.000 de şcoli din Europa, Orientul Apropiat şi Nordul Africii

• Din anul 2001 până în prezent, cu ajutorul aplicaţiilor realizate de SIVECO au fost repartizaţi la liceu, la nivel naţional, peste 2.200.000 de elevi, care au exprimat în total peste 3,5 miliarde de opţiuni.

SIVECO Project: Progres

www.ittrends.ro

11Nr. 12 - Decembrie 2012

S O L U Ţ I I

Utilizatorii finali, utilizatorii de soluții tre-buie să facă față unor provocări, pe de o parte trebuie să livreze mai mult, mai rapid și mai precis, în ceea ce privește cerințele pe care businessul lor le are de la IT. Acești clienți sunt supuși unor provocări perma-nente și crescânde în ceea ce privește rularea operațiunilor de IT, mai ales în condițiile în care bugetele sunt în continuă scădere.

Dell încearcă să înțeleagă aceste cerințe, solicitând feedback permanent de la clienți. Mediul IT devine din ce în ce mai complex și mai sofisticat. În IT, de multe ori personalul foarte calificat își consumă timpul executând sarcini cu calificare redusă, care le consumă ineficient timpul, pentru că nu există nimeni altcineva în echipă care ar putea executa acele sarcini.

Companiilor le place să crească, în toate dimensiunile posibile, să-și mărească veni-turile, să-și mărească cota de piață... Se așteaptă ca IT-ul să fie cât mai flexibil și mai rapid, astfel încât să poată răspunde aces-tor cerințe și să răspundă imediat și nu cu o întârziere de săptămâni sau luni. Pe de altă parte companiile doresc să cheltuiască cât mai puțin pe IT, iar bugetele sunt în scădere.

Convergența este punctul cheie, din această perspectivă. Dar ce este convergența? Nu este de fapt nimic nou. Convergența nu este decât o abordare care încearcă să rezolve cerințele anterior enumerate. Convergența nu este o problemă pe care o rezolvi o singură dată, ci este o abordare continuă a resurselor pe care le avem și a servicilor pe care trebuie să le furnizăm. Convergența este un fel de viziune holistică asupra modului în care ca om de IT trebuie să răspunzi la întrebări de genul: Care este rolul meu în organizație și ce fel de servicii trebuie să ofer? De ce mă plătește compania și ce se așteaptă să fac? Convergența centrelor de date este punctul nodal de livrare a serviciilor către companie.

Ce nu este convergența? În mod clar nu este o destinație. Cu siguranță nu va exista un moment de timp în care să putem afirma,

acum avem un centru de date convergent sau o infrastructură convergentă. Este un proces continuu.

Dacă este ales un alt furnizor de soluții decât Dell, clienții probabil că nu vor găsi toate soluțiile la un singur furnizor și vor trebui să apeleze la mai mulți furnizori, si-tu ație care va avea ca efect o infrastructură fragmentată. Probabil că vor trebui să cum -pe re storage de la un furnizor, servere de la altul, iar partea de rețelistică de la un al treilea. Aceasta are ca rezultat o infra-structură mai complexă, mai puțin flexi bilă și mai scumpă de întreținut. Dell se află într-o poziție unică în acest moment de-oarece poate furniza soluții complete de la cap la coadă: servere, switch-uri, storage etc. și până la termina lele pentu uilizatorii finali.

În ceea ce privește convergența, Dell are 3 propuneri:

1. convergența operațiunilor, atât fizice cât și virtuale. Este critic să ai o abordare unică a infrastructurii și să nu separi ma-nagementul infrastructurii fizice de mana-gementul infrastructurii virtuale;

2. convergența serviciilor și aplicațiilor. Este vorba despre serviciile pe care departa-mentul de IT trebuie să le furnizeze clienților;

3. convergența infrastructurii. Este im-portant ca toate elementele de infrastructură să fie cât mai unificate și mai integrate cu putință.

Dell oferă soluții preintegrate care ajută departamentele de IT să abordeze toate aceste 3 aspecte ale convergenței care opti-mizează modul în care aplicațiile și serviciile sunt furnizate.

Standardizarea este un alt element cheie care face parte din modul de gândire Dell, care nu încearcă să țină utilizatorii captivi în utilizarea propriilor soluții, ci oferă soluții standard în industrie, care oferă interopera-bilitate și cu soluțiile altor furnizori.

De obicei clienții Dell nu sunt green-field, nu pornesc de la zero, dispun deja de o infrastructură, au deja servere, storage, net-working. Soluțiile Dell pot fi utilizate în com-pletarea infrastructurilor deja existente, nu li se cere clienților să arunce ceea ce au deja.

Dell oferă soluții complete pentru centrele de date care permit inclusiv virtualizarea desktop-urilor, soluții care pot fi instalate în 1-3 zile și nu în săptămâni sau luni.

Dell oferă și soluții de tipul data center in a box, care sunt mult mai ușor de adminis-trat și care conțin severe blade, storage, switchuri... o soluție completă într-o cutie. �

Infrastructura convergentă în viziunea Dell

Dell are o mulțime de fabrici și puncte de lucru în toată lumea. Fabrica din Lodz acoperă necesarul pentru EMEA. În fabrică nu se fac, în prezent, notebook-uri, dar se fabrică desktop-uri și soluții enterprise. De ce a ales Dell să construiască o fabrică la Lodz? Și de ce în Polonia?Polonia este situată destul de central în Europa, iar Lodz este în centrul Poloniei. Există două autostrăzi care străbat Polonia de-a lungul și de-a latul și care se interseactează lângă Lodz. Facilitățile de comunicare și de transport sunt foarte bune. Polonia are o populație de aproape 40 de milioane de locuitori, iar în Lodz, al treilea oraș ca mărime din țară, locuiesc circa 1 milion de locuitori. În Lodz sunt de asemenea prezente și multe alte industrii. Aici au fabrici și companii ca Bosch, Indesit, Philips sau Gilette.Lodz este destul de aproape de Varşovia și are, de asemenea, mai multe universități de stat care furnizează per-sonal foarte bine calificat. În fabrica de la Lodz lucrează 1.800 de angajați. Construcția fabricii a început în noiembrie 2006. La vremea aceea era a doua fabrică Dell din Europa, mai existând una la Limerick în Irlanda.

Fabrica Dell de la Lodz

Wojciech Glownia, Solutions Director Dell, explică modul în care Dell definește și abordează infrastructura convergentă, astfel încât aceasta să răspundă în mod cât mai efi-cient solicitărilor actuale din partea clienților. Abordarea și strategia Dell explică și

transformările prin care trece compania și logica achizițiilor, nu puține la număr, efec tuate în ultimii ani, achiziții care vor continua pe aceeași linie strategică.

Wojciech Glownia, Solutions Director Dell

www.ittrends.ro

12 Nr. 12 - Decembrie 2012I N T E R V I U

Şerban Zirnovan: Vorbim de ceva ani buni de zile de virtualizare şi ce înseamnă acest lucru şi nu în ultimul rând vorbim de cloud. Am făcut de curând, împreună cu o delegație din România, o vizită la facilităţile de producţie pe care Dell le are în Polonia, şi împreună am văzut mai multe lucruri printre care şi cele le-gate de ceea ce înseamnă mo-dul în care Dell îşi pregăteşte producţia şi modul în care echipamentele sunt construite, dar în acelaşi timp am văzut şi ceea ce înseamnă data cen-ter-ul şi cum este organizată producţia în jurul acestei enti-tăţi. Lucrurile sunt însă oare-cum influențate de ceea ce se întâmplă în jurul nostru şi de cele la care lumea IT trebuie să facă faţă, la a livra cât mai repede aplicaţii şi servicii, la a face infrastructura mai agilă, să răspundă într-un fel mult mai rapid şi nu în ultimul rând, din punct de vedere al costuri-lor, dar şi al complexităţii să permită o operare mai facilă, mai uşoară. Convergenţa nu vine să spună neapărat că aceasta este singura cale. Există mai multe posibilităţi de a face acest lucru şi proba-bil în cursul discuţiei pe care o vom avea astăzi vom avea po-sibilitatea să intrăm în detaliu

asupra a ceea ce înţelegem noi prin unificarea operaţiilor, uni-ficarea infrastructurilor, ceea ce se poate face cu soluţii de creştere a disponibilităţii şi a performanţei.

IT Trends: Convergenţa nu este o singură cale, dar ce este convergenţa? Este o desti naţie? Putem să spunem că dacă ajungem în punctul X, de acum suntem convergenţi şi putem să stăm liniştiţi sau este mai degrabă un drum permanent?

