ISTORIA

STATELOR BALCANICE

IN EPOCA MODERNA

LECTII TINUTE LA TJNIVERSITATEA

DIN BUCURESTI

DE

N. IORGA

VALENII-DE-MUNTE

TIPOGRAFIA SOCIETATII NEAMUL ROMANESC"1913

A

S.

PREF AT A.

fn anul scolar 1912-3 in timpul cind Turcia europeana cadeasupt loviturile cruciata" balcanice i Romania, total neprega-HUI pentru o asa de insemnata schimbare, cauta sa se orientezeintre deosebitele curente de opinie publica, tineam la Universi-tate un curs despre Istoria Statelor din Balcani. Intre asculta-tori era principele Carol al Romania, si subiectul fusese alescu speciald privire la neobisnuitul student care avea sa frecven-teze un an de zile curs urile noastre.

De atuna lneruri marl s'ad intimplat. Orientarea si-a gasit-oRomania, in urma noil lovitUri a conflictului armat intre aliatipentru impartirea teritoriilor cucerite E aceia care se cuprindesi in resolutia de la 1908 a adunaril tinute de Liga Culturalain sala Dacia si in programul partidulul nationalist-democrat :desfacerea de aliantele costisitoare si primejdioase cu Puterilemart si apropierea de acele State din Peninsula Balcanicd fopde care, in puterea una intregi traditii, ni revine un rol con-ducator.

Sensul pacii de la Bucuresti e acesta ; dea o ideie desfacuta dinstudiul realitatilor trecute fi actuale s'a impus prin insas1 ne-cesitatea lucrurilor. Pacea am facut-o na si potrivit cu intere-sele noastre. iVe indruniam in chip firese dare confederatia bal-canied, or1cite piedea ar trebui sa se mai inlature inca 91 oricitsinge chiar ar trebui sa se mai verse I.

I Grace a la liberté et aux autonomies locales", scrie Laveleye(II, pp. 62-3), nil est possible de constituer un Etat oil différentes na-

IV

Pentru ca o directie de politica externd sd se stabileascd de-finitiv se cere insd un consimtimint absolut al congiinte 1 publice.

Aceastd con0iintei trebuie pregatità printr'o informatie sigurd.Pentru a intelege ce este, ea trebuie sti ftie ce a fost. Trebuieca oricine sd-qi dea searna de rolul nostru in acele lucruri caread lost. Trebuie sA, recunoascA aiurea fenomene care s'ailpetrecut si la nol §i care se pot petrece §i In mijloculnostru. Trebuie sd aibd ca forte active toate elementele cu carese vor da solutiile viitorului.

De aceia dad aceastd carte, In care pentru Intaia§I datlviata Balcanilor se presintä din punctul lor de vederesi Intfo legltura, c4re li e proprie. Doresc sd fie o carte po-pulard # cred cd, ajungind a se rdspindi, ar da un ajutor sin-gurei politice pe care de aid: innainte trebuie sd o facem, sintemsilitI a o face.

VAlenii-de-Munte, 3 August 1913.

tionalités peuvent exister et se développer, sans se goner et se nuire...Pourquoi done aujourd'hui ces rivalitds, ces hostilités, ces compdti-tions pour la suprématie entre des populations qui devraient s'unir?"

CAP1TOLUL I-it.

Introducere : Necesitatea studiului istoriei Statelorbalcanice.

Imprejurarile de la hotarele noastre se schimba cudesavirsire. Ceia ce se pärea ca va räminea Incamulta, vreme numal visul unor idealisti romantici sepreface inteo realitate care va h plina de inriurirIasupra noastra. Cu o Mare Bulgarie, o Mare Serbie,o Grecie maf mare vom avea a face de acum innainte.Pentru a ne pastra in fata lor, pentru a lua in mij-locul lor rolul care ni se cuvine potrivit cu desvol-tarea noastra si cu o traditie pe care nimeni nu sepoate gindi serios s'o tagaduiasca, trebuie cunostintadeplina, adinca a Statelor si popoarelor de dincolode Dunare, in starea lor actual& si conditie nea-parata in desvoltarea lor istorica.

Biruintile de' ieri vor fi inlaturat cu totul anumeprejudecati despretuitoare. Dad, nu. le vor inlaturain curind. Ceb ce rid usor, se plead, si ei innainteasuccesului, chiar dad, 1-ar invidia,. Totusi nu stria,sa se fixeze in aceasta introducere a cursului privitorla popoarele balcanice situatia noastra reald fatä dedinsele, pe care o intunecati vechl prejudecati de falsä

nobleta" etnica.

6 NECESITATEA STUDIULTA ISTORIET STATELOR BALCANICE

Sintem nof balcanic or ba? Dar oriPine isi aduceaminte cã mai ieri Inca balcanic" era un cuvint debatjocurä, cu care numiam mentalitati inferioare Siapucaturi salbatece ale vietil politice. Totusl atunci,cind ne suparam asa de rail, ca i acum, cind in-cepem a recunoaste, eram balcanici. Si Inca in maimulte sensuri.

Avem de la 1878 un teritoriu dincolo de Dunäre,fie si in partea aceia unde o linie trasä de la cursulmijlociil al Dunarii la Marea Neagra ar cuprinde siadausul nostru balcanic". E adevarat ca din punctde vedere geologic acest pamint dobrogean, cu carac-tere de mare si interesanta, vechime, apartine tot asade putin formatiunilor din Balcani ca i celOr dinCarpati, mai noua i unele i altele. Ins& geografiapolitica i toate urmarile el etnice, religioase, cultu-rale alipesc Dobrogea la complexul tailor balcanice.

Dar, pe vremuri, balcanismul poporului nostruchiar al cite unuia din State le ce am intemeiat a fostfoarte pronuntat si de o insemnatate deosebita. Boarsi azi traiesc in acele parti sute de mil de Aromini,de Romini macedoneni" pentru noi, cari sintRomini albanesi i Romini tesalinti si Romini dinVechea Serbie i, prin coloniile lor de industriasi, denegustori, de hangii, Romini din that& Peninsula Bal-canica. A fost un timp cind Vlahil de la munte"(Vlachi cle Montanea), cari dadeat la Ragusa, la Cat-taro si in alte porturi ale Adriaticel pe vinzatorii deca i pe chiragii, pe chervanagii, pe 6ai-.Tcc: de pevremuri cad acesta e sensul mentiunii din cronicabizantina prin care el apar in scris pentru intaiaoara cuprindeail cu cetele i catunele lor tot Pindul.A fost un timp cind elemente desfacute dintreintovarásind pe Albanesi in acea ratacire de la sfir-situl veacului al XIV-lea care i-a dus pe acestia pan&la Atena i in Egina, a rasbatut i in vane Pelo-ponesului, unde-i pomenesc izvoarele venetiene de dap&

si

,

si

dinsil,

1STORIA STATELOR BALCAN10E tN EPOCA MODERNA 7

1400. A fost un timp cind toata Serbia era impanatade pastori vlahl, pe can i innainte de 1300 II colo-nisei pe pamintul manastirilor on ii legail de averealor cei regi sirbesti. Si Bosnia vecina era asade plina de dinsii, Inch la nävälirea lor Turcii aüavut de lucru l cu acesti Vlahi. In apropiere deSava si Drava Imperial se aparat in veacul al XVI-lea,pc vremea Tub Alexandru Lapusneanu, impotriva ce-telor care, cu Voevozi, cu cnezi, cu harambasi, duceato lupta de hrana, si de glorie la granita, i, pe atunci,daca nume ca Damian Frincul se pot culege in ra-poartele militare, aceasta inseamna ca serbisarea nuinlocuise Inca graiul nostru. Si sa nu uitam nici peacei Uscoci, vestig pirati dusmani al Turcilor, cari

zis intait Morlahi, ceia ce inseamnä c i vechilBizantini II recunosteat ca Maurovlahi, ca RominiNegri", si cá in aceasta calitate recomandatVenetienilor veniti mai tärzit, carora fost timpde secole auxiliari, cam periculosl, dar foarte folosi-tori, in partile de la Segna (Zengg) si din impreju-rimi: unul din ai lor, slavisat, italianisat, nascut pepamint imperial, trecut prin Stambul, a fost Gaspar-Voda Gratiani, Domn al erii Moldovei. Fara, a maivorbi de faptul, in de obste stiut, cä necontenite emi-grata teranesti de la nob, si nu numai in epoca deprigonire fiscal& a Fanariotilor, aU dat Serbiei modernecele peste 80 de comune, far& enclave" straine, dinvalea Timocului, iar Bulgariei si mai noua grupeleromanesti compacte de la Vic lin, de la Lom, de laNicopol, de la Sistov si de la Turtucaia.

Am zis ea i unele din State le noastre aü tiutdrumul Balcanilor. Nu mai vorbim de acele .expeditiide pe la 1260, cind Voevozii i cnezii nostri ramasifar& nume aü intovarasit pe acel rege tinar" al Un-gariei, asezat in Ardeal i räzimat mai ales pe ele-mente romänesti, pe acel Stefan care pätrunse, im-

pi-al

bad

8 NECESITATEA STUDIULUT ISTORIE1 S rATELOR BALCANICE

potriva Bulgarilor, pe la Vidin si pe aiurea, pänä laPlevna, unde era sä ne intoarcem i peste sese sutede anL Dar a fost un timp cind intreaga mostenirebizantina, balcanica parea ca, poate sa revie Domnilornostri, cari, singurii ramasi in picioare dintre crestini,arataii a o doresc si a sint in stare a jertfi pentrudinsa. De la inceputul intemeieril principatului mun-tean, strinse legaturi de familie cu Casa domnitoaresirbeasaDomnita Anca dupa Uros fiul lui Dusan, cuCasa domnitoare din Tirnovanumele de Alexandru alTarulul mort la 1365 si al Domnului contemporan dinTara-Romaneasca.; fiica lui Basarab maritata dupä acestTar Alexandru; una din fiicele lui Alexandru Voe-vod, sotie a lui Sracimir din Vidin, fiul Tarului ,

cu Bosniecii chiar cum pare sä aräte numele deVlaicu al fiului WI Alexandru , cu Bizantiniide la cari ni-a venit principesa constantinopolitanaCalinichia si, odata cu legatura de familie, titlul dedespot" pentru Mircea, titlu care nu se dadea decitrudelor Imparatului, toate aceste aliantie indreptatspre Balcani pe Voevozii din A rges Pentru pästrareaputeril in mina crestinilor inruditl au dat el partealor in marile lupte de la Cirmen si de la CimpulMierlel, in 1371 si 1389, si, dupa ce s'a vazut ca. re-sistenta Statelor mai vechi e cu neputinta, ei at in-cercat sa le inlocuiasca. Astfel ostasii lui Vlaicu el insusiat stat in Vidin, al: carui locuitori II aclamat pe Romincu titlul de Craiii", si in Nicopol, iar al lui Mircea ailpazit aril de zile Silistra. Toata Dobrogea, unde s'arevärsat in curind prisosul poporatiei romänesti dinpartea rasariteana a principatului muntean, ajungedupa Dobrotici si fiul sail Ivanco Tinut al Domnilormalului sting dunärean. Si, daca Mohammed I-it n'arfi izbutit, cu inlaturarea fratilor saf, sa reconstituie Im-periul otoman unitar, eine stie pan& unde si cu ceurmari ar fi putut innainta aceasta, veche penetratieromaneasca in Balcani !

ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODEBNA. 9

Si, in aceasta expansiune nationala ca i la pri-mirea i rapedea confundare cu noi a elementelorcrestine refugiate de dincolo de Dunäre, pe care le-amcontopit necontenit Vara a da n schimb elemente ro-inkiest" nimanuia, eram ajutati esentrial de o vechecomunitate carpato-balcanica, din care faceam parte 0not 0 care, supt o forma ori supt alta, s'a pastrat Ara in-trerupere pand iert, aa Melt e relativ upard refa-cerea et in forma corespunzatoare timpulut.

Impartim foarte lesne popoarele care locuiesc dinvirful Carpatilor la insulele Arhipelaguluf si la capulMatapan in rase deosebite, care ail i dreptul, bapoate chiar datoria, de a se dusmani necontenit pebasa amintirilor si tendintelor lor deosebite: Latinide o parte, noi; de alta Turani Bulgaril; Slavi,

Albanesil; Elini, Grecil. Afar& deBulgari, cari vorbesc de mai bine de o mie de ani olimba slava, graiul fiecaruia dintre popoare ar in-gadui aceasta osebire, cu toate cä nu e unul dinaceste popoare care sa n'aiba cuvinte, i une orb foartemulte, imprumutate de la ceilalti.

Dar, daca am avea cercetari antropologice serioase,am ajunge de sigur la alte resultate. Spre aceleasiresultate ne indreapta i altceva insä, care si far&studil adinci permite recunoasterea asamänäril lorfixarea derivatiilor. Cum am aratat i aiurea 1, viatapopulard e aceiqt, de la un capat al acestei lurni laaltul, 0 ea nu e nici elin, nici slava, nict latind, nici,bine inteles, turanicd. Altfel traiaii vechil Greci, altfeltraiesc Latinif din Italia, altfel Slava din Boemia, Po-Ionia i Rusia, deCit RomInib, Bulgarii, Slibil i Greciide astazi. in alt element etnic stravechit, anterior expan-siunii latine, revarsarii slave, cuceririi turanice, si an-

TreI legit de istorie despre insemndtatea Rominilor n istoria uni-versald, tinute pentru A. S. R. Principele Carol la deschiderea eursuri-lor de yard din Valenii-de-Munte, VAlenii-de-Munte, 19 12.

Sirbii; IlirI,

pi

pi

10 NECESITATEA STODIULIA STATELOR BALCANICE

terior chiar civilisatiel elenice, radiante si asupra bar-barilor din vecinatate, trebuie cautata explicatia acestorasamanäri elementare si fundamentale, care une ori.se infatiseaza chiar ca o identitate absolutä, in port,in ornamentatie, in cromatica, in industria casnica, incladirea si mobilarea case, in cultura cimpulul, in ase-zarnintele patriarhale ce dainuiesc Inca, in superstitif,in musica, in orinduirea ideilor si in nota sentimen-tala. Mare le popor al Tracilor, care a creat la gurileDunarii pe Romini si la izvorul Eufratului pe Armeni,cuprinzind si Peninsula Balcanilor si peninsula AsielMidi, el e la inceputul acestor desvoltari culturale carene apropie, cu sail Ara voia noastra.

Cind apol a venit intinderea latina, de sigur prinacea lentä infiltratie de terani italici pe care am sem-nalat-o si alta data, punind-o alaturi de infiltratiaanaloaga spre Apus, catre Galia celtica, ea a cuprinsintait alte TinuturI, care ail fost adinc romanisate

toata partea vestica a peninsulel innainte caTraian sa traga ultimele conclusil politice ale acesteiromanisärl pe cale privata prin strälucita luf cuceriredincoace de Dunare. Antropologul va gasi in toataaceastä regiune macar tot atitea cranii latine ca siin acele parti de la nol de unde a plecat graiul co-lonilor roman' ai Daciel. Legaturi de singe raminastfel, nestiute, tagacluite, chiar acolo unde deosebireade limb& a impiedecat gindurile de a se impartasi.

Slavii n'ail fost asa de multi cum am fi dispuslsä credem. Intr'o masura mal mica, trebuie introdusasi aid critica banuitoare pe care Fustel de Coulangesa introdus-o in cercetarea nävälirilor germane in Apus.Oricum, in partile Adriaticei pline de orase romano-ilirice, in vaile Pindulul locuite de terani de acelasisinge, el n'ail putut substitui unui popor altul. Prinmaceluff el at imputinai elementul indigen si apol1-ail coplesit dovada biruinta limbil lor, dar nu1-ail putut distruge dovada, pastrarea datinelor si.

ISTORIA STATELOR BALCANICE iN EPOCA MODERNI Ft

culturii populare a celorlalti. Alti Slavi pierdutintre nol cuvinte multe fiindca eratii destui,de si multe alte cuvinte atii fost luate de la negus-torii slavi ai oraselor durarene si de la stapinitorilslay!, dar neputind lasa i o viata sufleteasca, a sa-telor, pentru ca in acest domeniu nävalitorul impru-muta el de la indigeni, cad eram nor. Oricum, intoate natiile din Sud-Ostul Europe! singele slay, alaceleiasi semintir slave, de Anti si Venzi, s'a amestecat,

pana la Grecii de azi, a caror tar& e plina denumiri slave, cind nu ofera numiri topografice albanese.

Dominatia bizantina, inriurirea bizantina in Statelebarbare create dupa rnodelul Imperiului roman, do-minatia otomana, care nu e declt urmarea cu altareligie, menita a raminea mai ales la ace! cari oadusesera a dominatiei bizantine, atii adaus formelegale i politice unitare pentru aceasta lume care sifara aceasta avea destule elemente de unitate.

*

Dar si alte motive se adauga, pentru a face dincercetarea acester luna intregi o necesitate de neinlaturatpentru intelegerea adevarata a propriei noastre vieti na-tionale.

Am adapostit, cum se va vedea, timp do cinci sutedo an! toatä viata religioasa superioara, toata viataculturala a popoarelor de peste DunAre. Bizantul grec

Bizantul slay derivat aü trait astfel Inca o juma-tate de mie' de ani la noi i prin noi, dacä nu sipentru noi, cari cu aka' atmosfera culturala puteamajunge mai sus si mai departe. Dar, pe urma, cindputorea de viata a Orientului cultural s'a stins cutotul, rämiind nurnai goale forme moarte, clad ideileApusului aü trebuit sa rasbata pentru a vivifica po-poarele carpato-balcanice, prin noi s'a primit acestimpuls, prin noi transmis formele noua, prielnice

lasInds'an

--,

*

Si

s'at

12 NECESITATEA STODIULUI ISTORIEI STATELOR BALCANICE

iviril, mai tärzii, a fondului moral care le produsesela origine.

La Sirbi, prin Fanario i clericil nostri invatati,la Greet, pin aceiasl elm& fanariota, care 1111 era ab-solut greaca, precum nu era de sigur absolut roma-neasca si precum era asa de mult otomana, imperiala,la Bulgari mai ales, prin intreaga noastra viata mainoua, am raspindit crezul politicei moderne, cu Cons-titutiile i partidele el.

Astfel la experienta noastra se adauge experientalor. Pe cea n'o vedem asa de bine si nu voims'o vedem asa de bucuros in partile el triste, carecer o .urgenta indreptarc. Nu indraznim a fi destul deseveri cu noi insine. Firea poporului nostru ea i oeducatie care ne deprinde a privi cu consideratie nu-mai spre Apus fac insa ca f101 sa fim gata a observaeu pätrunzatoril nostri ochl critici raul, periculosul,ridicolul ce se intimpina in viata contemporana aunor vecini mai slabi Inca decit nol. Macar din studiulvietii lois de ieri si de astazi sa ne deprindem a des-pretui forma WA fond, zbuciumul pasiunil despretui-toare a interesului public, clicele personale gata ajertfi tara, lipsa de continuitate prin capricil i anta-gonisme de partid.

Dar, chiar din ultirnele evenimente, care ail smulsbiruinta pentru crestini prin asaltul unel orasenimisimple ca moravuri, a unei teraniml oarecum chiabure,mindre peste masura, fanatisate printeo educatie strictnationala, exagerata pentru a marl energiile moralesi a putea suplini pe cele materiale, chiar din aceststralucit succes al libertatii teränesti si a simplicitatiturbane, se desfac lectii marl si grave pentru nol. Dis-trugind sus contagiosul lux si desfria al cheltuielilorsi ridicind jos sese milioane de oameni vredniciviteji, vom adaugi mine. cit mat curind! la In-susirile noastre un factor esential al victoriel.

d'intaiii

si

CAP1TOLUL al II-lea.

Conditiile cderii Statelor erestine din Baleani suptstapinirea tureeasei.

State le crestine din Balcani, pe care le-a inlocuitin vre-o sat& de ani dominatia imperial& otomana

cazut, cum se crede in genere, si nu numai de ne-invatag, printr'o catastrofa religioas& innaintea untildusman fanatic, pornit pe distrugerea legii lul Hristos.Nu, Turcii luI Urcan, Murad, Baiezid, MohammedMurad si Mohammed al II-lea cei sese Sultan! aicuceririi n'at rasbunat Islamul pentru atacul crestinal cruciatelor.

Aceste State: grecesti, slave, slavo-grecesti, albano-grecesti, albano-slave, latine erail de toate felurileIn nespusa complicatie locala, crescind pe fiecare zis'at sfarimat pentru aceleasl motive care ail adus, Inaceiasi. epcä i In imprejurari adesea asämänatoare,mina formatdunilor politice locale, provinciale din lu-mea apuseana. Astfel de famas4e ale evului mediunu se puteail mentinea nicairi: in Occident, eletopit Innaintea monarhiei absolute apartinind aceleiasireligii i aceleiasl natiuni; in Orient stabilitorii

monarhice, padl absolutismului, ordinii unuisingur stapin, aU fost Osman MI.

fiat

Lit,

s'ad

uni-tatd

44 CONDITIILE apEruf STATELOR CRESTINE DIN BALCANT

De aceia ei si pot s apara, nu ca un poporcad acesta n'ail fost i nici trebuit sä fie nici-odata ci numai ca o armatä, ca o dinastie, ca oclasä dominanta. Ce lipsia ca puteri, ca inteligentä, capregatire se punea la loc prin insesi tendintele tim-.pului, prin spiritul de neinvins al unel noua epoce inistoria omenirii.

0 scurta privire asupra Imparatiilor i domniilorcare dispar, va invedera aceasta in cuprinsul capitoluluide fata.

1. Imperial bizantin se intorsese din Niceia cu toateamintirile i normele sale traditionale de guvern, darnu si cu aceiasi constiinta de care erail insufletitifugarii aristocratiei grecesti, Lascaris, Vatati, Paleo-logi, Comneni, cind parasiail, la 1204, Capitala cuce-rita de Latini a Imperiului de Rasärit. Si in aceastaprivinta Rasaritul se supunea si el cerintelor timpului.Precum in lumea latina se trecea peste unitatea ne-cesara a Romel pentru avea expresia noile organismenationale, care ajimsesera da seama de ele insele, totasa acesti Romani", Nov.caoc, incep a capata acum oconstiinta special groceasca. Odata cu dinsa trebuie säse constate insa i o manifest& slabire a credintei innevoia unei Imparatii ecumenice, universale, legata dehotarele lui Constantin-cel-Mare i lui Iustinian, bachiar de opera unei mai vaste unitati de culturautica roma* asa cum o cunoscusera, saü o refacu-sera acestia.

Linga drepturile lor, mai vechi poate, mai depline,Paleologii i sfetnicii lor intorsi in Constantinopol con-sinatiat sä recunoasca alte drepturi teritoriale, ba elmersera, chiar asa de departe, incit recunoscura alteforme de Imperiu ecit a bor. Se impacara cu ideiaunui Tarat bulgar fara vre-o atirnare, politica saildinastica, de dinsii, cu un regat al Serbiei, caruia-itrimeteail principese de-ale lor ca tovarase de tron

,

po-

n'ad

a-ela-el

ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNA 15

si viata, ale Crailor cu coroana din Apus, cu un regatal Ungariei, al carui aliat pe picior de egalitate einsusi Mihail Paleologul, cu Imparatia puternica' dinApus, intrata acum pe mina, tot mai indrazneata aHabsburgilor, si cu cealalta forma imperiala, a Papa-litatii, cu care negociara la Lyon pentru Unirea Bi-sericilor, ajungind si la incheierea unui tratat, zadarnicfara vina lor.

Dar tot odata se recunostea, supt inriurirea unuimediu latin, feudal, pe care noii Imparatl greci, deo seam& cu potentatii slavi din preajma lor si cuCesarii latini, predecesorii lor, nu erat in stare sä-1inlature, legitimitatea acelei view separatiste latine,intru toate asemenea cu viata franca" din Siria cru-ciatilor, din Cipru si alte teritorii asamanatoare, pecare o stabilise biruinta V enetienilor, a lui Balduinde Flandra, a lui Bonifaciu de Montferrat, a lui Vil-lehardouin si a lui Guillaume de Champlitte. Inacest Imperiu, mai mult decit in al Comnenilor, asade strabatut si el totusi de spiritul Apusului, dar nupana la clerogarea de la normele indatinate, se pro-nunta o tendinta catre apanagiile cadetilor V rudelormai apropiate, catre infeudarile in favorul servitorilormai pretiosi al' dinastiei, catre autonomia guvernelorprovinciale.

Sä amintim astfel rolul mare pe care Fat jucatCatalanii 1111 Roger de Flor, creat Cesar, pentru caatitea drepturi imparatesti s'a fie cedate in minile sale,pe vremea razboiului din Asia cu Turcii; sa amintimsituatia particulara., impodobita, tot cu titlul de Cesar, aSirbului Voihnas, aceia, analoga, a despotului Ugliesa,fratele Craiului Vucasin, sat a WI Constantin si a fra-telui sail Joan, Dragasizii de la Velbujd (Chiustendil), si-tuatia celor doi capi de mercenari. bulgari Momcil'a si Do-brotici, din care acesta din urma,, creat despot larindul sail, stapini cu autoritate de la Imperiu cas-telele Marl Negre de la Midia pana sus la Chilia.

16 CONDITHLE CADERfl STATELOR CRESTRIE DIN BALCANT

and loan Cantacuzino ridica, impotriva 1u Joan alV-lea Paleologul, pretentif la tronul imperial, el im-parte provinciile cIstigate de dinsul cu fiul Mateit,caruia-I dã Adrianopolea i o largä parte din malulMrii Egee, si cu fiul Manuil, care recistiga. Moreiaasupra loctiitorilor Imparatulul latin titular Robert deTarent si o pastreaza pentru sine. Si Mate' Cantacu-zino, impodobit cu titlul imperial, ii 'Astra,' provin-dle dupa retragerea tatalui sat invins i restaura-rea pe tronul imparatesc a Paleologului: pierzind larindul sü o lupta hotaritoare, i se ingaduie cautaundeva un cuib, si el II aflä tot In Moreia, unde-sIispraveste viata. Asani se IntIlnesc apoi ca dinasti laCavala si In insula Thasos. Mama acelor tineri Can-tacuzini era si ea nepoata de flu a WI' Ioan Asen,Tarul Bulgariei i Mateit II zice cu mindrieAsanes, precum Constantin, ultimul Imparat, Ib vazice dupa, mama slava Dragases si sotia Ini Ma-nuil, IntäiU logodit cu o Lusignan, e o Sirboaica. 0fat& a lui Cantacuzino bätrinul iea pe despotul Epi-rulub, Nichifor Angelos Dukas, iar alta pe insusl Sul-tanul Urean. Ordinea politica bizantina, slava, politica

osmana se confunda astfel intr'una singura, din careva birui, fara osebire na0onala saü religioas, acelacare, mai potrivit cu nevoile cele noua ale timvului, vafi, tocmai prin aceasta, mai tare.

Sistemul se pastreaza si mai departe, parInd, inhaosul luptelor cu Bulgarii la Nord, cu Sirbil la Apus,cu Turcil, in curincl, pretutindene, singurul prin cares'ar putea 'Astra ceva din Imperiul de odinioara. loanal V-lea imparte feude fiilor intocmal cum o face inApus loan-cel-Bun, regele Francieb: in locul WI' Ma-nuil Cantacuzino, savirsit din viat'a, in despotatul sàüdin Misithra, vechea Sparta, el aseaza pe fiul sairTeodor, caruia-I urma, apoI Teodor al II-lea (1407-43),Dirnitrie si In sfirsit Toma Paleologul, frati cu totii aTlui loan al VIII-lea, ca si el fif aT lui Manuil, i impotriva

a-pl

pi

si

ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNA. 17

celui din urma, luptä, cu ajutor albanes, Manuil Canta-cuzinul, nepotul de fia al principelui aratat mai susca recuceritor al Moreit A fost un timp clnd si despotatulmoreot se farimitase asa de mult, incit, lingä Teodor celViral-, dominind din Misithra, intilnim la Vostita pe fra-tele sail Constantin si la Kalavryta pe cellalt frate,Toma, si el lupta eu Latinil rämasi acolo: cu arhie-piscopul de Patras (1429), cu Oliverio Francone, aven-turierul asezat in Klarentza, pe urma infringeril luiCenturione Zaccaria, bailul cel din urma, apol prin-cipele Ahaii (din 1417). In Salonic, acelasi Imparat Ma-null, care si el guvernase orasul, pure ca loctiitor peal patrulea fit al sail, Andronic (f 1429), si de laacest biet lepros si epileptic orasul ajunse in minaVenetienilor, menitl a-1 apara, indelung, dar fara. folos,Impotriva Turcilor. Boala si calugärirea impiedecatpe acest print de a lua parte la inviersunata luptape care o poarta pentru tron fratii sal', dintre cartConstantin era rnenit sa piara apärind Constantinopoleaimpotriva lui Mohammed al 1I-lea.

Daca in aceste partl de stapinire direct& opera dedesfacere urma necontenit, ni putem inchipui ea eraimposibila orice incercare de a face sa reintre in or-dinew imperiala provincil care de mult, de la cadereaConstantinopolei supt Latini, se deslipisera pentru aforma organisme independente. In Epir, despotul Mi-hail fu ingaduit sa-si ispraveasca zilele in pace, la 1271,ba chiar sa lase tara fiului sail Nichifor, care pierduindatä cele mai multe din posesiunile sale in minaAngevinilor din Neapole, pentru ca, dupa 1300, bail'regall din familia Tocco sa se faca independenti, casi bailii Imparatilor latinl din Constantinopol, in Ahaia.La 1337-8, Bizantina eraü sa mosteneasca trecatorpe Nichifor, si, indata, pe linga acel dinasti italieni dinfamilia Tocco si albanesi din familia Spatas, despoti deArta si lanina, familii grecesti ca aceia, de origine

2

18 CoNDITHLE annul STATELOR CRESTINE DIN BALCANY

bulgäreasca insa, a Comnenilor se vor aseza in locuriprielnice pentru cistigul din comert, ca AvlonaKanina. 0 timid& interventie bizantina fu rapede ras-pinsa. n Tesalia, locuita mai mult de Vlahi, ba-tardul lui Mihail, Joan, cirmui in voie cu titlul deAebastokrator 1. Andronic al II-lea, un viitor socru,nu putu inlocuiasca Cu fiul sat Teodor, caretiinea pe mostenitoarea Companiei Navarese din Atena

caruia-i facu totusi un loc in Etolia, care, unitacu Acarnania i cu CefaIonia, isi avea alt stäpinitor,dintre Orsini, dar grecisat TJn urmas depärtat al1111 loan, Alexie Angelos, fu acel care pierdu tara inmina Turcilor Inca innainte de 1400 3.

La inceperea ofensivei lor, pe la jumatatea yea-cului al XIV-Iea, Turcii n'aveail deci in fata Imperiul,in vechiul sens unitar, roman, al cuvintului, ci pre-tendenti in lupta cu detinatorul legitim al coroanelsi stapinitori locali cari nu se deosebiail intru nimicde seniorii latini din vecinatatea lor, mica monedea Imperiului latin, a regatului de Salonic si a prin-cipatului Ahaii. i aceasta situatie se mentine apoipapa la totala disparitie a Salonicului intaiii (1430),a Constantinopolei (29 Matil 1453), a despotatuluiMordii (1458, 1460), asupra lui Dimitrie, care-si dai fatain haremul Sultanului i primeste de la el un apanagiude batrineta, i asupra lui Toma, care-si cauta ada-postul linga, Papa, in seama caruia-si lasa copiii, dincari ins& unul trecu la legea noilor stapinitori inOrient.

Sa adaugim ea de la 1355, cind Habil fiul lui Urcancalari linga loan al V-lea, ca ginere linga socru, inmijlocul populatiei bizantine bucuroase de splendorile

1 Jireek, Geschichte der Serben, I, p. 322 ei urra.Iorga, Notele anal istoric, In Analele Academie).* Romine" pe

1913, pp. 144-5.8 Jire6ek, in Byzantinische Zeitschrift pe 1911, p. 585,

pi

sa-I

ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERN/ 19

unei nunti imparätestil, de la participarea lui Manuil,in 1391, la luptele lui Baiezid, care-1 venia ruda,prin casatoria, pomenita, a lui Urcan insusi cu fatalui Cantacuzino, crezindu-se chiar Cà ar fi cu pu-tinta ca Imparatul sa comande flota Sultanului, eaunul ce era Intru toate supus la poruncile lui Ba-iezid" 2, de la presintarea basileus"-ului, print saracslab, la Seres, alaturi cu ali vasali, in 1393-4 numai poate fi vorba de un antagonism intre doll&puteri politice reConCiIiabile. Astfel de atitudini uci-sesera moralmente Imperiul degenerat i necredinciostraditiel sale cu mult innainte de acea catastrofa dinI 453_, care singura a ramas Iii mintea urmasilor pentrua. simbolisa caderea lumii bizantine intregi.

Pierduta la margenea de catre Georgieni i Iberi,Imparatia Trapezuntului, creata de Comneni fugari la1204, era cuprinsä Inca mai mult in lumea turceascavecina, de la care-si lua aparatorii i patronii. Turciidin Amit i Paipert intervin in veacul al XIV-lea deatitea on hotärindu-i soarta arderea Trapezuntuluila 1341 de eel d'intaia ba chiar chira Maria dinsIngele Comnenilor iea pe emirul Turall la 1352, pecind o fata a lui Vasile I-ia ajunge sotia unui sefgeorgian, care va pracla peste pAin Kerasuntul, adoua cetate a Imperiului. La 1362 o principesd tra-pezuntina, e petit& de Celebi-Tadzatin, iar la 1365 Iiface intrarea Maria de Trapezunt alaturi cu un

Cind ceasul peirii veni, nu era nimicneobisnuit pentru locuitori, cad abia mai faceat deo-sebirea dintre Grec i Turc: daca Statul Comnenilorse mai tinu pana, la 1461, aceasta se datoreste altuiTurc, Sahului turcoman a Persiei, Uzun-Hasan, care

V. Iorga, Geschichte des osmanischen Reiches, I, pp. 200-2.2 Jire6ek, in Byzantinische Zeitschrift pe 1911, p. 584 i urm.

Cronica luI Panaretos, /. C.

Cronica lui Panaretos; v. tract francesa In Le Beau, Ilistoire duBas-Empire, ed. Brosset, XX, pp 488-97.

Cutluc-bee.

ei

20 CONDITIILE CADERII STATELOR CRESTINE DIN BALCANT

luase pe una din fetele Imparatului. Un intait atacde Ieniceri supt basileus-ul Joan fu inlaturat numalprintr'un mare pret de rascumparare; urmasul luiIoan, usurpatorul David, care-si inlaturase nepotul,somat a-si paräsi tronul, nu se impotrivi, cerind nu-mai despagubiri si dreptul pentru fii6a sa de a intrain haremul lui Mohammed al II-lea. Acesta gasi pretulprea scump si porunci asaltul. Indata unul din fillWI David imbratisa Islamul, si, daca Sultanul porunciin curind executarea familiei, aceasta n'o facea dincine stie ce sentiment de urä fata de Greci, cari carenegati II si incunjurat, ci pentru a pedepsi o incercarede hainire catre marele sat dusman, Sahul.

Rasa greceasca n'avea prin urmare Statul sat, siprincipii indusmaniti intre sine cari o represintatfarä un caracter national bine definit, jumatate pebasa veche romana, jumatate pe noua basa latina,se confundasera in mare parte, prin casätorii, servicilsi sperante, in noua formatiune politica menita a-iinghiti cu totul. 0 singura asteptare a lor fusese in-selata: aceia de a fi tolerati inteo situatie localä, in-ferioara.

2. Nici Bulgarii n'at simtit primejdia si n'at luptatuniti impotrivd ei. Imperiul Asanestilor, intemeiat in-nainte de intrarea Latinilor in Constantinopol, avea ca sicelelalte doua Imperil care, la Pres lav si Ohrida, II prece-dasera, un singur sens, si acesta era un sens roman,bizantin. Trebuia sa capetc Constantinopolul sail sa piara.Si, din causa Latinilor mai ales, apoi din causa re-sistentel Epirului, din causa avintului Niceii, nu pu-tura sa-1 capete. .Indata, incetind, dupa Caliman, fiullui Joan Asan (f 1240, si ordinea legitima a succesiunii latron, Imparatia se cobbara la rangul unei puteri lo-cale, resignata a vegeta ling& Bizantul restaurat, caresi el era incapabil de a se ridica mai presus de

ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNX 21

aceast& viatd, vegetativä. Tracia ajunge niceiana, intimpul Chid Macedonia se supune Epirotilor,din nea-mul c&rora era si mama Tarului celui not, Mihail,apollui Vatatzes, trripäratul din Niceia. Urmasul adevärat allui Mihail, ucis, e cumnatul sãü, sotul surorii sale, Cons-tantin Tih, un Sirb. Ungaria ineerca, o cucerire a Bul-gariei, al cbii nume figureaz& in titlul regilor ma-ghiari, i Incercarea era s& izbuteascA. Oricum, inlocul el, Bulgaril avurä domnia lui Nogal Tatarul, diricare se desfäcur& cu gret si peste masur& de slabiV.Parti le de la Mama Neagra, erail supuse unui vasalbizantin, Mrcsa, iar cele de la Vidin unui Rus spri-jinit de Ungaria, si el despot in numele Impäratului.

Dup& un Domn al teranilor, o noua, dinastie, pe ju-matate cumana, probabil cu singe romanesc, vine dinacele pArti ale Vidinului, mai vioaie prin vecinatatea SIr-bilor in progres.: a Terterizilor, care incepe cu GheorgheTerterii (1280) i Teodor Sfentislav. Peste vre-o cinzecide ani apoi, tot din pärtile cumane" ale Vidinului por-neste dinastia Sismanizilor, care se gäseste indata intredusmänia Sirbilor porniti pe cuceriri si intre a Bizanti-nilor cari izbutesc a lua pentru citva timp, dup& ceTarul Mihail e ucis in lupta de regele Serbiei StefanUros, atit Filipopolea, cu tot ducatul" latin de odi-nioarä, cit i porturile Märii Negre: Anchialos, Me-sembria s. a.

Alexandru, sot cum am spus, al unel Romince, innaintede casatoria sa cu o Evreica, din Tirnova, putu sa joace unmare rol aparind ortodoxia impotriva eresiilor iubite depopor i avincl fat& de vecinii sal de la Miazazi rolul luiIonit& de odinioar&, Tarul bulgäresc aclamat de Grecica stapInitorul lor legiuit. Dar ceva statornic nu IA-mase din sträduintile sale. Cind inchise ochii, la 1365,Tinuturile de la Mare, pan& la gurile Dunäril, nu eraiiale lui, ci ale despotului bizantin Dobrotici, de ori-gine rielamurita, care statea in legatur& cu ierarhiapolitic& si religioasa a Bizantului. El insusi, care-si

22 CONDITIILE CIDERIY STATELOR CRESTINE DIN BALCAN1

pierduse al fill in luptele mid cu cete turcestl raz-lete, fara a fi de loc un apaxator constient al cres-tinatatii, necum al viitorului natiel sale, cad fiica saThamar fu sotia Sultanului Murad,Isi impa4i mos-tenirea in douä. Pe urmele lui Sisman stramosul,Sracimir, sotul surorii lui Vlaicu-Voda i cumnatul, prinaceasta so0e, a celuT de-al doilea Tar sirbesc, fu asezatin ITidin, de unde nicIodata n'avu prilejul sä provoacepe Turd', cari, dupa ce el petrecuse un timp in robiaungureasca, '11 inlaturara usor, pentru ca dupa c4ivaani sa fie restabilit de crucigii de la Nicopol (1396),dar fara ca i aceasta noua stapinire sä aiba durata.

In Tirnova chiar, statea fiul Evreicei, alt Sisman. Erabun bucuros sa, fie tolerat si el de Turcil lui Lalà-Sahin, cari pusesera mina pe Filipopol si se gatiailsa-1 atace acum in ultimele luf stapinirT, din BalcanTsi de la Dunare. 0 singura data indrazni sa iea partesi el se pare la apararea crestina represintatade SirbI, in lupta biruitoare de la Plocinic, dar furapede pedepsit pentru aceasta. Dupa o intaie ocu-patie a TirnoveT, in 1387, el se infatiseaza la Jam-boli, vechit oras bulgai'esc, ca vasal supus al Sulta-nului, oferindu-I, dupa ce fusese inchis un timp inNicopol, Silistra. Urmeaza lupte obscure, si acest bietTar pe sfirsite nu va fi fost la 1391 in oastea lulBaiezid. La 1393-4 el nu se putea infatisa apoi laSeres alaturi de Imparatul Manuil, cad Tirnova-I fu-sese luata, rafuita i distrusa. In acel moment el nuavea ma mutt decit atita. Si pierduse cetatile Balca-nilor ca si ale Dunärii fara sa fi cugetat a da o sin-gura lupta. Aceasta presupune o desorganisare tot asade deplina, si din aceleasT. motive, ca i desorganisareacu care se sfirsi Imperiul bizantin. Era incd o anarhiepermanenta care inceta cu cucerirea osmand.

3. Ramine sä se cerceteze rolul, de sigur Mal ono-rabil, dar cu totul departe de al und resistente natio-nate, pe care-1 joaca

ISTORIA STATELOR BALCANICt IN EPOCA MODERNi 23

S'ar I:area ca, din partea Sirbilor cel putin, lupta,de sigur mult mai serioasä decit a celorlalti, a avutun caracter national si general crestin. In adevär,dupä o scurta i slaba stapinire bizantina in vaileMacedoniei, ele incap rapede, in timpul luptelor dintrePaleolog i Cantacuzin, in stapinirea acelui CraigStefan Dusan, unul din factorii biruintel de la Velbujdasupra Bulgarilor, care iea la 1346 .titlul de Tar,negind prin aceasta, oarecum, dreptul de existentd alStatului bulgarese invins (s5, nu, uitam ca era fiul uneiprincipese bulgare, fata Tarului" Smilec, si ea sotiasa, Elena, era sora lui Alexandru1). A doua zi dupaaparitia triumfala a lui Andronic al III-lea ca aSultanului Mohammed daunazi in aceste regiuni, dela Seres la Valona toate castelele trecusera la dinsulsaii fusesera silite a-i recunoaste Imparatia" ceanoua, in titlul careia, fireste, figuraii i Romeii" ,

Grecii, stapini pana acum ai acestor locuri. Dar sidupa incoronarea WI, la Peó (Ipec), seniorii cu titluribizantine, ca Hreliia, Voihna, Voevozii, ca Bogdan,Deian, cumnatul lui Stefan, si Preliub, Marii-Voevozicu pretentii regale, ca Oliveriu sail Liver, cu numeimprumutat de la Napoletanii de pe coasta, reimaserdliberi sd se indrepte dupd interesele lor locale ; stapi-nirea lu tefan Tarul era pentru dmn,si mal mult orecunoWere de bund voie din partea kr. Si orasele,care aveati, pare ca, o constiinta de autonomie ma-cedoneana , urmail unor tendinte proprii, cind cu unImparat, cind cu cellalt, Cantacuzino manifestind, pe lingaaceasta, o visibila tendinta de a se aseza in acesteparti macedonene, care ar fi urmat exemplul de se-paratism indaratnic al Epirului, ba chiar si al Te-saliei2. Albanesii se inchinasera lui Stefan ca despotde Arta", venit in locul Epirotilor, cari se mai luptail pen-

La incoronarea lui ca Tar, iea parte si patriarhul de Tirnova sicel de Ohrida era ,supus noului Imparat, care-I IntArise privilegiile.

2 Cf. si observatia lui Jiredek, Geschichte der ,Serben, I,p. 382.

24 CONDITIILE CADERII STATELOR CRESTINE DIN BALCANI

tru stapInire, dar, cIt despre aceia, ei urmati numai viatalor indatinata. Si, in sfirsit, Vlahii Tesaliei, unii faravre-o capetenie regala sat imperiala, trecusera de lasebastocratorul Stefan fiul lui Gavril la Dusan numalpentru ca acesta se privia i ca un conte al Vla-hiel", recunosand viata lor osebitä. Si pentru unib

pentru aliii, stapinirea lui insemna scaparea deGreci, dar nu de acestia ea element national, ci numaica apasatoif feudalI in sens latin, i astfel ei Ib res-taurat i asigurati supt stapInirea" Sirbilor libertateapatriarhala.

De alminterea acest caracter de organisatie slabaal Imperiului", care nu era in stare sa concentrezenici sa domine, ci, pus in serviciul uneI reale expan-siuni nationale Sirbesti, nu putea decit s dea unnot nume asociatleI politice macedonene, de Voevoziin vai, de orase si de poporatii libere, se vede si inadministratia" cuceritorilor: Preliub, cu titlul de Ce-sar, e asezat prin Tesalia in calitatea vechilor sebas-tocratorI, presidind numai viata pastorala vlahica sistrIngInd dijma oilor. In Albania de catre Mare e undespot, Comnen", de fapt un Bulgar, frate al Tani-tel si sot al mamei mostenitorului epirot, si el vacrea linia noua de stapinitori local la Avlona si Ca-nina. Cneazul Voislav statea in spatele Raguseh MaIincolo, in Dulcigno, Antivari, Budua, decI in Diocleia deodinioark originea ieii politice sirbesti, fortele vlahealbanese, cu cultura slava, dab, pe la 1360, pe rui-nele principatului lui Voislav si al nepotului sail, Ni-cola Altomanovici, noul Stat al Balsizilor, creat de trelfratii cu originea obscura, dintre cari unul foarte bineinrudit cu Imparatii i Craii sirbi. La Durazzo sta unprincipe, un senior" albanes, Topia, care de la An-gevin ii luase numele, de Carol si religia catolica.Partile de la Dunare erati mai mult unguresti i bos-niace, tot in legatura cu Ungaria. In Epir se coboarachiar, descalecd fratele Tarulul, Simion, care va resida

ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA peopErtra 25

in Tricala si Arta, inlaturind prin luptä pe EpirotulNichifor, cumnatul 1; el va lua, dupa, moartea frateluiimperial, si titlul Albaniei pe Iii ga acela de Tarse va intinde si in Tesalia, lasind lui Toma fiul mlPreliub, pe care si-1 facuse ginere, numal lanina2. Pu-terea va tr( ce insa rapede la Albanesi ckiar, prin usur-parea Jamilie Spatas in Arta. Ohrida, Vodena, Berrhoia(\Teria) avura, indata dupa moartea lui Dusan dinastii lor(Branco, Hlapen).

In sfirsit, in partile de catre Seres se ridicase des-potulprobabil de creatiune bizantina Ugliesa, gine-rele lui Voihnas, i fratele sãü Craiul Vlcasin, fostjupan de Prilep, care primise aceasta calitate, credem,in chip pasnic, de la noul Tar, fiul WI Dusan, Uros.Dintre totf, acesta din urma era cel mai neinsemnat,un roi faineant, care, si daca ar fi avut insusiri, nusi-ar fi putut scrie numele in istorie, atit de fara atri-butie era goala sa presidentie imperiala.

Lupta impotriva Turcilor raminea sa fie data deCrain ii de fratele sag, i anume: pentru Macedoniabor. Cel din urma macar, reintrase, religios i, prin ur-mare, i politic, in ordinea bizantina. Lupta de la Cir-men, pe riul Marita, in Septembre 1371, represintá,cu deosebitele contingente reunite in oastea crestina,ca si luptele, viitoare, de la Plocinic si de la Cosovo,o reactiune a seniorilor balcanici, fara deosebire denationalitate Bizantinii se reservasera pentru aprimi de la Turd Seres ca rasplata 3, impotriva ten-dintei unitare osmane: e ce va fi lupta de la Mont-Ihóry pentru seniorii Franciel uniti irnpotriva lui Lu-dovic al Xl-lea. Vlahia" luase parte la lupta, pro-babil a noastra de la Dunare, si nu cealalta, carepiere si ea a doua zi dupa peirea Macedoniei. Fiullui Simion, loan Uros Paleologul, care-si zice si Im-

V. 0 Notele unul istorie, p. 444 *i urm.2 El tinea pe sora lui Toma; Jireeek, /. c, p. 420.3 Jireeek, 1. c., p. 430.

satsi

26 CONDIVILE STATELOR CRESTINE DIN BALCANI

parat, se facu deci calugär, si Tesalia se supune Tur-cilor supt acel Cesar" Alexie Angelosl. Moartea amin-duror conducatorilor slrbi se poate zice deci cä pe-cetluieste soarta natiunil intregi: caderea sirbeascei s'apetrecut astfel in Macedonia, 0 poate ca i viitorulnatiunil cela noud e cu mult maf mult acolo, cu in-dreptarea spre Adriaticd 0 Italia, decit la Buna're, infata primejdia.

Statul dunarean a cdpatat consistenp numai prinmoartea fara motenitor a lu Imdovic-cel-Mare al Un-garia, Angevin cu visuri de cruciatd, patron al Bos-nia, sotul flied BanuluX de acolo, din care facuse unrege provisoriu, creatorul Banatului Vidinului. Lup-tele intre cei doI ginerl al lui Ludovic, Sigismund silagello, ajuta formatdunea noil Serbii in jurul cetati-lor de hotar Belgrad, Semendria i Golubaci, supt unsimplu cnea saU conte", vasal al Ungariel, cum afost Lazar Hrebelianovicl, domn de Rudnic, apoi. deIpec, Prizren i Pristina, unde residase In. ultimii ani siUros. Fiul sat Stefan, domn al tuturor Sirbilor" osimpla formula luata de la Simion i Vlcasin, si almalului Bunaril", al Podunaviel, despot de al Bizanti-nilor decadentel, cari-I impun de sigur, In schimbultitlului si a inrudiril legate de el, alipirea religioasäla Patriarhatul ecumenic, se mentine ca un supusvasal al Turcilor, precum vasall aT lui Baiezid, dupambartea lul Murad si a lul Lazar pe clmpul de luptade la Cosovo, ati fost si fiul lul Vlcasin, Marcu Cra-lievici, Craisorul", i alti printI sirbi din partile Ma-cedonieI (Dragasizii din Velbujd-Chiustendil, Stip, Cra-tovo, Strumita, fiiI Taritei Eudochia, de trei off

cu Casa lui Osman 9 Stefan participa la luptade la Angora, in 1402, cum unii din acestia par-ticipasera, lasIndu-s1 viata, la lupta de la Rovine,in 1394.

I ibid., p. 442; lorga, Geschichte des osmanischen Reiches, I, pp. 272-3.2 Ibid., p. 244.

CXDERII

p1

hum-di(l

ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNi 27

Baron ungur, proprietar de castele unguresti, ur-masul säü, Gheorghe Brancovici, cu dominatia intermi-toad, are numal hotarul de spre Ungaria, ca vasalal regelui-Imparat Sigismund, adevaratul stapinitor inaceste Tarp Belgradul lui a fost un timp, caChilia noastra, garnisonat de Unguri si el I maitrage venituri, multamita legaturii cu Ragusa, de laminele de argint din Sud-Vest. Si-a dat fata, Mara,Sultanului Murad i e mi vasal umil al acestuia, care-Igoneste In Ungaria si Venetia la 1439. Nevoia Ii silisä porneasca un razboiii cu VenOia pentru stapi-nirea vechii Dioclei.

Campaniile lu Ioan Hunyadi singure pdstrard Serbiaincei doueizeci de ani, dar la 1455 Gheorghe fuge adoua oara la Unguri, duph pierderea cetatil minelorde argint, Novobrdo. Fill lui nu fura in stare sa sepästreze decit pana la 1459 in aceasta situgiagrea.

In sfirsit, dincolo de Morava, Bosnia, care Inca din1434 asculta mai mult de begul Isac, putu sä resistepana la 1463 din causa legaturii sale cu Ungaria, iarHerfegovina, desfacuta din regatul bosniac i organi-sata in ducat deosebit, de Imparatul, se mai mentinucitiva ani, pana in 1466 sail chiar 1480, prin veci-ndtatea sa cu Adriatica ajutorul italian.

4. Albanesii dädur i ei, indata dupa cucerirea ora-selor Monastir si Prilep i doY ani innainte de cadereaprovisorie a Salonicului,supus apoi din not la 1391,lupta lor, la Voiusa, in 1385, supt Balsizi, dar faramai mult noroc. Thopia fusese tradatorul care che-mase pe Osmani, cum s'ar fi chemat oricari alti au-xiliari. Totusi Albanesii ramasera, la Mare, la Scutari,la Croia, la Parga (Zenebisi), la Dagno (Coia Zac-carie), la Tzuphala (Ionima), in Zenta-de-sus (Iurase-viol), la Ohrida chiar, unde se aseza un Gropa, laLepanto (Paul Spatas), in Muntenegru, unde se menOn

28 coNDITIILE CAOERII STATELOR CREFT1NE DIN BALCANI

Cernoievidi, Arnauti slavisati, cari se simt, ILA drep-tate, Slavi. Voevodul bosniac Sandali Hranici (t 1435),inrudit cu puternicul senior croat Hrvoie, cual caror Stat vroia sarl refaca, i cu Stefan despotull,nu putu sa-si pastreze nici el situatia independenta.Dar in Croia si in partile vecine atitarile de cruciataale lui Hunyadi si alianta venetiana dui:a lupta contraVenetiei, potrivit cu traditia neamului Balsa, ridicaputerea, pe jumatate de simplu condottiere, pe jurnatatede sef de rAscoalä, a lui Scanderbeg, eroul albanesmort in 1468.

5. Cit priveste Latinii, unii s'int, cum am vazut, izgo-niti de recuperatia moreota a Paleologilor, iar cei dinEpir si din insule, represintati prin dinastia Tocco(cei dol Carlo), venitä din Zante i Cefalonia in Arta

Ianina, pe care Turcii o luara, numai in 1430,mai resistä aproape un veac multamitä unel situatiilocale fericite care ocroti dorninatia familiel in celedoua insule 2. In 1480-3 Cefalonia Insasi si SantaMaura fura supuse dominatiei turcesti, Zante trecindla Venetia. Republica Sfintului Marcu se apara pänä lainceputul veacului al XVI-lea, pierzind Argos (1463),Negroponte (1470), Scutari (1478), Lepanto (1499),Coron i Modon (1500), ramasitele dominatiel francestabilite prin cruciata a patra. Ciprul era sa cadanumai in a doua jumatate a veacului i Creta pesteo suta de ani. Din dominatia genovesä, dupa cuce-rirea Enosului si a insulelor Imbros, Samotracia, Lesbos(1462), de Mohammed al II-lea, impotriva dinastilor dinfamilia Gattilusio, nu rarnasesera decit privilegiile deautonomie ale insulei Chios (-1566), pe cind Rodos fuluata de la Ospitalieri abia de Soliman-cel-Maret (1522).

In aceste imprejurdri Osmanliii aü reunit supt vargalor de fier, grea, dar dreaptä, provinciile desbinatesaracite de anarhie ale Peninsulei Balcanice.

1

2ibid., p. 357.Mid, pp. 408-9.

Balsizii,

ci

CAPITOLUL al III-lea.

Viata creqtinilor din Räsarit supt stäpinirea turceaseä.

A fost situatia crestinilor in Imparatia turceascaasa cum se infatiseaza in brosurile de polemica si depropaganda? At fost oare raialele supuse cinci sutede ani unei apasaff sistematice, dusmana i adeva-ratelor intereso ale Statului, i, in tot acest timp, oa-mean', despoiatl, prigonitl, silitl la renegare,ucisi dupa bunul plac al organelor Cirmuirii, aU hranitel numal gindul unel rascoale liberatoare?

Trebuie sá raspundem hotarit: nu. Dad, ar fi fostasa, cu toata organisatia lor admirabila, netagaduitsuperioara aceleia a tailor crestine din centrul si dinApusul Europel, aceasta dominatie nu s'ar fi pututmentinea atita vrerne. Clasa stapinitoare, care, ospunem Inca odata, n'a fost o natie i n'a cautatsa fie una represinta o slaba rninoritate, iar su-pusii, in numar covirsitor, rämasesera destul de corn-pacti colonisäri nu s'aii Mout decit prin orase,in ,unele part): ale Macedoniei, destul de voiniadestul de insufletiti de o religie care in multe privintiera: de o potriva cu nationalitatea, pentru ca sä fifost in stare a protesta cu armele in mina contraunei situatii din care ar fi avut nume jignir Ara'niaun folos.

=

30 VIATA CRESTINILOR DIN RASXRIT SUPT STAPINIREA TURCEASCI

Ca sa judecam adevarata sitnatie, sa ne gIndimsi la alte provincil crestine cucerite de Musulmani :Egiptul, Siria, Armenia Bizantinilor, Spania Visigotilor.Este vre una singura in care sa putem semnala ras-coale cu caracter religios? Si, cu toate acestea, nicairicrestinii n'ail fost distrusi, ruinati, redusi la acea starede ilotism fara vlaga care face cu neputinta micemiscare de resistentd si rasbunare. In aceste teri asade deosebite, in care elementul cuceritor apartineaunor rase diverse, Islamul, singurul element care leleaga, a fost primit cu bucurie, salutat pe alocurea cuun entusiasm favorabil renegarilor in masa, de popo-ratii care se asamanat in ceia ce priveste o situatiefoarte grea fata de fisc, o situatie aproape lipsita deaparare fata de puternicii locali, a,novrai greci sailnobili visigoti. Nici chiar in Asia Mica, unde cuceri-torii n'ail fost numal Turcii osmanlii, earl nu se ca-racterisasera Inca win aceasta forma politica speciala,ci toate ramurile Selgiucizilor, totala pierdere a ele-mentului grecesc episcopatele ramInind numai cunumele, fara o atingere cu locuitorii, si putinii crestinichiar uitInd graiul parintilor lor nu se poate ex-plica decit printr'o tendinta sincera si calduroasa ateranilor nemultamiti catre' noul crez social, careaducea forme mai corespunzatoare cu patriarcalismullor sarac. Judecata directa la un singur tribunal, farao procedura complicata, mentinerea privilegiilor localesi putinta intelegerilor personale, largul democratismcare permitea oricarui om istet, energic si dibaciiisa, se ridice din tuna drumului pentru a se sui pecalul de parada al Vizirului, toate acestea atrageailpe indigeni, II cistigail definitiv, inlocuiail vechea con-stiinta, pastrata numal de carturarii deprinsi a asfoiIn cartl, printr'o constiinta noua, care deschidea altviitor.

Pretutindeni inlocuirea rämäsitelor feudalitatii de-cazute printeo monarhie de relatil sigure, chiar daca

ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNA 31

ar fi supraveghiat si cerut mai mult, a fost privitacu simpatie, daca nu si ajutata din toate puterile,de clasele populare. In ajunul venirii Turcilor, che-mati tocmai pentru a servi aceste discordii si intre-buintati, in luptele dintre partide, cind de unii, cindde altii, nestabilitatea nationald, farimitarea locald,framintärile dintre factiuni, rivalitatile personale, ras-coalele, cornpetitiile creail pentru pasnicii muncitoriai cimpului, tulburatI necontenit in lucrul lor, si chiarpentru clasa oraseneascä, supusä asediilor dese, jafu-rilor repetate, o situatie in adevar imposibila. IntreGreci, Slavi, Eatini, Albanesi situatia se schimba depe o zi de alta, si istoria nu e in stare sa fixeze pre-cis pentru fiecare moment tabloul dominatiilor treed,-toare. Indata, ce supunerea catre Sultan se facea, onoua ordine, deplin asigurata prin cele mai strasnicemijloace ale sisternului de Stat mongolic, moartea siconfiscarea, lua locul haosului, interesant, dar durerospentru aceia cari aveail sa-1 sprijine. Administratoriierail numai rare oil Turd adevarati, cari, afar& dedoua-trei familii, a lui Evrenos, a lui Ischender, a luiMalcociil, fura tAnuti intentAonat departe de afaceri, cioameni de aceiasi rasa cu vechii stapinitori si sfet-nicii lor. Subasa, begul, chefaliia numele se pastrasi pentru Turd , nu era decit fostul cneaz sail Voe-vod, ruda NI de aproape sail, mai adese oil, altfost crestin, de aceiasi calitate sail ba, venit din altcapat al Irnpäratiei. De sigur ca el aducea cu dinsulaceiasi trufie si lacomie care-1 facuser'a antipatic inconditiia lui religioasa anterioara, dar el stia acum unlucru, pe care 1-a aflat de curind si pe care nu tre-buie sä-1 uite niciodata : anume ca nu mai e altcevadecit un sclav al Sultanului, cuvintul de sclav",schiavo del signor" e sinonim cu trimes, ceaus, ca sicu administrator, in actele ragusane din veacul alXV-lea, caruia nu-i e ingaduit a lucra altfel decitdupa porunca, oricare ar fi ea. Si aceasta porunca a

32 VIATA CRESTINILOR DIN fasklUT SUPT STAPINTREA. 'nil= Ascii.

Sultanului, care e Domnul" (Signor, Grand-Seigneur,Gross-Herr, 4.4:99c), proprietarul oamenilor si lucruri-lor, nu poate fi decit in interesul unei Imparatii caree creatiunea i mostenirea familiei sale, si nimic maimult.

Sa luam casul a doi Domni romini, unul din Mol-dova, altul din Tara-Romaneasca, pe cari imprejurarile,amenintarea unei urmariri pentru pacatele de extor-siune i neliniste ale administratiei lor, silit, inveacul al XVI-lea, sa renege. Ilie-Vodä Rams, Moldo-veanul, tinär crescut la Stambul ca ostatec al pa-rintelui säü, usuratec, luxos, tiranic, cdpricios, ridicape toata lumea impotriva lui. Mihnea-Voda, Munteanul,e impovarat cu o familie grea de spre partea maicarsa;el are datoril strivitoare, ale lui si ale innaintasului;e vadit Ca tara nu-1 iubeste. Iata-1 acum begi la Du-nare: unul la Silistra, cellalt si el acolo, dar apol la Ni-copol, la Vidin. Nimic nu se mai aude despre mindria,despre intriga, despre lacomia Tor. Ajungind sclaviiSultanului, care, oarecum, i-a rascumpärat de latemnita i moarte, ei se despersonaliseaza, ca sä zicemasa; individualitatea lor nu mai exist& supt numelecel not, el Sint numai indeplinitoril unor porunci pecare s'at deprins indata a nu le mai judeca nici inconstiinta lor. Si uitati-va la acel Bogdan fiul luilancu Sasul, care timp de douazecl de ani îi schimbaneobosit adapostul, prin Moldova, prin Venetia, Anglia,prin Frar0,, pentru a se intoarce tot la Constanti-nopol, care trece de la un protector diplomatic laaltul, care-si inlocuieste si numele printr'un nume nou,de care socoate ca se leaga mal multe amintirimai multe perspective. A turburat, incurcat si ex-ploatat o lume. La urma, lute() crisa fär 5. solutie, else turceste: o adevarata sinucidere morala, cad acelcare va rasari dupä aceasta pentru ca sa adminis-treze un Pasalic asiatic oarecare e altul,supus, sigur. Fiji neastimparatel Doamne Elisaveta,

,si

linintit,

IS CORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNX 33

Alexandru si Bogdan Movila, facut Turd la prin-derea lor impreuna cu energica mama. Unul din el ailfost Domn citeva luni de zile: odat'a ce aü intrat in rin-durile sclavilor, fiul de Domn, pretendentul, fostul prin-cipe nu mai exista. Vor administra undeva ca oricefit de teran sail de mester ridicat prin credinta siascultare.

Avem atitea i atitea descried de calatorli ale unoroamen can ati strabatut, daca nu si alte provinciiale Imperiului, macar cele sirbesti i bulgaresti carese aflail pe drumul cel mare de oaste si de comert"ce ducea de la Belgrad la Constantinopol prin Nis,Adrianopol i Filipopol. i avem i multe povestiriale calatorilor cari pe acelasi timp strabateag deose-bite regiuni din Europa centrala si apuseana. Nicairi nuse vorbeste, la Turd, decit de aspectul particular al terii,de imbracamintea locuitorilor, de lipsa lor de cultura,de pretul lucrurilor de mincare, de drumurile i po-durile facute de Cirmuirea otomana,adeca de bogatii,de imbogatitil cari aveat roluri de capetenie inteinsa.Teranul despoiat, oraseanul izgonit de la locul

sail nu se intilnesc niciodata. In cite o pro-vincie unde cucerirea s'a facut in circumstante spe-elate, ca in Bosnia, vechea clas& dominant& a pro-prietarilor de pamint primind intreaga Islamul pentrua-si 'Astra situatia agrara i privilegiile nobiliare,starea de lucruri e, in ce priveste pe muncitorul depamint, in aparenta aceiasl ca i innainte, dar de faptsi aid s'a facut o modificare insemnata: Statul cel note al saracilor", al celor mici, al raialelor Sultanului,care se bucur& innaintea oricui de ingrijirea Guyer-nului. Acesti begi cu numele musulmane i cu porec-lele slave trebuie sa asculte de Pasa, care e unstrain, deci far& leg&tur& cu interesele lor si gata ale combate cind ar intra in conflict cu interesul ge-neral. In cele mai multe insa din provincii, feu-

a

s'ad

eipti-gubut

34 V1ATA CRE§T1NILOR bIN RXSXRIT SUPT STXPiNIREA TURCEASCX

dalitatea razboinica a disparut, cu cea mai mareparte din urmärile el, spahiul, proprietar de terenuricedate de Stat pentru vrednicia 14 din largul patri-moniu al cuceriril, find si el saracul de ion', care,multamit cu o dijma relativ usoara, stie sa crute pesaracii de azi, dati in seama lui. De alminterea inrazboaiele din fiecare an, mai totdeauna victorioase,el gäseste o prada indestulatoare, care 1-ar impiedecade a cere pämintului toate veniturile sale. In sfirsitsatele de la drumul mare unde ostile in trecerepazesc cea mai severa disciplina, caci altfel calaul eaproape , satele de la pasuri, de la vechile clisini",satele chemate la anume timpuri din an pentru ser-vicii particulare ca paza callor Impäratului,satelede voinicl" (voiniclizr), se bucura de intinse privilegiiVara in epoca decaderil rapezi si adincl a Imparatiei,in veacul al XVIII-lea.

Cintecele populare ale Bulgarilor si cu deosebire aleSirbilor mai numeroase si mai originale nu sepling de lacomla si de cruzimea spahiului, begului,Pasei, Cit de iubirea lui pentru femeile si fetele fru-moase, care se ascund, dar fara mare folos, innaintealui. Scenele de rapire slut dese. Dar ele stäteati in da-tinile terii, unde rapirea era forma indatinata, a pe-tirii. Si, daca la furtul din partea Turcilor se varsasingele apärätorilor, rapitorii platiat si el adesea cusingele ion isprava ce fasusera. Nu era de sigur niciin aceasta privinta idealul, dar Il gasim care in mo-ravurile feudale din Apusul crestin?

Insa, chiar daca Domnul de pamint e nedrept 3i

abusiv, chiar daca begul si Pasa sint insufletiti desentimente aspre, crude fatã de crestini de o urareligioasa nestinsa nu poate fi vorba, caci renegatii nu seJac niciodata cu de-a sila, Intro altele si pentru a nu cresteconcurenta, si apoi supusii se rescumpara prin haracitisi Statul are nevoie de cit mai multi! cari sa-1 pla-teasca , aceasta nu clinteste increderea in dreptatea

ISTORIA STATELOR RALCANICE h4 EPOCA MODERNA 35

si mila acelui Impärat" care inlocuieste deplin inconceptia populara pe innaintasul sãi bizantin. Elramine izvorul faptelor bune si al indurarilor. Arzu-rile de plingere se indreapta cu incredere catre dinsul,si de regula ele nu Amin fara urmäri. Pentru su-ferintile saracilor" au fost chemati la raspundere atitiaDomni de-ai nostri, creindu-se astfel obiceiul maziliei lor,ca a unor depositari necredinciosi, a unor haini; pentrudinsele a fost taiat, in pragul timpurilor noastre,capul lui (irigore Alexandru-Voda, Ghica in Iasi, allui Hanger li in Bucuresti.. S'araca raia" nu trebuienemultiamit6e un nesträmutat principiu al intelep-ciunii de Stat osmane.

Ce pretindea de la supusul crestin Statul cel nal fata decel vechiii? Pe vremea Bizantinilor si a Slavo-Bizanti-nilor, cari-I imitati, se raspundea, dupa traditia romana :a) darea capului, capitatia b) darea pamintului, ca-pitatio terrena, dijma din toate produsele sail, cum sezicea la nob, unde ea fusese cedata mändstirilor Siboierilor, de-a zecca ; c) darea tirgului; d) vmile, por-toria, commercia. Vistieria se mai hränia pe alaturidin saline, din mine si din arendarea unor darispeciale, asupra pestelui, vinului, s. a. Dar, scutin-du-se Turcii de capitatie, acestea sint si veniturileImparatief turcesti haraciü, dijma, gostina, dareatirgului, ghiumrucul sail vama, la care se adaugeacelasi produs al veniturilor regaliene. Si felul de per-cepere e acelasi, prin arendatori, ca haragerii", canintrebuinteaza aceleasi procedeuri, bune orb rele, darcu care toti erail deprinsi.

Si de cele mai multe orb ei se recrutat dintr'o clasade capitalisti urbani, care se perpetueaza supt Turd.Nici nu era nevoie macar ca oamenil de finante aiImperiului sa fie Musulmani : din potriva, ca marenegustor" al Sultanului, mergind pana in Rusia Ma-relui-Duce dupa dinti de peste" si bläni, gasim suptSoliman-cel-Mare pe un Chalkokondylas i, ceva mai tar-

;

36 VIATA CRESTINIL011 DIN 11XSKRIT SUPT STAPINIBEA TURCEASCA

zit, cele mai multe arende le reuneste in mina sastramosul Cantacuzinilor, Mihail, zis .5'aitan-Oglu, care-sitine case de placere ca acea de la Anhial si intre-buinteaza Ieniceri pentru paza persoanei sale, pecet-luind fär& sfial& cu pecetea bizantina a vulturuluiimparätesc. Se poate zice chiar c& o nouä si mindr&elm& de bogAtasi orasenesti, in stare a cumparaepiscopate si Scaune domnesti la noi, s'a alcätuit prinsprijinul necontenit al Sultanilor si Vizirilor, si nuse poate spune c& aceast& clasä, care avea nevoiede ordinea politic& otomanã, nu-i era si politicestefavorabilä, oricit s'ar fi purtat, id si colo, prin cartivechiul ideal impärätesc crestin.

Pe vremea Imparatilor si regilor se fäcea apelaproape continuil la participarea razboinica, a fiecaruia.Acuma fiecare e lasat la casa lui, la munca lui, desi clasa dominantä, isolat& in caracterul ei militar,poart& in schimbul därilor banesti si a dijmelor räz-boiti in fiecare an si la toate hotarele. Totusi. Innal-tarea prin vitejie aceia prin intrig& vine mai tar-zit si nu ajunge niciodat& mijlocul de capeteniee deschis& oricui isi simte puteri si are suflet intr'in-sul. Cine se presint& facind gestul obisnuit si recitindformula traditional& trebuie sa fie primit intre credin-ciosii Islamului. Doar imparatia n'a lost condus&sinu e condus& nici pan& azi de urmasii ostasilorsimpli cari se stringeall la amiazi supt steagul albde instiintare in jurul cazanelor lui Osman patriarhul.Viziri, demnitari de Curte, comandanti de ostireceiace sint toti, pe rind , guvernatorii se aleg dintrecrestini, fie ca ail renegat de bun& voie, fie c& aufost adusi ca robi si oarecare constringere a situatiellor i-a adus sa-si paraseasc& vechiul crez. Astfel Greci

si dintre Paleologi, cum am v&zut,Sirbi, foartemulti, natia aflindu-se 'n plin avint in momentul cuceriril,Bulgari, mai putini, nefiind asa de bine inzestrati,Albanesi, foarte viteji si foarte staruitori, se urmeaz&

ISTORIA STATELOR BALCANICE iN EPOCA MODERNA 37

In cele d'intaiti ranguri ale lumii politice si militareosmane.

Dar este si o alta cale de innaintare, Statul aju-tind parvenirea prin merit. De la inceput Inca, seculeg prin sate copiii cei mai bine Inzestrati pentrua fi inchisi si pregatiti in coala Seraiultd, din carevor iesi, dupa, aptitudinile fiecaruia, Ieniceri, spahio-glani cavalerie permanentä, aleasa, de Curte ,Agi, viitori innalti demnitari ai Imperiului. Produceaoare aceasta ridicare a copiilor intr'o anume proportie,cam nesigura din izvoare, o mare durere prin satelecercetate de agentil Sultanului? Erati copil destul, siviata se arata grea pentru cei mai multi. si se umpluraprovinciile de povestea fiilor de Orani crestini call,mutatl cu sila in centrul Impar4iei, ajunsesera con-ducatorii el fara a uita de cei de acasa, ca acelMohammed Socoli, care impodobi cu opere de utilitatepublica tara sa da nastere si facu din rudele salecalugarite, monahif sirbi Macarie si Antonie, Patriarhide Ipec. S'a ajuns ca parinti turd sa cumpere pe re-crutorl pentru a-si strecura odraslele in vederea vii-torului care. li se deschidea 1-.

Aceasta argumentatiie ajunge pentru a face sä sevada lamurit ca, oricare ar fi fost defectele ei de laInceput, viciile desvoltate mai tarziii, din germent pacari-i aduseserd tocmai renegatil", din vechiul mediumoral crestin: intriga greceasca, tradarea sirbeasca,aviditatea bulgara, incapalinarea albanesä a unuiFerhad sail Sinan, cei doi marl rivali de la sfirsitulveacului al XVI-lea, Imparatia turceasca garantafara indoiala pace, ordine, dreptate, innaintare dupamerit, fara care popoarele supuse n'ar fi tolerat-o adoua zi dupa zapaceala infringerii.

' V., ca ultima lucrare in acest domeniu, Lybyer, The governmentof the ottoman Empire in the time of Suleiman the Magnificent, Cam-bridge 4913,

CAPITOLUL al IV-lea.

Principatele ronanesti i viata de cultur5, re1igioas5, acrestinilor din Balcani.

Viata religioasa a crestinilor balcanici nu fuseseatinsä prin cucerire. Citeva zile dupa intrarea lui inConstantinopol, Mohammed al II-lea chema pe calu-garul Ghenadie Scholarios pentru a-1 aseza in locul,de multa vreme vacant, din causa certelor furioaseintre uniti i neuniti, al Patriarhului ecumenic.

El era sa, fie ceia ce fusesera innaintasii sai: nunumai sef al unel Biserici, dar si innalt judecator indomeniul jurisclictiei eclesiastice i represintant in uneleprivinti al poporului säü intreg. Dar situAia pe carei-o crea Sultanul biruitor era si mai mare. Precum inlumea turceasca nu era cu putinta, a se despartii na-tiunea religioasa de cea politica, ideia musulmanaimpleticindu-se cu sistemul de Stat otoman i intreagaaceasta, clasa, luptatoare nefiind o natdune in alt sensdecit ca membri ai vastei comunitati sufletesti mo-hammedane, tot astfel si in crestini Mohammed alII-lea nu putea sa vada decit un milet, o comunitate,care, find fara indoiala religioasa, ortodoxa, era inacelasi timp nationalä, greaca,. Si mai mult decit oBiserica, mai mult cleat un milet" n'a voit sa, re-

PRINCIPATELE ROMANEFI I VIATA DE CULTURX RELIGIOASI 39

cunoasca noul stäpinitor: in Serbia intilnise doar ie-rarhia bizantina restabilita in drepturile sale, de dinsase lovise pe malul Marii Negre, in despotatul lu Do-brotici, in partile Vidinului, in mostenirea lui Sraci-mir, si pentru decazutul patriarhat de Tirnova, incare Constantinopolitanii vedeat un simplu episcopatca si in Patriarhatul, Inca mai decazut, din Ohrida,nu era sa se ingreuie re1aiile cu supusii prin recu-noasterea Inca a unei forme religioase-politice. Astfelceia ce Bizantul bisericesc se straduise a face in totveacul al XIV-lea, a inlocui rivalitatea ierarhica slava,

episcopul de Seres, de si Slav, lucreaza, alaturi cuGrecii la Atos pe la 1370 se desavirsia prin ma-sura intreaga i definitivä pe care o lua Imparatulpagin al Constantinopolei.

Patriarhia din preajma sa, aT calif ocupanti eratiintariti i sprijiniti In tot felul de Guvernul otoman,ar fi putut sa aiba o situatie Inca mai buna dacaneiertate greseli, in legatura cu o veche traditie deintriga, de gilceava si de conruptie, n'ar fi adus ra-pedea succesiune silnica a .,;efilor nnatiunii grecesti"si ingramadirea unor datorli insuportabile, care Incade la inceputul veacului al XVI-lea faceail pe un Pa-triaai sa moara la Tirgoviste, pe un altul sa, cerce-teze cu mina intinsa spre pomana Mold Ova lui Ale-xandru Lapusneanu, pe un al treilea sä colinde Curti lelui Mihnea-Voda, Domn muntean, i lui Petru Schio-pul din Moldova, innainte de a trece in Rusia, de uncleastepta milostenii mai bogate. Se creara pentru.baniarhiepiscopli noua, ca In Iberia, ba chiar Patriarhil caacea din Moscova si era vorba ca si Moldova luiIeremia Movila sa-si capete Patriarhia.

In felul acesta, capeteniile ortodoxiei, care vor fi cuvremea si suite in streang pentru tradare Parteniedin vremea lui Vasile Lupu i Matei Basarab, ajungsa se innalte Si sã cada ca un Domn din Bucurestisi Iasi. Mohammed Socoli incearca sa invie, cum am

40 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNA

spus, pentru rudele sale Patriarhia din Ipec, ale carillegaturi cu Rominii din Ardeal, chiar si cu Principa-tele, poate, fulä strinse si indelungate. Europa cato-lied, vazu si cite un arhiepiscop al Iustinianei Prime,al Bulgariei, Serbiei, Macedoniei, Albaniei, Moldovei,Terii-Romanesti" , cite un Ohridan, calätorind pentru spri-jin pe la resedintele Imparatilor, regilor si principilor.Ajung astfel sä albä une off un mai mare rol, care seafirma mai ales in veacul al XVII-Iea intreg, acei patri-arhi asiatici si africani caH stateall mai departe de ochiistapinului si de ghiarele oamenilor influenti si prin urmareputeat sa fie alesi mai cinstit si mai in liniste, sa sementie cu mai putina cheltuiala si umilinta si sa-si ispra-veasca 'Astoria odata cu viata: cel de Antiohia, eelde Ierusalim, care conduce intreaga opera de comba-tere a catolicismului la Chiev, la Moscova in juma-tatea d'intald a veacului si apoi, in a doua, la Bucu-resti, in jurul lui. Constantin-Voda, Brincoveanu, 'minactlunea inteligenta si organisatoare a lui Dosofteiiisi a nepotului sail Hrisant Notara; in sfirsit PatriarhulAlexandriei, care dadu Constantinopolei in MeletiePigas un vicarit de Scaun, in epoca lui Mihai Vi-teazul.

Dar o parte din viata religioasä crestina nu-si maigasi adapostul in Imparatie: aceia a Slavilor. Furtunadin Tirnova, unde era scoala carturarilor Vladicai Ef-timie, arunca peste Duran pe calugarii invätati aiBulgariei lui Sisman. Niel Serbia belgradeana nu-si'Astra, in ultimele zile de decadere, caligrafil si gra-maticii.

Cele d'intaiil manuscripte bisericesti ce se pastrailla noi cuprind, intre altele, si scrisori de ale vesti-tului Patriarh Eftimie 1.

1 Cf., pe IMO Iorga, Istoria literaturif religaoase,§i insernngrile din$tefulescu, Mdnetstirea Tismana, editia a II-a, Bucure§ti, 4903, p. 22,nota 2.

PRINCIPATELE ROMXNE§TI SI VIATA DE CULTUR1 RELIGIOASA 41

Scrisorile acestea ale marelui carturar se indreaptacatre un calugar sirb care era inzestrat si el cu bo-gate cunostinti i óu frumoase daruri ale sufletului,Nicodim. Acest popa", ceia ce inseamna ieromonah

lucru cam rar in schiturile noastre Incepätoare, cucalugari necarturari, era fit al unui Grec din Macedo-nia, de la Castoria, si al unei Sirboaice. Cresterea si-o fa-cuse la muntele Athos, pe care Dusan II cercetasedaruise, peste care Intinsese patronatul ml, dar carecuprindea in chiliile lui i pe fostul Imparat loanCantacuzinul. De si iscaliturile de supt actele atonicedin acest timp sint numai arare oil slave, se puteaface si aici desavIrsirea invataturilor in slavoneste.Totusi Nicodim nu urm i o politica religioasa in sensslavon separatist, ci, din potriva, el ajuta pe ruda sa,cneazul Lazar" asa-i zice si legenda, de doua oriprelucrata in romaneste, a Sf. Nicodim sa se irn-pace, cum Meuse innainte de dinsul Ugliesa, cu Bise-rica Bizantului.

Pe la 1370, cind incepe opera lui de ctitor mamas-tiresc, Turcilstapiniat pretutindeni in partile acelea apu-sene de unde era obirsia lui Nicodim. El cauta deciteren sigur aiurea : dupa o incercare in partile Cla-dovei, unde gasi tot puterea agarineasca", el alergasupt scutul lui Vlaicu-Voda, ale carui legaturi cu Vi-dinul si Nicopolea Sint cunoscute, i anume el trecuin partea severineana, de curind smulsa de la Unguri,care era in fata Crainei sale. Aici cladi, in spiritstrict monahic, asa cum el stapinia in chinoviile Sfin-tului Munte, rranastirea Voditel, cu hramul SfintuluiAntonie. De aid trecu la Tismana, supt Eadu, fratelelui Vladislav, si la Prislop, peste munti, asezat poateatunci intre hotarele ardelene ale lui Vlaicu. Apol,creindu-se un curent not, tot mai puternic, in ciuda ie-rarhiei grecesti, insufletite de un ingust spirit bizantin,a Mitropoliel Terii-Romanesti 1, el Inmulti i dincolo

V. memoriul mieü despre intemeierea Mitropoliilor, in Analele

0-1

I

ISTORIA STATRLOR BALCANICE IN BROCA MODERNi

de Olt manästirile de carturari, i peste douazeci deani de la sosirea sa in tara, intimplata pe la 1370,se creel, la Neamt, Bistrita, Moldovita, manastirimoldovenesti in acelasi spirit.

Astfel, in acel4 timp cind principatul munteanprirnia organisatia sa metropolitana cu elemente gre-ce0i de oarecare cultura manuscripte ins6 nu ni

pastrat de la din§ii, in acel4 timp cind Greci,un Sinadinos i altil, trecead in Muntenia, inrudindu-se

cu neamul Voevozilor, cultura slavord se stramuta,capatind puternice wzaminte, foarte bogat inzestratecu mo§li chiar §i peste Dunare, de la despotulStefan in partile noastre.

Aceasta viata bisericeasca stringea laolalta i fas-pindea pretutindeni cultura ei speciala, departe pestehotarele celor doua teri. De *i manästirea Rib°, inBulgaria cuprinde o multiime de manuscripte, dincare uncle s'ail si publicat daunazi in facsimile deMinisteriul de Instructie din Sofia, ca specimene au-tentice ale artei bulgare", de §i, id I colo, in t.?xilesirbe0i, ca la Opovo, se mai pomenete o miscareculturala, de §i unul din aceste lacwri a cuprins inveacul al XVI-lea i o tipografie, de putina dainuire§i de mic bolos, Peninsula Balcanica a fost lipsitaveacuri intregi de invatatura, de arta slavona pe vechiullor teritoriu. De la Atos cArturaril slavi fuseserA peincetul izgoniti de exclusivismul grecesc, dar niciacesta nu dadea roade prea insemnate intr'un timpcind predicatorul german Gerlach arata halul de ne-§tiinta in care se gasiail §i detinatorii Scaunelor me-

Academiei Romine" pe 1913.' Manastirea-si zidi manuscriptele la 1315 ; ea se pustii si ramase

asa pang, la refacerea de prin 1160, dar WA a se fi facut un centrude culturà. Manuscrisele din 1461 si 1183 (Jirecek, Furstentum Bulga-rien, p. 496) sint lucrate de sigur de carturari de la noi sad aduse deaici.

42

si

sad

1,

PRINCIPATHLE ROMXNEr't §I VIATA DE CULTURA RELIGIOASA 43

tropolitane vestite, din imprejurimea chiar a Constan-tioopolel. De innaltarea unor manästiri noua, de o des-voltare in ele a vechilor germeni de cultura, nici Case poate vorbi, Turcii observind foarte strict princi-piul politic de a nu se ridica turnuri noua intru slavaDumnezeului celor

Se poate admite, astfel, in legaturile noastre cu co-religionarii, In multe privinte inruditl cu noi, de pesteDunare, o fasd intdid care cuprinde intemeiarea Mi-tropoliei muntene prin stramutarea de la Vicina, inDobrogea de mai tarziii, a unui Mitropolit Cara cre-dinciosi i fara venituri, lachint, apoi incercarile de ase-zare in Moldova a unui Teodosie i unui lerernia, i, pe dealtä pate, intreaga opera de carturarie slavona, in spiritcredincios Bizantalui, a Tul Nicodim, fasa, care, pelinga aceasta, cuprinde si intrarea fugarilor dintrefruntasii viet;ii de Stat de dincolo de Dunare in ierar-hia incepatoare romaneasca, prefacind datinile pa-triarhale in norme de oficialitate bizantina, cu gradurifixe i cu cerernonii imutabile. In aceasta fasa, Creel

Slavi de si cei inteo masura cu multmai larga, ne ajuta a trece rapede peste o multimede trepte intermediare, facindu-ne in stare a repre-sinta supt Mircea la Munteni, supt Alexandru-cel-Bunin Moldova intemeietorii cultura politica bizan-tina si slavo-bizantina in deplinatatea el feluritä.

Pe. vremea lul Mircea. Bizantul mai lucra de sigurasupra culturil romanesti din principatul mai vechiti;mediul politic trebuia sa-1 sprijine Inca. In Moldova, cindse impune impotriva Bizantului persoana lui Iosif caIntäiU Mitropolit canonic, infringerea ecumenicilor"constantinopolitani nu inseamna de loc i izgonireagrecismului. Un patrahir de curind gasit in Rusia

I V. not*, mea despre Patrahirul lui Alexandru-cel-Bun, in Ana-Academiel Romine" pe 1913.

InvinsT.

si d'intaiti

1

pie

44 ISTORIA STATELOR BALCANICE iN EPOCA MODERNI

poarta chipul Domnului asamanator cu cel de laRadauti supt o palarie ca a Paleologului din vremeaso, chipul Doamnei, farä coroana, si o inscriptie gre-ceasca, in care si stilul politic e al Imparatilor. Fru-mosul Evangheliar ce se afla astazi In Bodleiana de laOxford poarta in fata textului slavon un altul gre-cesc, contemporan, foarte ingrijit caligrafiat i acesta.Mitropolitil munteni se trimeteat poate Inca din chiliaPatriarhului", iar cei moldoveni erat siliti a facedrumul CapitaleI ImparatestI, find tinuti i afara de zi-durl de catre un Patriarh minios.

De pe la 1430-50 legaturile cu Bizantul se rup insa,teritoriul intermediar, atit bulgaresc, cit i sirbesc de

o Cantacuzina, Irina, e sotia luI Gheorghe Bran-cOviCT fiind ocupat de Turd, cad isoleaza cu totulConstantinopolea. E vremea cind, dad, Moldova trimetela Conciliul de unire din Florenta, in suita liii Joan alVIII-lea si a Patriarhulul Iosif, pe Mitropolitul Damian,probabil Grec, i pe protopopul Constantin, care, ca

Neagoe, trimesul mirean, stie sä iscaleasca gre-ceste, Tara-Romaneasca nu-sI are si ea represintan-tul. Atunci probabil, in lips& de alt ierarh cu caresa fi putut corespunde, Domnil munteni cer intarireaVladicilor de la Patriarhia din Ohrida, care, in im-prejurarI de alminterea necunoscute, a putut saaiba, ea una ce era pe teritoriul SultanulW, interesatatunei sd-f deie ei intdietatea, citeva clipe de Inflorire.

A doua fasa se Inseamna, prin totala disparitie alegaturilor culturale i chiar ierarhice cu Bizantul, caree i desfiintat politiceste pnin cucerirea Capitalei salein 1453. Astfel se Intareste cu Slavii, daca nu lega-tura ierarhica,fiindca, precum s'a aratat, Mohammedal II-lea TO: are acum alt Patriarh al sail, pe cel delimb& greceasca, macar cea culturala, ramasa faraconcurenta din partea Grecilor. Si nu e numai atit:'acestl Slavi aü pierdut acum in Balcani aproape &iceingaduinta pentru viata lor bisericeasca si cultural&

pi

pi

PRINCIPATELE ROMANESTI SI VIATA DE CULTURI RELIGIOASk 45

deosebitä, cad Serbia, Hertegovina ail cazut, manas-tirile, infloritoare innainte de nävalirea turceasca., dela Ravanita si de aiurea, s'ail isolat in barbarie; numai e dincolo de Dunäre un singur Scaun de stapi-nire crestina de la care sa poata pleca ajutoare sisprijin moral pentru calugärii copisti si mestesugari.