Ş.Z.: Să trecem la ceva care să ne ajute puţin mai mult. În primul rând este un enabler pentru lumea IT, o posibilitate de a face mai mult folosind sculele pe care le avem. În al doilea rând, aşa cum spu-neam, nu există o singură cale, sunt mai multe posibilităţi de a le aşeza. În al treilea rând, nu vor besc doar despre ser-vere, des pre reţea sau despre storage. Ci vorbesc despre în-treaga colecţie de resurse şi servicii pe care o are la dispo-ziţie un data center. Cu alte cuvinte, convergenţa va avea impact cu siguranţă asupra lu-crurilor majore dintr-un data center şi aici vorbesc despre cum gestionăm serviciile, cum facem managementul acestor servicii, cum furnizăm aplica-ţiile către utilizatorii noştri, către clienţii pe care îi avem

în întreaga lume. De aseme-nea, despre cum facem gestiu-nea operaţiilor şi cum pot să îi permit unui administrator de reţea să aibă mai multă activi-tate sau să îşi extindă rolul ca să facă mai mult şi nu în ul-timul rând, bineînţeles vorbim şi despre ceea ce se întelege la nivel de infrastructură, atât în ceea ce înseamnă infrastruc-tura fizică, dar şi în ceea ce înseamnă infrastructura virt u-ală. Nu există o singură cale, există în funcţie de gradul de cultură, în funcţie de nevoile acelei companii, există mul-tiple posibilităţi, nu este un concept nou, revoluţionar, care să fi apărut peste noapte şi nu este o destinaţie în sine. Este

mai degrabă un mod de a per-mite unei organizaţii să devină mai eficientă, mai agilă şi la un cost de utilizare mai redus, să poată să pună în aplicare ceea ce este nevoie din punct de ve-dere al companiei, din punct de vedere al IT-ului.

ITT: Ce spuneți sună foar te tentant, cu alte cuvinte pu-tem să transmitem un mesaj către o companie care are o infrastructură instalată cu tot ce îi trebuie, hardware, reţea, aplicaţii şi aşa mai departe – „fiţi convergenţi şi stoarceţi cât mai mult din ce aveţi”?

Ş.Z.: Mesajul este, hai să spunem că există mai multe drumuri şi vom vedea care sunt drumurile acestea. Unul

Infrastructura convergentă în viziunea Dellde Romulus Maier

Recent în cadrul unei ediții AgoraTV l-am avut ca invitat pe Șerban Zirnovan, Storag e Business Development Manager/ Central Emerging Europe Del l. Interviul care urmează este un rezumat al respectivei emisiuni.

Șerban Zirnovan, Storage Business Development Manager/Central Emerging Europe Dell

www.ittrends.ro

13Nr. 12 - Decembrie 2012

I N T E R V I U

dintre ele este de a utiliza ce ai într-un mod care să îţi permită să devii mai eficient. Numai că marea majoritate a soluţiilor de convergenţă a infrastructu-rilor pe care le avem astăzi în piaţă pot fi complexe. Pentru că necesită mai multe unelte, mai multe scule, care trebuie folosite pentru a-ţi îndeplini scopul. În al doilea rând sunt fragmentate, am nevoie de mai mulţi furnizori. Nu în ultimul rând, sunt destul de inflexibile pentru că sunt câţiva furnizori în piaţă, la ora actuală, care spun: dă-le pe astea la o par-te şi foloseşte-le pe ale mele. Ceea ce noi spunem este că ne dorim să le facem mai simple, mai flexibile şi mai complete, ataşându-le din punct de ve-dere al utilizării necesităţile pe care le avem.

ITT: Asta înseamnă că me-sajul Dell este „nu schimbaţi ce aveţi, folosiți ce aveţi, Dell nu vine să vă impună să luaţi echipamentele de la noi, dar lucraţi cu noi ca să vă puteți optimiza ceea ce aveţi”?

Ş.Z.: Parte din obiectivele noastre sunt şi acestea, nu

aruncaţi pe fereastră ceea ce aveţi pentru că, în foarte multe cazuri, aceste lucruri sunt bune sau pot fi reutilizate într-un mod eficient. Ce spu-nem noi este că grupând cele trei domenii mari: de oameni şi procese, de structuri fizice şi de structuri virtuale, ele se pot practic împărţi în trei zone: una legată de structuri şi procese, care presupune o convergenţă a aplicaţiilor şi a modului în care furnizezi servicii; o a doua este legată de o convergenţă a infrastructurii şi de a le face să lucreze împreună pe toate (virtuale şi/sau fizice) şi o a treia zonă care presupune o convergenţă a operaţiilor, atât fizice, cât şi virtuale. Practic, este vorba în cele trei cazuri de soluţii care să fie destinate utilizării mai uşoare, dar nu neapărat înlocuind absolut tot. Unele sunt gestionate pe blue-print, schiţe sau best-practice-uri de cum s-a făcut în alte părţi şi poţi să o faci singur – acesta este drumul tău, poţi să ţi-l faci singur. O a doua cale este să alegi soluţii care sunt deja gestionate sau dedicate acestui scop de a-ţi face viaţa mai uşoară şi o a treia cale este de a experimenta şi de a vedea care dintre ele ţi se potrivește cel mai mult. Am învăţat că nu există o soluţie pentru orice şi că trebuie foarte mult să particularizezi acea soluţie la realităţile concrete ale fiecărui utilizator în parte.

ITT: Atunci în contextul acesta este corect să spun că Dell este calea prin care Dell se transformă dintr-un furnizor de echipamente într-un furni-zor de servicii?

Ş.Z.: Aş spune mai degrabă de soluţii decât doar de servicii...

ITT: Soluţii şi servicii. Dell era şi este cunoscut pentru desktopuri, servere, storage etc.

Ş.Z.: Există o tranziţie a companiei şi vom vorbi de-

spre ea în detaliu, de la ceea ce însemna un furnizor de infrastructură fizică sau de echi pamente cu rol bine defi-nit, aşa cum ai menţionat: desk topuri, laptopuri, servere, către o companie care îşi pro-pune să vină în întâmpinarea clienţilor săi cu soluţii care să ataşeze Dell de la un capăt la celălalt, adică nu numai zona de client sau numai zona de data center, ci întregul porto-foliu de necesităţi cu o zonă de servicii în care sper că vom avea timp să intrăm şi nu în ultimul rând există o tranziţie de la ceea ce era la ceea ce se doreşte a fi. Suntem într-o perioadă de tranziţie, suntem un furnizor de infrastructură şi nu ascundem lucrul acesta şi ne îndreptăm către un furnizor de soluţii complete.

ITT: Rămânând puţin în zona anterior menţionată, ma-joritatea clienţilor nu pornesc de la zero, au o infrastructură deja, din acest punct de vedere e important ca soluţiile pe care le livraţi să fie standardizate, să permită utilizarea şi altor echipamente produse de alte firme. Pe de altă parte, dacă vorbim despre administrarea infrastructurii presupun că este mai eficient să ai infra-structura cumva monocromă, pentru că poţi să o adminis-trezi mai uşor şi este mai puţin fragmentată.

ŞZ: De la un vendor la altul, această idee poate fi sau nu corectă. În cazul Dell, dacă e să descriu lucrurile mai pitoresc, în ADN-ul nostru stă standar-dul. Am căutat tot timpul să fo-losim standarde deschise, care să ne permită să scalăm noi ca şi companie, dar şi clienţilor noştri, într-un mod care să fie uşor de definit. Al doilea lucru pe care am încercat să îl facem a fost să simplificăm operaţiile IT, iar unul dintre exemplele care este foarte aproape de

sufletul meu este o proprie-tate intelectuală care a fost achiziţionată în anul 2007 şi care se numeşte EqualLogic, gama de soluţii de stocare de la EqualLogic, care şi-au propus să vină în zona de medium-business cu produse din zona enterprise, păstrând facilităţile din zona enterprise, dar furni-zându-le la un preţ pentru me-dium-business. Acelaşi lucru s-a întâmplat, dacă vă uitaţi în portofoliul nostru, şi cu alte domenii în care Dell a simţit nevoia să achiziţioneze pro-prietate intelectuală. Şi există un trend foarte puternic de a completa puzzle-ul, de a pune, în ceea ce noi ne dorim să fie un portofoliu complet, necesa-rul de informaţii. �

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

www.ittrends.ro

14 Nr. 12 - Decembrie 2012

Beneficii SocrateCloud• Proces rapid de selecţie• Funcţionalitate integrată• Specializat pe industrii• Implementare rapidă• Migrare automată la versiuni noi• Scalabilitate automată• Fără investiţii în infrastructură• Abonament anual/lunar cu costuri mici• Securizare date şi aplicaţie

Acoperire globală• Titulari multipli• Multi-societate• Multi-valută• Multi-contabilitate• Multi-taxe• Multi-costuri• Multi-limbă

Arhitectură cloud• Scheme/industrii multiple• Customizări la nivel de titular• Scalabilitate şi disponibilitate totală• Nu există timpi morţi datoraţi migrării• Independent de cloud şi platformă• 100% web. RIA.• Arhitectură SOA• Servicii Web & API

ERP&CRM de clasă mondialăSocrateCloud furnizează o funcţionalitate ERP şi CRM, bogată, complet integrată şi uşor de utilizat, asigurând astfel o gestionare performantă a afacerii. SocrateCloud susţine managementul companiilor cu 10 angajaţi, dar și pe al celor cu 300.000 de angajaţi.SocrateCloud este disponibil în cloud public sau privat. Construit pe o arhitectură inovatoare, SocrateCloud este o soluţie complexă, scalabilă şi flexibilă, care susţine performanţa de business, indiferent de mărimea organizaţiei sau de ritmul de creştere al acesteia.

Specializat pe industriiDezvoltat să se muleze pe anumite industrii/domenii, SocrateCloud include funcţionalităţi specifice şi şabloane preconfigurate (pentru servicii profesionale, agricultură, telecomunicaţii, distribuţie etc.), făcând implementarea soluţiei mult mai uşoară pentru organizaţiile care activează în aceste domenii.

Implementare lină, mai rapidăUn proiect de implementare ERP trebuie privit întotdeauna ca un proiect de management al schimbării. Implementarea poate avea multe consecinţe în modul de lucru al angajaţilor. Asta înseamnă că interesele angajaţilor şi al companiei trebuie să fie aliniate.BITSoftware introduce o metodologie de implementare lină, fiind cunoscut faptul că performanţele unei organizaţii sunt determinate de modelul de construcție al acesteia. Acesta cuprinde nişte procese, o interacţiune între actorii din organizaţie

Strategie. Agilitate. Flexibilitate. Costuri reduse.Prima soluție ERP & CRM disponibilă în cloud

www.ittrends.ro

15Nr. 12 - Decembrie 2012

şi organizaţia în sine. Modelele oferă o mai bună transparenţă când vine vorba de maparea soluţiei ERP în organizaţie, furnizând informaţii despre aplicabilitatea soluţiei în companie şi despre posibilele probleme pe care sistemul trebuie să le rezolve. Chiar dacă modelul organizaţional este specific fiecărei companii în parte, SocrateCloud include deja câteva modele specifice pentru anumite industrii, făcând implementarea mai rapidă şi mai uşoară.

Costuri reduse de deţinereSocrateCloud are un cost de deţinere mult mai mic, comparativ cu soluţiile ERP tradiţionale, deoarece se accesează simplu, doar cu ajutorul unui browser de internet şi este pregătit funcţional pentru diferite industrii. BITSoftware, prin furnizori consacrați de cloud, găzduieşte şi menţine toată infrastructura pe care rulează sistemul, asigurând permanent funcţionalitatea şi securizarea acestuia. Procesul de migrare la versiuni noi asigură implementarea rapidă şi fără probleme a acestora, păstrarea adaptărilor şi continuitate în utilizarea soluţiei.SocrateCloud este oferit pe bază de abonament anual, acest mod de plată ajutând la planificarea facilă a cheltuielilor pentru ERP.

Arhitectură CloudSocrateCloud are la bază o arhitectură modulară care furnizează scalabilitate şi adaptabilitate sporite şi suportă servere multiple, tranzacţii mari de date, un număr foarte mare de utilizatori, pentru a asigura cel mai scurt timp posibil de dezvoltare şi implementare. Mai mult de atât, în cloud nu există timpi morţi şi indisponibilitate a serviciului, deorece fiecare modul poate fi actualizat independent, pe baza conceptului de actualizare continuă a versiunilor.

Platformă/tehnologie• Independent de sistemul de operare• Baze de date: Oracle 11 g• Tehnologie: J2EE & SOA• Independent de serverul de aplicaţie: Glassfish, Jboss, Oracle

Weblogic• Servicii Web RESTful• Interfaţă utilizatori: Ajax-GWT

Ediţii SocrateCloud

Ediţii Infrastructură Mărime Companie

SocrateCloud infrastructură cloud Mică/Medie Cloud Public instanţe partajate

SocrateCloud infrastructură cloud Mare/Enterprise Cloud Privat instanţe private

SocrateCloud instalare pe infrastructura Enterprise instalare locală clientului

BITSoftware SRL, Str. Zambilelor nr. 4, Brașov, RomâniaTel: +40268 314446, Fax: +40 368710611E-mail: office@bitsoftware.ro

www.bitsoftware.eu

www.ittrends.ro

16 Nr. 12 - Decembrie 2012S T U D I U

În cadrul ediției 2012 a târgului, compania Canon s-a decis să se încadreze în spiri-tul drupa și în tradiția inițiată tot de ea la ediția de acum patru ani. Așa că a lansat un nou studiu de piață, denumit Canon Insight Report 2012, al cărui scop este ajutarea clienților și partenerilor Canon să înțeleagă un aspect crucial în activitatea lor: cum văd printul clienții și ce își doresc de la acest puternic instrument de comu-nicare.

Bazat pe un chestionar la care au răspuns reprezentanți ai companiilor mai mici sau mai mari care folosesc soluții de tipar din 16 țări, rezultatul – studiul de față, are concluzii interesante, dacă nu surprinzătoare pe alocuri. Cea mai ciudată dintre concluzii, dacă ar fi să citim prin-tre rânduri, ar fi că tocmai acest domeniu, cel care se ocupă cel mai mult cu comu-nicarea, comunică, de fapt, foarte puțin. Tuturor adulților care au învățat la școală de pe manuale tipărite li se va părea o con-cluzie ușor exagerată, dar adevărul care reiese din răspunsurile de la chestionar este doar unul singur, până la urmă: cei care vând print nu trebuie doar să facă rost de soluții pentru aceasta. Ei trebuie să-și și informeze clienții, dincolo de modul de operare al mașinilor sau soluțiilor pe care le vând, pentru ca aceștia să știe exact ce pot face cu ceea ce cumpără. Multe dintre posibilitățile pe care le au mașinile de print astăzi, de exemplu, nu sunt exploatate. Multe dintre aplicațiile care ar putea aduce bani în plus din folosirea acestor soluții nu sunt folosite.

Poate mai importante decât datele și concluziile raportului sunt recomandările din el. În număr de cinci, acestea ajută

furnizorii de print să ia decizii în legătură cu viitorul în ceea ce privește prezența lor pe piață și ar trebui luate în serios. În momentul de față, cele mai multe co-menzi de print se fac pentru marketing-publicitate și informare-tranzacții. 48% din bugetele de campanii multicanal merg spre print, iar 94% dintre campanii au și

o componentă de print. Această situație, pentru a fi perpetuată și, de ce nu, pen-tru a deveni și mai avantajoasă pentru cei care lucrează în industria tipografică, are nevoie de câteva măsuri. O primă măsură s-ar putea numi leveraging sau exploa-tarea relațiilor cu clienții deja existente. Flexibilitatea și viteza trebuie să devină literă de lege pentru tipografi, în aceste vremuri dinamice. Clientul trebuie să știe mereu valoarea investiției și timpul de amortizare. La fel, clientul trebuie ținut la curent cu ce este mai nou și mai bun în industrie – aplicații și servicii noi.

Nu în ultimul rând, furnizorul de print trebuie să învețe să vorbească pe limba clientului. �

Ce vor clienții de printde Cristian Faur

Târgul drupa este o Mecca a industriei tipografice. O dată la patru ani, cei mai importanți producători (și nu numai) de soluții de printing din lume se întâlnesc într-un adevărat pelerinaj la Dusseldorf, în Germania. Acolo, pe perioada a două săptămâni, aceștia prezintă cele mai noi instrumente cu care se pot face bani din print, se întâlnesc cu clienții și

partenerii, anunță strategiile pe perioadele următoare și află și cele mai noi tendințe din piață. Deși perioada de desfășurare a târgului se va micșora la 11 zile începând cu ediția următoare a expoziției, cel mai probabil, drupa va rămâne „the place to be” pentru oricine are un business care presupune și o latură importantă de printing.

• Printul va ocupa un loc important în continuare mai ales în domeniile informare, promoții și comunicare.

• Tipografii vor continua să ocupe un loc cheie în ceea ce privește comunicarea.• Viitorul printului nu va mai fi la fel ca până acum. Supraviețuirea tiparului depinde

de capacitatea acestuia de a produce materiale de calitate deosebită și impact major în campanii promoționale și de marketing. Rolul tiparului de instrument informativ, comercial sau de masă va deveni istorie la un moment dat.