Muntenegrul Cernoievicilor, ajuns pe la 1500 la oautonomie deplina, era un centru prea sarac si prea raz-let. El poate primi la debarcarea sa pe calugärul Ma-carie, care invätase la Venetia arta cea noua a tiparului,dar cnezii de acolo n'ail nici gustul, nici mijloacele,nici legaturile politice necesare pentru ca ei sä sepuie in fruntea propagandei culturale pe care o poateface cuvintul tiparit, en atit mai ieften decit eel ce se in-semna migälos si indelung de caligrafi.

Astfel, de la Domnii nostri se cere sprijinul, si else capata larg. Nu e o intimplare ca, dupa Doamneleslave si bizantine din veacul al XIV-Iea, care chematiinterventia noastra in Balcani, yin acum, in despina "Milita a lui Basarab al IV-lea Neagoe, ctitoarea manäs-tirii din Arges, in Elena-Ecaterina lui Petru Rams, fatalui Ioan Despot" , din acelasi neam al lui Gheorghe Bran-covici, izgonit de Turd din ultima cetate sirbeasca libera,femel de neam vechit si innalt, care infatiseaza invecinätatea Domnilor nostri concentrarea culturalei slaveipe pdmintul nostru ; ea va dura secole, dindu-ni unmare rol de pästratori ai unitatil erestine in lumea supusa,politiceste, Islamului, iar, cultural, elenismului, careinviase prin chiar eucerirea ce parea menita sa-1 dis-truga. Nici personalitatea interesanta a lui Nifon, fostulPatriarh constantinopolitan, care, chemat de Radu-cel-Mare, organiseaza pe deplin canonic Biserica mun-teal* nu trebuie sä ne insele : el era din ,, tara Dal-matiei" , fatal sail fiind slujitor al lui Gheorghe, dom-nul acestei toff, care nu e altul decit Brancovici, iarManea Hlapen care-1 pireste se coboarã din domnulmacedonean cu acest nume; doamna Irina care-1 min-

46 ISTORIA STATELOR BALCANICE 1N EPOCA MODERNA

tuie e Cantacuzina din Semendria, fratele sãii, ;romaVoivod in ostrovul Pelipovului", e Toma Cantacuzino,despotul peloponesian inlaturat de Mohammed al II-lea.Maria, mama lui Nifon, e i dinsa de bun neam sir-besc. Dascalul" lui Nicolae, viitorul patriarh, a fost,fara. Indoiala, de limba slavonä, ca si biograful sfin-tului, care altfel n'ar spune aceste lucruri, Gavriilprotul Atosului, de la vre una din mandstirile care

pastrat totdeauna slujba slavonä. Zaharia dinNarta", din Arta, calugar la Vatoped, stiind cartegreceasca i slavoneasca", apartine poate aceleiasi na-tiuni, daca nu celei albanese, hirotonisit fiiind diacon deNicolae patriarhul Ohridel, nal Iustinianel ref de'ntaiiisi al tuturor Bulgarilor si al Sirbilor si al Arvanieisi al altor laturi" fara pomenirea noastra, deci einnainte de trecatoarea legatura insemnata mai sus,

iata ca aid ni se spune cum s'a restabilit acestScaun, in urma Conciliului din Florenta i ca o pro-testare impotriva actului de Unire, chemindu-se de laConstantinopol acest arhiereti, de ispravnicul cetatiiLinardiei", care e tot Arta. Nifon st i linga Scan-derbeg, fiind facut preot in Croia. Zaharia ajunge noulPatriarh de Ohrida si el se lupta cu intrusul grec tri-tines de Sultan, de nAmira", Marcu Filocarab, ca epis-cop atirnätor de Patriarhia ecurnenica, bizantina. Dupasederea la Athos, Nifon trece ca Mitropolit de Salonic, orasincunjurat de Slavi, si numal acolo se va fi impacatin sfirsit cu Constantinopolitanii. Suirea lui chiar petronul ecumenic parea astfel ca o biruinta slava. Poate,in afara de alte motive 1, caderea lui Nifon, prigonirea luila Tarigrad, la Sozopole, la Adrianopol, sa aiba acestmotiv 2. Cite amintiri de lupte si de suferinte balca-nice nu aducea cu el acest pribeag !

Dar la sfintirea manästirii din Arges, Neagoe, care

Magazinul istoric, IV, pp. 3734.2 V. riala luZ Nifon, ed. Erbiceanu, BucurWl 1888.

ad

ei

PRINCIPATELE ROMENWI §I VIATA DE CULTURE RELIGIOASE 47

nu uitase in milosteniile sale läcasurile macedonene.nu putu aduce, pe linga patriarhul bizantin Teo-lept, decit Metropoliti greci, de la Midia la MareaNeagra, de la Seres si Melenic in Macedonia si de laSardes peste Mare. Cit se pdstra din viata religioasetslavo-bizantina, era aeunt la nor, i numar la nor.

Pe atunci, supt Radu-cel-Mare si urmasul sail Mihnea,se publica in Tara-Romaneasca cel d'intaiti Liturghieriiislavon pentru toata lumea slava din Balcani, si tipa-ritorul, Macarie, da ocrotitorului sail titlul, impru-mutat de la dinastii sirbi, de Mare Voevod a toataTara-Romaneasca si al Podunaviel". Mitropolitul sirbMaxim, din neamul Despotilor, era pe atunci la nol,staruind pentru pacea intre Munteni si Moldoveni, si,pe locurile unde predicase Nicalim, boierii din Cra-iova, cu Banul Barbu in frunte numele e venetian,adus prin Sirbi, si singe sirbesc chiar poate sa fi avutacesti frati, a caror sora, mama lui Neagoe, se chemaNeagoslava, ridicat manastirea din Bistrita, careajunse Tismana in harnicia caligrafilor sal 1.

Macarie va fi insusi Mitropolitul lui Neagoe, pecare-I intituleaza, tot Domn al Podunaviei", cum ise spune, de altfel, si pe piatra de mormint de laArges, in stil slavon inflorit. Si, daca am gresi spu-nind ca Macarie Moldoveanul, carturarul care a scrisin cel mai frumos stil retoric dupa model bizantinviata lui Petru Rares si care a transmis si el invä-tatura sa lui Azarie, lui Isaia de Slatina, era un uce-nic al dascaluldi slavon din Tara-RomäneascA, precumDoamna Elena insasi era o ruda mai tinara crescutasi maritata in Moldova de Milita, putem admite totusica acest ucenic al lui Teoctist al II-lea, el insusi maredascal de slavonie, isi alesese numele calugaresc noti

I Am fixat legatura §i in cartea mea Istoria literaturil religioase, p.49 §i urm.

48 ISTORTA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNX

din admiratie pentru acela ale carui frumoase tiparituribisericesti le avuse in mina.

Cu o intarire de la 1560 innainte, cind, ce e drept,era f i inriurirea Scaunului din Ipec, inviat de MohammedSocoli. ca si inriurirea Doamnel Chiajna, mama lui PetruVoevod si flica a Sirboaicei Elena si a lui Petru Rares

presupunem ca, tot ea a provocat scrierea analelormuntene dupa modelul celor moldovenesti , ba poatesi a negquluf de carp al Scqilor in Balcani, aceastacultura se pastreaza cam pana la sfirsitul veacului,avind acelasi caracter general, pentru tot Sud-Ostuleuropean. Sirul carturarilor se mintuie in Moldova cuacel Mitropolit Teofan, al lui Petru $chiopul, care,trimes la Athos pentru cladiri sfinte, e inmormintats-ipt o piatra cu inscriptie greceasca, simbolul in-locuiril unei influente prin alta.

Cad acurn fasa a treia incepuse: aceia Cind gre-cismul, trezit in Constantinopol, prin noul comert, prinnoile si vastele legaturi de afaceri cu lumea intreaga,cauta si afla la not ce-i lipsia acolo: sigurant,a, mediucrestin, superior in cultura si bogatie, onoruri supremesi, in sfirsit si mai ales, ilusia acela Imparap careperise din Bizant, dar pe care invatatii neamului na-dajduiair s'o poata totusi intoarce innapol.

N'a venit la noi intaiir dascalul grec, care gasiaalte locuri unde sä lucreze: Ciprul, Creta care da peHermodor Lestarh, Venetia, unde lucreaza, Gavriil Se-veros, Mitropolit de Filadelfia, cu resedinta in bogatabiserica a Sfintului Gheorghe dei Greci" ; Lembergul,plin de aducatori greci al scumpului vin de Malvasia side pribegi domnesti si boieresti din partile noastre

toata familia lui Tancu Sasul, numai Greci din jurulDoamnel! ; Ostrogul, unde lucreaza poetul GheorghePalamed, cintaretal, ca si simplul Vistier Stavrinos,al ispravilor lui Mihal Viteazul. Oaspetii cari aratadrumul cel noir, cunoscut de alininterea si negustori-

PRINCIPATELE ROM.ANESTI VIATA DE CULTURA RELIGIOASk 49

lor din veacul al XV-lea, pe cari Vlahia II puteaimbogati rapede, aü fost datornici i sfatuitori aiDomnilor, cari, de la Mircea Giobanul incoace, yin laBucuresti din Constantinopol. Curtea lui Mircea e al-catuita, mai mult din astfel de Orientalf, i unul dineI, Ghiazi Comisul, a fost invinuit de legaturI cuChiajna in vaduvia el. Una din fetele acesteia se mark&cu Saitanoglu, si familia cade de la putere pentrusilnica desfacere iute a casatorieb, dupa, sfaturile Pa-triarhulub de Constantinopol, Toasaf, un Albanes. Ne-potul Patriarhului, Stamati, era si el sotul unei Dom-nite a luI Mircea. Urmasul lui Petru, fratele Tor, Ale-xandru-Voda, fiul altub Mircea, vine tot de la Cons-tantinopol, aducind cu sine o Doamna, greco-levantina,Ecaterina, din neamul chiot al Salvaresilor, si eaa fost i supt fiul ei Mihnea adevarata stapina a tail.

Introducindu-se si in Moldova datina nenorocitä aDomniel de la Poarta, Petru ,5chiopu1, fratele luiAlexandru, aduce pe Maria Amirali din Rodos. Venitdin aceleasI locurl de surgun prin insule, Iancu Sasule sotul Mariel Paleologa, vaduva unul Grec i avindun fiii din cea casatorie; toate fetele el unase chiama Chrysaphina sint maritate cu GrecI ne-gustori, cari fac comert cu Galiia. Aron-Voda, eel sotul uneb Cantacuzine. Singe grecese dupa, mama,ruda, cu Banul Tani, avea insusl Mihai Viteazul.

Asezarile de Greci cari intra in boierie incep: Dom-niile se negociaza pe la 1590 innainte de toate prinfiul luI Saitanoglu jertfit de Turd pentru bogatiilesale, prin Andronic, caruia i Mihaf II datoreste Scau-nul. El se asigura catre sfirsit, bäneste si personal,viind in Tara-Romaneasca, unde tine Vistieria. Peatuncl un Meletie Pigas, care a vrut sa faca Patriar-hie romäneasca, e sfetnicul luI Mihai Viteazul caal lui Teremia Movila,. Se cer la nob nomocanoane bi-zantine; Tasul adaposteste un Sinod contra propa-

4

SI

d'intain

si

50 ISTORIA STATELOR I3ALCANICE IN EPOCA MODERN/

gandel latine intro Rusil vecini; din ce in ce maibogate curg danil, nu numai la Atos, dar la Salonic(Mihnea), la Sf. Sava din Ierusalim (Petru Schiopul);inchinarile manastirilor indigene incep : a lui Aron-Voda e legata atfel de Sfintu'-Ioan de la Sozopole,unde statuse ca mazil, innainte de a veni la Radu-cel-Mare, Patriarhul Nifon. Nichifor dascalul stra-bate, a doua zi dupa plecarea Patriarhului Ieremia,ca apostol al intransigentei ortodoxe, PrincipatelePo Ionia vecina ; Dionisie Rali, Mitropolit de Tirnova,in cearta cu Constantinopolea, intovaraseste pe MihaiViteazul in Ardeal si in Moldova, unde tine loculde Mitropolit, dupa fuga lui Gheorghie Movila ; Lucadin Cipru, destituit pe urma de al. lui, e episcop de

apol i Mitropolit pentru meritele lui de car-turar. Patriarhi de Ierusalim intretin prin calatoriilelor iii Dusia, uncle se organiseaza Mitropolia Chievului,a Petru Movila, lPgaturile cu Orientul grecesc.

Era oare intr'aceasta o incalcare ambitioasa si oexploatare vicleana ? Stim in de ajuns astazi pentrua raspunde: nu, la amindoua intrebarile.

Afar& de Luca si de Ignatie al Rimnicului nu maiavem ni chin episcop, niciun Mitropolit grec pana la Mitro-fan de Nisa al luf Constantin Brincoveanu ; dar avem suptMate! Basarab un Bulgar, acel care-I pregatise Domniaprin staruintile lui la Abaza, Pasa Dunärii. Boieril greci, fiiiluf Andronic, Constantin, casatorit cu fiica luf Radu-VodaSerban, fratii sal din Moldova, Iordachi, Toma, cantin tot Romince, vorbesc prost romaneste ca i Va-sile Lupu, el insusi, flu al lul Nicolae Aga, venit cuRadu Mihnea de peste Dunare dar nu vreat sätreaca drept Greci. )5coll grecesti nu se deschid, ci,din potriva, influenta luf Petru Movila invie pe vre-otreizeci de aril cartea slavona, care iese din intrebuin-tare numai la sfirsitul veacului al XVII-lea.

Chiar cind aveati la Bucurestf, la Iasf (supt Serban

si

BuzdA,

Id

,

PRINCIPATELE ROMiNESTI SI VIATA DE CULTURA RELIGIOASA 51

Cantacuzino) scoli grecesti, ele nu sint unelte ale uneipropagande nationale grecesti, care pe vremea aceianici nu s'ar putea intelege, ci represinta forma cul-turala superioara in limba indatinata, care corespundelimbii latine, pastrate de apuseni. lar tipografiile gre-cesti ale lui Duca-Voda, ale lui Serban, ale Brinco-veanului sint menite a da numai arme ortodoxiei inlupta deschisä impotriva catolicismului, ce Innainteazasprijinit de Casa de Austria.

In schimb, din aceasta legatura terile noastre traginnalte foloase politice.

Inca de supt Alexandru i Mihnea se vorbia deDomnii nostri ca de niste eacp.),Eiq, Imparati. Patriar-hul Ieremia credea ca Petru Schiopul si in Constan-tinopol ar putea sa domneasca. Gasim pe vremea luiMatei i Vasile clerici cari pomenesc pe Domnii nostriin locul Cesarilor. Vasile Lupu judeca intre calugariimuntelui Sinai, si el plin de clang' romanesti, si Pa-triarhul din Alexandria. La Terusalim numesbe in Scau-nul patriarhal clerici din preajma sa. Biserica cea Marea Constantinopolei, careia-i plateste din datorli, se su-pune administratiel marinimosului Domn i primestede la dinsul o noua Constitutie. Vladicii si1ii de ela pleca pe la diecesele lor, incetind cu obisnuitele lorintrigi la Poarta, se declara gata a primi de la Domnpedeapsa neascultarii lor intimplatoare. La Constanti-nopol sfintirea Voevozilor, alaiul lor solemn sint absolutimparatesti, si in Capitalele lor, unde bisericile poartachipuri de Domni.incoronati, slujba se face ca pentrustapinitorii Bizantului. Tot clerul innalt oriental sestringe la hramuri i consacrari de lacasuri nousa injurul darnicului, maretului Drincovean, cu singe can-tacuzinesc in vine, prin marna-sa. Si astfel acest Domn,care a cheltuit enorm pentru cultura popoarelor Orion-tului, nu si-a risipit bang in desert, caci in schimbul

52 IBTORIA STATELOR BALCANICE fN EPOCA MODERNi

acestui sacrificiu ne-a inratisat innaintea tuturor cres-tinilor din Räsarit ca urmatori, prin Domnii nostri, altrnparatilor bizantini de odinioara. Supliniam astfelprin carte si scoala lipsa coroanei imparatesti in tre-cutul nostru medieval.

CAPITOLUL al V-lea.

Legiturile dintre Ru0 i populatiile din Balcani.

Prin ce imprejurari. Statul intern al Moscovid aluat drumul spre Constantinopol, paräsind multa vremecu totul, afara de initiative individuale, cum a fosta Cazacilor, drumul spre stepele asiatice on acelaspre Marile Nord-Ostului, de unde venisera pentruRusi chiar elementele de organisare a vietii lor deStat? In ce chip Grecii din veacul al XVIII-lea aü pa-rasit relaiiIe vechi, firestl i folositoare, pe care leaveag cu Imperiul Otoman, pentru a deveni tradartori: in legatura cu planul acesta de extensiune aImparatiei rusesti? Pentru a se intelege bine acestelucruri, trebuie sa se paraseasca de la inceput douavechi i puternice prejudecati: una e aceia ca ten-dinta de expansiune in Orient a Rusilor ar fi veche,datind inca din cele timpuri ale realisariiunitatim rusesti pe sfarImaturile dominatiei tatarestidin veacurile al XIV-lea si al XV-lea, ca ea ar ficontinuarea acelor interventii rusesti in viata Pe-ninsulei Balcanice, care, incepute cu pradaciuni pecoastele Marii Negre i pana in preajma Constanti-nopolei ca ale Cazacilor de la inceputul veaculdal XVII-lea dus pe urma la crestinarea

d'intdin

01gal-

51 ISTORIA STATELOH BALCANICE IN EPOCA MODERNA

Elena pe la 950, apoi la incercarea, asa de intere-santa, a fiului ei, Sviatoslav, de a intemeia alt Taratslay in Balcani, in locul celui bulgaresc in decadenta,incercare ce se mintuie cu infringerea de la Silistrasi, in sfirsit, la casatoria, in Chersonul cucerit de dinsul,a lui Vladimir (972-1015), fiul lui Sviatoslav, Cu Ana,sora Imparatilor bizantini Vasile si Constantin, ca,acleca, Moscova ar fi continuat Chievul de pe vre-muri, cu toate ca radacinile tataresti ale acestui StateraU asa de deosebite de radacinile normande si bi-zantine ale celuilalt. Rusia Tarilor ar fi tins astfel,ca si Rusia vechilor cnejl, la stapinirea PeninsuleiDalcanice, la dominatia Constantinopolei si reface-rea imparatiei romane de Rasarit. in polemicelepolitico se pot intilni astfel de puncte de vedere, darele trebuiesc izgonite dintr'o expunere istorica, pentrufolosul unel mai depline intelegeri a lucrurilor.

in genere, Rusii Wail fost un popor cuceritor, cumn'ail fost un popor cu o organisatie de Stat puternica,cu o continuitate absoluta in mentinerea unei anu-mite traditii, care sa, ingaduie politica aceasta deexpansiune. llaca exist& un popor fara sirrit politic,acesta este de sigur poporul rusesc, si, anume, catuturor elementelor slave din partea rasäriteana aEuropei, simtul politic, caracteristica Romanilor odata,apoi a Chinesilor, a Tatarilor, i-a lipsit cu totul. Im-pulsiuni exterioare ail determinat si la Chiev si laMoscova cristalisarea politica, si masele slave au pri-mit, continuincl-o, cu supunere, dar färä initiativa sifara avint, aceasta directie. Varegii scandinavi, pecari o anumita, scoala ruseasca, vrea sari faca Slavi,cu argamente foarte putin convingatoare, Ruric sifratil WI, ail fost, cum se stie, aceia cari ail dat celd'intait element de organisatie, cea d'intaid constiintaunitara poporului rusesc, alcatuit, fara vre-o pregatireanterioara, prin hotarirea unor cuceritori cari ail Mout

LEGATURILE DINTRE RUSi L POPULATIILE DIN BALCANI 55

opera de descalecare"1. Pe de alta parte, daca n'ar fifost cultura Bizantinilor care sa dea de la inceput,cad chiar tovarAsii Ruric, Ascold i Dir incepuraatacurile pe Mare, spre Sud,toate elementele de careun Stat are nevoie, de sigur ca din institutiile pa-triarhale ale vietii rusesti aceste elemente nu s'ar fiputut desvolta niciodata. Boieria" care se adause ladrujina scandinava, a fost o importatie de la Bulgari.Si un popor ce are nevoie de un strain ca sa-i deaimpulsul la viata, ca sa-1 puie in miscare, si de altistraini ca sa-1 dea institutdile fundarnentale, acel po-por nu este un cautator grabit de drurnuri indraznete.

mai tarzit, dupa ce Statul Varegilor se imparte, easi in Apus, al Carolingienilor, a trebuit a treia in-fluenta pentru a se relua o directie politica in des-voltarea Pusiei. Dupa ce vechiul Stat chievian cazusein farime aproape douazeci de cnejli rivale, adeseadusmane, fart', hotare si fara alta ratiune de a fidecit dinastia, cu hasardurile mnstetiirilor,dupa ceSusdalul rasaritean, de la Volga, care-1 inlocuise citvatimp (de la 1157 mai ales), ii pierdu situatia lui cugret cistigata in cele d'intait secole, dupa ce ;a-litia, tara Haliciului, putin de la interneiarea ei, cazuin atirnare de LTngaria, dominatia Tatarilor, la juma-tatea veacului al XIII-lea, da Rusiei, in locul unitatiinationale, care se dovedise imposibila, o unitate prinstraini. Totusi i atunci principatele, dusmane introele, poarta dese on razboit uncle contra altora, silegaturile dintre ele nu yin dinteo ideie, sat macardinteun instinct unitar, ci numai printr'un hasard, care,ea mice hasard, poate fi inlocuit prin altul.aspre ale Hanului mongol, represintant al energieisetei de prada turcomane, cad Rusii pe la 1240, ra-

Luitprand zice ca Apusenii numesc Norma nzi pe aceia mid inApus se numese Rust Cf. i argumentatia lui Ramlmud, in Ilistoirede la Russie, Paris 1879, pp. 39-41. Parerea lui la p. 42: In anarhiaslava el aduceat acel element de putore r1zboinica Mra care nu poates6. existe Statul".

In minilesi

i

56 ISTORIA STATELOR BALCANICE iN EPOCA MODERNA

mInind in aceasta stare papa departe, in veacul alX1V-lea, adeca aproape doua sute de ani. Rusia seresimte si pana, acum, in mentalitatea poporului dejos si in apucaturile traditionale ale cirmuiril, deac.eastä dominatie prin iarlic, care a devenit ucazul,prin crunte pedepse, imediate si nemiloase, prin birulplätit de toti si prin peschesul celor marl. Cind bi-ruinta de la Culicovo (1380) a noului cnezat mos-covit, format suvt Tatari i emanind de la a ca i dela traditia nationala, da semnalul ruperil lanturilor sisfarimaxii Hordei de Aur ca Stat european, Rusia carese ridica nu e intreaga. Apusul tot, legat strins, partecu Litvanii pagini, parte cu Ungaria, a trecut, prindominatia lui Ludovic-cel-Mare peste Unguri si pestePoloni, la noul Stat unitar al Poloniei lui VladislavLochietec si lui Casimir-cel-Mare, unit la 1386in Litvania, din care se va desface, cu mult gret,numai in timpurile moderne. Dar pierderea Chievului,a liniei Niprului, unde in curind vor stapini cetelepradalnice ale Cazacilor, de rasa felurita, inseamnaimposibilitatea unel politice agresive impotriva Bizan-tului decazut si apoi a Turcilor, in curInd mostenitoriai Bizantului. Si cu atit mai mult, cu cit trebuie maibine de un secol pentru ca pamIntul rusesc sa fiecuratit de Tatari (Cazanul se iea la 1552, Astrahanulla 1554). Poporul care scapa astfel abia dupa 1550de supt aceasta indurire puternica a strainMap, nue, fara indoiala, pregatit sa joace un mare rol de cu-cerire si de stapinire asupra paminturilor straine.

Este foarte adevarat Ca 'Inca din veacul al XV-lea,cind s'a sfarimat Imperiul bizantin, o principesa dinneamul Paleologilor, anume Sofia, fiica fugarului Toma,despot al Moreii, a luat in casatorie, la 1400, dar dinmlnile Papeiceia ce nu era un bun inceput pentruo noua. traditie bizantina, pe un Mare-Duce alWscovei, care nici pe departe nu visa viitorulstralucit ce trebuia sa astepte dinastia sa. El nu era

LEGATURILE DINITE RU I POPUIATIILE DIN BALCANI 57

in stare atunci a trage niciun folos politic dinaceasta inrudire bizantina cu una din cele mai in-semnate familii de Imparati ai Rasaritului, al carorloc abia II luase Sultanul Mahommed al II-lea, instare a infrunta i altfel de pretenPi decit acelea aleunul stäpinitor asa de slab si de putin cunoscut cumera Ducele moscovit.

Astfel, pana tärzit, la sfirsitul veacului al XV-lea,nici vorba nu poate fi in politica ruseasca de o ten-dinta de cucerire a Constantinopolel. Tot ceia ces'ar spune pentru sustinerea unel asemenea ipotese,nu e altceva decit o inriurire a lucrurilor intimplatemai tarzit, inriurire care poate hotari asupra con-ceptiel vietii anterioare a Statului rusesc. Taratul,care incepe cu Ivan-cel-GroazMc, e mai putin in le-gatura cu Bizantul decit cu cartea Regilor din Biblie,care e a Impäratilor, a Tarilor, on cu acele cronografebizantine care duo de la Tare evrei la cel romani,la cel bizantini si care, oprindu-se la cucerirea tur-ceasca, urmasera trecator cu Rominii pentru a seincheia acum cu Rusii 1.

De altminterea, cum s'a spus, drumul spre Cons-tantinopol II tinea Polonia, i, daca Moscova Taruluise lupta cu dinsa, o face pentru Livonia, si nu pentruChiev ori pentru Moldova, pentru linia Niprului, aNistrului, a Dunäril. Cind, cu Sigismund-August, semintuie dinastia Piastilor i dieta trebuie sä aleagaun strain pentKu Polonia ca i pentru Litvania, uniteacum si constitutional, nu numai personal, prin pactuldin 1569, fiul lui Ivan se infatiseaza alaturi de can-didatul austriac, de candidatul frances, asa de ne-verosimil, Henric de Valois, care tocmai de aceia asi fost ales; dar el n'avea in vedere decit o legatura deambitie,- din acelea care ar fi läsat viata politica a

V. si Rambaud, /. c., pp. 217-8.E i teoria apuscana a lui Sleidan,de Quatuor Monarchiis", cea din urma, a Romanilor, tlind continuataprin Sfintul lmperiu Roman de naVie germania, al lui Carol Quintul.

58 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNA

Poloniei intreaga. Dupa plecarea lui Henric ca sã ieatronul frances ajuns liber, candidatura moscovitä fuinvinsä a doua oara de a luf Stefan Bathory, Voe-vodul Ardealului. Si ceia ce aducea el in Po Ionia eratocmai deprinderea luptei cu Turcil, amintirile decruciata ale lui loan Hunyady, tendintele de expan-siune la Dunare ale vechiului regat unguresc. Biruitoral Rusilor, el 11 arunca in stepa, uncle indata-i vaimobilisa lunga anarhie care precedeaza, suirea petron, acum trei sute de ani, a lui Mihail Romanov.in acest timp Polonia, care fusese organisata milita-reste de talentul superior al regelui Stefan si era con-dusa dupa moartea lui de loan Zarnoyski, Can-celariü Ilatman, ce unia cu traditia regelui süinvataturile de glorie" capatate in Universitatile

ca i cunostinta principiilor militare ale anti-chitätii, incepea ea razboiul impotriva Rusiei, care,

supt regentul Boris Gudunov, incercase o can-didatura moscovita la tronul polon, contra lui Si-gismund de Suedia, biruitorul. Asa dar, pe la 1610,departe ca Rusia sa caute a se intinde ea catre Po-Ionia, Polonia este aceia care porneste irnpotriva Ru-siei moscovite, unde crede sä poata aseza pe Vla-dislav fiul noului ei rege, caruia i se supune si Mos-cova de fapt pentru regele insusi si de lacare, neizbutind pan& la capat, smulge, prin paceade la 1618, Smolenscul..

Si de vreme ce Polonia patrundea asa de de-parte in Rusia, care nu era in stare deocamdatasa-i opuie nick) resistenta, Ii poate inchipui oricineca de planuri rusesti asupra Orientului nu poate fivorba, si pentru multa vreme Cazacii de Rasarit furalãsai sã lupte singuri pentru pastrarea Azovului, pecare-1 ocupasera, iar cei de Apus, desfacindu-se dePolonia cu Bogdan Hilmnitchi, Hatmanul lor, furdlasati a trai de sine intr'un not Stat militar al Ni-prului. Numai dupa peirea lui Bogdan si a fiului sã

gi

LEGXTURILE DINTRE RUST §I PONJLATIILE DIN 13ALCANT 59

Timus, un Dorosenco, un Samuilovici Intl, in atirnarede Moscova, si ea, are, in ajunul lungilor razboaieturco-polone, pentru Cazaci, o intaie ciocnire, nein-semnatä, cu Osmanli. $i, cind, pe la 1650, aceasta s'aintimplat, ea nu pleca de la sine in aceasta di-rectie, ci era indemnata, solicitata decenil intregi, inveacul al XVII-lea, a porni spre un nod ideal politic

la sfirsitul acestui veac, ea n'a facut decit s ce-deze necontenitelor indemnuri, care veniail din parteaclerului innalt grecesc, de la Constantinopol i Ieru-salim, din partea lui Vasile Lupu al Moldovei, carevoia s. imparta cu un mai bogat decit el grija sar-cinilor banesti ale Patriarhiei constantinopolitane,din partea deosebitelor popGare supuse Imparatiei tur-cesti, cit si din partea unor elemente ale politiceiapusene, care aveaii nevoie de amestecul Rusiei in Orient.

Pe la capatul veacului al XVI-lea, intr'un proiectal episcopului Cedolini, gasim ideia ea Rusia ar puteajuca un rol rasaritean ridicind pe Moldoveni, pe Mun-teni i pe Georgieni, de Bulgari si de Sirbi nu eravorba in aceasta vreme. De ce insa Roma, care maitarzia a combatut din rasputeri expansiunea Rusieiin aceste regiuni, expansiune care insemna totdeodatàun triumf al ortodoxiei, de ce Roma era atuncibucuroasa de o actiune ruseasca in acest sens? Sane amintim i aceia ca era vremea cind misiunile Ie-suitilor in aceste parti sint in floare, Ca un PadrePossevino umbla in voie prin Moscovia ca pe lanoi si credea ca va izbuti sã cistige pentru Bisericaromana i pe acesti schismatici. In Roma domniacredinta ca, nu numal regiunea ardeleana i dunareana,nu numal Rusil supusi Poloniei, dar i intreaga steparuseasca vor trace la catolicism sail la forma mijlociea Unirii". Cunoastem gindul unui Clement al VIII-lea, inadevax grandios: sã porneasca, impotriva Turcilor, de oparte pe Imparatul Rudolf al lI-lea, dupa datoria lui

i

60 1STORIA STATELOR BALCAN10E iN EPOCA MODERNX

romana", iar, pe de alta parte, pe principele Ardea-lului Sigismund Bathory, näscut anume pentru aceasta,impreuna cu Domnil nostri, Mihal Viteazul in Tara-Romaneasca, Aron si Stefan Razvan in Moldova, iardin Rasaritul mai departat sa plece Cazacil cari pri-misera buil de la Sfintul Scaun pe linga, acei dela Aron si Mihal , si de la Imparat steagul de raz-bolt cu acvila bicefala, si, daca nu si Hanul, solici-tat de Rudolf prin soli de la Mihai-Voda, macar Tarulmuscal unit acum cu Biserica latina, pentru ca toVimpreuna sä inceapa lupta binecuvintata si norocoasäpentru scoaterea Constantinopolel de supt stapinireaOgina si sa faca din ea, in amintirea sefului luptel deeliberare, o Clementina". Planul acesta insa nu putusa se indeplineasca.

Dar, in timpul cind Orientul era cutremurat deluptele lui Mihal Viteazul, de atacul biruitor al Impe-rialilor impotriva Turcilor pe linia Dunarii mijlocil, inaceasta vreme Green din Constantinopol ineepeat sase miste si el in sensul unel desrobiri de supt jugulturcesc, i anume prin Rup.

Am vazut cum, la o jumatate de veac dupa cuce-rire, Grecii isi recäpataser5. positiile in viata financiarä,culturala si politica a Imparatiei. Alipindu-se tot maistrins la viata de Stat crestina, ortodoxa, a Princi-patelor noastre, el pastrat si nadejdile lor propril.Hierax, Logofatul Patriarhiel, care a trecut si prin Bucu-restii nostri, scrie cu durere si nadejde despre cadereaConstantinopolel, pe cind innaintasul sail, Kritobulosdin Imbros, fusese lingusitorul entusiast al lui Moham-med al II-lea, in care,ca si Laonikos ChalkokondylasAtenianul,vedea oarecum pe urmasul, ba chiar si desinge, al Impäratilor crestini legiuitl al Rasaritului.Mihail Cantacuzino, cu numele imparatesc, cu vultu-rul bizantin in pecete, insemneaza, prin intreaga luiactivitate, prin toata trecerea de care s'a bucurat in

LEGATURILE DINTRE RU§I §I POPULATIILE DIN BALCANY 61

mijlocul crestinilor, prin tot despretul lui pentru pu-terea unor neamuri mai noua, ca al Vlahilor , printoata consideratia acordata lui de catre Turd, maimult decit un bogatas ambitios, mai mult deet tre-zirea la o noua viata economica a elementului gre-cesc care acapareaza, din Constantinopol chiar, dininsule, tot comertul acestor regiuni, mai mult chiardecit fivnirea, prin aliante i interese, a Scaunelor deDomnie:de la Dunare E stilpul Grecilor", e nadejdea"lor, e omul mare al viitorului, Impäratul neincoronat,pe care-I lauda Gheorghe Etolianul, poetul sail de casa.

Incet, incet incepe sa se descopere astfel cä acesteelemente grecesti vad ceva innaintea ochilor, cä eleS'at ridicat din amorteala infrIngerii suferite; incepea se intrezari cä ele cuteaza a dori ca Imparatil, cariin ochii celor mai indrazneti visatori de pe acestevremuri ale trecutului tree iarasi in lor hainele de aursi de purpura, sa se trezeasca din not.

Rapede insä ati trebuit sa se convinga toti ca,dad, din oameni ca Mihail Cantacuzino, bogati, am-bitdosi, isteti, se poate face un negustor influent, nu sepoate face insa i un Imparat razboinic, biruitorrascoala generala a crestinilor din Imperiu, cum odoria si Papa si Cesarul apusean. Si atunci Grecii aüinceput sà caute aiurea.

Imparatia" noastret era foarte folositoare pentruBiserica, ale carii datorii se platiat, pentru cultura,care putea inflori pe un parnint de autonomie, darea s'a dovedit -prea supusa, prea interesata chiar inpastrarea dominatiei otomane.

Avem atunci, intr'o scriere in versuri grecesti, despreDomnil munteni contemporani, a unui Vlädica ce a

1 sqia lui Radu Mihnea e o Greacã, Arghira, si el inlocuieste Inmanastirea lui Aron-Vodd pe calugariI romlni cu Greci. Ca un Grecse infäieaz i contemporanul, rivalul sau Alexandru Ilia§, poate fiCde Greac6, tatal sail era Ilie Rams , si el sot, al unei Levan-tine. Leon-Vodl Tomsa, avea toata infatisarea unui Grec constantino-politan.

inteo

62 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNA

stat mult timp ca egumen la nol, in manAstirea Dea-lului, Matel al Mirelor, aceasta märturisire sponta-nee si calduroasa, cea d'intait in felul el. : Si tu,Constantinopole, cum ai cazut in despret si aifost ajuns supt stapinirea unui Domn de rind !A pent slava ta, s'a pierdut cinstea ta si te at inseama barbari, odata cu pompa ta. Si ti-at cAlcatin picioare zidurile, si ti-at luat vesmintul, si cununacea ImparAteascA ti-at smuls-o dusmanii tal. Val,cum de a dormit marele Constantin care te-a ziditdin not cu bucurie, si, de te-ar vedea acuma cumesti robita, nenorocita, ticaloasa si despretuita, o,cum s'ar intrista, cum ar plinge, cite lacrami farasfirsit ar vArsa... Unde e slava ta cea multa sifrumuseta cea mare, unde e mindreta in careinfloriai? Unde sint dumnezeiestile moaste ale mul-tor sfinti cuminti cari at trait pe pamint viatA in-gereasca .? Uncle sint serbAtorile si pompele ce se fdceatin Biserica?... Uncle e vestitul lams al Sfintei S&Leel peste masurA de strAlucit si plin de binecuvintare?Val mie, s'a fAcut capiste lui Mohammed, cel ticalossi fara credinta, eel necucernic si mincinos... Te vastApini vre-odatA un Domn crestin, si Imparat drept-credincios va sta in Scaun ? In scaunul eel prea-stra-lucit al Imparatiei? sa ingenunche in biserica SfinteiSofii? SA lumineze soarele dreptatii si slava si fru-museta crestina? SA iasA Imparatul din Biserica, im-preunA cu cresting, sa faca rugaciune ? SA se ospatezeImpAratul cu Patriarhul la o masa, si sa aiba tot ocredinta ?" Si el arata cum s'a trecut de la incredereain Romini, in cruciatil Papei Clement, la asteptareaMuscalilor: NAdajduiam in Dell-Mihali sa scoata cu-nuna bizantina cu sabia si sa ni-o deie. Val de nol,Doamne, cel cu putinA minte, cari ni puneam nAdej-dea in Spania si in coräbiile cele groase ce sint laVenetia, sa vie cu spada, sA ucida pe Turd, sa ieaImparatia si sa ni-o deie! Acum radAjduim si in

LEGITURILE DINTRE RusT F POPULATIILE DIN BALCANY 63

neamurile cele balane sa ne scape, sä vie de la Moscsa ne libereze...1".

In acelasi timp chid Vladica Mateiii al Mirelor aveaastfel de visuri in ceia ce priveste renasterea politicaa ortodoxiel, din ce in ce mai mult, duph calugariide la Athos, cari Inca de la sfirsitul veacului al XV1-leaaveat voie sa cerseasca la Moscova, episcopi greci, si,duph dinsii, mai tärzit, si episcopi romini, intait dinArdeal, apoi si din Principate, incep sa gaseasca drumulcatre Curtea Tarilor 2.

Un sir intreg de Patriarhi at batut acest drum, careducea la larga binefacere crestina, a Tarului, IncepIndcu Patriarhul leremia din Constantinopol, care a tre-buit sa pläteasca binefacerile acordate de catre Rusiprin ridicarea Scaunului din Moscova la demnitatepatriarhala, si tot astfel, cum am spus, sprijinul Dom-nilor moldovenesti acordat Patriarhilor era sa, se pla-teasca prin ridicarea Mitropoliel Moldovel la demni-tatea patriarhala.

Din Ierusalim, din Antiochia merg la intervale scurtepreasfintitii si stralucitii cersitori de eleimosinä siindreptatori de credinta in Rusia, si unii stall chiarmai multa vreme la Curtea Tarului Mihail, pe care-1gäsim, de altfel, si ca ocrotitor al negustorilor greciveniti la el din partile noastre. In a doua jumatatea veacului al XVII-Iea, la 1666, cind a intervenit con-flictul intre Tar si Patriarhul Nicon, la resolvirea acesteldiscutii care a pasionat toata lumea religioasa a Ra-saritului, un rol de capetenie 1-aa jucat Patriarhiigreci venitI la Moscova sail represintati prin trimesianume pentru aceasta (din Antiohia si Alexandria).

Si eine ar vrea sä stie impresiile unui asemeneaPatriarh, cu privire la Statul Inca, barbar al Tarilor,mult mai barbar, oricum, decit Moldova si Tara-

1 Papiu, Tesaur, 1, pp. 373-5.2 V. Inal ales memorial d-lui Liviu Dragomir, in Analele Academie

Romine" pe 1912.

64 ISTORIA STATELOR RALCANICE IN EPOCA MODERNA

Romäneasca, poate sä ceteasca clescrierea, de Paulde Alep, a calätoriei Patriarhului Macarie de Antiohia,care a stat mai multa vreme pe la noi, in aniicInd Vasile Lupu se batea cu Gheorghe Stefan pentrustapInirea Moldovei, i pana Cind in Tirgoviste muriabatdnul Matei Basarab.

numai cu Citiva ani innainte, in Mart 1657, Pa-triarhul de Constantinopol Partenie fusese spInzuratpentru c s'ar fi inteles cu Tarul cu Cazacii sprea scoate Grecia din robie". Dar, tot odata, pana lacaderea lui Vasile, al carui urmas, Gheorghe Stefan,incheie un tratat de negot cu Tarul (29 Iunie 1656)1,innainte de a face alta legatura, ca pribeag, pentrurestituirea lui in Domnie, si care era cercetat de ca-lugari moschicesti", pana la moartea lui Matei, careizgonia pe asemenea emisari veniti la Curtea lui,Domnii nostri mai ales Vasile faceaii si desfaceailPatriarhi, dind, de pilda, Ierusalimului sefi reIigioiluati din mänästirile inchinate de linga IaL

A fost deci un timp, foarte interesant pentru vii-torul nostru, in care s'a dat o adevarata lupta in ceiace priveste influenta in Orient, intre Domnii nostri

Tarii Rusiei. Conflictul s'a intarit pe urma cind petronul pasnicului Mihail a ramas Petru razboinicul.Vedem, de o parte, pe Tarul, tragind cit putea mai multdin viata Rasaritului, prin falsi negustori i prin carlugari cu zvon mare despre puterea lui, prin soli ceboteaza copil de Domni, iar, pe de alta parte, peConstantin Brincoveanu, mai aproape de Orient, cu-noscator al limbilor orientale, mai amabil cu oaspetlistraini, deprins cu eticheta bizantina ramasa din vre-murile crestinilor. Si, prin urmare, de si Domnii nostrierail mai putin bogati, totusi, mai darnici, mai pri-mitori, mai afabili, ei puteati duce cu succes lupta

1 Studil 0 documente, IV, pp. 244-5, LIO LX XX.

l

pi

LEGkTMAILE MNTRE RUO .*1 l'OMILATIILE DIN 13ALCANI 65

pentru cIstigarea de influenta. Cit a trait BrIncoveanul,aici la nol, si nu la Moscova s'a strins macar viatasufleteasca a Rasaritului, de si o influenta culturalaruseasca, macar prin trimeterea de zugravi bunide frumoasa litera slavona, se observa in Moldova Incadin timpurile marilor Mitropolitd Varlaam i Dosofteiii.Dar aceasta nu putu sa impiedece ca influenta po-litica a Rusilor sa ajunga foarte puternica, atit in re-giunile locuite de Romini, cit i In cele de dincolo deDunare, care se gasiat in stapinirea etnica a Slavilor.

In curind vom avea insa i o interventie ruseasca,cu caracter politic, in terile noastre, chiar in epocalui Constantin Brincoveanu, in legatura cu eveni-mentele de politica generala europeana.

Dupa despresurarea Vienei, atacata, cu sperantemarl, de urmasul Vizirilor Chiuprulii, Cara-Mustafa,la 1683, dupa inceperea campaniei de recucerire aUngariell, un spirit de cruciata se trezeste in Europa.Moscovia lui Petru-cel-Mare face ceia ce nu indraz-nise a face vechea Moscovie a lui Boris Gudunov, carese multameste a negocia cu Mihai Viteazul contra Po-loniel. Venetia intra de burd voie in Liga Crestina,pusa la cale de Papa, si pentru a o intari se capata

intrarea Tarilor in aceastä alianta crestina, intoc-mita hotarit in vederea distrugeril totale a Impara-tiei otomane, distrugere pe care multi o credeail cäse va putea realisa la acest moment norocos de pela sfirsitul veacului al XV1I-lea:

Pe cind Imperialii i Polonii se lupta pentru starpInirea tailor noastre, ocupindu-le, trecator In maimulte rinduri, i Rusia lui Petru-cel-Mare incearca sacapete o InrIurire in aceste regiuni, tot In vedereaunel anexari. Innainte de deschiderea rbzboiului Incase trimesese la Serban Cantacuzino o solie, care a

I V. lectia urmatoare.5

si

ni

e6 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNX

fost primitä foarte bine de cake acesta, solie care seintoarce apoi de la Moscova, atunci cind Serban Ii in-cheia zilele innainte de vreme si i se astrucat rarna-sitele in biserica de la Cotroceni. Solia a gasit peConstantin Brincoveanu, care era innainte de oriceun om foarte prudent. Foarte binevoitor cu toatalumea, el va fi asigurat i pe trimesil Tarului de toatasimpatia pentru planurile politice ale Rusiei, tot asacum asigurase i pe trimesul Polonilor regelui August.

In general, si nu numai la un Domn foarte chib-zuit, aceSte incercari aU fost primite cu receala. Ex-plicatia se poate vedea dintr'un raport german de peatunci Tarul se parea nun domn de prea aspradiscipline pentru boierii nostri deprinsi cu o dis-ciplina" mult mai larga. Negocierile se oprira astfel'aicL

Se putea opri insa Petru-cel-Mare in opera pe careo incepuse prin cucerirea Azovului, pnin participareabiruitoare la pacea din 1699? De fapt, politica luie cu mult mai complicata de cum s'ar crede. Petru-cel-Mare n'a venit de la sine la ideia unei politiceorientale active, fiind indemnat curnva de o nespusapofta de a stapini aici. Inca din tinereta lui, el avuselinga sinede si nu ca preceptorpe acel Moldovean,activ traducator din greceste in ruseste a felurite carti,de la aritmetica panã la rostul Sibilelor, pe acel indraznetexplorator in China care a fost Nicolae Milescu Spa-tarul, ale carui vederi politice insa nu le cunoastem.Oricum, prin el se putusera, capata in Rusia notiunisigure i bogate despre Sud-Ostul european.

El era, de altminterea, pentru cunostinta cea marede limbi straine ce avea secretarul biroului amba-sadorilor", acela care asculta soliile i raporta sta,-pinului spusele bor. Pe ling atitia tineri moldovenicari, ca Postolachi Chighecit, ca intemeietorul nea-

Iorga, Doeuniente privitoare la Gonstantin-Vochl Brincoveanu, Bucu-re§tI, 1901, no. I.

LEGITURILE DINTRE RUSY SI POPULATIILE DIN BALCANT 67

mului Calimachilor, Calmasul, i altii, luaserä serviciuin oastea muscaleasca, in veacul al XVII-lea gasimdoi la streliti precum a1ii II luau in oastea volona

ca Sandu Coltea, in cea suedesa chiar, tot unRomin, tot un Moldovean e acel care a solicitat peTar sa intreprinda o actiune in partile noastre. Innaintede a fi omul cel mai invatat din Rusia, Dimitrie Can-temir fusese cel mai invätat om din Imperiul otoman,istoricul Sultanilor, tälmacitorul Coranului, composi-torul care a pus pe note ariile orientale, ce se cinta,

pa,na azi la Constantinopol.Acest erudit nu era lipsit nici de vederi politice,

pe care spiritul lui teoretic le reducea in formule, acal-or simplicitate logica, era insa foarte inselatoare.La 1710, restabilit, cu multa greutate, in Domnie,in ajunul nQaparatului conflict cu Tarul pentru a seajuta causa lui Carol al X1I-lea fugar la Bender, elii simtia Domnia amenintata de Mavrocordati, carinu-si priviat infringerea ca definitiva. Doritor de sta-bilitate, de intemeiere a unei dinastil, de autonomielarga ca Domn al unei noua Moldove, intregitä cuceia ce Turcii ii smulsesera la hotare, el avea tot in-teresul s aduca si sa ajute pe Rusi in aceste parti,dar avea in acelasi timp tot interesul ca sã potri-veasca lucrurile asa, inch el sa poata raminea inScaun, chiar in casul unei infringeri a crestinilor dinpartea Turcilor.

Nesuccesul Rusilor la Stanilesti se datoreste desigur, nu numai marii neprevederi a Tarului, care in-telegea sa fie dus -de mina fara , a fi pregatit i cu-getat ceva, dar i atitudinii curioase, impaztite indoua, pe care era nevoit s'o alba Dimitrie Cantemir.Acestei atitudini i se datoreste infringerea ruseascaaproape un desastru mai mult decit lipsei acelorprovisii ce trebuiali aduse din partea lui ConstantinBrincoveanu, care, urrnind politica la putin stralu-citoare, dar cuminte, le tinea pentru invingator, ori-

ori,

68 1STORIA STATELOR BALCANICE 1N EPOCA MODERNi

care ar fi el, stincl cu dinsele la gura Urlat,ilor impreunacu oastea intreaga, si evitind cu ingrijire riscul, aproapecriminal, de a se arunca in prapastie pentru prefe-rinte sentimentale fatã de unil sati a1ii dintre luptatori.

Cu toate acestea, s'au gasit in Tara-Romaneascaboieri can sa serveasca pe Tar mai bine decit Domnullor si mai bine decit Dimitrie Cantemir Insui, i anumeboierif Cantacuzini mai ales Mihai i nepotul satToma, cari 1-at ajutat sa aiba legaturi si cu Slavil depeste Dunare

Teodor Corbea, care ramase apoi la Moscova, incalitate de cantiler", purta scrisorile. Ragusani, caSava Vladislavovici, traducatorul in ruseste al lui Or-bini, Greci ca Gheorghe Castriotul, care intelegea sästabileasca legaturi intre umila sa persoana de Curteandomnesc si marele Scanderbeg, aveail si el rolul lorin aceasta conspiratie, intinsa, dar nedibace, pe careo taiè infringerea de la Prut i pacea cersitä de Tarcu pierderea Azovului. Toma fugi in Rusia, DimitrieCantemir facu stiinta pentru marele säü prieten Tarul,Nerulce i ceilalti boieri moldoveni fugari plinsera multtimp pentru tara pierduta, pe care unii nu erail s'ovada niciodata,. i Tarul Petru, care fusese la Saardamsi la Paris, muri faxa sä fi vazut malurile inflorite aleBosforului.

Tocmai dupa douäzeci de ani apoi, Rusii patrundiarasi la noi, de asta data si ca Austriacilor.Pe rind se cuceriail liniile Perecopului si se distrugeailasezaxile tatare0i din Crimeia, alta oaste ruseasca.

1 Totusi un Eftimie din Uschiub mersese la Moscova. PatriarhulSirbilor din monarhia austriaca, Arsenie Cernoievici avuse legturi,pe la 1700. cu Tarul. V. Ubersherger, Die orientalische Politilc Oster-reichs, I, Viena 1913, pp, 42-3, 59. La 1697 merge Ostrovschi in taxaslavona, saC slovac2," p. 60, nota 2; cf. si pp 63, 79. Tot peatunci solie la Mitropolitul Daniil de Muntenegru. care merse si laPetersburg; ibid., pp 93-4, 120 La 1700 Pantelimon Bojicl ofera su-punerea Sirbilor; ibid., pp. 95-6 Apol prin David Corbe, prin Patriar-hul Dosofteiii de Ierusalim se ajunse la legatura cu Cantemir. V. siglas din Belgrad, LVIII, LX.

aliAl

(ibid),

ai

LEGATURILE DINTRE RU§i §I POPULATIILE DIN BALCANI 69

biruieste pe Pasil cetätilor de la Nistru i ocupa Mol-dova. Brutalitatile generalulul Mihnich instraineaza insape multa vreme simpatiile Rominilor din Moldova, caricrezusera iara,s1 in liberarea lor prin Rusi. Cit pri-veste pe cel din Tara-Romaneasca, ei nu refusa niciacum ()stile celellalte Imparatil crestine. 0 trezire agre-siva a politicel rusestl fata de Turd, sprijinita, pepopoarele de la Dunare si din Balcani, se va gasitocmai in timpul Tarinel Ecaterina ,a II-a, cind vinein Tara-Romaneasca, imbracat ca monah, agentulCarazin, care aducea scrisori ale Imparatesel, pecare le-am pastiat si in traducere romaneasca, cu-prinzind, in forma de proc1am4ie, intreg planul ras-coalei crestine pentru eliberare 1.

Trebuia atunci sä se ridice Sirbil i toti ,,ticaitilcrestini ce lacuiesc in Bulgaria, in Bosnia, Hertego-vina, Machedonia, in Albania" terenul clasic al pro-pagandel austriace i prin alte Tinuturl ,,turcesti",tot neamul crestinesc al Slavonilor", cari din Rusias'a tras pe acolo", pentru a se uni cu elementele no-manesti räsculate, conduse de alti Cantacuzini, Mi-hail, in curind general rusesc, i fratele sail mai mare,Pirvu. Cantacuzinii din diplomatia si armata Fuseascasint in parte descendenii Banului Mihail Cantacuzin,trecut in Rusia atunci in 1770. Nici de asta datainsa nu izbutise planul. Daca Rominif, condusi defratii Cantacuzini, dintre cad. Pirvu a murit in frun-tea ostasilor sal: la Comana, ati pregatit ocupareausoara a Bucurestilor, cu prinderea lui Grigore Ale-xandru-Voda Ghica, daca o parte din elementul no-manesc in amindoua terile a ajutat statornic pe Rusi,Sirbil i ali Slavoni" insa n'ail aparut ca sa luptesi el impotriva Turcilor.

Atunci Ecaterina a recurs, in razboiul acesta decinci aril, nu numai la Muntenegrenl, ci si la Grecf.

V . i Genealogia Cantacuzinilor, ed lorga, la acemta data. In ge.nere, Geschichte des osmanischen Reiches, IV , V.

70 ISTORIA STATELOR BALCAN10E iN EPOCA MOD ERNA

In Muntenegru, am vazut, Rusii Ii aveat vechiiagent', la Curtea Viadicel de acolo cu atributil decirmuitor i, intru cit se putea face ceva, s'afacut. Cind a fost insa vorba de Greci, diplomatia mos-covita n'a vorbit, fireste, Fanariotilor bizantini, caritineail la existenta Statului turcesc, de care profitatisupt toate raporturile, ci elementelor elenice carelocuiail in peninsula Moreii, i emir insufletite de uraimpotriva stapinilor lacom i cruzi in clipa infrin-gerilor, si mai ales Grecilor din insule, cari aveaü onetagaduitä valoare

Supt conducerea lui Lambru Katzonis se organi-seaza astfel o adevarata, flota de pirati, platita cu baniinegustorilor greci din Triest, care aduce oarecare ser-vicii, lucrind cu propriile el mijloace, dupa planul eipropriu, fara sä voiasca a primi vre-un fel de instructiide la comandantil flotel rusesti, in parte straini (si unElphinstone, Engles). Ea ispraveste insa prin risipireainnaintea corabiilor Capudanului.

Pacea care s'a incheiat la 1774 a fost o mare de-silusie pentru Greci. De si Rusia capata privilegiipentru Principate, in care intelegea sa-si localisezepentru citva timp influenta, aceasta pace a fost con-siderata ca o parasire nedemna a acelora cari aveati,de fapt, speranta sä fie cuprinsi in noul Imperiu bi-zantin. Cind, dupa patrusprezece anT, Ecaterinaincepeal doilea razbeiii, la 1788, ea era sigura ca impar-tirea Statului otoman nu poate s intarzie. Imparatullosif al II-lea era dear inteles in ce priveste distributia,

trupele 1111 erat sa lucreze alaturi cu ale buneialiate. In toata Europa nu era nicio putere hotarItäsa apere pe Turd. Iar Tataril, cari 'Ana atunci aju-tasera razboaiele Sultanilor, trecusera, dupa o seriede tulburari interioare, de certe pentru tronul urnilital Hanilor, supt obladuirea Imparatesei ocrotitoare",parasind fara parere de rail o libertate" pe care n'ointelesesera niciodata.

si

si

LEGATUR1LE D1NTRE 14USI SI POPULATIILE DIN BALCANI 71

0 pregatire romantica a crestinilor din Imperiu lip-seste in acest noil razboiil. Legaturi de acest fel aredoar Austria cu unil boieri din amindoua Principatele.Niel colaborarea Rominilor nu se cere, nici indemnurinu se indreapta, catre cresting de peste Dunare. Paceadin Iasi (Ianuar 1792) muta la Nistru granita pose-siunilor rusesti, dar ea n'are nicio insemnatate depropaganda la Dunare ori in Balcani.

Doar se adapostise, ling& un arhierefi de valoareacultui ala a lui Nichifor Theotokis, un fugar domnescde istetimea usurateca a lui Alexandru Joan Mavro-cordat. Dintre emigratil greci din Crimeia, se creaseun regiment al Fanagoriei; citiva din tineril Greci seridicasera in rosturi insemnate de oaste sail diploma--tie (Rodofinichin, Barozzi, Kiriko, Papadopulo, Pangal).Ei vor fi fermentul luptelor viitoare.

Dar planul restabiliril Imperiului bizantin cazuse,in chipul cel mai lamentabil. Constantin, nepotul defiil al Tarinel, nu fusese asezat in Bizant. Se vazusein Busia ca orinduirea succesiunii otomane nu e o ches-tie intre dinsa si Turcia, cu amestecul doar al Aus-trid, ci o problemd mule mai grea, in legaturd cu toateinteresele europene, pe care Revolutia francesa le scor-monia acum din nail.

Aceasta este politica ruseasca in Orient pana lainceputul secolului al XIX-lea.

CAPITOLUL al VI-lea.

Legaturile dintre Austria si populatiile din Baleani.

0 politica a Austria in Balcani n'a existat, ea n'areratiune sa existe si nu va exista niciodata. i e logicca astazi, si din ce in ce mai mult, aceasta politicasa fie Indreptata de Unguri i pe drumuri unguresti.Caci, de fapt, Casa de Habsburg n'a facut altceva de-cit sã urmeze traditiile i sä serveasca intereseleesentiale ale Ungariei, pe care incetul cu incetul acucerit-o si a adaus-o posesiunilor sale mai vechl.

Inca., din cele veacuri ale desvoltärii sale,Ungaria fusese adusa a fi un Stat balcanic. Tendintade la inceput a Ungurilor, ca si a tuturor popoarelorpe care imigratiunile adus la Dunäre a trebuitsä fie aceasta. Credinta crestina au capatat-o, Incadin veacul al X-lea, doT efi de semintie, in Constan-tinopol; regine din terile rusesti InnAltara in Panoniacirmuita de sotii lor manästiri de lege rasariteana.De fapt, Biserica ortodoxa a Bizantului a dus in acestelocuri destula vreme o lupta energicä innainte de aparasi definitiv terenul, in ce priveste pe Maghiari,dad, nu si in ceia ce priveste pe RomInil supusi. Si,cInd Stefan, cel d'intait rege, capata, la 15 August1000, din Apus recunoasterea situatiei sale superi-

le-at

LEGATURILE DINTRE AUSTRIA SI POPULATIILE DIN BALGANI 73

oare, el trebuie sä-si puie pe frunte o coroana incare si astazi se vad, lucrate ca in Räsarit, auten-tice chipuri bizantine 1.

Se cerea o indelungata lupta, pentru ca noul regatsupus, ca apostolic", Paper care-I crease, si adincinriurit de Imperiu, de unde-si luase i normele de ci-vilisatie i civilisatoril insii, sa se desfaca din lumeagermanica, gata sa-1 absoarba, pentru a forma un orga-nism de Stat independent, cu toata limba latina a Bise-ricii i oficialitatii, cu toata colonisarea de Germania. oraselor si a comitetelor apusene. Tisa fuseseacum trecuta, dincolo de muntil Ardealului si depadurile lor se cautase tard transilvane ; ames-tecul in tara de peste culmi", a celor1alt.1 Romini,Transalpina, se facea tot mai serios. Dar aid barbariaviteaza a dominatorilor din stepa, Pecenegi, Cumani,apoi i Tatari, impiedeca o extensiune solida si du-rabila. Astfel Ungaria veche, arpadiana, fu indreptataspre Sud, i supt acest noü raport ea se cobori iarasiin lumea balcanica, pe care de acum innainte nu eras'o paraseasca niciodata,

Dupa biruinta asupra ducelui croat Crescimir, inveacul al XI-lea, dupa tutelarea. urmasului san, in-rudit prin casatorie cu Arpadienii, Zvonimir, care seincunun'a rege la 1076, se decreteaza unirea perso-nala cu Croatia. Indata Coloman rasbate prinDalmatia slava, scapata o clipa de Bizantini i Ve-netieni, pentru a gasi un not stapin, poate mai putinimpovarator, la Marea Adriatica, lucru absolut necesarodata ce drumul la Marea Neagra era inchis prinframintarile fratilor rämasi in stepa: in Biograd, petermul Mar11 apusene, regele maghiar e sfintit ca sta-pinitor, cu o noua coroana, a aminduror acestor te-ritoril slave, de confesiune catolica 1 cu indreptarespre Apus. Inca de acum se vede ca pe aceasta basa

$i aka coroana bizantina se pastreaza tot in Tesaurul regal ungar.

I-in

74 ISToRIA STATELOR BALCANICE iN EPOCA MODERNX

laiind Ungaria va putea sa, intervie in partile rasa-ritene pentru a se intregi si intari, pe de o parte,iar, pe de alta, pentru a-si pastra cu Apusul si altelegatui 1 decit acelea, incomode si periculoase, pinlumea germana. Adese ori aceste Tinuturi folositoareajunsera a fi apanagiul pretendentilor sail al mem-brilor mai tineri si neastimparati din dinastia Un-gar.i ei.

In cursul veacului al XII-lea, pofta de stapinirepeste Dunäre, Sava si Drava crescu. In clrpa cind,pe linga Serbia de la Adriatica, din Diocleia de laSudul Dalmatiei, latina ca si dinsa, se formeaza sim-burele unei noua organisatii politice sirbesti, ortodoxasi influentata in toate privintile de Bizant, in partileRasciei, in jurul Novibazarului de astäzi,Ungaria sepregateste a si-o adaugi, fie si numal in forma t neivasalitati inselatoare. Supt Stefan al II-lea, fiul luiColoman, se poarta la Belgrad, la Branicevo, la Nis,lupte cu Bizantinii pentru sfarimarea ducatului im-paratesc de hotar si pentru reunirea cu Coroana un-gara, a acestui not teritoriu slav. Pentru a pedepsiacest atac, Imparatul loan Comnenul patrunse in Banat,dar cu aceasta nu se mintuie lupta pentru Serbia conti-nentala. Ca s'o cistige, acelasi rege maghiar isi linsoara,mostenitorul cu fata Marelui-Jupan Uros. Supt puterni-cul Comnen Manuil, intregitorul Imparatiel räsäritene,lupta se da, timp de mai multe decenii, in aceleasi.locuri: Sirbii isi apara, neatirnarea impotriva Greciloruriti de dinsii, si, Ungurii de si opriti de imprejurariledin Galitia, li del tot ajutorul. La 1155 insa, Impe-rialii din Orient rämin stapini pe Tinutul de hotar, siei izbutesc chiar a da Ungurilor un rege dupa placullor, pe Ladislati al II-lea. Dupa moartea acestuia, Bi-zantul nu se osteni sa, sprijine insa pretendenti. In acestelupte, trupe bizantine tree si prin padurile Moldovei.Si in acelasi timp Imparatul isi supunea nu numal

LEGATURILE DINTRE AUSTRIA §1 POPULATIILE DI BALCANI 75

Dalmatia intreaga, ci i Diocleia. Provincia lui de laAdriatica purta i numele Croatiei maghiare.

E adevarat ca3 dupa moartea lui Manuil, de o partesi de alta va incepe ofensiva ungureasca; noul Mare-Jupan ,5:tefan Nemania, intemeietorul de dinastie venitde la Mare, se da de partea vecinilor de la Nord, decari credea sa se poata apara pe urma mai usor. Insfirsit Statul vlaho-bulgar al Asanestilor taio Ungurilordrumul la cetatea imparateasca. Dar in curind, dupaincheierea pacii i legaturii de familie intre Ungurinoul Imparat Isaac Angelos, regatul Arpadienilor sevede oprit in tendintele sale orientale prin asezareaVenetiei in Dalmatia, prin consolidarea Sirbilor aces-tora din Rascia si mai ales prin inlocuirea Ion, inrolul de propagatori al catolicismului i culturii apu-sone in Orient, de catre hnperiul latin de Con stantinopol ,creat accidental, prin amestecul cruciatilor in certeledinastice constantinopolitane, la 1204. Incercarea luiAndrei al II-lea de a lua rnostenirea Imparatului Henric,la care-I dadea drept casatoria sa cu Iolanta, si eamostenitoare a Bizantului, nu izbuteste, altul venindmai rapede decit dinsul, i cruciata sa in Siria semintuie cu un faliment ridicul.

Puterile trebuiail deci indreptate i ambitia satis-facuta aiurea. Cumanil erau in plina, decadentä. Dupacolonisarea Ardealului cu Sasi in veacul al XII-lea sechiama acum din Rasaritul sirian Cavalerii Teutonlpentru a-i aseza in partile de hotar ale Brasovului,cu misiunea; lamurita, de a cuceri regelui Cumania,impotriva resturilor de stapinire barbara si deprinde-rilor de neatirnare romanesti. ET izbutesc rapede Inopera lor in ce vriveste partile muntene vecine,regele-i scoate in curInd pentru a li lua mostenirea.Cetatea Severinului se ridica, in acelasi timp, pentru astapini partile de peste Dunare si pentru a lucra dinalta parte asupra Cumaniel. Cucerirea s'ar fi inde-plinit, impiedecindu-se viitorul nostru intreg, dad, n'ar

gi

ei

76 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNX

fi intervenit navalirea tatareasca. Ea slarima toateplanurile Ungariel arpadiene. Incercdrile ulterioare fatade Cumania noastra, unde Ungurii cauta sa aseze peall cavaleri al cruciatei, Ospitalieril, ca i atacurile luiStefan cel Tinär impotriva Bulgariel in decadentiä,aventurile in Tirnova ale principilor rusi sprijinitl deregii maghiarl, nu due la niciun resultat.

Aceastä regalitate va fi inlocuitä in curind cu alta,care, de origine francesa, avind ca loc de plecareNeapole i incalzita de avintul unei noua cruciate,represinta expansiunea rasel sale, amintirile balea-nice ale Normanzilor i tendintele de recuperare orien-tala ale epocel. Am vazut ce ginduri marl avu regeleLudovic, ce mijloace intrebuinta pentru a domina Bal-canilpentru el, nu pentru Ungaria, care insa a luatpe totdeauna asupra-sl mostenirea ui si prin cefatalitate s'a sfarimat i acest ideal.

Nu vom numara intre fasele ofensivei unguresti inBalcani actiunea regelui Sigismund, inconsecventa,adese off intreruptä de alte griji, ale Impäratului ceera in acelasi timp. A cautat sa smulga Moldova dinelientela polona, a intervenit in Tara-Romaneasca dedoua ori pentru a sprijini ne Domnul legitim impotrivacelui adus de Turci, pe Mircea impotriva lui Vlad, peDan al 11-lea impotriva lui Radu Prasnaglava, a puspe Florentinul Filippo Scolari, Pippo Spano, in Banat,I-a unit cu Dan-Voda pentru o actiune peste Dunare,care n'a rams fara succes, a cautat sä aseze in Se-verin i Chilia pe Teutoni ca pazitori ai Dunarii, atratat chiar cu Polonia impartirea paminturilor mol-dovenesti, a luptat la Golubaei pentru mintuirea Ser-biel, a tinut in atirnarea de dinsul pe despotul$tefan i pe despotul Gheorghe,insa toate aceste in-terventil sint numal un adaus intimplator la actiunealui impa,rateasca.

Joan Hunyadi nu e nici el un represintant al po-

i

LEGATURILE DINTRE AUSTRIA Si POPULATI1LE DIN BALCANI 77

liticei unguresti clasice. Am aratat aiurea 1 originali-tatea planurilor sale, de a intrebuinta pentru tinereain loc i chiar raspingerea Turcilor elementele ro-manesti din Ardeal ca si cele din Principate. Atita 1-apreocupat aproape dou'azeci de aril. Fiul sat Matiasinsa a facut politica imperiala a lui Sigismund, pier-zind la 1462 prilejul de a interveni in Tara-Roma-neasca atacata de Sultanul Mohammed, lovind Moldovalui Stefan in 1467 pentru a o parasi soartei sale in celetrel momente de crisa, din 1475, 1476 si 1484, la-Sind ca intreaga cucerire turceasca impotriva Slavilorde Sud sa se indeplineasca, fdra alta interventie decitluarea Sabatului, ocuparea trecatoare a Iaicei i cre-area unul ridicul rege al Bosniei" dintre Unguri, siindreptindu-se cu toata energia. contra Austriel pentruonoarea de a-si sfirsi zilele la Viena.

La moartea lui, ofensiva ungureasca era o imposi-bilitate i intinderea stapinirii turcesti asupra Unga-riel insesi o consecinta logica a celor petrecute panaatunci. Slabiciunea celor doi Iageloni, ultirnii stapi-nitori al regatului, aU ajutat numai un proces istoricfiresc. Iar, dupa catastrofa de la Mohacs, Ferdinandde Austria, frate al lui Carol Quintul, mostenitorulnenorocitului rege Ludovic al II-lea, se coboara fatade Turd, ca posesor al partilor unguresti nordice siapusene pe care le poate smulge la dinsul, ceva maijos decit innainta;ml. sä cazut in lupta. Politica aus-triad, in Orient, indreptata pe drumurile traditionaleunguresti, iiu insemna i n'a insemnat pana in vremealui Rudolf al II-lea, paha la incheierea veacului in-fringerii, decit haquieli cu Ardealul pentru Oradea-Mare si Hust, ciocniri cu Pasii de granitä asezati peteritoriul vechil Ungarii, la Buda si Timisoara, nein-Olegeri cu fruntasii aristocratiei maghiare si incalcariale autonomiei provinciale, persecutii religioase in sens

1 Chestiunea Dundrii, VAlenil-de-Munte 1913.

78 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNI

catolic, sal' umilite la Poarta, raspunderea biruluIsi Infatisarea darurilor. Tar, afara de aceasta, doarcite un amestec bine mascat, tagaduit, al ofiterilorimperiali din Ardeal si Ungaria Superioarä in luptelepentru tronul muntean sail moldovenesc.

Cine a introdus, se poate zice, pe Austrieci in Ar-deal, creindu-li-se legaturi care nu se vor parasi, a fostde Japt Mika Viteazul. Razboiul de la Dunare din1593 e pornit din setea lin' Sinan de a räsbuna asu-pra crestinilor urIV de fanatismul sail o infringerea cetelor bosmiace; räscoala lui Sigismund Bathory,principele Ardealulul, a deschis, intre Unguri, Impe-riall, Turd, Romini si chiar Poloni, chestia Ardea-luluI. Dar numaI prin Mihal crestinatatea balcanica aajuns sa-sl indrepte sperantele catre Imparatul deaceiasi credinta. Sigismund avea a face doar, princapitanul sail de Lugos si de Caransebes, cu Sirbiidin Banat. Biruitorul Domn muntean a trezit la ore-dinta creOina pe Bulgari, prin presenta sa de atiteaor in mijlocul lor, Fin stapinirea lui de fapt pemalul drept al Dunarii, prin raitele calaretilor salcatre Plevna si catre Adrianopol. Si nu numai atit :catolicul print ardelean nu putea sa aiba vre-o lega-tura cu ierarhia ortodoxa din Balcani, pe dud aceia,Mitropolitul de Tirnova, episcopii de Lovcea si altelocalitati: de dincolo de Dunare, vedeati reaparind inMihal izbindirea visului lor. Prin relatiile lui laConstantinopol si relatii de inrudire , prin boieriisi negustorii greci din jurul lui el putea face aceiace pentru oricine ar fi fost imposibil. Si, ca unul cepana la sfirsit si-a zis capitanul in Ardeal al Che-sarului", ca unul care, aproape de ceasul mortii, aMout loaial drumul Vienei si Pragei, asupra Imparatieise rasfringea gloria cIstigata de el, si Imparatiel 11folosia situatia cIstigata de dinsul.

Tar Imparatia parasia la pacea de la Zsivatorok siArdealul, pentru ca, potrivit cu dualismul basei sale,

LEGATURILE DINTRE AUSTRIA SI POPULATIILE DIN BALCANI 79

sa inceapa razboiul de treizeci de ani, care a inga-duit Turcilor sa se refaca si sa dea stralucita epocaa lui Murad al IV-lea si a Chiupruliilor.

Prin nehotafirea Curtii imperiale la plecarea luiSigismund din Ardeal, prin sovairile ei fata de Mihaldupa infringerea si moartea Cardinalului Andrei Ba-thory, provincia a putut sa-si recapete viata nationalamaghiara, si principii din fruntea ei s'ail indreptatnecontenit impotriva Imperialilor, de cari se credeatprimejduiti. Incurcaturile räzboiului din Europa con-trala ingaduira lui Gabriel Beth len sa innainteze pedrumul Vienei, lui Gheorghe RakOczy I-it sa impunao pace prielnica intereselor sale, celui de-al doileaGheorghe RakOczy sa atace Po Ionia, in credinta cava putea face ceia ce se facuse de innaintasul sailStefan Bathory, ajuns din principe ardelean rege polon.Cind Ahmed Chiupruliul, pradind nemilos Ardealul, IIdadu principi in adevar vasall ai Sultanului, Austriasprijini pornirile de independent& crestina, ale preten-dentului Ioan Kemény si, garnisonind cetatile ardelene,ea pregati noul razboiii cu Turcii, care, cu toata biru-inta de la Sankt-Gotthard, se mintui prin pacea dela Vasvar, favorabila invinsilor.

Pentru ca politica austriaca sa fie mai energica inurmarirea unor scopuri rasaritene, trebui un concursde imprejurari favorabile, in afara de putinta concen-traril militare pe care o oferia situatia din Apus. Ah-med Vizirul moare, si urmasul sat Cara-Mustafa, nuuneste cu indrazneala insusiri de chibzuiala si masura.Ungurii, prin räscoala lui Emeric Tököly, primejduiescstapinirea imperiala in Casovia si intarita la asediulVienei. Uitind vechi prejudecati, loan Sobieski, regelePoloniei, alearga ca pentru o opera de cruciata. Semai adauga avintul de cruciata, pornit din lungulasediu al Candiei de catre Turd', asediu la care luaraparte iMpotriva acestora crestinii din toate partile

80 ISTORIA STATELOR BALCANICE iN EPOCA MODERNA.

Europei si din lupta impreuna cu Imperialii la Sankt-Gotthard a nobililor veniti din indepartata Francie,rivala fireasca a Casei de Austria. Imperiul germannu-si precupeti, data aceasta, ajutoarele, si marchisulde Baden ca si ducele de Lotaringia jucara un rolde capetenie in conducerea operatiilor pentru sari-marea §tapiniril otomane in Ungaria. Eugeniu de Savoiael insusi e un produs al imprejurarilor timpului; Ita-lian si Frances prin singe, el lupta. pentru Habsburgi,nu ca un simplu condottiere, cum o face BolognesulMarsigli, ci pentru ca vede in fata lui dusmanul firescal crestirratatii careia-1 apartine mai mult decit Sa-vour de origine. Venetia, trezita la visuri noua, searunca, asupra Moreii, Moscovia Tarului Petru cautasa-si capete intrarea la Mama Neagra luind A zacul,Azovul, care fusese cinclva in minile Cazacimii supuseMuscalilor. 0 Liga Crestina se inchiaga, si de la in-naltimea Scaunului pontifical se aud autentice en-vi nte de cruciata. ntre aceste puteri crestine ve-nite de aiurea, ce slab rol joaca zabavnicul LeopoldI-ill, sosit in fata Capitalei sale in clipa chiar cindacesta statea sa cada si incapabil de a conduce in-susi sat prin rudele sale austriace razboiul de recu-perare, sail slabul sail urmas Carol al VI-lea, preocu-pat innainte de toate de grija mosteniril sale in fa-vorul fiicei Maria-Teresa?

Ungaria se reiea intreaga, Buda insäsi cazind doiani dupa despresurarea Vienei. Dar, in plan: ca siin executare, Austria are mai mult rolul casieruluiplatitor si al administratorului provinciilor cucerite peseama sa.

Odata ce linia Dunarii unguresti e smulsa, Turcilor,odata, ce problema Banatului,unde trupele imperiale &Xilupte biruitoa,re, a Ardealului, unde principele, MihailApaffy, intimidat, deschide Germanilor granitele teriisale si li ingaduie a-si tinea garnisoane, in vedereaunei apropiate anexari, de neinlaturat, se pune oame-

LEGITURILE DINTRE AUSTRIA SI POPULATIILE DIN BALCANI 81

nllor din Viena. Pacea de la Carlovat (Carlowitz) vineintr'un Cal-zit-1, la 1699, sa confirme aproape complectaceasta stare de lucruri: numai Banatul rämine inafara de noile graniti ale noii Austrii care a de-venit asa de mult o Ungarie. Dub", s'a primit aceastanefireasca stirbire de hotar si 1 rimejd.a unui Pasa deTimisoara in coasta Ardealului, aceasta se datorestenumai noilor amenintari din Apus, trezite de ambitialui Ludovic al XIV-lea.

Cind marele rege isi incheie veleatul, ingropindu-secu dinsul si politica sa de dominatie europeand, raz-boiul cu Turd!, provocat de intoarcerea in Moreia aTurcilor lui Gin-All-Pasa, incepe din noU. El aducemai mult decit resultatul ce se avea in vedere. LaBanat se adauge Oltenia noasti a si partea de Norda Serbia

Am aratat aiurea pe lai g co sens avea aceasta po-litica,. Ungaria insemna si pretentii asupra BosniaSerbia poate Bulgaria in mice cas asupra Terii-io-manesti si a Moldova Marchisul de Paden, generaliiVeterani si Heissler negociasera en Domnii nostri: cuConstantin Cantemir si cu Sei ban Cantacuzino, apoicu Constantin Brincoveanu, I lea din iãzboiul cel d'in-taiii. Cantemir incheiase si un tratat cu lmperialii;Serban isi pusese conditiile, cerind, pe linga o inter-ventie efectiva, pe deplin as'guratoare, a armelor aus-triece, si intinse cesiuni de teritorii dincolo de munt,I.Dupa Grigore Ghica I-iU, eare-si adusese aminte devechile drepturi mun ei e asutra Fagarasului si Am-lasului, Sorban, cu toate aspiratiil, lui eatre Impargiabizantina a stramosilor, al caror vult ir il purta inarmele sale, voia si parti banatene. Pohtia", scrieunul din negociatori, pururea sii fie Domn in TaraMunteneasca din neamul Cantacuzinilo -; al doilea c 'reasi tara Moldovei sa fie in sama lor U, irca si DomnCantacuzin sa fie... ; a patra, cerea sa li dea o parte deloc a Ardealului, unde sint cetatile acestea: Logos il,

6

82 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNi

Cavaransebes, Mehedia, Lipova; cu Tinutul Amlasului,ca sa fie de mosie, cu privileghil de la Imparatul dateneamului cantacuzinesc ". In acelasi timp se rascoliailSirbil, dintre cari o parte fura asezati apoi pe ter--toriul imperial, dincoace de Dunare, termin de corn-paratie i mijloc continuti de inriurire asupra celorcari ramasesera supt njugul pagInilor".

Politica fata de terile noastre se pierdu prin preamulta dibacie. Moldova ajunsese obiectul lacomieiPolonilor, cad, cu Sobieski in frunte, aü incalcat-o decloud off, la 1686 si la 1691, fara a putea rupe din-tr'insa macar o bucata la incheierea pacii. Munteniivazura, dupa moartea lui Serban, o singura data peImperiall, pe Nen41", dar nu ca luptatori impotrivaTurcilor, ci ca doritori de iernatec sigur, gras si cos-tisitor pentru tara care, de nevoie, ii adapostia. Seajunse astfel rapede la unirea lui Brincoveanu cuTököly i cu Turcii, pentru a da Austriecilor i ocro-titilor unguri al acestora marea infringere de la Zir-nesti. De si relatiile cu Viena se imbunatatirä pe urma,din causa chiar a pradaciunilor si ofenselor ostasilorlui Tököly, de ocuparea Terii-Romanesti n'a mai fostvorba pana la sfirsitul acestei lungi Domnii incheiateprintr'o catastrofa. NicI legaturile tradatoare ale nouluiDomn muntean Stefan Cantacuzino cu generalii dinArdeal nu mai aveat intielesul de odinioara al dorinteiunei stapiniri pnin crestini.

Astfel, dud, pnin pacea de la Passarowitz (Poja-jarevaci) (1718), veni aceasta stapinire pentru Rominiiolteni, cari nu-si putura avea Domnul dorit, Gheorghe,fiul lui Serban, ci o administratie militara impovara-toare, i pentru Sirbi, ai nostri nu vazura intr'insa decitpresiuni fiscale de nesuferit, functionari straini candespretuiat i bruscat lumea si prigonirea ortodoxieiin folosul unui catolicism de contrabanda, fara rä-

Memoriile 1u Radu Popescu, in Magazinul istoric, V, pp. 100-1.

LEGITURILE DINTRE AUSTRIA SI POPULATIILE DIN BALCANT 83

däcini in tara. Cu totii doriail acuma, nu izbavireaprin crestini, ci izbavirea de crestini.

Aceasta veni mai rapede de cum se puteat asteptasi Turcii. Eugeniu de Savoia murise fara a-si lasa unvrednic urmas. Imparätia se gasia in preajma raz-boaielor pentru mostenirea lui Carol al VI-lea. Oricarear fi fost starea ei, ea crezu insa ca, odata ce Rusia,lacoma de a-si anexa Crimeia si Moldova, se misca,e o datorie pentru dinsa, mai veche candidata lamostenirea, prin politica lui Ludovic-cel-Mare, a Bi-zantului, sa se miste si ea. Posesiunile valahe siilirice" trebuiat complectate : cele d'intait Ora lagurile Dunarii, celelalte pan& la Pind si Marea Adria-tica.

Razboiul fu condus foarte rat, si in Tara-Roma-neasca, se gasi o impotrivire eficace. Dupa marea in-fringere de la Grodzka si pierderea Belgradului seajunse, in 1739, la o pace care dadea innapol Turcilorceia ce pierdusera cu douazeci si unu' de aril in urma.

Timp de alti douazeci de aril, Maria-Teresa, nouastapinitoare a tailor ereditare" si sotie de Imparat,lupta pentru tronul eL Niel atunci cind Ecaterinaa II-a porni pentru un razboit de desfiintare impo-triva Sultanulul, Austria nu indrazni sa La, o inter-ven0e militara : concesia diplomatica a Olteniel n'avudeci vre-o urmare, si, daca, se lua Moldova-de-sus, nu-mita ad hoc Bucovina", a doua zi dupa incheiereapacii de la Chiuciuc-Cainargi, care recunostea deplinabiruinta ruseascA, era mai mult uri not act din dramapolona, aceasta Bucovina fiind privita ca o intregirea GaliOei, si caritatea Rusiel. care ingadui aceastasamavolnicie intr'un timp dud trupele ei nu paräsi-sera Inca, Moldova, era in legatura cu intelegerea pri-vitoare la problema polona.

Din Bucovina, cu ajutorul boierilor ce aveat inte-rese acolo si se deprinsesera cu datinile de cirmuireaustriace, a crezut apoi losif al II-lea, fiul si urmasul

84 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERN/

Marief-Teresel, ,rectificatorul" granitel ardelene spremarea dauna a Moldovei, ca poate sarsi capete amIn-doua Principatele, in momentul cind ambitia senilaa Ecaterinei punea din noir pe tapet chestia moste-niriI otomane.

Si data aceasta, interventia militara alaturI de Rusia fost cu totul lipsita de prestigiu, deci si de folosla urma. Fata de aliati, ea a fost neloialä, cerindu-licolaboratia totdeauna, recoltind usor pe urma biruin-telor lor, la luarea Hotinului ca si la ocuparea tirnidaa Bucurestilor de principele de Koburg, a doua zi dupa,biruintile de la Focsanl si Rimnicul-Sbrat, care slutrusesti, dar in acelasi timp invidiInd ofice succes alacestora i facInd tot ce era cu putinta pentru a-1distruge efectul. Fata de Turd, interventia militaraaustriaca nu s'a semnalat prin vre-o biruinta cIstigata,fara un ajutor decisiv; dar Iosif el Insusi fugi in Ba-nat, intr'o clipa, de rusinoasa panica, innaintea Ma-relul-Vizir. Fata, de Rom Inl, ea se inseamna..prin re-petatele biruinti ale Domnului muntean Nicolae Ma-vrogheni, insarcinat de la o bucata de vreme si cuMoldova, care cu galeongil greci si cu oaste de strIn-sura romaneasca, birui la toate pasurile si indemnape Ardelen1 sa, se ridice pentru libertatea nationalä.Iar, dupa ce, Mavrogheni fiind taiat de Turd, veniocupatia, singurif cari se putura bucura de dinsa furdaceia dintre boierl cari luail parte la ospetele, jocu-rile de carti i balurile generalilor din BucurestiCraiova. Para la urma, un partid turcesc", din carefacea parte si poetul lenachita Vdcarescu, care, odatä,chemase cu nesat pe Austriecl, spre cari-1 atrageacultura sa, lucra pentru intoarcerea deplinä a vechiistarl de lucrurI. Aceasta se si fdcu prin pacea de laSistov, in August 1791, impusa, de mediatia prusianaca si de deschiderea Revolutiei francese.

Astfel Austria primise de la vechea Ungarie un vastprogram oriental, cciruia, cu interesele e apuscne, co-

ai

LEGATURILE DINTRE AUSTRIA SI POPULATIILE DIN BALCANI 85

viir.0toare Med, nu putea sa i se consacre. In a douajumatate a veacului al X VH-lea ea-1 restrinsese la Prin-cipate, dar 0 aicl" falimentul fusese deplin. Popoarelecmtine se alesera cu neincredere i ura, iar Turcii deed-deril pastraserd din acest contact reizboinic numai despret.

CAPITOLUL al VII-lea.

Apusul i popoarele crestine supuse Sultanului. Crestiniidin Balcani i proiectele din epoca napoleonianit.

De-odata, a doua zi dupa succesele Revolutiei fran-cese, lupta comuna a Rusiei i Anstriei impotrivaImperiului otoman in decadenta se gäseste opritä, stin-gheritä, incurcata de un factor not, politica napoleo-niana, care corespunde po1itice carolingiene, cu o miede ani mai veche,- fasbatind in Panonia i Sirmiaveacului al IX-lea cu Francii ei, ap. cum Napoleonrasbate in Dalmatia, in Albania, in Insulele Ionice,in Principate prin administratorii si agentii Francieiimperiale.

Politica napoleonianä ar parea a fi o politica ab-solut personalä, de un caracter capricios, care nu sesfiW,e de nimic, ci care, din potriva, sfideaza toateinteresele angajate innainte de dinsa. Ar fi de a0eptatsã gasim impunerea parerilor unui singur om, carear nesocoti i hotarele fire0i ale terilor i scopurilepentru care traiesc natiunile, precum i traditiunilefiecarui Stat, 0 ale Statului frances pe care-1 conducenoul Imparat, in rindul

aiurea I, am exprimat o parere deosebita de a

In Chestiunea VA1enii-de-Munte 1912.Rinului",

Si

APUSUL I POPOARELE CREST1NE SUPUSE SULTANULUT 87

romanticilor cari, in deosebite timpuri si cu deosebitescopuri, aU vorbit despre caracterul singular, unic,fara pareche, incomparabil al lui Napoleon aipoliticei lui. Ma sprijiniam in aceasta tagaduire a Ca-racterului singular a politicei lui Napoleon pe o in-susire dominanta a temperamentului sail: el a fostinnainte de toate ca toi oamenii can ai facutceva pe lume, un realist, un cercetator plin de rab-dare si modestie, fiindca trebuie sa fie modest cer-cetatorul realitatii, al acelei realitati asupra careiatrebuia sa se coboare actdunea lui. Si, daca unul omanormal i s'ar permite a stramuta lucrurile dupa, pa-rerile lui personale si dupa dorintile lui propril, aceastanu-i este permis unui räbdator umil si prin urmareunui atotputernic servitor al realitätdi asa cum a fostNapoleon. Caci, daca in alte domenii decit al razbo-iului se pot cistiga i altfel oarecare succese apa-rente foarte stralucitoare, aceasta nu se poate insain materie de räzboiil, care nu e domeniul visurilor,inchipuirilor si al originalitatil silite. Aid trebuie cu-noasterea intregii realitati anterioare i intuitia ful-geratoare a noilor realitati ce se infatiseaza in clipachiar a hotarlril.