• Clienții au la dispoziție foarte puține instrumente pentru a măsura impactul tipa-rului. Perioadele de amortizare a unei investiții, de exemplu, sunt foarte greu de evaluat. Foarte mulți clienți spun că aceste instrumente sunt necesare.

• Prețul nu mai este principalul criteriu în decizia de cumpărare. Clientul de print vrea valoare adăugată și flexibilitate. Un alt criteriu care se aude tot mai des dinspre client este impactul soluțiilor de print asupra mediului înconjurător. Acesta încă nu este printre cele mai imporante, dar ar putea fi trecut la categoria „emerging trends”.

• Cel puțin în print, relația client-furnizor ar putea trece drept o poveste de dragoste, iar povestea lor de dragoste merge mai bine ca niciodată. Cei mai mulți clienți de print sunt mulțumiți de relația pe care o au cu furnizorii, iar încrederea în aceștia din urmă este la cote maxime.

• Oamenii din print nu comunică. Paradoxal. Cea mai mare greșeală pe care o fac cei care vând tipar este faptul că nu-și țin clienții la curent cu cele mai noi soluții și inovații din domeniu. Furnizorilor le scapă ocazii importante de a câștiga sau reține clienți, atâta timp cât aceștia tac și nu promovează ce au mai bun informând clienții.

• Limbajul din domeniu este prea tehnic. În afară de faptul că nu comunică suficient, de multe ori furnizorii de soluții de print nici nu o fac într-un limbaj accesibil. Clien-tul de print vrea să audă cu subiect și predicat cum îl ajută soluțiile să aibă beneficii, să crească valoarea și posibilitățile organizației pentru ca, la rândul lor, să expună avantajele în fața factorilor de decizie din organizația lor.

Concluziile principale ale studiului

www.ittrends.ro

17Nr. 12 - Decembrie 2012

O P I N I I

Sâmburii viitorului război economic

Zilele trecute s-a desfășurat în Dubai, conferința mondială ITU (WCIT-12) la care reprezentanții națiunilor au discutat, printre altele, și aspecte legate de armoni zarea funcționării Internetului pe gustul și dorința marilor cor -

porații, care depind în mod esențial de apetența inter na utu-lui pentru orice tâmpenii din lumea asta ce se pot vinde sau prezenta pe net, dar și pe pohta inimii guvernelor, ca supușii care extenuează zilnic mausul să se distreze disciplinat, într-un cadru organizat, cu SalamVille și Angry Birds și să nu le mai zboare gândul la minciunile pe care le-au citit pe cine știe ce WikiLeaks!

Am apucat să văd înainte câteva clipuri pe YouTube, unul românesc foarte bine făcut, de bună calitate și extrem de clar, care explica pe înțelesul până și ultimului politician care a in-trat acum în Parlament (și-au intrat până și mâinile conside-rate „moarte” de pe liste) care-i golănia cu pretinsele drepturi de autor și așa-zisele pierderi din piraterie. Nu mai reiau aici demonstrațiile, am arătat de atâtea ori, mai în glumă, mai în

serios, de ce licențele acordate cu atâta mărinimie pentru orice tâmpenie cu pretenția de invenție sunt o frână în calea dezvoltării și nu fac altceva decât să servească scopului marilor corporații și celor din spatele lor de a-și păstra pe veci poziția dominantă!

Eram, sincer să fiu, un pic sceptic, nu împărtășeam întru totul îngrijorările colegilor mei de breaslă închipuindu-mi că ar fi prea greu din punct de vedere tehnic să pună zăbală internetului.

Bineînțeles că s-a început într-o atmosferă de mare entu-ziasm și festivism, așa cum reiese din comunicatul ITU ce-mi aducea aminte de presa din vremurile când relata despre con-gresul PCR, unde delegații (trebuie musai să redau în engleză): „overwhelmingly supported the importance of Article 19 of the Universal Declaration of Human Rights affirming the right of all people to freedom of opinion and expression, including the freedom to hold opinions without interference and to seek, receive and impart information and ideas through any media and regardless of frontiers”. Mai, mai să-ți dea lacrimile!

După aia însă, băieții au scos de sub tejghea niscai documente despre care nici mulți mamuți din IT nu știau (așa vorbesc gurile rele), cum ar fi cele despre tehnologia „Y.2770” și DPI (Deep Packet Inspection) care ar putea urmări utilizatorii care folo-sesc torente sau telefonia de tip VoIP, transferul și deținerea pe calculatorul personal de fișiere audio/video. Hopșa’ șa tată, mi-am zis, ... că nici Orwell n-a avut atâta imaginație!

Am mai zis-o de multe ori, tehnologia actuală disponibilă oricărui elev de liceu de informatică, face inutilă munca oricărui serviciu secret, indiferent de cât de dotat cu tehnică supersofisticată ar fi! Singura lor șansă era să prindă exclusiv teroriști retardați mintal care primesc ordine în clar prin SMS pe telefoane cu numere cu abonament și care scriu apoi pe taimlain „Mâine o să detonăm de la distanță o bombă în piață, are cineva un telefon mai vechi de care se poate despărți, că eu pe-al meu îl am amintire de la Osama! P.S. Prefer număr de COSMOTE, că am minute în rețea!”.

Sunt ferm convins că există o presiune extrem de mare a corporațiilor pentru menținerea libertății totale a internauților de a naviga pe saiturile care le pot aduce profit, indiferent cum! Apple n-ar fi fost niciodată cotată ca firma cu brandul cel mai valoros dacă n-ar fi existat Internetul cu sutele de milioane de oameni care-și dau cu părerea și zecile de mii de zvonuri pro sau contra unui anumit produs! Aceleași firme adulmecă și mirosul banului care până acum mergea către companiile de televiziune din care vor să muște o bucată cât mai mare!

Indiferent ce standarde vor adopta la ITU, libertatea de a comunica punctual între două calculatoare în Internet nu va putea fi blocată pentru profesioniști sau teroriștii ce-și permit să plătească bine niște profesioniști. Bănuiala mea este că de fapt se intenționează implementarea unui mecanism pentru bloca-rea accesului publicului larg, fără cunoștințe de specialitate, la anumite informații cu potențial viral, politic sau economic! Guvernele vor fi fericite să știe că routerele nu vor mai putea trimite către un WikiLeaks dacă situl respectiv poate fi marcat undeva că „este bănuit a încălca copyright-ul pentru personajul Popeye marinarul”, altă firmă din țara cu multe routere ar fi bucuroasă că o groază de popor nu mai ajunge să afle că o firmă din India a scos un telefon care face aceleași lucruri dar cu un preț de 10 ori mai mic.

Se zice că Einstein ar fi spus, pentru a atrage atenția asupra pericolului folosirii armelor nucleare, „Nu știu cum va fi al treilea război mondial, dar în al patrulea se vor folosi pietre și bâte”. Probabil că lumea s-a deșteptat între timp și, văzând succesul jocului FarmVille, s-au gândit că e mai ușor să duci războaie economice în virtual. Iar primele lupte se pare că deja au avut loc, criza economică fiind unda de șoc din lumea reală! �

constantin.teodorescu@mozartrocks.ro

Constantin Teodorescu

Mâine o să detonăm de la distanță o bombă în piață, are cineva un telefon mai vechi de care se poate despărți, că eu pe-al meu îl am amintire de la Osama!

«

www.ittrends.ro

18 Nr. 12 - Decembrie 2012I N T E R V I U

Soluții mature de Web Content Managementde Romulus Maier

Rep.: Vă propun să începem cu o mică istorie Dynamicweb...

Adrian Ursu: Compania Dynamicweb Software este o companie daneză, înfiinţată în 1999 de către doi antreprenori cu viziune pragmatică asupra aplicaţiilor web. Ei şi-au dorit să creeze soluţii software ușor de fo losit, care să ajute companiile mici şi medii să îşi construiască şi să-şi consolideze prezenţa online. Astăzi, echipa Dynamicweb a ajuns la aproape 100 de angajaţi, în mai multe locaţii. Rețeaua de parteneri numără peste 200 de companii, iar numărul de clienţi a depăşit 4.000.