Nu trebuie sä ne insele aparentele diplomatiei na-poleniene. Rare off a fost un om care sa insele mairnult, care sa exagereze mai mult, care sä joace maimult un rol tragic in anumite momente ca Napoleon.Dar, in ce firiveste chestiunea Orientului, putem ziceea, era sinceritate si in oferta facuta, in cutare lunãdin anul 1811, Austriei, ca sa-i dea Principateledunarene, si in oferta facuta, in alta luna a aceluiasian, ca sa dea Rusiei aceleasi Principate, precum erasinceritate si in declaratia, facuta la Constantinopol,ca va sprijini Turcia. Situatia Imparatului era asa degrea in fata unor antagonisme ireductibile pe care stiabine ca nu le poate inlatura, Inch era firesc ca el,aparut pe neasteptate cu singura basa1a geniului

I-it i

88 ISTORIA STATELOR BALCAMCE fN EPOCA MODERNX

intr'o lume de stravechl interese care trebuiailamortite i inselate fiindea nimeni nu le putea distruge,

incerce aproape simultanet mai multe drumuri princare de o potrivä se puteati uirnãri scopurile sale.

El a fcx t, cu toata, ilusia schimbarilor neasteptate,un mare traditionalist, ceia ce nu inseamna alt-

ceva decit sa se pastreze pentru lucruri noua toatavechea experienta a ti ecutului. Actiunea WI in Orientnu e revolut;onara de loc, ci, din potriva, mai nor-mala decit a Ecaterinei a 1I-a si a lui Iosif, decitjocul dublu, facut en slabiciune, al ultimilor Bourbon!francesi, ea sta in legatura strius CU intreaga tra-ditie a Fru c.ei, a A1 u ltn, a Crestinatatii fata deRasar.tul otoman, de mult fmp in curs de lichidare.

Dupa ce s'a expus at't idinea Rusiei, a Austriei fatade acea, ta lume turceasca, trebuie sa se caracterisezedeci acea actiune comma a Occidentului care, innaintede a se chema, in timpuri mai apropiate de nol :Europa, se chema Crestinatatea si care intre acestedoua formule a fost infatisata fata de Turcia in de-fensiva, fata de ofensiva Austriel si Rusiei, prin el,prin Napoleon.

Apusul a neglijat foarte multa vreme Rasaritul, cutoate popoarele Wntrinul. innainte de a cadea Cons-tantinopolea in minile lui Mohammed al II-lea, Occi-dentalii se interesat de aceste parti rasaritene din douamotive numai: Intifl, era o tendinta fireasca de a rea-lisa din noti vechea unitate a Imperiului, care unitatesa piece acum din lumea apuseana libera, bogata in lo-cuitori, capabila de a se imbogati mai rapede, inzestratacu o cultura superioara, cc voia sa cuprinda ea o anexafireasea Rasaritul. A doua causa pentru care Apusul seinteresa de 1Zasarit ei a ca, innainte ca Bizantul sa fi fostluat de Turct, tendinta religioasa a Romei cauta saaduca ortodoxia orientala la aceiasi forma de credit-4a:cind Constantinopolea a cazut, Sfinta Sofia era so-

s&a,

a

si

APUSUL §I POPOARELE CRESTINE SUPUSE SULTANULUI 89

coal ca o biserica eretica, caci in aceasta bisericaslujise legatul Papei, pomenind numele Sfintului Parinte.Pana clad Imperiul Paleologilor dispare, intereseleApusului fata de lläsarit erail dominate deci de catreaceasta a doua tendintia, de a cIstiga Dasaritul pentruunitatea religioasa catolica.

De atunci,In afara de agitatia superficiala a pre-dicatorilor de cruciata, cari, ca loan de Capistrano,entusiastul calugar napoletan, ajung a face ceva, cum e,la depresurarea Belgradului, numai cind intilnesc inte-rese reale, ale lui Hunyadi, si in afara de planurile deromantism politic ale unor suverani, in legatura cuizgonirea Turcilor din Europa", trece aproape unveac fara ca vre-un interes sä se observe la popoareleapusene pentru Grecii, Slavii i Rominii de aid. Cindintilnim acest interes din noil, este, cum am spus,tocmai la sfirsitul veacului al XVI-lea, si el este de-terminat de doua motive. Unul, tot cel religioscaci, in urma lleformei, catolicismul pierzind o partedin provinciile sale, el intelege rästoarce asuprapartilor dominate de ortodoxie, care pareail mai slabintemeiate in forma lor particulara de credinta. Deaceia, un mare numar de Iesuit4 se aseaza in Poloniasi In Ardeal, trec In Moscova si se magulesc ei,patronii lor, cu ideia ca intreg Rasaritul crestin vafi cucerit pentru autoritatea Sfintului Parinte. In aldoilea motiv, care facea pe Apuseni sa se interesezede Pasarit, era iubirea desteptata din not, mai alesin Germania, bucuroasa de cunostinte clasice, pentruoperele in care se cuprindea cugetarea limpede si formamestesugita, artistica a antichitatii. Au aphrut prin ur-mare atunci o multirne de invatati, clerici, laid, celmai multi in legatura cu ambasadoril imperiali dinConstantinopol, cu Internuncii, pentru a scotoci intoate partile, cumparind cartd, manuscripte, lueruri dearta: cea mai mare parte din manuscriptele grecestiaflatoare in bibliotecile apusene se datoresc, se stie,

vechit,

a-ei

90 ISToRIA STATELOR DALCANICE IN EPOCA MODERNI

acestei opere rabdätoare a umanistilor, cari cautail intoate partile, cu Mee pret, sä gäseascá rämäsite alestiinteI si literaturil antice.

Si in veacul al XVII-lea, opera aceasta a fost con-tinuata un timp. Era o vreme chiar cind calvinilcredeail ca aü clstigat Biserica greceasca intreaga,vremea cind Patriarhul Chiril Lukaris facea o pro-fesie de credinta care corespundea cu a lor, a cal-vinilor. Inlaturat din Scaun, urmarit de oprobriul cle-rului grecesc pentru aceastä banuialä de a fi trecutde la ortodoxismul traditional la calvinismul adus derepresintantul Statelor Generale ale Olandel in Cons-tantinopol, la urma si omorit, infrIngerea sa profitäcelellalte influente religioase, care se silia necontenitla Constantinopol sa clstige clerul ortodox si pe cre-dinciosiI ortodoxismului la credinta catolica.

E influenta agentilor francest Numärul de acte pri-vitoare la aceasta propaganda, in intaia jumatate aveacului al XVII-lea, este foarte mare. Se poate ziceca aceasta este intaia opera reala indeplinita de Francain Orient. Pänä acum ea se folosise de Statul turcescpentru nevol trecatoare ale politicel sale: astfel Fran-cisc I-iil a intrebuintat puterea turceasca a lui Khai-reddin Barbarossa Impotriva Imparatului, ca impotrivarivalulul permanent al Franciel. Cind se cäpätai pentruImparatul frances" capitulatiile, cele largfgarantil pentru comertul crestinilor din Apus in Turcia,Franta n'avea intelegere pentru populatia crestinade supt dominatia Sultanului: pe dinsa o interesa numalStatul turcesc, si acesta nnmai ca duonan firese, inBasarit, al Casei de Austria.

Ba, in a doua jumatate a veacului al XV1-lea, rolulrepresintantilor Franciei la Constantinopol este demulte off ridicul, el sprijinind, dupa ordin, darpentru bani, candidaturl la tronul terilor noastre, bacautind chiar aliante de familie cu fetele de Doamnebogate. De la Curtea lul Henric al III-lea si al IV-lea

d'intait

si

APUEUL §I POPOAHELE CREFINE SUPUSE SULTANULUI 91

se trimeteat fel de fel de pretendentI tineri, caritrebuiati sa fie asezati, cu sprijinul puternicilor din Cons-tantinopol, in Scaunul din Iasi sail din Tirgoviste.Astfel a capatat Domnia Petru Cercel, fratele luiMihal Viteazul, al carui cercel amintia moda de laCurtea de mignons" a lui Henric al III-lea.

Acum insa, in cursul straduintelor pentru confis-carea ortodoxiel grecesti, ambasadorii francesi, carise certasera cu tot felul de Turd marl si mici pentrua capata un tron cutärui pretendent trimes de laParis, capata o situatie mult mai folositoare si maimare, aceia de sprijinitori permanenti al propagandelcatolice in Orient.

Se vede insa rapede, Inca de pe la 1650, ca in-cercarile acestea de a catolicisa sint zadarnice. Lu-karis prin moartea sa chiar biruise, dind Grecilor oconstiinta national& care se confunda en osebirea religi-oasa. De atunci incepe o noua fasa in ceia ce priveste in-fluenta Apusenilor. Anume, comertul Apusenilor cu RA-saritul, care fusese dus o bucata de vreme de Ve-netieni i Genovesi, i, intr'o masura mai 'mica, denegustorii germani din Polonia sail de Sasii din Ar-deal, ajunge, de pe la 1650 innainte, in minile na-tiunilor celor noi, acelor care se ridica acum princulturä i bogatie la o insemnatate politica din cein ce mai mare, care stapinesc Europa intreaga princunostintele i banii agonisiti. Aceste popoare sintEnglesii, Francesil i Olandesii. Intre anii 1650 siinceputul veacului al XVIII-lea nu existat in Cons-tantinopol si in deosebitele provincii ale Otomanilorinfluente mai puternice decit cele exercitate de acestetrei natiuni. Olandesii, cari ail avut rolul prim la in-ceput, cedat intru citva Francesilor, pentruca pe urma amindoua aceste natiuni piarda infolosul Englesilor, cari in tot veacul al XVIII-lea aüavut situatia cea mai buna..

In legaturile acestea de comert, care ail durat

sarl

si

92 ISTORIA STATELOR BALCANICE iN EPOCA MonEriNX

pana in epoca liii Napoleon, Apusenii nu veniail inatingere numai cu poporul dominant, ci trebuiail savorbeasca si cu eel ascunsi i fricosi fata de Turd,cu negustorii popoarelor crestine supuse. Cu rasa gre-ceasca intäiü acaA, cad cu Grecii exilati de bunavoie, spre o mai mare culturä, aü venit doar maitärziil in atingere. .5i rasa greceasca s'a ridicat, ma-terial si moral, in mare parte prin coabitarea cuaceste elemente apusene asezate provisoriu sa sta-tornic in diferite part' ale Turciei.

In aceasta privintfa este de facut o mare deosebireintre vechii catolici asezati in Turcia Si catolicil eelnoi. Catolicii cei veal, Intãiü Venetienii, dar mai alesGenovesii, s'aft desnationalisat si ai alcatuit o rasaciudata, o rasa, care traiete i panä azi i e intere-senta prin istetime, dar pare caricaturala in mani-festarea ei exterioara ca si prin insusirile ei läuntrice, rasaLevantinilor, care vorbeste toate limbile i posedaadesea toate viciile Rasaritului, elementul cel maineastimparat din toata Imparatia otomana, ames-tecat in comert, in finante, ca i, mai ales, in diplo-mAie, dar incapabil de mice initiativa i lipsit incea mai mare parte de caracter.

Acestialaltd nu joaca acelasi rol pe care 1-ail jucat maitãrziU negustorii englesi, fiances' si olandesi, asezatiin toate poi turile de capetenie ale Turciei, ba chiarsi in orasele interioare ale acestul Imperiu, ca inAdrianopol, Filipopol, etc. Noii veniti 'Amin iii lega-tura continua cu natiunea lor si fac adese ori cala-toria acasa, uncle ar dori sa-si poata sfirsi zilele. Dacase insoara vre miul din acestia, el se ingrijeste intodtdeautia sa iea pe cineva din tara, de la el, caciincuscrirea cu Levantinii Si cu Grecii era rail vazuta.in biserica ion, predicator" din Apus, veniti de-adreptul, tin predict frumoase, in care se ating i sen-timentele pentru patria si rasa ion De aceia, in si-nul chiar a catolicismului, Biserica francesä, a Iesui-

APUSUL SI POPOARELECRETrINE SUPUSE SULTANULUI 93

ramine deosebita de cea italiana, servitä de Fran-ciscani. Ei sint, nu numai elemente active si bogate,dar si acelea care ail contribuit, fard indoiala, sa in-nobileze" caracterul Grecilor, sa Ii dea notiunile dedemnitate umana, de libertate si de onoare, care sla-bisera intru citva supt apasarea de veacuri, mai alesin orasele stapinite de Turd, uncle aceasta stapinireera mai demoralisanta decit la tara.

Intre acesti straini asezati in Imparatia turceasca,Francesii joaca un rol mare supt raportul social, chiaratunci cind ei aü incetat de a mai juca un rol decapetenie supt raportul comercial. In Orient pana aziFrancesul este mai bine primit decit oricare altul,multamita calitatilor reale ale natiunii: conversatiainteresanta, firea vioaie, comunicativitatea. Cu toateca limba francesa nu este o limba usoara, ea be vor-beste mai mult decit oricai e alta limba iuind italiana mai veche, chiar in Pei a, colonia vene-tiana, genovesa a epocei cruciatelor. i Musulmaniitrebuie sa se supine acestel influente. In a doua juma-tate a veacului al XVIII-lea, calatoreste, ca aventurierca agent frances, la Curtea llanului Crirneii, a vestituluiCrim-Ghirai, baronul de Tott, de origine maghiara, darflul unui tata fiancisat, lasind un studiu do insem-natate capital& asupra Turcilor i Tatarilor, si in curindalt Frances, consulul Peysonnel, va da Observatiileasupra comertiului Mare Negre. El gaseste o in-fluenta francesa care va creste pana la cucerirea teriide Dusi: cite un -Han, daca nu vorbeste frantuzeste,se intereseaza cel putin do lucrurile francese, de pa-rerile cugetatorilor Franciel de atunci, avind amzice chiarcunostinte elementare de literatura francesa.

Pe atunci In Constantinopol domnia Selim al III-lea,acel Sultan care a vrut cel d'intähl sa europenisezeTurcia, si care si-a gasit moartea in aceste incercaripremature de a face din Turd un popor modern". In-cunjurat de o multime de Francesi, inginerl francesi

tiler,

Zasarit, inlocu-

zi

9i ISTORIA STATELOR RALCANICE IN EPOCA MODERNI

aü fost aceia can aü reparat fortificatiile de la Hotin,de la Bender .0 Chilia, cind Rusia Ecaterinel a II-aameninta Turcia cu distrugerea,de instructori fran-cesi, el intemeiaza cele scoli militare, in sensapusean, pnin acesti oaspeti; un Apusean ucenic alFrancesilor, acel de Tott, este omul care a Invgat peTurd', supt ochil bucurosl al lui Selim, cum sa, toarnetunurile si cum sä se serveasca de ele. Cele d'intaiiitratate militare intrebuintate de Turd in studiereaartei razboiului aü fost cartile francese ale lui Vauban,pe care le traduceail, din porunca imparateasca, Fa-

-Pap mud a popoarelor creOine din Imperiu 0 aTurcilor cari credeat Ca folosesc rupind cu trecutul,pane/ la cercurile oficiale i la Sultan chiar, nu eradeci nici austriacd, nici ruseasca i ce piedecd marea Jost aceasta pentru cuceritori ! , ci francesa, din cein ce mai mult francesa.

atunci, daca lucrurile stall asa, se intelege maibine rostul actiunii lui Napoleon fata de tmparatiaturceasca i felul cum aceasta actiune a fost primitade Turd, chiar cind el erat dusmanii el, i atit maimult, cu o simpatie deosebita, de crestinii din acesteparti.

Trebuie sä ni mai amintim acum ca, in zilele chiarale Revolutiei si ale noului Imperiu apusean de natiefrancesa, dintre Green de pe la sfirsitul veacului alXVIII-lea se ridica iin numar de tineri doritori de acunoaste lucrurile Apusului. Unil din el se duo pentrua invata medicina in Germania. Un numar oare-care de Greci pe la 1800 aveat astfel diploma dedoctor de la Halle sail de la alte Universitati ger-mane. Unul dintre acestia, doctorul Karakassi, in-naintasul dupa mama al lui Alexandru Odobescu,a compus un numar de poeme voltairiane in gre-ceste, care s'ail tiparit aici, la Bucuresti. Altii, in

d'intdit

Si.

CRESTINII DIN BALCANI §I PROIECTELE DIN EPOCA NAPOLEONIANX. 95

acelasi timp, se raspindesc prin diferite parti ale Eu-ropei ca negustori, capätind, pe ling& aptitudinea dea face comertul in sens apusean, i cunostinte, re-lativ superioare, despre literatura, arte, etc. Inventa-riile averil lor arata un curios amestec de gusturiorientale si de mode apusene. In afara si de acestia,in sfirsit, ridicat unil earl pot fi enumerati printreidealistii eel mai vrednici de stimä de la sfirsitulveacului al XVIII-lea. Adamantie Korai, venit din Smirna,aprins de dorinta libertatii si de ura impotriva Tur-cilor, ca apasatori, si a tiranului" din Constantinopol,rataceste mult timp prin Apus, petrecind o parte dintimp la Paris, unde a fost martorul Revolutiel fran-cese pe care o descrie in scrisori foarte interesantecatre psaltul bisericil sale de acasa, 1. Korai este, cumse stie, i acel care a fixat normele limbii neo-gre-cesti i, in legatura cu fruntasii elenisti ai Apusului, adat editii grele, care creat ra,pede un mare loc instiinta occidentala, de si a dus totdeauna dorul patrielsale departate. A refusat, ca om liber " , ofertele lui Napo-leon insusi, si, cind miscarea greceasca izbindeste, el rä-mine de o parte, fara a cauta sä traga vre-un profitdin rolul sail de initiator i trezitor de simpatii pentruai sal*. Logofat la Bucuresti, ucenic al invataturii apu-sene la Viena, un altul, Rigas din Velestin, autorulMarsiliesei" elenice, piere pentru ideile sale apusenedin ordinul Pasel Belgradulut

In astfel de. imprejurari, cu astfel de legaturi intreFranta si Orient, izbucneste Revolutia francesä. Erni-gratii poloni din Turcia, sprijiniti de represintantulFranciei, Descorches, pregatiail un razboiti de eliberareal conationalilor cazuti supt Rusi, prin Turci! Incercarea,foarte interesantä, nu izbuteste, neapärat. Indata ins&Napoleon, ca generalul Bonaparte, incepe actiunea luiin Orient, prin expeditia din Egipt, care nu e numai

I V. titlul car0i, ma departe.

s'at

i-ad

96 ISTORIA STATELOR BALCANWE N EPOCA MODERA

o actiune teatrald, menitä s influenteze spiritele infolosul säU, sa le pregateasca pentru vremea cind varasari iarasi ca un zeit al Marilor rasaritene, purtindcununa de margaritare pe frunte, sad ca descoperi-torul tainei Piramidelor. El se ducea in Egipt minatde o ideie foarte justa de o conceptie foarte practica:era sigur ca basinul rasaritean al Marii MediteraneIi va schimba stapinul. Englesii erail gata sa inter-vie, si eI aü i intervenit a doua zi dupa navalirea lui.Voia deci sa ii iea innainte. Ceia ce a facut el astfelnu era altceva decit grdbirea unui moment istoric caretrebuia sa vie. Sd nu uitam câ rdzboiul purtat de din-sul in Italia Jame din noua Frantd stdpina Venetie

mWenitoarea traditiilor ei. Si s'a vazut in Turcia,cu acest prilej, un spectacol curios : Turcif nu vroiailsa se bath', cu Francesii, debarcasera soldatilIntr'o provincie a lor ! Era ceva care-I impiedeca dea porni Impotriva acestor oarneni, do cari erail legatiprin tratate de secole, cu cari aveail capitulatiile celemai favorabile i pentru cari pastrail o iubire rea15.A trebuit insa, la urma urmelor, si mai ales dupacererea Pusiei, sa iea pe arnbasadorul frances si sa-1 ducala inchisoare, dar, clod o femeie batrinä a crezut Cae datoare arunce oarecare imprecatiuni, ea a fostsilita indata sa taca si pedepsita pentru aceste in-suite. Numai chid razboiul crea resentimente flrestI,dud anumite elemente miserabile fun) puse a con-duce convoiurile de prisonierI francesi in Moreia, nu-mai atunci savirsit Dazboiul ins5 a fostdus incet si cu dorinta manifesta de a avea pace.

Dupa ce s'a incheiat aceasta pace, Turcii ail foAmal mult decit odata solicitati sa serveasca intereseleStatului trances. In Iulie 1806, in urma staruintelorambasadorului trances S6bastiani, a carui inriurireera imensa, s'a produs schimbarea Donmilor din Mol-

1 V. Iorga, Geschichte des osmanischen Belches, V, pp. 126-7, 137.

i

cari-s1

sad

s'ad cruzimi I.

CRE§TINIT DIN BALCANI §I PROIECTELE DIN EPOCA NAPOLEONIANA 97

dova i Tara-Romaneasca, Alexandru Mbruzi si Cons-tantin Ipsilanti, schimbare care insä n'a inut multävreme, cad Domnii cei vechl aü trebuit sa, se in-toarca in locul celor nol, Scarlat Callimachi si Ale-xandru Sutu. Totusi Rusii ocupara, ca garantiefata de Napoleon, fireste, Principatele, fiindca asavoia Tarul, care protestase imediat ca se calca tra-tatele i hatiseriful solemn din 18027 prin care sefixaü conditiile in care Hospodarii" pot fi inlocuiti.

Citeva luni dupa aceasta, Englesil, dusmanii per-manenti al Imperiului frances, cereat izgonirea lui Sd-bastiani i, fata de hotaritul refus al Turcilor, cora-biile amiralulul Duckworth se infatisail innaintea Cons-tantinopolei, fortind strimtorile, la 19 Februar 1807

singurul cas de acest fel , i, cind Sultanul ui-mit nu stia ce sa faca, ambasadorul frances a fostacela care -a luat asupra lui sarcina de a organisaapararea: meseriasii din Stambul, in frunte cu .ule-malele, cu softalele, cu clerul intreg, intaresc malulasa de bine, inch flota Angliei e silita a se retragein foarte proasta stare din Marea de Marmara 1.

ar fi fost si mai strinse dupa evacuareaEgiptulul i pacea de la Amiens, daca, lui Napoleoni-ar fi fost cu putinta sa lase mai putin a se vedeaegoismul politicei lui. Cad Turcia lui Selim, bine in-formata de FanariotI, intre earl se gasia totusi i unputernic partid frances, nu era legata la ochi ca sa nuvada i sa nu priceapa ceia ce se petrece in jurulel. Si, flindca nu putea nici ea sa mearga cuFranta printre toate schimbafile unel politice in sinegrele i une off de-a dreptul desperate, Napoleon aluat a doua hotarire: dupa, ce o rascoala pusesecapat stapiniriI lui Selim, el fixa articolele secrete dela Tilsit, din 8 Tulle 1807, pentru impärtirea, cu fra-tele Alexandru al Rusiel, a Imperiului Otoman, caruia

1 Ibid., p. 363 §i urm.

Relatiile

98 ISTORIA STATELOR BALCANICE iN EPOCA MODERNk

erati sd-1 rdmiie doar Constantinopolea si Rumelial.Caci Constantinopolea i acea langue de chat", im-preuna cu strimtorile, nu le daruia Napoleon nouluisari aliat!

Rusia ar fi pastrat Principatele, dar numaf in casulcind Turcia recalcitrantd ar fi indreptatit cele dinurmd mdsuri impotriva ei, §i aceasta raminea s'o ju-dece Napoleon insusi. Deocamdata, conform cu arti-colele patente ale tral atului i cu armistitiul din Slo-bozia, se. cerea Rusilor evacueze linia Dunarii. E-misaril lui Napoleon, ca Guilleminot, Mériage, stra-bateati, necontenit terile noastre i provincia bulgaro-sirbeasca autonoma a lui Pasvantoglu de la Vidin.Moldova statuse 'Ana la ocuparea terii de Rusi uncomisar special, Reinhard, a carui sotie a lasat scrisorifoarte interesante2.

Numai prin tratatul de la Erfurt, din 12 Octombre1808, dupa noua fascoala din Constantinopol, dupadetronarea lui Mustafa, dupa uciderea lub Selim, dupaanarhia cazutä asupra Imparatiei, drepturile Rusid laDundre furd recunoscute de Napoleon. Se vorbia despreDacia Marelui-Duce Constantin, cuprizind si Ardealul,

ceva mai tärziii, despre zestrea ce s'ar da la Du-nare Marii-Ducese Ecaterina, ceruta odinioara de Na-poleon si al carii sot ar fi arhiducele Ioan 3 sail ar-hiducele Ferdinand. Totusi, in Maiii 1810 se declaraformal Austriei ca Principatele fac parte din Imperiulrusesc: Marea-Ducesa Ecaterina luase pe principele dedOldenburg.

Cind insa agentii lui Napoleon erat Inca, pretutin-deni, putem sa ne intrebam daca acestia nu at in-cercat sei vorbeascd nationalit4ilor. In partdle noastre, nu,ignorindu-se oarecum nationalitatea romaneasca, pe

Ibid., p. 373 ei urm.2 Lettres de Madame Reinhard, Paris 1901.a Iorga, Acte i fragmente, IT, pp 432-3. 436-7, 440-1. Mal tárziil Inca

e vorba despre un frate al ImparAtesei Austriei ca suveran al Princi-patelor (ibid., p. 440).

s

In

si,

CRESTINIf DIN BALCANI §I PROIECTELE DIN EPOCA NAPOLEONIANA 99

seama chreia se putea face mice politicä, far& s'o maiintrebe. De alminterea, lucrurile francese erat asa debine cunoscute la Bucuresti, incit in cronica lui Dio-nisie Eclesiarhul, Bunaparte" e Infatisat ca un Grec,Greco-Romeos" 1, care, ajungind oberster" la Paris,a inlaturat pe cel doisprezece sfetnici judecatori di-vanisti" pusi in locul Craiului taiat, s'a batut cu

cu Marele-Duce Constantin, care J'acnia", i altemultele de felul acestOra 2.

Fara, a prejudeca asupra celor urmatoare, putemspune ca, in ceia ce priveste relaiile Sirbilor rascu-lati impotriva Turcilor cu Napoleon, si ele aü fost cutotul neinsemnate, de i existase proiectul regatuluiiliHc al fratelui Lucian. Cele mai bine cultivate relatilale Imparatului aü fost cu Grecii: s'a incercat chiar sa,se ridice Mainotil pentru a servi interesele Franciel.Interventia Jul Napoleon, care trimetea pe fratii Stefa-nopoli, asezati in Corsica, sa cerceteze Moreia, a fostaid insa indirecta, prin asezarea dominatiei francesein Venetia si anexele el, in Insulele Ionice, cu uneleparti din Albania: Parga, Prevesa, Butrintb, Vonitza,Dragomestre si Arta insql, dupa 1805, si in Dalmatia,cedata de Austria care o ocupase intäiU. Insulele Ionice aüfost, cu toata ura clerului ortodox impotriva Francesilorfara lege, asa de mult prelucrate de spiritul revolu-tionar, limit, atuncl cind ostasii generalului ChabotaU trebuit sa plece de acolo, izgonii, pe vremea raz-boiului pentru.Egipt, de ciudata flota unita, a Rusilorlui Uciacov si a Turcilor lui Cadir-beit (1778) fuo necesitate intemeiarea unel Republice a celor SepteInsule Unite" supt suveranitate ruso-turca. Prin arti-colele secrete ale pacil de la Tilsit, ele fura date luiNapoleon, impreuna cu Bocche-di-Cattaro, complectareaDalmatiel sale, dar Englesii asediara Corfu i incer-carile Francesilor de a-i opri de la ocuparea insulelor

' A§a credead i Grecii din popor; Miller, The ottoman empire, Cam-bridge 1913, pp. 4-5.

2 Papiu, Tesaur, TI, p. 21 1 §i urm.8 10Tga, Geschichte des osmawischen Belches, V.

Ru-

100 ISTORIA. STATELOR BALCANICE M EPO CA NIODERINIA.

nu izbuti, cu toata asezarea lor pe coasta Albaniel.Vechiul regim liber" ramase insä i fu recunoscutprin tratatele din Viena la 1815: ele creara State leUnite ale Insulelor Ionice", care ail durat multa vremesi aü avut asupra Grecilor de pe Continent o influentaincalculabilä. SA amintim ca cel d'intaiii care descrie ama-nuntit pe AlbanesI i pe Rominil din Macedonia, acelasicare a descris cariera mareatia i salbatecä a lui Ali-Pasa de Epir, este consulul frances Pouqueville, po-vestitorul de mai tarziii si al luptei eline de eliberare,sprijinita Inca de inceput si de fllo-elenismul lui Fauriel,consulul frances la Atena.

Opera indeplinita de Franta prin aceste parti a fostin adevar o opera fecunda, i niciodata, influenta einu a disparut cu totul. Dalmatia e plina i 'Ana azide opere francese. Formate pe calea propagandeb re-ligioase, scolile francese ale calugarilor traiesc papa inceasul de fata in Constantinopol, in Asia-Mica, in Siria (Co-legiul de la Antura); pana in fundul muntilor Libanuluicopiii invata limba francesä ca pe vremea lui Ludovic alXIV-lea. Prin cultura cleruIul sail propagandist, prinaceia a fllosofflor sal din veacul al XVIII-lea, prinsplendoarea epopeii napoleoniene si Indrazneala isteatäa consuhlor i agentilor diplomatici din acest timp,ca i prin contactul direct, la Paris, cu un Korai, unConstantin Stamati, fruntasi ai inteligentei grecesti, insfirsit prin inriurirea exercitata de Ionienil nrevolutio-

Franta a pregatit opera de liberare a crestinilorde supt stapinirea Sultanului cel putin in aceiasl ma-sura ca intentiile interesate ale Rusiel i Austriei do-ritoare de a mosteni regimul turcesc in ruine.

V. proclamatille aprinse ale lui Roger, administratorul Leukadief(Santa Maura), prin care, in anul al seselea al Democratie?, anuntape locuitori a nu vor fi domnii lor, ci prieteni ai vostri, frati ai vostri",ca-I vor face foarte fericiI, foarte multamitl" (Sathas, Toopxoxpatoo-

TAXeq, Atena 1869, p. 566, nota 1). Incolo, Lunzi, Della republieasettinsulare, Bologna 1863; Storia delle Isole lonie, Venetia 1860.

natil",

(

0008

CAP1TOLUL al VIII-lea....-11-

Cea d'intAiii miscare spontanee de eliberare: Caragheorghe0 fáscoala sirbeasa.

Astfel intram in cercetarea faptelor care pregatescistoria Statethr balcanice, sail care fac parte dinaceasta, istorie. Cel d'intaiil popor balcanic care aincercat sa-si dea o alcatuire politica' , este poporulsirbesc, de si, din partea Grecilor, se ivise Inca demulta vreme idealul unei vieti crestine libere in formaImperiului bizantin restaurat I.

Cuvintul de revolutie trezeste in minte revoluViileApusului Europe!, acele revolutil care plead, totdeaunadintr'o stare de spirit in legaturä cu o desvoltare cul-turala, mai mult sail mai putin indelungatä. Amputea crede ca si aid e un popor supus unef domi-natif straine, care, nu numal ca-i jigneste anume in-terese materiale, dar, in acelasi timp, atinge si su-fletul lul, producind acea adinca durere morala, suptinfluenta careia puterile sufletesti ale popoarelor sestring pentru ca sa faca apoi saint! de neinvins, ceduc neaparat la liberarea lor.

Si ar fi fost dec.! si aice un sentiment de durere si de

1 Rigas apela de o potrivl la Albanesi, Sirbi si Romini, In imnulsAtt care libertate, si monumentul lui se vede In Belgrad.

102 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNA

desonoare nationala, un sir de silinte culturale, prinpublicarea de carti. brosuri, proclamatii, prin cuvIn-taxi, care toate sa aiba drept scop a 4ita energianationala, pentru ca din aceasta energie nationalapotentata sa resulte miscarea de eliberare.

Daca lucrurile acestea s'ar cauta in miscarea deeliberare a Sirbilor nu s'ar gasi aproape niciunul.

La inceputul veacului al XIX-lea, in natiunea sirbeascadeosebim trei grupe, dintre care unul se &este suptstapinirea Sultanului, un al doilea grup supt a Impa-ratului austriac, si el se marise prin Dalmatini sirepublicanii Ragusei, gratie schimbarilor provocate deNapoleon, iar al treilea grup, neinsemuat, In dispa-ritie, e din colo de Nistru, intre Nistru si Nipru, unde,in a doua jumatate a veacului al X VIII-lea, Rusiafixase un mare nurnär de Sirbi intr'o colonie, a califformatie era datorita unor tendinte politice si carepurta numele de Noua Serbie.

Serbia austriaca fusese pe vremuri mai intinsadecit in timpul räscoalei lui Caragheorghe: Tinuturilede Nord ale regatului de azi apartinusera monarhiei,in vremea cind ea avea si Oltenia noastra. Din aceastastapInire ramasesera amintiri si sperante, dar si uneleinstitutii, ca a oborcnesilor, Oberknesen" , cneji su-perior!" , cari aveat pe basa vechiul cnezat de sate,asemenea cu ultima forma a acestel institutii la no!,administratia peste un intreg grup rural 1.

Daca Mitropolitul de Belgrad, un Sirb, singurulin ierarhia teal , indemnase cindva in scris pe 'Do-poränii sad sa ramIie cu Turcii, in schimb, supt Mi-halievici, Cocea Anghelovici, Branovacichi si altii, se for-mase o intreaga oaste de Sirbi, un corp liber " , in sprijinulAustriecilor. Egumenul din Tronosa, protopopul dinIagodina lucrasera pentru Imparat. La plecarea Im-perialilor, in 1791, era vorba sa se favoriseze o noua,

1 V. Drag M. Pavlovici, Serbia pe vremea relzboiulul austro-ture (sir-beete), Belgrad 1910.

CEA D,INTAlt MISCARE SPONTANEE DE ELIBERARE 103

si mai mare emigratie dincolo de Dunare. Se socotiatipeste 15.000 de familii gata de plecare, dar, cindTurcil fagaduira crutare, o mai bung' organisare aPasalicului de Belgrad t, iertarea de biruri pe treiani, cel mai multi ramasera. ,5"i egumenul de Tronosa,in legatura cu neamul de-begi Vidaici de la Zvornic,desert& din adapostul sat unguresc. Egumenul d3la Studenita si cnejii fugig cu din3u1 la Panciova ce-rura si el indatä sa se poata intoarce la manästirealor, aducind si ramäsitele Sfintului Stefan, cad Turcilfagäduisera s'o reinnoiasc0. Asa va fi facut si cel deRavanita, fugar in Statele imperiale. Tot astfel rama-sera, cu toata frica lor, judele si negustoril din Bel-grad, cad cerusera cu desperare o autonomie natio-nala, cu cneji, ca a Rominilor 3.

Oricum, data aceasta, Austria lucrase cu mai multeprecautiuni si, la pornirea Imperialilor, ramaseseraatitia oameni de cari el se servisera si cari pastrailin fundul sufletului lor dorinta de a se gäsi iaras1supt stäpinii earl li dadusera ranguri, pensil si unsentiment de libertate, de demnitate militara de carefusesera lipsiti pang atuncea. 5i, in sfirsit, nu trebuiesä uitam deosebirea colosala care exista intre sistemuladministrativ vechiti austriac si regimul austriac dela sfirsitul veacului al XVIII-lea, cind se incearca, pu-nerea in aplicare a ideilor bune, nobile, binefacatoaresi filantropice ale Imparatului losif al II-lea.

Dupa pacea de la Sistov, Austriacil pastreaza nu-mai partea Ibcuitd de Sirbi, de o imigratie mai ye-che sat mai noua, dincolo de Dunare. Aceasta partesirbeasca de supt domingiunea austriaca s'a bucuratde la inceput, din 1690, cu Patriarhul, arhiepiscopal Serbiel intregi si al Bulgariei", in acelasi timp si

Stojan Novakovi6, Die Wiedergeburt des serbischen Staates (18041813), Saraievo 1912, p. 3.

4 Pavlovici, /. c , Ap3ndicele I.8 V. Eil Novacovici, /. c., p. 8.

104 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNX

sef politic I, cu eel noua episcopi (de Karlstadt, Zrino-polie, Sighet, Seghedin, Buda, Mohacs, Peterwardein,Timisoara, Virset), cu vice-Voevodul i cu intreaga or-ganisatie militark de graniceri, cu Congresul el national,CU cnezii satelor, de privilegil foarte intinse, caBulgaril din Banat, de la Vinga de altfel, de o largaautonomie. Cind se desfiinta, sistemul de aparare ahotarului, se dadura celor de la Neoplanta i Virset, carasplata, rosturf cu totul neobisnuite. Niciodata Ro-mini.' de supt Coroana Habsburgilor n'at avut o situ-atie asa de buna ca Sirbii de toate categoriile, cum esi natural ca bastinasii, afiati la cucerire, legati inchip firesc de pamInt, nedespartiti de vechile lor ase-zari, sä n'aiba nevoie de crutarea i binefacerile princare singure se pot atrage colonistir.

In era iosefina, care suprima vechile privilegil mili-tare ale Rominilor din districtele Lugojului si Caran-sebesului, i colile RomInilor aveati inspectorica Grigore Obradovici, i Biserica noastra banateanas'a desvoltat supt inriurirea celei slrbesti, a episcopieidin Timisoara i Virset. Literatura noastra a inceputcu traduceri din aceiasi limba (din Chenghelatistorie,din Obradovicl, din Muscatirovicipoesie, s. a. m. d.).Tichindeal numeste milostivul sãü arhieretv si patron"pe Stefan Avacumovici, una din capeteniile Bisericiisirbesti in aceste parti; ba moda sIrbeasca era asade raspindita in Banat, incI ai nostri cari traiatacolo, II luau nume sirbesti, ca autorul de gramaticaIorgovid, ca Naum Petrovici, Diaconovid Loga, cafratil Teodorovici s. a. 2.

Am pomenit pe Dosofteit Obradovici. Acest repre-

,,Toi sa atirne" spune diploma din ii Decernbre 1690 de ar-hiepiscop, ca de capul lor bisericesc, ei in cele duhovnice5ti. ei in celeumesti."; dup. Vanicsek, Spezialgeschichte der Militargrenze, in P.

DrAgillina, Din istoria BanatuluI Severin, III, Caransebe§, pp 80-2;cf. ei. ibid., p. 98 E} i urm.

2 V numele pe care le dan in Istoria literaturil ronalneftf in veaculal XVIII-lea, II. p. 422

pi

sirbl,

CEA D'INTi16 MISCARE SPONTANEE DE ELIBERARE 105

sintant cultural de capetenie al Sirbimii din aceltimp are legaturi, nu numai cu Ungurii lui Iosif al II-lea,ci i cu Rom 'Mil. Naseut in Banat, trait intre Romini,in stare a scrie In limba noastrala 1793 voia sa-sitipareasca romaneste vestitele Fabule , el veni laFocsani i primi sä creased pe nepotil MitropolituluiGavriil Callimachi i pe niste tineri din familia Bals.Prieten al episcopului de Roman, apol Mitropolit, LeonGheuca, pentru care pastra o adincà recunostintä,el trece apoi la Leipzig, unde face studif frumoase.Arnestecat In rascoala lui Caragheorghe, Obradovicia cutreierat si mai tarziil Tara-Romaneasca, pAstrindlegaturi de simpatie cu noi.

Sirbil acestia din partea stinga, a Dunarii, liberi,privilegiati, culti, insufletiti de spiritul militar, ereiun vesnic indemn pentru conationalii lor din Turcia.Despre acestia nu se poate zice ca erail neaparatpentru o rascoala. Cind a izbucnit miscarea, ea n'aavut, de sigur, caracterul unei revolutil, menite saintemeieze un'Stat national,ceia ce nici nu putea säii intre in cap incepatorilor eT. Daca totusi Sirbii dedincolo de Dunäre revoltat, aceasta se datorestela o multime de motive.

Intre el existail represintanti al Turcilor stabilitide mai multa sat mai putina vrerne i cari erail dedeosebite categoril. In orase, o multime de negus-tori, cu cari tovarasii lor crestini i poporatia dela tara träiaü foarte bine. Ca domni de pamint erailapoi Spahiii, dupa o socoteal6, vre-o 900 in toatatara. Acesti Spahii nu se bucurat de nume rã printre

cad erail de mai multe generatil asezatl acolo,pe teritoriul sirbesc, vorbiail sirbeste si traiaU cu

lor in legaturi destul de bune, mai bune decitale multor boieri de la noi cu teranii romini din epocaFanariotilor. Multi dintre el erail chiar de origin&sirbeasca sail bosniaca, ea vestitul Pasa Bechir, care

Sirbi,te-

rand

s'ad

'109 ISTOMA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNA

a intervenit mai intaiii impotriva Sirbilor, avind Insa oatitudine foarte impaciuitoare. Ba chiar si comandantulostirilor turcesti pentru innabusirea räscoalel, Hafiz,era Sirb de nastere, vorbind Inca sirbeste.

In Nis era un Pasa, in Belgrad un alt Pasa, sicadiii se intilniail in deosebitele locuri, cadiii cariaveail misiunea sa judece diferitele procese dintreMusulrnani, sail procese de caracter mixt, nascuteintre Musulmani si crestini. Si alti agenti de carac-ter inferior al ocirmuirii turcesti se mai intilnesc indeosebitele parti ale Serbiei pe linga populatia cres-tina, care-i suferia. Cit priveste Pasii, Sirbii si-at adusaminte cu cea mai mare recunostinta de Hagi-Mus-tafa (1794-801), si, in nacazurile lor de mai tarziii, eidoriat sa se intoarca zilele acestui Hagl-Mustafa, tot asacum doriati Englesii apasati datinele bunului regeEduard" sat locuitorii obijduiti din Ungaria drep-tatea regelui Matias" .

Atunci de unde venia nemultamirea ?Este un element, care, la sfirsitul veacului al XVIII-Iea,

Incepe sa joace un rol tot mai mare in Imparatia tur-ceasca si care ridica impotriva lui, nu numal pedeosebitil supusi ai Sultanului, dar si pe Turd, sichiar pe Sultanul Selim, care a incercat sa-1 distruga,dar n'a reusit, ci a fost distrus el pe urma, Walla ce,la capat, chiar cu primejdia de a se läsa Imparätiaturceasca fara aparare In fata Rusilor, tulburatorilvesnici at fost distrusi de Sultanul Mahmud.

Acest element erail Ienicerii, acum In total& deca-dere, si cari, cu cit erat mai inutill, cu atit emir simai pretentiosl. Ienicerii acestia nu mai stateati la In-demina Sultanilor in Constantinopol, unde se gasia oparte numal din ei, cad cealalta parte .era risipitain tot Imperiul. Satele Rumeliei, Bulgariei, Serbiei erailstapinite de dinsii si de Agii lor 1. Ba chiar partile

In acest sens potrivit cu care se claii Mmuriri si in a naea G e-chit hte des osmanischen Reiches, trebuie lAeles pasagiul pe care-1iscuta Novakovi6, e. c., p. 10, nota 2.

CEA D,INTAIII MISCARE SPONTANE DE ELIBERARE 107

noastre erat pe la 1730-50 pline de acesti Ieniceri,cari tineat asa-numitele odai de vite", in specialde ol, pe care le trimeteat la Constantinopol. El ere'fruntasii satelor, purtind, off de aveat gradul cores-punzator off ba, numele de ciorbagii", vorba careinseam* impartitor de ciorba pentru soldatil de rind.Camatari al Imparatiei intregi Inca de mult, el formatin genere o clasa rapitoare care a ldsat, prin siste-mul de a impune prealabil vinzarea ori imprumutul,on prin refusul lor de a plati mierea ce luau de lanoi, locutia a da cuiva bani pe miere".

In Serbia insa, el at facut dupa razboit, si maiales dupa intoarcerea lor, ingaduita de Sultan, pe la1800, incercarea de a fi mai mult decit ceia ce fu-sesera pana atunci, adeca, de a lua, de fapt, tara instapinire. efii lor. numitl Dahil, cuvint care cores-punde celui de del" din Tunis si Alger, trel orl patrula numar, cautarasi ca o rasbunare pentru pedeapsaindurata de la Pasa Abu-Bechir (1792-3) i pentrufirmanul din 1793, care-i izgonia in folosul stäpi-niril crestine tributare prin cnezi, sa inlature pePasa i pe Spahil, ca sa ajunga ei a stapini Serbiaintreaga. Hagi-Mustafa e de fapt ucis in Belgrad la1801, in Decembre. Urmasul lui, Hasan, atirna in toatede dahil, i opunerea Spahiilor fu zdrobita in 1802.Multi crestini banuitii avura, in 1803-4, aceiasi soarta.

Acest fapt de alminteri era in legatura cu ridica-rea elementului ieniceresc din toate partile, si mai alespe intreaga linie a Dunarii, ajunsä pe mina aianilordin Nicopol, Rusciuc (Tersenic-Oglu) Silistra i chiarBraila, de la 1794 innainte. Pasvantoglu, care a statla Vidin, in fruntea bandelor lasate libere la pace,avind corespondentA i cu Napoleon I-iii,acest aven-turier fericit de care se temeat si Rusil Turcii,care a pi-Mat de atitea off Oltenia si Craiova, care atrimes Pazvangiii sal salbateci pänä in muntii Gor--0214 nu era decit un sef de Ieniceri rasculat impo-

pi

108 IsTopaA STATELQR BALCANICE iN EPOCA MODERNA

triva Pasei, un aian §i el, care izbutise sa inlaturecirmuirea in numele Sultanului, pe care, din partealui, Ii recunostea cind i cit voia, dupa ce aratase,in 1798, ca se poate impotrivi cu succes Capuda-nului, Chiuciuc-Husan, comandant al trupelor Albaniei,Serbiei si Bosniei

Nemultämirea Sirbilor era indreptata impotrivaacestor dahil, cari incercat a se substitui autoritatiiotomane in päri1e lor si a introduce regimul nord-african al deilor, care a fost, supt raportul cruzimi-lor, un regim inspaimintator2, supliciile omenesti in-tilnite supt acest regim neputindu-se compara fliCI cusupliciile diu timpurile cele mai odioase ale antichi-tatii asiriene. Tin astfel de regim era vorba acum sä seintroduca In Serbia, si atunci populatia, care abiaiesise de zece ani de supt regimul civilisat", euro-pean" al Austriei lui Iosif al II-lea, s'a rasculat.

Care erau elementele rasculate i acelea ce erau instare sa sustina, revolta? IntdA, de sigur Gel cari facu-sera stagiul in armatele imparatesti, cari insä nu tre-cusera dincolo la retragerea Austriacilor, ci ramase-sera in tara, sat, chiar daca trecusera, se intorceatdin cind in clad in aceste parti. Sensibile la apasare,insufletite de oarecare sentimente de onoare, ele ere'in acelasi timp i cele mai pregatite pentru a inteti,conduce si organisa o miscare revolutionara. Din punc-tul de vedere al istoriei militare, luptele Sirbilor de la1804 la 1812 slut extrem de interesante : s'at cis-tigat succese importante cu trupe mici, ceia ce arataca ei profitasera de experienta seculara de supt Aus-tried.

Pe linga aceasta, in Serbia, ca si in tierile noastresi in toate partile de hotar europene ale imparatiel tur-cesti, existat asa-numitii hai dud, call se intilnesc intãiüin partea Ungariei de catre Turcia, pe urma si in

1 lbid., p. 119 §i urm.2 V. Iorga, Geschichte des osmanischen Reiches IV, p. 380 §i urm.

s',1

4

CEA D'INTA.1.11 MISCARE SPONTANEE DE ELIBERARE 109

deosebite alte provincl La noi si in alte regiunl aparindca hotl genorosi, cu un caracter chiar democratic",hoi cari pradat numal pe cei bogati, fie nationall,fie sträini, pe Turd, pe Grecl, i ajutail in schimbelementele indigene sarace,in Serbia el ail un carac-ter superior, de luptatori pentru neam, de si in ori-ginea i esenta Ion nu era nimic national. In fruntea lor sta-tea acel Haiduc-Velico din Tinutul, plin de Rominidus:mani rascoalei , al Crainel, unde i intre ai nostritraieste in cintec amintirea lui 1: sotia strasniculuitalhar s'a maritat apoi cu capitanul de Arnauti Savade la nob. El apara mult timp, cu izbinda granitade spre Vidin.

In sfirsit; in nesiguranta razboiului dintre Turd,Rusi i Austriaci, de-a lungul liniel Dunarii se alca-tuisera cete locale, cu un caracter de independentaaproape absolut fata de Imperiul turcesc. Acestia eratasa-numitii Cirjalii, in minile carora erat toate dru-murile. Cirjaliii acestia joaca un rol catre sfirsitul yea-cului al XVIII-lea, cutreierind toata Peninsula Balca-nica, si, in anurne mornente, cuteaza chiar sa in-nainteze pana linga Constantinopol. A trebuit sä i sedea destoinicului All-Pasa din lanina rangul de be-glerbeg, valit al Rumeliei, sarcina de a distruge acestecete de hotl, care at continuat i dupa aceasta, suptMola-Aga, aianul de Filipopol, s'a fie groaza poporatieicrestine. Amintirile episcopulul Sofronie de Vrata, dela inceputul yeacului al XIX-lea, arata, cu o duiosiesimpla, ce puteat sä sufere satele crestine de pe ur-mele acestor banditi salbateci, cari nu ascultat denimeni : ei s'ati prapadit numal in timpul razboiululdintre Rusl si Turd (1806-12), aparind ceta.tile depe malul Dunarii. Intre Cirjalii, multi &ail insä cres-tini i gata de a trece in serviciul crestinilor.

Clerul sirbesc, din partea lul, era si el gata sa ajute ras-

1 V. culegerea, recentà, a d-lor Gh. Vilsan §i Giuglea.2 IOTga, Geschichte des osmanischen Belches, V, pp. 145-6.

110 ISTORIA STATELOR .BALCANICE IN EPOCA MODERNi

coala. Bine inteles nu partea lui superioara, fanariotaun episcop Leontie de Belgrad , care, chiar daca

s'a amestecat, n'a facut-o ca sa sustie pe luptatori,ci numal ca sa incurce une oil, si sa tradeze altadata,. Chiar aceia dintre episcopi cari erat Greci, cres-cusera insa impreuna cu Fanariotii si se forrnaserala scoala lor, asa indit nu puteat sa sprijine sincerlupta de eliberare a Sirbilor, cari cautat sa, in-lature toate elementele sträine din tara lor. Era ins&clerul cellalt, erat preotii de sate, cari aveat cevamai multa cultura decit credinciosil lor, cari cetiserapoate anumite carti din Austria sat Venetia : ale luiIovan Raid* (Istoria scurta a Serbiei si a Bosniei",Viena 1793; Istoria mai multor popoare slave, maiales Croati, Bulgari si Sirbi", Viena 1792-5), ale luiObradovici, precum preotii de sat din Ardeal cetiattipariturile lui Petru Maior. Erat mai ales calugariisi egumenii sirbi, cari in ultimul razboit facusera, dinmanastirile lor adevarate cetati pe care le aparasera cubratul pe care se putea razima si acum räscoala.

Dar, daca ar fi luptat numal aceste elemente, ras-coala nu ar fi putut merge pana la capat si nu s'arfi ajuns la situatia din ajunul pacil de la Bucuresti.

Mai era un element de lupta si de conducere :institutia recunoscuta si de Austria, a Voevozilor sicnejilor. 0 avusem si noi, dar aici, dintre toti V oe-vozii, ramasese numal unul singur : Domnul, iar sem-nificarea cuvintului de cneaz a scazut pada a insem-nat numai teranii liberi, cari nu erat supusi judecatilomului boieresc. Pe cind in Bosnia, in Serbia si inHertegovina Voevozil si cnejii at ramas cu atributiipolitice si razboinice. Cind Sirbii intrara supt stapi-nirea Sultanilor, acestia at trebuit sa incerce, pentruusurinta administratiei, cu pastrarea unor drepturipentru cnejl, cari at fost astfel si mai departe sefiicrestini ai poporatiei rurale.

CEA D'INTAII1 MI§CARE SPONTANEE DE ELIBERARE 111

Deci, cind a pornit fascoale la 1804, pleaca sa-tele libere, la Subnita si aiurea, cu Voevozii si cnejiilor in frunte, osumedenie de terani bogati, calari sipedestri. Si in felul acesta s'a alcatuit o armata, desi numal cu exagerare numärul ei s'a putut evaluapan& la 60.000.

Capeteniile erail pana atunci niste necunoscuti:Vaso Ciarapici, Iancu Catici, Stanoie Glavas, haram-basa de haiduci", si mai ales Caragheorghe Pe-trovici. In ce priveste personalitatea, hotaritoare, aacestuia, pe care adunarea de la Orasat 11 facu con-ducator, nu trebuie sä ni facem o ideie exagerata.Sträbunul dinasti el sirbesti de azi era un simplu negustorde porci si fost ostas imparatesc, om cu totul aspru,fart, niclun fel de pregatire politica sail culturala, in-zestrat cu o mare vitejie militara, cu un mare avintin lupte, cu un oarecare bun simt si cu o ambitiecare it indemna catre organisari politice superioare.El a incercat astfel, indata dupä cele d'intaia succeseale m'scarii, sa faca ceva din Sfatul acela primitiv,de care era incunjuratá personalitatea Voevozilor: s'astraduit sa organiseze o viata administrativd, un in-ceput de raporturi judecatoresti, dar toate acestea po-trivit cu cunostintele ce avea si imprejurarile modestein care traise. Catre sfirsitul razboiului, cind, in 1813,Turcii, dupa incheierea pacel de la Bucuresti, patrunddin not in Serbia, omul era asa de neconsecvent,incit s'a imbolnavit de emotia primejdiei, iar, dupaciteva saptamini, a trecut in Austria, de unde nu erasa se mai intoarca indarat decit ca sa fie omorit derivalul sag Milos. Astfel, pe lingä diferiti oameni deoarecare valoare, o personalitate care sa reuneascaimpreuna cu cultura si sinatul unei politici indrepta-toare, unica si sigura, prin care numal se poate asigura

1 Novakovió, 1. c., p. 16; Cunibert, Essai historique sur la Serbie,Leipzig 1855, pp. 27-8.

112 ISTORIA STATELOU BALCANICE iN EPOCA MOBERNX

unel natiunl un viitor, un astfel de om nu s'a gasitintre dIniL

Asa judecat, de alminterea, in cuvinte grele,contemporanii.

Deci rascoala a plecat ca o actiune de raiale cre-dincioase, impotriva Ienicerilor, cari nu voiati sä pri-meascl noul regim, de buna cirmuire europeana, deostirl regulate, al Sultanului Selim 1. i, fiindca in ce-tatl se tineail dahiii, agalele, se atacara cetatile,cucerindu-se indat'a Rudnic, Sabat, lagodina, Pojare-vacI i Semendria. Atit noul Pasa al Belgradului,azediat pan& atunci, Soliman, cit i cel de Bosnia,Bechir, un conational, venit aseze i sä dea caf-tane noilor cneji, fura prirnitI cu supunere. Dahiii fu-gari fusesera, ucisl la Orsova-Noua (Adacal6). DacaMitropolitul de la Carlovat, *tefan Stratirnirovid, unprieten al Rominilor, se gindia in petitia sa catreTarul Alexandru la crearea unul Imperiu slay inOrient, ca al hit' Dusan pe vremurl 2, Caragheorghedoria numal un regim de aianl crestini", de cnejiasupra carora sä treaca atributiile de pana atundale organelor administratiei imperiale. Deocamdata elcauta s scape si de CIrjaliii din Belgrad al lui Co-

ultimul aparator al vechil anarhiI ieni-ceresti.

Ceia ce a schimbat locurile si a creat indata o si-tuatie iremediabila fost numal nehotaririle Tur-cilor, cari refusail in 1805 cererile modeste ale rasou-latilor, acum caclea i Caranovat, Ujitie sprijinitesi de Patriarhie, unde erail gazduitl solii, dar si ati-tudinea de intriga, i provocare a Austriecilor, vesniola pinda, si a Rusilor, cari, la 1806, pentru alte mo-tive, pornisera razboiul irnpotriva Sultanulul. De lainceput, protopopul Matel Nenadovid scrisese lui Stra-timirovici pentru a chema pe Imperiali, i generalul

I Hurmuzaki,Novakovió,

XVI, p. 6622 /. c., p. 6, nota 1.

si,

sa-I

tantali-All,

nail

CEA D'1NTA.16 MISCARE SPONTANEE DE EL1BERARE 113

de la granitä incerca o impacare in intrevederea dela Sem lin (Maiii 1804). Si scriitorul Sava Techelila,din Ungaria, indemna la o lupta din care astepta untron2. Cei din Viena ar fi vrut sä intervie i sä ocupeBelgradul i Sabatul, cu conditie sa, nu se supere Tur-cii, lucru care, fireste, nu se putea. Kallay, in aldoilea volum al Istoriei Serbiel" enumera rabdatortoate indemnurile arhiducelui Carol de a se interveniIn Balcani, pentru ca, dupa o serie intreaga de des-bated, s'a se iea hotarirea de a ramInea ca la inceput,fara a se face macar o interventie diplomatic& ener-gica la Constantinopol.

Cu Rusii era cu totul altfel, si la Rusi s'ail adresatSlrbii de la inceput. Intait prin petitia din tabara dela Topciderè, in vremea asediuluf Belgraduluf (Julie1804). Apoi o deputatie solemna, compusa din treifruntasi, protopopul Nenadovid, Joan Protici si Mace-doneanul Petru Ciardaclila, care pastrase legaturi i cuAustriecii i avea o Rusoaica de sotie, se duce laPetersburg.

EI stateati fara indoiala in relatii cu ambitiosultInar Domn muntean Constantin Ipsilanti, ,care ar fidorit sä mai" capete un principat si dincolo de Du-nare, in asteptarea zilelor de razboit in care urmarivisul de rege al Daciel boierii sal aveat aceleasiginduri4. Domnul Moldovei trimesese din partea sape Marele sail Spatar Vasilachi 5.

Rusia nu doria razboiul in aceasta vreme, cInd ceamai mica schiMbare de echilibru putea sa provoaceambiii noua in Europa terorisata de Napoleon. De si

L Si Hasan-Pasa ar fi cerut ajutor imperial; Hurmuzaki, XVI, p. 661.2 Tradus ungureste de ThallOczy.3 Solia lul si a lui Moruzi erati la Belgrad la sfirsitul lui April 1805;

Navakovié, 1. c., p. 270, care citeazd i cartea lui Gavrilovié, Ispisi,p. 17, raport al consulului frances din Bucuresti. Ciardacliia se in-toarse, mai tdrzia, pe aicl; Novakovi6, 1. c., p. 30. Solii de la ambilDomni in 1806, Hurmuzaki, XVI, p. 731.

4 Ibid., pp. 660-1.6 ibid., p. 686.

8

1 l4 ISTOIUA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNI

se incerca asezarea unul consul la Vidin refusatdeocamdata de Pasvantoglusi de si se dadu cruceaSf. Ane episcopului Leontie de Belgrad 1, nu s'a facutaltceva in Petersburg decit sä se indrepte delegatiila Constantinopol, pentru a se intelege de-a dreptulcu Sultanul.

Este adevarat Ca Sirbil nu cereati prin acesti soli,Ciardacliia, protopopul Alexe Lazarevicl si Stefan Jiv-covici, cari plecara in Iunie din BucurestI2, sa fiescosi de supt puterea Sultanului. El erail numal oa-menii nedreptatiiti a imparatului" si se duceat laCurtea lui ca sa ceard dreptate. Este insa, iarasi ade-varat GA aveati intre conditiile lor i aceia ca Turcil saiasa din toate fortaretele, sa se fixeze un singur bir, fiesi mai mare, pe care sa-1 iea Pasa de la Vidin, sa li seingaduie o administrAie autonom'a si in fruntea acesteiadministratii autonome sa se puie un Obor-Cneaz,cuvint care arata traditia austriaca. implinindu-seaceste cereri, provincia ar da un corp auxiliar de5.000 de camera Turcilor

Pe rind venisera toate aceste lucruri, dar, Inca odata,la inceput nimeni nu se gindise la ele. Cind Sirbilinnaintara Turcilor asemenea cereri, cele d'intait con-

fost mplinite. Numai pe urma Divanula gasit celelalte pretentii exagerate, i, temindu-se deintemeierea unei autonomil sirbesti prea puternice,

retras concesiile. Trimesii trebuira sä fie indrep-tati, pentru siguranta, de ambasadorul Tarului spreOdesa.

Supt cuvint ca mai sint cercuri ca Ujiteundese pästreaza lenicerii, lupta incepe din not in prima-vara anului 1805, si anume in acele locuri de laChiuprila (Clopriia), Iagodina si Paracin, unde la sfir-

1 Ibid., p. 669.2 NovakoviC, 1. c., p. 32.3 ibid., p. 28 si urm., p. 35 (dupa stiri: din Petersburg).

ci-a

CEA D'INTAitY MISCARE SPONTANEE DE ELIBERARE 115

situl veacului al XVII-lea fusesera luptele cele martale lui Eugeniu de Savoia cu Turcii. i acum trupeleSultanului veniail de la Nis, cu Pasa Hafiz in frunte.Ele nu putura räsbate insä, insurge4i avind meste-sugul, invätat de la Austriaci, de a se impotrivi dinsanturi. Cazusera acum cetAile Semendria, din not,

Crusevati, pe cind Ieniceril i cirjaliii din Belgrad,Saba i TJjite se dedat la macelariri Dupa luptelecu Hafiz, se dadu ordinul ca Pasil de Bosnia, Bechir,si de Scutari, Ibrahim, sa intervie.

Era momentul cind Austria si Rusia &aft zdrobitede Napoleon la Austerlitz si pacea di la Presburg,aducind pe Francesi in Dalmatia, if punea in legaturdcu natia sirbeascci, din care era sa se facc't noua Ririenapoleoniand. In zadar se ceru deci de Sirbi, prinIpsilanti 2 si direct interven-tia celor doi Imparati,cad aveat alte griji. Misiunea lui Petru !deo, un Bul-gar purtat prin lume, la Constantinopol trece invara anului 1806 prin Bucuresti nu izbuti. In cursuliernii Inca insurgen0i ieaü CrusevA, ataca Novibazarul

Craina.Arderea manastirii Studenita arata in April inceputul

invasiei turcesti. In mai multe intilniri, capeteniile ce-telor crestine putura raspinge pe begil Bosniei, pe cindPetru Dobriniat, care inna4ase cetatuia Deligrad, a de-liilor, a vitejilor nebuni, opria in loc pe Arnäuti. Insfirsit, in lupta de linga SabA, la Misar, in ziva de13 August, Cayagheorghe insusi birui oastea de cape-tenie a Bosniei, comandata de serascherul, cu vechiulnume sirbesc, Capitan-Culin. La inceputul toamnei,,,pedepsitorii" parasisera taxa. In acelasi timp Icicocapata la Constantinopol guvernul prin Obor-Cnez i birulunic de 1.800 de pungi, ba chiar totala retragere si aspahiilor ; un muhasil cu 150 de oameni era sa re-presinte doar pe Sultan in Belgrad. Cu tolerarea Tur-

1 Iorga, Geschichte des osmanischen Reiches, V, p. 155 0 urm.2 Novakovi6, 1. c,, p. 37.

si

pi

116 IsTontA STATELOR BALCAN10E IN EPOCA MODERNA

cilor in toate cetatile mai marl se cumparasera acesteintinse concesiuni 1.

In Octombre Divanul sfärima insh intelegerea, dupadorinta lul Napoleon, care punea in vedere o ridicareanalog& a Moreii grecesti, si peste citeva saptaminiRusil treceat Nistrul. A doua zi dupa sosirea lor inBucuresti, Ciardaclila, apol Dosofteiti Obradovici venirala dinsil ca Trimesi ai Serbiei libere 2.

Cu totul altfel se petrec acum lucrurile cind, din1806, Rusii generalului Michelson mentinindu-se ne-tulburati in Principate pana la 1812, aii in acestchip putinta de a interveni necontenit in afacerileSerbiel. Inca din Decembre capitanul albanes deHaiduci Conda iea orasul Belgrad, si Cosantali-Halil seretrage din cetate la Cladova, catre Pasvantoglu. Sa-batul cade indata. In Mart 1807 e ucis, intr'un maremacel, si Pasa Soliman. Turcii se temeat de o inter-ventie ruseasca, si de aceia unisera cu cirjaliii luiCosanta li, lui Carafeis si Delicadri trupele begului deSeres, Ismail.

Interventiunea Rusiel in Serbia a fost insa de lainceput pänä la sfirsit tarzie, lenesa si egoista, nefiindfacutä niciodata, in folosul Sirbilor, totdeauna insa infolosul Tarului. Pana acolo at mers Rusii in lipsa lor descrupul, incit se gindiati sa intrebuinteze pe acesti teraninenorociti ca sä atace pe Francesi in Dalmatia, ca uniicari, in momentul acela, aveat interes ca stapinireafrancesä in Dalmatia sa fie periclitata ! El cauta cain partile cucerite de Sirbi sa stabileasca represin-tantl al autoritatil imparatesti, un fel de consull alrascoalei, si statuiesc apol pe Sirbi ca pe niciunalt consul, afara de cel rusesc, sa nu-1 sufere. Pentrumisiunea de spion si intetitor al Tarului, cu o situatieaproape consularä, a fost ales Constantin Constanti-

1 V. mai ales NovakoviC, p. 43 si nota 1; Kallay, p. 497 si urm.2 Novakovié, /. c., pp. 47, 52. Icico anuntase Turcilor a niciSlrbii nu se

mai tin de tratat.

CEA D'INTAIt M1SCA11E SPONTANEE DE ELIBERADE 117

novici Rodofinichinl, care avu intre rasculati o situatiesuspecta de la inceput pana la sfirsit, indusma-nindu-1 prin viclenele sale sfaturi, la care se adaugiaune off brutalitatea moscovitk n acelasi timp epis-copul Leontie lucra i mai departe cu Ipsilantipentru Ipsilanti 2, apol pentru Alexandru Sutu, Dom-nul llamas fara Scaun dupa retragerea numirilor dinvara anului 1806 3.

Amestecul militar rusesc s'a manifestat Inca dinprimavara anulur., cind Haiducul Velico ca i VoevodulMilenco Stoicovici, i chiar Dobriniat, Ii daü toatesilinile ca sa rasbata, impotriva lui Pasvantoglu

5 Februar 1807) si a urmasulul säü, ,,scriitorul"Molar Pap', la Vidin, fdcind astfel legdtura cu trupeleruse0i din Oltenia. Ea se capata insa numai. aiurea,la Ostrovul-Mare. Prin lupta comuna de la Stubic, inlunie, aceasta legatura, necesarä se pastreaza5, pana laincheierea, apropiatk a armistipului de la Slobozia.

prin conventia de la Negotin, incheiata la 10 lulie, cuPaulucci, se recunostea suzeranitatea Tarulul, care aveadreptul sä puie trupe in cetatii i sa numeasca unadministrator al noii provincil crestine: SIrbii fägadu-iaü ajute i impotriva Francesilor din Dalmatia 6.

FarasiV de Rusi prin armistititiu, care nici macarnu-1 pomenia, Sirbii, cari negociati acum i cu Austria

intrevederea din April a lui Caragheorghe cu gene-ralul Simbschen primira, cu oarecare plAcere noileoferte ale Porfii, facute prin Patriarhul din Constan-tinopol 8. Rodofinichin stiu sa zädarniceasca insa im-

De loc din Chios, de unde fugise tatbil sad. Pentru sosirea lui inIasl, la 1806, v. Hurmuzaki, XVI, p. 734 si urm., n-I MDCXXO.

V. NovakoviC, 1. c., p. 59.3 In 4807 primavara i se daduse iarls1 Principatul muntean, dar fara

a-1 putea ocupa.Iorga, Geschichte des osmanischen Beiches, V, pp. 444-5, 167.

6 Novakovi6, /. c., p. 57.6 Ibid., pp. 60-1.7 Ibid., p. 1004.8 Ibid., pp. 68-9.

(t

sa,

1

4

118 ISTORIA STATELOR PALCANICE IN EPOCA MODERNA

pkarea. Totusi o invoiala formala, din August 1808,facu posibilä reluarea legaturilor de Cornell, in folosulaminduror partilor 1. Cind episcopul de Vidin pusela Gale o intilnire cu colegul sail Leontie, sperantelesirbesti, de si fara credinta in ajutorul efectiv al Ru-siel, crescura asa de mult, incit el indrazniat a cereintregirea Serbia, cu Socol i chiar cu Uschiubul luDwan 2. Ceva mai tarzit, Rodofinichin mai cerea pen-tru supusil" sal era si vorba de un protectoratrusesc Niu, Novibazarul i anume parti macedo-nene 3. La 26 Decembre 1808 adunarea din Belgrad,biruind tendintele particulariste ale Voevozilor, decre-tase unitatea noului Stat supt conducerea, cu dreptereditar, a lui Caragheorghe 4.

La 1809 razboiul incepe din not, prin atacul luiCursid-Pasa in partile NiuluT, i el cistiga biruintade la Camenita. Caragheorghe singur izbuteste a lua,la Apus, Sienita i Novibazarul. Dar, in lulie, inter-ventia lui nu putu scapa Deligradul, i Cosantali in-susl lua Pojarevaci. Liniile de la Iagodina erat acumpierdute. La Dunäre urma colaborarea generalululdin Oltenia, Isaiev, cu Milenco, insa cu totul farasucces. i aid ca si la Morava Turcii ramaserastapini. Ca un fugar päräsia, Inca in vara, Rodofini-chin Belgradul. In Mart urmator Sirbil oferiat Fran-cid sat Austriei Napoleon fagaduia Serbia socrului

Impciratul Francisc, in 1810 cetati1e5.Totusi in 1810 se reiea lupta ruso-sirbeasca la Du-

nare. Dobriniat apare la Cladova (luata in Septembre),pe cind Milenco, unit cu generalul rus Zuccato, apolcu Orurc, lupta la Brza-Palanca, Soco-Bania, Cniajevat

I Ibid., pp. 72-3.2 Ibid., p. 74.8 Ibid., p. 80.4 Ibid., p. 85. La negocierile de pace din Ia si. el fu represintat prin

trel delegatI ; ibid., p. 86.Ibid., pp. 101-3.Pfingerl la Bucuresti pentru purtarea lui Bodo-

finichin, in August, ibid., p. 102; Cunibert, 1. c., p. 42. Si Leontie fuinlocuit cu un Sirb; Novakovi6, p. 105.

sail,

si

'

CEA D'INTAICI MISCARE SPONTANEE DE ELIBERARE 119

Negotin, i Rusii apar apol, dupa luarea Crainei,si in regiunea Niului, unde Caragheorghe- oprise in-naintarealuI Cursid-Pasa (lupta de la Varvarin ; 18 Sep-tembre)1. In Februar 1811, el ere' si la Belgrad 2.

Ca si az, o intreaga regiune a Serbiel räsaritene,valea Timocului, partile Negotinului i intreaga vecina-tatea erail locuite cum o recunosc izvoarele contem-porane numai de Romini. Din firesc antagonismnational, acesti terani, in parte venitl de pe malulcellalt, se impotrivira rasoalei pe care insa in per-soana 1u Velicu aU cintat-o. Dar razboiul se stra-mutase din partile Niu1u unde e de inregistratnumai caderea Ujitel in Julie in aceste locuri. Crainatrebuia eigigatd neapeirat pentru rascoala 3. Caragheorgheinsusl vine, cu 3.000 de oameni, impotriva acestortreisprezece sate care conduceati impotrivirea i, capedeapsä pentru atitudinea lor dusmanoasa fata derevolutia sirbeascä, ele aü fost arse, desfiintate.

In cursul acestor lupte, nob, cesti de aid, carin'aveam aceleasi. motive de ura locala ca Romlnif dinSerbia, ci, din potriva, sinitiam porniri de eliberare, delupta cu Turcul Olin", am ajutat pe Sirbi ca s poartelupta lor de eliberare. Si anume ajutorul acesta 1-amdat nob prin detasamentul de Romini, care, impreunäcu ostile rusesti, a patruns in Serbia. Comandantulacestei cete, Nichitici, care facuse parte din regimentulde ulani al gardei, Ii organiseaza la 1810 trupasi, luInd din partile muntene o cavalerie numeroasä,alcatuita numai din RomInf, doua escadroanetrece in Serbia. Ce a facut acolo, arata memoriilelub Langeron4. Cad acesti RomInf luara o parte hotari-

Nouff solie a lui Obradovici la Bucuresti, ibid., p. 435 PentruIncercarea de a se aseza un Paulid In calitate de consul austriac, ibid.,p. 128, nota.

2 Solie slrbeascl la Bucuresti (cu episcopul de Belgrad), Hurnauzaki,XVI, p 854. Milenco la Bucuresti, ibid., p. 896.

3 Kállay, /. c., p. 316.Hurmuzaki, Supl. 13, p. 309.

Tub,

120 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNA

toare la marea lupta, din 1810 impotriva Bosniacilor.Putem auzi pe un lupator de atunci, care a trait

pana, aproape in timpurile noastre, pe Solomon, care,impreuna cu Odobescu, a jucat un rol in revolutiade la 1848. El se afla in Serbia cu PandurilCraiovei, comandati de Drsagut. Mehedinteanul, inAugust 1809, si se infatisa alAturi de Rusi, de Haiduc-Velicu si de Caragheorghe insusi, la Bregova; in pri-ma,' vara urrnãtoare lupta si el pentru a scoate peTurcil lui Deli-Cadri din ostrovul Rahovei", fiind §igret rank la cap, iar in 1811 Tudor insusi, careavea 6.000 de oameni, II va fi comandantul, la Ca-lafat mult inca: a Gest boierina§ oltean, näs-cut din parinti terani in Vladimirii Gorjului, Tudor,care-0 oferise, ca multi altii, sabia Ru§ilor i ajun-sese supt steagul lor ofiter de panduri, n'a luatparte, e adevarat, la luptele de peste Dunäre, dar,cunoscind miscarea Sirbilor, intrind in atingere cuel Milenco si Petru DobrinIa aU petrecut un timpca pribegi la Craiova2, aflind necontenit, prin po-vestirile §i cintecele lor, ispra,vile ce le s'avirsiserã,informat despre inceputurile lor de organisatie, desigur ca de aid', din cele petrecute supt ochil lui,la 1806-1812, §i-a luat modelul pentru miscarea luide mai tarziti, in multe privinb, o adevazatä reedi-tare pe pamInt romänesc a miscaril sirbesti.

Boieril II vor fi dahiii 3. *i impotriva lor se va ridicaaceiasi adunare a poporului, avind chiar §i capitanisirbi de-al I'll Caragheorghe, pentru acelasl scop ne-clar : un trait ceva mai bun §i putina, libertate.

Amintirile colonelului loan Solomon (dup d. editia din 1862), Vdlenli-de-Munte 1910, p. .1 i urm.

2 Hurmuzaki, XVI, p. 911, no. MDC :CXIII.3 V. rdspunsul dat In Iulie 1805 de Caragheorghe solilor de la Domnil

nostri: prinVii greci din Fanar, precum i acel cari domnesc in Prin-cipatele Terii-Romgne§ti i Moldovel, n'ar putea sa facd nicIodatácausä comund cu niste oameni cari nu voiail s. fie tratatI ca vitele"(Hurmuzaki, XVI, p. 686, no. MDLXXXII).

Mai.

CAPITOLUL al IX-lea.

Pargsirea rasculatilor de &are Rutif prin paceade la 1812.

Räscoala sirbeasca nu fusese pornita, dupä cums'a vazut, din vre-un indemn rusesc. Totusi aceastamiscare se arata c'a va fi incheiata, la 28 Maiil st.n. 1812. Pacea de la Bucuresti intre Rusi si Turdparea menitk in adevar, sa puie capat unel lupte, pecare Rusia nu avuse intentia de a provoca si pe careo ajutase numai potrivit cu interesele el speciale. Uneleevenimente trebuie amintite pentru a se intelege maibine de ce s'a ajuns la aceasta pace, care läsa pe Gres-tini de la Dunäre in starea in care-i apucase razboiul.El pornise, In aparenta, pentru inlocuirea lui Cons-tantin Ipsilant, Domn muntean i Alexandru Moruzi,Domn al Moldovei, prin candidatii francesi, voitl de atot-puternicul Sébastiani, Scarlat Callimachi i AlexandruSutu. Poarta avea ea dreptul sa-I inlocuiasca sail nu?

Din punctul de vedere al interesului de Stat, aldreptului pe care mice Stat il are de a se apara deo evidenta primejdie. provenind din necredinta unoradin organele pe care le intrebuinteaza, natural caPoarta putea sä faca acest lucru. Niciun tratat nu

122 ISTORIA STATELOR BALCAN10E IN EPOCA MODERNA

putea sa impuie Turcilor a 'Astra in aceste doua, Ca-pitale de la Nordul Imparatiei lor, si in astfel de tim-puri, cind acolo trebuiat sa fie ochi ageri, dar i inimicredincioase, oameni ca Ipsilant mai ales de cre-dinta carora se indoiat, ba chiar despre cari aveatsiguranta ca, in casul unui conflict cu Ruii, ar trecede partea acestora. Pe de alta, parte, nu trebuie sãuitam ca, supt presiunea Rusiei i intr'un timp depace, la 1802, Poarta fusese silita, in plinã era na-poleoniana, sa acorde pentru terile noastre un notprivilegiu, prin care se prevedea ca Domnil Princi-patelor dunärene vor stapini septe ani si nu vor fiscosi din stäpinire decit pentru cas de vina vaditadiscutata, in acelasi timp, si de organele administra-tive ale imparatiel turcesti si de represintantii Rusiella Constantinopol. Cu alte cuvinte, sa se alcatuiascaun fel de comisiune mixtà, in care ambasadorul Taruluila Constantinopol, impreuna cu Vizirul sat alte perso-nalitali hotaritoare otomane, sã examineze dacaeste cas de urmarire si de destituire impotriva cu-tarui Domn, pentru cutare gresealà, fava, de anumiteindatoriri, precise sat naturale. Turciei nu i-a trecut,de fapt, niciodata prin gind sa inteleaga asa ceva !

Dar, dad, nu se opreste cineva la litera tratatuluirelativ la vinovatia Domnilor, ci considera i sensulce putea sa aiba, iar mai ales drepturile elementareale oricarui Stat fata de acel pe cari-I intrebuinteaza,Sultanul avea tot dreptul ca, in ceas de crisa,, sa, in-Faure pe cei dol Fanarioti, cari nu-i mai placeatsupt raportul esential al credintel. Aid nu mai eravorba daca aü administrat prost, daca, at facut o fur-nitura rea, sat intr'o cantitate prea mica, orb caat pus contributii prea marl, orb ca at luat anume masurinedrepte fata de cutare boier ; aid era vorba de alt-ceva decit de un astfel de delict vädit" (de'lit avere):era vorba de interesele de viatA ale Imparatiei turcesti.

Articolele 1 2 in Colectia Sturdza, Acte ci documente, I, p. 260.§i

ei

PiRASIREA faSCULATILOR DE CATI1E RU§I PRIN PACEA DIN 1812 123

Rusia obiecta insa ea actul de privilegil acordatPrincipatelor dunarene a fost calcat, si prin urrnareea, care, fara sa fi fost recunoscuta in mod normalca ocrotitoare in special a terilor noastre, ministriiCurtil imparatesti a Rusiei residind pe linga Poartapot vorbi in favoarea Principatelor, si Poarta raga-duieste sari asculte cu condescendenta (egards) ce secuvine Puterilor prietene si respectate" (art. XVI, 10al tratatului din 1774) are in genere dreptul dea interveni pentru Biserica rasäriteana, si, prin urmare,diplomatia ruseasca deducea ca poate sa intervie, supttoate raporturile, si pentru persoanele care tin delegea crestina rasariteana.

Asa stind lucrurile, Rusia opuse un hotarit veto laaceastä inlocuire a celor doi Domni, si ceru sa serecheme cel destituiV, declarind pe ceilalti mazili chiardaca n'ar fi vazut macar tara incredintata Cirmuiril lor!

Si Turcii, in imprejurarile de atunci, crezura ca tre-buie sa-si impuna si acest suprem sacrificiu, si sefacura, ridicull prin masura de a mazili pe niste nevino-vati, restabilind pe patentii vinov41 de traidar).

Cu toate acestea, Rusiei nu i-a ajuns atita umi-lire a Turciei. De oare ce, inteun moment de ratacire,Poarta indraznise a calca tratatele, ea nu mai pre-sinta garantii, si atunci, fava de un Stat care, cal-eindu-si cuvintul, are nevoie de amenintari pentru casä revie la sentimente mai bune, trebuiesc luate ma-surf speciale. Ele consistara in ocuparea provinciilormai apropiate ale acestui Stat, si, in interesul mo-ralei politice, ele erail sa se retie pana cind Turcilvor da dovada de cuvenita intelepciune.

In aceasta calitate am intrat noi deci, pentru o-bucata de vreme, supt Rusi.

De fapt, anul 1806 e vestit in fastele napoleoniene:e acela in care Prusia cade infrinta la lena, in careStatul prusian e sfarimat si silit sä se retraga la Kö-nigsberg, anul in care, In Iunie, se intemeiaza Confe

124 ISTORIA STATELOR BALCANICE N EPOCA MODERNA

deratiunea Rinului, care insemna reunirea celei maimad parti din Germania si a partii celei mai folo-sitoare supt o creatura a lui Napoleon si supt oforma care interzicea in mod absolut ridicarea unuifactor determinant national in viata poporului germanasa de risipit. In acest an toata fata Europei centralese schimba, nestiindu-se pe cita, vreme caci cine arfi prevazut cäderea asa de rapede a Eosforului frances?: Franta iesia din toate margenile admisibile aleexpansiunil sale, pentru a navali intreg centrul Eu-ropei si a incerca in curind chiar, prin biruinta asu-pra ostirilor rusesti in Polonia, tutelarea Rasarituluieuropean.

Evident deci ca. Rusia trebuia sa-si iea masurile.0 alta judecata ar fi nedreapta. Politica de fortia eraasa de puternic deslantuita, fie si pe drumul unortraditii vechl si necesare, incit loc pentru drept numai ramasese in mintea nimanui. Prusia fiind dis-trusa, si prin acesta distrugere situatia Imperiuluifrances intarindu-se pestemasura, socoteli de echilibrueuropean" facead ca si Rusia sa ceara a fi intäritain aceiasi masura, sa poata anexa imediat Finlandasi erile noastre, dobindind astfel puternice hotare na-turale, facindu-se neatacabila la Nord-Vest si la Sud-Vest, singurele puncte in adevar vulnerabile dacase inlatura Pclonia din hotarele ei. Trebuia compen-sqie §i trebuia o asigurare de catre Anglia, in sus,sa ni arnintim zilele de la Bomarsund din 1854side catre Austria, in jos.

Prin urmare, de cite off diplomatiia ruseasca vor-beste, si azi, de drepturile la recunostinta pe carele-ar avea fata de poporul sirbesc, din causa coinei-dentei razboiului dintre 1806 si 1812 cu rascoala sir-beasca din aceasta vreme, ea se inseala, ori voieste sainsele, foarte mult. Niel gind nu era, cum am vazutmai sus, in amanunte, de interesele Sirbilor cind ocu-

PARUIREA RASCULATILOR DE CATRE rtu§! PRIN PACEA DE LA 1812 125

patia Principatelor provoca, la 27 Decembre 1806,declaratia de razboit a Turcilor.

NicT chiar sentimentul de panslavism, de la carepleaca pub1icitii rusi azi, spre a-1 regasi in acesteimprejurari, acest sentiment nu exista, cum nu existanici o opinie publica ruseasca pe care s'o poata misca.Niciodata Sirbii nu sint privig supt raportul comuni-tatii slave, uitata inca din zilele romantice ale Ecaterinel.Alexandru a declarat de mal multe on cã Sirbil,ca vasali, ea ocrotitl, nu-i trebuie, recomandind a sestärui doar pentru autonomia bor. Jar, in acelasi timp(1805), el Is.' arata parerea ca tog ortodocsii din Impe-riu ar putea foarte bine sa formeze o singura organisageautonoma, supt... Patriarbul din Constantinopol 1

Lipsa de entusiasm, de credinta, de convingere de-osebeste intreg acest razboit. E limpede ca neconte-nit se asteapta ceva, altceva. De aceia el este celcare, in mai multa vreme, ofera lupte mai pugnesi mai putin legate, mai putin interesante. Dupaizgonirea lui Mustafa-Bairactar din Bucuresti, nimicnu se mai misca la Dunare. Cetele turcesti din ceta-tile dunarene intre care mai multi cirjalii supusi:aianilor independeng pot präda pana departe insesul muntean, Marele-Vizir Mustafa-Celebi trece in1807 la Calarasi i Miloradovici fuge din Bucuresti,unde se intoarce apoi uimit ca a putut birui. Numaltulburarile care adusera caderea lui Selim i, apoi,aducerea la Constantinopol, cu Bairactarul", a trupe-lor aianilor, facura ca situatia Rusilor in Principatesa fie mai bunä.

Deci Rusii se tin intr'o stare de expectativa cuminte,iar Turcii, pe de alta parte, call asteptaii si el so-lutia problemel din alta parte decit din locul unde seurmati aceste ciocniri, se margenesc sa astepte vre-muri mal bune, mai favorabile pentru el. Razboiul

Hurmuzaki, Supi. 12, pp. 319-20.

I-in

8

1

126 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNX

dunärean n'a stat astfel, in tot cursul lui, pe planulintait. Sint vremuri cind razboaiele care se intimpla inacelasi timp, sint de mai multe grade, si, atunci, acestadintre Rust' si Turd este unul de gradul al doilea, cacide gradul IntãiU erat ale lui Napoleon si cele ce sepurtat impotriva lui. Era evident ca in toata Europase agita numai o singura politicä, o singura chestie,

in ce priveste Dunarea, resolvirea chestiunii depin-dea de Francesi, de forma noua pe care erat s'ocapete legaturile dintre Napoleon si Tar.

Am vazut cä Rusii n'at cautat macar pana laarmistitiiul din Slobozia sä aiba legaturi militare cuSirbil. Daca legaturile acestea aü existat pe urma,cei cari le-at provocat, prin rugaciuni fierbinti, prinimputari amare, prin solii repetiite, aü fost Sirbil, i, dealta parte, omul care avea mai mult interes ca acestelegaturi sa fie stabilite pentru a se intoarce apol toatamiscarea in folosul sat: Domnul muntean restabilitin Scaun prin staruinta Rusilor i pe care Rusii 1-at

pastrat un timp ca sef de organisatie civila inaceste parti, Constantin Ipsilanti.

Dar de ce Sirbii se indreaptä catre Rusi? Existaoare la ei, in acele momente, un sentiment de fralieslava?

Anume publicisti rusi ar vrea sa ne faca sä ore-dem ca exista acest sentiment. Dar de unde puteaUsarl aiba ? Prin eine i prin ce s'ar fi putut el forma,cad orice sentiment, afara de cele elementare, tre-buie sa aiba o anumita origine. Sentimentele politiceaü originea lor in legaturi directe indelungate ori in-r'to propaganda, verbala saü scrisa. Dar pentru in-taia oara la 1810 Sirbii aU vazut un soldat rus pepamintul lor. lar, in materie de propaganda, Sirbii dinTurcia n'aveaa col1. In veacul al XVIII-lea se ruga-sera, printr'o solie anume, pe care au trimes-o la Im-

si,

PiRASIREA RISCULATILOR DE CiTEE RUSI PRIN PACEA DE LA 1812 127

parateasa Ana, ca sä li se trimeata un dascal, si ela si venit,. dar numai ea sa-i invete buchile: e vorbade scoala slavona-sirbeascä" a lui IVIaxim Suvorovsi Lomonosov. La 1758 se sustinea din Rusia tipo-grafia intemeiata pentru sirbi la Venetia E. i atit. In bi-send i manastirl, calugarif sirbI eraii mult inferiori calu-garilor nostri din veacul al XVIII-lea, adesea oameniInvatatl, capabili de a traduce din originalele grecestilucrarl de Innalta filosofie religioasä: un Macarie de laCernica, de pilda. Raid, Obradovici, carturarif timpu-luI, stateail In Austria; pe cel de-al doilea, in lipsa dealta oameni, Caragheorghe, eare-1 Intrebuinta si in mi-siunl la Rusl, 1-a facut preceptorul copiilor sal.

SirbI can sä fi mers prin Rusia, erat foarteAfar& de ClardacliIa nu vedem altul In istoria

räscoalel, iar din Serbia Veche a Rusilor a venit unsingur agent politic, i acela de nicio isprava, Ru-sia fiind silitä a lucra cu GrecI ea RodofinichinLeontie si in ce priveste pe acestl frati slavi" . Si,pentru minti asa de simple ca ale acestor teranibetivi" , ea ale acestor protopopl abia carturari ceputea folosi un drum in Rusia? Vedet4 numai ce aputut alege preotul romin banatean Mihail Popovici,ale carui amintiri, de la 1770, le tipariam acum vre-ozece ant' in Tribuna" din Arad E.

Daca insä Sirbil mergeail la Bucuresti, la Iasi sailchiar in Rusia de i, de la o vreme, ca In 1809,pentru solii de la Iasi, visita lor acolo nu era privitacu prea multä placere, i solicitaü ajutorul rusesc,aceasta se datoi-e te altui motiv: anume acelui senti-ment adinc Inraclacinat in toate sufletele crestine,dar ramas nelamurit, al necesitacii unza Impdratcregin. Pe Sultan Sirbil nu-1 considerail, ce e dreptul,

ebersberger, /. c., I, pp. 248-9.Si broairä aparte: Calatoriile in Rusia ale preotultd banellean Mihal

Popovici (1770), Arad 1901.

pu-VIM'.

'

ei

ai

128 ISTORIA STATELOR BALCAAICE bl EPOCA MODEBNA

ca pe un usurpator, ci numal el cereat ca Tarul"din Tarigrad sa fie mai bun si mai blind,in credir4alor nebiruita, chiar dup . lupta cu Pasil de Nis, de Bos-nia, de Scutari, ca acest Imparat" al parintilor loreste destul de puternic, si de bun, si de drept, casa tina seama de legimitatea acestor cereri. Dar, peIMO, Tarul, din nenorocire pagln, pentru greselile lor,al Constantinopolei, mai este si un alt Tar, crestin.Sirbil stiat chiar ca slut ma multi Tani' crestini, siatunci el se adresaii far& deosebire si la unul sila altul si la cel de-al treilea. Cine stie care va fieel bun? Tarul de la Apus este mai putin bun Gres-tin, dar este mai aproape, pe cind cel de la Rasarit,mai departe, e mai pravoslavnic.

Deci numal din aceasta dorinta, de a avea o garantsie,dad, va da Dumnezett, chiar mai mult: o stapinireimparateasca drept-credincioasa; un sustinator de bi-said si un ridicator de scoli, Sirbil s'air adresat Ru-silor.

Am vazut ca numal clad se sfarma armistitiulde la Slobozia, opera nesincera a lui Napoleon dupainvoiala de la Tilsit, numai atunci incepe partici-parea ostirilor rusesti la razboiul pentru eliberare alSirbilor. Revolutlile urmail la Constantinopol: aceia dinMaiti 1807, care sfarma, odata cu domnia lui Selimal III-lea, energia resisten-tei osmane si sperantele unuimai bun viitor pentru Imperiu, regenerat in sens eu-ropean, aceia din Iulie 1808, care, facuta de atotpu-ternicul Bairactar, in numele si cu puterile ostiril deaiani a Dunarii, ispräveste cu depunerea lui Mustafaal IV-lea, dar si cu uciderea rasbunatoare a lui Selirn;a treia revolutie constantinopolitana, in Novembre,care, supt noul Sultan Maar Mahmud, facuta in folosullui Mustafa, se incheie cu moartea acestuia, dar sicu a lui Bairactar insusi. Acurn Rusia incepe sa aibaalte ginduri, i se deschid nol perspective, pe care

PARISIREA RKSCULATILOR DE CATRE RUSI PRIN PACEA DE LA 1812 129

de sigur ca in 1806, Selim fiind Sultanul respectatsi iubit, nu putea sa le aiba.

Baca Turcia s'ar sfarima atunci...? Intrebarea s'a puslui Napoleon, care a exploatat-o dupa interesele sale,dar s'a pus, cu gravitatea unei datoril mostenite, si luiAlexandru. Macar Principatele trebuiall smulse dinminile muribundului ce parea ca se zvircoleste in chi-nurile din urma.

0 serie de actiuni rapezi aduce pe Rusi, in 1809-

10, la Giurgiu, la Braila, care cade, la Ismail, careimpartaseste aceiasi soarta, la Silistra, care se impo-triveste eeva mai mult timp, la Rusciuc si Vidin, laSumla, unde resistenta turceasca e fericita, si la Varna.CO din urma aiani, Ilic-Oglu, Pehlivan, Cosantali-Halil,Bosniac-Aga, cad in mina Rusilor. Dalchiligil, Tatariilui Behadir-Ghirai si Arnautii lui Vell:si Muctar, fiii luiAll de Janina, erail zdrobiti. Macar malul sting alDunaril ramase tot al Rusilor.

Daca Imparatia a fost salvata, scapind si de anexareaPrincipatelor si de o aventura riscata cu Napoleoncele doua alternative, opuse in aparenta, aceasta sedatoreste lui Mahmud, acel orn aspru si Grunt care n'astiut in viata lui ce e multtamirea sail ce e zimbetul,retras de oameni, dusman al oricarii pompe si oricaruifast, mut pentru cel cari-1 incunjurat, inchinindu-sein adincul sufletului sail aceluiasi gind de rasbunaresi indreptare cu care murise nobilul sat var Selim.

Deocamdata, nu. se stia ce o sa vie cu Mahmud.Acestui om not, despre care Tarul era convins ca vafi cel din urma Sultan, i s'a cerut cu indidire, de la1808 innainte, mai ales dupa intilnirea de la Erfurt, deRusia, stapinirea Principatelor, linia Dunarii. Pentruaceasta Sirbil ar fi fost jertfiti imediat si fara parerede rail. Tata insa ca relatiile dintre Rusia si Frantadevin rele Inca din 1811, la sfirsitul anului prevazin-

9

130 isroarA STATELOR RALCANICE tN EPOCA MODERNA

du-se razboiul Grunt care avea s izbucneasca la in-ceputul lui 1812.

Dorinta de pace a Ru01or se face Inca' mai arza-toare, i concesiile incep sä aparä. Mahmud le refu-sase in negociatiile de la Iasi (Mart-April 1809); elmentinuse punctul sat de vedere chiar dupa ce, inDecembre, Napoleon declarase innaintea Corpului Le-gislativ ca recunoa§te anexarea Principatelor,pentrua le oferi, In adevar, citeva luni mai tärziii, Austria'.Mare le-Vizir Ahmed intra acum, in vara anului 1811,cu o puternica armata, dupa, gonirea Ru0lor dinRusciuc, in insula Slobozia din fata Giurgiului, si deacolo era sigur ca va putea lovi fortele ruse§ti, carescadeat necontenit prin indreptarea de trupe spregranita Poloniei, oricind va voi. Se intimpla insa ca,in Octombre, generalul rus Marcov, cu de la sine pu-tere, trece Dunarea i incearca o surprindere asuprataberei turce§ti, surprindere care izbutete. Trupeleturce§ti sint batute §i, chip& citeva saptämini, la 8Novembre, cele din insula trebuie sa se predea. Im-paratia turceasca nu mai avea alta armata pe care

o poata opune Ru0 lor.Natural ca negociatiile intre aceOia 0 Turd ail ur-

mat dup'a aceasta pe alta basa. Generalisimul Cutuzovcerea Dunarea. Apoi el arätä c s'ar multami 0 nu-mai cu Siretiul. Cind Napoleon se apropiè de granitaposesiunilor sale germane ultimatul Tarului catredinsul e numal din 24 Mart 1812, atunci sepresinta din partea Ru01or, in sfir0t, cererea Prutului.Ea putea sa para destul de modesta din partea unoroameni earl cu trei an' innainte naclajduiail sa ajungala Constantinopol. De la Curtea lui Alexandrualerga, ca om de incredere special, amiralul Ciceagov,pentru a foga, mina diplomatiei ruse§ti.

Sultanul Mahmud s'a impotrivit indelung i acestel

Iorga, Geschichte des osmanischen Beiches, V, pp. 176-81, 200-1.

sa

PARASIREA RISCULATILOR DE CATRE RIII PRIN PACEA DE LA 1812 131

cereri, sperind sa, salveze Ismailul, Chilia, gurile Du-naril, §i numal atunci dind representantul lui Napo-leon, a§teptat de mai multa vreme, generalul An-dréossy, nu se arata sa vie nici pana la sfirsitul lulApril, numai atunci a cedat Sultanul, aid invoirepentru incheierea pacil de la Bucure0i, prin careImparatia Turceasca pierdea Basarabia noastra.

Astfel trebuiesc 1 parasite toate legendele relativ latradarea Moruze§tilor, fiindca el nu aveati interesulca sa slabeasca, in schimbul unor neinsemnate da-ruff personale, provinciile asupra carora familiile loraveat sä domneasca. Ca i inceputul razboiului, Or-itul sail oglindeOe conditiile de politiat generald, Jata

de care nu se putea pastra in acel timp nicio traciitiespecialci.

Boierimea noastra era prea putin pregatita pentrua simti durerea acestel pierderi: ea a vazut numalca tiara e mai mica §i deci birul prea mare, ca gos-podaria thr personal& pierde, cele mai bune Tinuturlfiindacum in posesiunea Ru§ilor, ca se inchide" Prutul,§i el aveat o ciudata solutie ca sa impace luerurile:anume ca, 'in schimbul teritoriilor acestora pierdute,sai li se dea o parte din Tara-Romaneasca, pana, laIalomita.

Si, cind acesti boieri, cu o superioara crestere, gre-ceasca §i filosofica" francesa, cu amintiri marl defamilie, cu con0iinta unei lungi autonomil nationaleneintrerupte, acesti oameni bogati, cu practica, poli-tica §i cu legatuli in Europa, judecail aa, se poatevorbi oare de durerea nationald a Sirbilor atunci cindel aflara ca tratatul prevede in favoarea lor numaltratarea blind& §i marinimoasa" din partea Tur-cilor, plina si intreaga amnistie", lin*ea" lor, pebasa cedäril vechilor cetatl si daiimarii celor noua,

1 V. memoriul mied in Analele AcademieI Ronnie" pe 1910.

132 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNA

cu oarecare avantagii" ca ale Grecilor din insuleleArhipelagului, intre altele tributul moderat" platitdirect si ceia ce inseamna mal mult adminis-trAia afacerilor interioare"? Totusi el aii protestat laBucuresti, prin agentul rus Nedoba, prin Jacob Ne-nadovici 1, s'ail impotrivit, de frica represiunii 0 aincetarii situaOilor c4tigate. Dar, parasiti de catre Rusila voia intimplarii, cu propriile lor mijloace, ei IVpierdura rapede speranta cind, la capatul lungilornegocieri cu bunul batrin Celebl-Mustafa, trupele Sul-tanului intrara, la 1813, in tara, conduse de SirbulCursid-Pasa la Negotin pe drumul Vidinului, liberacum dupa scoaterea lui Mola-Pasa , la Semendriasi Sabath Caragheorghe, care se gindise a trece inRusia, se hotari acum, dupa o impotrivire foarteslaba, asa de slaba, incit aceasta ramine ca o path, pernemoria lui si a Voevozilor cari nu 1-ail ajutat, a seadaposti, bolnav si cu totul demoralisat, in Austria.

Si atunci, venind cu o politica turceasca cumintein locul politicei rusesti nebune, a aparut omul carede fapt a dat fiinta Serbiei de azi. Caci ceia ce Serbiainseamna azi se datoreste lul Milos Obrenovici, mintecumpanita, vointa, staruitoare si instinct politic ad-mirabil.

' Novakovi6, /. c., p. 159 si urm. Contele Ivelici veni In schimbspre a cere neInlAturata supunere.

CAPITOLUL al X-lea.

Milos Obrenovici si ideia unel desfaceri incete dinimpäeatia otoman5,.

Organisarea Statului sirbesc in formele lui definitivenu se datoreste, am zis, rascoalei lui Caragheorghe,rascoalä, care, daca, in aceasta privinta, n'a avut unrol hotäritor, are insa o alta importanta, destul de marede altfel. Imprejurari urmatoare numai, trebuiail sa deao alcatuire nationalä celui d'intaiii Stat crestin careincearca s'a se formeze, cu crestini scapati de suptstäpinirea turceasca dincolo de Dunare, dar importantastä in faptul Ca aceastä miscare de terani si haiducia fost expresiunea cea d'intaiil a nemultamirii popo-ratiei crestine cu vechiul regim otoman, dorind, ce edreptul, s'a pastreze, mai la urma,, legaturile cu Im-pärätiia Sultanilor, dar hotarItä totusi sa. capete Incuprinsul el o alcatuire interioara deosebita.

Pentru istoricul care nu se opreste cu cercetarilesale asupra unui singur popor, intr'o tara anumita siintr'un anumit timp, ci cauta pretutindeni termini decomparatie si paralèle istorice, pentru cugetätorul careintelege unele lucruri prin altele si isi da. seama Ca,In faptele oamenilor sint atitea elemente comune, care,studiate intr'un loc si timp, sint folositoare pentruexplicarea tuturor fenomenelor omenesti asamanatoare,

134 ISTORIA STATELOR BALCANICE tN EPOCA MODARNI

räscoala lui Caragheorghe are o insemnatate 0 maimare, pentru Ca ea infati§eaza un fenomen cu totuloriginal. Nu se poate spune am aratat-o ca a fosto revolutie provocata i ajutata de catre R4i. Ace--tia aü ajutat doar mai tarzit pe Sirbi, dar la urmatot i-au päräsit, läsindu-1 sa se descurce, cu foartemultä greutate, din mijlocul greutätilor in care intra-sera. Influenta venita din terile noastre, care in unelecasuri a fost folositoare, nu putea fi niciodata hotaritoare.Daca Ipsilanti s'a visat rege al Daciel stäpinindasupra Sirbilor, daca Sutu i alti Fanarioti i0 pre-gatiail in aceste parti un adapost pentru vremurilemai grele ale viitorului, toate aIi fost Insã numai lucruriaccidentale i colaterale. Cu toata presenta unui marenumar de Sirbi, chiar culti, in Ungaria, in posesiunileImpäratului i regelui de dincolo de Dun are 0 Sava 0 cutoate cã mi§carii sirbe01 din Turcia II corespunde acololupta pentru drepturi a elementului sirbesc colonisat

incercarea de rascoalä de la Crucica, in sate ro-mäne01, la 18081, nu se poate spune ca rascoalalui Caragheorghe ar fi urmat indemnuri venite din acesteparti austriace. Ap, dar ea are acest caracter origi-nal, ea, este facuta de Sirbi, pe teritoriu sirbesc, po-trivit cu nevoile i sperantele lor, cu vechile lor amin-tin i prejudecati, cu creOinismul lor patriarhal, cudatinile lor de credinta fatil de Voevozi i cneji,ca, in sfir0t, aceasta rascoala o face teranul sirb avindmodelele, nu in carti cetite, ci in invataturile, caretree de pe buzele unuia pe ale altuia, ale cintecelorpopulare nationale, a caror culegere o incepu un Sirbnascut in Turcia, vestitul VUC Caragici, numai in 1814(Mica culegere de cintece proaste ale poporului slavo-sirbesc").

Aceste cintece sint, de altfel. mindria Sirbilor,Cintaretii lor ratacitori, ace01 trubaduri" balcanici,

1 V. Emile Picot, Les Serbes de Hongrie, pp. 185-7.

si

si

Amos OBRENOVICI V IDEIA UNE! DESFACERT fisICETE DE CAME 'rum! 135

ati adus i la nol povestile in versuri despre eroiitrecutului, de la care apoi s'ag inspirat i acelea,mai noua, despre capeteniile noastre domnesti i razboi-nice 1. Fiecare din luptatorii lui Caragheorghe, acesta

Haiducul Velico, Milan Obrenovici, Milos Obre-novici, nu avea o mai mare ambitie decit de a ficit se poate mai asemenea cu un Marcu Craisorul.

Dar, dad ar fi fost numai atita, azi nu am aveaun Stat sirbesc, sag si dad acest Stat sirbesc arexista, atunci el nu ar fi fost decit o creatiune adiplomatiei europene sag a victoriilor rusesti, precums'a intimplat acest lucru pentru alte State din Balcani.

Dad, insa nu a fost nevoie de victorif rusestide interventia diplomatiei europene, dad, Serbia aputut sä se alcatuiasca prin propriile ei puteri si aputut sa traiasca prin ele in tot veacul trecut, aceastase datoreste in rindul intaig cuminteniei unul orncare nu a fost un mare viteaz fara sä se sperietotusl de lupte, cad nu se poate speria cineva deele intfo societate unde viata n'are valoare i pla-cerea cea mai mare a ei este inclestarea cu dusmanuldar a fost inzestrat cu un admirabil spirit real, cuo siguranta desavirsita in margenile posibilitatilor po-litice. Nimeni din cei ce s'ag apropiat de dinsul nui-ag putut tagadui aceasta insusire hotäritoare 2 Bacite cineva, ca scriitorill german Possart, in cartea saDas Fgrstenthum Serbien", din 1837 3, Ii socoate cape unul din cel 'mai marl monarhl at timpului sag.Ajunge insa o privire in biografia lui, datorita prin-cipalului represintant al literaturii sirbesti din acesttimp, lui Vuc Caragici, pentru da seam& oricine

' N. lorga, Balada popularet romdneascd, originea i ciclurile et, Vit-lenii-de-Munte 1910.

2 V. i St. Rene Taillandier, La Serbie au XIX-e siecle Kara-Georgeet Milosch, Paris 1875 (simplä compilatie).

De acelasi, Das Leben des Fitrsten Milosch und seine Kriege, nachserbischen Originalguellen bearbeitet, Stuttgart 1838.

insa,

3

insusi,

si

a-sl

136 ISTORIA STATELOR BALCAMCE iN EPOCA MODERNA

de drumul gret pe care acest om a avut sarl stra-bath', si de mestesugul cu care a stiut sa ajunga panala capat. fara, alte cunostinti, fara alta stiinta delume decit ale until simplu teran.

Milos Obrenovici era la inceput o personalitate atitde obscura, incit nicf nu poarta un nume care sariapartina. Mama lui se maritase Intãi cu un Obren;tatdl säü insa era Teso, al doilea sot. i, de oare ceacesta era un teran de rind, pe cita vreme cellaltfusese mai bogat si mai cunoscut, Milos a luat numelelui Obren. Ca tinar a pascut i dus prin Dalmatiaturmele de porci ale fratelui Milan, care era in adevarfiul bogatului. Cita vreme Caragheorghe a stapinit inSerbia, Milos nu avea niciun motiv ca sä apara peplanul Intäiü, cu atit mai mult, cu cit nu lucra de-cit ca represintant al acelui frate, cneaz de Rudnic,Posega i Ujite 1. Dupa ce insa capetenia recunoscutäa natief a trecut ca fugar in Austria si natia cadeiarasi supt dominatia turceasca, MIA nicio asigurarein tratatul din Bucuresti, fara niciun sprijin din parteaambasadoruluf rusesc la Constantinopol, conducerealuf, singurul sef cu vaza, ajungea neaparata.

Dar, la inceput, neavind trupe la indemina, cad,odata cu fuga luf Caragheorghe, tovarasif lui se im-prastiaserä , Milos, numit de Turd Obor-Cnez deRudnic, de Craguieva i Posega, ba chiar fid adoptival noului Pas0, a fost numai un spectator indureratal caderif poporuluf sat, ale carui miscari de impo-trivire le impiedeca., silind la fuga pe Hagi-Proclan,viitorul tovaras al lui Tudor 3. Prin marl silinte, elajunse apof, in 1815, sa poata proclama la Tacovo

numai dupa trecere de citeva luni de zile dinnot rascoala. Joan Dobracia if aduse un mic sprijinde Munteni irnpotriva chehail care in numele Pasei de

' Ranke, /. c, p. 265.2 Cunibert, /. c., p. 71.

Ibld., p. 82. Stanoe Glava§ peri.3

MILOS OBRENOVICY SI 1DEIA UNEt DESFACERI 1NCETE DE CATRE TURD! 137

Belgrad, Soliman, stapinia tara i o ocupa cu al lui.Cu fagaduiell de prada i voie de omor se mai sten-sera si altil. Pribegil alergara din Ungaria. Vechilesanturi fura sapate din noir, pe Morava si aiurea.Turcil fugira din Craguievat, dar trebui o lupta formal&pentru a-I scoate si din Pojarevat, unde se intarisera.

Era un räzboiU, si nu era unul. i iata de ceanume.

Indata dupa räscoala, Milos Meuse o declaratie so-lemna, care nu cuprindea in sine numal decit des-facerea de Imparatia turceasca, ci numal dorinta dea nu avea pe Turd in alte cetati decit in Belgrad,si aid nurnai pe Pasa cu opt tovaräsi, de a platibirurile laolalta, de a le stringe si de a le da inmina unui trimes special al Sultanului sail al Pasei I,conditii care, fireste, fura raspinse la inceput, dar,pentru aceia, epopeia lui Caragheorghe n'a mai fostreluata. Causa este de cautat in personalitatea luiMi10 intãi, dar, in acelasi timp, si in dispositia deatunci a Imparatiei turcesti fata de supusil din acesteregiuni. Turcil nu voiat sa pedepseasca pe Sirbi, nuerail insufletiiti de sentimente de rasbunare impotrivaacestor oameni, cari pänä atunci se arätasera foarteascultatori, gata de plata si de jertfa i cari, mai laurma, nici nu cereat prea mult. i, pe lIngã acestea,conducatorii trimesi impotriva Sirbilor afar& de be-glerbegul Rumeiiei, Marasli-All, din Mesopotamia ,eran i el ffi de crestini, mai ales cei in legatura, cuBosnia, cari, in ceia ce priveste limba, natia, erauel Sirbi. Si, oricit s'ar admite cä religia poate saschimbe pe oameni i oricit ni-am aduce aminte deadagiul latin honores mutant mores", totusi acestifii de terani sinatiat de sigur in sufletele lor cevapentru intregimea natiunil din care se desfacusera.

Ne mai fiind Rusii in apropiere, cari sä inteteasca

1 V. Geschichte des osmanischen Reiches, V, pp. 219-20.

si

138 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNA

pe Sirbi, iar, pe alta parte, noul conducator al ras-coalei fiind o personalitate atit de inzestrata cu simtpolitic, se putea ajunge la o intelegere. Ea s'a si facutde Milos prin infalisarea personala innaintea lui Cursid,apoi prin aceia garantata de un cavaleresc deli-basa innaintea Vizirului Maras li-All. Inca mai bine-voitor se arata acesta, care nu ceru macar pre-darea armelor. Pe cind, in toamna, se negocia desoli sirbesti, vechili supusi ai natiei aparate, la Con-stantinopol, trupe turcestl regulate intrara acum, pu-tine la numar, in provinciile sirbesti si ocupara Se-mendria si Belgradul, unde se aseza ca Pasä insusiMaras II, in rostul guvernatorilor de odinioara. LuiMilos i se ceruse numai sa, declare Pasei ca Sirbiisint raialele Imparatului, care, din partea lui, II reco-mandase Pasei asa cum Dumnezet II recomandaselui Imparatia 1. Dar birul se stringea acum de Sirbisi puterea proprie a muselimilor incetase in toate satele,cirmuite exclusiv de cmeti. Si pe lInga Pasa din Bel-grad se aseza si o cancelarie crestine , care sa joacerolul de represintantä permanenta a n4iunii sirbesti.

Astfel se creiaza o Serbie autonomä; de si in ce-tatuia Belgradului se gäsesc si mai departe soldatiturd, totusi Sirbii li privesc tot mai mult ca peagentii inarmati ai unei puteri straine. Dar, in afarade aceasta, regimul de guvernare este dublu, eel cres-tin si cel turcesc pästrindu-se in tot cuprinsul Orii,cad In localitatile mai insemnate stab aläturi si ju-deca muselimii, invoiti de Cneazul eel Mare, pe mo-hammedani si cnejil pe crestini. Si, cu deosebire,mai presus de Pasa, dispunind de o autoritate nela-muritä, adese off cu totul separata de amestecul celor-lalV cneji in afacerile sale, intr'un timp chid Voe-vozil, promotorii miscarii, dispdrusera cu desavIrsire,

avind o tendintä de stapinire absoluta, se ridica

1 Ranke, 1. c., p. 282, si mai ales Cunibert.

MILO§ OBRENOVICY SI IDEIA UNE! DESFACER! INCETE DE CATRE TURCI 139

autoritatea lui Milos. In primavara, aceste cuceriri leprimise i Sultanul.

noul Obor-Cnez, se impaca destul de bine cuacest regim. Prin el putu sä scape in adevar de ri-valii sal, Zia a lovi el insusi. Asa se intimpla perind cu Petru Moler, zugravul", presedintele Cance-lariel, care voia in Serbia autonoma patru sefi nea-tirnatori unul de altul, si, dupa peirea misterioasa pedrum, de hoti" , a episcopulul Nicsici (de UjiteSabat), i cu InsuI Caragheorghe, venit din Basa-rabia pe la Mehadia 1. La 6 Novembre 1817, dupa,un an de zadarnice negocieri cu Turcii 2, se facu astfelrecunoasterea lui solemna ca principal Cneaz", cudrept de mostenire.

ViAa aceasta speciala a Serbiel noua trebuia saafle foarte rapede o lamurire, i iata de ce. Turcil nuputeati stäpini, si el nu puteat sã ramiie in acestelocuri prea multa vreme, in astfel de conditil. Lorii trebuie anumite imprejurari de viata., ca sa se poatamentinea mai multa vreme pe acelasi teritoriu. Malales elementul mai bogat, mai mlndru, cu mai multe

ca in Dobrogea, ca in Bulgaria , face tot-deauna asa. In schimbul acestei poporatii musulmanecare pleca, venira insa mil de oameni din provinciilecrestine, locuite de Slavi, bucurosl de stramutare,pentru cä, in cea mai mare parte, aceasta tara era li-bera, pentru ca slujba bisericeasca era in cinste, pentruca judetul 11 dvea un crestin, pentru Ca o strajacrestina incunjura pe un stapinitor, fie si de ultimulrang, tot crestin. Si din Bosnia, unde chestia agrara,a nenorocitilor cmeti, storsi de begil coboritl din ye-

I Cu el era un Leonardi, din familia greco-romIna cunoscutA, carerAmase dup. 4812 peste Prut. Capul sad fu expus la Constantinopolca al mail vestit haiduc". Sotia i fial lui furd asezatI de Milos lamosia sa de lInga Galati (Cunibert, II, /. c., p. 31).

2 Cunibert, / c., p. 152 si urm.3 Obor-CnejI i cneji supt el aveail administratia.

Milos,

traditil,

140 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA NODERNi

chii lor stapini po1itic i teritoriali, indemna sprepäräsirea pamintului, si din Bulgaria porni deci aputernica emigratie càtre Serbia, intärind-o. Se facuastfel pänä tärziü, prin 1860-70, o adevarata concen-trare slay& in cuprinsul Serbiei. i pretentide ireden-tistilor bulgari de astazi fat& de anumite Tinuturidin Serbia, locnite de o populAie bulgareascd, laPirot Nis nu sint dec.' intemeiate, de oare celocuitorii din aceste pärti aü venit mai de curind dinBulgaria, dupa% stabilirea autonomiel sirbesti.

dupa,1817 conflictul de atribuO continua intre celetrei puteri: Pasa cu muselimii lui, clasa conducätoarerazboinic'a si Milos, acel Milos care a stiut a imobilisape Pasä, care infrineaza si pedepseste pe cneji, fa-cindu-i serdarii" lui, arestindu-i, torturindu-i, osin-dindu-1 la moarte, ca mice Pasvantoglu, precum, la1825, el sfaxima rascoala teraneasca, de ling& Cra-guievat, provocata de greutatea birurilor si reaua ad-ministratie prin cneji, a lui Miloie diacul ajuns,din diacon, negustor de porci da punctual Impa-ratului birul, haraciul, i darea specialä, poresa, §i a-copere pe Pasa cu tot felul de daruri.

In 1820 era vorba de un Erman de intarire pentrubunul, credinciosul, darnicul vechil crestin al Serbiei,si el merse la Topcider6, Topciderul" Serbiei, pentrua-1 asculta cetirea. Era vorba in acest not act pentruprivilegil si de fixarea definitivä a tributului, de mar-genirea la cetati a jurisdigiei musulmanilor. Sirbiicerura ins& rascumpararea pamintului din mina spa-hiilor, aducerea la indeplinire a fägaduielilor cuprinsein pacea de la Bucuresti. Firmanul nu se mai ceti,si hogeachianul se intoarse prin Bucuresti2. Trimesiisirbi cari rnerserã la Constantinopol ca sa arate ase-menea dorint,1 pentru toatä Serbia fura arestati.

Dar, pe ling& aceasta, Milos va mai avea sä1 Ranke, /. c., p 306 0 urm.; Cunibert, 1. c., p. 112 §i urm.2 Cunibert, /. c., p. 171.

si

MILO§ OBRENOVICI SI IDEIA UNEI DESFACERI fNCETE DE CX.TRE TURC1 141

lupte si cu clasa culta, care se ridicase tot dinmijlocul natiunii sirbesti, clasa, care nu exista cudouazeci de ani in urma decit in Austria si in Un-garia, tiparindu-se cartile in Viena si in Pesta, sicare acum, dupa ce se Intemeiase Serbia autonoma,gasia avantagios sä se coboare pe teritoriul li-ber, ceia ce multora Ins& li parea si o sfinta, datorienationala. Ace Iasi lucru ca si la noi in ceia ce pri-veste coborIrea Ardelenilor, mai putin a Bucovinenilor,intre anii 1816 si 1860, in epoca lui Gheorghe Lazarintaiii, in a lui loan Maiorescu, Laurian si Papiu Ilarian,cind tot invatamintul nostru e stapinit de dascalii depeste munti, cari-i del un Innalt si mindru ideal.

Sovietul, Sfatul II propusese un doctor In drept dinHarcov, Filipovici. La 1771 cartile sirbesti si ca-lendare se tipariail la Iosif Kurzböck din Viena,editor si al cartilor romänesti pentru monarhie, ceiace se Mai pentru amindoua limbile si dupa ce tipo-grafia ajunse a Universitatii din Buda. Inca, de la1787 la Novi-Sad (Neusatz, Ujvidek) avea tipografiesi librarie Emanuil Iancovici. Cea d'intaiii foaie, a luiStefan Novacovici, se publica la 1791 In Ungaria, sila Viena tipariat Inca la 1813-22 Dimitrie Davidovici,din Selim, si Dimitrie Frusici Srbselti Novine (Nou-Utile sirbesti"), mutat& apoi la Belgrad. Tot in Un-garia iese revistele lui Magaresevici (de la 1825) siTeodor Pavlovici (1831). Povestile sale pentru poporle publica in Buda Milovan Vidacovici, de si nascutdincolo de Sava. Dupa Dosofteiti Obradovici, carecum am spus nascut in Banat, ucenic la Ti-m*ara, calugar la Opovo, calatoreste prin toata Eu-ropa pana in Anglia, traind mai mult peste hotare(t 1811 in Belgrad), Vuc Caragici, care invata si laCarlovat, cla la Viena, in 1814, Grarnatica pe graiulprostului popor", Dictionarul serbo-germano-latin, Po-vestile din 1821. Danita, almanahul sail (1829) sicintecele poporului strinse de el apar la Leipzig

142 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNA

(1823, 1833), la Viena (1841-65), ProverbeIe tot laViena (1849), ca si ultimele Povesti. Acuma insa, peurma lor, se ridica, si in Serbia o noua, generatie,careia aceastä asprä monarhie patriarhalä nu puteasa-i placa mai mult decit diacului Miloie.

Si Milos, din partea lui, de si a creat, in 1841,fondul de scoll, a facut la 1832 gimnasiul din Cra-guievat pe vremea reformelor scolare ale lui A-lexandru Ghica in Muntenia si lui Mihai Sturza inMoldova, liceul din Belgrad (1838), seminariul, ti-pografia princiara, condusa de Adolf Bermann, caretrecu apoi la Iasi, societatea pentru literatura (1841),de si supt dornnia lui, a celui simplu, dar intelegator,s'a intemeiat, de Joan Sterici Popovici, din Virset, tea-trul sirbesc (1842) 1, ramase un necarturar, care nustia macar sä faca o iscalitura. Si din ce in ce maimult acesta trebuia sa fie privit ca o scädere. Pro-iectele Apusenilor de felul lui Davidovici, caH doriatConstitutia in sensul liberalilor europeni 2, II lasaii rece.Si tot asa laudele Guvernului orinduit" al Rusiei pecare le aduceati Nenadovici si emigrantii intorsi dinBasarabia3. Niel' impresiile pe care le culese StoianSimici, fosta slug& a lui Mihai Ghermani,--si acestafost pandur rus si spion sirb, la Bucuresti4, nuavura, vre-o inriurire asupra lui.

Totusi acest om era asa de necesar, asa de vaditunic, inch a invins. A doua zi dupa ce Conventia dela Acherman, in 1826, hotara pentru Sirbi cult liber,sefi colectivi, autonomie, intregire teritoriala, impositunic, rascumpararea pamintului spahiilor, drept despitale, scoll si tipografii", permisiune de a circulapentru negustorii sirbi si. interzicerea sederil Turcilorin tara, precum s'i, pentru toate, un fel de Regula-

1 tirile clupl Picot, 0 dupg. Kanitz, Serbien, Leipzig 1868.2 Cunibert, /. c., I, p. 312 ei urm.3 Ibid., II, p. 31.4 Ibid., pp. 77 0 urm., 149.

MILO§ OBRENOVICI I mETA. UNE! DESFACERT iNCETE DE CATRE TURCT 443

ment Organic" si-dupa, noua recunoastere a WI Milosde cney, in lanuar 1827, se da in Novembre 1829

apoi la 29 August si 30 Septembre 1830, un firmanhatiserif solemn, prin care se recunoaste tot ce esti-

gase Serbie'de fapt adeca inteligenta si energia lulMilos pana, atunci. Muselimil dispar cu totul, tri-butul unic e admis, ca i scoaterea de pe mosil aspahiilor i, in genere, a Turcilor din tara,' ; restul eraconform cu prescriptiile Conventiel. Biserica sirbeasca,se intemeiè cu episcopI sirbi, can nu ere' datorIiea la Constantinopol hirotonisirea. Granitile recunos-cute Serbiel in Maiii 1833, dupa ce fusesera, fixate deo comisiune turco-rusä, din care facea parte si Ko-tzebue, care a fost si consul la noil, o mariau cu o tre-ime. Urma noua aclamare a lul Milos, care se faceaca voieste sä abdice, de si Sultanul II recunoscusecneaz ereditar. Ca raspuns el dadu e drept dupa,o räscoala Constitutia din 1835. Parasind drepturilesale asupra oamenilor si averilor, recunoscu controlulunui Senat i judecatori liberi. Dar pan& la sfirsit ra-mase acelasI: intreg in cele bune i in cele rele, tiranindispensabil -pentru un popor copil.

Nu e Inca locul sa se arate imprejurarile In cares'a sfirsit stapinirea,maI tarziU, dupa o revenire ne-asteptatksi viata omului caruia Serbia,exploatataprin monopoluri de import si export, jignita si sin-gerata prin persecutii II datoria, Insasi existenta sa.

Judectndu-I Ins& opera, in care este multa parteabusiva i grosolana, un element covIrsitor de barba-rie primitiva, nu se poate sa, nu raniiie cineva prinsde un adinc sentiment de respect. Fata de Turd, ela stiut sä gaseasca nota just& Nimeni altul nu ar fiputut sa, se mentina decit unul care gasise aceastanota. Europenilor li place sa defineasca, lucrurile in

I Cunibert, c., I, p 307 i urm.

sa-sI

pi

pi

/

444 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNI

ele insele, Orientalilor ins& li convin mai mult fara de-finitie, cad ei se razima pe oameni, si nu pe ran-gue, titluri si situatil, pe legi Inca mai putin.Un altul decit Milos ar fi cerut de sigur Sulta-nului sa-I dea o multime de asigurari, ar fi intre-buintat negocieri diplomatice si staruinte de ambasa-doe. Milos n'a facut nimic din toate acestea. El s'aimprovisat in Serbia ca om de incredere al Sultanu-lui, ca un fel de Pasa, crestin al Sirbilor. Mahmudstia bine ca, atita vreme cit Milos, vechilul lui, stä-pineste, va fi liniste in Serbia, ca tributul va sosi laConstantinopol in ziva hotäritä. Cunoscindu-1 ca ad-ministrator cinstit in numele Sultanului, Turcil 1-ailtinut si ail respectat intr'insul pe cel d'intait stapini-tor crestin in cuprinsul popoarelor balcanice, ceia cea fost un lucru mare si pentru alte popoare de acolo,cad situatia 1'11 Milos a insemnat ceva in tendinteleacelor popoare catre libertate I. Astfel rolul sail n'a fostnumal pentru Sirbi al unui precursor, ci si pentru acelaltii, mai culti, mai bogati, sprijiniti mai mult, pentruel insii si pentru stramosil lor mai ales, de Europa.

La dinsil venim acuma.

I V. frumoasele descrieri din Otto von Pirch, 1?eise in. Serbien intSpeitherbst 1829, Berlin 1830.

CAP1TOLUL al XI-lea.

Originile comploturilor grecekiti pentru eliberare.Ideia Impärátiel bizantine.

Innainte de a cerceta Eteria, societatea care apregatit 'rascoala Grecilor, innainte de a vorbi decele doua cimpuri ale rasculatilor, unul in Principate

cellalt in Moreia, innainte de a se arata in liniilegenerale infringerile i biruintile, inceputurile de orga-nisare, tulburaxile produse de anarhie in mijlocul con-ducatorilor, este necesar a ne orienta in lurnea ideilorcare puteati sa' inriureasca pe Greci, in curind ridicatiimpotriva dominatiei turcesti.

Si aid se pune intrebarea. care la Sirbi nu s'apus : pentru ce la Greci astfel de idei de libertatenu puteat exista i innainte?

In rascoala lui Caragheorghe este o izbucnire spon-tanee de -nemultamire a teranimii din Tinuturile sir-best impotriva apasdrii turcesti : pe alocurea impo-triva capriciilor jignitoare si crude ale stapinilor, inalte parti impotriva unel dominatii, care, prefacindu-se,fatal, in timpurile din urma, trebuia sã provoace acestenemultamiri. Dar scriitori, cari sa influenteze prinscrierile lor asupra izbucnirii rascoalei, cari sa con-duca aceasta rascoala in cele manifestari aleei, cari sari dea un program si sari pregateasca o

10

146 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNI

clasa conducatoare, menita sa stea in fruntea Sta-tului celui noü ce era sa se organiseze, n'am intil-nit la Sirbi. Alcatuitoril de fabule, de bucati rimate,de scurtd povestiri in prosk pentru prosti" in limbalor proaste, influentat nici asupra lui Cara-gheorghe, nici asupra lui Milos Obrenovici mai pe urma.

Cu totul altfel insa trebuiail sa se petread, lucru-rile la Greci, can represintaii i de aceasta nu seindoia nimeni partea cea mai luminata dintre cres-ting supusi Imparatiei turcesti. Locuitori in orasein porturi, in insule sail in regiunile indreptate catreApus, or chiar in contact direct, puternic i continut,cu Apusul, Grecii aveail mai mult prilej, intr'un anumesens chiar decit noi, de a se impartasi de culturaeuropeard a veacului al XVII-lea i XVIII-lea. Cad,cu toata clasa conducatoare, necontenit atinsa decultura latina, francesa, chiar i germana, poporulmistru de terani, cu orase patine si departate, carenu erail din punct de vedere national ale noastre,era mai isolat, i, pe linga aceasta, Rominil aveailgrija administratiel proprii, a al:dr-aril nationale im-potriva dusmanilor ce amenintail, i, astfel, ii lipsia ra-gazul ocupatiilor comerciale, care imbogatiat mai ra-pede i cereail pentru aceast 5. imbogatire zilnice rela-tiuni cu lumea italiard si cu alte popoare maritimedin Apusul Europel.

Despre cultura greceasca se poate zice ca nu aincetat niciodata, cu totul. Dar stie oricine ca aceastaculturl greceasca in timpuri mai noua nu se ridicadecit 'Ana la o innaltime modesta, Ca ea a decazutfoarte rapede in formalism, in exercitii de stil, careInlocuiaü cultura adevarata, cu sfortarile retorice, ant-metica, cu invatatura pe de rost a regulelor el, morala

insasi filosofia cu nomenclaturi sec"' i zadarnice.Daca este vorba de o cultura in acest sens, atuncineaparat ca Grecil aü avut totdeauna o cultura. Dar

nail

ai

si

ORIGINILE COMPLOTURILOR GRECErf PENTRU ELIBERARE 447

aceasta cultura nu era o cultura spontanee, capabilade desvoltare, ci una care nu se putea adapta la ne-voile noi de viata, transformindu-se potrivit cu acestenevoi de viata, ale poporului grecesc. Acest lucru nuinsearnna insa cä o asemenea cultura e si inutila, cacimice cultura, in orice imprejuraxi ar fi primita si off-

. cit de mult s'ar cauta sä se inlature viata din-tr'insa, totusl cuprinde in sine germeni de viata, carise vor desvolta mai tarzit, in alte imprejurari,com-plect sail ba, dar se va desvolta. Nu existä cultura,Molt de incremenira ar fi ea in formele el, fie chiarcultura chinesa, care sa nu aiba intr'insa ele-mente menite sa transforme in bine sufletul omenesc.

Grecii luminati se plingeail de alminteri necontenitimpotriva invatdmintului sterp si cäutail sa-1 corectezesi sarl innalte pe cit cu putinta. Scrisorile lui Coraiin frantuzeste, sail acele admirabile scrisori grecesti,tiparite in Franta la 1838 ', dati la fiecare pagina, alaturide lamuriri foarte pretioase cu privire la societatea si Re-volutia francesa, si aceste plingeri miscatoare cu privirela decaderea poporului grecesc. Astfel, cazindu-I in miniacestui Invatat Grec asezat la Paris, care a pregatitcea d'intaid editie critica a lui Hipocrat si aveacele mai onorabile legaturl cu fruntasii culturii fran-cese din aceste vremi, o carte francesa, a unuiscriitor de origine olandesa, De Pauw, in care sevorbia cu cea mai mare lipsa de consideratie desprepoporul grecesc, spunindu-se ca a pierdut toate virtutilede odinioara, ca z incapabil de a se ridica la oarecareinaltime de ideal, ca, prin urmare, toate sperantelede renastere sint pierdute, el e prins de o adincä in-durerare, de o nespusa parere de rail ca ai lui se bu-cura de o astfel de reputatie. Insa si el recunostea ca,in cea mai mare parte, aceste aprecieri sint drepte,Ca urmasii vechilor Greci, cari, cu atita vreme Irma-

1 'Abccp.coetioo Kopil 'EntgroAcct, Paris 1838.

148 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EFOCA MODERNA

inte de Frances '. si Eng1es, daduserä lumil o civili-satie, pe care unil o cred, cu dreptate, in multeprivinte superioara celei moderne, cä acesti urmasi alGrecilor vechl abia stit sa scrie corect gramatical limbalor, ca, dincolo de aceastä limba rudimental* a nouluigraiü grecesc, el nu se mai pricep la nimic.

chiar Corai, cind spune cu durere acestea, nuse gindeste la innoirea sufietului, ci numal la regulelegramaticale calcate! In aceasta privinta el a datchiar normele privitoare la dialectul" cel noil, alacelei apla" , care, dupa socotinta lui, nu poate filasata in halul in care era vorbita. de popor si incare o culegea Ionianul Salomo pentru a scrie in eaimnurile sale aprinse care lupta i libertate, cel maifrumos product al literaturii grecesti revolutionare.Ba se gindia chiar sã scrie o mica gramatica nor-mativa, cum a fost a lui Caragici la Sirbi i, la Ro-mini, vestitul indreptariti gramatical al WI Eliad.totusi, oricit de mare ar fi fost puterea traditiei oarbe,raminea pentru Grecl i pentru ucenicii lor o poartadeschisä prin care aveail atitea de vazut, daca ar fiavut curagiul sa iasa in pragul el si sa se uite dreptinnainte

Ceia ce ne intereseaza mai mult insa deck aceastanepricepere de a scoate din cunoasterea limbil imen-sele foloase pentru suflet pe care ea le facea cu pu-tinta, este lipsa de legatura intre cultura greceascaa veacului al XVIII-lea i inceputului veacului alXIX-lea cu scale ei din Cidonia, din Smirna, dinChalke, din Curti-Cesmè, a lui Alexandru-Voda Mo-ruzi, cu privilegii de la Selim al III-lea, din Chioso adevarata Universitate cu 14 profesori, care a datpe Vardalah , din Principate, din Epir chiar, de

De semnalat dicOonarele ce apar n acelas1 timp cu ale noastresi ale Sirbilor: al lui Vlastb i Scarlat Ghica, al lui Antim Gaz1, apol,Chivotul" (Kc6orcbg), Inceput la 1817 supt patronagiul lui Alexandru-Vodri Moruzi si din care apdrurd con' pill la litera A (Rizo Nerulos,Neugriechische Litteratur, pp 157-9).

Si,

1.

l

ORIGINELE COMPLthURILOR GRECESTr PENTRU ELIBERARE 149

unde vin Lanobros, Philippide, din Tesalia, patria luiStefan Duncas si intre tendintele veacului. Lucrulcel mare care trebuia facut pentru (reci era, in a-devar, s6, se gaseasca, aceastä legaturä intre catego-riile lui Aristotele, intre cuvintele .grele ale lui Hesiodori Pindar, i intre imprejurarila in care natia tre-buia sä traiasca in timpurile moderne. Dacä s'ar figasit spiritul care sa faca, de la inceput aceasta le-gaturä, el ar fi insemnat mai mult pentru desvoltareapoporului grecesc decit adunarea tuturor logiotatilor"1aoIalt i decit o intreaga oaste de clefti i pali-cari, de cari era plin Olimpul, ca i vaile Macedoniei

Epirului.Dar, pentru ca omul acesta s'a existe, se cerea sä

se intruneasca inteo singura persoana mai multe in-susiri. Se cerea ca el s'a fie foarte invatat si, in ace-

timp, ca sufletul lui sä nu fie strivit de aceastainvatatura. Si mai trebuia sä paraseasca regiunileräsaritene, unde se pare cd un blastam apasa asuprasufletelor, prin tiranie i robie, lingusire,abus, exces i umilinta, pentru a merge sa", se aseze,o bucata de vreme cel putin, ca Dosofteiii Obradovici,la Leipzig, la Paris, la Londra, in regiunile apusene,in care totul se razima pe ordine, pe lege si datoriesociala.

De multe on ar fi putut sa se creada cä omulacesta s'a i capatat. Nu ne gindim la Corai, rämastotdeauna, cu toate avinturile lirice ale sufletuluiun filolog, nici macar un profesor. Cel d'intaiii incare Grecii si-aü pus sperante marl a fost Rigas dinVelestin, care era Aromin, traind pe vremea aceiacind Arominii negustori drat raspinditi prin toate par-tile Europel, in colonll foarte importante, ce se in-tilnesc pan& la Londra, cuprinzind intreg conti-nentul inteo retea vast& de comunicatil comerciale

Un plan de Universitate la Ambelakia \ibid., p. 70).

Ial

sat,

i

1,

ei

obraznicie,

150 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN E.POCA MODERNA

rapezi, in cel mai innalt grad folositoare negoOluiapusean. Rigas, care a stat citva timp ca secretar laBucuresti si a pornit din centrul grecesc al Vienelpentru a face acea incercare revolutionara, care, prinlava tradare a Austriecilor, ii akin pe mina ucigasi-lor Pasei din Belgrad, a fost innainte de toate un poetde energie, deosebit in felul acesta de ceilalti cintaretfgreci, in numar destul de mare, pe cari-I domina zim-bitoarea figura anacreontica a lui Atanase Christopulo,din Castoria Macedoniei, dar oaspete al Principatelor,innoitorul poesiel lirice grecesti, ale carui bucati ero-tice sint imitate si de poetil romini de pe la jumatateaveacului al XIX-lea, de la Vacaresti 'Ana la Eliadtinar.

Rigas, ale carui poesil, intre care vestita Marsi-liesa greceasca", aparura, du-pa moarte, la Iasi, in 1814(volumul fu insa distrus)1, este cel d'intaiii care adat poesiei grece3ti un caracter luptator, in vremeacind la Moscova cinta filosofia amabila a scepticis-mului un Fanariot, care a domnit aid o bucata devreme, i, innaintea razboiului de la 1788, a fugit inRusia, unde si-a publicat poesiile, Alexandru Mavro-cordat, zis Firaris (Fugarul).

Dar sfirsitul lui Rigas, care cauta legatura cu Sirbil,pe Can ca i ceflalI cugetätori greci II privia, de alt-fel, ca parte integranta a natiunii eline" , meniti aface si el parte din Imperiul de Orient innoit pentruGred, nu inseamna i sfirsitui agitatillor grecesti invederea unui viitor mai bun. Era si imposibil sa seispraveasca asa de rapede.

Doar nu e vorba, ca la Sirbi, de erani inchisi in-tr'un teritoriu definit, in margenile inguste ale caruia,expuse rasvratirilor dusmane, se poate innabusi orascoa15, ci de un element raspindit pe toata supra-fata Europei i pe o mare parte din coastele Asiei

Rizo, /. c., p. 60.

ORIGINILE COMPLOTURILOR GRECE§T1 PENTRU ELIBERARE 151

apusene, in contact cu ideile revolutionare ale Apu-sului, sprijinit pe -o organisatie religioasa perfectape autonomia politica a Principatelor, incredintateconduceril lor. Innabusita intr'un loc, miscarea puteadeci oricind sa apara in altul, foarte departat.

In aceasta raspindire era ins& i o primejdie: to-tala diversitate a idealului, a conceptiei miiloacelorprin care se poate atinge. Cei din Apus erail preamult dispu$i sä iea drept realitäti frasele, nepotriviteoriunde, dar in Orientul supus Turcilor $i mai putin,ale agitatorilor filosofiei" veacului al XVIII-lea. Coraie insufietit de cel mai curat patriotism, daca pa-triotismul trebuie sa cuprinda innainte de toate iu-birea solului natal, simtul de continuitate cu genera-tille precedente din acela$I neam, de la Elinii cei veclif

pana la psaltul de la Smirna, caruia-i scrie $i pecare ar vrea sari vada ca pe un emul al lui Pindar$i Omer, tendinta de aparare a propriei natiuni im-potriva atacurilor drepte sati nedrepte ale strainilor;dar, daca patriotism insemneaza 'si o orientare i oacumulare de energie, in vederea realisaril cit sepoate mai apropiate a unui scop bine definit, acestfel de patriotism if lipseste. Si nu e numal migalealafilologului, satisfacut mai mult decit de mite ca, aindreptat un pasagiu din autorul sat, ci Inca ceva :respectul superstitios pentru Revolutie, admiratia imo-bilisanta pentru ispravile el.

Dar, daca, se poate zice asa despre Corai, oarefost, printre Green din Apusul Europei, $i

mai putin invätati i cu mai putina reputatie decitdinsul, dar cari, amestecati Iii viltoarea revolutionaravor fi cules indreptari mai practice pentru natiunea lor ?Din nenorocire trebuie sa spunem: nu. Avem serisorlsi de la ei, de la un Constantin Stamati, consul alFranciei la Altona, care cautase a fi mai innainte consulla Bucuresti, dar nu reusise, cad Turcilor nu li placeasä aiba ca represintanti ai Puterilor straine pe teri-

si

n'ad altd,

152 ISTORIk STATELOR BALCANICE IN BROCA. MODERN/

toriul lor raiale,de la un Panaioti Kodrikas, cores-pondentul lui Stamati 1, cari ni-a läsat si el o sumade scrisori destul de ordinare. Asamanarea de ve-derl la toti acesti cetateni" de origine greceasca eperfecta. Sint numal niste visionari cari se bucuräca oamenii aü devenit egall, liberi si frati in urmaelocventel lul Mirabeau i cutitului ghilotinel WI Robes-pierre. Ei nu vor fi folositori nicl Corai cu nimicin ceasurile de crisä care cereat imperios oamenlde actiune.

Si, daca la oamenil invatatl al Grecilor nu gasimindemnul sigur la fapte folositoare, II vom gäsi poate,acest indemn, la oamenil politici ? In lumea politicagreceasca nu -se crease oare de la o bucata de vremeun ideal de libertate, care, stapinind de la o vrememintea oamenilor politici ai elenismulul, s fi influen-

si asupra rascoalel de la 1821 ? Acest ideal exista,si el influenteaza asupra rascoalel Grecilor in asamod, ca fara dinsul rascoala s'ar fi pierdut, in Moreia,intr'o agitatie teräneasca, o jacquerie" crestina, rapedepacificata in singe, i, in Principate, intr'o aventurapersonalä, rapede cazuta si ea prin indiferenta noastra,care era o datorie nationala.

Sä urmarim originea i desvoltarea acestui ideal, care,corespunzator saü ba cu conditiile reale, a dat poporu-lui grecesc atita. avint, o asa de oarba incredere in pu-terile sale ca Si in viitorul ce-1 asteapta.

Aceastä ideie de recuperare, de innoire, se ivestein mintea conducatorilor poporulul grecesc incepindchiar cu veacul al XVII-lea.

La inceputul acestul veac, Bizantal crestin, Constan-tinopolea greceasca, a fost martora unel lupte cu un

I Lettres de Constantin Stainaty 4 Panagiotis Kodrikas sur la Revo-lution frangaise (jdnvier 1793), publiées pour la premiere fois... parEmile Legrand, Paris Kodrikas a prelucrat c Fisica (Rizo, 1. c , p 152).In sfirsit a scris o Introducere la studiul limbii grecestI" (Paris 1808).

reali,

tat

ORIGINILE COMPLOTUTILOR GRECE§Ti PENTRU ELIBERARE 153

caracter tragic, foarte impresionant. Patriarh ecu-menic era un om cu totul neobisnuit, care a fost Si

pe la noi prin tarä, unde a tinut predici la Tirgo-viste, innaintea Domnului i Curti! muntene, pe vremealiii Radu Mihnea, si care a stat un timp la Alexandriaca Patriarh, pana ce i s'a dat, pe dreptate, cea maiinnalta situatie In Biserica Rasaritului.

Chiril Lukaris a fost in adevär una din figurilemari ale istoriei universale. Innainte de toate luptätorimpotriva Iesuitilor francesi, pentru care el s'a räzimatpe protestanti, i mai ales pe calvinil din Teri le-de-Jos, pe ambasadorul Olandel, in stare a-1 servi laConstantinopol, el e invins, destituit odata, de douaori i, la urma urmelor, omorit. Dar, de si invins, to-tusi el este invingatorul, fiindca, daca el a cazut demina calailor (1637), propaganda catolica in centrulortodoxismului murise innainte de moartea lui. Sianume murise, nu prin revolta ortodoxismului, preaslab ca sa-i poatä sta impotriv5, ci prin revolta sen-timentului ria(i oval gncesc, pe care-1 prevestiat putininnainte apelurile desperate ale unui Mateit al Mirelorcatre desrobirea prin Rusi Cuvinte adinc induiosa-toare sint acelea prin care Chiril se ridica impotrivaApusului, afirmind punctul de vedere national elin,zicind ca. aceasta Biserica ortodoxa este mostenireaneamului, este sufletul sat intreg2. De acum innaintenimeni nu va mai putea sã impiedece desvoltareaacestui spirit. In a doua jumatate a veacului al XVII-lea,cind cultura greceasca e inchisä mai mult in Principate,unde, oricit ar fi i s'ar simti Cantacuzini principaliiei sprijinitori, substratul national lipseste, nu s'atgasit oameni vrednici de a-1 represinta si de a-I innalta,dar in veacul al XVIII-lea acest spirit nou, aceastaconstiinta proaspäta a natiunil grecesti se intilnesteadese orl.

1 V. mai sus, pp. 62-32 IOrgra, Geschichte des osmanischen Belches, IV, pp. 23-4.

154 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERN/

Ceva parea in stare s'o impiedece: anume presentape Scaunele domnesti din Bucuresti si Iasi a Dom-nilor greci, ceia ce fara indoiala era si un ajutor, dar

o mare incurcatura pentru constiinta greceasca,tot mai mult indreptata catre o lupta de eliberare.Odata ce la Bucuresti i Iai, supt suzeranitatea, cuinteles aproape de suveranitate, a Sultanului, iIgasesc rostul dascalii greci, negustorii greci, boieriigreci, i odata ce Domnil greci saü grecisati stapi-nesc amindoua, Principatele, mai putea sa, se gin-deasca vre-un fruntas al natiunii la o desfacere deTurd? Daca stapinirea turceasca aducea celor maiinvatati, celor mai nobill i mai ambitiosi foloase asade mari, de ce s'ar fi urmarit atunci, din acestpunct de vedere al egoismului fiecarii familii si alintregil clase iesirea de supt stapinirea turceasca?Oare aceastä inlaturare a Domniei turcesti ar fi oferitaceleasi avantagil pe care le oferiaii conditiunile dedesvoltare a ambitiei grecesti, a muncil productivegrecesti, a istetimil comerciale grecesti supt ocrotireaSultanului, pe care tot poporul de jos aid, cala Sirbi si la Slavil balcanici in genere 11 priviaca pe un Imparat legitim?

Aceasta era marea intrebare pe care si-o punea,neaparat, poporul grecesc, si multi raspundeat ladInsa Ca este mai bine sa rarnIna supt Turc, bunluptator, bun hamal i caicgia, convenabil muncitorde parnInt in Tracia, dar lipsit de darurile superioareale inteligentel, care, ogee s'ar face, tot ea dominala stirsit. Asa incit, Turcul nefiind chemat pentru ne-gociatii diplomatice, pentru o innalta opera de cul-tura si avind, intr'o slabiciune crescInda, tot mai multanevoie de astfel de lucruri, el va trebui sa recurgala Grec, care, astfel, va i AmInea totdeauna nedes-partit de un stapin supus, fara sa vrea, fara sa stie,puterilor acestuia. Acest mod de a vedea lucrurile nu aincetat, de fapt, nici 'Dana in ziva de astazi, cad si

si

si

ORIGINELE COMPLOTURILOR GRECE§TI PENTRU ELIBERARE 155

acuma sInt atItia Greci, cari, in Constantinopol, plingscaderea Imparatiei turcesti, care va aduce lupta, nucu .obtusul, dar cinstitul oreier al Turcului, ci cu as-cutitul spirit al conationalilor sal de la Atena. Cindclerul in Bulgaria, Serbia si Albania era grecesc, fa-nariot, la 1767, prin staruintile Patriarhului ecu-menic Samuil, ajutat de lacovachi Rizu, socrul luiGrigore-Voda Ghica 1, se desfiinteaza Patriarhiile slavecele din urma, de la Ipec i Ohrida, i biruitoril a-seaza pe ruinele lor scoala greceasca, cind tot ces'a ridicat mai sus, in cultura, bogatie i viata, po-litica, la noi era _grecesc, intelegem bine ca se puteaimpune unui om ca Alexandru Ipsilanti, care a fostde atitea off Domn la Dunare, ideia Ca an fi bine ealegatura dintre Turd si Greet sa se prefaca, intfunpact etern.

Nimeni nu a fost mai doritor decit acest om cu-minte, menit sa piara, de sabie turceasca pentru pa-catul de tradare al fiului sail Constantin, al acesteiuniuni farl termin intre interesele Turcilor si ale Gre-cilor. FacIndu-se aceasta uniune, toti ceilalti, Alba-nesi, Bulgari, Sirbi, ar fi trebuit sa stea plecati lapicioarele celor doT stapinl. Iedera greceasca trebuiasa, se infasure tot mai mult serpuitoare in jurul asprului,dar solidului trunchit turcese, Innabusind orice ger-mene de viata care s'ar incerca sa se desvolte inumbra copacului urias.

Alexandru Ipsilanti a facut asupra lui insusi expe-rienta zadarniciei acestei idei, pe care cu atita incre-dere o aparase. Atunci, intre Grecii mai tineri a ra-särit o alta, constiinta, constiinta nevoii unei aliantecu Busia. SA nu se creada ca Grecii din serviciul Ta-rului, de la 1770 innainte, un Barozzi i Rodofinichin,un Chirico, un Pini, un Pisanis, un Catacati; un Capo-

1 Rizo, /. c., p. 40.

156 ISfORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNX

distria, un general Papadopulos, fost asa de cre-dinciosl servitorl. Acesti Greci aü profitat, de fapt,de tot ce E punea la dispositie puterea moscovitapentru urmari scopurile ler.

Dad, RusiI aveati nevoie de specialistl in lucrurileorientale, ca unil ce intrebuintati i Georgieni ca Lava-rev, prin 1780, si sa ru amintim cel dol generali ar-meni intrebuilutatl la 1877 in campania ruseasca din Asia,

daca erati bucurosi de existenta acestel concurente di-bace fãcutãFinlandesiborsi Rusilor, cari ii impänaserädiplomatia, Grecil aveati, din partea lor, un punct de vederetot asa de interesat. De alminterif, eL pareat ca sint pecale apropria tot comertul acelei Rusil meridio-nale pe care Impai ateasa Ecaterina o impodobise cunume cline. La Taganrog el jucat un rol, Odesa, undese represinta Demostene" al lui Nicolae Piccolo, a.putut fi numita. ,,,o colonie greceasca" I, si una dincele mal vioaie : dovada partea ce a luat la prega-tirea revoltel i grandioasele rnanifestatil de la in-mormintarea Patriarhului constantinopolitan Grigorie,omorit de Turd si dus de valuri acolo.

Pe incetul se formase in Rusia idealul restabilirilImperiului bizantin, si de aceia nepotul Ecaterineifusese botezat cu numele Marelul Constantin ; se stie

s'a spus de atitea off ! ca, in cursul calatorieitriumfale la Cherson, arcurile de triumf ridicate dinordinul lui Potemchin purtat : .,acesta este drumulcare duce la Bizant !". Dupa moartea el, mostenitorultronului, Pavel, a parasit on totul aceste planuri, caresint analisate in paginile, atit de frumoase i pline deviata, ale luI Ségur

Iar, daca Alexandru le-a reluat, el a facut-o aceasta,nu din amintirl arhaice, din tendinte romantice, cidin noile neva ale echilibrului european, asa de genialbruscat de Napoleon

Ibid., pp 98-9. t39.2 Méntoires,

a-s!

2.

I

III.

OIUGINELE COMPLOTURILOR GRECESTI PENTRU ELIBERARE '157

Deci Rusia mai noua, nu a indeplinit planurile Eca-terinel a II-a. Dar un plan politic chiar neindepliniträmine in suflete. Altul Ii culege la spatele celui careI-a paräsit. i atunci Grecii, can sperasera, ca DaniilPhilippide, a face din Potemehin regele Ion 1, ail adop-tat planul Beaterinei in rdscoala lor din 1821. Astfelin aceasta rascoala Grecii nu aveaii scopul de a pre-gati crearea unel mid patrii elenice, strinsa inmargenile teritoriului locuit de Greet, ci Eteria i mis-carea de la 1821, produsa de dinsa, aU avut un altscop: acela de a intemeia din non, cu Capitala in Con-stantinopol, Imperiul Bizantin. De aid l. vulturul bi-zantin in pecetea conducatorilor Eteriel, de aici fra-sele largi, cu intelesul nelamurit si mare.

De la Capul Matapan pana la Carpati era sa seintinda, peste toate celelalte natii ci estine, B7.0LX.SEM ceanoua. Si, daca Alexandru Ipsilanti a inceput rascoalain partile noastre, el avea motivul sat: dupa dinsulMoldova si Tara-Romaneasca ere', nu numal moste-n-irea sa de Fanariot, nu numai focare de c'iltura ele-znica, nu nurnai salasul rudelor sale si centrul agita-tdilor consulare rusesti in Orient, ci mai ales ere.' dedrept provincii ale Imperiului bizantin inviat pentrueL Asigurarile pe care le dadea el, la 23 Februar,norodului taril Moldaviel", aratind ca ,,Grechia aUinnaltat de astazi flanburile scaparii de supt jugul ti-ranief, avind slobozeniia sa" si ca7, el se -duce acol6uncle ma chiama trirnbitile noroclului Patriei mele",lasind Moldova cu. obladuirea ocirmuirea tot areatAacarea sã afla", nu trebuie sa ne insele 2 : era un actde oportunitate si de crutare catre Mihai-Vodd Sutu,pomenit in proclamatie, care so crelea sa râmiie inScaunul teriL

Numai cit asa cum se intimpla cu toate cons-

Rizo, 1 c , p. 61. I se dedia, de el Grigore Costaucn, o Geo-grafie a Greciei Rizo Nerulos, care o spune, i-a rust elev (ibid., p. 62).

4, Facsimile In Iurga, Studil i docume..te, VII, la pp. 85-6.

i

i

el de

158 ISTORIA STATELOR BALCANICE tN EPOCA moDzrtNA

trucOile care nu se razina pe realitäti nationaleacest vis mare a cazut i el, dupd, cele d'intähl in-cercaxi chiar, §i a cdzut cu desavirsire, pentru tot-deauna, silindu-se, pe incetul, cei mai devotati apa,-ratori ai lui s'a consimta la restringerea patriei ele-nice in margenile teritorului locuit de (keel.

CAPITOLUL al XII-lea...-=11-

Eteria, legAturile cu Guvernul rusesc ; personalitateasi actiunea lul Alexandru Ipsilanti.

Venim astfel la alcatuirea celei d'intaiil organisatiigrecesti in vederea unel revolte pentru eliberarea Gre-cilor de supt jugul turcesc si intemeierea unel Eladelibere, la vestita Eterie.

Aceasta societate nu s'a intemeiat in Grecia propriuzisa, in teritoriul de atunci al Greciel", care nu co-respunde cu teritoriul de daunazi, cu mult maimic, asa cum 1-a croit, cu scumpatate, diplomatiaeuropeana de la 1830. Provinciile locuite de Greci nuuneltiat astfel de planuri, marl, frumoase si grele. Sinu din causa cine stie carii supravegheri de aproape dinpartea Turcilor, a unor temeri grozave de pedeapsasail de rdsbunare impotriva poporatiel. In aceasta pri-vinta Inca de la inceput cuceritorii ail fost cu desavirsirelargi; chiar atunci cind erail motive de banuiala im-potriva supusilor, el tot n'ail banuit. Moreia, cu totnumele el slay, cacl el vine neaparat de la Primorie,term de Mare" , cuprindea aproape numal Grecl:400.000, fata, de 15.000 de Turd si 4.000 de Evrel 1 ;puteat fi supraveghiatl cel d'intaiil de cei din urma?

' Iorga, Geschichte des osnianischen Reiches, V, p. 249.

160 ISTORIA STATELOR BALCANICE hy EPOCA MODERNS.

In Fanar, daca loviturile cadeail din cind in cind,ele nu urmariat decit ambitii i tradari individuale.Insulele Arhipelagului se bucurail de o autonomieaproape deplina, i, de la razboiul din 1740, de lacaderea Venetiei, de la necesitatile de aprovisionarepe furis a razboaielor napoleoniene, corabiile nesio-tHor" ajungeall pana la coastele Franciei i SpanieLHydra albanesa, asezata pe stinca goala, Spetza, Psaraintrecura astfel in bogatie, cultura si constiinta regiu-nile cele mai bogate ale continentului. Si, de altfel,Turcil erail atit de siguri Ca nicio miscare din partearaialei n'ar fi in stare a periclita viitorul Imparatiei lor,incit nu vom gasi la dinsii ceva asamanator cu politicaacelor State din Europa care se tern de nationalitäti"si le prigonesc de aceia. In margenile vechilor lor pri-vilegii, ale organisdrii lor primordiale, Grecii puteatiface mice. Am vazut ce larga desvoltare luasera sco-Hie, i intemeietorii lor fura in cea mai mare parteFanarioti, din nemijlocita apropiere a Portii: DimitrieMoruzi era inspector general al celei de la Curil-Ces-ma Tipografli nu aveail in Imparatia turceasca, darnimeni nu i-ar fi oprit sa le intemeieze: stapinil erailin contra tipografiilor numai in ceia ce priveste ras-pindirea Coranului, care nu trebuia sä iasa decit desupt condeiul pios al unui caligraf, si in niciun chipde supt presa profana i triviala a unei masini de tipar

Dar cea mai mare parte din Grecii cari locuiat inImparatia turceasca sail se folosiail de pe urma acesteiImparatii, ca Domni, ca ierarhi, ca boieri, ca negus-tori i raspInditori de cultura, gr3ceasca, n'aveail ideiemacar ca o alta viata ar putea sa inceapa pentrunatiunea ion, decit doar una de dreptate, de crutaresi de mild supt ocrotirea mai binevoitoare a Sul-tanului.

Rizo, /. e., pp. 53-4. LegAturile lul cu profesorul Yeniamin, p2 S'a intemeiat Iiisa i o tipografie turceascA. in a doua jumdtate a

veacului al XVII -lea, aventurieri din Apus dat

65.

fiintä.

l

ETERIA, LEG1TURILE CU GUVERNUL RUSESC 161

Niel in terile noastre nu intilnim, la inceput, so-cietati de acestea pentru eliberarea Grecilor de suptjugul turcesc, de si numärul lor la Dunare era asade mare. Domnil nostri se uitati de aproape, avindun teritoriu mai restrins la indemina si find lipsitide indiferenta, une on stupida, alte on mareata, aTurcului fao, de uneltirile care se tese in jurul lui.Ca politiciani orientali de vocatie i meserie, minitriilor nu ingaduiati asociatil de felul acesta, inchizind,pe vremea Revolutiei francese, molipsitoare, si cafe-nelele, unde se poate vorbi prea mult.

Daca totusi patrundeati foile apusene, francese, ger-mane, chiar cele grecesti din Viena, ca Telegraful

Mitoc Epii dupa le Mercure Savant"aceasta se datoreste numal folosului material ce tra-geat consulatele austriace, Agentiile, de la postaabonamente.

Pe astfel de cal, influentele apusene veniaü i pela noi, unde din cind in cind se cintati, mai pe as-cuns, cintece revolutionare din Vive le son du canonal Carmagnolei" s'a facut filfison", secaturase soptiati informAil cu privire la anumite lucruri dinFranta sail din provinciile navalite de Francesi, pecare pe urma cite un Dionisie Eclesiarhul le potriviacum am vazut 2.

Dar, daca, prin aceste pa1.ti nu puteati sa se inighebenoile societati de eliberare, ele puteati i trebuiail sase injghebe 'n Apus, unde, de la caderea regirnuluinapoleonian, prin carbonari" si ventele" lor, se pre-gatia, in Franta si Italia, o noua revolutie impotrivadinastiilor vechiului regim, restaurate. Pe de alta parte,existati acolo grupe de iubitori ai poporului elenic,

1 In general GreciI erail ocrotit,1 in monarhia vecinä. La Viena Zambe-lios publica traducerea lui Timoleon al lui Alfieri (Rizo, 1 c., p. 139);la Bra*ov Comita i Neofit Duca Incepeaa redactarea Enciclopedieice§tI In PA volume (ibid., p. 153). V. si ibid., pp. 93, 155.

' Mai sus.11

gi

pi

pi

gre-

162 ISTORIA STATELOR BALCANICE tN EPOCA MODERNX

care nu vedeati in Grecii de azi declt coborltorilexclusivi i autentici al Elinilor de odinioara In-cunjurati de iubirea lor pentru antichitate, resultatal educatiei iesuitice, avind ca basa cultura clasica,.Toate acestea contribuiati ca sä creeze o atmosferafoarte favorabila Grecilor celor nol. i faptul ca, acestiGreci erati represintati in Apus prin personalitati emi-nente, Corai, Constantin Stamati, cari aveat cunostintalimbil grecesti clasice i eraii foarte versati in filologiaclasica, in literatura i filosofia elin, adaugia multla popularitatea naiuniL Astfel in Apus, adeca, InFranta, unde rasunail Inca versurile lui André ChO-nier, nascut la Constantinopol, dintr'o mama Levan-tina, apartinind familiei Lomaca 1, In Elvetia, care dadupe mareie sprijinitor cu banl al miscaril, bancherul Ey7raud, si in Germania, unde Winckelmann intemeiasereligiunea artistica a anticitatii, apoi in Anglia lui lordByron, lui Church, lui Trelawnay, iubirea pentru Elinlera foarte puternica. Chiar Guvernele europene, dince in ce mai mult supt influenta unei tumultuoaseopinii pubiice, erat dispuse sä sustina pe urmasii luiMiltiade i Temistocle, lui Sofocle i Platon. In Franta,care dadu pe consulul din Atena Fauriel, autorul celeid'intaia culegere de cintece populare ale cleftilordespretuite asa de mult de carturaril elinl poatemai mult decit aiurea se intilneste o astfel de atmos-fera prielnica Grecilor si unei eventuale miscari gre-cesti.

Astfel, in strainätate, oameni cari traiat in atmos-fera de simpatie a Apusului, ctmoscatori ai unoranumite personalitati insemnate, ai lui Napoleon chiar,unit]: cu fileleni" ca Choiseul-Gouffier, fost amba-sador la Constantinopol i autor al unei vestite carlatorii In Orient, In care, fara multa diplomatie, seprofetisa apropiata cadere a Turcilor, alcatuiesc, la

V. ultimele pagini din Gaston Deschamps, Constantinople, Paris1913.

pig

ETERIA, LEGXTURILE CU GUVERNUL RUSESC 163

Paris, o societate de prieteni ai natiunii. Aceasta Ete-rie nu trebuia sa cuprinda numai pe Greci, ci cautainnainte de toate sa atraga pe Occidentall in folosulGrecilor, caracterul rämlind nelamurit.

Era deci un punct cistigat biruirea, prin astfel de aso-ciatii mixte, a vechii repugnante grecesti fata de Apu-seni, eretici, iar, de la un timp, si atei", partisani aifilosofiei secolului al XVIII-lea, care reclucea pe Dum-nezet la cea mai simpla formula matematica, ceia celi se parea Grecilor o mare impietate: eel doi Ste-fanopoli, Mainoti din Corsica, trimesi in 1797-8 deNapoleon la ai lor de acasa, speriarä pe oamenii ceiesiat din biserica de sat cu doctrina lor despre di-vinitate 1.

0 astfel de societate mixt& incercasera, de almin-terea, a intemeia si anumiti consuli apuseni, asezatiin orasele grecesti, cu amintiri clasice eline. Astfel afost pomenitul consul frances din Atena, Fauriel, caruiai se datOreste si o societate cu caracter archeologic siliterar, in care era totusi si tendinta politica, de unde,in orice cas, n'ar fi putut iesi insa si o revolutie.

Astfel se pregatia renasterea politica a Greciei, cuconcursul tuturora, si, cind se gindeste cineva in ceimprejurari de saracie, de intunerec si nepopularitate,de isolare absoluta se luptail teranil sirbi ca sa-sicapete drepturile lor, e si mai aplecat a privi cu sim-patie sfortarile acestora.

Conducatoril societätii din Paris pareat nerabdatori,si era natural sa fie inteo vreme cind Apusul insusiera strabatut de fiorii unei vremi cu totul neobisnuite.Se dusese a doua oara, pentru totdeauna, Napoleon,si Jestauratiile" apäsail gret asupra unel lurni de-prinse atita timp cu libertate si glorie. Din societateaculturala filo-elind se desfacura deci iute elementele

I Voyage de Dimo et Nicolo Stephanopoli en Grece,I, II, Paris, an. VIII.

164 ISTORIA STATELOR BALCANICE iN EPOCA MODERNA

Indräznete. Ele cautan un focar de agitatie, care, suptregimul Sfintei Aliante, nu se putea gäsi in Vest.

Se alese Rusia, al carii Tar era sprijinul de cape-tenie al acestel Aliante, dar in care sentimentul pu-blic era cu totul de partea Grecilor, in care, maiales, insemnate centre, ca Odesa si orasele basara-bene, li apartineati in larga masura, si in care, in sfir-sit, si o parte din oficialitate era pentru el sat dinsinul bor. Fara a ne mai opri asupra amintirilor ulti-mului razboiti, in care maiorul Pangal organisase laBucuresti cum am vazut legiunea elino-macedo-nica", si corabil rusesti aparusera innaintea celor treiinsule bogate ale Arhipelagulul 1.

Din Paris, unde societatile de carbonarl, in obscu-rele adunari din pivnitile si odaile lor razlete, prega-Mail lupta pentru libertate, pornira deci emisari greci,cari, ca negustorul Atanase Tacalov, se oprird la Odesa,si incepura propaganda in mijlocul conationalilor bog*si intreprinzatori. El se alcatuira in societatea, miste-rioasa,, a prietenilor (Ercapice rthv FXtatiov), cu grade deinitiare francmasonice, cu consult, efori si o 'Apzl,un sef necunoscut. De la Odesa apol alti emisari s'atstrecurat in terile noastre si la Constantinopol, creindastfel doua marl focare de agitatie. Si la Constanti-nopol gasirä o imensa multime de Greci, cari trecusera,cea mai mare parte dinteinsii, prin scolile innalte de laSmirna, Chios. etc.; Fanarul insusi avea, de un veacsi jumatate, institutii superioare, si in apropiata insulaChalke infloria un gimnasiu reputat pretutindeni. Cei caritrecusera prin aceste scoff nu aveat nimic mai presusin gindul lor decit sa elibereze, dupa, dorinta chiar a luiDumitrachi Moruzi, marele patron al scolilor, cit mairapede de supt Turd intreaga natiune, intemeind oElada tot asa de mindra ca si Elada veche, tot asade stralucita in ceia ce priveste cultura, si tot asa de

I Iorga, Geschichte des osmanischen Reiches, V pp 240-2. Mat eareavena corespondente grece§ti din Basia!

ETERIA, LEGITURILE CtJ GUVERNUL RTJSESC 185

larga in ceia ce priveste hotarele ca i Imperiul bi-zantin.

Impotriva revolutiei erail insä acel can tràiaü ime-diat si permanent din favoarea i situatia pe careli-o dadea Imparatia turceasca, ca si plebea, incapabillde orice ideal, dupa lunga demoralisare a dominatieisträine. Dar si aceste elemente puteail fi molipsiteintr'o anumitä atmosfera, i Fanariotii, aceia cariträisera numal pentru intriga i capatuiala, cel maidestrabalati i mai ticalosi dintre oameni supt ra-portul ambitiei, parasira totul pentru a servi causanational& : doar intre el ere' oamenl cari tradusesera,Phedra lui Racine (Dumitrachi Moruzi), Esprit des Loisal lui Montesquieu (lacovachi Arghiropol)... In tineretulfanariot, mai ales, se gäsirä o multime cari erailgata sä inceapa o miscare, chiar supt cutitul Turcului.Consiliul tiinut in Mart 1821. de Patriarh cu colegulsail din lerusalim i paisprezece arhiepiscopi cuprin-dea pe Constantin Moruzi, pe Stefanachi Mavroghenisi pe Scarlat Callimachi, Fanarioti autentici 1. Cele

jertfe ai fost Scanavl, Mihail Manu, Logoteti,Rizu, FotinO, Mihail Hangerll 2. Lista fugarilor plecat,din Constantinopol catre Odesa, dupa izbucnirea re-volutiei i primele masuri de represiune, contine perepresintantii celor mai bune familii fanariote, din nea-muri care dadusera Domni . tailor noastre (NicolaeSut,u, Hangerll, Caragea). Pe linga aceasta, Constan-tinopolea era marele centru comercial, si se adunailin cuprinsul el represintantii grecismului din intreagaPeninsula Balcanica.

De acolo porniat deci oameni cari stiat taina ceamare". El mai erail in stare a vorbi asupra lucrurilorcare se pregätiati in Rusia, impotriva Turcilor, pentruliberarea poporului grecesc. Asa fiind lucrurile,putea fi, pentru acesti inselati si bucurosi de inselare,

' Itizo, 1. c., pp. 84-5.2 Acte i fraymente, II, p. 573, n-1 1 ; p. 574.

'Apg,1

166 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNA

Tarul Alexandru I-it, saü cel putin ministrul säü grec,cancelariul sãü atotputernic : contele Joan Capodis-tria, nascut la Corfu, dintr'un tata grec, sef al par-tidului aristocratic din insula, i dintr'o mama de ori-gine albanesa, Diamantina Gonemi, crescut la Padova,mutat in Rusia la 1807 si ajuns acolo consilier pri-vat si secretar de Stat", acoperit in sfirsit de deco-ratiile tuturor Statelor Europei 1 : catre el se ridicailsperantele intregului neam grecesc.

Prin acesti agenti de propaganda toate porturilegrecesti aü fost prinse, pe incetul, de afiliatiile Eteriei.Dar mai folositoare pentru aceasta miscare era pa-trunderea ei in trei alte regiuni.

Intaid in Moreia, care avea o autonomie localä, in fruntecu hogeabag indigeni, crestini, greci de natie, cari sepurtail destul de bine cu birnicii, mijlocind intreTurd i Greci; interpunindu-se intre stapini i supusi,culegind impositele de la cei din urma pentru a leda celor imbogalindu-se astfel, alcatuind decio aristocratie rural& i oraseneasca foarte importanta

foarte influentä, care avea tot interesul ca regimulturcesc sa ramina neschimbat. Dar at fost cistigatisi el pentru miscare, pe lIngä alte elemente, mai putininteresate, din orase, unde locuitorii, mici negustori,modesti meseriasi, erat accesibill, printr'un inceput deviata politica localä, la aceasta incercare de momire.

Dar ceia ce a contribuit sä dea aid un contingent simai insemnat revolutiei a fost faptul, analisat si maisus, al stapinirii celor Septe Insule Ionice, Heptanesos,eptarchia resultata din razboaiele Revolutiei francese.Dupa regimul mai liber al lui James Campbell, noul

'guvernator, Thomas Maitland (de la 1816), stabileste

M6noires biographiques-historiques sur Capodistrias par Andre Papa-dopoulo-Vrétos, Paris 1837, p. 1 si urm. Dupa el era vorba si deVod6.-Carageh, fugar in Italia de Constantin Moruzi, de AlexandruMavrocordat (pp. 58-9),

d'intaia,

si

ETERIA, LEGITUBILE CU GUVERNUL RUSESC 167

un Sfat presidat de baronul Emanuil Theo-tokis, i o Constituanta de 40 de membri, din earl29 alesI; o Constitutie fu. decretata Inca din 1817, siadunarile adause guvernatorului se prefacura acumintr'o Legislativa cu 29 de membri alesi si 11 numiti

un Senat de 6, luat din Legislativa; se adangia unTribunal Suprem Regimul intemeiat aid, care nufu lipsit de principil liberate si de umanitate, bachiar de un oarecare respect pentru elenism, era foartemolipsicios pentru Grecif din alte pärl. Italienismul,cu toata redactarea in limba italiana a foil oficiale,se afla in rapede decadere.

Si, daca luptele dintre aristocratie si democratiaCarmaniolilor", care se luptail i acum intre dinsele,ca pe vremea Francesilor i Rusilor, produceail con-tinue desbinari, totusl innaintea lor sta un ideal co-mun, care-I lega pe totI impreuna.: forma vietii ele-nice de odinioara. S amintim numai, pentru a sevedea c aceste insule joaca fata, de Moreia rolul cul-tural pe care 1-a jucat Ardealul fata. pe PrincipateleromanestI, marele numar de fruntas1 pe cari-i daduseaceasta regiune influentata, continut, pin Italia, despiritul occidental, civilisatieI grecesti: Spiridon Pa-padopulo, istoricul razboiului ruso-turc din 1768 (Ve-netia 1770), Zambelios, din Santa-Maura, care traducedin Alfieri.; maril predicatori, ca Eugeniu Bulgaris, dinCorfu, Theotokis, tot de acolo. Universitatea din Corfupregatia conducatoriI Greciei viitoare i Academia Ionica,intemeiata la 1807, era menitä sa accelereze si eaopera de cultura in peninsula din fata.

Schimbul de negustori intre cele Septe Insule sipeninsula Moreil era asa de des, incit se explica usorcum aspiratiile republicane revolutionare ale celorce &tail odatä, elenic si iacobin, dupa Olimpiade,aü putut sa, se strecoare aid. Cuvintele agenti-

' William Miller, The ottoman empire, p. urm.

primer",

O ui

168 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNX

lor Eteriei gasiat adesea mintile pregatite i inimileaprinse.

Propaganda aceasta se intinde apoi, pe deosebitecai, in mijlocul acelor elemente grecesti care traiseratotdeauna libere i totdeauna revoltate impotriva au-toritatii turcesti.

Cad nu trebuie sa se creada cumva, atunci dudse vorbeste de tmparatia turceasca din veacul alXVIII-lea, ca aceasta, imparatiie samana cu Statulcare se sfarima astazi, Statul cu conducere unitara,cu acelasi regim aplicat pretutindeni, cu tendinte centra-liste, pe care, spre nenorocirea teril lor si a neamuluilor, creat spontanet Junii Turd. Turcia din veaculal XVIII-lea se alcatuia dintr'o sumedenie de provincilcu regimuri speciale, fiecare avIndu-si situatia ei deo-sebita, care deriva dintr'o traditie seculara. Datinileaflate de Turd la sosirea lor erail iubite de supusi

comode pentru cuceritori; astfel ele fura pastrate.Adesea o vale avea un regim, alta, vale altul, unoras traia In unele imprejurari i orasul vecin inaltele, fara sä se mire cineva on sa vada In aceastao prirnejdie.

Fara a mai cita comunele, strins unite, din Su li, acarii istorie a fost scrisa d3 Perevos si care acum seluptail de moarte cu intregi regiul din Al-bania si din Macedonia ramasesera cu autonomia lordin veac in veac, i in tot,1 muntil acestia, de la coastaMari' Adriatice pan'a la Olimp, voinicil locuitori iIpastrasera in permanenta libertatea, exercitind, caAlbanesii 'Dana mai daunazi, meseria lor de jaf ladrumul mare. Erail aici cetele de armatoliunii Greci, ceIbabI Arnauti i destul de multi Aromini.Aveat certele lor, care-I divisaü intre dinsii, un41cind cu un Pasa, cind cu altul, sprijinind cind o ac-tiune politic& si cind alta. Indata ins& ce indemnul pre-

si

1-afi

si

ETERIA, LEGXTURILE CU GUVERNUL RUSESC 469

gatitorilor revolutiei grecesti patrunse pana in preajmalor, el se impacara, instinctiv.

In sfirsit, fapt de foarte mare importanta, in insu-lele Arhipelagului curentul catre revolutie era general.

Insulele acestea avusera totdeauna o viata spe-ciala si care totdeauna li fusese extraordinar defavorabila. Locuitoril traiat patriarhal si fericit, bucu-rosi de danturi, de impodobirea cu flori, de purtareasumeata a hainelor scumpe, de ceremoniile bisericestistralucitoare. Din razboiul de la 1768 ei pastratiamintirea scurtei libertati date de Rusr. De pe urmaintinderil afacerilor comerciale in Rasarit si Apus,insularii joaca, precum s'a spus, un rol foarte mare siajung cu timpul a-si crea o adevarata marina co-merciala greceasca, gata oricind sa, se transformeintr'o marina militara,, intr'o intinsa flota de apararesi de atac. Hydra avea un oras de o elegant& euro-peana, eel mai frumos atunci din tot Orientul", si.insula a putut fi numita mica Anglie" 1. Chios, plinade asezaminte bisericesti si culturale, era cladita ca ogradi nä 2" .

Am spus mai sus ca agentil propagandei elenicepatrund si in terile noastre. Aici insa nu afla unteren asa de favorabil ca in alte parti, cu toate ca deatlta vreme lucrail in acest sens scolile superioaregrecesti, pentru stiinta pura, ca si, far& voie, pentrunatie. Influenta oanepistimiilor" din Iasi si Bucurestiasupra boierilor nostri ramase foarte slaba, si dintrescolaril romini elenisati al marilor dascall SpiridonLambros, Neofit Ducas, se pomenesc doara un Zamfirsail Zenobiu Pop din Sibiiii, care a scris despre nma-sura de vers a celor vechi" (Viena 1808), un Gri-

1 Thiersch, Griechenlands Schicksale vont Anfang des Befreiungskrie-ges bis auf die gegenwdrtige Krise, Frankfurt-a.-Main 1863, p. 18.

2 Ibid., p. 22.

170 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNA

gore Brincoveanu, traducator in greceste al filosofuluigerman Heineccius, frumoasa lui biblioteca, exclusivgreaca, se afla, acum la Brasov I, juristul Nestor.Nu a fost niciunul din marii boieri romini, care sase fi declarat sincer pentru aceasta miscare, nici chiaratunci cind Alexandru Ipsilanti va veni la Iasi i tru-pele lui se vor revarsa catre Bucuresti, cind aid unprofesor grec, cu scolaril dupa dinsul, primbla steagullibertatil elenice, nici atunci boierii nu s'ati miscat,afar& numai de cItiva tineri sedusi de amintiri cla-sice. Incolo, ca si marea masã a poporului romänesc,clasa superioara, a ramas indiferenta propagandei gre-cesti. 0 lovitura teribila, care insemna sfarimarea dela inceput a aspiratiilor celor marl.