Soluţia Dynamicweb este, în prezent, la a opta versiune. Bazându-se pe cele mai noi tehnologii, soluţia a fost gândită foarte flexibil, astfel încât să poată acoperi atât scenarii simple de implementare (site-uri de prezentare, blog-uri sau magazine online cu câteva zeci de produse), cât şi scenarii com-plexe (aplicaţii intranet, site-uri de prezentare în mai multe limbi străine, magazine online cu sute de mii de produse şi integrări în timp real cu sisteme ERP). Anul acesta soluţia a fost inclusă pentru a treia oară consecutiv în topul Gartner – Magic Quadrant of Web Con-tent Management, în categoria jucători de nişă. Prima dată a fost inclusă în anul 2010, odată cu actualizarea soluţiei.

Rep.: De când sunteţi prezenţi în România?A.U.: În România contractul oficial a fost

semnat în mai 2012, însă abia din septembrie am început activ să comunicăm în piaţă. Cele câteva luni de repaos le-am dedicat analizei detaliate a soluţiei pentru a-i înţelege cât mai bine punctele tari şi posibilele ameninţări. Am vrut să ne asigurăm că promisiunile pe care le facem clienţilor pot fi realizate.

În momentul actual, contractul nostru este unul de partener exclusiv pentru România, însă este posibil ca, în cursul anului 2013, să preluăm şi o parte din dezvoltările funcţionale

ale soluţiei. Faptul că am dezvoltat deja trei add-on-uri de când am încercat să lucrăm cu soluţia, a fost un prim pas în direcţia aceas-ta. Astfel le-am demonstrat partenerilor din Danemarca că putem gestiona această dez-voltare nu numai cu resurse tehnice, ci şi cu un aport creativ de sugestii funcţionale.

Modelul de business Dynamicweb la nivel global se bazează pe vânzarea şi imple-mentarea soluţiei prin intermediul reţelei de parteneri. Aşa încât şi noi, în România, încercăm să găsim parteneri dispuşi să aloce resurse umane pe care să le pregătim pentru vânzarea şi pentru implementarea soluţiei.În ceea ce priveşte tipologia partenerilor, aceştia pot fi agenţii web, integratori sau dez-voltatori de soluţii ERP sau CRM care doresc să-şi extindă gama de servicii acoperite. Nu sunt excluşi însă nici simpli parteneri de vân-zare, respectiv consultanţi de business. În esenţă, avem nevoie de un interlocutor care să înţeleagă şi să aprecieze beneficiile oferite de Dynamicweb clientului final.

Rep.: În momentul în care aţi ales Dyna micweb, pe ce criterii aţi evaluat și alte soluţii concurente pe piaţă? Cum se explică succesul Dynamicweb, pentru că cifrele pe care le-aţi declarat mai devreme arată clar că este o soluţie de succes?

A.U.: Din punctul meu de vedere, proce-sul de selecţie a durat destul de mult, poate mai mult decât ar fi trebuit. Cred că am petre-cut mai mult de doi ani căutând un partener serios pentru piaţa din România. Până la sem-narea contractului cu Dynamicweb, am trecut prin faze de dezvoltări de aplicaţii custom şi utilizarea platformelor existente, licenţiate sau open-source. În cele din urmă, am ajuns la concluzia că, pe termen lung, aceasta nu este o soluţie avantajoasă nici pentru noi, nici pentru clienţii noştri.

Apoi am început să caut un partener cu care să putem construi o relaţie pe termen lung în

România, o relaţie care să ofere be neficiarului de licenţă Dynamicweb o aplica ţie stabilă, matură şi, nu în ultimul rând, o aplicaţie în continuă dezvoltare. În acelaşi timp, am căutat un partener care să înţeleagă particularităţile pieţei şi care să fie dispus să îşi adapteze strategia de vânzare în funcţie de aceste ca-racteristici. Mediul economic din România nu se compară cu cel din nordul Europei, unde soluţia este intens folosită şi nici cu cel din SUA, unde, de asemenea, Dynamicweb are o prezenţă considerabilă.

Discuţiile cu Dynamicweb au durat aproxi-mativ un an. Am finalizat contractul doar în momentul în care amândurora ne-a fost foarte clar că putem face împreună un pas important în România şi că putem să facem o diferenţă pe piaţa de aici. Astăzi, piaţa româneasca nu beneficiază de foarte multe soluţii licenţiate de comerţ on-line, nici măcar de foarte multe soluţii licenţiate pentru partea de prezenţă web - majoritatea soluţiilor sunt fie soluţii dezvoltate specific pentru un anu-mit client, fie soluţii open-source. Există multe companii în România care au dezvoltat soluţii bune, dar cărora le lipseşte cazuistica, numărul de implementări. Această cazuistică este importantă atunci când îţi doreşti să ai o aplicaţie stabilă, uşor de folosit de către o gamă cât mai largă de utilizatori fără ca aceştia să aibă o pregătire specială şi care, în acelaşi timp, să acopere cât mai multe scenarii de implementare. Din acest motiv am consi-derat mai practic să căutăm o soluţie de genul ăsta în afara României şi nu în ţară. Avem oameni foarte bine pregătiţi în România, de cele mai multe ori mai bine pregătiţi decât cei din ţările mai evoluate economic, însă, din păcate, piaţa românească este limitată. �

Adrian Ursu, Managing Director, Dynamicweb România

Adrian Ursu, Managing Director, Dynamicweb România a avut amabilitatea să ne acorde interviul de mai jos despre soluțiile de Web Content Management pe care le promovează,

despre piața soluțiilor online și despre modul în care astfel de soluții trebuie gândite și selectate.

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

www.ittrends.ro

19Nr. 12 - Decembrie 2012

E V E N I M E N T

Speakerii, în ordinea din agendă, au fost următorii: Adrian Lobonțiu, Horia Gălăţanu, Krishan George, Andrei

Tudose, Benoit Montreuil, Marcus Orlovsky, Florin Păun, Chris Worman, Pierre Bortnow-ski, Andrei Pogonaru, Irina Bogdan, Tudor Coșmatu și Andrei Răducanu, Alexandrina Hrisov, Nick Thorpe, Oana Raluca Ghiocel, Anca Echim și Cristiana Ionescu, Ionuț Florea și Ana Hogaș, Tom Andreassen, Paul Dicu, Teo, Aurora Simionescu.

Unul dintre momentele cele mai aplau-date de participanți a fost discursul lui Marcus Orlovsky, care a povestit cu un magnetism aparte, despre o serie de școli moderne, în care copiii conduc. Copiii sunt cei care recrutează profesorii, ei țin ședinte și răspund la telefon, ei aleg ce vor să învețe, ei fac bugetele, ei gătesc, ei se ocupă de in-tegrarea noilor elevi. Deși aceste lucruri par doar teorii curajoase pentru noi, Marcus a asigurat publicul că ele funcționează și că rezultatele asupra copiilor integrați în aceste școli sunt cel puțin fascinante. Nu putem avea oameni care să provoace status- quo-ul, spune Marcus, dacă noi creștem co-pii ascultători.

Aurora Simionescu, de asemenea, a im-presionat participanții cu farmecul și entu-zi asmul cu care a elucidat câteva dintre mis terele universului. Făcând o frumoasă pa ra lelă cu Sherlock Holmes, cercetătoarea de la NASA ne-a povestit cum majoritatea lucru rilor pe care le descoperim despre Uni-vers, le deducem din lucrurile pe care nu le vedem, având în vedere că doar 4% din Uni-vers este format din materie vizibilă cu ochiul

liber. Ea a vorbit și despre identificarea unui filament în rețeaua cosmică, descoperire care i-a adus premiul de omul anului în România.

În pauze, participanții au avut un spațiu de networking în care au fost amenajate o expoziție de artă din doze reciclate, o zonă de prezentare a unor roboţi „made in Ro-mania” și mai multe colțuri de relaxare. Participanţii au fost rugaţi, de asemenea, să răspundă le întrebarea „What drives you?”, rezultatele fiind montate într-un scurt video prezentat la finalul evenimentului.

După terminarea discursurilor, atât parti-cipanții cât și speakerii, puțin mai obosiți și mult mai inspirați, au mai făcut schimb de idei și cărti de vizită la un pahar cu vin.

Mulțumiri partenerilor și susţină to rilor TEDxBucharest:

RBS, Vodafone, BRD Groupe Société Générale, Grolsch, Pepsi, Petrom, Intercapi-tal Invest, Avon, Techschool, Spoting

Președintele Camerei Deputaților, Minis-terul Culturii, Ambasada Germaniei

360 Revolution, Fru Fru, DoubleTree by Hilton, Opel, Casa Panciu, Chilli Ideas, Con-cordia, SIMBIO, FittoCafe, Bristot

Anagrama, Acer, HUB Bucharest, Româ-nia Pozitivă, FABLAB, Media Image, Briga-da de Voluntari, THE Wannabes

Și celor care ne-au susținut în răs-pândirea ideilor TEDxBucharest:

Radio Guerrilla, Juridice.ro, ElevateAgora, Progresiv, HRB Expert, eJOBS, Es-

quire, Finantare.ro, 9am, Romania – Insi-der, IQads, City Compass, Tataia, Cărtureşti, Wall-Street, Comunicate de presă, Disco-very Channel, Cariere, Hotnews, Bestjobs, Manager.ro

Pentru a vedea cum a fost la TEDxBucha-rest, vă invităm să accesaţi link-ul: http://www.flickr.com/photos/14918834@N00/sets/72157632102939949/.