Singurii sprijinitori ai miscarii grecesti ramIneatdeci Domnii, Greci, traiti totdeauna in mediu grecesc,siguri ca se vor intoarce cindva iarasi intre GreciiConstantinopolei i, pe linga aceasta, inriuriti de mem-brii mai tineri ai familiel lor, cafi puteail fl mai usorimpresionati de visul stralucitor ce se vrajia innainteaochilor tuturor. Au primit a face parte din EterieMihai Sutu din Moldova si Alexandru Sutu din Tara-Romaneasca: cel d'intait era un stricat din intimitateafavoritului Halet-Efendi, parvenit la Domnie prin mij-loacele cele mai reprobabile, cellalt Domn, din Tara-Romaneasca, un bätrin fricos, lacom de bani, chinuitde boala, simtind ca i se apropie sfirsitul, care fugrabit, se pare, de unele persoane din vecinatateaCurt,ii sale. In Moldova locul de incredere lIngä VodaII avea un calduros afiliat al Eteriei, Iacovachi RizoNerulos, om vioit si spiritual, autor de versuri, decomedli-satire, de tragedii, apol si de lucrari istorice

istorico-literare, care-si facea o mindrie din a arataca, Fanariotii asa de calomniati sint In stare a sejertfi pentru Elada viitoare.

1 V. Analele Academiel Romlne", XXVIII, p. 521 i urm.2 Rizo, /. c., p. 60.

si

si

si

ETERIA, LEGXTUIULE CU GUVERNUL RUSESC 171

Al doilea element favorabil miscarif, si care a fostcIstigat de la inceput, era o parte din clericl, cu egu-menul de la biserica Trel Ierarhi din 14, iar, in Mun-tenia, Ilarion, episcopul de Arges, un bon vivant",foarte pläcut in societate, spiritual, putin cam con-rupt, plin de inteligentä si expert in intriga, cetindpoesii grecesti usoare si literatura filosofica.

Si, läsind la o parte elementul, flotant, al negusto-rilor, al calfelor de prävaliI, al aventurierilor grecipripäsiti pe la nol, al dascalilor si dascalecilor de lascolile din arnindoua Principatele, mai era un al treileaelement, mai consistent, acela alcatuit din garda al-banesä din jurul Domnilor, unde propaganda greceascaa fost indata primita de fruntasil Arnautilor, de Ca-pitanul Iordachi din Olimp, Farmachi, Ghenciu, Deli-basa Mihali, si acel colonel, bimbas-a", Sava, caretinea de nevasta pe vaduva Haiducului Velico,lega-tura semnificativa. De alminterea supt steagul, pro-tivnic lui Ipsilant, al Rominului Tudor Vladimirescumerg Macedonschi si Prodan, Sirbi, gata sa, lupte siaici pentru libertatea crestina. Si WI Ipsilanti insusl ise fácura propuneri de colaborare: din partea Sirbu-lui Mladen si a Bulgarului Panu Hagi Cristea, care-1vorbia de pregatirile Bulgariei intregi, de cei 300 deBulgari inarmati, cu 75 de luntri, cari-1 asteapra laZimniceal. Milos insusl refusase hotarit &ice sprijin.

Consulif rusi, din partea lor, au ajutat sa ridicecuragiul mai multora din cei ce stateaU la In-doiala si n'ar fi... dat adesiunea lor, fara, acest carac-ter de oficialitate pe care-1 imprumuta conspiratieI ames-tecul cancelariilor rusesti. Numai acestel interventii a con-sulilor i se datoreste si faptul ea, Tudor din Vladimiff,sat Tudor Vlädimirescul, represintantul aspiratiilor so-ciale si nationale ale poporului nostru in 1821, a in-ceput a se Invoi cu organisatoriI rascoalei grecesti din

I Aricescu, Istoria revolufier romine de la 1821, I, pp 155-6, 158.

172 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNA

Tara-Romaneasca, luind un angajament formal cu ca-pitanul lordachi si cu Pini. Si numai intr'un tirziii,dindu-s1 seama de ce inseamna acest lucru, de tin-tele pe care le urmaresc Grecii si de pagubele ce potaduce terii, numai atunci intelese el ca drumul luitrebuia sä fie deosebit de al strainilor 1.

Astfel o vastä organisatie se intinsese de la Parisla Taganrog, de la Odesa si Chisinail la capul Mata-pan, asupra mai tuturor provinciilor din Imperiul Otoman.

Atunci, pentru a da lovitura, pentru a se pune incapul mischrii si a ridica steagul revoltel, se infati-seaza fiul lui Constantin-Voda Ipsilanti, mort in Chiev,si al Saftef Vdcarescu 2, ruda de aproape a poetului:Alexandru, general rus, care-si pierduse o mina inlupta de la Kulm. Nu era de loc un om superior sinici macar un om de ispravä, de si ar fi nedrept sari a-runcam epitetul de misel, pentru faptul ca dupa infrin-gerea de la Dragäsani trecu in Austria. Nu era o beizadeadegenerata a cine stie carui Fanariot stricat din Cons-tantinopol. Tatal lui fusese omul pe care-1 cunoastem,acel care se visa Craiii al Dacief si Serbief, prin Rusi,dar nu si cu dir01, si acesta mostenise de la tatalsail, Alexanclru-Voda, insusid mail de Guvern.

Pand in momentul cind a trecut in Moldova , impotri v aintentiilor Taruluf, care nu voia atunci un razboiti cuTurcii, Alexandru Ipsilanti a fost in rindul intaiii aloamenilor cari se bucurail de o larga favoare la Curtesi de o mare popularitate in cercurile militare. Laaceasta, plecare a sa, Imparateasa Elisaveta, sotia luiAlexandru I-iil, se despartia de dinsul in perfecta cu-nostinta a expeditiei sale aminate din zi in zi", dindsi instiintarile de trebuinta contelui Wittgenstein, co-mandant al trupelor din Basarabia 3. SA nu se uite

1 V. bro§ura mea Domnul Tudor din Vladimiri", in biblioteca Steaua".2 Chipul ei in C. G. Manu, Familia Mano, Bucure$ti 1907, p. 406.3 Acte fi fragmente, II, p. 562, nl. '1.

ETERIA, LEG/117_7[11LE CU GUVERNUL RUSESC 173

ca de aid plecase cu cigva ani innainte, spre omoarte pe care n'o banuia, Caragheorghe 1.

Era vorba de o navalire dincoace de Prut la 24Novembre 1820 Ipsilanti fusese ales in .Iunie casef al miscarii. Ea fu zabovita, din motive pe carenu le putem cunoaste bine. La 22 Februar (6 Mart)1821, orice aminare fiind cu neputinta fata de stareaspiritelor, el trecu Prutul, cu fratil Nicolae si Gheorghe,cu colonelul Gheorghe Cantacuzino, din ramura mol-doveneasca, si cu alti conspiratori. El anuntat sosireaa douä divisil rusesti care nu erail sa vie niciodata, 2.

Ceia ce a stricat acum totul si a adus neizbindaincercaril lor revolutionare,In afara de faptul ca basade actdune la Dunäre se dovedi in curind a fi impo-sibilä, din causa miscaril romänesti separate, a maifost faptul ca Alexandru Ipsilanti nu era un om real.Nu stia in acest moment, hotaritor pentru soarta sa

cad se inneca in infringerea WI , nici de ce pu-tell' poate sa dispuie, nici care este situatia din te-rile in care navalia, nici pregatirea efectiva din Con-stantinopol si din Moreia, nici oamenii siguri cu cariputea corespunde acolo. Era in starea de spirit, feri-citä, dar periculoasa, a revolOonarilor nostri din Bu-curestil anului 1848. Parea a crede ca e de ajunssä zboare pe steagul lul Phenixul Invieril elenicepentru ca toti crestMii din Imparatia turceasca sa seridice si sa-I sprijine. Se vedea Imparat bizantin, fa-cind sa cada Gonstantinopolea innaintea lul, a celuicare nu avea nici bani, nicl oaste. Realitatea i-a aparutde-odata, si I-a zdrobit.

In Iasi omorise :Alva Turd nevinovati si despoiasebancheri, ca Andrei Pavlu, cari erat de natda sa. In

' Cf. Philemon, Lioxilicov taropcx6y, I, Atena 1859, p. 349 si urm. (seri-soli catre Milos). Eraii si legaturi cu episcopul din Filiopopol (Iorga,Geschichte des osmanischen Reiches, V, p. 244).

2 Hurmuzaki, X, pp. 111-2, n-1 cm.vm.

174 ISTORIA STATELOR BALCANICE hy EPOCA MODERNA

citeva zile, toata lumea fu impotriva lui, i binecuvin-tarea sabiei revolutionare, la Tref Ierarhi, de insusl Mi-tropolitul Veniamin Costachi, care credea cä i vedepe Rusi innaintind dupa avangarda acestor cuteza-tori, nu se putea prinde. Sfintii Imparati de pe steag,Constantin si Elena, nu eraii grabiti lua in sta-pinire vechea Capita la bizantina. In citeva zile, seere& contra eteristilor starea de spirit dusmänoasacare se vede in imprecatiunile versificate ale lui AlecuBeldiman. Trimetind, de la Tirgu-Frumos, pe fratelesäü Dimitrie in Moreia, generalisimul revolutiei seindrepta spre Focsani, unde, dupa omorurile de Turddin Galati, se forma batalionul sacru" al mavrofo-rilor", hotariti sa piara in lupta pentru libertate. Lo-cuitorii din Ploiesti se opusera cu forta la intrareaintregil ostiril elenice" , primind numal, supt arme,pe ai lui Ghenciu i Mihali. In loc sa-si faca intrareala Bucuresti, in mijlocul aclamatiilor, populatia, ingro-zita, se risipise in fuga, Ipsilanti se opri, la 27 Mart, incastelul Ghiculestilor de la Colintina, lasind orasulocupat numal cu Arnautii cari-i pastrasera credinta.

El stia acum ca, de la Laybach, de la congresulsuveranilor Sfintei Aliante pentru mentinereapentru combaterea duhului rail al revolutiilor, Alexan-dru II desaprobase cu asprime, prin condeiul luiCapodistria. Mai stia ca Tudor ridicase, Inca din Ia-nuar,batrinul Domn find in viata,pe Olteni, pe vechilpanduri, pe tovaräsii sal de lupte impotriva Turcilordin vremea cind era ofiter rusesc, precum i bandelesirbesti, care, dornice de prada, i se alipisera, cä elzdrobise orice impotrivire a Caimacamiei numite deScarlat Callimachi, urmasul lui Alexandru-Voda Sutu,ca, ocupind manastirile din munte, el innaintasepänä in margenea Capitalei muntene, cu tabara lingamanastirea Cotrocenilor, Inca de la 16/28 ale lunii, bachiar ca-si Meuse pe strazile Bucurestilor alaif deDomn supt steagul albastru cu vulturul, pe care si-1

pacil,

a-si

ETERIA, LEG.A.TURILE CU GUVERNUL Run= 175

gatise de mult §i care se pastreaza i astäzi, §i ca-$Iluase locuinta, la Zoita Brincoveanu, mama elenistuluimentionat mai sus, pastrInd In proclamatille sale oatitudine a carii enigma era tot mai amenintatoare,cu atit mai mult cu cIt boierii batrini, prietenil luiPini, iscalisera, cu el arzul pentru drepturi catrePoarta, cu cit Milcq se arata gata a sprijini din par-tea Rominilor cereri ca acelea care biruisera, pentrual sal

Tudor li cerea beizadelei", in care respecta pe print,sari dovedeasca aprobarea de Rusia a miFaril sale :altfel nu-I sfatuie§te" sa intre in ora,, cad.", ziceael in intimitate, nu slut de loc gata a varsa pentruGrecia singele Rominilor" 2 Totu§i Mihali §i Ghenciupatrunsera i ei, cu trupele din P1oie01, In cetateade Scaun munteana, tragind la Mitropolie, conaculcel mai de cinste, in seara de 22. La 23 boierii Incu-viinaüinsä pornirea" lui Tudor ca folositoare §i izbarvitoare", §i el capata incredintarea ca Ipsilanti e desa-probat de Tar, ceia ce-1 facu sa, Intareasca Inca, maimult nota de supunere fata de Poarta, prin care cre-dea s poatel cdprita n ara-Romãneased situatia deincredere pe care astfel, cu declaratie de supunerecereri de drepturi pentru natiunea sa, o capeitase inSerbia Milof, exemplut saa

La 29, tocmal pentru a evita o intilnire cu Ipsi-lanti, Tudor se retragea iara41 la Cotroceni. Dupa ceapuca un imprumut silit de la Bucuresteni, Ipsilantiel insu§1 parasia Colentina pentru a lua drumul spreTirgovi§te, de frica Turcilor cari cu siguranta se apro-

Masuri formale se luau Insa de Tudor pentruapararea BucureOilor : el indraznia sä ceara ea Domnilgreci, cari erail aid ca Turcii in Serbia, sa, nu mai

Dupl rapoartele inedite ale cancelariuluI Agen0e1 din BucureqtIUdritzki, In ,,Doninul Tudor", p. 75.

2 Ibid., p. 76.Ibid., pp. 85-7.

vi'd3.

r.

176 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNA

fie. In acelasi timp, se scria beizadelei, la 10 April,in termini necrutatori, pe caH-I dictasera lui Tudorcarturari din jurul sail, din scoala lui Naum Rimni-ceanu, autorul teoriei dacice" : ,Ce pot avea laolalta,in adevar, Dacil si Elinii? Ce parte at sä astepteDacil din buna stare viitoare a Elinilor? Tara noastraera sloboda si linistita supt . ocrotirea unui Imparatbun si se bucura din bielsug de privilegiile sale". Po-porul sarac nu mai poate tinea aceasta oaste care-sitot zaboveste plecarea. Positiile strategice din Bucu-resti fura ocupate cu trupe de incredere.

Turcii nu-1 recunoscura insä, si, la apropierea lor,in ziva de 15 Malt, el plea din oras, care rämasein puterea lui Sava, mai personal decit oricind inactiunea lui. Indata o ceata de ostasl imparatesti isifacea intrarea. Teranii se retrageail pe calea Pitesti-ion, spre Olt, cind Sirbii tradara pe Tudor in minilelui Iordachi, adeca in ale lui lpsilanti, care, far& vre-un scrupul, porunci sa-1 ucida (27 Maiii st. v.). La7/19 Iunie oastea greceasca intreaga era strivita laDragasani, si acel care cu trei luni in urma credeasa poata fi linparat in Bizant se strecura desperatpe la carantina austriaca pentru a fi prins si inchis,aril' de zile, in temnita Muncaciului. Nu se pierduseranici o mie de oameni in aceasta mica lupta care fu,cu tot eroismul unora, o mare rusine.

Mai bine se luptara la Sculeni, pe margenea Pru-tului, impotriva Turcilor Brailei, eteristil ramasi inMoldova, pe cari-i parasise, pentru a trece in Rusia,seful lor, Ciheorghe Cantacuzino. El perir'a in mareparte supt ochii Rusilor insiruiti de cealalta parte aPrutului, la 17/29 Iunie. In manastirea Secu, din munViNeamtului, Iordachi si Farmachi se impotrivira citevazile unel cete de urmaritori si, dupa predarea celui de-aldoilea, care peri in Constantinopol, Iordachi insusi searunca in aier, la 23 Septembre st. V. Inca din Au-

ETERIA, LEGXTURILE CU GUVERNUL RUSESC 177

gust, Sava cu toV al NI fusesera nimicitl prin tra-dare, dupl porunca guvernatorulul turc al Bucurestilor,Chehaia-beiti, doctiitorul" Pasei din Silistra.

Principatele romänesti erat astfel pacificate".

12

CAPITOLTJL al XIII-lea.

Albania lui m*area Grecilor, Pornireamiscgrii revolutionare In Moreia.

Afara de Principate, unde-i asteptase o aa de greadeceptie, revolutionarii se gindisera insa macar altii,daca nu, in mindria lui, Alexandru Ipsilanti insusila Inca un sprijin. Era sprijinul Albanesilor, cari dealtfel aü fost sortiti a fi totdeauna sprijinitori ai cau-selor straine. Inca de la aparitia lor in istorie, fortelelor servesc pentru a stabili alte organisatii de Stat sipentru a grabi alte desvoltari nationale. Ajutatod alBulgarilor ca sä intemeieze al doilea Imperiu al lor,cel de la Ohrida, ei aü fost de cel mai mare folosNormanzilor in toate incercarile lor de a stäpini Pe-ninsula Balcanica, primind de la ei episcop i impru-mutind chiar de la ace01 stapini i numele lor: astfel,dupa al lui Carol de Anjou, se chiama unul dinconducatorii Albanesilor, domnul din Durazzo, in veaculal XIV-lea, Carlo Topia. Atitia statura supt conducereaexploatatoare a Venetiei. La sfarImarea tuturor ve-chilor organisatii politice in ajunul navalirii turcesticuceritoare ei intemeiaza, principate prin colturi demunte, ca al Balsizilor, Rominl de origine §i Slavi calimba, al lui Coia Zaccaria, al lui Ghin Zenebissi, al

All-Pana i

ALBANIA LW ALI-PA§A p MI§CAREA GRECILOR 179

vestitului Scanderbeg, fära a mai pomeni din noil 1triburile ce nu se numesc dupa seful lor (Iurasevici,Pastrovici, etc.) Mai tarziii am vazut ca, in Despota-tul de Arta, de origine greaca, de dominatie mai re-centa napoletana, s'ail stabilit stapinitori albanesi dinfamilia Spatas. Mai pretutindeni limba intrebuintatain Biserica si in redactarea actelor publice e sträina:une orl slava, iar, in Despotat, greaca. Niel cind, incel mai mare avint al lor, el se revarsara asupraEladel, resultatul n'a fost altul decit Ca ail crescut nu-marul Grecilor de azi: Albanesil din Hydra trebuiati sacontribuie prin eroisrnul lor cutezator la fastele deglorie ale invieril elenice. Din Albanesil cari pana maidaunazi se recunosteat in insula Egina, in Atena in-sasi, pastrindu-si limba istoricul Finlay i-a gasitpe treptele Parthenonului scoala primara greceascaa Statului noil a facut Greci curati.

De la venirea Turcilor, eel mai energici oameni deStat al Imperiului otoman at fost de sigur Albanesil.Este de ajuns sa se citeze numele a dol dintre dinsii,a caror activitate e legata cu viata noastra nationalä,pe care erail aproape s'o suprime in pornirea lor decotropire, de luare in stapinire a provinciilor libere,de transformare a Moldova si Teril-Romanesti in bo-gate provincil conduse de Musulmani. Sint Viziril eel marlal Sultanilor Murad al III-lea si Mohammed al III-lea dela sfirsitul veaculul al XVI-lea, Sinan si Ferhad, douapersonalitati cu totul deosebite, inzestrate cu insusiride marl oameni de Stat, puind in serviciul unor con-ceptil mai vast& o putere trupeasca si sufleteasca po-trivita pentru executarea lor. El lucrail adese ori in-dependent de Sultan, care traia in Constantinopoleasa, inchis in mijlocul placerilor, supt umbra puteriiacestor dol marl sfetnici.

Sinan-Pasa e o figura populara la noi, prin lupta

1 V. pp. 24-5

180 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNA

de la Calugareni, in 1595, in care, cazind de pe pod,a fost in primejdie de moarte. Daca n'a izbutit laDunare, in lupta cu Mihai Viteazul, aceasta nu-1scade de loc, cad, oricine ar fi fost in locul lui,in imprejurarile in care s'a dat aceasta lupta, nuputea face altfel. Si, iaräsi, nu el e vinovat ca,in räzboiul cel mare dintre Austriaci si Turd pe careI-a deschis in 1593, razboill pe fondul caruia se de-semneaza luptele cu Mihai, Imperiul nu s'a dove-dit in stare a-I sustinea curagioasa agresiune. Mai tar-ziii decit Sinan si. Ferhad, contemporani si rivali,avem pe cei doi Viziri Chiuprulii, cafi, din parinti al-banesi asezati in Asia Mica, aii. Innoit Imparatiaatunci cind, la jumatatea veacului al XVII-lea, Casalui Osman nu mai putea sa deie Su ltani capabili de aconduce ostirile si de a urmari o actiune politica.

In al XVII1-lea veac familia albanesa Busatlia adat pe Mustafa-Pasa de Scutari, al carui rol in lup-tele dintre Rusi si Turd nu e gra insemnatate. Celdin urma care represinta cu stralucire talentele mili-tare si politice ale Albanesilor a fost All-Pasa dinTebelen sail Teleben, care in conceptia Grecilor de la1821 trebuia sä fie unul din sprijinitorii de capetenieai räscoalei lor. Cite unul dintre fruntasil lor carturarivedea chiar in el pe ,,regele" noii Elade. Un om ex-traordinar de sigur, in felul in care astfel de oamenise infatiseaza in Orient. Aspru si blind, violent si vi-clean, salbatec si prieten al culturil, dind prinsil demincare fiarelor si convorbind cu dascalii gred despreviitorul Greciel, indarätnic Musulman, sunit fanatic,dervis pios si prieten al dervisilor, de o parte, iar, dealta, intim al consulilor Europel, prieten al tuturorrenegatilor utili, introducator al normelor militare si.sistemelor politice ale Occidentului, el pare curios, in-descifrabil numai pentru eine nu cunoaste Orientul,care e tot asa de plin de contraste ca si realitatea,natura insasi.

ALBANIA IX! AL1-PA§A §I MI§CAREA GRECILOR 181

Viata lui reproduce, cu neaparatele variata perso-nale, aceia a oricarui signorotto albanes din veacurileal XIV-lea si al XV-lea; e pusa in serviciul unei in-stinctive concentrari nationale, servita prin marl sfor-WI de inteligenta, printr'o necontenita incordare avointer i prin odioase crime, a caror grozavie nu pu-tea s'o .simta insa intr'o tara unde viata omeneascae aproape färã valoare. Cu ajutorul Albanesilor saisi al cleftilor din apropiere el iea Gardichi, unde sa-tisface o veche razbunare, Delvino, pe care-1 stapinisesocrul säü dar inrudirea nu insemna pentru el ni-mic alta decit doar pretextul pentru vre-o groaznicavendetta. Succesul '11 impaca, de alminterea, cu ofi-cialitatea turceasca, in momentul cind aceasta luptaprin concesiuni cu tendintele de neatirnare ale celuide-al doilea Busatlia din Scutari. Ajunse Pasa deTricala si in curind avu i voia de a incerca sa in-locuiasc'a pe acel de Ianina, pastrind si mai departelegaturile cu stapinul Albaniei de Nord, pe care-1 in-cunjurat de curteniri si oferte Austriecii ca i Vene-

Si, dupa disparitia acestuia, el lupta pe seamalui, cu noua artilerie pregatita de Ibrahim Manzur, re-negat frances, pentru Delvino i pentru Suli, care-iresista eroic 'Dana in 1803. Poarta, recunoscind totul,Ii dadu grija cura.tirii de Cirjalii a Rumeliei; Pasa deSalonic II statea la ordine2. Fiii sai condusera la Du-nare, in razboiul din 1806-12 cu Rusii, contingenteca ale unor principi tributari, precum o facea de alt-fel si begul de Sens, adevarat stapin al Macedonieiindependente. Unul din acesti fir, Vell, era sl capeteprin casatorie mostenirea Busatliilor in Scutari. Muctar 3,cellalt fit, lua Berat i ajungea prin Avlona domnla Mare. Lepanto, Volo, Negroponte, Moreia fura incre-dintate familiel; pasurile muntelui ii apartineati. Parga-i

1 Iorga, Geschichte des osmanischen .Reiches, V, pp. 64-5.2 Ibid., pp. 145-6 (cu bibliografia).3 V. i p. 129.

tieni11.

182 ISTORIA STATELOR BALGANICE IN EPOCA MODERNA

fu cedata la 1819, conform tratatului", de Englesil.Pe incetul teritoriile grecesti se uniat In minile luiAll si ale fiilor sal, In cari agenti straini hraniail am-bitii regale 2 Acel care puse la cale peirea sa fu Sul-tanul insuI, Mahmud, doritor de a sfarima odatlaceste stapiniri locale, primejdioase pentru ,unitateaImperiului. Favoritul Halet-Efendi, neglijat de All, in-teti focul miniei Imp'Aratesti. Dar puternicul Pasa deIanina refusâ hotarit, in Maiii 1820, supunerea. Acumaincepura a fi si mai dulci fagacluielile lui fata de Greci,

Incunjurarl pentru a-1 apara, in Octombre,impotriva dusmanului personal ce fusese trirnesrapuie, Ismail Paho-bei. La 6/18 DecembreMarco Botaris, Bociari, Un Aromin, capitan de clefti,incheiara un tratat formal cu dinsul

Dar, in aceste Imprejurari, All, inchis foarte deaproape In Capitala sa (mort la 5 Februar 1822, cind cazuprin tradare), nu mai putea aduce decit un singurfolos : sä imobiliseze cea mai mare parte din trupelelui Cursid, ajuns acum Pao al Moreil, care ramineadeci fara aparatori.

Ar fi ajutat All, fara aceasta, brusca Intoarcere asoartei sale, causa elina? Era cel putin naiv sa-sipoat5, cineva inchipui cã un asemenea om ar puteafi intrebuintat pentru o causa straMa, pe cind viatalui Intreaga dovedise ca el stie sa, intrebuinteze pentrucausa sa puterile straine ce-i erail la indemlna.

Cind Insa Grecii credeail asa, aveaü i ei un motiv,motivul acesta era situatia thr foarte grea. Cu Epirul,

Insulele lonice, rivnite de el, cji Tesalia i suprave-vegherea asupra Traciei, eine ar mai fi fost maistägin in Peninsula Balcanica decit dinsul?

Dar, intr'un fel, All a colaborat la opera de invieregreceasca. Supt el elementele luptatoare crestine ca-

1 Miller, /. c., pp. 62-4.2 Iorga, Geschichte des osmanischen Reiches, V, pp. 224-6.3 Ibid , pp. 268-9.

ei II

sa-1si

Suliotil si

ALBANIA LOT ALI-PA§A I MISCAREA GRECILOR 183

patasera o intrebuintare care le innalta si le organisa,exercitindu-le necontenit la lupta. Domnia lui epirotainseamna, ca sã zicem asa, scormonirea tuturor ele-mentelor revolutionare din partea vestica a Peninsulei,care n'at mai pkasit niciodata ilusiile de libertatece patrunsesera intr'insii prsin participarea la acestcontinut razboiti de treizeci de ani.

In Moreia, asa de exclusiv greceasca, afar& decitiva begi i spahii, de putini negustori, crestiniiaveat i o solida organisare religioasä. Erail in acesttimp cinci Mitropoliti, cinci arhiepiscopi, opt episcopi,dispuind de un mare numar de preoti, mai toti dinspeta lui Eftimie Vlachavas, pe care-1 Cinta baladacleftilor. Ca si la noi, se facea cineva preot numaipentru ca sa nu pläteasca birul obisnuit, dar incoloducea viatia de munca si de luptà, a celorlalti sateni.

Partea din Sudul Moreii avea, pe ling& aceasta, cucei 45.000 de locuitori ai sai 1, in 360 de sate, osituatie -cu totul specialä, si din punctul de vederepolitic si din acel geografic. Un colt ocolit de lume,träind dupa datinele strävechi. Acesti säteni razboi-nici i ciobani, supusl Joatrinilor", cari-I judecati cajuzii nostri 2 avind familii ;voevodale", Vitulo, Ste-fanopoli, Cosma, Medicis, cu cinsprezece capitanisint rämäsitele Slavilor, can aü patruns in PeninsulaBalcanica, pan& la Capul Matapan. Vorbiaii un dia-lect deosebit, purtati un costum special, pe care-1 de-scrie, la 1715, autorul cronicei expeditiei turcesti inMoreia 4 Si pastraii in temperament anumite insusiricare nu sInt ale rasel grecesti. Acestia shit Mainotii,locuitorii din MaMa, Le Magne" al cruciatilor fran-cesi. Oameni foarte salbateci i nesupusi, in vesnica

1 Stephanopoli, 1. c., II, p. 34.3 Ibid., I, p. 201.3 Ibid., pp. 199, 264 §i nota 1; II, p. 172.4 Ed. Torga, Buctir*1 1913. V. tabla.

si

184 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNA

lupta cu Turcil debarcati pe coastele lor, el siliseraapoi Poarta sa ii dea, Inca din veacul al XVII-lea,cind beiul Limberachi iea pe Anastasia vaduva luiDuca-Voda, pentru averea el, o organisatie cu totulparticulara.

Dupa pacea din 1774, in urma hiptelor Intetite deOr lov, in Moreia, intre Greci, pe cari-I parasi apoi,si Turd, cari se intoarsera setosi de razbunare, regimulbegilor autonomI, de si dese off jertfiti, se pastra simai deplin. Capudan-Pasa avea numai dreptul de aincasa tributul. Acuma, in 1821, begul era PetruMavromihali, al cärui suflet infatiseaza,un amestec de tar-tarinada, nedesciplinatä, de sete pentru prada si devitejie adevärata, reala.

Ca si Arnautii Domnilor in Principate, caalbanesi i aromini ai lui ca i insularil, inmare parte tot de rasa albanesa, din Hydra, PsaraSpetza, acesti Elini de un caracter special puteat fipriviti ca un razim gata de multa vreme al rascoalei.

Iii Moreia Alexandru Ipsilanti orinduise o intreagaadministratde, cu epitropi i chiliarchi; agentii lui, intrecari arhimandritul Grigore Dikaios, alcatuisera, i uncomitet de directie, In fruntea caruia stateat epis-copii de Patras, Monembasia i Christianupolis. Darla o rascoala nu se putea ajunge tocmal pentru cäse fagaduise razboiul ruso-turc i ridicarea tuturorprovinciilor locuite de Greci. Moreotii hotarisefa in con-sfatuirea de la Vostitza sä astepte. Cit priveste Maina,beiul cerea bani, si el avea ambitia de a presida Se-natul revolutionar, ceia ce nu putea conveni multoracafi ce inseamnä coborirea din Munte a acestornecrutatori rdzboinici de meserie. De cealalta cobo-rire, a Rumeliotilor, din Olimp si Albania, oamenitemuti, nu era bucuros nimeni in aceasta mica lumeinchisä, de terani cu ogoarele lor, de rnesteri si denegustori saraci.

tiaü

§ cleftilAll-Papa,

pi

ALBANIA LUT ALI-PASA 1 MISCAREA GRECILOR 185

Prinderea unor conspiratori veniti de la Constan-tinopol contribui totusi la neincrederea care se intariatot mai mult intre stapinitorii i supusii de pan&atunci. Fruntasil chemati la Tripolitza, Capita la Pasa-lIcului, de catre Caimacam se inchisera intr'o mamas-tire. In jurul orasului incepeall a roi data Din celemai multe centre, Turcil se retrageail, urmariti destrigatele populatiei, care declara c viata impreunaa incetat. Greci earl servisera supt Napoleon, in Egipt

aiurea, ofiteri cari se intorceat din Apus, ca TeodorKolokotronis, Inteiaü spiritele. Cetatea de la Ka la-vryta fu atacata, la 2 April, de una din bandele, cucaracter i scop nelamurit, care se formasera... Inca,de la sfirsitul lui Mart, deci dupa ce sosise vesteatrecerii peste Prut a lui Ipsilanti, Senatul lui Mavro-michalis se aseza, a organ diriguitor al miscaril, laKalamata. In asteptarea sosirii lui Ipsilanti, cele trelinsule se declarara independente supt un capitan cu12 sfetnici i incepura a urmari luntrile Turcilor. Sa-mos se prefacu intr'un cuib de pirati fara astImpar.

La 25 Mart (6 April) sail cu doua zile innainte,rascoala, adeca noua viata a Eladei libere, fusese pro-clamata solemn la Patras, de episcopul Gheorghe, caregasi corabii ioniene pentru atacul cetätii i ceru dela inceput sprijinul Europei. Atena, proprietatea Sul-tanei, cazu usor in mInile crestinilor, teranii din im-prejurimi, de i cetatea cu vechiul Partenon , careera foarte puternica, se 'Astra Inca mult timp ; vorfi ajutat i consuii, un Fauriel, intemeietorul, la 1813,al societatil Filomusilor" cu inel de aur i numeleAtenei L, un Gilford, un Gropius, cum de sigurea, la Patras consulii, cu al Rusiei in frunte, fuseseraindemnatori. La pasurile de catre Rumelia cleftii sefacura stapini, in frunte cu Odysseus, care se arataapoi tot asa de versatil ca i omonimul säU cintat

papadopulos-Vretos, 1. c., I, p. 136.

ui

186 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNA

de Homer. Salona ajunse in mina lor, ca si cele trelpeninsule ale Chalcidicei. In Tesalia, revolAionarul fuinsusi lexicograful Antim Gazl, care organisä o adu-nare nationala deosebita. Calugarii din Athos, intrecari atunci Slavii ere' foarte putini, Isl.' amintira deinvataturile nationale din scoala, de mult parasita siruinata, a lui Eugeniu Bulgaris 1. Insulele catolice ra-masera, insa credincioase Sultanului, si Creta nu lilaparte la lupta decit in Iunie, in acelasi timp cindasprul regim local opria in loc si el pe Chi4, cuvechi traditii de autonomie si cu o atit de insemnatädesvoltare pe toate terenurile.

Asa stateati lucrurile in provinciile grecesti in clipacind indoita infringere din Principate punea capätnebunei intreprinderi a lui Ipsilanti.

I Cf. cu Geschichte des osmanisehen Reiches, V, p. 231 si urm , Miller,1. c., p. 71 si urm. Pentru Bulgaris, Gelzer, Berg Athos.

CAPITOLUL al XIV-lea.

Fanariotil si silintile de eliberare.

Interventia Fanarului se putea astepta acum, acelFanar care jertfise atita pentru scoli i biserici, pentrudesvoltarea culturala a poporului grec, dindu-I, prinrolul sail politic in Principate i prin cel boieresc intoate provinciile Imperiului Otoman, o stralucire deo-sebita.

Puteat Fanariotii sa joace acest rol? Au incercata o face? Actiunea lor a fost ea binefacatoare pentrudesvoltarea poporului din care faceail parte sail maibine catre care se intorceat acum i sufleteste?

Citeva lämuriri asupra format-if i innaintaril Fa-narului sint necesare.

Nor nu iubim pe Fanarioti, si nu sintem singuri inaceasta raspingere fata de dinsil. Un Zallony, medical Domnilor nostri, a scris impotriva lor o intreaga,carte, elocventa i amara, pe care si noi am intro-buintat-o adesea cu saü fara scopuri polemice. Lis'a aruncat in fata ca el, aceasta clasa alcatuitapentru cariere eclesiastice, boieresti, princiare, i numalpentru aceasta, ar fi adus in mijlocul cleftilor viteji,a piosilor episcopi, a teranilor simpli, cari la inceputserviati miscarea, un not spirit, nenorocit, de amb4ie,

188 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNA

de rivalitate, de grandomanie, si mai ales o nestinsasete de intriga, care avu cele mai rele urmari pentruElada renascuta.

De fapt, Fanariotil, cari pornesc de la AlexandruMavrocordat Exaporitul, ajuns un model pentrurudele lui si pentru cei1ali locuitori ai cartierului gre-cesc privilegiat, aveat, pe linga defecte, i marile lorinsusiri.

Exaporitul" nu era un Constantinopolitan, ci unnesiot", al carui tatã traise in Chios, una din aceleinsule in care se rasfata mai libera, in forme crestineaproape repubiicane, viata poporului grecesc. NicolaeMaurokordatos se incetatenise in Constantinopol nu-mai printr'o casatorie fericitä, cu acea Ruxanda, fataa lui Skarlatos beglicgiul sat gelep-basa cu min-

ziceati urmasii: Maurocordato de Scarlatti satnumai: de Scarlatti, care aducea, nu numal o avere,ci i legaturi intinse i pretioase, intre altele i cuterile noastre. In adevar, sotia lui Nicolae era vaduvalui Alexandru Coconul, fiul, mort tinar, in mazilie laConstantinopol, al marelui Radu Mihnea 1; una dinsurorile ei tinea pe un Rosetti, din neamul care daduMoldovei pe Antonie-Voda si pe vestitul Iordachi Ruset.Inca din 1630 bogatul socru murise 2, asa incIt Ma-vrocordat cu cel trel cumnati ii "impartira averea,foarte insemnata, a celui mai bogat Grec de pe vre-muri.

Invatatura sotiei sale e adeveritä de contemporani:nici nu putea fi altfel nora invatatului Radu Mihnea,care invatase la Athos si in Venetia. Ruxanda cetiape Xenofont, Tucidide si retorii vechi3. Astfel de lainceputul fanariotismului" se intilnesc cele trei ca-ractere ale lui: legaturile economice i politice cu

V. Alexandru G. Mavrocordato, in Arhiva" din Ia§i, V, p. 170 §i

2 Ibid., p. 183.8 Ibid., p. 186.

drie-si

FANARIOTIT SI SILINTILE DE ELIBERARE 189

Constantinopolea Turcilor, cu toate cistigurile ce puteasa procure si toate perspectivele ce putea sa deschidarelatiile de familie si de situ mil: cu Principatele ro-manesti, si o deosebita grija pentru cultura, pentruacea cultura elenica la care a colaborat asa demult I-.

Nu e de mirare ca Alexandru Mavrocordat, numitasa poate intru amintirea intaiului sot, domnesc, alRuxandei, a primit o crestere neobisnuita. Invätindin Constantinopol, la Joan Canal, Marele-Logofat alBisericii, autorul unor pretioase not4e asupra timpuluisail, el merse la Padova si a fost poate cel d'intaitGrec care a urmat pana la capät, luind si diploma,cursurile de medicina ale acelei Universitati care eras6, numere apol printre scolaril ei pe cei mai luminatloamenl al Räsaritului ortodox, de la Constantin Stol-nicul Cantacuzino pana la Capodistria el insusl, din-du-li o cultura latina, occidentala, care intregia per-sonalitatea lor sufleteasca in chipul cel mai fericit.In legaturi strinse cu Patriarhia la intoarcere siasa ail fost apoi toti Fanariotil , el a ocupat citvatimp demnitätile de Mare-Retor si, dupa Cariofil, deMare-Logofat al Bisericii-celei-Mari" . In sfirsit urmaca Mare-Dragoman celui d'intaiil Grec introdus in in-timitaVle diplomatice ale Portii, lui Panaioti Nikusios,om foarte reputat in genere si in deosebi iubit deChiuprulif, era Cipriot si avea si el de acasa cmnostinta limbilor curente in Apus, pe ling& aceia c' inva-tase carte räsariteanä la marele erudit teologic din epocahi Vasile Lupu, Meletie Sirigul, favorit al acestui Domn.Pana la sfirsitul vietii, cu intreruperi de mazilie siprigoniri, Alexandru tinu acest loc de taina de unde-i vinesi porecla de Exaporitul" (ia Ef.TcW7r6w=a secretis), ga-sind intre multele sale ocup4il si ragazul de a scrie

1 V. calda pledoarie a lui Rizo Nerulos, 1. c.

490 ISTORIA STATELOR BALCAN10E fN EPOCA MODERN/

carti de scoala, socotite ca model, si o Istorie a Evrei-lor, foarte mult admirata, 1.

Sotia lui, Sultana Chrysoskoleos (Hrisoscoleil 2), eranepoata, prin fiica lul, Casandra, a lul Alexandru

si astfel avea singele Raresizilor si al lui Alexandru-eel-Bun. De la inceput, fill lor aü fost crescutl pentruDomnie i, la cel d'intait prilej, i se capata lul NicolaeScaunul Moldovel, pe cind casatoria fratelui sail, Scar-lat, mort tinar la nol, cu una din fiicele Brincovea-nuldi avea in vedere de sigur si scopuri dinastice inacest de-al doilea Principat.

Cine se inrudia cu neamul Exaporitulul, capata deacum innainte Domnia, cu patine exceptil, ca a luiMihai Racovita i fiilor sal si a lui Ioan Callimachi-Calmasul, al carul fi Grigorascu luä totusl pe oDomnita Mavrocordat pentru a se stabili legatura,asa cum facura i alte neamurI noua, Ipsilanti, Mo-ruzi Sutu, Hangerll, Caragea si cum, de la inceput,facusera GhicuTetii, prin casatoria lui Matel, fiulcelui d'intait Grigore Ghica-Voda, cu a doua Ruxanda,fata lui Alexandru Mavrocordat, care-I transmisesesolide cunostinte de medicina. Aceasta lume fanariotase imbogatia de alminterea necontenit prin afluxuridin provincil destul de indepartate, in care nu sepoate zice cä fierbea de veacuri intriga. Astfel laco-vachi Rizu, socrul lui Grigore Alexandru-Voda Ghica,

Chiot, si din aceiasl insula vine si familia Scanavl,-care se ridica in ultimele timpurl ale Domniilor fana-riote. Moruzil i Ipsi1anii yin din muntil Trapezuntului,avind, dupa marturia contemporanilor, si singe laz.

1 V. i notele lul Atanasie Comnen Ipsilant, publicate de PapNlopu-los-Kerameus, in Hurmuzaki, XV, pp. 165-6.

Ibid., p. 255.3 Sultana, fata lui Nicolae-Vodg, cu Dimitrie Adamachi Moruzi (ibid.,

p. 172). CAsg.toria Elenei Ipsilanti cu Zanetto Moruzi, din Trapezuntp. 170). Alexandru-Vodl Ipsilanti iea pe Ecaterina fiica lui Di-

mitrie t;si sora lul Constantin-Voda Moruzi; ea era fiica Domnitei luiNicolae Mavrocordat (ibid.. p. 472). P6ntru celelalte familiI se pot fixb,legAturI de Inrudire asAmtinatoare.

llia,

:e

4

(ibid.,

u

FANAmoTII I SILINTILE DE ELIBERARE 191

Callimachii se coboara dintr'un Orheian i o Cirnpu-lungeancä, drepti Romini amindoi.

Nicolae Mavrogheni e originar din insula Mykone,si are tot temperamentul nesiotilor" razboinici. Nea-mul Sutu venia de la un laptar din satul Litraisling& Constantinopol. Numele turcesti ale lui Carage5,si Hanger% fabricant de pumnale arata lamurito origine asiatica.

Greci nu erati deci prin singe, cu atit mai mult,cu cit se cautah casatoriile cu mostenitoare romincedin amindoua Principatele, care aduceati moIi, lega-turi i popularitate. Daca vorbiail greceste, stiat totasa de bine italieneste si destul de bine frantuzeste(Alexandru Ioan-Vocla Mavrocordat, poetul, a tinut inintaia casatorie o Francesä, fiica profesorului sau,luata la Petersburg 1). Sentimente nationale grecestinu li se put presupune: Nicolae-Voda cetia cu pläcerecronicile noastre si, simtindu-se de vechill singe dom-nese, el orindui punerea lor laolaltä, in corpuri" depovestire neintrerupta; COnstantin, fiul sU, introdusede fapt limba romaneasca in bisericä, si am vazut ceidel avea asupra viitorului lumii orientale un Alexan-dru Ipsilanti. Legaturile cu Rush' n'aveat la inceputalt scop decit sä ii asigure, prin ajutorul ambasado-rilor si al consulilor, situatia. Doar in versurile lamoartea lui Theotokis daca Alexandru loan Mavro-cordat, crescut in Rusia, unde se si retrage pentru

mintui viata, pomeneste si de Elada, careia nu-1dá un sens patriotic" ; incolo lifica lui, pastoralele,enigmele s'ar fi Putut scrie de oricine, oriunde, inmice limba.

Credinta fat& de Turd era nu numai o indoitächestie de interes, dar i 0 neschimbata traditie. Ma-vrocordatil pan& la Firarls, influentat de educatia saruseasca, aü fost un model in aceasta privintä. Nu

ibid., p. 166,

a-si

'

192 ISTORIA STATELOR BALCANICE N EPOCA MODERNX

e de loc dovedit ca Alexandru Ghica, taiat dupapacea din Belgrad, i Grigore, fiul sãü, jertfit la 1777,erati in adevar vinuvati de legaturi nepermise cudusmanii ImParatieI. Uciderea lui Grigore Callimachia fost o groaznicã samavolnicie, a lui Hanger li urma-rea plingerilor unei ter prea de aproape tunk e. FratifCallimachi perira nevinovati in cursul revolutiei, MIAsa fi putut iei la iveala vre-o dovada impotriva bor.Caragea, trecind in Italia, si-a aparat numai viataamenintata. Daca Alexandru Sutu ar fi fost cu totulsigur pentru Eterie, nu s'ar fi vorbit de oträvirea lulin folosul causei, daca Mihail Sutu ar fi vazut cuplacere sosirea luf Ipsilanti, n'ar fi trecut indata pestePrut, unde ramase mult timp innainte de a juca inParis rolul unui bogatas in Atena libera aceia aunui datator de baluri2. Iar ultimul Callimachi n'arfi primit la 1821 o Domnie care vadit trebuia sa in-curce revolutia nationala.

Patriarhia insäsi ramase loaiala. Nu s'a gasit ni-mic clar impotriva Patriarhului Grigore oil a Mitro-politilor 14 can cazura jertfa a räsbunariiturcesti. Else supusese poruncii imparatesti de a excomunicape rebeli. In genere, clerul s'a tinut la o parte demiscare, si nu numai cel superior.

Numal in ultimele timpuri, spiritul Revolutiei frau-cese dã viata seal grecesti., i atunci avem, pe lIngãprofesionisti ab tronurilor moldo-valahe, ca Sutestii,

Mihaf. Sutu a facut Sultanului un raport despreviciile Imparatief 37ca Scarlat Callimachi, tipuri noua,ca al lui Nerulos, care, aparind cu toata puterea ta-lentuldb sü i bogatia cunostintelor sale, pe Fana-riotil calomniatf, declara, cu mindrie Ca el nu s'asimtit niciodata, Fanariot, ci Elm. Tinerif iAlexandruPanaiotachi Sutu, poetif, in ritmul obosit7a1 unei au-

I Mémoires du comte Rodolphe Apponyi, I.2 Thouvenel, La GrtThe du roi Othon, tabla.3 Rizo, /. c,

si

FANARIOTIi Si SILINTILE DE ELIBERARE 193

toritati pe care n'o puteail intelege, al noii Elade,apartin aceleiasi categoril, i poate ea, aceasta ten-dinta Ii venia mai malt din lecturile francese si dinlegaturile personale cu Apusenii decit din invataturaprimitä in scolile nationale. Ca si Alexandru Ipsilanti,locotenent la 16 aril fara a fi vazut Grecia, GheorgheCantacuzino, care pecetluia ordinele sale din Iasi cuvulturul bizantin, avea mai mult felul de a fi al ofi-terulul rus din acel timp. Nicolae, fratele sat, era unom sters, si amestecul lui Dimitrie, indelungat, a fostlipsit de personalitate 1. Numai in Alexandru Mavro-cordat, fostul ministru al lui Caragea, mic de talie,putin aratos in redingota-i francesa, miscarea capatadin aceasta, parte a Fanariotilor un sprijin puternic :crescut in ideile englese, plin de admiratie pentrulibertatile Angliel, el ar fi vrut s smulga Grecia desupt tirania cleftilor imbatati de ispravile lor cade supt a unei birocratil de moda, ruseasca, lipsitade incredere in valoarea poporului grecesc, pe carenu indraznia sa-1 lase a se misca dupa impulsurilesale.

Cea mai mare parte insa dintre Fanariotii de Statsi de Biserica perira cind, in sfirsit, la vestea tulbu-rarilor din Moreia, minia turceasca izbucni, in cercu-rile Portii ca si in multimea plebei constantinopoli-tane, setoasä de rasbunare impotriva unui adversarclespretuit. Ambasadorul rus Stroganov, care, de lainceput si in repetite rinduri, desaprobase actul cute-zator al lui Ipsilanti, cerind chiar, fara reserve, ocu-parea Principatelor 2, n'avea autoritatea trebuitoare

mai' ales dupa ce corespondenta secreta a lui Pinidin Bucuresti era cunoscutä ca sa intervie pentrusclparea coreligionarilor sai, in folosul carora, din Ta-

Thiersch, 1. c., p. 49, ii descrie klein, schiichtern". Sora lor, Maria,iI adu zestrea de 300.000 de lei causei nationale (ibid.).

2 Iorga, Geschichte des osmanischen Reiches, V, p. 253 si urm.; cf. Hur-muzaki, XVIII, rapoartele lui. Stroganov.

13

si

194 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNA

ganrog, din Nijna veniad necontenit ajutoare banesti I.Inca de la sosirea celor vesti de la Dunare,la jumatatea lui Mart, Iancu, fratele lui Scarlat Calli-machi, cere a fi scutit de sarcina Marelui-Dragomanat;fratele lui Mihal Sutn, hul Voda-Caragea, un Han-gerli fug in Rusia 2 Episcopul de Efes, fratele rebe-

Kalliarchi, Mihail Manu, dragoman al Marinei,doi Moruzi, Nicolae i Gheorghe, cu alti tineri sintintemnitati. Timp de citeva saptamini sabia calauluicazu peste giturile acestor vlastare fanariotice, caren'aveat alta vina decit poate cuvinte sad rinduri im-prudente. Supt poarta de intrare a Patriarhiei, deatunci inchisa, atirna trupul Patriarhului, depus prea-labil pentru a scadea impresia faradelegii; doispre-zece episcopi din jurul sad perira; Costachi MoruziGheorghe Mavrocordat avura aceiasi soarta. La Adria-nopol si Salonic episcopi greci fura omoriti din poruncaguvernatorului 3. Mai tarzid urma uciderea in taina,undeva in Asia, a lui Iancu Callimachi, decapitat, sia lui Scarlat-Voda, mort de nacaz", apoi si a Cai-macamului din Bucuresti al acestui din urma, CostachiNegri 4.

Cu aceasta oricare ar fi fost intentiile celor maiindrazneti putinta unei miscari in Constantinopolchiar, centrul robiei nationale, era crud si definitivtaiatä.

Interventia Fanariotilor in miscarea Moreii trebuieurmarita acum, in acea fasa, in care e evident caideile lor, ale lui Dimitrie Ipsilanti, lui Alexandru Ma-vrocordat, lui Teodor, fratele lui Constantin Negri,venit ca fugar, din Constantinopol prin Hydra, se impun

&mina.

Acte ei fragrnente, II, p. 574; Papadopulos Vretos, /. c.2 lorga, Geschichte des osmanischen .Reiches, V, p. 255.3 Ibid., pp. 256 7.4 Ibid., p. 259.

d'intait

lui

lului

si

fi

1

FANARIOTII SI SILINTILE DE ELIBERARE 195

Inca din Mart si April, trupele turcesti disponibile:din Seres, ale lui Iusuf-Pasa, si din Drama, dinaceiasi Macedonie rasariteana, acum insfirsit greacaale lui Mustafa-beit, Chehaie al Moreii, pornira, dupaordinele lui Cursid, i mai departe imobilisat la la-nina, asupra Moreil. Se pastra Negroponte, se Ilia Pa-tras, care fu in deosebi de aspru pedepsita, se go-nira cleftil de la Volo si Corint, se arse Vostitsase facu intrarea lui Mustafa in Tripolitsa, pe careMainotii o tineati asediata. Räscoala parea ispravitasi se Impartial:I acum scrisori de iertare, asteptindu-seacea amnistie general& pe care Sultanul o acorda,prin interventia diplomatiei europene, in August 1.

Dar Turcii fusesera raspinsi de la Termopile Incade la Inceput, i acum Chehaia insusi suferi o infrin-gere, cea cl'intãi n drip deschis, la Valtetsi. In fostuldespotat de Arta, cadea capitala Vrachori, in chiarluna infringerilor de la Dragäsani i Sculeni.

Se cerea interventia trupelor lui Cursid InsuI. Uncorp de Ieniceri veni deci de la Ianina, cu Ismail-Pasa, zis Pliasa, i cu Ahmed Bryones. EI nu-si puturadeschide insa drumul (sfirsitul lui Numai Bai-ram-Pasa patrunse mai tarziii 'Dana in centrul Moreil,dar fu invins de räsculati la inceputul lui Sep-tembre2 Totusi cetatile de capetenie se pastrail Incade Tur el.

Pentru a conduce unitar aceasta lupta care sedusese päna acum dupa hasardul localitäiIor, oca-siilor si al personalitatilor intreprinzatoare, se crease,la 7 Iunie, in manästirea de la Kalteziai un organcomun, Senatul peloponesian", de 6-8 membri, acarui initiativa nu stit cui anume am putea-o atribui;comanda o pastra personalitatea cea mai importantadin cele amestecate pana, atunci in miscare. Peste

1 Ibid, p. 265 0 um.2 Ibid.

pi

Iunie.).

196 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERN.A.

citeva zile insa, la 19 ale lunii, sosia, prin Triest, la,Hydra Dimitrie Ipsilanti. El aparea in calitate de loc-tiitor al fratelui säU, despre soarta caruia, ca si despreultimul resultat al campaniel sale, nu stia Inca ni-menI nimic. Conducerea suprema if fu deci atribuitafara discutie.

Astfel el statu in fruntea trupelor care stringeailTripolitsa, dupa niste norme de razboiil pe care Thierschle compara, potrivit, cu ale razboiuluf troian1. Cetateacazu la 5 Octombre st. n., si locuitoril afara deAlbanesi, cari scapasera, fura, macelaritf nemilostiv,ca o pedeapsa pentru omorurile de Greci la Cido-nia, Smirna, in Cipru i aiurea, neiertindu-se nicifemeile si copiiL Petro-beiil duse catirf plinf de pradain munW saf, fara ca suprema autoritate fanariotasa-1 fi putut impiedeca de la aceasta exploatare abiruintei sale.

Trupele se imprästiara acum pentru iarna, fiecareducind cu sine ce puteail capata. Un corp slab ase-dia fãrä succes Nauplia, altul ardea Arta, un al treileareduse prin foame Corintul, la 22 Ianuar 1822. Cucel d'intaiil se afla Ipsilanti, dar stirea sigura despreinfringerea i fuga rusinoasä a fratelui säü if lua-sera acuma mice autoritate. Afara de Negri, care,parasindu-si locul de secretar al ambasadef turcestfdin Paris, alergase, cu tinarul Constantin fiul luiCaragea, pe teatrul luptef i acum lucra cu areo-pagul" säü in partile rumeliote" din Nord-Ost, laSalona, dincolo de Istm, if räsarise un rival de temutin persoana lui Alexandru Mavrocordat, care, trimesde grupul de emigrati din Italia, Mitropolitul Ignatiede Arta, batrinul Caragea i alii, debarcase pe coastavestica a Peninsulel, la Misolonghi, pe continent, unuldin cele locuri ocupate de insurgenV, unde

1 L. c., pp. 119-20.

Voda-

d'intaia

FANARIOTII SI SILINTILE DE ELIBERARE 197

alcatui pentru Acarnania i Etolia o ,,Adunare a Ves-tului". Tref Fanarioti, din trel marl familii, cu treladunäri" supuse lor i trei armate care-i ascultaamai mult off mai putin, urmäriail in trel locuri deo-sebite ale Greciei actiuni militare ce n'aveail niciolegatura intre ele, ba chiar se impiedecail adesea,spre bucuria sefilor respectivi.

Acestel situatii trebuia sd, i se puie un capat. Ele-mentele disparate care, farä a se cunoaste bine,purtati lupte, simtira instinctiv aceasta. Nu era macaro Capitald provisorie la care sa se poata chema re-presintantii legali ai poporului elin", ai intregului po-por, care se simtia de fapt pentru intidiasi data unulsingur. Se lasä la o parte Tripolitsa, o gramada deruine i un cimitir, se parasi Argos, pe care o ame-nintat Turcii din Nauplia, si se incepura salintele,odata cu Anul Noil, la Epidaurul de odinioara, acurnabietul sat Piada. Convocarile le facusera in numeleGuvernului format pana la caderea Tripolitsel, Ipsi-lanti, arhistrategul, dar la presidentie el trebui sä facaloc lui IVIavrocordat, superior prin numele, prin vrista,prin experienta si talentele sale i, pe linga acestea,liber de umbra care acopere pe invinsi. El pleca furios,urmat de Kolokotronisl.

Potrivit cu personalitatea noului conducator, se de-cretä supt vechi nume elenice un regim modern en-gles. Adunarea Poporului, de 70 de membri alei, ho-t-al-este tot, ca in teoriile lul Rousseau, dar o putereexecutiva, de si supusä controlului si judeatii aceleia,e necesara; ,n'o numeste nimeni, ci se aleg anual Gelduel membri al el, cari ail opt ministri, al caror sefse va chema arhicancelariil. Innaintea acestel organisariconstitutionale, Ipsilanti, taxat de odios tiran, se re-trase, Senatul moreot de 20 de membri nu-si putupastra drepturile, Negri insusi Ii parasi areopagul"

1 Mendelssohn-Bartholdy, Geschichte Griechenlands, I, p. 245.

198 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNi

lua Ministeriul Afacerilor Straine, Caragea disparu.In sfirsit un om not, Kolettis, Aromin, nascut in Epirla 1784, se insarcina cu conducerea razboiului. Co-rintul, cucerit atunci, fu proclamat Capita la, si, pentrua se arata mai bine Ca spiritul rusesc, anarhic sidenegator de libertate in acelasi timp, fusese biruit,Ca idealul absurd al Constantinopolei crestine de limbagreaca fusese parasit, steagul vechit al Fenixului fuinlocuit cu acela, albastru si alb, al zeitei Minerva,un fel de d6esse Raison" pentru noul Stat al Eladel.

Monembasia si Navarinul cazusera acum i ele.Fileleni", alergati din Apus, tineat garnisona in ceadin urma. Incercarea lui Capudan-beit, in iarna', contracoastelor nu izbuti ; corabii englese cu toata neu-tralitatea celor Septe Insule i austriace se infati-sara pentru a impiedeca mäceluri. Bar nici o parte,nici alta nu cutezat sa iea ofensiva in primavara lui 1822.Lupte in vaile Olimpului, la Veria Macedoniei, pe in-sula Negroponte, unde se afla, alaturi de Odysseus, siIpsilanti, la Patragic, pe care o luara Turcil innapoi,Acropolea Atenei se preda rebelilor, uniti cu fileleniin numar mai mare, la 21 Iunie I. Pe cind Suli sementinea impotriva sefilor turd cari pusesera capatputeril i vieii lui Nauplia resista Grecilorpana la sfirsitul lui Iunie, i pana atunci nu li se predanici Patras, nici Arta. Pe cind Ipsilanti, dupa infrin-gerea de la Peta, se inchidea in Atena, Mavrocordatrelua inspectia operatiilor militare din acea regiunenord-vestica de unde-1 incepuse actiunea.

Aid' '11 prinse vestea grozava ca insusi Capudanulse indreptase spre Chios, Jevolutionata", de dol. aven-turieri, dintre cari unul fost ofiter al vinatorilor deOrient" la Napoleon 3, si incepuse, in ziva sosiril chiar,11 April, un masacru ingrozitor, in care-si pierdura

1 Mendelssohn-Bartholdy, 1. c., I, p. 258. Gresit 22 Maid, In Geschichtedes osmanischen Reiches, V.

2 Thiersch, /. c., p. 22.

FArsiaruoTif I SILINpLE DE ELIBERARE 199

viata, dupa o socoteala cumpanita, 25.000 de oa-meni, iar 45.000 libertatea Arhiepiscopul peri, cufruntasii orasului. Ca Andrei' Miaulis si ConstantinKanaris din Psara avura curajul sä atace aceasta mareflota i Ca, la 18 ale lunii, o distrusera in parte culuntrile lor arzatoare, Capudanul Cara-All insuslse stinse miserabil pe coastele insulei pe care o pustiise

, era numal" o slaba mingliere pentru marea neno-rocire 2 Baia de singe de la Tripolitsa trecuse neob-servata; cea din Chios cistiga Grecilor compatimireaintregii Europe, cu poetii i artistif in frunte. De faptinsä, de o parte, si de alta, era o innoire a cruciate-lor, cu caii biruitorilor intrind pana in genunchl insingele de care erail inundate lacasurile de inchinareale invinsilor 3, Si cine zicea Ca poporul grec avea,macar pana la 1831, cultura veacului al XII-leanu se insela.

acum venia, in Iunie Inca, atacul pe uscat, ma-rele atac pe uscat al lui Cursid insust cu 25.000 deoament Albanesii lui fanatici intrara usor in Corintsi in Nauplia si in Argos, gonind innaintea lor i peMainoti i Guvernul central. Ajutat de Ipsilanti, carespera sa-si refaca prestigiul, si de Gheorghe Cantacu-zino, varul din Rusia, sosit de curind, Kolokotronisincerca, aceia ce nu putusera face Odysseus si Petro-beit, reintrind viteaz in cetatuia Larsa de ling& Ar-gos, apol in Burgi, cetatuia Naupliel. La urma, avan-garda lui Mehmed de Drama se retrase, i, la Istm,calärimea Tesaliei fu foarte rãü maltratata de ban-dele care o urmarisera, supt conducerea lui Nichita,nepotul lul Kolokotronis; tunurile trebuisera sa fieparasite. In urma fugarilor, In Ianuar 1823, cadea Nau-plia, pe care noul Capudan o aprovisionase neindes-

1 Ibid. 23.000 §i 47.000 la Miller, /. c., p. 80.2 Iorga, Geschichte des osmanischen Reiches, V, pp 276-9.3 Thiersch, /, c., pp, 27, 80-1.4 Papadopulos-Vretos, 1. c., pp. xxvm, xxx.

200 ISTORIA STATELOR BALCANICE fri EPOCA MODERNA

tulator. Dar in Nord, cu toata presenta lui Ipsilantiin Atena si puterile militare date lui Odysseus, serelua de Turd Salona, si Inca, din August 1822 Su li sesupusese lui Omer-Bryones, läsindu-se numai in Mi-solonghi, care resistase cu inviersunare, steagul liber-tatil elenice. In Creta, Rusul" Mihail Afenduli, care-sizicea Comnen si Afenduliev, cu titlul de generalisimsi administrator al Cretei", se sustinea numai cugreti; in curind bizarul sef fugi la Malta 1.

0 interventie zadarnica in Eubeia, pierderea Corin-tului in minile lui Kolokotronis, moartea lui Botzarisin lupta de la Karpenesi inseamna actiunea militaraturceasca in 1823. Silintile facute in trel ani de zilese dovedisera zadarnice. 0 Grecie exista, si Puterileincepusera a o recunoaste, putin cite putin, fiecaredupa interesele si deprinderil9 sale diplomatice, dupapersonalitatea celor cari o conduceati.

1 Miller, /. c., p. 83.

CAPITOLUL al XV-lea.

Atitudinea Puterilor. Si linte diplomatice pentru pace.Discordii grecesti in Moreia. Interventia egipteana.

La inceput, Rusia avuse gindul indoit de a se feride (mice banuiala ca ar sprijini, impotriva principiilorSfintei Aliante, causa unor rebeli, i. in acelasi timp,de a nu-s1 primejduiautoritatea, cistigata in cursul unorlungi i grele lupte, de ocrotitoare fireasca a cresti-nilor prigoniti. Dar insusi. Patriarhul Ii pierduse viata,supt pretextul unul amestec, foaarte dubios, in tul-buranle din Moreia, patria sa. Se Meuse ramasitelorsale o ingropare foarte pompoasa la Odesa, si Gu-vernul imperial luase parte oficial la dinsa. Nu seporuncise nimic pentru a se opri darurile ce mergeatiidin centrele grecesti ale Sudului Rusiel catre räscu-lati, i arme fusesera trimese insulelor ce spnijiniaümiscarea. In sfirsit, daca pe atunci nu erail Inca laMoscova panslavisti, In schimb nu trebuie sa uitarnactiunea tacutä, dar stäruitoare, a acelor Greci canincunjurati pe Tar si nu puteau privi indiferent laruina conationalilor bor. Astfel i Alexandru Sturza,fiul generalului Scarlat, pribeag moldovean, mamaacestuia era Domnita Ruxanda Ghica i sora

1 V. p. 194.

202 ISTOMA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNi

lui, contesa Ebling, aparätoare cälduroasa a cau-sei elenice i, In acelasi timp, prietena intitha a Im-paratesei Elisaveta 1. Pana la sfirsitul anului 1822,Capodistria, numai atunci biruit de Nesselrode, eracel mai ascultat sfetnic al Tarului in ce priveste po-litica exterioara. Si, in sfirsit, nu trebuie sa uitam nicipe acei pribegi, necontenit reclamati de Poarta, cari,traind in State le rusesti, trebuiaa sars1 intrebuintezetoate legaturile, toata trecerea in folosul teril lor, nicipe acei n2gustori greci din Mariupol, Taganrog, Nijna,Cherson, Phanagoria, cari lucraii in acelasi sens, niciacel influent der superior rusesc care nu putea sävada fara indignare martiriul coreligionarilor din Im-paratia otomana.

Deocamdata, diplomatia ruseasca vazu in cele in-timplate prilejul binevenit de a relua, in privinta Prin-cipatelor, tendintele de inlaturare a dominatiel tur-ce41, care, de nevoie, fusesera intrerupte prin paceade la 1812. Dupa ce se chemase interventia militaraa Pasilor de Vidin, Silistra si Braila, se intrebuintara,silintile cele mai stäruitoare pentru zadarnicirea ac-tiunii thr. Cind, pentru a nu mai raminea intr'o si-tuatie foarte nelamurita si foarte jenantä, Stroganovparasi in sfirsit, dupa o jumatate de an de zbuciumsi contraziceri, Constantinopolea, in August, acestesfortari se fäcura si mai departe, prin ambasadoriifamasi, al Puterilor prietene, Strangford, al Angliei,

intru citva, Internuntiul Liitzow. Se capata pe rindcercetarea purtarii abusive a trupelor trimese dincolode Dunäre, si din Asia, apoi retragerea lor treptatä,pan& la incetarea complecta a unei ocupatii pe careRusia arata cä n'o poata suferi cu niciun pret. Ea cerearestabilirea conditiilor normale a stärii de lucrurl an-terioare rascoalel, i o i capata, de si nu in sensulpe care-1 dorise: loctiitorii Pasilor, Caimacamii plecara,

1 Papadopulos-Vretos, /. c., pp 14, 129.

pi,

ATITUDINEA PUTERILOR. SILINTE DIPLOMATICE PENTRU PACE 203

dar Poarta refusa hotarit sä puie in locul Grecilor deodinioara ali Greci ca Domni ai Principatelor, i ast-fel, in Iunie 1822, loan Sandu Sturza i Grigore Ghica,nepotut de frate al decapitatului, alesi din mijloculunor deputatii de fruntasi, capatati firmanul de nu-mire pentru Moldova si Tara-Romaneasca Dar Rusiagäsi pretexte pentru a evita legaturile cu dInii, pentrua zabovi ridicarea steagului imperial de-asupra celordoua consulate, i, in acelasi timp, ea dadea emigra-tilor din Bucovina si din Ardeal tot sprijinul ce erade nevoie pentru a-I face sä se indäratniceasca in-tr'o opositie, pe atit de ireconciliabila pe cit de lipsitade sens si de daunatoare terilor bor.

Apoi, dupa chestia exceselor turcesti, a evacuariiPrincipatelor, a numiril Domnilor i totalei restabiliria trecutului, veni aceia a pagubelor suferite de co-mertul rusesc, a piedecilor ce i se pun la trecereaprin strimtori, a majorärii de taxe, chestia, foarte de-licatä, a corabiilor grecesti pe care Cabinetul din Pe-tersburg voia sà aiba dupa tratat dreptul de a letrece din Marea Neagra in Mediterana supt steagulrusesc.

cind, printr'o ultima cesiune a Sultanului, in Sep-tembre 1822, se intatura si aceasta pretentie, räsarialta. Rusia pretindea, pentru reluarea legaturilor di-plomatice, ca Poarta, fiind vinovata pentru intreruperealor, sa fad, pasii cei ba, mai mult, ca tri-mesii ei la Petersburg sa discute intr'o conferintanoile dorinti ale Tarului, privitoare in rindul intaiii laPrincipate, dar poate i la alte chestiuni, de atinge-rea carora diplomatia turceasca se temea mai multdecit de orice. Astfel, cind, dupa intrevederea lui Ale-xandru cu Imparatul Francisc al Austriei la Cer-nauti, Minciaky, Grec de origine, fu expediat prin Bu-curesti la Constantinopol ca negociator al chestiilorcomerciale, se intimpla peste citeva luni, ceia ce toatd

Si,

204 ISTORIA STATELOR BALCANICE iN EPOCA MODERNA

lumea asteptase, ca i se dadura si puteri pentru anegocia in aceasta altä chestiune", care era a Greciel.

Inca din 1822 din partea ruseasca se furisaseracatre Metternich, neclintitul pazitor al ordinil interioaresi exterioare a vechiului regim, anume indicatil carefura raspinse : Poarta ar putea fi silitä a ceda fatade Greci, asa revoltati cum erat, printr'o ocupatiede teritorii; ea ar putea face unele concesil, i s'arputea defini suzeranitatea". Deci ideia unel vasalitaliautonome intervenise Inca de atunci. Daca ea nu sedesvolta mai rapede, aceasta se datoreste atitudinilhotarite a Sultanulur, care declara prin ministril sal,in vara, ca mai curind Turcia va peri" decit sa sepiece la asemenea acte de abdicare. Cel mult ar acordao amnistie deplina, cu unele concesil pe care, de al-minterea, rasculatit, nu le merita 1.

In congresul de suverani de la Verona, care urmacelui din Laybach, purtarea diplomatiei rusesti fu ju-decata dreapta si cuminte, dar de o solutie in chestiagreceasca nu vorbia, nu cuteza sa. vorbeasca Incanime. Purtatoril petitiel grecesti nu fura primitl macar.Era un triumf insa pentru causa libertatiI elenice caMetternich insusi recunostea, In cursul anului urmator,supt formidabila presiune a opiniei publice, in Anglia,in Franta, in Bavaria, ca aceasta chestiune a iesitdin domeniul diplomatdef si e astfel un fapt". NoulMinisterit engles al luI George Canning recunoscu Gre-cilor calitatea de beligerantI. In toamna aceluiasi an,la data intrevederif din Cernauti, Rusia mersese acumasa de departe, incit vedea putinta crearil a trei prin-cipate, dupa modelul celor de la Dunäre : de o parteTesalia, Beotia si Atica, de alta Epirul cu Acarnaniasi in sfirsit Moreia cu Creta, insulele fiind supuse unuiregim special de confederatie. Ca in casul Serbiel, sereserva Sultanului tributul fix si dreptul de a garni-

1 Iorga, Geschichte des osmanischen Reiches, V, .ggg p

ATITUMNEA. PUTERILOR. SILINTE DIPLOMATICE PENTRU PACE 205

sona cetatile. 0 garantie europeara, cum n'o capa-tase Serbia, si represintarea la Poarta prin Patriarhar fi incununat aceasta opera, de pe urma careiaRusia ar fi avut trei noi protejatl din Fanar pe Scau-nele princiare din Elada libera I. Data aceasta, Austrianu mai arata aceiasi hotarire implacabila de a pastraSultanului totalitatea drepturilor sale.

In acest timp (Mart 1823), a doua Adunare gre-ceasca se ocupa la Astros de revisuirea unei Consti-tutil care abia implinise anul i, mai ales, cu pre-facerea Guvernului. Emil de trel off mai multi de-putati decit la Piada2. Partidul militar al lui Kolo-kotronis intelegea sa domine; pentru a arata si exte-rior ca nu vrea sa faca nicio transactie cu arhontii,partidul civil, cu diplomatil Fanarului, el iT ridicasecorturile la o parte. Totusl evidenta incapacitate po-litica a cleftilor, pe cari nu-i sustinea nici Petro-beitl,ajuns acum sef al civililor", II facu sä asiste faraimpotrivire la desfiintarea celor trei senate" pe pro-vincii, la inlaturarea situatiei de generalisim, la cre-area unul triumvirat, care se prefacu apoi in Sfat decinci: se alesera Petro-beiii ca president, apol Hara-lambis, Zaimis i Metaxas, din Cefalonia; numai cuamenintari putu sa capete Kolokotronis un loc lingael. Presidentul Corpului Legislativ era sa fie Mavro-cordat: amenintind sa-I zvirle coji de lamlie pe frac",fruntasul cleftilor II putu izgoni la Hydra, färä a fitotusi in stare.sa-1 i inlocuiasca la conducere. Adu-narea se feri de dinsul, tiindu-sl sedintele, nu la Na-uplia, cum voia el, ci la Argos, unde se simtia mai li-bera 3 Fiul lul Teodor, Pano Kolokotronis, ataca atunciadunarea din Argos la 10 Decembre 4 Si stabili un noü

1 Ibid., pp. 295-6.2 Mendelssohn-Bartholdy, 1. c., I, p 310 §i urm.8 Ibid.4 Thiersch, 1. c., p. 33.

206 ISTORIA STATELOR liALCANICE IN EPOCA. MODERNi

Guvern la Tripolitsa, pe cind ramasitele partidel In-vinse se puneail la Kranidhi, linga Hydra, supt scutulflotel insulare si al ostasilor lui Kolettis

Era anarhie, in forma cea mai rusinoasa si maiprimejdioasa a el. Pentru a o suprima, in momentulchiar clnd imprejurarile externe cereat in Grecia maimultä unire, mai mult simt de solidaritate, mai multprestigiu moral, trebuia un strain: un print, un ommare, cu vaza, aducind acel bani pe cad adunareadin Astros doria sa-i capete printr'un imprumut sifara cari nu se putea face nimic. Lord Byron, insetea lui romantica de a face ceva stralucit in acelOrient pe care-1 incunjurase cu toate farmecele poe-siel, consimti sa incerce, chemat de toti, dar pentrufiecare in parte, pentru ambitia si interesele Jul, sinu pentru causa periclitata a Greciel. Dorind a lucraimpreunä cu Mavrocordat, om de cultura si de pu-terile Jut i cu filelenul engles Stanhope, el trecudin Insulele Ionice in ultimele zile ale anului 1823la Misolonghi. Aducea bani si voia, a fie arhistra-tegul Suliotilor nesupusi si pretentiosi ai Jut Botzaris,ramasi fara capitan, pentru a lua Lepanto. Nicairinu gasi Insa oamenil de can s'ar fi putut servi. 0imprudenta-I aduse frigurile de care muri, la 37 deant, in ziva de 19 April 1827.

In acest timp partidul lui Kolokotronis pierdeaCorintul, era raspins linga Tripolitsa de arhontiera sä fie scos si din Nauplia asediata. Neizbutind acapata pentru dinsul imprumutul, el fu bucuros sadobindeasca, in lunie, amnistia, cu pretul predarilNaupliei; Hydriotul Konduriotis, un bogat negustor,sfatuit de Kolettis, ii lua locul in fruntea Guvernului.Banii sosit, scapati din Minile agentilor, fura chel-tuiti pentru corabiile scumpe ale incapabilului ami-

Mendelssohn-Bartholdy, /. c., I, p. 325.

ATITUJMNEA PUTERILOR. SILINTE DIPLOMATICE PENTRU PACE 207

ral" engles Cochrane, cuprins si el in conditiile a-facerii.

In curind nemultamirea arhon-tilor din Pelopo-nes cu hegemonia insularilor si RumeliotEor daduprilej celor doT Kolokotronis sa intervie din not cuarmele. Dar trupele lui Guras i Karaiskakis aduseramoartea fiului si inchiderea tatalui intr'o manastiredin Hydra 1. Si, de oare ce Odysseus, in dorinta de acapata principatul Eubeii, incheiase o intelegere se-creta cu Tucii, Guras II ataca si pe dinsul, inApril 1825, 11 duse prins la Atena, 11 supuse chinu-rilor infatisã mort mu1imii care-1 acoperia deblastame 2 n acest timp Psara fu pedepsita" deCapudan in Julie si Samos era sa aiba aceiasisoarta. Turcii rataciat in jurul Atenei, i Misolonghinu primia niciun ajutor 3.

In aceasta stare astepta Grecia marea lovitura aEgiptenilor lui Mehemed-All chemati in ajutor de Sul-tanul Mahmud.

Ibrahim-Pasa,, fiul adoptiv al vice-regelui din Cairo,visita Creta, supusa acum cu totul, apol, in Februar1825, corniile sale, care duceat 5.000 de oameni,aparura innaintea coastelor Maril. Debarcarea se facufara greutate ; cum se putea impotrivi o mina de

impart4 de certele personale, und. ostiri for-mate de ofiteri francesi dupa traditiile scold' napoleo-niene ? Se lua insula Sphakteria, apoi Navarinul-Vechit

cel Not, caruja nu-1 folosi nimic presenta lui Ma-vrocordat InsuL In Kalamata, in Argos, in Tripolitsa,supt ochii Guvernului elenic, care-si astepta, ingrozit,soarta, in Nauplia, intrara Egiptenii, restabilind auto-ritatea Sultanului. In acelasi timp trupele turcesti depe Continent ocupat Salona, amenintind chiar Atena.

1 Ibid., I, pp. 329-30.2 lorga, Ibid. pp. 331-2.3 Ibid., pp. 299-300.

e1-1

ei

208 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNX

Un not si mare transport de trupe ingadui luiIbrahim, care fusese numit acum de Sultan Pasa alMoreii, sä string, foarte de aproape Misolonghi. Dupao eroica resistenta, la care luara parte eel mai sta-tornici din ffieleni, i dupa un ultim asalt pentru spar-gerea liniilor musulmane, cetatea era in sfirsit cuce-rita la 23 April 1. Se taiara 3.000 de capete, 3.000de robl, intre cari femei i copii, cazusera in minacuceritorilor ; numai 1.800 dintre aparatori, intre cari200 de femei, scapara 2. In anil urmatori, se complectaacest resultat prin expeditia in Maina i prin luarea, dupalungi lupte, a Acropolei, la 28 Mait 1827. Numal peMare mai luptaa acum insularil Inca nebiruiti, darllydriotil erail gata sã plece In America3.

Opera de represiune, de pacificatie singeroasa eraindeplinita. A doua zi dupa catastrofa de la Miso-longhi, o noua comisiune de Guvern, Directia aface-rilor militare si politice a Eladei", fusese aleasa laEpidaur : cei unsprezece membri represintat toate re-giunile liberate; dintre personalitatile cunoscute IntIl-urn numal pe bätrinul beiii de Maina, pe AlexandruZaimis, Moreot, care avea conducerea, si pe istoriculSpiridon Trikupis, din Misolonghi. Supt amenintareamercenarilor din Suli i a Rumeliotilor", Guvernul,incapabil de a guverna, o ducea foarte gret in refu-giul sail din Nauplia. Era vorba de supunerea catreAnglia, de chemarea unui print din Apus4. Peste unan, adunarea din Trezena dadea, in Maiil 1827, oConstitutie de 150 de articole, care, pe ling& garan-tarea tuturor libertatilor posibile, orinduia un Senatales pe trei anY, un president al Republicei, cu se-cretari de Stat räspunzatori, i o Curte de Casatsie.

1 Ibid., p. 303 si urm.2 Thiersch, 1. c., p. 43.8 Ibid.4 Mendelssohn-Bartholdy, 1. c., I, p. 423.

ATITUD1NEA PUTERIL011. MUNI% DIPLOMATICE PENTRU PACE 209

Pänä la sosirea presidentului, o regent& de trei, ab-solut lar'd, nicio autoritate, privia cu nesimtire la anarhiaperpetua a luptelor dintre capitani, loan Kolokotronis,Photomaras, Grivas, cari oferiail a face pentru banimice I.

Dar soarta miscarii, hranita numai cu pomanafilelenilor", nu mai era in mina acestor oameni con-rupti si nedisciplinati. Daca revolta Greciei era unfapt pentru Metternich chiar, o noua actiune diplo-matica europeana, pornita de la acest fapt", strin-gea tot mai aproape problema, de la resolvirea ca-reia atirna pacea Europel.

Dupa raspingerea propunerif extreme a Austrie1 dea se da Moreil si insulelor neatirnarea pentru a siliPoarta la o noua hotarire2, noul Tar, Nicolae,care,indata dupa suirea sa pe tron, trimesese Portii ulti-matul din 17 Martse ocupase in tot cursul anului1826 de conferintele privitoare la Principate si laSerbia, care-si dadurä resultatul in toamna prin Con-ventia de la Acherman. La 4 April din acest an, Ru-sia si Anglia ajunsera la o intelegere in vederea in-terventiei necesare la Constantinopol: acum era vorbade un singur Stat vasal si tributar al Sultanului, cudreptul de rascumparare a parninturilor turcesti, ca inSerbia 3; Austria se tiria dupa acestelalte Puteri, incredinta mingiietoare cä ei if apartine totusi condu-cerea. In curind se ajunse la ideia unel interventiiI aflotelor reunite pentru a impiedeca nof debarcari turco-egiptene4. Poarta refusind hotarit a recunoaste actuldin 4 April si de a sta de vorba cu o mina de hot1", se in-cheiè la Londra (6 Iulie 1827) un tratat formal intre

1 Ibid., p. 457 §i urm.2 lorga, Geschichte des osmanischen Reiches, V, p. 304.3 Ibid., pp. 308.9, 322.4 Ibid., p. 323 §i arm.

14

210 ISTORIA STATEGOR BALCANICE im EPOCA MODERNI

Anglia, Rusia, Franta §i Prusia: el avea de scopoprirea beligerantilor de a continua ostilitatile. Sidata aceasta Poarta refusa, declarindu-se gata laorice" 2.

Ceasul hotaririi se apropia.

1 jbid., pp. 326-7.

CAPITOLUL al XVI-lea.

Lupta de la Navarin. 115.zboiul ruso-turc. Pacea de laAdrianopol. Presidentia si asasinatul lui Capodistria.

Inca de la 11/23 April presidentia, Guvernulcad acesta era titlul demnitarului suprem: 6 xDpspv-ircic

se oferise lui Capodistria. II sosi vestea in caleade la Geneva la Petersburg. Primi indata, zdrobindcariera sa stralucitä in serviciul Rusief. Trebui insa,innainte de a se indrepta spre tiara care-i incredintalui soarta el viitoare, sä visiteze Curtile Apusului, simai ales cea din Londra, de la care atirna asa demult situatda sa. Primit foarte rail de rege, care ve-dea in el un agent rusesc, o piedeca pentru influentaAngliei, el se imbarca pe o corabie englesa, intova-rasita de una ruseasca si una francesa, nurnal dupace prin sfarimarea flotei turco-egiptene, pe care o de-clara un évènement majeur", Moreia ajunsese libera,pentru dinsul 1.

Corabiile care trebuiat s'a impiedece continuarealuptei se strinsesera in toamnä pe coasta apuseanaa Moreii. Codrington cornanda contingentul engles, deRigny pe acel frances; Heyden venise cu corabille

1 Thiersch, 1. c., p. 46 si urm.; Mendelssohn-Bartholdy, II, p. 11, lireproseazd ca. a pierdut timp In Geneva si Italia negociind si asupraUniril Bisericilor (ibid., p. 13).

212 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNI

rusesti. Ibrahim fu somat sa nu faca nicio miscarela 22 Septembre: o singura descarcare de tun vafi fatale flotelor osmane. Protestind, Pasa egipteanse supuse totusi. 0 miscare banuita a flotei sale, dela Navarin spre Patras, ocupat Inca de Turci, facupe aliati sa intre in cuprinsul chiar al Golfului, unde,in dispositia de spirit a acestora, o ciocnire era ine-vitabila. Ea se si intimpla la 20, färä a se fi pututprecisa vre-odata vinovatiile. Puterea navala, a Sulta-nului nu mai exista dupa citeva ceasurl: 6.000 deoameni zaceail in fundul Marl. 1.

Urma indignarea legitirna a Porta, silinti diploma-tice de a o potoli, un sir de 6nergice declaratii ale Taru-lui i, in sfirsit, declaratia de razboiii din 14 April 1828.

Inca de la 2 Februar, Capodistria era in Moreia,pe care o gasi in cea mai trista stare. Statul elinse margenia de fapt la Egina, Poros, Salamina,Eleusis i Megara2" , atit. Sefii sM ere' de fapt

cari ocupail, luptindu-se intre ei, IcicalèPalamidi i dorninail Nauplia; daca Guras murise InAcropole i Karaiskakis II ispravise si el zilele, aIii erailInca, in viata, i batrinul Kolokotronis, acum ministru deRazboit, absolut si iresponsabil, fusese liberat pentru casa ajute impotriva lui Ibrahim. Trebuiail imbIInzii teri-bilii clefI, carora, cu franchetä napoleoniana, li-ar fi spusla sosire presidentuL: va sIntetI hoti i mincinosl"

apol, in 1828 : v'ati batut noua ani cu Turcir i atifurat capre i oi". Si, de fapt, liberind Nauplia dedinsii, el stiu cistige in asa grad, incit el, Ko-lokotronis, Kanaris, Nichita, Guras, II intovaräsira res-pectuosi in calatoriile lui prin tara 3. Miaulis curati Mareade pirati, Cu multa greutate, dupa ce-si cheltui banilmeniti pentru rascumpararea robilor, Eynard, bancherul

' Iorga, Geschichte des osnzanischen Reiches, V, p. 237 si urrn.2 Papadopulos-Vretos /. c., I, p. 109.

Marturia lui Quinet, In CAlatoria sa, cuprinsg, in Oeuvres".

§tia;

si

si

sa, gi-i

I-ETTA DE LA NAVARIN. RIZBOIUL RUSO-TURC 213

filelen" din Geneva, if gäsi pe eel absolut necesaripentru incepe administratia. Spuind tare ea Grecildin zilele sale traiesc i cugeta ca in evul mediu, ea,nu asteapta ceva decit de la o noua generatie 1, ras-pingind pe presintatoril de false titlurf la recunos-tinta natiei, el incerca sa inlocuiasca regimul arhon-tilor, al cApitanilor, al negustorilor din insule si alFanariotaor Mavrocordat se retrase, adinc jignit,la Hydra, ajungind incepatorul opositiei contra nouluf re-gim, si Mauromihalii, Petru i fib WI, if declarara razboiiide la inceput, dar Dimitrie Ipsilanti if servi citva timp cageneral in Grecia orientala printeo cirmuire insens european, cu ajutorul Ionienilor sal, das kor-fiotiske Pack", fratil: Viaro, om incapabil i abusiv,si A ugustin, juristul Gennatas, la cari se adaugira Ko-lettis, Klonaris, format in Franta, i putinl altif, intrecari secretarul geneves i cel italian. Despretuia for-mele libere i, aminind Adunarea nationala, pe carese aratase gata a o convoca indatä, restringind atri-butiile Senatului, pe care-1 indemnä usor sä se disolve,el incepu acel regim de organisare strinsa pentru sta-bilirea päcii i folosul celor mid pe care-1 visaseByron, fara a putea incepe macar aceasta opera asade grea. Lucra, de la 1829 innainte, cind tinu laArgos singura sa Adunare a poporului, cu membrilSenatului (Panhellenion) de 27 de membri 21alesl de el pe lista AdunAril, ceilalti numitI direct dedinsul, cu un consiliu ministerial, luat dintre aceia, sicu secretariul de Stat Spiridon Trikupis, care si elservise in Insulele Ionice, supt Guilford Peste auto-nomia comunalã a demogerontilor, batrinilor", redusaprin asemenea masuri, se asternu absolutismul prefec-torial Capodistria incerca a numi chiar pe magis-

Papadopulos-Vretos, 1. c., I.Ibid., pp. 9-10. Critica sistemului in Mendelssohn-Bartholdy, II, p 18

urm. Pentru felul cum Incunjurã juramIntul constitutional, ibid ,p. 23 si urm.

3 Ibid., p. 74 si urm.

2

si

2

si

3,

ni

214 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNI

tratii municipall Congresul din Argos (Julie-August1829) cu membri alesi mai mult dupa plac i pa-zit]: de Kolokotronis i Nichita, consacra prin acla-matil puterea singurului om care putea conduce, Grecfiind si el, Grecia 2.

Pentru aceasta asigura averea saracului, pamintvite, de lacomia Rumeliotilor: pentru sdteanul plugar

vremea lui tata Iani", 6 xatpbc Tof) MzappArativvt, ramaseneuitatä. Aduse castani din Creta i cartofi. Se aid-ministrara, bine domeniile nAionale si se facu o ferma-model. Urmind recomandatiilor lui A. de Sturdza, elfacu scoala de agricultura la Tirint, intemeiè scolimutuale" , lancasteriene, dupa tabelele lu Cleobul, ti-parite la Paris cu cheltuiala Roznovanului 3, §i 0 §coalasuperioara in Egina, care numara, in curind 1.500 deelev14. Un stabiliment pentru orfani primi 2.000 decopii. La Poros functiona un seminarit. Presedintelevoia sä faca o scoala de drept la Atena, una navalala Hydra. Inca din Januar 1829, o scoala militara, aevelpizilor, incepu sä pregateasa ofiteri pentru altfelde trupe decit cele de pana atunci, cu nil capitanfrances ca director. Se numira judecatori pe viatä,dijma fu scazutk i totusi finantele se indreptara. Secreä, de si far& succes5, la Egina, o Banca Nationaläcu privilegii pe cinci ani, o Camera de asigurari ma-ritime, si se avu in vedere i baterea celorbani ai Greciei libere (phoenix si lepta). Se facuratrei tipografil pentru Guvern" i o foaie oficialá

T1 1 .EXXocaoc), Courrier de la Grèce", in-cepu sã, apara. Nu lipsira masurile pentru biblioteca

pentru Museul national.Era contrar oricaril romantism i oricarii exagerairi:

Ibid., pp 77-82 Ibid., p. 135 si urm.3 Papadopulos-Vretos, I, 1. c., p. 136-7.4 Thiersch, 1. c., pp. 54, 56-7.6 Mendelssohn-Bartholdy, 1, c., II, p. 61 si urm.