TEDx Bucharest 2012Pe data de 16 Noiembrie, 2012, în sala Al. I. Cuza a Palatului Parlamentului, a avut loc a patra ediție TEDxBucharest. Evenimentul s-a desfășurat între orele 9:00 și 21:00, timp în care 24 de speakeri au susținut 20 de discursuri de câte 6, 10 sau 18 minute, în fața unui public format din peste 750 de participanți. Discursu-rile au tratat teme variate și au conținut idei ce merită împărtășite, abordate original. Unii invitați au avut discursuri mai tehnice (Tudor, Andrei și Irina, T_A_I Lab, cu designul generativ, Benoit Montreuil cu Internetul fizic, Adrian Lobonțiu, chirurgia robotică), în vreme ce alții au avut discursuri inspiraționale, au împărtășit experiențe perso-nale (Ionuț Florea și Ana Hogaș, despre aventura lor în Africa) sau au tratat teme de interes general, cum ar fi George Krishan despre alimentația bio sau Marcus Orlovsky despre educația altfel.

www.ittrends.ro

20 Nr. 12 - Decembrie 2012T E N D I N Ţ E

Dacă utilizați un sistem de operare din fa-milia GNU/Linux, nu trebuie decât să vă alegeți aranjamentul corespunzător tastaturii fizice pe care o dețineți și să vă asigurați că dispuneți de pachete de fonturi care conțin literele românești, Ș, ș, Ț, ț cu virgule de-desubt. Cel mai simplu este să alegeți chiar în momentul instalării GNU/Linux opțiunile Language -> Romanian și Keyboard -> Romanian (dacă aveți o tastatură fizică ame-ricană) sau Romanian (standard) (dacă aveți o tastatură fizică românească, cu diacri-tice deja inscripționate). Același efect îl puteți obține și ulterior instalării sistemului. Luând ca exemplu distribuția Fedora 17 cu interfața implicită Gnome 3, veți căuta meniul Activi-ties -> Applications -> System Utilities -> System Configuration -> Region and Lan-guage. Pe tab-ul Language alegeți Roma-nian, iar pe tab-ul Layouts apăsați semnul + și introduceți în listă, pe prima poziție, unul dintre aranjamentele Romanian sau Romanian (standard), după caz. În plus, din repository-urile oficiale Fedora, instalați pachetele RPM terminus-fonts și terminus-fonts-console, niște fonturi care vă asigură literele potrivite atât în modul grafic X, cât și în terminal, când lucrați cu linia de comandă. Dacă nu dispuneți de o tastatură fizică cu dia-critice inscripționate (și, deci, ați folosit aran-jamentul Romanian), puteți scrie cu diacri-tice apăsând tasta Alt din drepta-jos (lângă bara de spațiu, notată uneori AltGr) simultan cu una dintre literele a, q, w, e, s, t, i, [,], d, l sau c.

Un utilitar similar este disponibil și în dis-tri buția Ubuntu, chiar în panoul de control ac-cesibil de pe bara-meniu din stânga ecranului.

Utilizatorii de Windows XP au nevoie de câteva configurări speciale, pe care le veți face

o singură dată și care nu vă vor incomoda dacă alegeți, mai târziu, să nu scrieți cu diacritice. Este nevoie să descărcați driverul de tastatură românească, disponibil pe blogul d-lui Cristian Secară: http://www.secarica.ro/kbdro_2.3.exe. Aceasta este o arhivă autodezarhivabilă; în interiorul ei, în folderul WinXP, dați click-dreapta și Install pe fișierul kbdro_winxp.inf (vă sunt necesare drepturi de Administra-tor). Instalați și actualizarea oficială Micro-soft European Union Expansion Font Update (Euupdate.exe - KB16083), un pachet de fonturi extinse pentru noile state membre ale Uniunii Europene - puteți citi aici: http://www.microsoft.com/Romania/Diacritice.aspx. De ase menea, dacă nu ați renunțat încă la arhaicul și nesigurul Internet Explorer 6, ar fi bine să îl înlocuiți rapid fie cu Mozilla Firefox, fie, măcar, cu Internet Explorer 8. Internet Explorer 6 nu „știe” să redea corect semnele diacritice ale limbii române. Mergeți, apoi, la Start -> Control Panel și, opțional, stabiliți aspectul acestuia la modul Clasic View (opțiunea Switch to Clasic View, stânga-sus). Dacă aveți o tastatură fizică americană, alegeți Regional Settings -> Languages -> Advanced și definiți limbile Română (Ro-manian) și Engleză (English), fiecare cu aranjamente Romanian (Programmers) și US International. Aranjamentul Romanian (Legacy) poate fi înlăturat. În lista derulantă din partea superioară a casetei, configurați combinația implicită limbă- tastatură Roma-nian – Romanian (Programmers). Similar, dacă dispuneți de o tastatură fizică ro mâ-nească, cu diacritice deja inscripționate, con figurările sunt identice cu cele arătate, dar folosiți aranjamentul Romanian (Stan-dard). În cazul în care pe sistemul Dvs. Windows sunt definiți mai mulți utilizatori,

este nevoie să repetați aceste configurări în Control Panel pentru fiecare utilizator în par-te, făcând logon sub identitatea fiecăruia (nu este suficient să le faceți pentru utilizatorul-Administrator). În final, reporniți calculatorul. După restart, diacriticele vor putea fi obținute, ca și în GNU/Linux, cu tasta AltGr și literele a, q, w, e, s, t, i, [,], d, l sau c (dacă folosiți aranjamentul Romanian (Programmers)).

Iată cum ar trebui să arate configurarea tastaturii Dvs.:

Pentru utilizatorii Windows 7, configurările sunt similare celor din XP, dar aceștia nu vor trebui să instaleze driverul de tastatură de pe blogul d-lui Secară – el este deja inclus în sistem. Este bine, totuși, să vă asigurați că sunt disponibile fonturile extinse Euupdate.exe, care conțin glifele corecte, cu virgulițe dedesubt, pentru ș și ț.

Dacă veți verifica, acum, textele românești cu diacritice pe care le tastați, veți observa că semnele specifice limbii române sunt cele co recte: de exemplu, AltGr+[ și AltGr+] vă oferă ghilimele jos (la începutul cuvântului) și sus (la sfârșit) - „ghilimele”.

Ca de obicei, aștept cu plăcere întrebările, comentariile și părerile Dvs. �

Diacritice: e simplu să scrieți corect românește! (II) de Răzvan Sandu <razvan.sandu@zando.ro>

În prima parte a acestui articol am enumerat cele cinci tipuri de aranjamente de tastatură, conforme cu standardul național oficial, care vă permit să generați toate semnele necesare scrierii în limba română. De asemenea, am arătat că singurele diacritice corecte sunt cele cu

virgulă dedesubt - și nu cele cu sedilă. În numărul de azi, îmi respect promisiunea de a explica, pas cu pas, cum să configurați corect calculatorul pentru a scrie românește, fără să memorați combinații de taste.

www.ittrends.ro

21Nr. 12 - Decembrie 2012

I N T E R V I U

Privesc.Eu, privește și tu!de Romulus Maier

Rep.: Vă rog să prezentați o scurtă isto-rie a proiectului. De când sunteți pe piață? Cum ați evoluat? Unde sunteți acum? Ce avantaje competitive aveți?