(1' evw? &p

d'intait

ei

LUPTA DE LA NAVARIN. RAZBOIUL RUSO-TURC 215

ruinele antice le declara gramezi de pietre ca orl-care", nu din lipsa de cultura, ci din nacaz impo-triva falsei directil a spiritelor", care se hrania dinaceste mari amintiri"1. Real, sigur de sine, practic inalegerea mijloacelor, cumpatat si simplu in toate pri-vintile ca un erot al lui Plutarc, acest om puteaface si a facut mai mult pentru rectificareamentalitätii nationale prin exemplul sat decit pentruorganisarea societatii si Statului prin admirabila samunca.

Spera el sä rämlie prints, Hospodar", cum i s'aspus in viata, si i s'a strigat si pe urma? De atiteaori a declarat ca. pe suveranul cel not 11 chiama demult din toata inima" 2, Si, daca i-a aratat greutatilesituatiei, de sigur n'a facut-o ca sa-1 desguste. Oricum,pe cind el muncia pentru Inlaturarea anarhiel si ig-norantei, cercind sa, suprime independenta local& sinesupunerea individuala, Europa urma, in cursul raz-boiului ruso-turc terminat prin pacea de la Adrianopol,mijlocita de Prusia, si dupa aceasta, lucrarea el di-plomatica, din care era sa resulte o Grecie neintreaga,periclitata, si tulburata necontenit prin contrastul intreo basä meschina si un ideal de sigur exagerat, darindreptatit din atitea puncte de vedere si fara indo-iala, cu neputinta de inläturat.

Venind in Grecia, Capodistria gäsise o puternicainfluenta englesa represintata prin Cochrane, pringeneralul Church, prin Hastings, prin Gordon. Spremarea suparare a cercurilor conducatoare din Angliael cauta sa mintuie cu dinsii. Dar, Inca din August,1828, ocupatia Moreil de generalul Maison, insarcinatcu evacuarea Egiptenilor, II dadu un not stapin. Os-

1 Thiersch, De lVtat actuel de la Grece et des moyens d'arriver a sa res-tauration, Leipzig 1833, p. 22.

3 Le nouveau souverain que j'appelle de tous mes voeux depuislongtemps" (Pp,padopulos-Vretos, 1. c, I, p. xxxi)

216 ISTORIA STATELOR BALCANICE fN EPOCA MODERNA

tasii 1u Ibrahim plecara pana la 4 Octombre, darmai departe o garnisoana francesä de 3.000 de ba-meni ramase in tara. Capodistria gäsi in aceastä ar-mata straina un avantagiu mare : acela ca in celemai multe locuri, prin hotarita el interventie, cu ame-nir4area de a trage sat de a innainta cu baioneta,anarhia cleftilor inceta. Dintre Francesi Ii 10", presi-dentul, asa cum innainte de dinsul Meuse in EgiptMohammed-All, dar cu hotdrirea de a nu cadea in ga-lisare", o searna din cel mai utili colaboratori al sal:am vazut Ca scoala militara a fost organisata de ea-pitanul Pauzié, Trezel capata titlul de director generalal trupelor regulate, urrna, generalul Gerard, Dutrôneluã conducerea invatamintului ostasesc1; Gerard fusesenumit Intäiü adiutant-general, locotenentul-colonel

erail rapezi,fu comandant superior alcavaleriei regulate 2, St.-Martin avea intendenta 3. Dealminterea, Carol al X-lea trimese de repetiite off, odataprin diplomatul si istoricul Juchereau de St. Denys, aju-toare banesti Guvernului Vendeil crestinismului" 4.Pe cind Rusia, represintata in noul Stat prin MarcuBulgaris, un filantrop, mare iubitor al Grecilor, däruia,pe linga cele dou'a milioane ale Tarului, 6.000 de pusti

douasprezece tunuri, Francesil läsail la plecarea loro mare parte din arme i echipament 5. In scoala dinEgina limba europeana, care se invata era cea fran-cesa 6.

Cine avea motiv sa fie nemultamita era Anglia,careia i se propusese odata, si in chip stäruitor, ane-xarea, cu un regim oarecare, la Insulele Ionice a in-

_Ibid., pp. 71, 78, 112-3.2 ibid., p. 166.3 Mendelssohn-Bartholdy, 1. c., II, p. 38 si urm.4 Papadopulos-Vretos, 1. c., I, pp. 28, 79; Mendelssohn-BarthoMy, 1.

c., II, p. 80.6 Papadopulos-Vretos, 1. c., I, p. 109.6 Ibid., pp. 117-8.

pi

pi-1

Pei-lioninnaintarile

pi

LUPTA DE LA NAVARIN. Dimwit., auso-Tunc 217

tregului teritoriu liberat de Turd. Eapoartele residen-tului Eduard Dawkins n'ail fost publicate, dar ele tre-buie s'a fie pline de acusatir de rusofilie la adresapresedintelui. De aceia, cind fu vorba de a se fixahotarele Ipsilanti reanexase, in timpul razboiuluiruso-turc, Atica si Beotia, si biruise, silindu-1 la o capi-tulatie pe Aslan-beg; de putinta unei participäri larazboiul ruso-turc vorbesc numai dusmanil neimpa-cati 1 , Anglia, guvernata acum de conservatori,refusa o mai mare intindere a lor : de alminterea,Capodistria voia Creta, tot Arhipelagul, Chios si Samos,unde guverna liber aventurierul Licurg Logothetis,Creta, acum total supush de Egipteni, si chiar coastaAsiel-Mici. Din partea ei, Poarta raminea in vecheaei politica de neinduplecat refus la &Ice concesie carear putea sa insemne macar autonornia teritoriilor pecare armata francesa singura, o silise a le evacua. Ise pkea ca ar putea folosi din rivalitatile de influ-enta izbucnite intro Anglia si Rusia, ba chiar introAnglia i Franta, careia nu i se permise a-si intindeoperatiile dincolo de Istm 1. Ea propunea, dupa noileinfringed din partea Rusilor, un regim care era copiatdupa al Sirbilor, ce se dovedise asa de conciliabil cuinteresele Imparatiei : hogeabasii, asimilati cu cnejiide la Dunke, ar fi ales un sef crestin, national, carear fi stat alaturi de Pasa din Tripolitsa, cum Milosstatea alaturi de Pasa din Belgrad si, bine inteles, arfi jucat rolul pe care i 1-ar fi permis insusirile luipersonale, pastrindu-se cu totul ilusia ea provincia,daruita cu intinse privilegil si amnistiate, face parte,intocmai ca si celelalte, din IMparatia unitara. Se admi-tea si pentru aceasta, capetenie a Moreil dreptul de a-siavea agenti la Constantinopol, cum II aveati Principatele,a caror situatie raminea, fireste, nesfirsit superioara, de siocupatii a prin Domni considerati ca ofiteri turd superiori

1 lorga, Geschichte des osmanischen Reiches, V, p. 341 EA urm.

248 ISTORIA STATELOR BALCANICE iN EPOCA MODERNX

parea ca Ii pregateste o decädere politicä pana laacelasi nivel ca al Serbiei. Haraciul colectiv ca singurimposit era acela pe care-I platiat i SIrbil.

Daca Sultanul se grabi a cere Rusilor cari se apro-piat, In vara anului 1829, de Ceatalgea i de impre-jurimea imediata a Constantinopolei o pace ale cariiconditil erail sa atirne de marinimia Tarului invin-gator, el o facea pentru salva drepturile asupraGreciei, pe care ,consimtia acum s'o primeasca in si-tuatia Principatelor, dar cu hotarele reduse la Moreiasi la Cic lade, de si Inca de la 22 Mart Puterile-1 da-dusera Eubeia. La 14 Septembre se incheiè pacea dela Adrianopol, indata ratificata. Oposltia Angliei contraunel Orecii mai marl-, in care vedea un sprijjn peri-culos al innaintarii rusesti in Orient, urma, si Austria,invocind principiul necesitätil existentei Imperiuluiotoman, se opunea si ea din rasputeri. La 3 Februar1830 In sfirsit, principatul" Greciei era format caStat independent, fara conditia, anterioara, a tri-butului de 1.500.000 de piastri adaugindu-i-se in-sula Skyros i fixIndu-se la Nord o granitä de la Aspro-potamos la Sperchios, la care apoi se adause i restulAcarnaniel pana la Mare. Capodistria se grabi a rupesi legaturile cu Patriarhia supusa Sultanului, creindComisiunea bisericeasca," de trei episcopi pentru aconduce clerul Eladel

Poarta se supunea asprei necesitati printr'o declaratiedin April. Era bucuroasa, ca nu pierdea si mai multsi se multamia cu scaderea din partea Rusiei a des-pagubirilor. Ea consimti apoi, prin protocolul din Ca-lender-Chiosc, si la inlaturarea musulmanilor si a mos-cheilor din posesiunile de pe p5mIntul Greciei, care aveasä plateasca 30-40 de milioane de piastri, scoase, de

' Pentru misiunea Mitropolitilor de Niceia, Chalkedon, Larisa i Ja-nina spre a aduce, la 1828, amnistia In numele Patriarhului, v. Men-delssohn-Bartholdy, 1. c , II, p. 68. Si in 1829 oferte patriarhale de pAstrareauniunii ierarhice furA refusate; ibid., p. 61LInsulele Ionice Incheia-serf la 1824 un concordat cu Patriarhul (Miller, 1. e., p. 123.)

a-si

LUPTA ISE LA NAVARIN. RAZBOIUL RUSO-TuRC 219

fapt, in parte, din aceleasi despägubiri chtre Rusia (21Julie 1832). La Orientall cedärile acestea se fac subit,cu acea linite pe care li-o da credinta ca ele yinmai de sus decit vointa oamenilor.

Acum Anglia voia o Grecie liberk relativ tare inhotarele el inguste, opush intimplator Rusiel din ri-valitate pentru stapinirea elementelui grecesc si or-todox, in genere, din Orient. Pentru ca ea sh poathindeplini, intr'un viitor mai indepartat, acest rol, unlucru trebuia neaphrat, i cit se poate de rapede, in-lhturarea lui Capodistria, care parea ca voieste shramlie 1.

El trebuia sä fad, loc printului desemnat de cele treiPuteri luptätoare la Navarin, i acum garantele, pro-tectoarele Greciel, care renuntasera la alegerea unuimembru al dinastiilor respective, lui Leopold de Saxa-Coburg, viitorul rege al Belgiei, care se interesa demult de causa Greciei. Dar hotarele restrinse ale Sta-tului, lipsa de bani in tara, neincrederea intr'o situatiezugravita real de presedinte, neputinta de a duceviata de privatiuni i pericole care i se recomandase2,indoiala . in privinta posibilithtii de a rhminea ete-rodox, II facurä pe dinsul, marchisul Peu h Peu"al lui Gheorghe al IV-lea, ca, inch din Maiii, sh re-nunte. Neputind inlatura astfel pe agentul rus", Angliase sforth de acum innainte a-1 face sh cadä prin-tr'o miscue nationalh, printr'o revolutie interna.

Elementele pentru a o pregati si conduce nuCapodistria avuse de lucru cu o rascoala a chiliar-hilor, sefil noli armate de TIZTIZOI, ostasi permanenticari nu erati mai buni decit hotii cei vechi, nici sefiilor decit capitanii de clefti3. Maina II dädea griji

' Probe a nU Voia, Ri In Correspondance cht comte Capodistria §i Iflpasagiile din Mendelssohn-Bartholdy, 1. c., II, pp. 177, 290.

2 Thid., pp. 19.:)-6.3 Papadopulos-Vretos, /. c., I, pp. 1 :4-6.

lipsiat.

ei,

220 ISTORIA STATELOR BALCANICE iN EPOCA MODERNA

atribuind neastimparul el ambitiei jignite a vesni-cului cersitor de bani" Petro-beit, al cardi fit, Gheor-ghe Mauromihali, Meuse parte din Guvernul provisoriuce precedase presidentia lui, el ordona mäsurl princare familia intreaga Ii lua partea din prigoniri, careerailindäratnice, staruitoare: loan, fratele beiulul, banuitde conspiratie, fugi, Constantin, alt frate al batrInuluiorganisa un Guvern spartan" pe care trebui apoisa-1 paraseasca si fu iertat pentru gresalä. Batrinulbeit insusi izbuti sa fuga pe o corabie a WI Gordonla Zante; de aid voia sä debarce in Moreia pentrua pregati o revoltä, dar Kanaris ii iesi innainte pentrua-I duce In temnita de la Nauplia 2 Se crea o ura,nestInsa, care de acum innainte trebuia sä ramile. Pede alta parte, Acropolea era Inca tinuta de Turd, pe carinu puteail despagubeasca 3; Lepanto se revoltase cuHagi-Petru 4. Pentru neplata unor despagubiff, exage-rate pana la suma de 1.8 milioane de piastri, 45 dearhonV af Moreil se rasculaserä, Misolonghi si in gene-ral Grecia continentala abia ascultat de presedinte.Cete de banditI apareat pretutindeni calatoria inPelopones a WI Capodistria nu-I facu sa dispara. Nesi-guranta era total& : In Mesenia i late() parte dinArcadia", scrie Edgar Quinet, nu se trage o brazda,nu se indreapta, hamul unul catir fara, a se fi pre-gatit d'innainte la lupta 5". Capitanii siliti a lucra lacimp, in saracia terif fara, vite, nu se puteail impacatotdeauna cu aceasta soarta; orasele se ridicat cugret din mina : la Tripolitsa se refacusera 500 decase din 3.000 6, la Psara, din 30.000 de locuitorl,

Cf. Papadopulos-Vretos, II, pp. 180, 197.2 Mendelssohn-Bartholdy, /. c., II, p. 280 si urm.8 Miller, 1. c., p. 109.

Papadopulos-Vretos, /. c., I, p. 75.5 Dans la Messdnie et une partie de l'Arcadie on ne trace pas un

sillon, ni on ne dresse le b5,t d'un mulet sans s'Stre l'avance prd-pare comme au combat"; /. c., p. 221.Pe continent in doi ani fuseseránumai douà omoruri, in armat6.; eraii 30 de Intemnitati si 140 deliberati pe cautie

6 Papadopulos-Vretos, /. c., II, p. 278.

sa-I

:

(ibid)

I

a

LUPTA DE LA NAVARIN. RAZBOIUL RUSO-TURC 221

mai erail 5.000, altii contribuind la prospeiitateanoului oras Hermupolis (Syra) saü emigrind Ora laMarsilia si in Anglia '. Paminturile nationale" de pecare plecasera Turcil, macar o jumatate din tot teri-toriul 2, nu produceati decit, cu tot crudul sistem depercepere, prea putin venit, din taxa de 300/0 cele-lalte paminturi ra'spundeati 100/0 Statul tinindu-secu gret din singurul venit mai mare, al vamilor (W/s,apol 8°/a export, 10°/s, apol 12% import), care dal:1u9 milioane de piastri anual3.

Populatia era, de altfel, foarte redusä: abia 300.000in Moreia, 200.000 in insule, in Rumelia" de din-colo de Istm alti 100.000. Rar se mai vedeat fe-tele de primati mergind calare, dup5, moda cadinelor,pe cal cu covoare aurite5. Hirtia-moneda, privita caun imprumut fortat, facea pe presedinte, caruia totusipoporul de jos II saruta picioarele, impopular. Demult se striga i impotriva sistematicel falsificari aalegerilor, impotriva candidaturil multiple a capului Sta-tului 6. tn sfirsit revolta militara a WI Karatassos1831), cu greil potolitä, arata de ce forte poate dis-pune Guvernu11.

Sa se adauge continua nemultamire a insularilorimpotriva celui care inlocuise pe coprovincialul lor,pe binefacatorul gata sa li sacrifice interesele caonoarea Statulul si care zabovia acum cu plata des-pägubirilor votate la Argos. El de la sine n'ar fi mersinsa impotriva batrinului venerat, la spatele caruia,pe linga aceasta, se simtia atotputernicia lui Ruck-mann, acel consul al .Rusiel, care, mutat la Bucuresti,

1 Ibid., p. 295.2 Eraü dupl alte socoteli, plug la noug zecimi din solul grec ; ibid.,

p. 292,. Prefacerea dijmel in bani (1830), Mendelssohn-Bartholdy, /. c.,II, P. 31.

Quinet, 1. c., p. 294.4 Ibid., P. 291.6 Ibid. p. 301.6 Thiersch, Etat actuel, p 17.7 Mendelssohn-Bartholdy, 1. c., II, pp. 222-3.

8

(Mait

ei

222 ISTOR1A STATELOR BALCAN10E IN EPOCA MODERNi

umili asa de mult Guvernul lui Alexandru Ghica. Darerail Fanariotil, acea aristocratie, plinä de dorintaprivilegiilor bizantine, a traditiilor epocei Jul Andronic,aristocratie MIA patroni i frä clienti, far& putere

fara mosII, care vede la fiecare pas disparindu-1de supt picioare pamIntul, vioaie, neräbdatoare, di-bace, dar, de alminterea, incapabila de a da Sta-tului o putere reala1". Pe incetul cei din functil sedepartasera de president: Dimitrie Ipsilanti, care-sifacea o glorie din a fi terminat el razboiul pentruizgonirea Turcilor, pe chid fratele sãU Nicolae inte-meia la Paris, in 1828, o societate de opositie, careprovoca brosura lui Corai, alt nemultamit, ,,Dialo-gurile lui Pantazi", de Uncle se scoasera pasagiilecontra Fanariotilor; Panaioti Sutu, silit sä plece, Rizu,care-si parasi functiile in ajunul crisei decisive, si maiales Mavrocordat, retras la Hydra, unde apare Incadin timpul congresului din Argos (vara anului 1829)dupa Aurora", furioasa foaie de opositie Apollon,de unde se inspirat apoi veninoasele articole dinCourrier de Smyrne", ale unui ziarist frances a caruiachisitie fusese neglijata, i minios pentru exilul mameisale 3. Printul Cantacuzino, un Moruzi trebuira sa fieexilati la Egina2. Arhiepiscopul de Nauplia avu a-ceiasi soarta 3.

Cele trei colori revolutionare ale Domniei lui Lu-dovic-Filip, inceputa la 1830 pe ruinele tronului

incurajaa pe acei ce planuiat o mare lovi-tura: doar capitanul Apostoli, continuator al tradi-tiilor de piraterie, va da jos In curind steagul albastrusi alb, al tiranului", pentru a arbora pe acela al

I On ne sait quelle aristocratie éprise des privileges de ByzanceLes traditions des Andronic, sur lesquelles s'est ente l'esprit ottoman..Sans patrons et sans clients, sans puissance et sans terre, qui voitchaque pas le sol lui manquer. vive, impatiente, habile, d'ailleurs in-capable de preter l'Etat une force réelle" (ibid).

2 Ibid., p. 311.2 Thiersch, Etat actuel, p. 32.

ei

4

a

LUPTA DE LA NAVARIN. RiZBOIUL RUSO-TURC 223

constitutionalismdlui francesl. Syra, noul oras prosper,locuit de Chioti i Psarioti fugari, se revolta IntäiU 2.Apoi o deputatde a Hydriotilor, cad, supt o Comisiuneconstitutionale de 70, gonisera pe comisarul Gu-vernului, comisiune condusa de Mavrocordat, veni laNauplia, Capitala Greciei unite, pentru a cere neaparatconvocarea Adunarii nationale. Refusul sau pana lasosirea principelui saü macar aminarea pana la Oc-tombre crescura hotarirea de impotrivire a insulei.

Ceia ce lovi insa mai greti in situatia presedinteluifu fapta lui Miaulis, care, cu 200 de marinari dinHydra, puse mina, intovarasit de Mavrocordat, pe prin-cipala corabie a flotei nationale, Hellas, i pe cele-lalte vase, in portul insulei Poros, pe care .o ocupa.Dintre consull, al Franciei desaproba public aceastaculpabila intreprindere" , dar pana la o interventiearmata nu voi, nici data aceasta, sa mearga nimeni.Aceasta crescu asa de mult increderea revoltatilor,incit ei atacara corabia ruseasca sosita cu amiralulRicord, pentru a li Inchide portul" ; ea bombarda (10August) portul lor ca sä rasbune aceasta crimä instare a minji numele grecesc" 3. De si se acordase oamnistie, Miaulis, furios de cele intimplate i temin-du-se de un not atac, arse frumoasa corabie si Hy-dra, alt vas mai important cazut in minile lui (13August). i mai departe Rusii urmarira corabiile Hy-driotilor. Dar represintanW Franciel i Angel se de-clarara fatis impotriva politicei presedintelui Indatase amina iarasi adunarea Congresului, hotärindu-sealegeri noua. 4.

In acelasi timp se faceat tentative la Salamina,la Andros. Kalamata era pradata de Mainoti, al carror sef, tot inchis, macar ca se Meuse cele mai marl

1 Papadopulos Vretos, /. c., I, p. 186 si urm.; Thiersch, Etat actuel,p. 32.

2 Papadopulos-Vretos, 1. c., p. 206.8 M6fait propre flétrir le nom grec"; ibid., p. 248.4 Mendelssohn-Bartholdy, II, 1. c., p. 25 1 urm.qi

S

124 ISTORIA STATELOR BALCANICE iN EPOCA MODERNk

staruinti din partea consulului rus pentru liberarealui, IT intet,ia pe al lul, pusi supt supraveghere poll-tieneasca, la opera de rasbunare personala ce era indatinele ieriI. Kolokotronis ramasese singur, incre-dintat si el, ca atitia alii, ca tot presedintele stiemai bine", dar atitudinea Francesilor, cari, pusl deo bucata de vreme la o parte din banuiala,

luara latis atitudine contra lui la Nisi, era denaturä sá nelinisteasca.

La 27 Septembre (9 Octombre), mergind la bise-rica Sf. Spiridon, presedintele vazu pe cel dol Ma-vromihali, Constantin si Gheorghe, linga usa de in-trare. Banui Ca paznicii aü fost cistigati de dinsiiavu, o clipä. gindul de a se refugia intr'o casä ve-cinä. Dar simtul lui de demnitate Il opri de la aceasta:facu citiva pasi innainte, pentru cadea indatä de glon-tele unuia din dusmanl; cellalt asasin IsI cufundacutitul intr'insul. In Egina i Misolonghi se facurademonstratil de bucurie poetul Alexandru Sutu,autorul satirelor din Panorama Greciei", crezu cä ailinviat Harmodiu i Aristogeiton. i Dimitrie Ipsilantia fost invinuit ca, de la Argos, ar fi aprobat fapta

Cu disparitia omului de bine si de datorie, careadusese in aceasta, -tar& de apetituri si ambitii exa-gerate simtul superior al datoriei morale neinduple-cate incepea razboiul civil. 11 eel cari plingeat, cudemonstratil marl de doliu, pe seful Statulul sacrifi-cat interesului suprem al ordinii, plingeabsigurar4a enil lor

1 Tbiersch, 64iechenlands Schicksale, p. 67.2 lvIendelssohn-Bartholdy, 1. c., II, p. 263.8 Gheorghe Mavromihali cazu cerind: ällóvota, ciin, unire §i iu-

bire... Capodistria-§1 prevdzuse sfir§itul: nu e altd ie§ire pentru minedecit un glonte", scrie el In 1828; Prokesch Osten, Geschichte des Ab-falls der Griechen, Documente, II, p. 299.

,

l, si

pi

pi liniptea,

CAPITOLEL al XVII-lea.

Domnia regelui Othon pänä la proclamarea Constitutiel(1833-43). Evenimente balcanice contemporane.

SchimbArl dinastice in Serbia.

Ca un semn de omagiu fata de marele mort si, celputin tot atita, ca un mijloc de asigurare a situatieilor dominante, partisanil lui Capodistria, care in ul-timul timp trimesese acas5, in Insulele Ionice pe Viaro

Gennatas, incredintard, Guvernul lui Augustin, cellaltfrate al acestuia, om slab; crescut pentru viatadecleric,mai strain Inca decit raposatul presedinte de viatareala a Greciei. Indeplinise, din vointa, mult criticata,a acestuia, functiuni militare fãrä vre-o stralucire 1.Eraii de sigur oameni cari pentru Grecia insemnatmult mai mult. I se dadura, de Senat, ca ajutatoriKolettis, cel mai capabil din toti, i batrinul Koloko-tronis, ca repreintant al elementului militar.

Dar nu i se dadusera tot odata i mijloacele tre-buitoare pentru a se mentinea impotriva tuturor ne-multamitilor, ambitiosilor i aventurierilor, cari tre-buiail sä rasara acum din toate partile, cind singuraautoritate disparuse i pasiunile, interesele sloboderamasesera, fara alt frill decit al represintantilor strai-

1 V. Mendelssohn-Bartholdy, Z. c., II, pp. 85-7.

15

si

226 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNA

natatil, a caror .neintelegere o crescu trecerea prinMoreia a lul Stratford Canning, ambasadorul engles pelinga Poarta. indata ce vestea ornorului ajunse inHydra, Miaulis avu curagiul sa se presinte, cu doitovarasl, pentru a cere convocarea Congresului. Re-fusInd aceasta cerere ca i aceia a intregiril Gu-vernului cu doT constitutionali, Augustin rupse le-gaturile cu militaril francesi, carora II atribuia oparte de raspundere pentru ceia ce se intimplase.. 0comisiune de cercetare inlatura de la viitorul congresopositia intreaga: cu mice Net Hydra si Maina nutrebuiaii sa fie represintate, i sosirea deputatilor lor fuimpiedecata cu forta.

Congresul IT incepu activitatea la 17 Decembre, inArgos. Se credea ca poate indeplini lucruri marl, caalegerea suveranului chiar poate pleca de la dinsul.Dar din capul locului el se desfacuse in cele clouäpartide, constitutionalii, syntagmaticil", fiind sprijinitlde bandele armate ale Rumeliotilor lui Grivas. Masudmilitare neobisnuite din partea lui Kolokotronis II in-timidara la deschidere; totusi oposantii indraznira sa-slfaca si el un congres aparte. Alegerea lui Augustinca singur guvernator, ca proestos", nu se putu im-pune adversarilor.

Atunci patronii sal rusl, dintre cari amiralul luaparte la consiliile de Guvern, iar locotenentul Roncov,cu marinari de-al sal, capatase comanda trupelor, sehotarira a izgoni pe Rumeliotl. De f apt, acestia tre-buira sä paräseasca orasul, dar Kolettis II intovarasia,

in retragere, el forma, la Megara, cu doT Hydriotl,Zaimis i Konduriotis, cellalt Guvern, al iubitorilor delibertate, care se prefacu in curind. Augustin raspunsela aceasta printr'o lista de proscriptie formala. Kolo-kotronis ameninta cu omoruri in masa. Era ca pevremea vechilor lupte de partide din ceta.tile Eladel.Si, in acest timp, Ricord credea sa poata tinea Marea

oi,

DOMNIA REGELUI OTHON RANA LA PR0CLAMARE4 coNsTrairEI 227

pentru president. Conferinta de la Londra recunoscuseexistenta Guvernului din Nauplia.

Se pregatia in acest timp alegerea printului bava-res Otto, care trebuia sa fie cu atit mai simpatic, cucit regele Ludovic jertfise sume insemnate pentru causagreceasca. Profesorul Thiersch, adinc cunoscator allucrurilor din Elada, unde era cunoscut ca filelenulThyrsios, facuse de mult o asemenea propunere laCurtea din Munchen, si 0 se alb acum la fata lo-cului, urmarind de aproape evenhnentele i gata sãajute, tot mai mult contra partidului capodistrian, lalinistirea terii printr'o impacare a tuturor tendintelorDupa protocolul din Mait 1832, Othon I-it era safie un rege, nu un print, si ca dar de stapinire nouase acorda Greciei bucata de pana, la Volo si Arta,dar fara Prevesa i Punta2.

Dar pentru ca Domnia lui sa inceapa, pentru caregenta pe care o impunea vrista-i Inca frageda, caunul ce implinia 20 de ani numai la 1-iti Iunie1835, sä se poata instala, trebuia un lucru, pe caretoti Ii cereati, pana la condamnAii la moarte pentrucrime politice in clipa cind mergeall spre locul deexecutie, dar pe care pentru moment nimeni nuputea sa-1 impuie: pacea, ordinea in Grecia.

TJn atac al Rumeliotilor era de asteptat, cu atitmai mult, cu cit i Kolokotronis, la rindul lui, sedespartise de presedinte. Pe cind MaMa era gata delupta, trupele continentale luat Salona, Lepantul,asediat Misolonghi si se gatiail a trece Istmul. Thierschinterveni, dupa rugamintea resider4ilor, pentru a oprio värsare de singe, si el impiedeca i ofensiva Mai-

Pentru ceilali candidati: Emil de Hesa-Darmstadt, Paul de Wür-ttemberg, Frederic de Olanda, Carol de Bavaria, ducele de Reich-stadt (Napoleon al II-lea). v. Mendelssohn-Bartholdy, /. c., II, pp. 342-3.

2 Cf. Miller, /. c., p. 116.

.228 ISTORIA STATELOR BALCANICE iN EPOCA MODERNI

notilor, aducind liberarea lui Petro-beill, care vazusecu ochii lui moartea flului. Francesii nu putura ocupala timp, cum li se ceruse, strimtoarea. Purtind in puOiramuri de maslin, innaintara pe la Corint sprijinitorilConstitutiei, 0 la Argos fura primiti de cler 0 defrunta0 tot cu ramuri de maslin. In ziva de 8 April,oastea Nordului era la Nauplia, unde multi trecurala din0i. Preedintele, ales de curInd regent al teril,demisiona, la 9, 0, luinci rama0tele fratelui sat, seretrase, pe o corabie ruseasca, in insula Coda. Resi-dentii '11 sprijinisera foarte slab 0 sfir0sera cerIndu-iretragerea imediatä. Cu aceasta se incheia, de 0 Ri-cord staruise pana la sfir0t pentru o impotrivire, cuprotectoratul rusesc exclusiv asupra Greciei.

Residentii Angliei 0 Franciei, Dawkins 0 Rouen,credeail ca, el sint acuma stapinii 0 se sprijiniall pentruaceasta pe noile instructil privitoare la alcatuirea,prin mijlocul lor, a unui Guvern provisoriu". Pe c'indfortareata Naupliei, Palamidi, primia o garnisona dematrosi din toate trei flotele, dar mai ales Rusi, suptordinele unui Engles, ca mai in vilsta, 0 orapl or-ganisa o militie pentru apararea sa, o comisiune decinci, Epitropia administrativa a Eladei", era aleasade Senat: Kolettis, invingatorul, ar fl stat linga alia-tul sail Zaimis, dar 0 linga Kolokotronis 0 alti dol.,cu caH nu era legat prin nimic. Aceasta n'o voiainsa cu niciun pret nici el, nici auxiliarii sal, darKolettis fu oprit de Thiersch de a intra ca dumanin Nauplia, unde ora§enii 11 primira ca pe un Mintuitor,in clipa cind Augustin paräsia pamIntul Greciei. Sefacu un Guvern de 7, fara Kolokotronis, care demi-sionase, 0 cu Ipsilanti. Cearta pentru persoane urmaInsl, pe cind Rusii pindiail ceasul lor. Trebui ca popu-latia Capita lei sa intervie pentru a se ajunge la 0intelegere, care dadu 0 lui Konduriotis o parte inputerea executiva; Mavrocordat lua secretariatul Fi-nantelor, Rizo Nerulos pe acela al Cultelor. Fana-

DOMNIA REGELUT OTHON PAN); LA PTOCLAMAREA CONSTITUTIET 229

riotil se intorceat astfel la putere, de i contra lorcapodistrianii, cari aveat Inca Senatul, ridicati vechiulsteag al Fenixului.

Din nenorocire, ei puteat lucra tot asa de putin caoricare altul. Anarhia militara se desläntuise. CindMoreia fu pradata, Kolokotronis fu rugat sa ajute im-potriva 1u Grivas, a Rumeliotilor, Albanesilor i Tur-cilor lui: el o facu in numele §i pe seama lur. Trebui,la urma, ca Francesil sä ocupe Nauplia. In Patrasse a§ezase un ofiter, Tsavellas, care nu voia sä tiedecit de regele ce va veni. In Iunie-Iulie Kolokotronis§i Nichita se framintat prin Mesenia §i cu bandelede Mainoti pradalnicl. De la jumatatea lu Iunie con-sulul rus, Ruckmann, capata ordinul de a rupe Meelegaturi cu Guvernul.

Se putea crecle ca macar deschiderea Congresuluide mult dorit de toti, dar disuadat acum de resi-denti, in Pronia, o suburbie a Naupliei, unde i segatise o §ura proasta, va aduce pacea intre particle.Se incepu prin amnistia de la August, §i peste osaptamina se aclama numele regelui celui not, alca-tuindu-se o adresä pe care Thiersch pled, s'o infati-§eze in copie lu Othon care primi ma tärzia§i originalul din minile lui Miaulis, lui Costa Botzaris§i .lul Plaputas. Indata o hotarire desfiinta Senatul.Apol se incepura zadarnice discutil de Constituanta.

Dar, in momentul mortii luf Ipsilanti, Mavrocordat,vice-pre§edinte al Adunäril, II desaproba actiunea,precum o desaprobasera de repetite on i residentil;tot asa facea §i Trikupis. Mai periculo§1 decit ace§ti

erat bandele care incunjurasera ora§ul, cerindbani de la un Guvern §i de la o Adunare carora iilipsiaü mijloacele cu totul. Intetiti de capodistrieni,un numar de banditi patrunsera in Congres la 26 Au-gust, dadura jos pe pre§edintele Notaras §i luara, §eptedeputati ca zalog. Peste citeva zile ce rama§I. seprorogail, 'Mend tara pe mina hotilor.

1-iii

I-it,

critici,

230 ISTORIA STATELOR BALCANICE iN EPOCA MODERNA

Senatul, sustinut de Kolokotronis i de Rusl, ridicaacum din noil capul. Dintre cei patru membri ce maiavea Guvernul, Konduriotis se retrase la Hydra, siputerea se concentra astfel in minile lui Kolettis,Zaimis, indusmaniti intre ei, i Metaxas, cari lucratin bunä intelegere cu Senatul restabilit. Cu toata,presenta trupelor francese in. Nauplia, un partid cereaalegerea lui Ricord, care era cetatean elin, ca gu-vernator al Greciei", pana la venirea regelui. Haosulnu putea merge mai departe decit aceasta confiscarea Eladel de un amiral rus! Dar, de oare ce viitorulguvernator nu voi sa dea eel 200.000 de franc" ce-ruti de senator', pe cari, cu presedinte cu tot, II du-sese, anume pentru aceasta loviturä, la Astros, ale-gerea nu avu loc. Cu toata violenta desaprobare alui Ruckmann, forma se facu totusi, de si ea nu iesi inpublic si nu avu urmari. In acelasi timp, palicarii,intetiti pentru aceasta, atacail pe Francesil cari ocu-pasera, Argos dupa cererea Guverhului, dar fura asprupedepsiti pentru aceasta.

La 6 Februar 1833 Othon pe care-I aduseseo escadra de opt corabil, debarca la Navarin de pefregata englesa Madagascar".

Un Guvern de septe, cuprinzind num" sefil mill-tan, trebuia sä primeascä pe tinarul suveran, pe care-1intoväräsia o armata de 3.500 de Bavaresi i pe care oregenta de strain', Armansperg, fost agent in Grecia,Heideck i legistul Maurer, cu consilierii von Abel siGreiner, acesta pentru finante fära Thiersch, corn-promis cu constitutionalii Ii va represinta in cir-muirea terii. Europa garantase imprumutul necesarpentru inceperea noului regim, 60 de milioane, i fixaseconditiile in care trebuia sa fie trimes. Capitanii" fuse-sera cei d'intala can se inchinara, adinc tinärului printcare venia supt asa de frumoase auspicii. 0 era" noua,parea ca se deschide pentru aceasta tiara pe care n'o

DOMNIA REGELIJI OTHON PANA LA PROCLAMAREA CONSTITUTIEI 231

crutase nicio nenorocire, §i toate inimile, i cele maiimpietrite de spiritul de partid §i de ambitii personale,simiaU aceasta. Rama §i nerabdätoarea sete de Cons-titutie se potoli fata de con0iinta greutatilor pe carela cel d'intait pa0 trebuia sa le intimpine simpaticulrege tinär. Luptatorii politici se multamira cu apa-rarea ideilor lor in fool care räsärira, cu gramada inNauplia : Atena", Triptolem", Helios", a poetilorSuta, Chronos", a rusofililor, Satirul" i GazetaNationale fiind ale Guvernului.

Deocamdata, un lucru era sigur : ca regele, carenu putea Inca vorbi grece§te, cu tot lungul termin depregatire ce avuse, nu era in stare a guverna singur

regenta, Cara niciun contact cu tara, nu era,in mindria acelor cari o compuneail, citusi de putindispusä a se cobori la dinsa 0 a o intelege. Dacasistemul lui Capodistria, aspru criticat tocmai de Ger-many, pacatuia prin acele marl yidl care sint cen-tralismul, formalismul, exagerarea autoritatii in teorie

neputinta de a o pastra in practica, nepotrivireaunei experiente straine cu imprejurarile deosebite aleunei lumi de aspre §i tragice contraste, cu atit maimult se putea spune aceasta de triumviratul bavares.Caracterul birocratului german, civil 0 militar, al eru-ditului german, al Curteanului stapinit de etichetaspaniola, era de sigur i mai putin potrivit decit alnobilului corfiot, al diplomatului rus in stil napoleo-nian pentru a resolvi greaua problema de a intre-buinta pentru o conlucrare armonica sat macar pen-tru o vioaie rivalitate legala fortele reale, de vitejie§i inteligentäi care zaceall neutilisate sail se per-vertiail rät intrebuintate in poporul a carui introdu-cere in civilisatia timpului trebuia facuta cu demni-tate 0 prudenta.

Cel d'intaiil Ministeriü cuprindea pe Mavrocordat, laFinante, pe Kolettis, la Marina, pe Trikupis, ajuns in-dispensabil prin cuno§tintele i puterea lui de munca,

si ca

si

232 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNS

dol necunoscuti, dintre constitutionalii moderati:niclun Capitan nu stätea linga cu acestiaBavaresil, cari disolvat pe tacticl." i oferiad trupe-lor neregulate sa se supuie disciplinei europene avinâtorilor", cynegilor" nod creaV, sad sa se im-prastie, erati decisi sã mintuie cit mai curindsi nici-un rusofil sail, cum se zicea, dupa o porecla perso-nalä, niciun napist", niciun capodistrian ; MiaulisIi isprävise rostul odata cu misiunea sa la München.Ricord, care pleca fara sa fi fost primit in audientala care se infatisase in haina de calator, caracterisaacest Ministerit de: fanariotic, de ciuma fanariotice,pentru a vorbi cu insesi cuvintele sale.

Actiunea Fanariotilor nu se simtia insä. in schimbeine, ,in Germania, voia sã faca rapede cariera, alerga,cu sad fara stiinta limbil grecesti de gimnasiu, inElada conclusa de conationalil sal. Unui Breman, Kork,i se dadu sarcina de a intemeia un Seminariu peda-gogic; un rafinor de uleit i grädinar ajunse inspectorde arhitectura i Mare-Maiestru al Curtil, cu titlul deconsilier ministerial. Limba germana fu introdusa inscoli, mai putine i mai slabe decit ale lui Capodis-tria. Impartirile administrative germane fura stramu-tate supt nume elenice, nomarhii, eparhil, deme, inacest colt de Orient, unde viata municipala era aproapedistrusa prin numirea primarilor si a Consiliilor co-munale. Ghilotina europeana functiona fara crutare.Savanta opera de legislatie a lui Maurer, publicatain 1834, se dovedi nepractica i patata, de partenireade clasä 2 Pana i stabilirea situatiei bisericesti se

Aveti mulVi dusmani", spunea Armansperg lui Kolokotronis. Da,insg, doi sint cei mai inviersunati si mai periculosi : numele mieC

serviciile mele."2 Pentru traducerea, de cel d'intAiii rector al UniversitAtii othoniene,

G. A. Rall (Rhallys), a Dreptului Roman de Mackeldey (1838), Hurmu-zaki, 15, pp. 651-2, n-1 cccxiv; pp. 658-9, n-1 cecxxI. Mihai Sturzaafirma a les Grecs ainsi que les Moldaves tirent en grande partieleur origine et leurs coutumes du peuple cdlebre dont ils ont conti-nud de porter le nom (Romel, Romini)"; ibid. El relevA cg, si MoldovaIV are de curind Universitatea (ibid.).

§i

DOMNIA REGELUI OTHON PANE LA PROGLAMAREk-CONSTITUTIEf 233

facu, printr'o adunare de episcopi, dominat de fugarildin Turcia, la 4 August 1833, dupa principii ruso-germane, recunoscindu-se Bisericii E1ade, administrata,printr'un sinod i Adunare generala", saU consis-toriu preotesc, ca sefi : Hristos si regele, represintatprin procuratorul imprumutat si el din Rusia; indatanumarul i margenile dieceselor se fixara, dupa al no-marhiilor, laslndu-se cellalti 28 de episcopi ca provisori" ;manastirile superflue " (4120 se desfiintara prin decret,si celorlalte (85) li se impusera, taxe i regulamente.

Extraordinar era Insä faptul ca intre regenti seducea pe ascuns cea mai inviersunata lupta, cã Ar-mansperg, doritor de a lucra singur, lega relgii deo intimitate nepermisa cu nemulVamitul general Church,cu Dawkins, ca el putea fi infatisat ca aliatul nouluiministru rus, Katakatzi, un Mainot focos, gata de raz-boiii totdeauna, c i s'a atribuit o parte in miscarilede conspirator ale lui Kolokotronis, incurajat de scri-sori particulare ale Tarului, care era, fireste, Ingrijat desoarta ortodoxiel in tara pentru care Rusia lucrase atita.In luna lui Septembre, majoritatea regentei ordona ares-tarea Capitanilor, Kolokotronis InsuI, Plaputas, Grivas,Karatassos, Grisiotis, Tsavellas i al0i; masuri contrapresei fura luate in acelasi timp; dintre ministri, Tri-kupis trebui sa, se retraga., fiind trimes ca ambasadorla Londra, pe cind Church mergea la Petersburg. Printoate mijloacele se stoarse o condamnare la moarteimpotriva celor dol d'intait acusati, condamnare pecare Othon o comuta in inchisoare pe viata, apoi pedouazecl de ani, atita nu traiesc et", striga Kolo-kotronis.

Mäsuri luate pentru a sfärma turnurile Mainel, cele800 de cule, i a-i räpi regimul special cu care tra-ise timp de mai multe secole, adusera cearascoala impotriva regentei, asa de neinteligent radi-cala in opera ei de nivelare conform teoriei. Impotri-

d'intait

234 ISTORIA STATELOR BALCANICE fN EPOCA MODERNA.

virea lua formele celei mai salbatece cruzimi : Bava-resii prinsi in vane Taygetului ere' mutilati si chi-nuiti cu toate rafinärile Orientului, in cel mai buncas desbracati pana la piele si vinduti ca robi. Ares-tatil din ajun fura deci rugati sa intervie : Grivas,Tsavellas, Karatassos; Kolettis capata, ca ministru deInterne, puteri neobisnuite. Banii folosira mai multdecit orice; Mainotii consimtira sä formeze chiar corn-panii de soldati europeni", dar privilegiile lor furagarantate. Mai tärziii, ridicarea celui de al doilea Pla-putas, care, luind titlul de director al regatului",cerea liberarea Capitanilor si Constitutia, fu zdrobitäde Rumelioti condusi de un general bavares.

Hotarirea regelui Ludovic, care trimese in locul luiAbel si Maurer doi bätrini functionari inofensivi (Julie1834), paru ca da regentei oarecare unitate, dar incurind Armansperg incepu razboiul de intrigi cu Hei-deck. Mutarea Capitalei la Atena, in iarna, produse,in Apus macar, o buna impresie, de si satul unde seaseza acum un Guvern si o Curte era din cele maimiserabile intre cuiburile parasite, dupa o indeiungata,lupta, de Turd : se numarati, de toate, 162 de case! Def apt, situatia reala o avea in ajunul majoritatii regeluiKolettis, in care Rusii vedeail un tradator".

Supt aceste auspicii, cu o mare suma din impru-mut cheltuita, cu o armata, in parte licentiata dinlipsa de bani, cu discordia intre consilierii sai, sträinisi cu lipsa de legaturi nepartenitoare intre Greci, si, insfirsit, in ce priveste relatille exterioare, supt despre-tul Turciei, care nu voia sä recunoasca decit o can-celarie de comert" a Greciei in Constantinopol sicontinua cearta pentru räscoala Samosului autonomsupt Stefan Vogoridi, fostul Caimacam al Moldovei,si pentru fixarea hotarelor, supt amenintarea Rusielsi supt controlul exclusiv si umilitor al, Anglieicad Franta nu mai juca niciun rol , incepea la 1-iii

,,

DOMNIA REGELUI OTHON PiNA LA PROCLAMAREA CONSTITUTIEI 235

Iunie 1835 cirmuirea directa a unui principe de cloud-zed de ani, sfios i stIngaciü, cu cunostinte sup6rfi-ciale, fara harnicie si de o inteligenta mediocra.

Dar sanatatea moral& a lui Othon reserva luigrea de ginduri i gata de observatie erail elementepositive de care trebuia sa, se tie seama. N'avea unsingur dusman, ci spre el mergeail toate sperantele.Casatoria incheiat'a, in Februar 1837, cu principesaAmalia de Oldenburg, femeie foarte frumoasä, des-teaptä, vioaie, aplecata spre viata politicä, II daduun sfatuitor ambitios, care, daca nu-i arata totdeaunadrumul cel bun, il sprijini la fiecare pas din greauasa cariera. sa se adauge visita pe care o facu laAtena regele Ludovic el insusi pentru a intari astfelautoritatea fiului

Guvernul direct al regelui se räzima ins& pe actiu-nea lui Armansperg, cheltuitor si lenes, preocupat maimult de placerile vietil largi pe care o ducea, ase-menea cu a unui grand seigneur" din secolul alXVIII-lea. Cind, in 1836, un fost aghiotant al luiAugustin Capodistria se rasculä, cu dol tovarasi, pecontinent, prin obisnuitul strigat de Constitutie", lacare se adaugia cererea retragerii strainilor, se recursela serviciile lui Tsavellas si Grivas. Sistemul comod,dar imoral i pernicios in ultimele lui resultate, de aintrebuinta pe Greci unil impotriva altora, inlaturindpe cel prea puternici, cum era Kolettis, care trebuis. mearga, ca ambasador la Paris, forma tot maimult basa politicel interne, pe cind cea extern& nuinsemna altceva decit tutela Angliei singure, a idDawkins, a lui Lyons, comandantul flotei britanice.Mai sters, dar mai onest si mai credincios decit Ar-mansperg, mai liberal" poate decit dinsul, von Raid-hart, al doilea sfatuitor bavares, nu era de siguromul care sa poata, inaugura o alta, politica; rail va-zut de Anglia, care nu-i cruta nicio umiiinä, bietulom nu se putu sustinea ca president al unui Consiliu

236 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNi

de ministri alcatuit din Greciniciun an de zile. In locullui, ramase prim-ministruregele insusi, adeca regina.Zographos, Mavr000rdat se plingeaU cä situatia lorde sefi ai Guvernului nu li dä dreptul la nicio ini-tiativa, reala, la nicio independenta deplina.

Acuma suveranul era raspunzator pentru toate:pentru saracia Hydrei, care se rasculä in 1838, pen-tru masurile luate de Turd dupa visita regalä laSmirna, pentru neputinta in care se gäsia de a daajutor Cretei, care, trecuta de supt regimul egiptean,mai inteligent i chiar crutator, innapoi la cel otoman,se revoltase la 1841, pentru nesuccesul bandelor so-cietatii tesalo-epirote intrate in Tesalia. Se ajunse ast-fel la o revolutie formalä si la acceptarea acelei Con-

impotriva careia fusesera de o potriva, cucele mai mari staruinti, Rusia protectoare i regalulparinte din Miinchen.

Kolokotronis murise in Februar 1843, dupa ce, demult, gratia lui Othon II scosese din temnitä; Metaxa,intors de la departatul sail post diplomatic, 1i luaselocul in fruntea napistilor" rusofili; Mavrocordat, ba-trin, desgustat, aproape orb, cedase conducerea anglo-fililor lui Andrei Londos, unul din cel doi Andrei"populari din vremea lui Joan Capodistria. Amindoi seintelesera pentru a smulge regelui acel regim consti-tutional pe care necontenit Ii recomanda Anglia. Spri-jinul militar 11 dadu acel Dimitrie Calerghi (Kallergis)care luptase odinioara fara succes impotriva lui Ko-lettis la Istm. Era vorba poate de inlaturarea unuiregim odata' cu persoana chiar care-1 represintaajunsese la identificarea cu dinsul.

In seara de 2/14 Septembre 1843 Calerghi smomipe citiva infanteristi greci i, deschizind inchisorile,strabatu sträzile Atenel cu musica in frunte, strigind,in urechile regelui care era Inca la masa de lucru,

Traiasca ConstitAia" . Ordinul, dat de Othon la fereasta,

stitutil,

gi

DOMNIA REGELLif OTHON PANX LA PROCLAMAREA coNsTrrupd 237

de a se Imprastia ceata innainte de a putea raspundecu demnitatea cuvenita la aceasta cerere populara,fu nesocotit. 0 deputatie a Consiliului de Stat repetacererea intr'o forma mai respectoasa. Residentii furaopriti de a intra la rindul lor pentru a nu sustinea re-sistenta regelui; al Angliel, de altminterea, trageasforile. A doua zi, se aclama regele constitutional, care,prin noul sail presedinte de Consiliu, Metaxa insusi,convocase peste o luna, Adunarea Constitutionala, dind,deocamdata, drumul strainilor din serviciul sail. Greciacapata, prin Constitutia din Novembre o Camera decel putin 80 de membri, alesi pe trei ani si un Senatde cel putin 27, numiti de rege pe viata. Era macaro supapa fata de primejdia unor revolutii viitoare.

E extrem de interesantä o paralela, intre acest noil'Stat grecesc, liber fata de Turd, robit supt toate ra-porturile cel financiar si cel politic fata de Pu-terile protectoare,care duceat o continua lupta, deinfluenta, prin care se crestea nesiguranta si demo-ralisarea , si intro provincia privilegiata" a Serbiei,care 'Astra cu scrupulositate, cu o deosebitä ingrijirelegaturile ei asiguratoare cu Poarta, gäsind astfeltimpul, care lipsia dincolo, pentru o gospodarie deStat fara care orice cucerire politica ramine MIA va-loare.

Totusi nici Milos nu scapa de sfaturile si de pie-decile strainatatil. Aid Rusia, cu toata tradarea din1812, cu tot sprijinul mai potolit din 1826, credeaca are singura toate drepturile. Cind Cneazul daduConstitutia de la Craguievat din 1835, cu Senatul legis-lativ, avind dreptul de a da el singur pe eel seseministri, si. cu Scupstina de o suta, care corespundea,prin caracterul extraordinar al convocarii sale, Con-gresului elenic, Guvernul rus avu, cu toate ca Milosisi iMbraca soldatil ruseste si punea pe ofiterii armatel

238 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNi

sale celei noua sa-si invete mestesugul in Caucas 1,aceiasi atitudine ca fava, de proiectul de ConstitutieInfatisat, cu vre-o zece ani innainte, de partidul pro-gresist al carvunarilor" lui loan Sandu Sturza, Dom-nul Moldovei. Cind Ghermani, ministru al lui Milos,veni la Constantinopol pentru a cere invoirea Portacu noua stare de lucruri si a conditdona de aceastavenirea Cneazului, insusi Reis-Efendi II arata mirarea:el gasi propunerea curioasa i arata cä asemeneaschimbari nu e chemata a le face Serbia ins4'i, ci elese pot face numai prin intelegerea Turciei cu Rusia,iar ambasadorul rus, Buteniev, fu i mai drastic : tre-buie neaparat sa vie Milos la Constantinopol, i, dacaaceasta orinduire e de nevoie, trebuie sa se lucrezeintre Innalta Poarta i Curtea Rusiei" 2. Butenievindemna apol,trimetind, in lipsa de consul perma-nent, la Belgrad pe Ruckmann, care fusese stramutatdin Nauplia la Bucuresti, pentru a face aceiasi

pe acest despot patriarhal sa nu tiie seamade fagaduinta sa, i nu e nevoie s'a se spuie cã unasemenea sfat, de si dat in. formele cele mai jigai-toare, tagaduindu-i-se Cneazului dreptul de a se privica print al unei tied libere, a fost primit cu grabire.Participarea la viata politica din Cnezie a Sirbilor depeste hotare, a unor Bulgari, inf4isarea lui Milos casef al tuturor Sirbilor facura ca Poarta, si in urmavisitei acolo, sä anuleze actul de concesiune. Si Aus-tria insasi impartdsia, din motive de interes, fatl deSirbil de supt sceptrul ei, aceiasi parere 3. Sfatuirealui Milos cu Alexandru Ghica, la intoarcerea sa dinConstantinopol 4,unde fusese primit ca un domnitorvasal (Milos saruta genunchil lui Mahmud), fiind dus

Cunibert, /. c., II, pp. 201-6.2 Raportul lui Aristarchi, capuchehaiaua munteanA, in Studil fi do-

cumente, XI, pp. 33-58 Ranke, /. c., p. 351 i urm.; Kállay, /. c, H.4 lorga, Geschichte des osmanischen .Reiches, V, pp. 380-1; Cunibert,

Z. c., II, p. 217 8.6 Hurmuzaki, /. c., p. 472 si urm. Pentru aldtorie, Cunibert, /. c,

p. 218 i urm., 332 si urm.

DOMNIA REGELUI OTHON PANA LA PROCLAMAREA CONSTITUTIEI 239

de Sultan la fabricile militarel,pe mosia Poiana,apartinind printului sirbesc, pare a-i fi dat, pe ling&asigurarea ca legaturile de bunä vecinatate fosttulburate prin barbaria i asprimea" (13apeotpdtva xxitpx-Lcycyp.) de pan& acum a sefului Sirbilor nici prinfocurile trase din corabia lui asupra granicerilor ro-mini ce ar fi trecut granita, pretioase indicatil depolitic& generala. De alminterea, Milos felicitasedaruise pe Ghica i pe vecinul acestuia din Moldova,Mihai Sturza, in 1834, cu argintarii de Viena, cindamindoi Domnii Ii incepura, st&pinirea 3. Pasa de Vi-din II intovarasi in calatoria lui dincoace de Dunare.In aceasta situatie tare, el putu ingaduie a de-clara in toamnk prin foaia oficialä, ca se consider&acelasi Cneaz on puteri nelimitate ca i pana atunci 4.De altminterea ucazurile lui hotariail si cum sä sepieptene femeile i cind sa se manince peste5.

Totusi nici in Serbia nu se opri cu atita opositia,rninata si aid de motive personale. Ea cuprindea peSimici, doritor si el de troll', mijlocitor fata de co-mitetul secret din Bucuresti pe Gheorghe Protici, carefusese räii tratat de print, pe Ifrim, fratele printului,care voi& un rol mai insemnat, pe Avram Petronie-

negustor, de loc din Austria, fost secretaria allui Milo. Toma Pericici, cunoscut mai ales suptnumele de \Tucici, cea mai insemnata personalitatedin principat, fost ajutator al lui Hagi-Prodantovarasul tradator al lui Tudor Vladimirescu i ada-

I Se Mcu un dar i soiei lui, o stea de diamante; Cunibert, /. c.,p. 249.

2 Rapoartele citate. Ghica arAtase fatà de Milos sirrávemv Itcd /lac-=Tway" (1. c., p. 35), dar se plinsese de emigratiI teranestI in taravecinä (Cunibert, 1. c., 11, p. 281, nota I).

3 Hurmuzaki, /. c., p. 467.4 Ranke, 1. c., p. 352.5 Cunibert, /. c., II, pp. 261-2.6 Ibid., p. 86, nota 1.7 Ibid., pp. 264-5, 299.

sa-si

n'at

a,

si

vici,

240 1STORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNX

postit i dupa aceasta in Tara-Romaneasca, stia multetaMe i multe slabiciuni ale stapinului ce-si daduse;impacat cu Milos de mai multe orr, sprijinit de sotiaacestuia, femeie amestecata in toate rosturile politice,Liubita, el nu-1 aparase dupa asteptari in 1835 siacuma tragea consecintele unei nehotariri banuite. Nucunoastem legaturile acestor oameni, dintre cari insadoi fugira atunci in Austria, cu Imparatii le vecine,dar putem fi siguri ca ele lipsit niciodata. Milosajunsese prea tare, si Sultanul Mahmud primia necon-tenite plingeri impotriva lui 1. In 1837 atentia Cnea-zului fu atrasa, din Constantinopol, asupra plingerilor

i se ceru definirea condiiilor constitutdonale, Incahaotice, ale tail 2 Aceiasi oameni cari, in 1835, 11acoperisera de onoruri, II daruiserä patru tunuri, iipermisesera a Innalta steagul säü, 11 scutisera de vamasdril muntene 3, cautail acum s favoriseze pe nemul-tamiti.

De doua off acestia se adresara si la Petersburg 4Aid Milos nu mai placea de cind stabilise legaturide comert, care puteat sa aiba, Inca i alte scopuri,cu Puterile liberale" din Apus, primind in 1837 sipe cel d'intait consul britanic in tara sa, maiorulHodges 5, impotriva cäruia Poarta nu indrazni sa pro-testeze. In Octombre din acest an, veni deci la Belgrad,pentru mustrari aspre, insusi printul Dolgoruchi, aghio-taut al Tarului, care vorbia de indaratnicia obraz-nicä a sefului sirbesc" 6.

Ranke, Z. c, cap. Mr.2 Ibid., p. 358.3 Rosen, Geschichte der Titrkei, I, p. 278.* Cunibert, /. c, p. 298 si urm.

Ibid., p. 323 si urm., 339 i 360 si urm. Pentru consulul austriac,Mihanovici, un dustman. ibid., p. 293 si urm.

6 Ibid., p. 302.Nevroind sä trimeatà consul la Belgrad, ea asezäunul la Orsova, peVascenco, pentru a spiona la Sirbi (ibid., pp. 302-3).Fugari atribuiail lui Milos gindul de a se face Impgrat de R5-sarit"(ibid., p. 308) I

nat

si

DOMNIA REGELUI OTHON PAHA LA PROCLAMAREA CONSTITUTIE1 241

Dar Milo* nu ascultA nici de o asemenea somatic.Aceasta insemna c Regulamentul Organic ce se al-cätuia la Constantinopol pentru principatul lui 11 va fidefavorabil. Ceia ce s'a i intimplat. Lucrat de Pe-tronievici, membru al delegatiei sirbe*ti, acest act,care capata forma de hati*erif la 22-24 Decembre18381, dadea Senatului de 17, numit de print *i al-catuit din cei mai in vaza dintre Sirbi, cari nu pu-teat fi destituitsi decit dupa cercetare la Poarta, pentrua se ingriji de interesele publice ale poporului *i a fiprintului spre slujbä i ajutor, dreptul de a aprobahotaririle acestuia in orice privinta, de a incuviintadarile, de a supune *efului Puterii executive i celorpatru ministri ai mI proiecte motivate de legi ce arputea sa para folositoare", de a revedea rapoartele

socotelile minitnilor. In acela*1 timp se opria micepedeapsa fara, judecata instantelor competente ne-influentate cu membri judecatorli de pace,tribunale, Curti de apel; se interzicea supunerea functio-narilor, militarilor i clericilor la lovituri. Monopolurilelui Milo*, al cumpararii de sare, al vinzarii de porci,sint casate: numai cu voia Senatului se poate impiedecatemporar libertatea complecta a comertului. Se taieputinta vinzarilor silite, de care Cneazul abusase. Cia-die pentru lucrari publice sint cu totul prohibite.In functii se va observa gradarea Innaintarilor; func-tionarii nu vor fi scutiti de dari, cei din adminis-tratie nu vor face calcari de competenta.

In executarea firmanului se lucra, cu o vadita dus-manie fatl de intemeietorul Principatului; Tribunalulnational numi el pe senatori, cu Ifrim i Vucici infrunte : niciunul din cel numiti nu era prieten alprintului" 2 Ca mini*tri el trebui sa primeasca pe

Cetit la Belgrad In ziva de 18 Februar st. v.; Cunibert, /. c., II,p. 526 i urm.

2 Ranke, /. c. p. 26316

ale*:

242 ISToRIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNi

Proticl i pe Petronievici chiar. Resultatul aceste po-litice fu Tetragerea temporara a lui Milos la Sem lin1

aproape in acelasi timp, indata dura intoarcerea14 in urma rugarnintilor miscarea teräneasca",ale carif tunuri se stia bine de unde yin. Pe cindCneazul statea aproape inchis si bine pazit, Vuciciataca pe sprijinitorii acestuia, II incunjura i arestape fratele lul, Joan. El veni insusi pentru a soma perivalul säü invins, i compromis printr'un exces" 2,sa paraseasca tara, ceia ce i facu, dupa abdicareain folosul bolnavului flu Milan, la 13 Iunie 1839. Cindacest biet tmnär muri, la 7 Julie, lara sa fi stiut deinn altarea lul, eel trel regentl, Vucici, PetronieviciIfrim, fura silii a primi pe al doilea flu al principeluiizgonit, Mihail, in vrista de abia 17 anl, care trebuicerut de la tatal pribeag, adapostit pe mosiile luidin Tara-Romaneasca. Poarta se folosi de acestprilej pentru a sterge din firmanul de numire a bas-begului" orice conditionare, viagera saü ereditara, aputerii noului ei vasal, care trebui sa-sl faca imediat,In vara anului 1840, infatisarea innaintea SultanuldiAbdul-IVIegid.

Intors in taa, Mihail gäsi, cu voia suzeranului, dol_ controlorl al actiunilor sale in dusmanii jurati al fa-miliei, interes4 a o izgoni: Vucici i Petronievici.Dar cei de jos, din can se ridicase si cu can sam'anaasprul Mi1o, plecat fara sä se verse pentru causalui o picatura de singe, se ridicara pentru a impie-deca usurparea indrazneata a und oligarhli MA, me-rite, fara radacini, fara avere, sprijinita pe vointastrainulul, a dusmanulul din ajun, caruia-i sacrifica-sera fara sfiala interese esentiale ale natiunii, marIdrepturl abia cistigate, cad de la caracterul legalal CneazuluI atirna insas1 situatia politica a terii. Se

Cunibert, 1. c., p. 546 i urm.2 ibid., p. 553.

ai,

DOMNIA REDELIII OTHON PANA LA PROCLAMAREA CONSTITUTIEr 243

cerea, pe ling& readucerea lui Milos si restituirea Ca-pitalei de la Belgrad la Craguievat, pedeapsa celordoi usurpatori, cari fugira fara resistenta la Pasä,unde-i urma tot partidul invingatorilor din ajun: Gheor-ghe Praia Ifrim, Prota Nenadovici, Stoian Simici,Garasanin i aJii. In zadar aparu un comisar alPortii, Musa-Efendi, pentru a-i face sa fie asezatiiarasi in functiile lor. El se multami a lua cu dinsulpe invini, pe cind Mihail, din parte-1, arata simt deordine risipind multimea care-1 daduse independenta

autoritatea.

Astfel ran-lase Mihail in deplina putere a situatieisale. Sfatuit i ajutat de Radasevici i de alti Sirbidin Ungaria, pe cad cel din Principat if vedeati ins&cu aceiasi invidie cu care Corfiotil erat privitS InGrecia si Ungurenii" in Principate, el urrna in toatedomeniile opera tatalui sü, facind scoli, institutii cul-turale, drumuri.

Aceste masuri de indreptare i progres cereati insaban!, i cresterea, oricit de neinsemnata, a birurilorsupara pe terani, cad gasiati ca sint prea multi func-tionari, adusi In mare parte de peste hotar. Liubita,fratele el Gaia Vucomanovici doriati i ei intoarcerealui Milos. Se adaugi marea greseala de a rechema pepribegi i de a muta iarasl Capitala la Belgrad. Spri-jinirea Bulgarilor rasculati, cu preotil in frunte Liu-bita mai ales nu se indura sa-1 lase in mina Turci-lor mai mult Poarta. Iarasi un comisar oto-man veni in Serbia, pentru a cere, data aceasta, iz-gonirea

Dar nu venia numai din aceasta parte primejdia.Dupa cum lucrase in Moreia, samanind pretutindenlura intre partide i oameni, tot astfel facu si in Tara-Romaneasca brutalul proconsul Ruckmann. Se luptaprin toate mijloacele pentru a introduce In Regula-

atita i

pi

minietrilor.

244 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNA.

lamentul Organic acel articol aditional", care cóbo-ria situatia tali la aceia a unei provincii privilegiateca Serbia, interzicindu-i orice schimbare in legi far&aprobarea Puterii suzerane i Puterii protectoare. In-data dupa aceasta, el cauta sä organiseze in jurulsail pe boierii bätrini, pe ramdsitele Fanariotilor i peaspirantii la tron, din cari toti ar fi Mout si la Bu-curesti un partid rusofil, asemenea cu al napistilor"din Grecia IL, in acelasi timp cind, impotriva aceluiasiDomn, Alexandru Ghica-Voda, caruia-i pregatia soartace se pregatia in Grecia lul Othon luptail natio-

sprijiniti de consulatele Franciei si An-gliei, care aid* lucrati de acord; seful partidului, Cim-pineanu, calatorise, pentru intelegeri politice, in Frantasi Anglia (1840). Cind Ruckmann fu stramutat cainsarcinat de afaceri la Constantinopol, urmasulTitov, cumnatul 1111 Buteniev, ruda cu Nesselrode In-susi, nu pierdu din vedere scopurile diplomatiei ru-sesti in Balcani, de a submina Statele natdonale exis-tente si de a pregati, in unire cu Turcil miopi i ne-intelegatori, cine stie ce viitoare anexare a bor. La 1841,Titov trecu la Constantinopol, i Dascov, viitor ministrula Stockholm, II lua locul. In anul numirii sale chiar, elpregati o rascoala in Oltenia, pentru care se facuser&arestari in 1840 (Balcescu, Macedonschi, intre altii; Vail-lant, profesorul banatean Eftimie Murgul, Cesar Boliacerau banuiti), contra Domnului Insui, pe de o parte',iar, pe de alta, o navalire de Bulgari, Arnauti si Greer,prin Braila, in Dobrogea, supt scutul consulului im-perial .din Galati'. Era vorba de libertatea Bulgariei

Elias Régnault, Histoire politiquc et sociale des Principautes danu-biennes trad. romaneasca, de loan Fatu, Iasi 1856), cap. ix.

2 Ibid.3 Cf. Studi i documente, XI, p. 247 si urm. j I. C. Filitti, In Ana-

tele Academiel Romine, XX XlV, p. 201 si urm. Totusi Kotzebue, consu-lul din Iasi, poruncise subalternului sáü sa nu se amestece (Hurmuzaki,16, pp. 313-4, no. cLxxxiv). La 6 Februar 1842 acelasi consul anuntalui Sturza pregAtirile Bulgarilor din Galati, in legatura cu acei dinReni i Bolgrad (ibid., p. 368, no. ccu). Dar Rusia n'are o singurd di-plomatie.

naIitii

sOti,

(cti

tine,

DOMNIA IIEGELUI OTHON DANA Lk PROCLAMAIIEA coNsTITUTIEI 245

innainte tle a se preface intr'o intrigá ruseasca,Societatea de Mintuire a popoarelor slave la dreaptasi la stinga Dunarii" lucrase in legatura cu agitatorifrancesi 1. Sefii miscarif, cari raspindiat ,un potretal Imparatului slrbese, adeca al lui Joan, Tarulbulgäresc" (Ionita), tiparit in Odesa 2, cereail public dela Ghica voia de a trece, adaugind amenintari ca acestea:,,Apo sa Oita ca veti fi tot"' supt mare osirdie, canoua tot una ni face ca vom peri vom trai" 3.La 14 (26) Julie, Domnul, pe care acest ton nu-1 im-presionase de thc, dadea coloneluliii Odobescu ordinulde a face somatiile si de a trage4. Se proceda astfel,demonstrantii, cari purtail crucea alba, pe fond rosu,fura ImpiedecatI de a trece: el se predara, i Voda,nu uita a scrie veti binevoi a ingriji cu toata,doctoriceasca cautare i pe Bulgarii raniti", cari tra-sesera i ei in soldatiT rominf5, i ca, In cas de max-turisire a tainei" , ea nu va fi comunicata Turcilor,,nepriimit fiindu-ni sa, dam sabiel i robiei pe cel decindea crestini" ; alta ar fi i datoria lor fata, de

acest pasnic pamint, unde fiind fost umbriti i mi-luitl, se faC maT nevrednici de milostivirea omeneascapentru nemultumirea lor " 6

Daca ne gIndim la agitatia de pe atunci a WI Mi-los, la destainuirile, transmise in cartea luI Régnault,cu privire la planul, comunicat de el consulului fran-ces Billecocq, de a räscula pe Slavii de Sud impo-triva Turcief, dar si a politica rusesti ddunatoare lor,dad, tinem fn seama asigurarea acestui scriitor, instrinse legaturi cu diplomatia orientala a Franciei,raspins, fostul Cneaz se facu agentul ambitiilor ru-

I. /. c., p. 207.2 Analele Academiel Romine, XXIX, pp. 256-7.3 Filitti, I. c., p. 227.

Studi i documente, 1. c., pp. 248-9.5 Ibid., p. 249.6 Ibid., p. 250. Vice-consulul austriac din Galgi protestä vehement

contra procedurii.

saii

ca,

Filitti,

si

Ca:

246 ISTORIA STATELOR BALCANICE iN EPOCA MODERNI

sesti in Balcani, daa, in sfirsit, recunoastem intrerevoltatI casnici de al. lui 1, nu ne putem apara dea scoate incheierea ca era vorba de acea 9n4care ge-nerala slava peste Dunare care ar fi facut din Milorestabilit eful unui puternic Stat iugoslav. Sa ada.ugimca, toata linia Dunarii era pazita, de Ghica 2, la Iz-voare fiind colonelul Horb4chi, In fata Serbiei, dincare era temuta, o tentativa asupra Terii-Romamesti",la Zimnicea alte trupe, ,in fata Sistovului, punct im-portant, apropiat de centrul insurectiei bulgare3", darea' Mihai Sturza, care avea strinse legaturi cu Milos,in timpul cind visa Unirea principatelor supt dinsul,nu Meuse nimic pentru a impiedeca aventura.

HotariV a-sl libera, patria", Bulgarii, cari lucrat sila Bucuresti, incercara insa o trecere peste Dunare siin 1842, cu acelasi secret ajutor al consulilor Rusieisi al ofiterilor basarabeni4: se proiecta omorirea colo-nelului Engel in casa lui. Seful conspiratiei, fost stu-dent al gimnasOlui si noii Universitati din Atena,membru al societatiT macedonene" , care corespundeacelei cretane si celef tesaliene, era un Macedonean,botezat de insusi Stefan Vogoridi, care nu pare sa fifost intre promotori 5. Se vorbi chiar de compromi-terea maril personalitAi culturale care era Eliad, si sefacu si o cercetare in aceasta privintd.

Incercarea de a tulbura Turcia de la un capat laaltul si, in acelasi timp, de a sfarima in toate terilecrestine bucurindu-se de independenta, de autonomiesat de privilegii pe principii domnitori cari nu erailin sensul Rusiei despre Mihail Obrenovici, asezat

1 Filitti, 1. c., p. 229.2 Ibid., p. 231.3 En face de la Servie, dont on redoutait une tentative sur la

Valachie... Zimnitza en face de Sistov, point important, rapprochd ducentre de l'insurrection bulgare"; ibid., p, 287. Era §i teama de Bulga-ril din Alexandria.

4 ibid., p. 237.5 Ibid., pp. 238-9.

DOMNIA REGELUI OTHON PAHA LA PROCLAMAREA coNsTITUTIET 247

la Belgrad, se credea ca distigat Austrieciipentru a intinde apoi, supt oameni anume alesi pentruaceasta, mreaja protectoratului asupra tuturor acestorprovincii desrobite" de armele Tarului i deci datoarecu recunostinta" pentru aceasta, era vadita. Pe rindtrebuiail sä cada, daca nu Mihal Sturza, ale caruilegaturi cu A. de Stourdza II puneat la adapost, darAlexandru Ghica, Obrenoviciul din Belgrad i Bava-resul din Atena. Sa cada sati sa fie omoriti,oricum

dispara din calea politicei rusesti gata de o nouainnaintare.

Ghica fusese lovit cel Apoi, in Octombre 1842el era scos din Doronie, dupl o ancheta facutä de faptde comisarul rus Duhame si de forma numai de celturcesc Sechib. Apoi veni rindul lui Mihail. Un partidde aparatori al Constitutiel" ( ustavo-branitelii") sealcatui i aid ca si in Grecia. Districtele in careaveat influenta adversarii familiel domnitoare se pu-sera in miscare: Vucici, fuga la Semendria, scoteato foaie de agitatie la Pesta i aveat legaturi cu Aus-tria 1 se intoarse pentru a incepe lupta, sustinutde Pasa din Belgrad si de comisarul otoman, can cereatscoaterea ministrilor 2.

Printul se hotäri la o lupta; mica trupa cu careplecase in aceiasi luna, a lui August 1842 spre Craguie-vat, centrul rascoalei, crescu rapede prin miile de teranice alergail la dinsul. Pe cInd Garasanin peria si tovarasiisai fugiail in Austria, principalul dusman ramase acolo,In Craguievat; el stiu sa cIstige pe ostasii lui Mihail, maiales prin cererea de scadere a poresei" . Se incepuranegocieri fatale pentru print. De doua orl tunurileräsculatilor 11 risipira trupele. Avea cu dinsul numaigarda sa. Consulul rusesc 11 sfatui sã caute un ada-post la Pasa din Belgrad, dar, decit sa faca acestpas, foarte riscat, el urma exemplul tatalui säU si trecu,

1 Cunibert, 1. c., pp. 565-6.2 Ibid.

sa

1-ad

d'intaia.

218 ISTORIA STATELOR BALCANICE iN EPOCA MODETtNA

urmat de Liubita si de putinl credinciosi (8 Septembre),la Sem lin granita austriaca. El declara solemn si inscrisoarea catre Mihai-Vod5. Sturza ca n'a abdicat sica deci toate actele facute de rebeli n'at niclo va-loare legalal.

Vucici, seful militar al natiei" , Simici si Petronievicilima, cu voia representantului Portii, regenta. Se chema,la 14 Septembre, Scupstina, la care lila parte si Pasa sicomisarul otoman Sechib-Efendi, venit din Bucuresti.Vucici se temu sa iea puterea si el propuse deci pe fiul,nascut in 1806, al lui Caragheorghe, Alexandru, care cres-cuse in Basarabia si Muntenia, apoi traise, ca adiutant,strain de afacerile publice, in umbra lui Milos si Mi-hail, un om blind si slab, intru toate deosebitde strasnicul sail parinte. Poarta se grabi a pronuntacaderea fugarului Mihail si a recunoaste, prin firma-nul din 14 Novembre, pe noul ales.

Era ins& acum rindul Rusiel. in ultimele zile aleanului, in Tara-Romaneasca, ea Meuse ca ocrotitul Ta-rului, Gheorghe Bibescu, sa fie ales. In Serbia unastfel de ocrotit nu exista, cad prin hotarirea Sul-tanului batrinul Milos fusese inlaturat. 0 satisfactiese cerea ins& pentru Tar. Printul Lieven merse laConstantinopol anume pentru a cere aceasta satisfactie;scrisoarea Sultanului catre Nicolae I-iii nici nu fu expe-diata de Buteniev. La urmä, in intelegere cu Austria, sefixa solutia amicalä" a und noud deg 6)1, Alexan-dru Caragheorghevici raminind pänä atunci un simpluparticular. Pasa Chiamil de Belgrad trebuia s5, fie pe-depsit prin mazilie, iar cei dol.' fosti regenti pin exit,la Sistov.

La 15 Iunie 1843 se si facea noua alegere, Lieveninsusl fiind de fata, impreuna cu consulul rusesc, pentrua se vedea mai bine a cul vointa se indeplineste. DarAlexandru nu putu sa fie intaritsi Inca numcdpersonal

' Hurmuzaki, Sup/. It. pp. 243-4. Se cerea interventia pe linglputernicul socru al lui Mihai Sturza, Stefan Vogoridi.

MANIA HEGELElf OTHON PANA LA PROCLAMAREA coNsriruTIET 219

pan& ce Vucici i Petronievici nu parasira taraNoul principe, om corect si patriot, dar fara calitatIdeosebite, ramInea acum sä se descurCe cum putea,cad rude n'avea, iar prietenii Ir fusesera izgonitl toc-maI pentru ca-1 facusera Cneaz, peste toate astepta-rile sale.

El avea impotriva luI, pindind la hotar, dol dus-manl neImpacati: pe Milos, plecat din Tara-Romanea-sca, i pe Mihail, care se afla si el in Austria. Cel

lucra cu staruinta la atingerea scopurilorsale, Si in 1843 era vorba de o miscare a Bulgarilordin BucurestI, Braila, Alexandria si Craiova. Se plä-nuia uciderea Domnului, ridicarea teranilor nemulta-mitI de biruri; Costachi Sutu, denuntat ca inspira-tor, vorbise conjuratilor de pasirea Rosiei in Prin-tipaturI", pentru ca atuncI sa-si poata i ei cere,fiecare neam, Sirbi, Bulgari i Romini desro-birea teril sale prin ajutorul Rosiel". Se explica mis-carea, dispota", din Grecia pentru Constitutie printendinta de a se deschide räzboiii cu Turcia, cIndare a se scula i toata Sirbimea" 2. Noul Guvernmuntean opri i pe Milos de a veni din Austria sipe Vucici i Petronievici, aflatorI tot la Sistov, de atrece Dunarea3. Ca Milos era seful, ca 12.000 deBulgari 11 asteptati, aceasta o spun oameni

Sä adaugim ca, in acesti anI de schimbarI consti-tutionale, de rasturnarI de tronuri, si mica cetate demunte a Muntenegrulul II avu prefacerile ei, in per-soana stapinitoruluI si in asezaminte. Aproape ju-matate de veac martur al unor lupte la care nu Or

I Iorga, Geschichte des Osmanischen Reiches, V. pp. 406-7.2 Filitti, /. c., pp. 44-5.3 Ibid.. p. 247.4 Vaillant, La Romanie, II, Paris 1844, p. 4051 Acusata Ward 15 anI

de muncl silnicd (ibid., p. 437).

dintlil

8

250 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNA

sesc ca, e prudent sa iea parte, stapInise in CernagoraVladica Petru I-iil, care adause la tara sa districtealbanese i o intarise supt toate raporturile. Urmaul

Petru al II-lea, inlatura pe guvernatorul civil, VucRadonid, la 1832 i crea un Sfat de 12 membri ; tarafu impa'Aita in nahie, corespunzInd noilor divisiuni ad-ministrative ale Grecief i Serbiei; o tipografie '41 in-cepu activitatea.

CAPITOLUL al XVIII-lea.

Inf luenta trances& in luptk cu tendintele de protectoratrusesc in Balcani, innainte i dupk r&zboiul

Crimeii (-1860).

In timpul cind Rusia credea cã poate urmari mailesne intentiile sale asupra Balcanilor, cugetatori fran-cesi incepusera a vorbi natiunilor ratacite, sf4iate defactiuni, impiedecate de a gasi basa solid& a desvol-taril lor, de a starui pe calea reformelor temeinicea educatiei morale , a carii lipsa o constata Ranke

in Serbia 1,despre putinta cistigärii independentellor i impotriva Tarului, despre datoria lor de a lucraimpreura, Romini, Greci §i Sirbi laolalta2.

De alminterea, i noul print al Serbiei scria, dupaintarirea sa, lui Mihal Sturza in Moldova ca sperao prietenie franca §i durabila, care de sigur va insu-fletd toate relaiile ce trebuie sã existe intre acestePrincipate, ale caror interese sint comune prin iden-titatea situatiei lor geografice i politice" 3, §i el vor-bia peste un an de buna armonie" necesara intre

L. c., la urml.2 Vaillant, 1. c., II, la urmA.3 tine amiti6 franche et durable, qui ne manquera pas, j'espere,

d'animer toutes les relations qui doivent exister entre des Principaut6sdont les int6rets sont communs par l' identit6 de leur situation g6o-graphique et politique"; Hurmuzaki, D, p. 262, no. ct.xxxix. Scri-soarea lui Mihail la suirea pe tron e mai scurta i fArálnteles politic(ibid., pp. 226-7, no. cvi), ca si ale lui Milos (ibid., p. 219, no. c).

si

252 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNL

doug, teri cu acelasi regim de suzeranitate si de pu-ternica -protectiune" i ,,avind aproape aceiasi me-nire" (presque la méme destine'e1). Aceasta, unire informe liberale pentru progres cultural era tot maimult si politica oficiala, a monarhiei liberale sta-bilite la Paris in 1830 si care-si 'Astra nestirbitainfluenta in Orientul crestin, format in cea mai mareparte la scoala ei, pana la caderea regimului lui Lu-dovic-Filip in 1848. Si, daca pe alocurea Anglia searata geloasa pan& la provocarea de incidente deso-norante pentru politica el astfel s'a intimplat, cumvom vedea, in Grecia , in multe locuri, ca in Prin-cipate, unde un Billecocq putea lucra alaturi cu unUrquhart, cele doua influente de constitutionalism, delegalitate, de romantism liberal si national se spri-jiniail si se complectat. Moralmente, Rusia fu biruitärapede i usor in aceasta luptä, resortul sufletesc alpopoarelor fiind intarit prin cugetarea libera a Apu-sului.

In Grecia, Inca de la inceputul erei constitt4ionale,represintgi prin burghesia rural& i prin

partidul, in disparitie, al Capitanilor, pe cind anglofiliere' negustorii de frunte i francofili intelectualii, alcaror numar crestea necontenit prin inriurirea Uni-versitatii ateniene si mai ales a studiilor in straina-tate 2, pierd terenul cu totul. Mavrocordat, a caruiredingota nu devenia populara, prin politica financiaragresita ce dusese supt regenta inspirindu-se din fra-ditale Principatelor, parasi iute puterea, cu toatealegerile fortate din 1844; seful Guvernului insusi camla Misolonghi pentru apararea careia Meuse asa demult, pe cind Calerghi, eroul din anul trecut, cadeala Atena. Partidul anglofil trebui deci sa, se retraga,avind in Camera abia 12 membri Rolul jucat de

I Ibid., p. 277.2 Thouvenel, La Grece du roi Othon, Paris 1890, pp. 2, 135.3 Miller, /. c., pp. 176-7.

2

INFLUEN TA FRANCESI IN LUPTI CU TENDINTELE RUSETTI iN BXLCAN1 253

Piscatory, residentul Franciel, Levantin de origine, inrevolutia din 1843, II asigurase nemargenita incredere aregelui, ramas ace1a§1 German cu frasa grea i cu-getarea inceatä, bucuros ca seal:A el insgi de grijaunei societati in care nu mai credea 1. Inzestrat cudibacie, cu simt al imprejurarilor, cu o nesfir§ita rab-dare in urmarirea scopurilor sale si, pe linga aceasta,cu o frumoasa prestanta in costumul national pe carenu-1 parasise, Tiganul" Kolettis ajunse de la inceputindispensabil. De si nu aparea decit rare off in Ca-mera pe care el contribuise a o crea, conducea §i'Ana la cinci Ministerii2; cind nu-i convenia acestParlament, in care se amestecat toate clasele, pan'ala servitorli cari faceati politica 3, regele-I acorda bucu-ros disolvarea, Oiind Ca in alegeri va fi sprijinit detoti aceia cari odd in presenta lui la putere cheza-§ia unuil cItig pe care pretind sa nu-1 imparta cunimeni" 4. Programul sat era intrebuintarea resurselorStatului in profitul prietenilor saI5, aceasta o spuneun diplomat strain asa de amestecat in afacerile Gre-ciei inch facea discursurile solemne ale §efilor ei §i arti-colele marl" din Monitoria. Nu se face pine alba, dinMina neagra" 6, zicea el ca scusä, §i-I dam dreptate cindne gindim la elementele ce avea la indemina: §efiI debande, glorio§1 §i nesatdosI7, cari, pentru a fi cumpa-rati, facura mi§cari ca a lui Grivas in Vonitsa §i alui Kriezotis, fost cioban, in Eubeia (1847), burghesia,asa de saracä, inch pe la 1850 nu erail in Atena treifete cu 30.000 de lel zestre8" tineretul, speranta cea

Ibid., p. 5; Thiersch, Griechenlands Schicksale, p 83.2 Ibid3 Thouvenel, /. c., p. 13. Fost servitor era generalul:Mamuris; ibid ,

p. 429.4 Certains chefs, dont la pre-sence,au pouvoir est devenue pour leurs

clients comme le gage d'un gain qu'ils prétendent ne partager avecpersonne" (ibid., p. 19).

5 L'application des ressources de l'E.tat au profit de ses amis, voiIben deux mots le système intronisd par Colettis"; ibid p. 273.

6 Ibid., pp: 8-9.7 Ibid., p. 31.

254 MOM STATELOR BALCANICE iN EPOCA MODERNA

mare a lui loan Capodistria noua generatie va fiin stare sa faca tot" zicea ell,se desvoltase in sen-sul unei grandomanii ridicule, si se auzia cite unulspunind cu inconscienta: Nu saman cu Aristide, daram ceva din Pericle Si eel buni inteligentl eraumai totl nu folosiall decit prea putin din causaunei educatii care, cu toata recomandatia lui RizoNerulos de a se creste copiii pentru Grecia, nu pen-tru Apus, pentru iubirea i ajutorul, nu pentru des-pretuirea i exploatarea patriei stricasé.

Cind, la 1847, Kolettis muri pe neasteptate, urmasiisal', Riga Palamidi i Dimitrie Cristide, crescut lacapuchehaielicul muntean, nu erail In stare sa iea mos-tenirea. Un Ministerit Tsavellas-Konduriotis avu s.impace ori sä zdrobeasca alte miscari de Capitani dinGrecia insäsi (Farmachi, Peroti, Merenditi, la Patras),off si din Turcia4. Apoi Maresalul Palatului Kriesisinlocui, la sfirsitul lui 1849, pe francofili, cu voia re-sidentului frances indispensabila i in ciuda editrus, Catargl, Romin din Basarabia, ca si a celui en-gles, Wyse, furios de neatentia si in plata datoriilor

in satisfactia placerilor supusilor englesi cu careera tratata natiunea sa. Ce urmari era sa aiba acestexclusivism al aderentel la Franta, era sl se vadaindata.

In acest timp Alexandru Caragheorghevici domniala Belgrad ca un ocrotit al Austriei, care parasise cutotul causa lui Mihail, ceia ce facu ca miscarea pentru

Papadopulos-Vretos, 1. c., 1, p. xx x: La nouvelle géndration seracapable de tout".

A Thouvenel, /. c, p. 24.8 Griechische Litteratur, Pref4a: Aber, wenn nach Jahren der Au-

genblick kommt, wo sie in ihr Land zuriickkehren wollen, werdennichtjunge Griechen fortreisen, sondern Deutsche, Englander und Fran-zosen, die als Fremde zu einem ihnen fremden Volke kommen. Inihrem Vaterland wird man sie nicht verstehen und sie selbst werdendas Vaterland und sein Volk nicht mehr fassen. Machen wir es denjungen Griechen moglich, mitten uns Griechen zu bleiben".