Vitalie Eșanu: Privesc.Eu a apărut din-tr-o frustrare, frustrare a câtorva blo ggeri nemulțumiți de faptul că televiziunile, aparținând partidelor politice, manipulau oamenii. Această manipulare era așa de mare, încât dacă priveai noutăți la dife-rite televiziuni despre aceeași conferință de presă, nu-ți dădeai seama că a fost de fapt același eveniment. Mânați de această nemulțumire, ne-am adunat câțiva bloggeri în grădina publică Ștefan cel Mare din cen-trul Chișinăului, unde am decis să schim-băm situația. Astfel, a apărut ideea unui site care va transmite totul live, fără nici o intervenție din partea noastră, a cât mai multor evenimente sociale, politice, cultura-le și științifice din țară. Acea întâlnire a fost de fapt și prima emisiune transmisă live, pe data 5 iulie 2009, zi în care s-au pus bazele creării proiectului Privesc.Eu. Fondatori au devenit acei care au hotărât să rămână și să se implice în proiect. Privesc.Eu a fost prima televiziune online din Moldova. Avantajul nostru e că suntem extrem de ieftini. În loc de o mașină de televiziune cu antenă satelit cu camere scumpe, operatori și reporteri – noi venim cu un ghiozdan în care avem un notebook, un modem 3G și o cameră video HD pentru amatori. Am început să filmăm toate evenimentele mici și mijlocii de nișă la care televiziunile nici nu le acordau atenție. Nu erau interesați pentru că e prea costisi-tor să dea pe post un eveniment mic. Un alt avantaj Privesc.Eu e că noi putem transmite în paralel oricâte conferințe dorim, spre deosebire de televiziune care poate trans-mite doar una.

Transmitem ședințele de parlament și guvern. Nicio televiziune nu-și permite să

le transmită integral, pentru că sunt eveni-mente de lungă durată.

Rep.: Pe ce platforme este disponibil Privesc.Eu? Pe ce sisteme de operare și pe ce tipuri de dispozitive? Este disponibilă și pe dispozitive mobile de tip smartphone sau tabletă?

V.E.: Privesc.Eu este disponibil pe web prin intermediul Adobe Flash Player. Poate fi privit și de pe iPhone și iPad. Pentru tele-foanele cu Android necesită să aveți insta-lat Flash Player.

Rep.: Preluarea transmisiunilor Privesc.Eu este gratuită. Solicitați doar menționarea sursei. Cum monetizați pro-dusul? Care este modelul de business?

V.E.: Exact, vizionarea transmisiunilor este gratuită, nu și filmarea lor. Deși ma-joritatea live-urilor sunt totuși filmate și transmise gratis. Intenționat nu folosim business-modelul bazat pe publicitate, pentru că piața este prea mică și oricâtă publicitate ai introduce, nu poți deveni profitabil. Deci plătesc organizatorii de evenimente care doresc ca evenimentul lor să fie văzut de miile de vizitatori ai Privesc.Eu

Rep.: Ce fel de clienți aveți deja? Care ar fi profilul clientului tipic de Privesc.Eu? Câți clienți aveți deja? Care este evoluția de la lansarea din 5 iulie 2009 și până în prezent?

V.E.: Clienții noștri sunt companiile de PR și partidele politice cu care avem contracte pe termen lung. În Moldova avem contracte cu majoritatea partide-lor politice, în România - doar cu unele. Vizitatorul nostru fidel este un jurna-list, un politician sau un cetățean impli-cat activ în viața socială din țară. Acum ne concentrăm pe creșterea numărului de vizitatori și distribuția televizorului Privesc.Eu pe cât mai multe site-uri. Timp

de 3 ani și jumătate am reușit să facem aproximativ 14.000 live-uri în Republica Moldova și România. Avem operatori în Chișinău, București, Cluj și Iași.

Rep.: Care este numărul maxim de vi-zitatori pe care i-ați înregistrat simultan în timpul unei transmisiuni?

V.E.: Din câte îmi amintesc, la alegerile parlamentare din Republica Moldova, am trecut de cifra de 20.000 vizitatori si-multan.

Rep.: Sunteți pregătiți pentru o creștere explozivă, presupunând că cererea pen-tru soluțiile oferite ar crește exponențial? Cum vă gândiți să vă scalați afacerea? Ce infrastructură susține proiectul în acest moment?

V.E.: Evenimentele interesante au o vi-ralitate foarte mare și în câteva minute pot veni mii de oameni. Această viralitate este amplificată și de Facebook, pe care noi l-am integrat activ în Privesc.Eu. În plus, televizorul nostru care transmite live-uri este integrat în multe portaluri de noutăți, care de asemenea au un trafic important. Din punct de vedere tehnic, Privesc.Eu nu a avut niciodată probleme cu deservirea utilizatorilor. Am ales ca platformă web Windows Azure. În câteva minute putem scala la câte servere dorim. Vizitatori să fie. În regim normal Privesc.Eu utilizează 9 servere. �

Privesc.Eu este un proiect interesant, născut din nemulțumirea unui grup de bloggeri din Republica Moldova. Despre istoria acestui proiect lansat în Chișinău și devenit poveste de succes pe ambele maluri ale Prutului am avut plăcerea să discutăm cu Vitalie Eșanu, unul

dintre membrii fondatori.

Vitalie Eșanu

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

www.ittrends.ro

22 Nr. 12 - Decembrie 2012S O L U Ţ I I

Serviciile IT preiau rolul de locomotivă în dezvoltarea unei afaceri.Din ce în ce mai mulți manageri doresc să exploateze beneficii cum sunt eficientizarea costurilor, expertiza unor specialiști și aco-perirea riscurilor de întrerupere a funcțiilor IT critice afacerii proprii, pentru că toate aceste rezultate sunt măsurabile și, în final, se tra-duc prin câștigarea cotei de piață și creșterea profitabilității.

Eficientizarea activităților interne ale com paniei-client în timp ce furnizorul extern asigură bunul mers al sistemului IT, înseamnă reducerea semnificativă a riscurilor de întreru-pere a activității. Soluțiile informatice oferite duc la îmbunătățirea activității angajaților, ce poate fi cuantificată chiar și într-o oră de productivitate în plus, în fiecare zi. Lăsând departamentul IT pe mâna unor specialiști, mana gementul câștigă timp pentru explorarea și dezvoltarea altor aspecte generatoare de va-loare pentru afacere.

Proactivitatea asigurată de serviciile de externalizare IT reduce riscurile implicate prin gestionarea corectă a celor potențiale, luân du-se toate măsurile de precauție pentru a evita instalarea amenințărilor. Stabilitatea este oferită și prin creșterea protecției datelor confidențiale și eliminarea riscurilor ca acestea să fie alterate, distruse sau să devină publice.

Când timpul este o resursă atât de im-portantă în mediul de business, o afacere ba-zată pe o fundație solidă oferită de un sistem IT funcțional 99,9% înseamnă elimi narea întreru-perilor ce pot afecta productivitatea angajaților. Pentru management, înseamnă timp câștigat reinvestit în dezvoltarea afacerii și găsirea de noi oportunități. Și pentru că activitatea de ex ternalizare IT este gândită în termeni de siguranță, disponibilitate și performanță, SLA-urile (Service Level Agreement) de care

dispun companiile-client oferă garanții și un sistem modern de urmărire a termenilor.

Din perspectiva optimizării costurilor, eco-nomisirea majoră se face prin reducerea cos-tu rilor de funcționare, de întreținere și de per-sonal, sau de lansare a unor proiecte speciale, cât și prin eliminarea celor suplimentare. Ex-ternalizând, companiile se asigură că rămân competitive la nivel de industrie în ceea ce privește costurile cu serviciul IT, printr-un pa-chet complet de aplicații, sisteme, soluții și oa-meni dedicați afacerii proprii.

Un alt avantaj este cel al oamenilor calificați și certificați care asigură suport tehnic 24/7, la nivel național. Specialiștii se întâlnesc zil-nic cu situații complexe și asigură rezolvarea promptă a oricărei situații apărute. Un alt mare avantaj este că dinamica personalului se reduce substanțial, iar know-how-ul rămâne în inte-riorul companiei-client. 60,5% dintre clienți au indicat expertiza extinsă ca un motiv decisiv în alegerea serviciilor de externalizare IT.

Secretul succesului companiilor-client con stă în alegerea unui furnizor de servicii IT care înțelege afacerea, are experiență dovedită, este focusat pe rezultate și își pre-țuiește clientul pe termen lung. �

TOP 5 beneficii principale ale serviciilor de externalizare IT pentru companiile din Româniade Bogdan Tudor, CEO & Founder Class IT Outsourcing

Serviciile de externa-lizare IT rezolvă pro-bleme reale cu care se confruntă companiile mici, mijlocii și mari, mai ales pentru că schimbarea reprezintă un angajament minim, oferă comoditate și flexibilitate ridicate, iar la nivel centrali-zat, totul se află sub controlul clientului. Acțiunile externalizării IT au ca scop final eficiența pe termen lung, prin rapiditate și focus pe obținerea de rezultate.