4 Miller, 1. c., p. 178.

si

ii

INFLUENTA FRANCESI IN LUPTA CU TENDINTELE RUSE§TI IN BALCANI 255

restabilirea acestuia, pornita in 1845, sa nu izbuteasca.Iar Gheorghe Bibescu, in sufletul cavaleresc al caruiaafla rasunet tot ceia ce Meuse märirea RomInilor intrecut, nu era, de sigur, prin inteligenta, culturaidealul sail, in stare s& joace rolul until Mihal Sturza,servind, cu grija de interesele sale personale si ocupatcu acele reforme de ordine pur materiala pe care lepoate face si un guvernatur de provincie, scopurilePuteril protectoare. Dad, Alexandru Caragheorghevidfusese Instiintat prin incercarea in favoarea Obre-novicilor in 1845, lui Bibescu i se pregatia soarta lulAlexandru Ghica: discreditarea prin opositia indoita,a batrInilor, a partidului fanariot", si a tineretuluInationalist i, la urmä, ancheta comisarilor celor douaPuterI si masura ultima a destitutiel.

Inacest chip diplomatia ruseasca II urmaria zilnicintentiile. Ea fu bucuroasa, precum intervenisein folosul Albanesilor crestini (1843) i precum atItasepe Grecii din Constantinopol prin trimeterea acoloa MareluI-Duce Constantin ca s arate c acesta,nu bietul rege grecesc, BacnXstic fara, bani i, ca oaste,cu Citeva bande i cincI tunuri, va fi Imparatul Bizan-tului inviat, c& i se dadu, prin conflictul greco-turcdin 1847, prilejul de a interveni. Kolettis, care puneain rIndul chestia nationala" i primia far&scrupul cum se Meuse, de alminterea, continuil,innainte, la AdunarI,represintanti a Grecilor neli-beri in Camera din Atena, nu se sfii a trimete pegeneralisimul Karatassos, aghiotant regal, acelasI carecondusese de curind bandele grecestI in Epir i Te-salia, la Constantinopol. Cretanul Musurts, care repre-sinta pe Sultan la Atena, IT refusä pasaportul. Laaceasta regele Othon raspunse printr'o observatie per-sonal& facut& ministrulul otoman. Se ceru satisfactiepentru aceste cuvinte, i Musuriis parasi pana atunciAtena, pe cind se luail mäsurI de represalii impotriva

intäiü

ei

ei

256 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNX

comertului grec in Imperiu. In zadar vorbi Frantapentru a-§1 pastra situatia dominanta la Atena, inzadar starui Metternich insu§i. Numai cind. Rusia in-terveni in 1847, numal atunci bunele relatil fura res-tabilite 1. Anglia, care ridicase aceastl chestie, prinlegaturile dintre Musurfis care fu apoi ministru gre-cesc in Londra §i Lyons, residentul ei, trebui sáse recunoasca invinsa.

Totu§i, ceva se desfacea mai presus de intrigile in-terne §i externe cele din urma intetind §i hraninclpe cele d'intait , mai presus de räul guvern, de cal-cärile de lege §i de drept, de abusuri §i prevaricatii:desvoltarea materiala §i morala a terilor dunärene§i balcanice ele insele.

Cele d'intait singure, Moldova §i Tara-Romaneasca,dadura splendida inflorire, purificaloare si innält'a-toare, a unel noua literaturi, in care traiati vii idea-lele Apusului §i se infratiail cu con§tiinta puternicaa amintirilor trecutului §i a puterilor presentului. Deprimejdia absorbiril in Imperiul Tarilor fura mintuitePrincipatele, nu prin interventia diplomatic& a Apu-sului, §i nici prin simtul pe care 1-ar fi avut Turcialui Abdul-Megld de interesele sale, ci prin acea viataa sufletului care se cuprinde in scrierile unui Gri-gore Alexandrescu, unui Kogalniceanu, unui Alecsandri§i ale intregii legiuni de tineri care-i incunjuta.

Serbia nu avu acelasi noroc. Erail prea slabe Incalegaturile cu provinciile din Austria locuite de Sirbi§i in care se elabora idealul general iliric, §i pentruCroati, al lui Gaj, la 1843 Guvernul austriac opri

cuvintul: ilir " acela al reciprocit4ii culturaleslave, infati§ata de poetul slovac KolIár, idealul pursirbesc al lui Teodor Pavlovici, care public& la Pestafoaia Srbschii narodnii iar in principatul au-tonom oamenii de carte lipsiat prea mult. Tintele

1 Iorga, Geschichte des Osmanischen Belches, V, pp. 407-9.

si

list",

INFLUENTA FRANCESA iN LUPTI CU TENDINTELE RUSE§TYIN BALCANY 257

superioare ale rase"' ajungea sã le represinte, in aie-rul liber al Muntenegrului, Vladica-print Petru, carecInta Cununa Muntelui" i compunea tragedia luIStefan-cel-Mic" , rebelul din veacul al XVIII-lea carese daduse drept Tarul Petru".

Mai mult decIt in Serbia, se desemna insa, i curapeziciune mare, datorita situatie potrivite i ras-pIndirif elementuldi elenic, in. Grecia un puternic avinteconomic al natiunii. Thouvenel, tutorul frances dinAtena, semnaleaza adevarata revoli4ie materiala"ce se savIrsi intre 1838 si 1847, inmultind numarulcorabiilor de negat pana la 4.000 si facind din Pireti,unde Othon gasise &ma bojdeuce, din Patras, caresuferise asa de mult prin lupta Grecilor pentru a-I cu-ceri , din Kalamata, Vostitsa, Galaxidi, din Syra-Hermu-polis centre insemnate, cuprinzInd o burghesie carese imbogatia cu toata nesiguranta relatiunilor politice 1,Tara" , spune el alta data, face innainte fotl pasiIpe cari Guvernul ei II face in urma" 2. Agriculturalua in Morea o neasteptata desvoltare. i diplomatulfrances vedea bine cind adaugia ca din progresulacestor interese materiale se vor desface cerinti carevor impune orIcarul Guvern sa-s1 schimbe obiceiurilede rea administrare i depredatie.

Revolutia din 1848, pornind din Franta, undezdrobi reginiul luI Ludovic-Filip, pentru a strabateEuropa, trezi in - Grecia numal un ecot foarte slab.Insurectia, din Maiii a coloneluldi Papacosta n'avunici insemnatate, nici urmari. In schimb, in In-sulele Ionice, unde, dupa intoarcerea celor dol fraVCapodistria si a istoriculuf Mustoxidi, viata politica

L. c., pp. 429.30.2 Fait en avant tous les pas que son Gouvernement fait en arri-

'ere", ibid., p. 270.3 Ibid., p. 485.

11

3,

258 ISTORIA STATELOR BALCANICE fIsl EPOCA MODERNA

se Meuse mai vioaie,Impotriva subteranilor", supusi:Guvernului comisarilor englesi, ridicindu-se acum douapartide, Reformi0ii §i Radicalii, cari, cu modalitatideosebite, voiail Unirea cu Grecia,frigurile revolutio-nare prinsera. Cefalonia avu tulburäri orasene§ti simiscari ale teranilor; trebuira proscriptii, ca a luiZerbos, pentru a se mentiinea ordinea. Niel noua Cons-titutie din 26 April 1849, care intrei numarul ale-gatorilor, top directi, intarind in acelasi timp carac-terul conservativ al Senatului, nu aduse linistea inspirite. Comisarul Henry Ward nu opri cu masuralui de amnistie alte neorinduiell in sate; executii caa lui Vlachos §i a npopei hot" intimidara numal peeel de jos. In adunarea de ia 1850, care nu voi sajure pe indisolubilitatea legaturii cu Anglia", se vorbide Unirea cu Grecia (motiiunea Typaldos). Trebui odisolvare a Adunarii ionice pentru a se pune capatacestor manifestatii.

Ele erail indreptatite §i prin atitudinea nedemna pecare, in acest an, o avu Anglia lui Palmerston, care-sivarsa astfel tot nacazul, gramadit de multa vreme,fata de Grecia fara aparare. In ziva de Pa0i a anu-lui 1847 oprindu-se, din causa presentei la Atena aunor persoane de distinctie, datina populara de a searde un Iuda de paie, o ceata de derbedei devasta-sera casa Evreului don Pacifico, supus engles, dupace fusese consul al Portugaliei. El ceru o despagubiredisproportdonata, socotind 150 de livre sterlinge pa-tul sail nuptial", 120 de drahme un bassinoire", ce-rind plata creantelor portughese ce i s'ar fi pierdutde §i ele erail la Lisabona §i adaugind contul su-ferintelor sale morale. Afacerea se till trei aril, cumse tirail alte reclamatii de abusuri, intre altele aistoricului Finlay, pentru locul sail cuprins in aceagradina regala de care era a§a de mindra, regina Ama-lia. La 17 Ianuar 1850 se presinta un ultimatum §iamiralul Parker venise sa-I dea putere. Cu toata in-

INFLUENTA FRANCESI IN LUPTI CU TENDINTELE RUSESTT iN DALCANI 259

terventia Rusiei i Franciel, represintantiI mIndrieIenglese ramasera neclintitl: nu e vorba acum dedreptate si de nedreptate" 1, se raspunse ministruluigrec Londos, ci de prestigiul, angajat prin cererea ei,al Angliei. Residentul Wyse trecu pe una din corabiileflotei de executie, gata de masuri mai energice".Niel interventia colectiva a corpului diplomatic nufolosi. Porturile fura blocate, comertul oprit.

Se credea ca astfel regele Othon va fi izgonit denemultamirea poporatieL Dar socoteala se dovedi gre-sita. Suveranul resistInd, linitit, dar demn, sigur desprijinul frances, care nu-i lipsi, pentru intaia oara oadevarata i calda popularitate merse spre dinsul.E adevarat ca nicI interventia unui trimes specialfrances, baronul Gros Thouvenel, residentul, fiindprea indusmanit cu Wyse nu izbuti, Anglia pas-trIndu-s1 cu indarätnicie punctul de vedere; e adevaratca Grecia trebui sa primeasca, prin conventiile dinApril si 18 Julie, sum fixata de Parker, dar Intrenatiune i rege, prin aceastä primejdie si lupta co-muna, prin aceastä nedreptate i jignire facuta amin-durora, se stabilisera legaturi care pareaa sa fieindisolubile.

In acest timp, miscarea din 1848 cuprinsese i peSirbiii din Ungaria. Mentinindu-se, de si cIntai baladalui Marco Cralievici, in margenile situatiei lors aus-triace, ei cereall in adunarea lor de la Carlovat, dinMaiti, care coineide cu a noastra de la Blaj si Sir-bil Ii aratara dorinta de a merge impreuna pe ace-leasi drumuri ale progresuldi i dreptului respec-tarea privilegiilor de colonisare din 1690 si 1691,pretinzInd alcatuirea unei Voivodine i recunoasterea Voe-vodului, care fu Suplicat, colonel imperial. Se stie casi ei ca i Croatii Banului Iellacich, alergati in aju-torul Imparatulul impotriva revolutieI maghiare, se

1 ,Non si tratta adesso por il giusto o Fingiusto" ; ibid., p. 281.

260 ISTORIA STATELOR BALCANICE N EPOCA MODERNI

oferirä a servi causa legitimitatii monarhice si ca fur&päräsiti si jigniVi intocmai ca si acestia.

In Serbia aceste agitatii sirbesti de la hotare nuramasera fara, o puternica inriurire. 300 de Sirbi dinprincipat alergara sa sprijine pe fratii lor. CneazulAlexandru apäru in Bacica, linga granita, si trebuirasilintile consulului austriac, ajutat de cel frances, pen-tru a-1 opri de la o interventie. Oricum, el crezu catrebuie sa consulte Scupstina, si aceasta, supusa ace-lorasi presiunil se hotari pentru neutralitate. Dar unagent princiar fu alipit rasculatilor 1.

Insä, in timpul cind Duhamel si Cabul-Efendi, apoiTalaat isi faceati in Principate, dupa izgonirea si. in-chiderea tinerilor boieri reformisti din Iasi, anchetain privinta lui Mihai Sturza si a lui Bibescu, revolu-tia munteana izbucni la Islaz. Ea primia intaiti peDomn, chiar ca sef al ei, apoi se indrepta contra lui,care primi gloante in epolet in timpul plimblaril salesi, in sfirsit, trecind in mina radicalilor din tineret,abia intorsi de la Paris, ea dadu o Republica, alecalif tendinti cuprincleati pe toti Rominit

Cu toate declaratiile de supunere fata de Putereasuzerana, interventia unitara a Rusilor si Turcilor nuzabovi. In cursul toamnei Principatele aveati dou'aarmate de ocupatie, din care cea turceasca trebuisesä infringa, in dealul Spirei, resistenta pompierilor ve-niti pentru a o intimpina. De aid apoi trupele lui Lii-ders trecura in. Ardeal pentru a restitui Ungaria ti-narului Imparat Francisc-Iosif. Prin conven0a de laBalta-Liman soldatii celor doua Puteri puteati sa ramiiepan& la restabilirea ordiniL Noll Domni, Barbu Stirbeipentru Tara-Romanesca, Grigore Ghica pentru Mol-dova, nu mai erail, ca innaintasii lor, alW pe viatei,ci numip ye epte ant. Noul regim turcesc al Tanzi-matului, represintat de un Resid, un All, un Fuad,crescutd: In Apus si rataciti de formele de viata poli-

1 Picot, Les Serbes de Hongrre, pp. 225, 233, 236, 239.

INFLUENTA FRANCESI ftv LUPTA CU TENDINTELE RUSEgf fN BALCANI 261

tica. ale Apusului, se bucura de aceasta, cum se bucu-rasera altii la Constantinopol de scaderea situatiei§efului Sirbilor in 1840 .0 1842: el credeail ca astfel.se pregatefte rejacerea Imperiului centralisat, cum elar fi Jost alta data i cum, de fapt, nici flu fusesenicf flu putea seg fie.

Odatä wzati la Dunare, Ru0i trebuiat sa, intre inlegaturi cu acel Balcanici. In mijlocul carora intriga-sera necontenit de la pacea din 1829 incoace. Serbialui. Alexandru Caragheorghevici era atunci in deplinapace harnica; cu prilejul numirif 1u Stirbei, princi-pele vecin reInnoise dorinta de a se intretinea o prie-tenie statornica 0 de a cultiva totdeauna relatif debunavointa cu Guvernul muntean 1". Peste citeva luni,in Ianuar 1850, o scrisoare a lul Simici vor-be0e de zvonurile privitoare la rascoale sisrbeOfasigura cã poporul sIrbesc e cu totul mulVamit deadministratia sa i foarte devotat printului. säü 2" ; else arata ingrijat numai de zabava organisatiei defi-nitive a Croatiel, Voivodine i Banatului", marturisindea s'a dat insurgentilor sirbi pentru Imparat bani §imunitil care se restituie acuma. Si Alexandru voiasarsi ieie moll in Tara-Romaneasca, de preferinVa inOltenia 3 Totu§i detronatul Mihail aparu, dupa sta-ruinta Ru01or de a fi primit, la Bucureti se vorbiachiar de cäsatoria lui cu o fiica a lui "Voda. , i Milos,Obrenovici. cel batrin", al carui spirit neliniOit §itulburator" ( inquiet et remuant") e amintit de Domn 4,

D'entretenir une amitié constante et de cultiver toujours des re-lations de bienveillance avec le gouvernement de Votre pays"; Cores-pondenfa lu qtirbel-Vodel, I, Corespondenfa politic, Bucuresti 1904,p. 3 (5 Septembre 1849).

2 Le peuple serbe est completement satisfait de son administrationet tres ddvoud A son prince". ibid., p. 5.Se stabilia i leg&tura pos-tal& cu Serbia prin Severin p. 7). Furnitura de sare din Austria,primitá de Senat, fu rdspinsä de print, (ibid., p. 8.)

2 Ibid., pp. 10-11, n-1 vni.Corespondenta pentru tratarea catolicilorIn Serbia, ibid., pp. 11-2 i urm.

Ibid., pp. 125-6, n-1 xiv. Cf. ibid., p. 129, n-1 xIx; p. 454; II, pp. 140-1.

(ibid.,

si

262 ISTORIA STATELOR BALCANICE NI EPOCA MODERNi

care se gindia sa-1 i inlature, se opri citva timp lamosia lui din Heresti, in Ilfov, unde adusese Bulgarice se pastreaza Inca (cumparase de la fostul DomnAlexandru Ghica i Berea i Negoiul1). Pentru a cis-tiga pe Sirbi, Poarta renuntase a mai numi la Bel-grad un Pasa, fara insä a ridica garnisoana turceascade acolo. Bulgarii din partile Vidinulul se räscularala Rahovita i atacara Belogragicul; batuti, ei cautaun adapost pe malul sting al Dunaril consulul fran-ces era sigur Ca ofiteri rusl atitat. Altii se atineailla Tulcea 3.

tn acelasi timp, o räscoalä izbucnia intre Moham-medanif i apoi i intre crestinii din Bosnia, supt All-Pasa Rizvanbegovici, can luau Bihac i goniaü pePasa Tahir, i Omer-Pasa Insui, comandantul trupe-lot de ocupatde la nor, trebui sa se duca, acolo pen-tru a restabili ordinea prin luptele de la IezeroKrupa si pedepse exemplare 4. Acum i Muntenegreniiincepura, dupä moartea lui Petru al II-lea (31 Oc-tombre 1851), supt nepotul sau Danilo, care inlaturtiin curind caracterul bisericesc al capului Statului, säse mi0e. Inca odata cetele muntenilor pusera, minape Zabliac, vechea fortareata venetiana Zabiacco, pier-duta in veacul al XV-lea. Raspunsul fu un atac allui Omer-Pasa (Decembre 1852): cucerirea fu parasitafärä a se putea opri insa innaintarea nizamilorin numar covirsitor. Parea ca, e vorba de apropiatadisparitie a acestui Stat subventionat, ajutat in totfelul i tutelat de Rusia, pe care Danilo o visitase decurind, la inceperea Domniei sale. Inca din April-Man1851 trupele rusesti trebuiserä sa paraseasca totalmalul sting al Dunarii.5.

1 Ibid., II, p. 242, n-I III.2 Ibid., p. i66 i urm.3 Ibid., p. 323 si urm.4 V. Rosen, II, p. 161; Corespondenta lul qtirbei, II, p. 113.6 Iorga, Viata i Domnia iu Barba bimitrie §'tirbef, Valenii-de-Munte,

1910, p. 149 si urm.

gi

INFLUENTA FRANCESI IN LUPTA CU TENDINTELE RUSESTI IN BALCANI 263

Fara sa stie c Tarul Nicolae propune, in cursulnegocierilor pentru Sf. Locuri, ambasadorului englesla Petersburg, sir Hamilton Seymour, o impartire aImperiului otoman in care se cuprindeat i provin-ciile privilegiate", Austria, magulita de simpatiile pecare i le aratasera la 1848, in asa de larga masura,Slavii i Rominii, si doritoare de a relua in Orient rolulsail din vremea iul Eugeniu de Savoia, cu atit maimult, cu cit imprejurarile o facusera acurn represen-tanta poporului german in plina expansiune si con-ducatoarea comertului säü spre Dunare i Marea Nea-gra, se hotdri a lua asuprti-g rolul de protectoare aCrWin'ateitii rdsciritenel. Cele patru mici State atir-natoare de Rusia" cu Muntenegrul cinci pe careInternuntiul le semnala, in 1829, ca menite a fi basaunel confederatii (Staatenbundes) atirnatoare de aceiasiRusie 2" trebuiat sa fie atrase prin orice mijloace,inteo forma ori in alta, in orbita Austria Relatlileputin prietenoase care se creasera in 1849 pin gaz-duirea i pastarea mai departe a fugarilor unguripoloni al Revolutiei invinse de catre Poartä, dadeauin orIce moment pretextul unel interventil.

Forte marl austriece se adunara linga, riul Unna,la inceputul anului 1853, supt cuvint cä miscarile luiOmer-Pasa pot ameninta teritoriul imperial din Dal-matia. Franciscanil agitail in Bosnia si cereati ime-diata interventie militara, pe care intreaga poporatiear astepta-o cu nera,bdare Exploratiile stiintifice"

I V Iorga, in Analele Academia RomIne", XX XIV : Politica Aus-triel fatA de Unire". in 1840 Ina. Sirbil se oferiserA a schimba atIr-narea de Rusia cu aceia de Austria, dar fuseserA refusatl (v. Beer, Dieorientalische Politik Oesterreichs seit 1774, Prag-Leipzig 4883, pp. 412-3).Asupra atitudinii Austriei fata de Mihail fugar. care nu trebuia lasatsA se IntoarcA in Serbia, dar intrebuintindu-se numaI mijloace amicale,si care fu apoi, dupA cererea Porta, InlAturat de la Semlin, ibid.,pp. 413-4

2 Beer, /. c., p. 385. Astfel se cAlca invoiala de act.iune comunA In-cheiatA in Septembre 1833 la Miinchengratz (ibid., pp. 400-1).

3 Ibid., pp. 435-7.

si

264 ISTORIA STATELOR BALCANICE hi EPOCA MODERNA

in aceasta' tara incepuser& Inc& mai de mult. Pro-kesch-Osten, fostul Internuntiu, propusese chiar cindvasa se lase Principatele Rusiel, despägubindu-se in te-rile locuite de Sirbi si in Macedonia 1. Lui Omer-Pasai se intim& somatia de a nu atinge Klek i Suttorina,asupra carora Austria are drepturi vechl, ca unele celeaga posesiunile ei dalmatine. Se d'adurã asigurarisatisfäc&toare 2 Si, peste citeva zile, contele de Lei-ningen, trimes la Constantinopol dup& moda aghio-tantilor rusesti cu ordine pentru Sultanul, cdpäta, nunumai acea bucat& de pamint la Marea Adriatica, dar

incetarea ostilitatilor cu Muntenegrenii Tellacichstätea gata s& ocupe ca garantiie, tot dup& sistemulrusesc, Bosnia si Hertegovina incheiarea imediataa pa cu dIni i asigurarea drepturilor religioase

civile ale crestinilor din Imperiu. Situatia era deasa natura, incit Sultanul cedä.

Cind ins& Rusia, prin celebra misiune a lui Men-cicov, care urm& Indata, II ceru mult mai mult: peling& solutia dorit& de dinsa in chestia LocurilorSfinte, dreptul formal de a interveni in favoarea tu-turor crestinilor de lege greco-slava"., diplomatia en-gles& si francesa, urmind datina stabilit& dupa, tra-tatul de tutelagid al Turciei de calre Rusi incheiatla Unchiar-Schelesi, indemna persoanele conducatoaredin Constantinopol la resistenta absolut& i neindu-plecata. Se ajunge astfel la reocuparea Principatelorde Rusl, la sfärimarea flotei turcesti ling& Sinope.Puterile maritime trecur& pe incetul in rindul intäiUcontra Tarului pan& ce debarcarä trupe la Galipolipentru a lupt& alaturea cu ostasil lui Abdal-Megid.

I Ibid., p. 461. Aceastä ideie fu raspinsg. In 1953 ca oferind Austrieio compensatde prea slabl (ibid., pp. 461-2). Francisc-Iosif desaprobaagresiunea" ocuparlI Bosniei i HertegovineI (ibid., p. 463). A ocupadistrictul Scutari pentru a gasi o legatura cu Albanesii catolici nuparea insg, In 18M, o asa de mare impietate (ibid., p 485, nota 1).

2 Ibid., pp. 437-40.

pi

1NFLUENTA FRANCESI iN LUPTi CU TENDINTELE RUSESTI IN BALCANI 265

Tar, pentru a scoate pe Rusi de la Dunare §i aimpiedeca pe Englesi §i. Francesi de a li lua locul,scormonind tendintele de independenta national& aleRominilor, Austriecii, in puterea tratatului din 1854(14 Iunie) cu Turcia, lntrara in Moldova si Tara-Roma-neasca, pe care le pastrar a. doi ani de zile intregi, pecind in Crimeia, in jurul Sevastopolei, din care sefasuse o cetate inexpugnabila, se hotara soarta raz-boiului, adeca a influentei ruse§ti In Orient pe multavreme.

Afara de Romini, cari, ocupati, nu puteat sa semiste pentru a da liberatorilor lor ajutorul militar pecare 1-ar fi dorit, cellalti cre§tini, Sirbi, Bulgari, Greci,ere' gata sa, intrebuinteze lupta ce se deschideapentru ca, lovind In Turd, sa-§I imbunatateasca si-tuatia. Il opri insa amestecul anglo-frances ca si a-titudinea Austriei, care nu voia, astfel de miscari. Mg-cindu-§I minile, acesti dumani ereditari al pägi-nului" trebuira deci sa pastreze o lini§te plinä decea mai amara, desperare.

Serbia, amenintata cu bombardarea Belgradului,avu macar ca mingiiere hatiseriful de confirmare aprivilegiilor, pe care i-1 dadu Sultanul in Decembre1853, innainte de inceperea ostilitätilor 1. De almin-terea, la Caragheorghevici ambasadorul rus din Vienainsu§i trimesese pe secretariul Fonton pentru a re-comanda neutralitatea cea mai desävir§ita, §i in ace-lasI sens scrise si Nesselrode, invocind pretextulca o revolutie nu poate fi placuta Tarului2; Gara-§anin, consilierul de capetenie al cneazului, trebui saplece. Totusi, pana la sfirsit tara ramase in arme, defrica acelei interventii austriace, asupra posibilitatiicareia atragea atentia la 17 April 18543 §i pe care

, i In Kanitz, /. c., p. 503.2 Beer, /. c., pp, 466-7.3 Sturdza, Acte fi documente, II, p. 425 si urm Pasa de Belgrad fu-

sese numit (ibid.).

266 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERN./

o califica drept o nenorocire asa de mare, incit toataactiunea SIrbilor s'ar intoarce contra trupelor austri-ace, toata energia natieI s'ar intrebuinta Ga sa lupteimpotriva acestor dusmani, in cari vede totdeaunapersonificarea chiar a acelei lacomil care impingeAustria sa exercite in Serbia, indiferent supt ce pa-tronagiii, o influenta egoista I " . Cu toata agitatia par-tidulul fazboinic, supt Pero, unchiul lui Danilo, carevoia sa se atace Hertegovina ori sä se anexeze An-tivari, Muntenegrul nu indräzni sa se miste, nicI atuncicInd, din nemultamire, teritoriile recent anexate voirasa formeze, in 1854, un Stat not 2.

Inca de mult Metternich se aratase dispus a muta Gre-cia de la Atena la Constantinopol, si in 1853 se exprimaiarasi parerea cä prin crearea Imperiului bizantin pentruOthon atita doria inimoasa regina Amalia!s'ar resolvi definitiv chestia Orientulu13. La inceputulanului 1854, rascoala Epirului incepu, supt TeodorGrivas i fiul luI Karaiskakis : Arta fa asediata, Me-tovo luat, se dadua trei lupte la Pentepigadiauna la Peta. lonienii Is! oferiail din toata inimaajutorul. In acelasl timp Hagi-Petro, de si raspins laDomokos, patrundea pana supt mänästirile de pestInca, Meteora, fundatiunea Tarului Dusan. Karata-ssos InsusT aparuse in Peninsula Chalcidicä. Totul insaavea numai caracterul unei revolte; ofiteril ere' de-misionari, lucrInd pe seama lor4.

Dupa o somatie energica, Poarta, pe linga care eraacreditat, de la 1852, tocmai sefului partiduluI ruso-fil, Metaxa, rupse legaturile cu regatul lui Othon, o-

1 Un malheur tenement grand, que toute l'action des Serbes setournerait contre les troupes autrichiennes, toute l'dnergie de la na-tion s'emploierait lutter contre ces ennemis, dans lesquels on voittoujours la personnification me'me de cette convoitise qui pousse l'Au-triche chercher exercer en Serbie, n'importe sous quel patronnage,une influence dgoIste"; ibid.

2 Miller, 1. c., pp. 218-9.3 Beer, 1. c., p. 463.4 Miller, 1. c., pp. 220-1.

si

S

S

INFLUENTA FRANCESI IN LUPTA CU TENDINTELE atisEFI iN BALCANY 267

prind comertul supt steagul liber si izgonind pe su-pusii elenici. Grecia incepu a se gati de razboiii,in mijlocul entusiasmului general. Toate intervenirileramasera inutile. Parechea regala-si dadea seama cain discutie e Insasi soarta el: Grecia mica n'avea locpentru dinsiI. In zadar scrise suveranul Helladei fin-duff desperate lui Napoleon al III-lea : Englesil adu-ceat la Volo trupe turcestI, flota francesa impiedecaaprovisionarea bandelor din Tesalia I. Apoi, supt cuvintca banii meniti platii treptate a imprumutului din1832 se cheltuiesc pentru scopurr de razboit, nead-misibile, se ocupil Pireul de trupe anglo-francese (Maiii1854). I se impuse nenorocitului rege, odata cu neu-tralitatea, deci cu abdicatda nationala pacea sefacu la Canliè in 1854 Inca , un Cabinet care puteas'o garanteze, cu Mavrocordat, chernat de la legatia dinParis, in frunte, si cu Calerghi, ramas dusman al di-nastiei, la Razboit. Ocupatia, care tinu pana la pace,aduse cu dinsa holera si brigandagiul.

In tratatul din Paris (30 Mart 1856), nu era vorbacu niclun cuvint de Grecia si de causa greceasca.Doar se avu in vedere, in cursul discutiilor, pe lingamäsura evacuaril, si crearea unei situatdi normale:cu modificatii reale" in actuala stare de anarhie .

Anglia tacu, Austria arata prietenie, si Rusia adaugio nota mat calda, amintind obiectul ce s'a propusfundind regatul elenic". In locul noului Imperiu bizan-tin pentru bietul principe bavares se intaria pentruAbdirl-Megid un Imperiu unitar, din care sfetnicii luicredeat sa poata face o realitate prin tagaduirea off.-caror dreptuff locale si impieclecarea oricaror tendintenationale, care se osIndiati ca separatiste. LuIndu-sePrincipatele de supt protectoratul abusiv al Rusieipentru a le pune supt acela, ilusoriu, al Europei si

1 Thiersch, Griechenlands Schicksale, p. 89 §i urm.2 Sturdza, 1. c., II, pp. 105-7, 1066.

268 ISTORIA STATELOR BALCANICE fil EPOCA MODERNA

smulgInd de la invinsl Basarabia-de-jos pentru ca, suptsteag moldovenesc, sã acopefe gurile Dunarii, date inultima instant& tot Turciei, puindu-se in perspectivä .reorganisare a provinchlor dunärene, pe care nouageneratie romaneasca o definia: Unire, intemeiereaRomäniel necesare si de mult dorite, diplomatii euro-

presidati de Franta, acordati Serbiei, a arilsituatie privilegiata" era recunoscuta, aceiasi garan-tie a Europel, i atit. Se stabilia anume ca Sirbitnu-sI pot da singuri legile, ci aü a le primi de laPuterea suzerana si de la Puterile garante: Maies-tatea Sa Sultanul se indatoreste a cauta, impreunacu Innaltele Puteri contractante, imbunatatdrile ce sepot aduce organisatiei actuale a Principatului " . Incetati si de acum innainte ramineat Turd. Un atacasupra Principatului din partea Puterii suzerane ona alteia nu era ingaduit dedt cu mandat european.Si la Belgrad, ca si la Bucuresti i IaT, protectoratulrusesc disparea, i inlaturarea lui fusese unul dinscopurile cele mail ale rkboiuld.i. Cit priveste Mun-tenegrul, represintantii Rusier declarasera, dupa cerere,ca Guvernul lor nu intretine en el alte raporturidedt acelea care se nasc din simpatiile Muntenegre-nilor pentru Rusia si din dispositiile binevoitoare aleRusiei pentru acestf .munteni 2", ceia ce se gasi de Con-gres satisfacator", in stare a inlatura banuiala caRusia pretinde acolo un protectorat ca acela pe care-Iexercitase pana acum asupra Principatelor. De vremece cu privire la acest Stat nu se vorbia nimic in tra-tat, aceasta insemna cä Puterile priviati ea total in-dependent, mice ar fi indraznit a pretinde Turcii, prin-

S. M. le Sultan s' engage a rechercher, de concert avec les hau-tes Puissances contratantes, les ameliorations que comporte l'organi-sation actuelle de la Principaute; Sturdza, 1. c., II, p. 1036.

2 Leur Gouvernement n'entretient avec le Montenegro d'autres rap-ports que ceux qui naissent des sympathies des Montenegrins pour laRussie et des dispositions bienveillantes de la Russie pour ces mon-tagnards" ; ibid., p. 1037.

peni,

INFLUENTA FRANCESI fN LUPTA CU TENDINTELE RUSE5TI BALCANf 269

cipatul secularisat" de Danilo. In zadar ceru acestaadausuri in Hertegovina i portul Antivari. Trebuise multameasca numai cu intreaga recunoastere asituatiei sale neatirnate prin numirea unui consulfrances la Cetinie si prin buna primire ce i se facula 1857 de Imparatul Napoleon in Paris I.

Grija cea mare ajunse a fi insa, timp de trei ani,chestia Principatelor. Era vorba de a se scoate Aus-triecii, cari ar fi ramas asa de bucuros i elaboraseraintregi proiecte de ImbunatAire, de a se satisface po-pulatia, care, condusä de un tineret inimos i istet,voia neaparat i fära zabava Unirea complecta, danPuterile cautail a se menaja, aprobind aceasta dorinta,nu numai Austria, care se temea rati de o mai largaUnire romäneasca, in dauna posesiunilor ei2, ci siAnglia, pentru care mentinerea integritatii Imperiuluiotoman i posibila lui intarire ajunsesera a fi o dogmasacra; i era necesar si de a se pastra totusi Fran-clef, in Romania mai mutt sail mai putin unita, acelprestigiu pe care-I capatase indelung prin coliie et

pe care actiunea ei militarä, cu stralucitele ei re-sultate, 11 intarise in timpul din urrna.

Trebui, pentru a se ajunge la resultatul durabil din24 Ianuar 1859, o Conventie, cea de la Paris, lucra-rile unei Comisiuni europene prealabile, cea din Bucu-

nesfirsitele discutii ale arnbasadorilor, alegerileromanesti i stricarea celor din Moldova ca viciatede viole*le Caimacamului interesat, tinarul NicolaeVogoridi, fiul lui Stefan, intilnirea lui Napoleon alIII-lea cu regina Victoria la Osborne si acceptareaUnirii nesincere i nedepline, desbaterile de mai multeluni ale Divanurilor ad hoc i, la urma, lamurindu-s3

I Miller, 1. c., pp. 240-1.2 Beer, 1. c., p. 571: Es daher bei der Naha Ungarns und der Nach-

barschaft der walachischen Provinzen Osterreichs der Mahe lohne, Alleshintanzuhalten was revolutionaren Nationalitatsgeliisten neue Nahrungund Kraftigung geben könnte". Cf. Thouvenel, Trois armies de la ques-tion d'Orient, la Inceput.

IN

rest',

sb

ei

270 1STORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNI

astfel situatia, faptul din lanuar-Februar 1859, alege-rea Domnului Moldovel, Alexandru loan I-iii Cuza,care nu aducea un trecut, dinastic sat personal, sica Domn muntean, deci Unirea supt acelasl principedomnitor, recunoscut apol de Poarta pe viata, si avInclde la 1862 o Capitala, un Ministeriti si, in ciuda con-gresului comun din Focsani, cazut in uitare, o Adu-nare legislativa.

In acest timp, nemultamirea cu urmarile räzboiuluiCrimeiff se putea manifesta liber in celelalte tell.Era evident ca situatia Serbiei scazuse. Cind printulvoi sa ridice la Belgrad un monument tatalui sat,Poarta, care-1 privia ca pe un revoltat, se opuse. In-ternuntiul ceruse decoratia Megidiel pentru el; i serefusa peutru afacerea monumentulul j. Nimenl nu eradispus in Serbia sa uite presiunea si amenintarea aus-triacä : printul era banuit ca are Inca simpatii pentrumonarhia vecina; deci el trebuia sa cada. Franta,care se pregatia de socoteala cea mare cu Austria,doria o schimbare, ca si Rusia, de care se apropiase in-data. Senatul sirbesc planuia o lovitura: opt din membrilsal, osInditI la moarte, fura inchisl pe viata, pentrua fi apol liberatl la sosirea comisarulul otoman. Se-natul impuse din noti pe Garasanin, ba chiar si peVucicl si manifesta pretentia de a rapi Cneazuluidreptul de veto. ApoI el ceru si capata o Scupstina,care la cea d'intaiii sedinta declara anuale sesiunileel. Sprijinita de locuitorii dln Belgrad, ea chema laraspundere pe A lexandru pentru inactivitatea luI invremea razboiuluI si, cu toate ca era iubit de ar-mata, acesta fugi, Vara sa voiasca a da actul, cerut,de abdicatie, In fortareata turceasca. Puterile nu-I sus-tinura nicl cit fusese sustinut, la caderea sa, Mihail.Abdicatia se impunea ; iscälind actul, omul cinstit si

1 Sturdza, IV, /. c., p. 45.

INFLUENTA FRANCESI IN LUPTI CU TENDINTELE RUSESTI IN BALCANI 271

de isprava care daduse Serbiei aproape douazeci deani de pasnica desvoltare, trecea, in ziva de 3 lanuar1859, la Sem lin. La o luna i trei zile Ii facea intrareala Belgrad succesorul, aclamat cu caldura de eel 500de terani a adunarii : era batfinul Milo, aproape oc-togenar, care, impacat cu fiul sail Mihail, se intorcea,sfarlmat de o lunga nenorocire, din Bucurestii exi-lului sat. Fara discutie, Poarta-i dadu un firman, incare insä nu era nicio mentiune a duratei stapiniriisale, neaparat scurte, si mai ales a mostenirii fiului.

PleCind din Capitala munteana, cu toata opunereaTurciei si a Angliel, care cerusera contra lui interventiapolitiei 1, mosneagul ducea cu el amintiri de recunos-tinta. La vestea alegerii indoite, el trirnetea aceastatelegrama: Alegerea Adunarii muntene m'a miscat asade placut, incit te rog"telegrarna era adresata unuideputat, Derbescu, sa exprimi Adunarii complimen-tele mele si sari spul cä doresc ca alegerea sa% fie, cuajutorul lui Dumnezeil, intarita" 2 La vfista lui, erainca un om, i un om strasnic. Consulul frances dinBucuresti, Béclard, vorbeste de siguranta privirii sale,gestului säü i glasului sail" , vestitul glas careimpresiona pe oricine. Fagaduise Portii a observascupulos tratatele, a mentinea pe compatriotii sal inascultare si a li da exemplul unei inviolabile fidelitatifata de Curtea suzerana" 3. Dar crutarea dusmanilorcelor vechi n'o fagaduise: Vucic, ajuns. si el la batri-nete, pefi de o moarte misterioasa, in temnitä. 0 de-putatie sirbeasca plecase pentru a cere Portii izgoni-rea vagabonzilor turd din Belgrad, inlocuirea Consti-tutiel din 1838 prin alta, care ar fi suprimat Senatul,

ereditatea la tron a Obrenovicilor: P oarta taraga-

Sturdza. 1. c., IX, p. 182. Pentru delegatia care veni sA-I supuiehotArIrea Scupstinei, ibid., pp. 188-9. I se lasarl, contra legii, armele;ibid, p.19I. Cf. Saint René Taillandier, /. c., p. 397 si urrn.

2 Sturdza, 1. c., VIII, p. 811. Nu se rAspunse: se crezu cA ajunge tre-cerea la procesul-verbal.

4 ibid., pp, 190-1.

si

272 ISTORIA STATELOR BALCANICE filg EPOCA MODERNA

nind, Cneazul declara Ca aceste cereri intra acum indreptul public sirb In curInd Milos, de mult bolnav,IsI inchei6 tulburata viata, plina de tragice intImplarIsi de fapte marl, la Topcider, in ziva de 26 Septem-bre 1860, fara a fi implinit macar doi anI din nouasa Domnie. E InmormIntat in catedrala din Belgrad,pe cInd Liubita se odihnia pe parnInt austriac la Cru-sedol, iar Milan, cel d'intait fit, in bisericuta Paliluladin Capitala 1. Domnia fiului sat Mihail, primit de'n-nainte din partea Turcilor, incepu prin recunoastereaAdunariI, care trebuia sa -tie sedintI la trei ani odata.

In Muntenegru lupta cu Turcii pentru Grahovo fureluata la 1858, dupa o biruinta a lui Mirco, frateleprincipelui. Dar acest succes nu-1 scapa pe Danilo deasasinare. Un pribeag II Impusca la Cattaro, in Au-gust 1860. Nepotul si urmasul sat, Nichita, fit al luiMirco si actualul rege muntenegrean, de si crescut cuingrijire in Paris, incepu, dupa datina, stapinirea saprintr'un not razboit cu Turcii, cel din 1862, in aju-torul Hertegovinei revoltate de Luca Vucalovici. Biruitde Omer-Pasa, el fu silit a primi conventia de la Scu-tari, care-i deschidea insä, pe la Antivari, accesulMaril 2. In cursul luptei, corabiile francese ale lui Juriende la Gravière aparusera pe coasta, si amiralul lulNapoleon al 1II-lea visita pe prin411 muntenegrean laCetinie 3.

Tronul lui Othon I-it supravietui doi aril speran-telor celor mai scumpe ale vietel sale, de si Inca din1859 Anglia organisase o miscare constitutional& des-tinata sa-1 rastoarne4. Guvernul pe care-1 formase inOctombre 1855 Dimitrie Bulgaris, din Hydra (n. 1801),avu sa primeasca la inceputul anulul 1857 neplacuta

I V. 0 Kanitz, /. c., pp. 239-40.2 Miller, 1. c., pp 255-til.8 Iorga, Geschichte des osmanischen Reiches, II, pp.514-2.4 Thouvenel, 1. c., p. 439.

INFLUENTA FRANCESX iN LUPTX CU TENDINTELE RUSErI iN BALCANI 273

comisiune europeana pentru datoriile regatului, carefixa plata unei sume anuale de amortisare. Cind, in1859, Ita realisa, unitatea, sensatia cã unitateaGreciei nu se poate stabili fu si mai dureroasa inAtena. Se vorbia de intetiri de pe cellalt mal al MarlIonice, de uneltiri ale lui Mamiani. Simpatiile ger-mane" ale regelui pentru Austria invinsa, contribuirasä-1 faca, pierde popularitatea, zgucluita i prinindiferenta sa fata, de noile incercari ale lui Karatassospeste hotare. Ministeriul lui Miaulis fill disolva in1860 Camera, färä ca acest act de autoritateprodus vre-o impresie, noua Camera de functionarica Adunarile lui Mihal Sturza, fu luata in batjo-cur& Se incerca, in 1861, si o revolutie militara;tulburarile studentesti aflail un mare rasunet in popu-latie; eroul Kanaris, caruia i se dadu in zadar sar-cina de a face un Cabinet dintre membrii opositiei,era si el cistigat pentru miscarea impotriva re-

In Februar 1862, Nauplia se revolta, cerind o noua,geluL

Constituantä, apol focul cuprinse Argos, Tripolitsa,insula Syra. Generalul Hahn, Sviterian din vechealupta pentru libertate, izbuti sa, iea Capitalaa Greciei numal dupa acordarea unel amnistii aproapegenerale. Se vedea tot mai bine ca, intelectualii" carinu mai incapeat la functii, vreat o mare prefacerein folosul ambitiei i nevoilor bor. Fiul lui Kolokotro-nis, Gennaios, vnit la putere la 7 Iunie, ineerca sasalveze tronul. Se recurse la agitatii impotriva Tur-eiel, si Anglia, impresionata, oferi, in locul Epirului,Tesaliei, Cretei, Insulele Ionice, pe care Othon nu con-simti sa, le primeasca, in aceste conditii i cu acestpret. Se legara, relal cu tot felul de aventurieri,din aceia cari biruisera, cu Garibaldi si cari veniafacum, ca Marcantonio Canini1, cu planuri de total&

1. Iorga, in Analele Academia Romine pe 1912.

18

si

SI fi

d'intail

274 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNA

prefacere a 0rientuIu i Austrief chiar prin silinileunite ale RomInilor, Sirbilor si Grecilor. La 10 April1862 Garibaldi insusi indemna pe popoarele Europerorientale " sä paraseasca discordia ce domneste intreele insele relativ la organisatia politic& de stabilitin terile lor " , a se bate, unul pentru top, totrpentru unul", ramiind ca dupa, biruint& o adunaregeneral& numit& prin sufragiul universal s& fixeze ho-tarele Statelor noue I. Karatassos se adapostise laBelgrad, unde i muri, i lucra acolo, aprobat de Ga-rasanin si print pentru o aliant& sirbo-greaca, la care a-derase si Kossuth si Alexandru Ghica, in retragereasa din Capodimonte, ba chiar Othon insusi. Kanaris i Ata-nase arhiepiscopul de Corfa, Leonida Bulgaris i Ete-ria" , M. Negris, care-sl dada averea pentru Epir, Lom-bardos i ali lonieni erail initiati la dinsa 2 BulgariiInsii fuseserA cistigati pentru o politic& far& Rusiacu Franta 3.

Toate acestea ins& ingreuiail numal positia, i asadestul de grea, a Bavaresului". Importanta cese dadu discutiilor cu privire la religia mosteni-torului unui rege care n'avea laid 50 de ani ardtadin ce izvor venia ura impotriva eterodoxului". Unlucru era sigur: ca Rusia nu va ingadui Grecieis& facä un singur pas spre Constantinopol si, nunumai c& servirea Marii Idei" era o necesitateintern& pentru Othon, dar din idealul suprem al na-tiunii sale se hränia toata ambitia lui si a reginei.Deci el trebuia sa, cadä.

In cursul und primblari pe Mare a regelui, bä-trinul Grivas ridica Vonitsa, alta adausera la it's-coal& Misolonghi i Patras. Othon nu putu ajunge

' V. si Miller, /. c., p. 261 si urm.2 Ibid., pp. 488 i urm.; 1$17-8, 223.5.3 Ibid , p. 191. V. si Analele Academiel Romine", 1. c.

[Caninib Vingt armies d'exil, Paris 1869, p. 200.

pi

INFLUENTA FRANC:ESL iN LCPTL CU TENDINITELE RUSESTI IN BALCANI 275

destul de rapede la Atena, unde soldatii se revolta-sera la 22 Octombre 1862. Sprijinit de Deligheorghe,un om not, un triumvirat, alcatuit din Kanaris, dinBulgaris i Venizelos Ruphos, si el fost ministru, luaregenta. Pe strazi domnia anarhia soldatilor betI; caritrageat focuri de bucurie cu gloantie si prä-dat ce ii iesia in cale. strainl priviat cu in-diferenta rusinosul spectacol. A doua zi iahtul regalera in Piret, dar regele n'avea nici curagiul, nici mij-loacele de a incerca o debarcare. 0 corabie englesaII duse, cu desperata lui sotie, la Venetia. Läsa inurma o proclamatie care e un model de duiosie. Cugindul la tara in care muncise i suferise treizeci deani, el se stingea la Bamberg in 1867, fara a fi pier-dut sperar4a ca ar putea sä revie pentru a continuasingura viata pentru care se simtia chemat. Rama-sitele lui se odihnesc linga ale strämosilor In bisericaTeatinilor din MUnchen 1. In asteptare i sperantetraise pana atunci regina Amalia: dupa moartea so-tuluI el ea vegeta numal citiva ani, 'Ana ce se sfirsila 20 Mait 1875 2.

Rusia doria sä aseze pe subredul tron din Arenao ruda a Tarului, ducele de Leuchtenberg. Era si uncandidat bavares, presumptivul mostenitor al Helladel,Inca nerecunoscut, Ludovic, fiul lui Luitpold i nepotullui Othon 3. Cu toata opunerea FrancieI i Rusiel, al doileafit al reginei Victoria, Alfred, duce de Edinburg 4, fuales printeun plebiscit hotäritor (sistemul plebiscitarfiind adoptat dupa modelul frances introdus de Na-poleon al III-lea); Adunarea Nationala lua act la 3Februar 1863. Era In zadar: principele nu primi.

Pe cInd, in familia de Coburg, se cautat altI can-

1 Canini, /. c., pp. 181-6.2 Un student ineerease un atentat impotriva a la 1861.3 Actualul rege al Havariei.

Tatal Principesel Maria a Romania bunicul printului Carol.

3Ministril

276 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNA.

didati, intre ostasii lui Kanaris, muntenii", i civiliilui Bulgaris, ,,cei de la ses", incepea o cearta intetitä.Dupa retragerea celui d'intaiil, se ajunse la lupte for-male pentru locuri in Ministeriii. Presedintele Adunarii,Moraitinis, numi atunci ca prim-ministru pe Balbis.Doi dintre ministri ere' sa fie prinsi. peste putin inconflictele dintre bandiVi care InsIngerau tara. In intilni-rile armate din Atena insäi, unde se trase cu tunuldin Acropole i spre Acropole, 1st pierdu viata si Aris-tide, fiul lui Kanaris. Trebui ca residentii straini stimpuie un armistitiu salbatecelor bande. GuvernulRuphos era de risul lumii prin aceia cari-1 compuneat(Julie).

Aceste staff nenorocite nu se imblinzira nici Cinddiplomatia se opri asupra persoanei lui Cristian Gheor-ghe, fiul prinOlui de Schleswig-Holstein, viitorul regeCristian al IX-lea al Danemarcel, un Viral' de 17 ani.Dupa recunoasterea de Adunare, Puterile primiatiele, prin tratatul de la 13 Iu lie, pe Gheorgherege al Grecilor. i noului suveran i se dadea un im-prumut. Tar, In schimbul fägaduielii secrete ca nu seva urmari Mama Ideie", Anglia li facea dar de bunavenire in tara noua Insulele lonice, ajunse, ce e drep-tul, aproape inguvernabile1, cum se vazuse i princererea generala de Unire care se auzi cu prilejulmisiunii de anchetä a lul Gladstone Insusi 2, dupavotul din 5 Octombre Intrarea regelui In Atena sefacu la 30 ale lunii: Gheorghe cistiga pe toatalumea prin modestia cuvintelor ce rosti catre mul-time 4.

Dar ca sa-i dea o Constitutie trebuira desbateri

1 V. si Canini, 1. c., p. 256 si urm.3 Miller, 1. c., p. 279 i urm.3 Puterile declararl la 14 Novembre Insulele neutre, apoi neutralitatea

se restrinse la Coral si la Paxo (ibid., p. 288). Tratatul de Uniunee din 29 Mart 1864.

Lambros. 3n 'EXXvo1iv4.cov, 1912, p. 438.

siI-iii

Si,

3.

T-iii

4

INFLUENTA FRANCESI IN LDPTA CU TENDINTELE RUSESTI IN BALCANI 277

seci de un an intreg, panä ce regele insusi fu silit sà,ameninte ca, dm& n'o are in zece zile, o va face elsingur sa va pleca. La urma, se capata, un aseza-mint care dadea puterea legislativä i controlul inputerea unel singure Adunari de cel putin 150 demembri, intre cari nu puteat fi functionarii, insa ofi-tenT revisia Constitutiei se putea face numal pestezece ani, daca in doua legislaturi era ceruta de trelsferturi din deputati, si la Constituanta trebuia sa setrimeata un numar indoit de represintanti. Cu Ka-naris (1864-5), cu Bulgaris (1865, 1868, 1872, 1874;t 10 Ianuar 1878), Komunduros (1865), cu alii, infe-rior acestora, cu tutela preceptorului sat Sponneck,tinarul rege incepea o Domnie, care statea intreaga inminile unor individualitati al caror partisani erauatrasi numal de oferta functiilor, de satisfacerea am-bitillor si de putinta cItiguluT. prin leafa si pe lingaleafa. Dar si acum cinstita viata de la tara, in jurulbisericii, economia harnica a lumii marunte de latara, iubirea pentru InvAatura, concentrarea la Atenaa studer4i1or din toata lumea elenica, pana in Ce-sareia asiatica ce-si uitase i limba, ajutorul Grecilorimbogatiti in toate terile Europei si nesfirsita iubirepentru neam, siguraAa profetica a unel Grecil maimarl, tot mai mari2, pana la totala indeplinire aIdeii", dãdeaü totusl acestel teri de oameni istetiviol oarecare soliditate in present si perspective mailimpezi in viitor. Ramineat insä ca niste conditii nea-parate un simt. de realitate si o delimitare national&in programul de liberare crestina din Balcani : Ca-nini cerea la 1869 sa se recunoasca si altor rase,mai ales rasei bulgare, acea larga, parte de autonomie

Consiliul de Stat de 15-20 de membri fu rApede suprimat. Ama-nuntele, In Miller, /. c., cap.

2 V. Canini, /. c., p. 85.

da;

mi.

ni

278 ISTORIA STATELOB BALCANICE IN EPOCA MODERN!

la care ail drept", urnarind progresele elenismuldi inAsia 1,care nu se vor avea deCit pe incetul, dupa grelesuferinte i momente de suprema umilinta, mai putinsimtite poate aid deCit aiurea.

I L. c., p. 86. V. i ibid., p. 310: Armarea natiei ca in Serbia, ne-intervenire in lupta comun5. cu Turcii arbitragiu final al unei Puteri.probabil Italia.

CAPITOLUL al XlX-lea.

Pregfitirea r5aboiu1ui din 1877. Cinsprezece ani deconspiratii si revolte.

Isprava cea mai bunä din Balcani se facea, in vre-mea cind dincoace de Dunare Cuza-Voda restituia tuffmosiile inchinate manastirilor din Orient si dadea unpetec de pamint eranilor despoigi in cursul veacu-rilor de mosia lor, organisind si toata viata noua aRomaniei unite, in Serbia lui Mihail Obrenovici.

Incepuse in grele imprejurari. Turcii era(' in Bel-grad si, cu vintul not ce batea la Constantinopol,pare ca incercat a-si adinci radacinile acolo. Conflic-tele cu populatia, doritoare de a nu mai vedea strainiluriti in insasi Capita la sa, erail aproape zilnice : doarinsusi consulul engles, Thomas Grenier de Fonblanque,fusese lovit pe cind privia asupra Dunärii, si neferiigilcevitori patiulati noaptea, aläturi de soldatil strbi,pe stradele Belgradului ! Nu e de mirare Ca se ajunsela un conflict annat, pentru niste copii pe cari, lafintInd, Turcii il ranisera. Se purta, in ziva de 15 Iunie1862, o lupta singeroasa in cuprinsul orasulut La urmaPasa, Asir, trebui sa se recunoasca invins, el incheiè,o conven#e cu Garasanin. Consulii Europei conduserala .adapostul sail garnisona otomana. Dar a doua zi

280 ISTORIA STATELOR EALCANICE IN EROCA MODERNA

la 17, tunurile din cetate vorbira timp de cinci cea-surf. Ambasadoril din Constantinopol trebuira sä seocupe, dupa rechemarea Pasei, de acest conflict; Aus-tria fu contra evacuärii din acelasi motiv care o fa-cuse sa fie contra Uniril romanesti : frica de o reper-cusiune in sufletele supusilor sal de natia respectiva;Anglia ar fi dorit reducerea la 12.000 de oameni atrupelor sIrbesti, care puteat sä supere Turcia pusasupt speciala ocrotire britanica Protocolul din 4 Sep-tembre recunostea formal ca In tot orasul Belgradeste numal autoritate sirbe,cartierul turcesc fu in-data dafimat Pasei, margeniti intre rui-nele lor, din rnijlocul carora se innaltail ramäsitelefrumosului palat al lui Eugeniu de Savoia, se inda-torati a nu mai tulbura pe oräseni. Dintre celelaltecetati, se distrugeat Socol i Ujite, ramiind, ca elementenecesare ale sistemului militar otoman, numai Fet-Islamul (Cladova), Micul-Zvornic, Sabatul si Semen-dria 2. Dar numai in 1866 trebuia sa se capete, printr'oultima sfortare, evacuarea complectä a Principatului.3.

Cu ajutorul 1111 Garasanin fiul, fost candidat la tron,dar totusi ramas om simplu, virtuos, cu purtari no-bile si france4", se forma, supt controlul unuf maiorfrances,ca in Principate supt al misiunii militare"o adevärata ostire, cum n'o avea nicf pe departe Grecia,cum n'o formase pe deplin nici noua Romanie a luiCuza-Voda, care dispunea de forte mult mai mad.Mihail avea la indemina, in momentul cind se des-chidea chestia cetatilor, nu mai putin de 8.000 desoldati gata de luptä, cu 40 de tunuri i putea adaugiindatä 20.000 de militdeni5. De fapt Insa oastea sIr-beascá, redusa la 2.500 de oameni in 1838, numara

I Miller, /. c., pp. 254-5.2 Kanitz, /. c., p. 4M ei urm.; Canini, 1. c., p. 2223 Beer, /. c , p. 590 §i urm. V. mai departe.4 Canini, 1. c., pp. 222-3.5 Kanitz, /. c., p. 433.

soldatii

I

si

PREGATIREA RAZBOIULUI DIN 1877 281

peste putin 45.000 de infanteristi, 2.500 de cavale-risti, 1.200 de tunari cu sese baterii i 985 de pio-nieri 1. In citiva ant, un Italian vorbia la 1869 de50.000 de oameni de prima linie si de putinta de aridica 140.000 de soldati regulatl" 2. Bosnia si Her-tegovina asteptail numai ceasul unel noua miscari.Bulgaril vedeat putinta mai usoara de a se libera prinSirbi: Racovschi se asezase la Belgrad, unde publicafoaia sa Lebada Dunarii" (1860-1), si el daduse Ser-biel un corp de voluntari din natda sa3. Pe linga le-gaturile, asemenea cu aceIea pe care le avu Cuza-Voda,cu revolutdonarii maghiari, Kossuth, Klapka, Guvernulsirbesc avea intelegeri cu conationalii de peste Sava:Omladina, Serbia June, cu resedinta la Novi-Sad, sealcatuise de curind cu scopuri iredentiste, i mai totistudentii Universitatii din Belgrad, ca si fruntasil inte-lectuali a Sirbilor din Ungaria, u1 apartineat 4. Sotia ma-ghiara a principelui, frumoasa, mindra Julia Hunyady,mostenitoarea gloriosului Ian cu-Voda, luptätorului cuTurcil pentru neatirnarea Serbiei, avea un nume cu care seputeat face minuni, si nu numai intro Slavi, ciintre Rominil cari nu uitasera pe marele Corvin.

Am spus ca Grecia era gata sä incheie o aliantapentru luptä, primind, se zice, Balcanii ca hotar intremarea Elada i Iugo-Slavia, Statul Slavilor de Sud, ceera vorba sä se intemeieze, faxa separatie nationalaintre Sirbi i Bulgari5. In Novembre 1863 se consta-tafi raporturi intre Serbia si Romania" si sevorbia de o aprbpiata alianta 6. In curind calatoria la

Kanitz, 1. c., p 566.Canini, & c., pp 223-4.

3 Ibid., pp. 226-7, 234 si urm., 263 si urm.4 Ibid., p. 226 i urm.5 Ibid., pp. 226-7. Cf. cartea aceluiasl, L'Hellade, la Serbie et l'Italie

dans la question d'Orient. V. si Miller, 1. c., pp. 332-3.6 Raport al consulului italian la Bucuresti, Strambio, In Vico Man-

tegazza, La Rumenia durante la guerra balcanica, Roma 1913, p. 186 :Dei buoni rapporti sono stall stabiliti frk la Serbia e la Rumenia, eprobabilmente si fara, qualcosa in tale direzione".

bune

82 ISTORIA STATELOR BALCANICE iN EPOCA MODERN;

Bucuresti a luI Mihail, care avu intelegeri si cu co-mitetul bulgar, stringea i mai mult legaturile sale cunoul principe, Carol.

In interior linistea era asigurata. Dupa refacereaSenatului in 1861, cu presedintele i vice-presedintelenumit, dupa noua lege comunala, care 'Astra toatalibertatea satelor, cu cmetul i obstinarii" lor, dupaCistigarea definitiva a membrilor Scupstinei, cari ziceaUcatre print, plini de iubire i de incredere : Pärintiinostri aü ascultat de tatal tat si li-a mers bine, sinot vom asculta de tine" I, stapInirea lui Mihail, carese declara nerabdator de a implini dorintile natiuniiSirbesti, care fireste Sint nedespãrtite de ale lui in-susi" 2, se putu consacra reformelor i crearif de ase-zaminte : cane ferate, canalisarea Moravef, refacereapadurilor, orinduirea postei i telegrafuluf (de la Sep-tembre. 1854), organisarea invatiamintului secundar:scoala reala la Belgrad, un liceil, doua gimnasif, laBelgrad i Craguievat, patru progimnasil : Belgrad,

Pojarevat, Zaiciar, tref gimnasif reale : Alexi-nat, Crusevat, Ujite, scoala superioara de fete cu patruclase (1863), fundarea Universitatif (1865), cu Facul-tati de filosofie, tehnica i drept (la 1866; 15 profe-fesori, 194 de student°, a Bibliotecei (20.000 de vo-lume), irmaltarea (1864) a Academiel desavIrsiail suptDomnia acestui principe cult organisatia economica

culturala, a Orli'.

Revolta Cretei era sa'cl puie insa, si pe dinsul i pevecinul muntenegrean i pe noul rege al Greciei, cutoata declaratia de neinterventie facuta, la suirea petron, innaintea unei mad datorli revolutiOnare.

Lul Mustafa-Pasa, fost guvernator egiptean, apoiPas& otoman, care avu s'a lupte cu revolta din 1841,

Kanitz, 1. c , p. 5582 Ibid., p. 561,3 Datele, dap& Kanitz.

abat,

8

l

si

PREGATIRE& RAZBOIULUI DIN 1877 283

ii urma blindul sat fill Veil, care ingadui mai totulmajoritatii grecesti covirsitoare din insula (150.000 fatãde 50.000 de Mohammedani, in parte §i el de singe gre-cesc). La urma, tulburarile-1 izgonira (1858). La 1862 onoua miscare, inte-Vta de cunoscutul Calerghi, care se aflaacum la Paris, izbucni In munte contra guvernato-rului Ismail. In sfirsit, in Malt 1866 se ceru hotaritPortil, intre altele, sä aduca schimbari radicale in fe-lul de 'percepOe al birului si taxei de scutire0 Adunare National& cretana proclama la 2 Septembrein Sphakia unirea cu Grecia, eterna".Se instiinta despre aceastä hotarire, nu nurnai Rusia,ci si Frar4a si Anglia, indignata de felul cum se tra-tail in Grecia fostii ei supusi din Insulele Ionice. Dupamisiunea de impaciuire a Cretanului Mustafa-Pasa, sedadura pline puteri de represiune lui Omer, poto-litorul revoltelor, pe dud Hobart, un Engles in ser-viciul Porii, avea sarcina de a impiedeca sosirea co-rabiilor 'flotel voluntare grecesti 1. Dar nici el, niciEgiptenil ce debarcara, dupa cererea Sultanului, gataa li ceda din not insula, nu putura impiedecaaprovisionarea, on marile ajutoare banesti, oil so-sirea lui Koronaios, unul din eroii anarhiel din 1862,si a lui Zymbrakakis, student in Paris, pentru a con-duce, aläturi cu Cretanul Korakas, lupta pentru li-bertate. Numai cu multe silinI trupele otomane pu-tura lua, innainte de sosirea lui Omer, manastireaArkadion, in care se refugiase apararea, totl cel afigiacolo fura macelarig; Dimitrie Mavrocordat fu alesguvernator in numele regelul Elenilor. Cind se vazucä diplomatia francesa si chiar cea englesa sprijinavederile, firesti, ale Rusilor, ca vorbesc de hotartriplebiscitare si de nevoia de a da Greciei, nu numaiCreta, dar si Tesalia, Sultanul cel not (din Iunie1861), Abdul-Aziz, fratele lui Abdul-Megld, mort tinär,

I Iorga, Geschichte des osmanischen Belches, V, pp. 550-2; Driault,Question d'Orient, pp. 198-9; Miller, 1. c., p. 106 §i urm.

indisolubila i

militara.

284 ISTORIA STATELOR BALCANICE iN EPOCA MODERNi

se hotari sa faca o noua incercare de impaciuire, tri-metind in insula indaratnica pe insusi Mare le-Vizir sisef al partidului de reforme, pe fostul ambasador laParis si negociator al tratatului din 1856, care in-troducea Turcia in dreptul public european, pe Ali-Pasa.

Aceasta cu atit mai mult, cu cit, pe lIngä agi-tatia zgomotoasa a filelenilor, i alte primejdii ame-nintat noul regim de concentrare i unitate.

0 conspiratie politica, a Rosilor" i Albilor", deo potrivä de jigniti prin autocratismul necesar si bi-nefacator al Statutului decretat in 1864, si complotulmilitar pe care ea stiu sä-1 organiseze, probabil dupamodelul din Atena, aduse in Februar 1866 caderealui Cuza-Voda. Guvernul provisoriu avu sa innabuseo fascoala, in Iasi, pusa la cale de Rusia pentru aface din margenitul boier bogat Nicolae Roznovanuun Domn al Moldovei, despartita de Tara-Romaneasa.Dupa alegerea ca Domn al Rominilor" mai tarzitse reveni la modesta, titulatura, pastrata pana azi,de al Romaniel a unul Coburg, Filip de Flandra,

fratele alesului grecesc din 1832, care refusa,se oferi tronul principelui Carol de Hohenzollern-Sig-marigen, care se putea razirna i pe simpatiile luiNapoleon al III-lea. Principele nu statu la indoiala saprimeasca, si la 10 Mait 1866 el Ii incepea misiuneala Dunare.

Poarta, stapinita de ideile, de atitea ori caracteri-sate si condamnate aid, ale dominatiei directe, de laun hotar al Imperiului la altul, nu se multami cucererea de intarire a noului ales. Ea nu depusese peCuza, dee nu ir4elegea sa primeasca pe urmasul sat.Se incerca o intimidare prin formarea unei tabere deobservatie la Rusciuc, i aceasta in momentul chiarcind Creta se proclama unita cu regatul Eladei.

Si se mai uitase un lucru: ca, fata de Serbia, ca.-

PREGXTIREA IIXZBOIULUI DIN 1877 285

reia i se cerea imprudent reducerea armatei i cres-terea tributulul 1, chestia cetatilor nu era inca resol-vata. Pe cind se dadeat in Belgrad serbari pentruCretani i Kolokotronis era primit in misiune specialazilele aliantel greco-slave din 1862 parInd ca se in-tore, pe clnd Omladina agita spiritele si studentii for-mat un corp de voluntari, Dimitrie Bratianu, trimesextraordinar la Belgrad al principelui Carol, aduceala Bucuresti raspunsul ca, daca Turcia ar navali peteritoriul romin, Guvernul sirbesc n'ar putea raspundede agitatiile ce ar putea sa se isce in Serbia" Totodata, si din indemnul consulului rus Sischin, darese bucura din toata inima de intoarcerea influenteirusesti in Balcani, se facea Portii, la 5 Octombre, so-matia formala de a päräsi cetati1e4.

Nu se credea c o astfel de cerere va fi piimitäindata, aproape Cara discutie. Se luarä deci rnäsuripentru razboit, cumparindu-se cal, arvunindu-se mu-nitil" din Hamburg si Londra. In cas de conflict mi-litar, se nadajduia anexiunea Bosniei i Hertegovinei,cuprinse in programul Omladinel, chiar daca ar fi caMihail sa, fie recunoscut in Serbia de peste Drina nu-mai ca guvernator in numele Sultanului. Printul Mun-tenegruldi, stapinit de ideia iugoslava", Ii asteptaceasul, i peste citeva luni el amintia trimesului ro-min cuvintele lui Danilo catre Mihail : Constituieregatul Serbiei, i eü voit fi fericit sä pazesc cel d'in-tait la poarta palatului d-tale" Acel Trimes romin,I. A. Cantacuzino, venia la Belgrad ca sa afle atitu-dinea ce va lua Serbia in drama ce se desfasura in

Iorga, Geschichte des osmanischen Reiches, V, pp. 510-1.2 Kanitz, 1. c., p. 508.

Corespondenta lui I. A. Cantacuzino, Trimes la Belgrad, in ms.406 din Bibl Ac. Rom., analisatd in Minerva" din Julie 1913 si deacolo in Rominul" din Arad, n-1 din 2 August, apoi in Iorga, Act&unea militard a Romaniel, Valenii-de-Munte 1913.

4 Kanitz, 1. c., pp. 506-8.5 L. c.

3

2,

0.

286 ISTORIA STATELOR BALCANICE iN EPOCA MODERNA.

provinciile crestine ale Imperiului otoman", in vastaconspiratie" ce s'a facut pentru a-I darima; fdra aprimi o alianta formala cu Serbia si amintind cãpentru nol miscarea orientala a izbucnit prea curind,cad nu sintem pregatiti pentru dinsa i avem nevoiesa ne reculegem i sa ne .organisam pentru a lucraserios", el putea iea toate masurile, in Serbiaca i in Muntenegru, pentru a pregati legaturi maiintimel.

La 3 Mart 1867 Vizirul se hotaria a face jertfa cei es ceruse: cetatile erat incredintate, ca o rasplata pen-tru credinta i loialitatea poporului sirbesc", lui Mi-hail insusi, care putea sã tie i o garnisona turceascasupt ordinele lui, de care, fireste, era liber sa se dis-penseze imediat; dar el era dator sa arboreze si dra-pelul otoman. La 23 se alcatuia i proclamatia pen-tru scoaterea Musulmanilor.

In mijlocul celei mai marl bucuril populare, fir-manul se executa la 18 April, Pasa plecind la 6Malt, dupa ce printul facuse la Constantinopol ocalatorie de multamire2. Serbia actuala", spuneaceva mai tärzit Mihail catre poporul säi, iea azi

aceasta o pot socoti cu incredere intaiul locintre toate Statele i terile care aU impartit se-cole intregi aceiasi trista soarta i cu care panadaunazi am stat pe aceiasi treapta" 3. Iar un calatoraustriac, bun cunoscator al Orientului crestin, exprimaaceasta judecata : Aliati cu Grecil i Rominii, uniticu Bulgaril Inruditl, cu Muntenegrenil i cu SIrbil dedincolo de Drina, Sirbil spera cu incredere tare ca seva ajunge la liberarea Sud-Ostului european de cir-muirea turceasca" 4.

L. c.2 Kanitz, p. 509 si urm., 51 I i urm., 513 si urm.3 Ibid., p. 568.

Ibid.: Verbundet mit den Griechen und Rumanen, vereint mitden stammverwandten Bulgaren, mit den Montenegrinern und denSerben jenseits der Drina, hofft man mit fester Zuversicht auf dieBefreiung des europäischen Stidostens vom tikkischen Regiment".

sa-si

p

PREGATIREA RAZBORILUI DIN 1877 287

Inca din 24 Octombre 1866 se daduse principeluiromin firmanul de intarire, care cuprindea i clausade ereditate, dar din care nu se putusera scoate con-ditiile umilitoare pe care Serbia fusese in stare a lerefusa : restringerea numarului ostasilor (la 30.000)si cresterea de tribut. In curind Carol visita,foarte bine primit, dar mai mult ca print de Prusia,pe suzeranul de care era hotärit a se desface la cea

ocasie. Deocamdata se stringeati cuSirbii, si Cantacuzino era tratat cu o deosebita consi-deratie la Cetinie, unde, la masa solemna, totl Voevoziiridicara paharul pentru noul stapinitor al RomanieI,la care se trimese in misiune extraordinara, cu Or-dinul Danilo, varul lui Nichita, capitanul Radonici 1.

Se parea a se fi ajuns astfel o Iinite durabila. Siin Creta lucrurile se apropiail de impacare. Plecatacolo in Octombre 1867, dupa ce se vazuse ca Ser-bia e multämita i ca Muntenegrul nu-si indeplinesteInca planul de a ataca Bosnia si Hertegovina, Marele-Vizir impuse Constitutia din 18 Septembre, copiatadupa aceia care se dovedise binefacatoare in Li ban:ea crea, acordind scaderea impositelor, un dualismnational i religios, represintat si in Consiliul supremsi in acel de administratie: limba greaca linga ceaturca., judecatori crestini ling& cadil, demogerontilinga Turcil din rnegilis", caimacami si mutesarifilinga muavini. 0 amnistie complecta, scutire de ser-viciul militar, cre imposite se adaugia.

Dar aceasta nu aduse Inca disolvarea Adunaril Ge-nerale, care cistiga pe fileleni, ca pe vestitul publicistSt. Marc Girardin, prin acordarea cetateniei cretane.

totusi sefii veniti din Elada se intorsesera acolo.Atunci se facu, la 11 Decembre, Greciei libere so-

=Oa de a inceta cu sprijinirea, cu totul fatisä, orascoalei. Jarasi reIaiiIe fura rupte. Hobart, provocat,

' Misiunea Cantacuzino, Z. c.

d'intait re1aiile

I-it

Si

288 ISTORIA STATELOR DALCANICE IN EPOCA MODERNX

bloca insula Syra. Europa, ingrijata de soarta princi-piilor fixate de dinsa in tratatul din Paris, se adunaintr'o noua conferinta. Indatorind Poarta de a tMeaordinea in Creta ca i in Tesalia, ea-i dadea dreptatein acest conflict prin actul din 20 Tanuar 1869.

Pentru moment, cu toata casatoria regelui Gheor-ghe cu o Mare-Ducesk Olga (Octombre 1867), chestiagreceasca era oprita 'n loc in desvoltarea ei. Ministe-riul iredentist" Kumundoros cazuse. Raminea Insachestia, noua, a Bulgarilor.

Pentru caldtorii mai vechl in Balcani, ca si pentrucugetatorii politicl din acest timp, aceasta natie nicinu exista. Nu se vorbeste de dinsa nici in 1806,nici in 1821. In 1828-9, cind Slovacul Venelin, Inserviciul Rusiel, se prinse de o asa de mare si desincera iubire pentru dmnii, consacrindu-li toate stu-diile lui stiintifice, de la care pornira apoi ale lui Ma-rin Drinov, o seam& de Bulgari, mai ales din Cotel,patria ,5tefan i Nicolae Vogoridi si a rudei lor,Sofronie de Vrata, crezind ca ziva liberaril a ve-nit, se alipira la ()stile Tarului. Urmariti pe urmamasacrati, de Albanesii lui Mahmud-Pasa de Scodra,care, condus de fanatism musulman si de ura Inda-tinata a Albanesilor musulmani fata de crestini, faceao politica proprie la Dunare, el trecura, in numar de30.000, dincolo de Dunare. Silistra intreaga ceru säse mute la Calarasi, noul tirg muntean din fata, fgaduind a face din el macar o noua Brailaf. Pe atuncise raspindia in satele Bulgariei Bucvariul, tiparit inBrasov la 1824, al lui Beron (Berovicl); medic al Cra-lovel, si in biserici se cetia, in ciuda Vladicilor fana-riot& Nvul Testament scos la Bucuresti In 1828 deadvocatul Nenovici, asezat statornic aice. incercareade rascoala a lui Mamerciov, fost functdonar rus, in1836, nu izbuti.

Studa # docurnente, XI, pp. 3941 (6 lunie 1836).

lui

I

ai

PREGATIREA RAZBOIOLUT DIN 1877 289

Urma o toropeala absoluta. Numal pe la 1840, inlegatura cu miscarile pornite din Tara-Romaneasca,din Moldova si din Basarabia, unde colonistii bulgariadusi In 1812 se bucurail de o larga autonomie 1, sedädur lingã Pirot, in 1841, lupte Intre bande bul-gare i Turd: preotii cereati pusti lui Blanqui, trirnesde Guvernul frances In misiune prin aceste locuri Incanoua pentru diplomatie 2, Am vorbit aiurea de tulbu-rarea izbucnita la 1851 in Vidin fugaril furã ada-postiti. la nol. Sperantele cele marl stäteail insa, peatunci in sprijinul sirbesc. Serbia dadu carti de scoalapentru asezamintele lancasteriane intemeiate, de la1835, de bogatasul Gabrovean Aprilov, Gabrovenilaü avut atitea legaturi cu Principatele, incit i astazio strada din Bucuresti poarta numele bor. Pan& dupa1860, Racovschi cern ajutor la Belgrad, i ceva mai tarziu,acest grecofob se hotari a merge si la Atena3. Apo!,cind aceste planuri cazura, cInd Midhat-Pasa incercasä sfarme caracterul compact al Bulgarilor prin colo-nisarea Tatarilor si Cerchesilor fugari din Rusia, acelasiRacovschi se facu rusofil i, In legatura cu nepotul satLluben Caravelov, organisa, prin comitetul din Bucu-resti, al tinerilor batrinii voiat mai mult reforme,dincoace de Dunare cele d'intaiii bande : in 1862, in-tr'un ceas prielnic prin revolutia cretana, banda WI Pa-naiot Hitov, care aparu la pasul Sipca, apoi cea din1867, a aceluiasi, a lui Totu i Caragea, in sfirsit ceadin 1868, in care Stambulov Il facu cele d'intait armesi care atrase IT -loan Bratianu o intreaga afacere cuAustria 4.

Mai sanatoasa era misoarea bisericeasca, de careTurcii nu credeat Ca trebuie sä se teama, ba, mai

V. i mai sus2 Voyage en Bulgarie, pp. 159-60. V. prezicerea sa la p. 192: La

Bulgarie aura son tour, quand elle aura ses hommes".3 V. mai sus.

Beer, 1. c., pp. 589-90; Aus de»z Leben Konig Earls, la aceasta data.

19

;

290 ISTORIA STATRLOR BALCANICE tN RPOCA MODERNA

mult, el se bucurail de dinsa, fiindca astfel se loviain atotputernicia ierarhica a Grecilor in Imperiu. Ras-pingindu-se ideile de Unire cu Roma, care trebuiailsa aduca neaparat sprijinul frances, ale lui DraganTancov (episcopul sail, Sobolski, fugi rapede, la 1861,in Rusia1), coala bulgara de Biserica a lui NeofitBozveli, calugar format in Bucure§ti, incepu agitatiapentru o Biserica natdonala independenta, färä legaturicu Scaunele din Tirnova §i Ohrida. Axintie, Paisie deFilipopopole, Partenie conduceail lupta. Doua locuri deMitropoliti in Sfatul patriarhal, oferite de PatriarhulIoachim, li se pareail prea pi4in. Prin Machedonia"lui Slaveicov se facea propaganda pentru bulgarisareaintregului Tinut macedonean, inteles in felul cel mai larg.

Legaturile cu Scaunul ecumenic le intelegeail Inca,dar cu egalitate in Consiliul suprem, cu un Mitropolitin Constantinopol, cu statornicirea unui Sinod §colarbulgarese de 6 clerici i 6 laid. Doi §efi al Bisericilcelei Mari" refusara sa faca asemenea concesil. Atunciepiscopii greci fura scosf cu sila, la urma §i din Th.-nova, supt ochil deosebit de binevoitori al autorita-tilor otomane, pe care numal panelenismul le ingrijia.Prefacindu-se a fi eel mai credincio§1 sup4 al Impe-riului, ;;efii miscarii propusera Sultanului a se proclama,urmind exemplul din 1867 al lui Francisc-Iosif fat&de Ungurl, Tarul lor, cu un Patriarh de Tirnova ala-turi de Maiestatea Sa pagina.

A doua zi dupa potolirea revoltei cretane, All-Pasase hotari a da, el de la el, impotriva Ecumenicului, osolutie. Era §i aceasta o opera de rasbunare impotrivaGrecilor. Firmanul din 10 Mart 1870 crea un exarhatbulgar, ca organism religios separat", pentru tot te-

ritoriul locuit de Bulgari, care se definia astfel: 0 aiu-

rca ajungea ca clouä treimi din locuitoril unel comune

1 Iorga, Geschichte des osmanischen Reiches, V, p 543.

rlIEGXTIREA BXZBOIULUI DIN 1877 291

sã ceara, a fi supt Mitropolitul bulgar pentru ca Statulsa iea act de aceasta. Autoritatea Patriarhului erarestrinsä la satele dintre Varna si Chiustenge, la ve-chiul teritoriu al lui Dobrotici, la Mesembria si Anhial.Exarhul bulgar, seful Mitropolitilor, avea voie sa, steala Constantinopol, intr'o manastire a natiunil sale 1(biserica bulgäreasca data, din 1848). Cu toata opu-nerea si afurisenia repetata a Patriarhului, dupa dis-paritia lui All, Ilarion, cel d'intaiii exarh, isi lua Scau-nul in stäpinire la inceputul anului 1872.

Prin aceasta masura, All-Pasa cad, Inca odata, aWI, exclusiv a lui e creatiunea credea sa, fi ajuns unscop indoit: pe de o parte in Macedonia, unde erao populatie slava de un caracter ambiguil in celemai multe locuri, dar erat si Greci, si Aromini, sereeunWea o singurd natie religioasa, deef 0 o singurdnatie politica', iar, pe de alta, in Tracia insasi se res-tringea domeniul religios grecesc la regiunea de pemalul Marii Negre, de la gurile Dunärii la Constan-tinopol, apoi la regiunea Adrianopolei-Filipopol, Ste-nimaca si imprejurimile trecind la Bulgari si insfirsit la coasta si la teritoriul patent grecesc de laSeres. Iar In Sirbi, earl pretindeat la intindereateritoriului lor spre Nis, la anexarea Sirbiei Vechl,la rasbunarea infringeril de la Cosovo, se lovia prinsupunerea catre autoritatea ierarhului bulgar a Nisuluichiar si a Chiustendilului; de alminterea, autoritateaSinodului sirbese nu se intindea asupra unui ,singur satde peste hotarul Prineipatului.

Un protest din Belgrad nu se auzi: in mijloculoperei sale de organisare Mihail fusese ucis la Top-cider, in ziva de 10 Iunie 1868, cu vara-sa, AncaConstantinovici, pe cind fiica ei, menita a fi a doua

1 Textul, tradus In frantuzeste, Berard, La Macifdoine, p. 184. Cf.Iorga, Geschichte des osmanischen Reiches, V, pp. 554-ti.

292 ISTOR1A7STATELOR BALCPNICE iN EPOCA MODERNA

sotie a principelui, dorit de mostenitori, era numairanita, i Guvernul provisoriu (Marincovici in numeleSenatului, ministrul Lesianin i presedintele InnaltelCurti Petrovici), apoi regenta lui Iovan Ristici, Blaj-navat, originar din Ungaria i ajuns ministru de Räz-boiü, a senatorului Gavrilovici, lucrind Iii numelecopilului Milan, fiul lui Efrem Obrenovici, recunoscutde .Poarta fara a se pomeni alegereal, n'aveail auto-ritatea suficienta pentru o energica actiune in afara:prin crima puscariasilor de la Topcider o intreaga re-colta de fapte mare fusese distrusd.

In creclinta carsi asigura viitorul, Turcia noua puteacrea astfel, fara impotrivire, o mare natiune crestina,dusmana prin traditie a Grecilor si din ce in ce maidepartatä de Sirbi, pe care credea s'o poata lega du-rabil de Imperiu prin cirmuirea model (caile ferateRusciuc-Varna Si Cernavoda-Constanta) a lui Midhat-Pasa in acel vilaiet al Dundrie (Tuna), caruia (1864-6)i se &ideate aproape granikle Exarhatulue din net creat.

Aceasta nu insemna insa, de fapt, a desarma co-mitetul din Bucuresti, ci, din potriva, a da o mai largatbasa aqiunii sale revolufionare.

Caci cu aceasta nu se ispravi activitatea comita-giilor, can aveati, de sigur, legaturi, Inca fat lamu-rite, cu Rusia. Intre martirii micärii, plecati dinBucuresti spre a peri in Balcani pentru o causacare li era sfinta, se inseamna acuma numele luiVasile Levschi, un fost diacon, ajuns luptator i eroil;el fu jertfit la Sofia in 1872 2 Pe ling, vechea socie-tate literarä din Constantinopol, fundata in 1856,una non& se alcatuise cu un an innainte la Braila,

cele d'intait piese bulgaresti, cu atitatoare subiecteistorice, se represintara publicatia periodic&

' Beer, 1. c., p. 593 0 urm.2 V. i Miller. 1. c., p. 364 0 urm.8 Pypin i Spasovici, Histoire des littdratures slaves.

aic13;

si

si

DREG:0IDEA DX2B01ULUr DIN 4877 293

braileana, la care colabora si Drinov, intrecu rapederevista din Smirna, mai veche cu vre-o douäzeci de aril.

Cu toate ca o non& miscare revolutionara, bulga-reasca, acea din Coprivstita si Panaghiuriste, apolnavälirea lui Hristo Botev, terminata cu atrocitatilebulgare" de la Batac, denuntate de Gladstone, cu o-morurile, pe care le pomeneste azi statuia lui dinVrata, cu patru capete de bronz infipte in stilpil deimprejmuire, tulburarä stapinirea otomana reforma-toare", in 1876 I, un razboit apropiat, spre care,dupa infringerea Austriei in 1866 si izgonirea el dinConfederatia Germanica, indemna tot mai mult opi-nia publicä ruseasca, nu trebuia sa piece de aid, cidin Bosnia si Hertegovina, linistite dupa, infringerealui Vucalovici. care se prefacu pentru restul zilelorsale inteun pasnic ofiter otoman dintr'o provincie de-partata.

Hertegovina avea de mult o chestiune agrara,care n'a fost resolvita nicl pana, astazi. Dar, cu toatarecolta rea din 1874, nu teranii nemultamiti furaaceia cari pornira, revolta din 1875-6. Nu numai caMuntenegrul nu-si parasisc niciodata pretentiile asu-pra Will, dar Austria era hotarita sa-si caute aid .

compensatii prin care sa se poata deschide mult-doritul drum spre Salonic: Inca din 1868, a doua zidupa infringere, se vorbia de ocupatia Bosnici si Her-tegovinei 1, inclata dupa ce monarhia, care voi8ePrincipatele cu trei ani Innainte, la intrevederea dinSalzburg a Imparatului cu Napoleon al 1II-lea, de-clara ca nu s'ar mai simti atrasa a se incurca intr'oasemenea achisitie'. Departata, cu toata, Incheiareaconventiei de comert (arrangement direct et sp6cial")

I Beer, 1. c., p. 748, nota 1.2 Ibid., p. 588 si nota 2. Frica de iredenta rominti apare din noU

in acest an (ibid., p. 589). -

294 ISTORIA STATELOR BALCANICE iN MCA MODERNA

din 1875, asa de favorabila intereselor austriece, de Ro-mania principelui Carol, care era condusa acum de libe-ralii suspecti pentru scopuri iredentiste, Austria, care pri-via totusi cu mult nacaz participarea Sirbilor sai lapetrecerile nationale ale celor din Principat, declaraca doreste Japorturi de buna vecinatate cu Sirbii"pentru ca acestia sa nu creada ca Rusia poate safie singurul lor sprijin I. Amintind comunitatea deorigine a crestinilor Orientului cu unele din popoarelemonarhiei noastre" pentru a cere cit mai multemai largi autonomii provinciale, diplomatia vienesaarata foarte limpede unde vrea sä ajunga.

In 1873, in urmä unei fugi de negustori bosniacipe teritoriul Austriei, se infatisarä plingeri la Cons-tantinopol, i Pasa trebui deci sa fie schimbat, adau-gindu-se fagaduiell de mai buna administratie 2 CindFrancisc-Iosif aparu la 1875, in Dalmatia, unde, la1869, trupele sale trebuisera sa potoleasca rascoalaCrivosciei, ridicata nu fard, amestec muntenegrean,multe sperante mersera catre dinsul.

In Nevesinie incepura tulburarile. Muntenegrul, carevoia deocamdata Colacin i regiunea Suttorinnei, pri-mise pe fugari, trimetea innapoi cu arme. Se ata-cat stringatoril de biruri i, din partea lor, begil ca-cleat asupra populatiei, lIngä Trebinie. In Banialuca,cele doua fractiuni ale populatiei se luptaii cu toatafuria fanatismului. Apoi, la sfirsitul lunii, sosira in ma-nästirea Cosierevo, spre Ragusa, resedinta unui co-mitet de organisare, si represintanti ai fratilor cres-tini din Bosnia. Aventurieri slavi i agenti secreti,Liubobratici, Peco Pavlovici, dadeat tirile i instruc-tiile de nevoie. Insurgentil atacara, impotriva lui Se-lirn si Dervis-Pasa, centre mai mid, ca Goranicicasi Nicsici4.