Bogdan Tudor, CEO & Founder Class IT Outsourcing

www.ittrends.ro

23Nr. 12 - Decembrie 2012

L O R E D A N A ’ S V O I C E

4 lucruri pe care să le stabiliţi de la început cu agenţia de PR

Orice colaborare de succes are la bază nişte reguli care sunt stabilite de la bun început şi care sunt respectate apoi de ambele părţi. Cu cât aceste elemente acoperă mai multe aspecte şi sunt valabile pentru mai multe

situaţii, cu atât scad şansele să apară ulterior diferenţe de păreri în privinţa modului în care trebuia să se procedeze într-o anume împrejurare. În mod normal, agenţiile ar trebui să aibă asemenea reguli de bază deja pregătite. Ele ar trebui să fie prezentate clientului, să fie discutate împreună cu acesta şi apoi să fie luată o decizie comună în privinţa lor. În relaţiile mele cu clienţii pun accent pe câteva aspecte pe care le consider importante şi vă redau mai jos trei dintre acestea.

Precizaţi foarte clar ce acoperă contractul şi ce implică unele costuri suplimentareUn infographic recent prezenta tipurile de clienţi, caracte-risticile lor şi cum să se gestioneze comunicarea cu aceştia. Mi s-a părut interesant şi îl găsiţi şi la mine pe blog

(loredana.prwave.ro), însă dincolo de design-ul amuzant al acelui material se regăseau elemente desprinse din practică. Şi în niciun caz nu este bine, nici pentru agenţie şi nici pentru client, să se ajungă în situaţia în care părţile să aibă păreri diferite cu privire la elementele acoperite de contract şi de sumele plătite de client. De aici începe lungul şir al discuţiilor „clarificatoare” care pot degenera. De obicei se ajunge la un compromis, însă este o situaţie care ar fi de dorit să fie evitată. Iar acest lucru se poate face foarte uşor stabilindu-se în termeni foarte clari ce servicii prestează agenţia pentru suma agreată a fi plătită lunar şi care sunt costurile supli-mentare pentru alte servicii. Sigur că în timp lucrurile se pot schimba – se mai pot include alte elemente în contract ori în lista de servicii – dar important este să se ştie exact ce face agenţia şi în ce termeni financiari.

Proceduri Este indicat ca anumite proceduri să fie stabilite de la bun început. Acestea pot include, desigur fără a se limita la, sta-bilirea persoanei/persoanelor de contact în anumite privinţe (buget, BT-uri, comunicate de presă etc.), stabilirea modului în care se lucrează (în privinţa materialelor pentru presă, cu ocazia unor evenimente şi aşa mai departe), cum se acţionează

în anumite situaţii (de pildă atunci când se constată că s-a trimis către presă un comunicat cu greşeli). Cel mai important este să se stabilească modul în care se comunică, lanţul dacă îi putem spune aşa. Cine trebuie trecut în CC, cine dă BT-ul final, cine are putere de decizie pe parte financiară etc. La fel, este important să se stabilească de comun acord la cât timp de la trimiterea unui comunicat se livrează raportul de moni-torizare, câte şedinţe (întâlniri directe) ar trebui să existe pe lună între client şi agenţie. În această etapă de început este bine să se înţeleagă de ambele părţi că totul este discutabil, că procedurile se stabilesc de comun acord astfel încât să se pună bazele unei colaborări de succes şi cu cât mai puţine impedimente.

BT-ul aparţine clientuluiLegat de elementul anterior, este bine ca de la început să se stabilească faptul că BT-ul aparţine clientului. Poate suna simplu, fiind un element de bază, însă atrag atenţia asupra acestui aspect pentru că am avut clienţi care nu dădeau BT pe materialele trimise pentru ei de agenţii sau freelanceri cu care lucraseră anterior şi pentru că am remarcat şi la cursul de PR pe care îl predau online, la un exerciţiu, că sunt oameni care nu ar cere OK-ul clientului pe materiale sau pentru unele acţiuni.

ObiectiveEste indicat să stabiliţi de la bun început care sunt obiectivele urmărite, acţiunile pentru îndeplinirea lor şi modalităţile de evaluare. Însă obiectivele sunt punctul de pornire tocmai pentru că ele permit crearea unei strategii eficiente care să ducă la atingerea lor.

Există multe colaborări între agenţii şi clienţi care durează ani de zile. Sigur că această durată este nu doar rezultatul unei bune interacţionări între cele două părţi, ci şi al unor activităţi care au dus la îndeplinirea obiectivelor. Un început de succes însă ajută foarte mult, iar a stabili încă de la dema-rarea colaborării obiectivele, procedurile şi celelalte elemente prezentate (alături de altele care vi se pot părea utile, în funcţie de caz, client, situaţie etc.) denotă şi profesionalism din partea agenţiei care vine cu un set de elemente de bază în colaborare. �

loredana@prwave.ro

Violeta-Loredana Pascal

Cu cât mai clare sunt lucrurile încă de la început, cu atât mai multe şanse există pentru o colaborare de succes pe termen lung.

«

www.ittrends.ro

24 Nr. 12 - Decembrie 2012E V E N I M E N T

REDACÞIA:

Bogdan Marchidanu, Senior business editor bogdan.marchidanu@agora.ro

Elena Andreea Liþã, Senior editorelena.lita@agora.ro

Cristian Faur, Business editorcristian.faur@agora.ro

Nicolae Bucur, Tehnoredactornicolae.bucur@agora.ro

Marian Teodorescu, Fotoreportermarian.teodorescu@agora.ro

EDITORIALIŞTI:

Radu Crahmaliuc rcrahmaliuc@yahoo.comConstantin Teodorescu brailateo@gmail.comRãzvan Sandu razvan.sandu@zando.roVioleta-Loredana Pascal loredana@prwave.ro

MANAGEMENT:

Romulus Maier, Managing Partnerromulus.maier@agora.ro

Mihai Bucuroiu, Sales Managermihai.bucuroiu@agora.ro

Andreea Maier, Marketing & PR Managerandreea.maier@agora.ro

AROGA OGOGAGGO PUBLICAŢIE

ISSN: 2065 - 4766

NOTÃ COPYRIGHT:

Copyright © 2012 BYBLOS SRL. Toate drepturile rezervate. Materialul editorial original tipãrit în acest numãr aparþine companiei BYBLOS SRL. IT TRENDS este marcã înregistratã a BYBLOS SRL.

ADRESA:

Str. Constantin Rãdulescu Motru Nr. 13, Bl. 13, Et. 8, Ap. 84, camera 1, Sect. 4, Bucureºti, 040361 Tel.: 021-3309282; Fax: 021-3309285 www.agora.ro; ittrends@agora.ro

Cod QR IT TRENDS Cod QR AGORA

Daniel Ivanov, Solutions Ma-nager, Business Development Group, Konica Minolta Busi-ness Solutions Romania a dis-cutat despre managementul infrastructurilor complexe de echipamente de birou. Soluțiile oferite de către Konica Minolta sunt Page Scope Enterprise

Suite, Page Scope Authen-tication Manager, Page Scope Account Manager, Panel Ma-nager, Page Scope NetCare Device Manager.

Marius Purice, Next Gene-ration Data Center Solutions Consultant DELL România, a spus: „Deoarece diferite părți interesate au nevoi diferite atunci când vine vorba de ges-tionarea aplicațiilor critice și per formanța web site-ul, dife-rite dashboard-uri sunt necesa-re. Astfel trebuie răspuns la câ teva întrebări: Care este lo-ca ția utilizatorilor finali sau a cen trelor de date care sunt afec-tate? Aplicațiile mele cheie de

afaceri îndeplinesc SLA-urile? Câți utilizatori sunt afectați de problemele actuale? Care echipă ar trebui să analizeze în conti-nuare această problemă?”

În încheiere, Bogdan Tudor, CEO CLASS IT Outsourcing, a vorbit despre una dintre cele mai actuale problema-tici – siguranța dispozitivelor

mobile. Conform unui studiu Gartner, 1 din 4 echipamente IT mobile este furat sau pierdut pe perioada duratei de viață. De aceea este necesară identi-ficarea localizării dispozitivelor mobile, controlarea accesului la dispozitive și date, ștergerea datelor sensibile de la distan-ță, controlarea utilizării. Toate aces tea se pot realiza prin so-lu ția Proctee propusă de către CLASS IT Outsourcing.

Evenimentul a fost promovat cu ajutorul partenerilor me dia PRwave, PRwave Directory, MediaLook, Ziare.com, Busi-ness24, IT-Events.ro, MyJob, Agora News, IT Trends și Digi-tal Trends. Alți parteneri: IN-DACO Systems, ARIES, BVMW, Byblos, iNES, DigiSign. �

Siguranță crescută prin managementul infrastructurilor ITde Romulus Maier

Daniel Ivanov

Marius Purice

Bogdan Tudor

Agora Group a organizat la începutul lunii decembrie conferința „Data Center & IT Infrastructure Management”, la Hotelul Inter-

continental din București.