1 Ibid., p. 591 i nota 1.3 Ibid , p. 592 §i nota 1.3 Ibid., pp. 614-5.

I orga, Geschichte des osmanischen Reiches, V, pp. 558-9.4

PREGATIREA RAZI30I1J11.4 DIN 1877 295

Consulii intervenira in Septembre. Li se aduserainnainte plingeri intocmai ca ale Cretanilor, si Poartadeclara cä e gata sã ii satisfaca dorintile Dar in-crederea lipsia: trebuia garantia cuiva, i acela nu seinfatisa deocamdata, sail nu putea fi primit. TotusiRusia propusese ca garanti Cabinetele din Petersburg,Viena si Berlin, Capita la Austriei fu centrul acti-unil de pacificatie. Iertarile de bir i cuceririle dinOctombre nu folosira, nimic

Atunci Poarta crezu ca pune capat, nu numal acestornemultamid, dar. nelinistii din toate provinciile Incafara privilegii, acordind, prin firmanul de la 12 De-cembre, cele mai largi reforme: suprimarea lucrului lasosele, a rechisiVilor, a dijmei, care se va inlocuiprintr'un imposit funciar, drept de apel la Constanti-nopol, alegeri libere pentru comune i circumscriptil,si Inca din Octombre se capatase intrebuintarea limbiisirbesti, numirea unor noi stringatori de impositeredactarea in scris a contractelor agrare cu agalele

beii 3. Austria opuse nevoia totalei libertati religioase,desfiintaril arendei impositelor, intrebuintaril partialea veniturilor pentru folosul provinciel i numirii uneicornisiuni mixte pentru executarea masurilor decretate.Proiectul Andrassy, din 30 Decembre 1875, fu pre-presintat Portii de Puteri, in sfirsit aproape intelese,in ultima zi a lui lanuar 1876 4. Se adaugiat reco-manda0i verbale si mai precise. La 13 Februar Resid-Pasa declara, eum voia Gorceacov, Ca asemenea ma-suri se vor lua: intelegindu-se cu sfatuitoril sai, elmai fagaduia impartirea mosiilor Statului la terani,comisiuni pentru fixarea impositului i amnistie gene-ral& 5. tile& de la 20 lanuar pentru a linisti pe Bul-

I Ibid.2 Beer, 1. c., p. 615 ei urm.8 Iorga, Geschichte des omnanischen Reiches, V, pp. 559.60.4' Ibid.; Beer, /. c., p. 624 §i urm.5 Iorga, /. c., pp. 560-1; Beer, /. c., pp. 632.3.

si

296 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNA

gari, li se promitea crearea a doua provincil privile-giate: Tirnova (cu Filipopol si Chizilagaciti) §i Sofia(cu N4 cu toatd Macedonia: Veles, Castoria, Bitolia,Uschiub) 1.

Rebelii nu voiat totusi sa, iea parte la acest maretriumf al diplomatiei austriece, i nici dupa, ce gene-ralul din Dalmatia, Rodich, avu o intilnire cuCu toate cã, Turcia si Austria supraveghiat de aproapepe printul Nichita, miscarea incepuse din noil inaceleasi locuri ca i anul trecut i progresa impotrivalui Muctar-Pasa. Sefii revoltei cereat evacuarea teriide Turd afara de sese cetat,icererile Sirbilor lui Ca-ragheorghe iertarea de biruri pe trei ani, restituireaunei treimi din pamintul confiscat la cucerire i co-misiune europeana pentru reforme2. Niel arestarea luiLiubobratici nu folosi la nimic.

In lagarul insurgentilor aparuse fiul lui AlexandraCaragheorghevici, Petru, ale carui succese, putintelcam exagerate in buletine, trebuiat sa inspire ingri-jiri tinarului principe Milan, care-si atinsese Inca la22 August 1872 majoritatea fara sa fi semnalat prinnimic, cu toata fina sa inteligenta, inceputurile Dom-niei noua dupa o regenta de partid pe care si el adeclarat-o desastroasa. Inca din vara anului 1875, carzuse vechiul Guvern conservator; cel not, al lui Sto-ian Ristici i Gruici, fu primit in aplausele tineretului,care voia neaparat razboiul pentru Bosnia, lasindu-seMuntenegrului Hertegovina vecina Turcilor li se re-fusara explicaiile cerute cu acea brutalitate careprovocase, in 1865, cunoscuta scrisoare a lui Cuza-Voda catre Vizir. Toate sfaturile Austriei nu folosira;era vadit ca, in ciuda intelegerii dintre cele doua Ca-binete direct interesate in Balcani, Rusia da alteleStatului turbulent", a carui actiune o condamna aspru

Iorga, 1. c., p. 563.2 Ibid.3 V. §i Beer, 1. c., p. 638.

dinsil.

PREGATIREA RAZBOIULUT DIN 1877 297

in public. Inca din Septembre se incepu marsul spreAlexina i alte puncte de hotar, supt cuvint ca, seiead masuri de aparare. La 5 Octombre apol regeleaparu in Scupstina reformata prin Constitutia din1869, cu un §fert din deputati numiti de-a dreptulde dinsul, pentru a arata ea, Ministeriul a fost li-centiat i ca are nevoie de sfat in ce priveste pro-blema razboiului.

Se mai faceati siIine pentru pace, si noul Minis-terit Calievici se arata dispus a le sprijini. Toamna,iarna trecura, in liniste.

In primavara, esecul diplomatiei indemni iarasi peSirbi. Totusi Rusia oficiala, nepregatita, dadu innapoi0 ea facu oarecare cereri de a se 'Astra linistea laBe lgrad, de si hotarirea oficiala pe care o voia Milanzabovi pana la 25 Mart 1876. Cind acum Wrede, con-sulul austriac, ridica glasul, multimea din Belgraddemonstra furioasa supt ferestile sale. Niel negocierile,presidate de Bismarck, ale celor doi cancelari nu im-pusera; Anglia refusa hotarit Moe participare la oconstringere a Turciei pentru armistitiu, in Bulgariaca si in cele doua provincil sirb6sti revoltate. Era inSerbia o atmosfera irespirabila, o complecta oprire avietii economice.. Generalul Cernaiev, cuceritorul, contraoficialitatil, al Turchestanului, aparuse la Belgrad carepresintant al opiniei publice slave". Ristici se im-puse din not (6 Maiti) ca personalitate conducatoare,acelasi om care in 1866 se aratase -gata pentru ligacontra Turcilor i fusese oprit numal de scrupulele luiGarasanin, dusmanul Omladinei. La 26 Maiti, carpatind un imprumut de 12 milioane, el incheia tra-tatul cu Muntenegrull.

In noaptea de la 29 la 30 Maii1 partidul reformistal lui Midhat rAsturna pe Abdul-Azis, declarat, si

Beer, 1. c.; Iorga, /. c.

298 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNA

nu fara dreptate, nebun. Peste citeva zile erati sa-1 g5,-seasca," mort; cu vinele minilor taiate. Nepotul sauMurad, care trebuia s pastreze tronul numal pan&la sfirsitul lui August, cind i nebunia" lul fu intern-nitata, pentru totdeauna, aproba, in neexperienta luide captiv de la nastere, tot ce i se punea innainte.La 9 lunie se cerea telegrafie, in numele lui explicataSerbieL La 29 ea le dadea, printr'un trimes special laConstantinopol, intregi: impartirea intre cele doll&principate sirbesti a provinciilor revoltate, care nucereat acum nimic mai bine. Aceasta insemna de-claratia de razboiil, peste citeva zile ea se fäcea informele cerute Rusia oficiala desaproba, cum erade nevoie pentru ca lupta sa poata dura pana, la in-terventia, neaparata, a Tarului. Iar monitoarele Aus-triel d'innaintea Belgradului, corpul de observatie dela Mitrowitz nu intimidara pe nimeni, precum nicideclaratia a se reserv'a dreptul de ratificare" dupainteresele monarhiel" a resultatelor cistigate 2.

Data aceasta, nu era altä, nadejde decit a Rusiel.Planurile marl i frumoase din vremea lui Mihail dis-parusera. Nu era nicio intelegere cu Romania: lipsade incredere de o parte, lipsa de stima de alta, lipsade independent& adevarata din amindoua partile opri-sera o intelegere prealabila. Iar Grecia, biata Greciedin tinereta regelui Gheorghe, robita Rusiel princasätoria acestuia i tulburata de cele mai nevrednicegilcevi: discutil -de legalitate parlamentara, umiliri in-naintea banditilor stapini pe tara (casul de la Oro-pos), nu fu in stare sa intervie decit mai tärziii, prin-tr'o suprerna, sfortare care stringea ce era mai ca-pabil, mai onest si mai respectat intre oamenii salpolitici prea multi de sigur. Iar miscarea bulga-

I Iorga,Beer,

1. c.; Beer, 1. c.2 /. c., p. 656.

PREGN [IDEA RAZBOIDLUT DIN 1877 296

reasca ce se astepta si pe care Cernaiev era sigurs'o proyoacesi banda lui Hoti, ce se forma, fugi laAcpalanca 1; era vorba si de o rascoala la Belgragic

nu se produse.

1 Ciopcevici (v. mal departe), p. 58.2 Ibid., pp. 135 6.

2,

CAPITOLUL al X XI-lea.

Rizboiul de la 1877 si cele d'inthiii urmär i. ale sale.Constituirea Bulgariei pe basa tratatului din Berlin.

Regalitatea Serbiei.

Turcii erali pregat4 pentru a raspinge mica fort&a regelui Milan. Vechiul corp de observatie de laPirot, al lui Ahmed-Eiub, noua armata, asezata la Vi-din, a lui Osman-Pasa legendarul de la Plevna siaceia a generalisimului Abdul-Cherim, care se strinsesela Nis, se pusera in miscare indata. Pe cind Munte-negrenii, trecuti cu vederea, luati Stolat, Nevesinie siBlagai, asediati Nicsici si raspingeaa la Vucidol peMuctar, ce alergase din Bosnia, Sirbil pierdeati, pevalea Timocului, locuita de Romini si pradata siatunci ca si in 1913, Cniajevat, apoi Zaiciar si Bre-govo. Cernaiev se retragea la Alexinat, pierzind, dinparte-i, valea Moravel, pe care innainta foarte iuteAhmed-Eiub, fara a putea sa cucereasca insa, printr'olupta de mai multe zile, vechile santuri (August).

Se ceru, de Milan, la 24 ale lunii, interventia con-sulilor Puterilor. Cu Anglia si Italia in frunte Ru-sia pästrind atitudinea el de pan& acum, cu deschi-derea perspectivei unel interventii impuse de opiniapublica , Europa starui pentru un armistitiu, care

RXZBOIUL DE LA 1871 .§1 CELE D'INTXICI URMIRI ALE SALE 301

ar fi cuprins i Muntenegrul: inlocuirea lui Murad cuAbdul-Hamid, fratele sat, determinata de scopurilede partid §i personale ale Turcief. tinere", slabi intrucltva resistenta Portil la o asemenea cerere venita inmijlocul unei manifeste biruinti generale. Dar i secerea principelui sIrbesc sa vie la Constantinopol pen-tru a-0 face datoria de vasal, sa-§I reduca armatala 10.000 de oameni §i numal doua baterii, sa re-primeasca garnisone turcesti. In cetati, s creasca tri-butul: calea ferata de la Ni§ la Belgrad o va facePoartal. In schimb, Europa voia: integritatea Serbiei,rectificarea de granita pentru Muntenegru, reforme inBosnia si Hertegovina, garantli de bun& administratiein Bulgaria 2.

Oricum, luptele se oprisera, i abia se ajunsese i lao intelegere Intro Puteri pentru conditiile pacii, cindtrupele de la Deligrad ale luf. Cernaiev cele ce seretrasesera din Alexinat proclamara pe invinsulMilan rege al Sirbilor", i ScuNtina ceru indata neafirnarea tern'. Masurile eran necesitate i pentru apune Europa innaintea unui fapt indeplinit, §i pentrua salva dinastia fata de succesele printului sirb in-dependent Nichita, care luase i Niqici i Spizza(SpuO). Armistitiul fu rupt, dar se aduse numal con-tinuarea mi*carii de retragere, la liniile de la Giunis,la AIexina si Deligrad (sfir0tul lui Octombre).

Rusia era silita sa intervie i, contra vointei sale,sci intervie singura, cu toate pericolele unei asemeneaactiuni. La Reichstadt, in intrevederea de la 8 lulie1875, eel doi imparati se intelesesera asupra uneiinterventii comune, dar acum, chid, in neputinta dea se capata un mandat european, se oferia Austrieiocuparea Bosniei §i Hertegovinei in momentul cindRusia ar ocupa Bulgaria de care totl se feriati s'avorbeasca , se intimpina un refus al Cabinetului din

i Beer, 1. c., pp. 666-7.2 Ibid., pp. 667-8.

302 ISTORIA STATELOR BALCANICE N EPOCA MODERNX.

Viena 1. Cel din Petersburg se multami a impunePorta- un armistitiu in folosul Serbiel, iar, incolo, else invoi cu ideia unei conferinti europene la Constan-tinopol, de la care astepta cu incredere timpultrebuia pentru mobilisare, care si incepu in cele

zile din Novembre.La 11 Decembre, conferinta preliminara Ii deschise

sedintele. Diplomatil europeni lucrara iute, de si Iise spusese Ca Turcia Noua nu vede mintuirea decitin reforme interne cu caracter propriu. Se hotari ase da Serbiei zdrobite Zvornicul-Mic i Zaiciarul, a serotunji hotarele Muntenegrului, lasind plutirea pe Boiana,libera. Nu se primi o Bulgarie unica, avind Filipopo-lea si paminturi macedone, ci se pastrara cele douaprovincil propuse de Turcia insasi; Bosnia si Herte-govina capatati reformele dorite, si in adunarea lorcresting ere' sa aiba trei cincimi din membri. In toatevilaietele trebuia sa se introduca o jandarmerie eu-ropean'a2. Trupele de ocupatie erat sa fie cele bel-giene, de si Italia fi Rusia propuneag pe cele romcine01 3.

Cind conferinta propriu zisarsi incepu sedintele, la21, i se raspunse peste dou'a zile de noul Vizir Midhatcu vestita sa Constitutie, asa de perfecta i asa dezadarnica. La Constantinopol nu mai era nimic defacut. Marele Consiliu raspinse la 18 Ianuar 1877programul infatisat de represintantii Europe!.

Tot odata se cautarä negociatii directe cu Serbia.I se oferird conditii bune, echivalente cu status quoante bellum ; ele si fur& primite la 28 Februar. Mun-tenegrul cerind Suttorina, Spizza, care s'arfi acordat bucuros insulele din lacul de Scutari,navigatia fiber& pe lac si pe Boiana, negociatiile fura

, rupte, cu toata, mediatia Austriei, care, innainte deorice, flu voia intrarea Rusiel in actiune.

I Ibid., p 672,2 Ibid., pp. 689-90; Iorga, 1. c., p. 559 i urm.3 Beer, 1. c., p. 690.

eeld'in-

OA

Nicyici,

DAZDOIUL DE LA 1877 F CELE D'INT:iI0 IIRMART ALR SALE 303

Aceast& actiune avu loc indat& dupa insuccesulnoii conferinte de la Londra, din Mart 1877, care, luindact de pacea cu Serbia, doria pe aceia cu Muntene-grul, cu pretul unor concesiuni din partea Turciei, 0ea duse la tratatul din San-Stefano, Mart 1878, inmomentul cind ()stile Tarului, biruind, cu ajutorul Ro-m&niei, despretuit la inceput ea 0 al Serbiei, al Mun-tenegrului,ceia ce permisese lui Soliman-Pasa §i luiMehemed-All sä plece din Muntenegru in Rumelia §ilui Osman s& treac& de la Vidin la Plevna,greut&tiimense, se gäsiat in situatia innaintasilor lor din 1829.

Prevázind felul cum se vor stabili conditiile de pace,Serbia, al aril principe Cant& pe Alexandru al II-leala Ploie§ti, cerindu-i far& succes sfat 0 indreptare,tinu s& se amestece in luptA, cu credinta, imp Artä-0t& 0 de Romania, devenit& independent& la 10 Maiii,in privinta ei, c& astfel va putea fi admis& la ne-gociarea unei pad pe care o aduse gata fäcuta,, cao surprindere dureroas& pentru ceilalti lupt&tori, Mare le-Duce Nicolae.

00ile turce01 find intrebuintate aiurea, Milan putus& intre in Ni 0, pe alt& cale, ai lui luat Pirotul ;Vidinul, spre care s'ar fi indreptat bucuros Sirbii, eraatacat de Romini, cari biruir& la Smirdan. Peste putin,Belimarcovici innainta, dupa biruinta de la Vrania, asu-pra vestitului Cimp al Mierlelor, cu amintirile lui MuradI-it 0 ale cneazului Lazar, pe cind Muntenegrenii in-trail in Antivari, dup& un asediu mai indelungat, 0apoi 0 in Dulcigno, vechiul ,,Olcin' albanes al Bal-sizilor 0 al Venetienilor veacului al XV-lea, c&pätindastfel vederea 0 folosul Mara'.

Cit prive§te pe Bulgari, o militie a lor fu organisatä,in cinci batalioane, de RuO, la Chi0näil 0 mai alesla P1oie01 in timpul rdzboiului, 0 la 18 Maiti 1877Mare le-Duce Nicolae II incredinta tot acolo steagul alb-rwi-albastru, trimes de orapl Samara; alte steaguri

304 ISTORJA STATELOR BALCANICE ?N EPOCA MODERN/

le dadura comunitatile bulgare din Romania chiar 1.Aceastä trupa, trecind pe la Zimnicea, se lupta cucinste la Eschi-Sagra si la pasul Sipca, de singeroasaamintire, facind pe Marele-Duce sa declare ea e foartemultamit de ei". Alte sese batalioane le forma Cor-sacov la Sistov: ele se batur5, la Seinovo.

Pacea de la San-Stefano (3 Mart), pe care Rusii ocredeat durabila, era insa acum incheiata. Luptatorilmai marunti trebuiail s'a se opreasca. 0 Bulgarie mare,cuprinzind Macedonia intireaga Ora dincolo de fiulMesta si lasind din Tracia numai Adrianopol, o bandala apusul riului Marita si peninsula Galipolei, se creaca Stat principal in Balcani, pentru ca* era menitfie si Statul ascultator, supus, Statul nul supt rapor-tul politic, umila Gubernie a Tarului. Romaniei, luin-du-i-se Basarabia-de-jos, cu toata asigurarea formaladin conventia de trecere a Rusilor Ca i se va respectaintegritatea actuala a teritoriului", i se arunca Do-brogea (in memorandul de la 8 lunie 1877 Gorceacovcredea chiar Ca ar putea ajunge i numai recunoas-terea independentel 1). Muntenegrul se facea de treioil mai mare, capätind tot ce cucerise, si in plus Za-bliacul, pe cind Serbia capata numal districtul NiuluI

pentru Grecia, prigonita cu cruzime in folosul sla-vismului, nu se prevedea nimic, lasindu-se Imperiuluiotoman Creta, Tesalia, Epirul, Albania, cu clausa re-formelor i privilegiilor smulse de curind prin rascoale.

Un Guvern national, ecumenic", format Inca. din

1 Lamouche, La Bulgarie dans le passé et le present, p. 358 i urm.;Erdic, En Bulgarie, pp. 88-90; si In Laveleye, i. c., II, p. 124 i urm.

2 Beer, /. c., pp. 713-4. Austro-Ungaria declara si ea c5. proclamareaindependentei romanesti e numai un fapt, caruia-I trebuie recunoas-terea, si Beer socoate ca acest runct de vedere cuprinde In sine osonnenklare Richtigkeit" (p. 716). In Parlarnentul ungar se eeru adoua zi dupa proclamarea independentel interventia armatã contraacestai calcari a tratatului din Paris (ibid., pp. 717-8). Italia ii ardtAmirarea pentru un asemenea act cind strainci Sint in tara,

s'a

(ibicl)i

si

RAZROTITL DE LA 1877 si CELE D'INTAlt unicIR1 ALE SALE 305

Iunie 1877, cu octogenarul Kanaris In frunte si cuBulgaris, Charilaos Trikupis, Zaimis, s. a. ca ajutorial batrinului, ascultind de sfaturi englese, refusaseamestecul in razboiul Slavilor. Un noti Ministeriti, allui Komunduros, veni, la inceputul anului 1878, cindlucrurile .se apropiati de sfirsit pentru toti, sa reparegrava eroare : el n'avu ins& decit vremea de a-si trecetrupele peste hotare panä la Domokos, unde furaoprite, pe cind in Epir si in Tesalia lupta era dusainnainte de insurgenti, cari proclamail anexarea Te-saliel si a Macedonia Si Creta, care-si strinsese ia-räsi o Adunare Nationala, cu Hagi-Mihali si un Gu-vern de 7 in frunte, ceruse autonomia cu un principeales, tributar al Portil: si aid Anglia opri ostilitatile.

Ea nu fagaduise in zadar, si Austro-Ungaria nuintelegea sa fi sperat in zadar. Intrebuintind mijloa-cele marl, Cabinetul din Londra aduse harta mons-truoasa de la San-Stefano supt ochii Europe! intregiin Congresul de la Berlin, presidat de obiectivul, ne-partenitorul Bismarck (13 Iunie-13 Julie), samsar onest 'cu aceasta ocasie, Congres care inlocui ideia prealabilaa unel Adunäri de revisuire la Viena, prin care mo-narhia habsburgica ar fi afirmat rolul sail de presi-dent perpetut al ordinii balcanice. Romania, prin Ko-g'alniceanu si Bratianu, Grecia, prin Alexandru Ran-gavl si prin Teodor Delianis, care-s1 incepea cariera,aratara blingeri drepte fara a putea rasbate insa cudinsele. Bulgaria fu impartita in principatul tributarsi in provincia autonoma a Rumeliel orientale, cu gu-vernator-general crestin, pe eine! arri, careia trebuiasä i se croiasca un statut special de o comisiune eu-ropeana. Serbia lua numal Nis, Vrania si Pirotul, rä-mlind si mai mica decit prin actul ruso-turc. Se luasi Muntenegrului o parte din ce capatase, cad paräsi

momentan, cum se va vedea Dulcigno si daduAustriel Spizza, interzicindu-si a tinea la Antivari oflota. In schimb, Austro-Ungaria se instala cu toate

20

306 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERN/

onorurile in Bosnia si Hertegovina 1, unde o asteptainsa 6:lungã i grea lupta, cu poporatia revoltata(Hagi Loia, orasenil din Mostar), si i se dadea voie sãtie garnisone i in sangeacul Novi-Bazar, vechiul leaganrascian al Serbiel, ceia ce se facu prin conventia din21 April 1879. Romania trebui sa-s1 iea i indatorireade a impaminteni pe Evrel, dupa dorinta Angliel luiDisraeli si a Franciel lul Waddington. Greciel i se a-corda numal o rectificare de granita, de la Penalpana la Kalamas. Ca rasplata, Anglia se asezase inCipru, interzicindu-sl, printr'o ramasita de sfiala,ocuparea Cretel, unde o chemaa petiiT trimese la Berlinprin consulul el.

Unele clause trebuira schimbate fara zabava, cu in-sasi ingaduinta sat i colaborarea semnatarilor trata-tulul. Dind Muntenegrului unele val, Gusinie i Playa,acestia uitasera existenta unui element albanes si pu-tinta intrebuintaril majoritatil musulmane a acestuiade catre Turcia nemultamita i amenintata 2 Cindcarea condusa de cadiul din Dia cova aduse ucidereaa dol Pas1 trimes1 pentru delimitare unul dintre elera Prusianul Mehemed-All, care luptase in 1876 contraSirbilor cind o liga generala albanesa, fara deose-bire de religie, se alcatui, i pentru ca S opreascacedarea care Grecia a IanineI, Artel, Prevesel, se pro-puse, prin conventia de schimb din 18 April 1880,alta granita muntenegreana, i aceastafiindca stirni opunerea Mirditilor catolici al lul Bib-Doda. 0 flota europeana trebui sa se arate pe coastaalbanesa i trupele lui Dervis-Pasa sa, ajute in interiorpentru a ingadui Muntenegrenilor intrarea in Dulcignocare li se daduse drept compensatie pentru teritoriilepe care nu fusesera, in stare a si le anexa (Novembre;tratatul definitiv, insä, dupa o nou'a resistenta alba-nesa, in 1884). Acum Poarta spera sã pastreze Me-

Motivarea austriaca, In Beer, /. c., p. 737 §i. urm.2 Cf. San Giuliano, Briefe fiber Albanien, Leipzig 1913.

mis-

imposibila,

pi

RAZBOIUL DE LA 1877 SI CELE D'INT/00 URMXIlf ALE SALE 307

tzovo, Larisa impotriva Grecilor, i trebui o noua pre-siune europeana pentru a o satisface momentan numafcu Tesalia, inclusiv Arta, Volo, Punta, dar fara Pre-vesa, ale carii intäriturl se darImara (conventia din24 Maiti 1881). Albania, in sfirsit descoperita, era sacapete un Statut care o impartia in septe districte,hotaria o adunare generala i dadea muntelui un altsef oficial. Creta capatase in Octombre 1878, prin con-ventia incheiata cu Adunarea de la Halepa, suburbiea Candi, egalisarea complectä a situatiel crestinilor §iintrebuintarea veniturilor In interior I.

In schimb, abia la 1880 se hotari granita Dobrogil,supt amenintarile Rusiei, care interzise Romaniei anexa-rea positiilor strategice.

De cInd Europa, constituita prin tratatele din Vienapentru a pastra echilibrul si a tutela dreptul in sensullui Metternich, prinsese a se ocupa de natiile de laDunare si din Balcani pentru a li recunoaste i fixaprivilegiile si a li determina drumul desvoltarii, eaavuse tref atitudinl fata de aceasta lume noua careintra cu o neplacuta bruscheVa in calculele diploma-tiel sale.

Cea atitudine a fost determinata de fricaund marl influente exclusive a Rusiel asupra unorteri pe care nu uita niciodata sa le declare creatiunipolitice ale el, platite cu singele ostirilor ce scoseseimpotriva Turcilor pagini pentru liberarea fratilor or-todocsI. Deci o-intärire a acestor posturl innaintateale Rusiel in Orient trebuia, in socotelile Austrielvesnic rivale i ciudoase pentru eliminarea el de lalocul hotarltor, ale Angliei, doritoare de a-si 'Astracomertul Levantului si suprematia in apele orientaleale Mediteranel, ale Francid, care nu ierta Rusilor

Iorga, Geschichte des osmanischert Reiches, V, p. 588 *i urn].1

d'intain

308 ISTORIA STATELOR BALCANI 'E iN EPOCA MODERNi

1812, sa fie impiedecata cu mice pret. Legaturilevechi cu Poarta erail sa fie pastrate cu ingrijire, ho-tarele noua, devenite necesare prin marl varsarl desinge, reduse dupa putinta. In general, principiul denationalitate juca un rol foarte scaznt in combinatiilede.osebitelor conferinte: ele dadeau numai resultate demecanica proportionala. Diplomatda locala ramineapentru ca prin jocurile el de rivalitate sã conrupa dela inceput o viata politica neaparat Inca nesigura.

In a doua fasa, si tot din tendinta de a pune fritRusiel pornite catre anexarea Imperiului otoman, setinu seam& cu placere de o relativä intarire a Tur-ciei prin noua ordine europeana, de superficiale semnede progres, de aparentele unor reforme pornite dinbunavointa patriotic& a unora si din viclenia asia-tica a altora, tocmal pentru a da impresia lucrurilorpe care le stiat dorite de Apusenl, si se lua hota-rirea de a opri innaintarea moscovita, nu prin Statenationale, prea slabe poate pentru o asemenea mi-siune, mai ales cind erail sistematic slabite, ci prinTurcia Insäl, refacuta, restaurata, spoita in coloriconstitutionale, onorata cu un loc in areopagul eu-ropean". Pentru aceaSta se aruncara in urma Statelecrestine, luindu-li piezis din drepturi seculare, din pri-vilegii recente, din situatil de fapt cistigate cu mune&

jertfe. E opera tratatului din Paris.Dar Rusia, izgonita la 1856, se intorcea de a doua

zi ca factor esential pe un teren pe care-1 cunosteamai bine putea influent& mai usor i mai ieften,prin metoadele el speciale, decit mice alta Putere.Ea zgindaria toate nemultarnirile, aprindea toate re-voltele, atita toate lacomiile. Data aceasta, dupa, in-vatAtunile trecutului i potrivit cu noile curente deidel in opinia publica, ea nu mai aparea ca repre-sintanta oricarii tendinte nationale crestine care-si cau-ta satisfactie printeo plingere ori printr'o revolt&

si-1

ci

DAZDOIUL DE LA !877 sl CELE D'INTA16 UDMART ALE SALE 309

Grecia n'o mai interesa; ea nu mai figura in program.cu toata puterea elementara a panslavismului

romantic si simplist, ea nu se punea nici in seririciulacestuia. Avea dreptate Alexandru al II-lea cind, in-nainte de razboit, asigura pe Englesi Ca n'are planuriasupra Constantinopolei si nu face niciun tel de ide-ologie. tntrebuintind energia, jertfele i sperantele pans-lavistilor de acasa, ea avea de gind de la inceput saparaseasca, dupa biruinta, la pace Statele existente,care-si clovedisera de atitea ori nerecunostinta", pentrua crea unul not, care sa-i apartie exclusiv, pe caresa-1 conduca egoist, care sari lIe o sigura sucursalapolitica: Bulgaria, in acelasi timp dunareana, track&si macedoneana, amenintare pentru Turcia decazutasi sfisiata, control si piedeca pentru celelalte forma-tiuni mai vechi, ieite din silinti i sacoficit ale na-tiunilor, nu din darnicia unui tratat, si decit carenoul Principat trebuia sa fie mult mai intins.

Iar Europa? Ea parasi imediat Turcia incapabilade a se apara, ajunsa la ultimele margeni ale uneiresistente fara noroc. Si facu un pas mai departe incalcarea propriilor sale principii, crezului invariabilal atitor decenii, normelor sacre dupa care toate na-tiile injghebate prin tratatul de la Paris in tmparatiefusesera pe rind puse pe patul lui Procrust. Corectindmecanic hotarele lor, ca in vremea lui Napoleon cel

taind cu foarfeca diplomatiei de rutina dupaVa! si dealuri, Laspingind olice legtimitate a tendin:telor nationale, atribui teritoril, continentaleinsulare, menite a impiedeca, nu numai prin forta etmaterialit morala, ca kind acum, ci prin presenta etde fapt, indeplinirea unor necesitati organice profunde,unor fatalitatt nationale neinlaturate. Era expropriereain folosul Puterilor, a tuturora: a dreptului firesc al na-

calf

Si,

pi

310 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNA

ca si a dreptului istoric al Turcilor. Era, incuprinsul Europei, o politica din acelea care se Jac incontinentele menite a se preface in colonif ale indus-trief europenel.

' Spiridon Gopcevici (Bulgarien und Ostrumelicn, Leipzig 1866, p. 7,nota 1) pretinde c odatg. represintantul engles a propus sä se deade Turci (!) Muntenegrului Cattaro i ca. al Franciel declara ca-1 inte-reseazd Albanesil, dar Arnautil nici de cit....

Ounilor,

CAPITOLIIL al XXII-lea.

Constituirea Bulgariei. Unirea cu Rumelia Oriental&Rizboiul bulgaro-sirb.

Era oare de mirare ca State le balcanice n'aii avutnimic mai grabnic decit ca, la rindul lor, prin inter-ventii diplomatice saruitoare, ori prin simple fapteindeplinite", singurul lucru pe care Europa-1 respectatotdeauna, pentru ca, altfel ar trebui silinti de altaordine, pe care le evita neapArat, sa, corecteze"opera Consiliului european presidat de incomensura-bilul despret al creatorului Germaniei nationale pentrunatiunile balcanice, si ele chinuite de nevoile uneiintregi viete nationale?

Intr'un termin de ocupare ruseasca, redus la Berlinde la dol. ani la opt luni 1, Bulgaria, principatul, tre-buia sa-si dea,' prin notabilii el, o Constitutie, si erade prevazut ca va fi, ca si Constitutia greceasa, darnu ca si cumintea Constitutie sirbeascä, pe incetuldesvoltata dintr'o autocratie princiara de cel mai maretoles la inceput, un act de o puritate teoretica, ab-solutä, cuprinzind cea mai neingraditä libertate a

1 Trupele rusf*I plecarl cintind imnul national bulgar .'unii Marip,regretate de locuitori (Laveleye, /. c., I, p. 144).

312 1STORIA STATELOR BALCAN10E IN EPOCA MODERNA

natiunii. Nu trebuia Senat, poate nici Consiiu de Stat...Doar oamenii cad influentat acum, si mine eraii sästea in fruntea terii, dusesera tinerete de revolutionarimazzinieni sat, in ultimele timpuri, se impartasisera decurentele poporaniste i socialiste din Rusia! Partea lulDonducov-Corsacov, al doilea represintant al Taruluidup. printul Cercaschi, fu insemnata. El, Chiselevul Bul-gariel, facuse inceputurile vietii de Stat, intemeind or-ganisatia scolark cu Drinov (1.365 de scot( primare,dintre care 82 de fete, pana in 1881, 4 scofi reale, inLom-Palanca, Chiustendil, Varna, Gabrovo, dou'a pre-gatitoare, la Silistra i Taribrod; o scoala de agricul-tura la Rusciuc, 1 seminar, in manastirea Liascovat,2 scoli normale, la Sum la si Vrata, 3 scoli urbane",1 gimnasiu in Sofia, 2 scoli superioare de fete, inSofia si Tirnova '), i creind Biblioteca Nationalk Tipo-grafia Statuldf, Societatea Literara, i o Banca Natio-nala cu capital de 2.000.0002 . Anul sail de cirmuireprefacu tara.

Partea lur in elaborarea Constitutiei statu in corn-binatia, care se dovedise efectiva in Principate, prinRegulamentul Organic cum si el isf numise propu-nerea,de a opune unei Adun'ari tumultuoase si nava-litoare, in care eraii i functionari judecatoresti si de-putati numiI, un principe cu putinta de a o impie-deca s lucreze, ramlind de fapt tot asa de neputin-

unif si altii. Sobraniel obisnuite trebuiaiea locul Marea Sobranie dubla, pentru revisuirea Con-stitutiei, alegerea printuldi si regentilor si schimbareahotarelor teril. A doua zi dupa votarea Constitutiel

1 Gopcevici, /. c., p. 34 si urm. Emil in unele prI. ca la Chiusten-dil, In 1881. un cunoscator de carte la 229,1a Sumla unul la 50 (ibid.,p. 37). Se clâclir6, in vre-o trei ani 600 de §colI dupa acelasl plan(ibidi.

4 Budgetul pe 1881-2 era de 28-29.000.000 (ibid., p. 26). La ceaImp6rtire, rAzholul lua 11 000 000, celelalte departamente,

toate, 11.00 1.1100 (ibid.). Rumelia Urientala avea la 1881 un budget de80.000.000 piastri (ibid., p. 29).

ciosi i

0'1022)0

CONSTITUIREA BULGIRIET. UNIREA CU RUMELIA ORIENTALI 313

din 28 April 1879, se proceda la alegereaacesta era sa fie un act hotaritor.

Se alese, ca recomandat formal de Tar, care-I sigazduia, un tinar de 22 de aril, nepot al TarinelMaria, Alexandru Iosif de Battenberg, din linia bas-starda a Case'. de Hesa, fia al printului Alexandrudin casatorie morganatic& , om frumos, cu deosebiteinsusiri militare, cinstit i cavaleresc, cu aplecari po-etice, de si fara cultura ingrijita, flecar i nesigur inhotariri. Ca indatorit al Rusiel primi el in Livadiaacest tron de vasalitate, pe care era sa-1 innalte. Pu-terile-1 prime& bine fagaduira sprijinul bor. La 5Tulle debarca in portul Varnel si peste trel zile faceaj uramintul.

Situatia lui era sa fie ins& de la inceput foartegrea. Inzestrata cu insusiff marl de munca, economiesi patriotism, populatia ce i se incredinta avea i marldefecte, sensibile mai ales pentru sefii sal. De o zgir-cenie rara si de o suspiciune si invidie Asamanatoare

pacate firesti la un neam de terani cari petrecu-ser& 500 de ani supt dominatie strain& , ea eradeprinsa din cetirea unel publicistice exagerate cuideia ca nicio alt.& natie nu se poate asamana cudinsa: Rusil primisera doar, i s'a spus calatoruluiKanitz, intr'un sat, innainte de liberare, crestinismuldupa Bulgarl si acestia dat intaiele elemente decultura i alfabetul se credeat 12.000.000 in total

aveat siguranta ca pot birui singuri pe Turd 2Carturarii, conducatoril veniail din deosebite teri sträine,fiecare cu alta pregatire i alta experienta, de laRusul pierdut in necrutatoare teorii (Tancov, PetcuCaravelov, fratele revolutionarului Liuben i fost pro-fesor de gimnasiu la Moscova) la practicul elev al sco-

Kanitz, Bulgarien, Ill, p. 112.2 Ibid.

printului,si

;

pi-I

li-an

pi

314 ISTORIA STATELOR BALCANICE iN EPOCA MODERNA

lilor englese i americane (Roberts College din Rumili-Hisar ; Ghesov, din Filipopol, invatase la Universitateadin Manchester si fusese in 1877-8 corespondent laTimes), la stralucitorul advocat din Paris (Balabanov,Ciomacov), la solidul" ucenic al Germaniei (Stoilov),la fanaticul Bulgar crescut in Turcia si la usurateculBucurestean (Grecov, din Bolgrad, ,,pe jumatate Ga-gaut" , fost membru *de tribunal in Romania, specula-torul Hagienov, cunoscut apol printr'o afacere de pre-varicatie, Stranschi, fost elev al Universitätil bucurestenesi medic de spital la noi, atasat la Crucea Rosie ro-mäneasca). Nefiind clase sociale, nici traditii, partidereale nu se puteati alcatui; nici macar nu veniat ta-lente cu ceata lor de admiratori; cad oamenii de minaIntaiu lipsiat, cum lipsia o opinie publica, o notori-tate. Printul avea la indemina numai un numar res-trins de oameni foarte inchipuig cari se uriail demoarte in sensul literal al cuvintului unil pe

Iar pe fratii slavi cum fura, Boemil Jireöek,marele filolog si istoric, organisatorul invatamintului,Burian, s. a. , II priviaü cu cea mai mare neincre-dere, care se prefacea usor in ura cea mai raspicatä.

Deprins a tinea lumea la distanta, a trai in cerculinchis al strainilor din suita sa si din diplomatie 2,

neputind sa impace pe fruntasii erii, eameni cu-noscuti prin lupte indelungate: Tancov, Caravelov, saüscriitori de renume: episcopul Climent, poetul Slavei-cov 3, Alexandru se vdzu silit a se da pe mina unor oamenimai noi si mai putin populari: Stoilov, secretarulmort acum citiva ani, priceputul si realul Nacevici,din Sistov, negustor, negociatorul de ieri la Constan-tinopol, unde a stat multi ani de zile, aducind fo-loase nemargenite, si advocatul Grecov. In Ministeriul

1 Ibid., p. 62.2 Laveleye 1. c., II, pp. 146-7.

0 not,A biografic5, in Laveley6, 1. c., II, p. 76 si urm. Liuben Ca-ravelov murise la Rusciuc, in 1877.

altii.

ei

saa,

CONSTITUIREA BULGARIEL UNIREA EU RUMELIA ORIENTALA 315

condus de batrinul Burmov, Gabrovean, crescut inRusia, se oferi un loc altui Bulgar din Rucuresti,care-si parâsise locul la Universitate pentru servipatria, dr. Atanasovici, din Sistov ; un general ruscapata departamentul Räzboiului pentru a urmariopera de alcatuire a ostiril care cerea cea mai mareparte din modestul budget de 30 de milioane (4 aniserviciu activ, 6 reserva, 10 opolcenie", gloata; 6saptamini pe an exercitii ale soldatului reservist; efec-tiv de 12.000 infanteristi, 1000 tunari, cu 10 baterii,5 sotnii" de cavalerie, pionieri i sapeuri; la 1880se marl gloata, pana la 120.000 de oameni, serviciulactiv se reduse la 2 aril, reserva se mari la 8; dela 1879, scoala militara in Saa) .

Indata incepura certele patimase. Dupa exemplulromanesc, i dupa dorinta ruseasca, Guvernul t ziceaconservator". Cea d'intait Sobranie, asezata intr'unteatru prost, fu insä, sat ajunse, prin cistigarea tera-nilor 2, in imensa majoritate liberala, in minile luiCaravelov, revolutionar socialist, care-si zicea liberal".Ea declara Ministeriul nepopular i neconstitutional,ataca finantele i exprima neincrederea natiunii".Printul, care nu voi sa primeasca adresa si nu putucapata de la Caravelov un Ministerit de Colicili4ie,trebui sa disolve rapede Adunarea, care plea in fugä.Episcopul Climent (scriitorul Drurnev) lua presidentiaunei noua formatiuni, fara Atanasovici i ali doimembri ai fostului Cabinet. In anul urmator, 1880,iarasi liberalii aveat majoritatea covirsitoare, si Camerase deschise in strigatele celor mai furioase pasiuni :Grecov fu inläturat printr'o lege contra strainilor",dar in acelasi timp se presinta un proiect care re-cunostea dreptul Dobrogenilor i locuitorilor din par-tile Pirotului pamint bulgar" de a veni ca de-plini cetateni in patrie.

1 Gopcevici. 1. c., p. 417 §i urm.2 Jireek, Fiirstentunt Bulgarien, p. 325.

a-pi

316 ISTORIA STATELOIt BALCANICE IN EPOCA MODERNi

Un cabinet liberal, cu Tancov ca presedinte si Ca-ravelov la finante, se formA in April. Conservatoriifura izgoniti din functii, batuti in Sobran'e. Firesteca, in asemenea imprejui ari nu se lucrase nirnic pentrua continua opera guvernatorilor rusi. Armata singura,supt conducerea generalului rus Ehrenrooth, urmasolida ei alcatuire.

Alexandru I-it visitase abia Curtea din Bucuresti i ceadin Belgrad cind Austro-Ungaria ceru presidentia incomisiunea, asezata prin tratatul din Berlin, a Dunarii.Se credea ca Bulgaria o va sustinea contra Romaniei;fratele lui Tancov, Chiriac, avea i instructli in acestsens, dar el nu-si. putu calca pe inima : recunoscindfai cã interesele Bulgariei sint identice cu ale Ser-biei i Romäniei, care trebuie sa stea laolalta pentrua se impotrivi politicel de incalóare a puterniculuivecin 2", el vota, contra proiectului, ca patriot bulgar".Pentru a face placere contelui Khevenhilller, minis-tru al Austriei, printul ceru lui Caravelov, care decurind luase presidentia Consiliului, printr'o neauzitascrisoare publica (29 Decembre 1880), scoaterea dinMinisterit a lui Tancov, care gresise impotriva onoarelsi demnitatii" Bulgariel; Slaveicov ii lua locul la Interne.

De .mult Inca, printul voia o schimbare a Consti-tutiei, care sa-i dea acele puteri de autocratism ce sepot cere i impune numai cind cineva are o maremisiune de indeplinit. Tarul, caruia-i vorbise de aceastala Moscova, nu se invoise; asasinatul lui Alexandrual II-lea, in Mart 1881, se parea ca da un prilej po-trivit pentru prefacerea dorita. La 9 Mait, dupa in-toarcerea lui Alexandru de la Petersburg, o procla-matie arata Bulgarilor ca seful Statului e impiedecat

I Ca i Grecia si Austria, Serbia tinea la pastrarea in folosul supu-silor sal a capitulatiilor, pe care le parasisera Franta si Anglia (La-veleye, /. c., II, p. 153).

2 Gopcevici, /. c., p. 193.

CONSTITUIREA BULGARIET. UNIREA CU RUMELIA ORIENTALi 317

de a-si indeplini misiunea, ca tara se aflä in ceamai mare desorganisare interioara", cä, poporul13ierdut Increderea in dreptate i egalitate" si c ast-fel nu-i ramine decit sa cheme, pentru a-1 primi ab-dicarea sat a-i incuviinta Ouvernul personal, MareaSobranie. Conditiile si le punea indata, Inteun actdeosebit: ,,putere extraordinara pe 7 ani", ca a luiCuza prin Statut, i Inca mai mare, si Consiliu deStat. Ehrenrooth, fostul ministru de Razbohl, capatapentru aceasta, ca noü presedinte de Consiliu i in-treit ministru, pline puteri. El lucra cu ofiteri rusi,supt amenintarea staril de asediu : Tancov insusi fuinchis pentru o plingere catre noul consul rus, cu-noscut si la noi prin agitatiile sale contra Statului,Hitrovo, functionarii de la Nicopol fugira la Turnu-Magurele; Caravelov, Slaveicov trecura in RumeliaOriental& 1.

Data aceasta, majoritatea covirsitoare o avura con-servatoril, de si tot terani. Adunarea fu chemata laSistov, inteun pavilion de lemn, innaintea caruia sta.-tea gata vasul dunarean care trebuia sa due& peprint, gazduit pe bord, in casul, neverosimil acuma,al neprimirii conditiilor sale suverane. Alexandrupe care-I sustinuse i corpul diplomatic intreg, mul-tami, la 13 Iulie, pentru iubirea i unirea dintrepopor si dinsul, cea mai de capetenie i mai bunachezasie pentru prosperitatea Bulgariei" i declaraimediat ca ,,Adunarea indeplinit misiunea". Unmanifest dadu asigurarea cä Sobrania va fi convocataanual pentru votarea budgetului. Odce gind de partidII faspingea autocratul provisoriu al Bulgaria

Un ofiter rus urma acum celuilalt: in locul luiEhrenrooth intra colonelul Romlingen 2; Consiliul de

Opositia se gindia la Unirea Bulgariei prin aducerea la Sofia a luiVogoridi (JirOek, /. c, p. 328). Printul locotenentul Battenberg"era amenintat cu soarta lui Ludovic al XVI-lea si a Imparatului Me-xicului Alaximilian (ibid., p. 330).

Semi-Aromlnul Gheorghe Teoharov, din Pestera, era la Justitie(ibid., p. 331).

1

pi-a

I-ia,

--

318 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERWA.

Stat, din 12 membri pe trei anT, patru numiti deprint, fu creat indata, i Iconomov, fost ministru, primi,dupa refusul meritosului Drinov, presider4ia, cu Grecovca ajutor 1. In curind acesta forma, cu Nacevici, unnot Ministerit conservator. Intre masurile de ordine"care fur& luate insemnam arestarea lui Tancov pentrua treia oara, i inchiderea lui, aproape doi ani, la Vrata.

Hitrovo, ca i ministrul de Razbohl Crilov, erail demult de partea opositiei 2, de acord cu panslavistulCatcov, care privia pe Alexandru ca pe un Neamtjenant" 3. Si mergeat in furia lor 'Ana la a spri-jini greve ca a preotilor pentru lefi de la Stat 4.Lipsit de orice sprijin serios, i nu Cara vina sa,Alexandru ceru Tarului dol generali de isprava, si i

se dadurä Sobolev ca ministru de Interne si prese-dinte al Consiliului cu dreptul de a convoca pe co-legi acasa la dinsul i Kaulbars pentru Räzboiii;Nacevici i Grecov ramaserä in flinctiuni, si incurind li se adause, la Externe, Stoilov. Noua Sobranie,care discuta in aula gimnasiului, pazita cu ingrijire deorice influentA de partid, fu perfect conservatoare.

Dar generalii se considerail el ca seffi enii. El pre-tinsera ca mice ofiter al arrnatei bulgare sa fi servitdoi ani supt steagul Tarului. Pentru masurile de luatimpotriva Mitropolitului de Sofia, neplacutsi mai ales Guvernului, se ajunse la un conflict cuSobolev i Kaulbars, cari demisionara. Tarul declarainsa Ca misiunea lor" nu e terminata; se alcatui

Membrii erait incapabill niciun om de drept de la o vremeinstitutia dispAru iute (ibid., p. 332).2 V. Léonoff, Documents secrets dc la politique russe en Orient, Berlin

1893, passim, mai ales p. 29.3 Hitrovo sustinea i pe rdsculatil din Bosnia-Ilertegovina; ibid., pp.

18-9,22-5 si urm. In Bulgaria, el \rola ca Rusia A numeat,eä i pe minis-trul de Interne, presedinte al Consiliului, i pe eel de Jt.ttitie (ibid., p. 22).Ordonantele lui Romlingen i se p6reail idioate (p. 31). Bulgaria trebuieurganisatd, se scrie din Petersburg, ea Finlanda (p. 52).

Laveleye, /. c., II, p. 133.

populatiei",

4

Si

CONSTITUIREA. BULGARIEL UNIREA CU RUMELIA ORIENTALA 319

atund, in Mart 1883, un Ministeriti al lor, cu membridin toate partidele, intre cari Basarabeanul Agura, fost§i el in serviciul romin §i care era sa se sting inIa§1 in momentul cind aducea Universitatil noastresincere cuvinte de iubire de acolo.

Dupa ce §i printul 0 Sobolev se presintasera la Mos-cova pentru incoronare, un Trimes special rusesc, Ionin,fost ministru la Cetinie, veni la Sofia in cercetare. Else intelese indata cu generalii pentru a impune luiAlexandru intoarcerea la Constitutia din Tirnova. La11 Septembre 1883, o noua proclamatie princiara puneain vedere Marea Sobranie pentru alcatuirea unei nouaConstitutii. Un Ministeritl de coalitie, cu conservatori,cu Iconomov si in frunte cu Tancov, reconciliat cuprintul si cu adversaril sal, capata misiunea de aUchida. Guvernul celor dol general Sobrania extraor-dinar& cerea insa restabilirea Constitutiei din 1879,cu mice modificadi i s'ar aduce. Tutoril ru§i demisio-nara indata, p1in§1 numal de radicall, cari aveat Pri-maria din Sofia, dar nu 0 aderenti in tara. Din Pe-tersburg veni ordinul ca alti dol ofiteri ru§1, piriti degenerall, sa-§1 paraseasca posturile, 0 printul dadudrumul celor ce erati in jurul persoanei sale. La 18Septembre, in unire perfect& cu toata tara, regimulconstitutional era restabilit.

Pe cind se capata gratia Tarului, care ingadui ba-trinului general Cantacuzino a fi ministru de Edzboitial Bulgariel, Sobrania se deschidea pentru a discutaasupra modificarilor constitutionale, care trebuiati saconsiste mai ales in crearea celei de-a doua Camere.Ele nu fura insa primite. in orice cas, hotarirea eraa Sobraniei celei Mari: cu lupte mari, in care batau§ii§opagiii" lui Caravelov §i Slaveicov, intor§i pentruputere, avura un mare rol, Tancov fu biruit cu totul(Iulie 1884). Unindu-se §i cu elocventul Stambulov, fostseminarist in Odesa 0 baiat de pravälie in Bucure§ti,

320 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNK

pe urma advocat si Inca de la vrista de 21 de arilmembru influent al Adunarilor, Caravelov lua Cons-tituanta, al carii presedinte fu ales, in stapinire, pentrua forma apoi, cu acelasi Slaveicov, cu Radoslavovdin Lovcea, care abia-si mintuise, la Heidelberg, stu-diile de drept, cu batrinul Tancov, Ministeriul liberal,la care ramase alipit generalul Cantacuzino.

Acest Ministeriü, foarte popular, era menit, cu toatescandalurile de tot felul, care-i semnalara In Sobraniedebuturile, i certurile cu ministrul rus Kojander, safaca lucruri marl.

La 26 April 1879 se daduse, prin comisiunea eu-ropeana prevazuta in tratatul din. Berlin, organisatiaRumeliei Orientale 495 + 63 de articole cu gu-vernator crestin, cu o Adunare in mare parte numitä(10 de drept, 10 numiti, 36 alesi; era si un Co-mitet permanent, si Sultanul avea dreptul de veto)§i cu o armata proprie, menita a colabora in uneleimprejurari cu armata otomana (in doua hail, 25.000de oameni, organisati de ()uteri europeni in serviciulSultanului: Dickson, Torcy, Vita lis, Strecker, Drigalski;ea cerea 2/1 din budget). Se alese, dupa plecarea dicta-torului rus Stolipin, pentru administratia provincielIntäiü Aleco-Pasa Vogoridi, cam stim dintr'o familiede origine bulgareasca, de la Cotel, om cu o insem-nata experienta diplomatica, apoi, dupa ce i se ispraviterminul, la 8 Maiil 1884, fratele sail de adopOune,Bulgarul, numai in parte grecisat, dar casatorit cu oGreaca dominatoare, Gavril Cristiovici, autor de scrieripreOite, dar absolut incapabil de a se mentinea intr'oasa de grea situatie.

De fapt, in Rumelia Orientala elementul bulgar luasedin cele zile o hotärita suprematie, care seintemeia de altfel i pe statistica religioasa i scolara(din 1.412 scoli primare, 846 erail bulgare; din 21scoll mai innalte, cea mai mare parte, i trebuie

d'intaiii

p

CONSTITUIREA BULGARIEL UNIRE4 CU RUMELIA1 un.ly.NTAL'ii 321

sa se tie seam& si de Turc0. tnviii luptelor politicadin principat cautati acolo un adapost pe care stiat

intrebuinteze pentru folosul natiei lor: Caravelov.si Slaveicov fura astfel, Un tdmp, functionari rume-lioti. Propaganda pentru Unire" se facea fatis in Bul-garia, uncle Comitetul Central pentru restabilirea uni-tatii Statului bulgar" strinsese un fond de 3.000.000 delei si se lauda Ca poate dispune de 60.000 de insur-genti; la Filipopol lucra Comitetul de Unire pentruBulgaria de Sud". Adunarea de la Sliven fixase farasfiala, i programul, si nu trebuie sa uitam ca seexprirnasera pareri de rail pentru scisiune in, cea

sedirtta a Constituantei bulgare din 1879. La1884 se Meuse o petitie in masa pentru Unire, i unadin foile radicalilor se chema Un, rea, pe cind foaiamoderatilor purta numele de Bulgaria de Sud". So-brania vota supt Caravelov sume pentru scopuri ost-rumeliote neprecisate. Soco1ibi, gimnasticii. creati deRusi, cu arme daruite de Rusi, se tineati gata de lupta.Camera din Filipopol numara in 1879 mai mult Bul-gari primia, ca si adunarile ce urmara, instructiilede la consulul-general rus Ceretlev. Indusmanit cuAleco-Pasa, fostul director al Finantelor, dr. Stranschifu ales, tocmai de aceia, presedinte al Sobraniel. Totipoliticianii se ziceati unionisti", cu acea deosebirepentru radicali cä ei se ziceat adevaratii unionisti".Guvernatorul Rumeliei fusese snit a incheia o uniune va-mala cu principatul, uniune facuta cu gindul ea deaid sa resulte i contopirea politicä, precum in terileromanesti ease facuse dupa realisarea, prin Mihal Sturza

Gheorghe Bibescu, a unui singur teritoriu vamal.In August se forma un noir cornitet contra consu-

lului rus Sorochin,care voia sã faca el miscarea, cuoamenil cuminti (rai mumbles) i cad ail influent&in tart," aipartidului ,,guvernamental" 1,in Filipopol,

Léonoff, /. c., p. 73. Se vorbia si de o agitatie personald a WI Can-tacuzino, ministrul de Razboiti al Bulgariei (ibid., pp, 80.1),

21

sa-I

din-tSit

ei-el

ei

322 !STOMA STATELOR BALCANICE hy EPOCA MODERNA

Comitetul secret pentru unirea aminduror Bulgariilor " ,

supt conducerea profesorului i ziaristului Zaharia Sto-ianov, fost calfa de croitor in Vaina ; el cuprindeamulti ofiteri indrazneti, capitanul Panita, maiorii Ni-colaiev, Filov i Mutcurov. Era sa se repete aid lo-vitura din Bucure§t1 contra lul Cuza-Vodä. In noapteade 17 spre 18, conspiratoril, adunatI in satele vecine,mersera asupra Capitalel, pe drumuri deosebite, cu unofiter muntenegrean i un locotenent rumeliot in frunte;armata din lagar, cu cel tref maiori aratati mai sus,se uni indata cu el, demonstrind prin impu§caturi, cain Atena la 1843, 0 strigind Jos Rumelia Orientald!".Alexandru I-it era proclamat domn al terii. Cristiovicise ruga sa fie crutat §i, spre batjocura el fu scosdin ora§ intr'o trasura, in care garda o facea o in-stitutoare, fata cam trecuta i destul de urita 1. Inzilele urmatoare, citeva omoruri, care nu erail numaipolitica, dadura, acestel revolutii cu a§a de insemnateurmari i putin singe. Mini§trii fura prefacutl in sol-dati sat hamali

Se afirma cä principele Bulgariel §tia ce are sase intimple i ca de aceia armata sa se afla in ma-nevre. Oricum, el a tagaduit-o. Pam ca cedeaza unorimprejurki mai tali decit vointa sa, cind, impotrivaTurciei, in ciuda Austriel si fard, voia Rusiei, care arfi dorit ca schimbarea s'o faca ea, 0 pentru altul decitAlexandru se citeaza numele printului Valdemar alDanemarcel , el se hotari a primi noua sa calitate,intitulindu-se in proclamatia de la 20, care recuno§-tea Unirea ca fapt indeplinit", print al Bulgariel deNord 0 de Sud". La 21, el i§1 facea intrarea in Fili-popol, unde numia pe Stranschi, ajutat de Slaveicov§i de Ioachim Gruiev, comisar al sail

Rusia se arata nemultamitä, conform principiuldfeT ca abdicatia principelul trebuie sä preceada uni-

I Gopcevid, L c, 1:4 312.

ai gärii.

CONSTITUITIEti 13ULGA111e. JNIRA Cli MUMELIA OMENTALA aa

ficatia"1, dar Mitropolitului Climent, care alerga, cu odeputatie la Copenhaga, i se raspunse de Tar ca. spell,Inteo recunoastere a Puterilor, care ele trebuie sãdecida. Totusl ofiteril ruST fur& rechematt Turcia, careprotestase, liberind chiar pe membril misiunil bulgare,arestatl la sosirea lor si renuntind la mobilisarea anun-tata, statea in expectativa. NiciPomaciiBulgarii mu-sulmanl al celor 22 de sate ce se tineat aproapeindependente In muntl, nu se miscarä päria la ane-xarea de Turd in 1883. Anglia primi bucuroasä yes-tea acestei micãri facute fara, ordin de la Petersburg,in folosul unui principe inrudit cu Casa domnitoareenglesä. Misiunea de a impiedeca sat de a zädärniciUnirea BulgarieI reveni, prin vointa AustrieL lui Milanal SerbieL

De la tratatul din Berlin incoace, nu se Meuse in Serbiadecit doua lucruri : proclamarea ca rege a principelulMilan, la 6 Mart 1882, un an dupa, proclamarea carege a principelul Romäniel, i legea militara din 1883,care nu-sl daduse Inca, toate resultatele (se pastratca basa, militiile nationale). Afar& de aceasta, noulregat n'avu sä inregistreze declt caderea partisanululConfederatief balcanice 2, Ristici, inlocuit printr'un

Léonoff, 1. c., p. 72. Le bouleversement soudain qui a amend larevolution dans la Rounadlie Orientale, revolution dirigee par le princede Battenberg", scrie directorul Departamentului Asiatic, a changetoutes nos intentions" (ibid., p. 85). Era vorba de a se cere interventiaTurciei (ibid., p. 86). .

2 Confederatia Balcanilor nu e o himerl; ea presintA un sistem Incare noi, Orientalii, putem afla un refugiu i fArA de care viitorulnostru va rAminea nesigur. Peninsula Balcanilor formeazA un tot, nunumal din punctul de vedere geografic, dar ei din punctul de vedereistoric; cad, timp de mai multe veacuri toate popoarele care o corn-gun ail impArtit aceiael soarta. ramine acum decit alternativa :sa formeze un total, sail in mini straine, sail in propriile sale mini...0 unitate imperiall a ajuns imposibilk ori de s'ar chema bizantinkor! sirbeascA, or! otomank Multamita trezirii sentimentulul nationa-litatilor, unitatea Peninsulei Balcanilor nu e posibila acum decit suptforma unirii i federatiei popoarelor balcanice, admitind chiar i Turcia,dar Turcia constitutionalk" (Laveleye, 1. c., IT, pp. 285-6. Cf. ibid., p. 362

urm.).

Nu-Y

ISTORIA STATELOR BALCANICE iN EPOCA MOIARNA

Curtean de rind, cu a carui sotie avea legaturi Su-veranul, a carui depravatiP se ascundea tot mai putin,un atentat contra acestuia si o rascoala de terani,precum i incercarea din Zaiciar, care aduse la Sofia,provocind un conflict politic serios intre cele doua teri(1884), i. mai tarziii, la Bucuresti, supt osinda demoarte, pe Nicolae Paici, primul-ministru al victo-riilor din 1913 apoi cearta regelui cu MitropolitulMihail, care se adaposti si el in Bulgaria, la Rusciuc 2Cu 60.000 de oameni Milan, in numele caruia se in-cheiase un tratat cu Austria, care-i asigura in Mace-donia linia de hotar a Vardarului, credea sa poata zdnabipe Bulgari, prinsi in pripa fãrä ofiteri si total lipsitide sprijin in Europa. Invocind. In declargia de raz-boiti din 14 Novembre, echilibrul balcanic si calcareatratatului din Berlin, de un vecin rat" (alusie larazboiul de tarife, la ocuparea Iocalitãtii Bregovo) siocrotirea de fugari i formarea de bande Milan, care ce-ruse ca despagubire districtele Tin, Bresnic i Vidin

raspinsese apoi misiunea lui Grecov, porni spreSofia cu o armata strinsä pentru a rasbuna impotrivaTurcilor infringerea de la Cosovo. Incercarea P.ortil dea-1 opri, puindu-1 in vedere cã ar calca teritoriu oto-man, nu izbutise.

Cu trupele sale bulgare, intre care si multi TurcI4,cu militil rumeliote, instruite dupa alt sistem, cu co-lan i mesteri, ce se inrolat in masa, cu voluntarimacedoneni, principele Alexandru incerca sa aperedrumul spre Capitala sa. Era o oaste buna, plina deadinci sentimente religioase i patriotice5. Ea innainta

I D. Pasici fu internat la Lompalanca, i cunoscutul MuntenegreanPeco Pavlovici, socotit ca agent al tinärului print Caragheorghevici,la Tirnova (Gopcevici, 1. c, p. 369, nota).

2 Léonoff, 1. c., p. 68 si urm.8 Actele, in Gopcevici, /. c., p. 409 si urrn.4 Laveleye, /. c., II, P. 154 si urm. $i Turcii din Grecia lui Othon

vorbiail de el ca de regele lor".5 Teranii rupeaa bonurile de rechisitii (Laveleye, o. c., II, p. 92).

312

si

.

CONSTITUIREA BULGARIEL UNIREA CU RUMELIA ORIENTALI 325

cu o neasteptata räpeziciune (se vorbia de 60-70 chi,lometri pe zi!), strigind : la Belgrad".

Ostile se intilnira in ziva de 16 la Slivnita, intaritacu santuri. Sirbil venisera incet, doua zile ,de odihriA, ere' putini; regele nu se gasia in frun-tea lor. In loc sa intro fara lupta in Sofia, de undese pornisera i arhivele, trebui sa se dea o lupta grea,care tinu trei zile (17-9). Desperatele atacuri cu ba-ioneta ale Bulgarilor regimentul invatatede la ofiterii rusi, reusira a rupe rindurile dusmanilor;de ambele parti, artileria era miserabila. Preserp,printului, care totusi cauta un moment adapost laSofia, dadea curaj luptatorilor 1. Sirbil e predat innumar mare, hotariti a nu lupta cu crestini i frati 2.

Urma ofensiva spre Pirot a Bulgarilor, cari primi-sera intäriri noua, intro altele terani din partite Vra-

Biruind la Taribrod, la Preglediste si in sfirsit,dupa, un scurt armistitiu cerut de Rusia, Germania

Austria3, la Pirot, care fu cucerit la 27 la capatulunei lupte de doua zile i pradat hoteste supt ochii co-respondentilor de razboiti4. Bulgaril se gasiad in ade-\Tar pe druraul Beigraduldi. Aid veni instiintarea dinpartea ministrului austriac KhevenhUller,care nu opriinsa i operatiile de la Vidin ale trupelor de la Ti-moc, supt generalul sirb Lesianin5, ajutat de actualulsef de Stat-major Putnic,ca Austria nu ingaduie in-trebuintarea unei biruinti la care nu se asteptase.Odata ce calculele de a lovi in Bulgaria'politica ru-

La un student bulgar se atla mantaua colonelului sanitar sIrb pecare-1 ucisese (Gopcevici, /. c., p. 485). Se gasira mort.1 mutilatl de Bulgari(ibid., p 533). Si atuncl grija in spitale fu insuficienta; medicil sträinlerad Impiedecati de a lucra (ibid., pp. 486-7).

2 Ibid., p. 489.2 Bulgaria pierduse nunica 1000 de molt pe lingd j2.000 de rdni0

2.579 prinff (ibid p. 610). Slrhil numairarti 746 de mortl, 4.570 ranitA,1.641 prinsl (Jire6ek, 1. c., p. 352).

4 V. Bugarsco-tatarsca razbaniftva, pustofenia_i silovania u ratu na-fem 1885 de Vaso Kolievici; Gopcevici., 1. c., p. 580 si urm:Cf. La-mouche, /. c., p. 388 si urm.

6 Era si grea, Intru cit Bulgarii continuaserA, din cetate, luptele.

i

tei.

luindu-el

ei

,

326 IBTOR1A STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNk

seasca in Balcani nu se indeplinisera, nu mai raminea alt-ceva decit pacea. Ea se incheia, dupä armistitiul din 21Decembre, la Bucuresti, in ziva de 3 Mart 1886, cuprinzindca articol singur si unic" constatarea pacii restabilitel.

Cam tot pe atunci, la inceputul lui Februar,dupa o conferinta europeana care-si tirise lucrariletoamna intreaga, Poarta recunostea pe biruitorul dela Slivnita, care, cu dteva zile innainte de biruintasa, se supusese deplin Sultanului si se aratase dispusa-si retrage trupele din Bulgaria de Sud 2, ca guver-nator al Rumeliel Orientale, numit prin firman, cuconditie de a fi credincios si de a administra taxaconvenabil" ; el era dator sa ajute la razboiele Imperiu-lui; statutul era sa, fie modificat de o comisiune mixta.La sfirsit Rusia, facu ca numirea sa fie, nu intr'oanume persoana, ci in aceia a principelui Bulgariel.In April ambasadorii luara act de noua situatie3.

Si Grecia, condusa de Delianis, cerea, din partea ei,compensatii, pe care Europa i le refusa. Creta incepusai se miste, ceia ce aduse interventia corabiilor eu-ropene la Suda (1886). In acelasi timp, se trecu gra-nita Epirului, cu voia Franciel filelene, dar nu si aGermaniei, care aduse blocarea Pireului. Infringerea dela Kutra puse capat rapede invasiunii. Balbi, apoiTrikupis luara, puterea pentru o opera de organisareinterioara (cale ferata, iota). Dar intre Cretanii grecisi cel turd lupta urma, in 1888, si aceasta aduserestringerea privilegiilor insulei, care capätä un gu-vernator musulman, autorisat a porunci Adunärii si aforma o jandarmerie,situatie care tinu pan& in 1895'.

1 Serbia fusese represintata prin scriitorul Miiatovici, Bulgaria prinRumeliotul Ivan Ghesov.

2 Ibid., p. 476. Dar el refusl sä admitä un comisar otoman (ibid.,p. 535).

0 Cum judecail putin Innainte Rusii armata bulgar6., se vede dinLéonoff, 1. c., pp. 60-2.

Iorga, Geschichte des osmanischen .Reiches, V, p. 601 si urm. ; Miller,1. c., pp. 419-20.

v

CONSTITUIREA BULGARIEL UNIREA CU RUMELIA ORIENTALA 327

Interesul se concentra Ins'a asupra crisei de inde-pendent& a Bulgaria Urmä. aid, dupa, pace, o exa-gerare uimitoare a propriei importante 1 si a propriilorputeri, mai ales intre functionari si in armata", siun spirit anarhic intre ofitieri, cari doriat innaintare2

ceia ce trebuia deci intrigilor rusesti darnice in miide napoleoni3si se trimesese, anume pentru aceastaconsilierul Miscenco4pentru a birui. Ca rasbunareaTarulul va cadea ca un trasnet pe capul lui AlexandruI-it, mi se pare sigur", scria la inceputul anului 1886un bun cunoscator al imprejurarilor 5. Principe le fusesesters indata dupd, miscarea de la Filipopol din cadrelearmatei rusesti, ,ca odinioara Alexandru Ipsilanti" 6.Se adaugia nemultamirea pentru situatia militara"din Rumelia Orientala, pentru pierderea teritoriulurPomacilor.

Tancov, ajutat de Burmov si de Balabanov 7, semisca din not, si Radoslavov lucra impotriva prese-dintelui de Consiliu, pe care-I i paräsi. Camera nouä,in care se infatisara deputatii Bulgariel de Sud",avu sedinte zgomotoase.

Se repeta, pe neasteptate, impotriva printuluI, innoaptea de 20 August, ceia ce se Meuse impotrivaPasei" Rumeliei Orientale. Ofiterii i cadetii conspira-toff erat condusi de insusi directorul seal acestor

1 Ibid., p. 613: Seither ist der Kriegsruhm der Bulgaren in denKopf gestiegen und hat sie so chauvinistisch gemacht, dass es Einenamwidern muss".

2 Acest fapt i anarhia ce era sl urmeze, prin pasiunile de partid,le prevgizuserd ofiteril rusl la plecare, In ziva de 21 Septembre 1885(Leonoff 1. c., p. 87). El semnalaser i aportul moral al InfocateImbirl de patrie" (ibid., p. 88) Rusia (Muse munitn (ibid., pp. 95-6).

3 Ldonoff, 1. c., p. 101 i urm. Se staruia in ideia ca miscarea säfie numal militara (ibid.).

+ Se oferir i lui Stambulov In 1885 pentru a face sa cadl printul(Léonoff, 1. c., p. 74). Lui Mantov, prefect de Rusciuc (ibid., p. 138).Mantov fu ucis Indata. la Bucuresti.

6 Gopcevici, 1. c., p. 615.6 Jire6ek, /. c., p, 350.7 Léonoff, 1. c., p. 100.

328 ISTORLA STATELOR BALpANICE iN HPOGA, M9DERN-k-

din lima, maiorul Gruiev, si de secretariul Ministe-riulul. de ãzboiü, capitanul Benderev. Ca si Cuza-Voda, Alexandru nu se cobori la impotrivire. Dela Rahova fu dus pe Dunare la Renl, unde i se dadudtumul. Tancov i episcopul Climent formara Ministe-riul revoltel, dupa ce pusesera plebea sã ingenunche innoroiti supt ferestile consulatului rusesc, cerind ier-tare.

Aclamata la Vidin, nerecunoscuta in Filipopol, con-damnata la Tirnova, noua Cirmuire nu avu viatalunga. Caravelov i Stambulov intrebuintara toata pu-terea i popularitatea, lor pentru o contra-revolutie.La 24 August, el reveniat, cu Stoilov, la suprafata,cel d'intaiti era proclamat regent, supt scutul trupelorlui Popov, apol lui Mutcurov, venit din Rumelia, pecind ale conspiratorilor se reträgeat din Capitala. Seardea steagul regimentului Struma si al Scolil Mi-litare.

Rechemat, ir calea lui spre casä, la Lemberg, prin-tul detronat se intoarse prin Romania, la 3 Septembre.Pentru a se mentinea Insa, el simtia bine ca-I tre-buie gratia acelel puteri, mai marl decit cele din taxa,prin care-si pierduse situatia. 0 telegrama catre Tar,aratind multamirea pentru presenta la sosirea sa aconsululul din Rusciuc pomenind principiul mo-narhic", cerea instruOl, cu fagaduiala ca va facetoate sacrificiile necesare" pentru a resolvi crisa".Alexandru al III-lea, care si apucase a numi pe twin-tul Dolgoruchi ca guvernator provisoriu al Bulgariel,cu Kaulbars ca ministru de Razboiti, nu-I cruta sen-timentele: . Nu pot aproba Intoarcerea voastra inBulgaria, prevazInd consecintele sinistre ce poateatrage (entrainer") pentru tara bulgara, i asa thstul

Lóonoff, 1. c., pp 102-3. Se gIndiaii a opri pe Alexandru In Rusia(ibid., p. 105). Totusl fu primit solemn la Reni de maiorul-general e.beco (ibid.).

si

I

bit

pi

CONSTITUIREA BULGARIEL UNIREA CU RUMELIA ORIENTALX. 329

de incercate (deja si eprouvée"). Misiunea generaluluiDolgorucov devine inoportuna; ma voit abtinea de laea in trista stare de lucruri in care Bulgaria e re-dusa cit vei raminea acolo (tant que vous y res-terez"). Alteta Voastra va aprecia ce are de facut.ImI reserv a judeca ce-mi comanda memoria venerata,a tatalui miefl, interesul Bulgariei i pacea Orientului 1."Urma atunci abdicarea din 7 Septembre, care lasaregenta lui Stambulov, Mutcurov si Caravelov (apoi,in locul ml, Jivcov), cu un Ministeriu in care erat re-presintate cele mai bune elemente: Radoslavov, capresedinte, Nacevici, Stoilov, Ghesov, cu Nicolaiev larazboiti. Stoianov presida Camera, Nicolae Kaulbars,agent diplomatic extraordinar", sosise in tara cuputeri secrete, al caror sens se putea banui i cu-noaste dupa tonul ce intrebuinta: era vorba de a pre-gäti Mare le-Ducat al Bulgaria pentru Tar'. Se ame-ninta cu bombardarea i ocuparea Varnel 3. Se ajunsenumai la intreruperea

Printul cel not, ales la Tirnova, in ziva de 10Novembre, nu putea sa fie decit vechiul candidat ru-sesc, Valdemar de Danemarca, fratele ImparateseiMaria : el refusa.

Se facura, atunci propuneri de uniune personala cuRomania regelui Carol, ramas foarte popular in Bul-garia din zilele de la Plevna si impotriva cäruia agi-tase necontenit Rusia, indemniad pe Bulgari la raz-boiul pentru granita dobrogeana i pentru Dobrogea

cu coacursul formal al trupelor Tarului 4. Aus-

Si In Léonoff, 1. c., p. 157, nota.' Ibid., p. 123 si urm.8 Ibid., pp. 441-5.

, 4 Ibid., p. 76. In Maid 1885 era vorba de a intäri armata bul-garA cu regimentele noastre de Cazaci si de infanterie, cu artileriede campanie i tunuri, plus patru vapoare". Cf si pp. urm. Ministrul deRalzboia Vanovschi invita pe printul Alexandru ra chema fkfl. za-bavä (sans delai) reservele armatei bulgare i. acestea reunite (celles-ciriunies), a declara armata In stare,de räzboiii" (ibid., p. 79). V. si

relaOilor.

'

330 ISTORIA STATELOR BALCANICE iN ETOCA MODERNA

tria, represintatA la Bucuresti de Goluchowski, vii-torul ministru de Externe, declara ca interesele Aus-tro-Ungariei nu pot suferi din unirea personala in Pe-ninsula Balcanilor" (Malt). Anglia era de acord. Bra-tianu ar fi gasit ideia foarte executabila". Amenin-tarea formala cu interventia armata" a Rusiei ajutàla zadarnicirea until plan care ar fi fost nenorocit pentruadevaratele interese ale celor doua Retragindu-siagentul diplomatic, Kaulbars, Rusiaincercä apoi candi-daturi din Caselelnrudite, de Leuchtenberg si Oldenburg,ba chiar a until Mingrelian, prieten al Tarului, ori: alui Ignatiev 2 Dupa o räscoala militara la RusciucSilistra, care, platita de Rusia, aduse, cu toata perso-nala opunere a Tarului executarea maiorului Uzu-nov si a luf Panov, eroi de la Slivnita4, dupa in-cercarea lui Nabucov la Burgas se ajunse la ale-gerea printului Ferdinand de Koburg-Kohary, flu alClementinei de Orleans si nepot de fiica a WI Lu-dovic-Filip. Era in vesta de 26 de ani, i ocupa lo-cul de ofitier in armata austro-ungara. Primit solemnla Turnu-Severin, in Tunic 18875, el se bucurasela alegere de tot sprijinul romanesc b. Nerecunoscutde Puteri, dusmanit de uncle elemente din launtruin Iunie 1890, si maiorul Panita, al erot al razbo-iului cu Sirbir si alta achisitie a tenebroaset intrigerusesti fu impuscat, la Sofia , el avea un singur,

ibid., p. 81 si urm. Pentru darul vapoarelor, ibid., p. 89. Zvonuri càRomania cere compensatii in Octombre 1885 (florasele de pe Dunare

fortareata Vidinului"). ibid., p. 90. Misiunea atasatului Subotici dea ridica planurile fortificatiilor noastre, ibid., pp. 150, 167-8.

1 Thid., p. 143 si urm.2 In schimb unii se gindiad la ...von der Golz.3 Léonoff, 1. c., pp. 127-8. Se arneninta cu ocupatia Bulgariei.4 Multi ofiteri eraü hotärit contra Rusiei: la Varna cdpitanul Dran-

darevschi aresta pe supusii rusi (ibid., p. 122). El innabusi apolmiscarea din Silistra (ibid., p. 136) Se dadusera lui Uzunov trupe i

arme (ibid.).6 Ibid., p. 153.6 Ibid , p. 153 si urm.7 Novicov veni anume in Bulgaria pentru cumpardturi de oameni

(ibid., p. 156 si urm.) i pentru dinamitare (ibid., p. 165). Cu Durnovo

natii I.

si

ei

CONSTITUIREA BULGARIEL UNIREA CU RUMELIA ORIENTALX 331

dar energic sprijinitor, in stare sa-1 mentie impotrivatuturor, pe Stambulov, al carui talent politic era acumIn deplina desvoltare. I se atribuia in 1889 intentiahotarita de a face unirea definitiva cu Rumeliaproclamarea independenteI Bulgariel astfel intregite.

Acest regim tinu septe ani, si se poate zice cä luiII datoreste Bulgaria existenta el ca Stat independent.Rusia nu fu crutata, si aceiasi diplomatde care nu ier-tase Bulgarilor nicio tiranie i nicio ofensa, pregA-tindu-li fatis, prin terorisare si conruptie, soarta uneiGubernii momentan privilegiate, nu indrazni sa treacäde la vorbe la fapte; eroii Departamentului Asiatic Iicäutara ocupatie in alte parti, uncle dusera aceleasirusinoase i execrabile procedAri, care sint de siguro pata pentru veacul nostru. Fara sa aiba rägazulde a lucra pentru desvoltarea economica i culturaläa terii, ramasa pe alocurea ca pe vremea Turcilor,renuntind pentru citiva ani la agitatiile macedonene,care Inseamna cei ani al Bulgariei liberedupa miscarile din 1878 pe vaile Maritei i Strumei,supt Caravelov, o banda plecata din Chiustendil fu dis-trusA de Turd si care indemnara i pe Panita laactul sail de rebeliune din 1890, Stambulov, si el omde o asiatica energie, patimas si crud, vrednic eleval dascälilor sal rusi, carora li dovedia ca armele lorse pot intrebuinta cu succes si de adversari mult maislabi, consacra toate silintile sale extraordinare pentrua scapa Bulgaria de tutela ruseasca actuala si de vii-toarea anexare din partea Rusiei. Spionagiului ii ras-punse printr'un spionagit superios, conspiratiilor prinexecutii sumare, conruptiei prin alta conruptie, cinis-mului printr'un cinism egal. Sistemul rus in Orient fudistrus aid prin Insesi dibãciile i violentele sale.

se negocia i o derailare (ibid., p. 173). Condamnarea la moarte aprintului, ibid., p 195 si urm.Dupl rAscoala lui Panita era sa intrein functiuni comisarul provisoriu Domontevici (ibid., p. 199 si urm.).

si

si

dIntaiti

332 ISTORIA STATELOR BALCANICE iN EPOCA MODERNA

Aceasta situatie de autocratie ministeriala, fdraexemplu, inspirata intru citva de a lui loan Bratianuin Romania, poreclit Vizirul" de adversarii sal, durâOA, la 31 Maiti 1894, cind printul, care cunosteaacum in de ajuns tara, frezu ca poate indrazni sa-1jertfeasca pentru a iesi insusi in planul Intaiu si a facepolitica sa, a dinastiei sale (la 1893 el se casatorisecu Maria-Luisa, din Bourbonil de Parma, i, in curind,Bulgaria serba nasterea printului Boris). Asasinareasa pe stradele Sofiei, la 15 Iu lie 1895, de niste indivizinäimiti, cari-1 masacrara in chipul cel mai oribil, do-cirtindu-i degetele minilor cu care se apara, dadumult de vorbit si acoperi de rusine natia care seputuse deda la astfel de fapte impotriva marelui eibinefacator. Peste citeva zile de la ingropare, mormin-tul marelui om de Stat fu profanat de mini careramasera necunoscute.

Prin toate mijloacele se incerca acurna o impacarecu Rusia, puindu-se cununi pe mormintul lui Alexandrual III-lea, cerindu-se noului Tar Nicolae sa fie nasulprintului Boris, trecut, supt afurisenia Papel, la orto-doxie, restabilindu-se ofiterii degradati i izgoniti pentrudetronarea lui Battenberg, poftindu-se Mari-Duci ca savisiteze locurile luptelor din 1877 1. Astfel se capatarecunoasterea Coburgului" la Petersburg i, in cepriveste dinastia, viata normal& reincepu in Bulgaria.

Aceasta insemna insa lupta, tot mai intetita, pentruacea Macedonie, pentru acea Tracie chiar, cu insusi,,Odrinul", Adrianopolul, care constituiat cel mai sfintideal pentru toti aceia caH se inspire' de la amin-tirea tratatului de la San-Stefano, ca si pentru ceti-titorii pätimasi al unel intregi literaturi geografice,etnografice i istorice, care, cu o partenire brutalä

1 Miller, /. c., p. 449 §i urni.

CONSTITUIREA BULGARIET. ONIREA CU RUMELIA ORIENTALA 333

pentru drepturile bulgare, pregatia generatiile viitoarede o lupta inviersunata. De alminterea, prin notaStranschi din Iu lie 1890, care ameninta ,Turcia, dacan'ar da Macedoniei cel trei episcopi in Ohrida, Uschiub

Monastir, pe cari-i cerea, i prin resultatul favorabildin 4 August 1890 si 8 Iulie 1891, pentru cele doua,

diecese, Stambulov insusi pregatise terenulIn Salonic lucra de mult gimnasiul de baieti i cel defete; in Monastir, in asteptarea episcopului, se inteme-iase o scoala, secundai a clasica," (si cu limba greaca);in Ohrida vechi ruine interesante se prefacura in altasezamint analog 2, in Uschiub lucraü doua scoli nor-male de invatatori, i chiar Adrianopolul avea douagimnasii, cel de baieti, numit dupa, innaintasul cul-tural Petru Beron, i unul de fete. Noul regim al prin-cipelui Ferdinand intrebuinta si visita acestuia la Cons-tantinopol, a doua zi dupa recunoastere, la 1897Sultanul declara cä dupa el Imperiul n'are .o mai in-nalta personalitate decit cneazul bulgar pentru acere episcopate, i peste putin propaganda prin eIijincepea, cu toate mijloacele Orientului, la Monastirchiar si la Strumita i Dibra, aceasta din urma in plinpamint albanes 3.

Cu atit mai usor se putea face aceasta opera, carecontinua si dupa apul 1900, cu cit concurenta Ser-biei, care pretindea ca Slavii din Macedonia trebuiesa-i apartie in puterea caracterului actual al fiinteilor ca si a tuturor amintirilor istorice, era imobilisataprin pacatele unei Curti desbinate de cele mai ne-iertate scandaluri si prin fireasca el inriurire asupraintregii burnT politice.

Dupa doisprezece anl de casatorie, binecuvintata

1 Bérard, 1. c., pp. 199-200, 296 0 urm.; Iorga, Geschichte des osma-nischen Reiches, V, p. 596 0 urm.

2 Gelzer. 1. c.8 Iorga, 1. c., p. 597.

si

334 !STOMA. STATELOR BALCANICE 61 EPOCA MODERMX

prin nasterea unui fit, Alexandru, in care poporulsirbese isi punea cele mai mail sperante, regele Milan,fiul unei Catargi, ceru despartirea de sotia sa Na-talia, o ruda, fiica lui Chescu, RoMin din Basarabiasi nepoata de fiica a doamnel Roznovanu din Iasi,pentru neintelegeri veclii: el acusa pe regina ca, ar fipus la cale incercarea de a-1 face sa abdice in la-gärul de infringere din 1885. Certele de care stiatpana atunci numal anume cercuri, iesira acum farasfiala in public 0 misiune slrbeasca smulse, in mij-locul unor scene injositoare, pe copilul de 12 aril caretrebuia sa poarte coroana lui Dusan, de linga mama-sa,la Wiesbaden. Milan continua viata sa de jocuri dehasard si de aventuri, pe cind favoritul sat Cristiciconducea tara ca o gubernie ruseasca, izgonind si peMitropolit, care nu voia sa consimta la o desparteniereligioasä a sotilor regali. .

La urma, Mitropolitul cel not, Teodosie, pronuntadivortal, si acum regele, zdrobit de drama pe careinsusi o provocase si stors de viata imposibila pecare o dusese, abdica, la 6 Mart 1889, dupa ce in-zestrase tara cu o Constitutie mai larga in ce pri-veste censul si libertatea presel (2 lanuar). Stiind ca.,liberalii sint un puternic partid in tara, el alese re-genta din mijlocul lor, adaugind pe credinciosul sat,generalul Costa Protici (t 16 Iunie 1892), la Ristici, cerutde tara intreaga. si la generalul Belimarcovici, a caruiactivitate in ultimele imprejurari razboinice meritaselaude. Ministrii, presidati de Sava Gruici, apoi de Pa-sici ( Ministeriul Tare"), ere] radicali. Pe cind regina,oprita de a intra in tara, petrecea in Basarabia, Milancutreiera lumea, usIndu-si in pracerile obisnuite rama-sitele unor puteri care de sigur nu erat obisnuite. Nucredea macar ca e dator s'a crute de presenta sa li-nistea teril pe care din neiertate motive personalenu fusese in stare a o servi: visitele lui la Belgraderat dese, si ele aduceat Serbiei un gol in Vistierie

CONSTITUIREA BULGARIET. UN1REA CU RUMELIA ORIENTALA 335

si copilului regal un gol in suflet. Acesta se puteaacoperi mai greil decit cellalt.

Milan facea politica de partid cu liberalii-pro'gresisti ailui Garasanincare-iscrise in curind cunoscuta scrisoarepentru a-1 acusa de un vechit asasinat, apoi iar cuaceiasi radicali, si cu armata, atitind spiritele si princalatoril in provincie, ca aceia de la Nis. Se vorbi chiarde un atentat contra fostului Suveran. Din partea ei,Natalia se infatisa si dinsa acolo unde sotul el domnise,se plingea Scupstinei si cerea clreptul de a-0 creste fiul ;ea se certa prin scrisori publice cu Ristici si provocaexpulsarea sa, in circumstante neauzite, ca lips& desimt al datoriei si demnitatii: Belgradul fu citeva zilein adevarata stare de revolutie. Milan Isi facu in cu-rind si el aparitia, acelasi om ca si pana acum.Apol, desgustat si de aceasta ocupatie, el declara capäraseste Serbia pänä la majoritatea lui AlexandruI-iii, si, in Mart 1892, el isi vindea si drepturile demembru al dinastiei, si chiar de cetatean sirb, retra-gindu-se in lumea vesela a Parisului.

Nu trecu insa multa vreme, si tinarul rege, caretotusi Meuse visitele la Petersburg si Ischl , sfatuitsi de preceptorul sail, blindul d-r Lazar Dochici, darsi de altii, insela, poftindu-i la masa de seara in Palat,pe regenti, pe cari-i acusa in constiintia sa de reaadministratie si de demoralisarea terii alegerile acutedupa, caderea lui Pasici de Cabinetul Avacumovicl fu-sesera, singeroase, cu un atentat impotriva acestuiachiar, si Scupstina, cu o mica majoritate radicala, fa-gaduia cele mai urite scene ; arestindu-I, dupa isca-lirea actului de abdicare, el se proclama singur Major(1/13 April 1893). Dar noul Guvern al radicali-lor, presidat de generalul Gruici, confisca, mai alesdupa moartea lui Dochici, puterea, cerindu-se tumul-tuos procesul liberalilor.

La eine se mai putea adresa acum bietul copil" ?Dupa chemarea lui, regele infringerii si al scandalu-

336 IST0RIA STATELOR I3ALCANICE IN EPOCA MODERNX

rilor, care, innainte de lovitura de Stat, se impacaseformal cu foasta lui sotie, care Ii vazuse fiul instrainatate i trintise astfel prin el pe radicaliiuritl de dinsul, aparea, la inceputul anului 1894,in Belgrad, unde totul ii fusese iertat. Peste citevaluni, la 16 August 1895, flul saU implinia 19 ani;tinär cinstit si studios, elev al Francesului Mallet,dar si al lui Hitrovo, miop, stingacit, neincrezator,trist, dar bun cuvintätor i doritor de fapte, el nu seputea desface din rusinoasa robie a parintilor saiindusmaniti. Cabinetul Simici, care avea o misiunede conciliare, nu izbuti intro partide. Scupstina radi-card fiind disolvata, se facura, noua scandaluricarora ii urmara demonstratil studentesti pe strade.0 scrisoare furata a ministrului de Finante provocademisia lui si a colegilor lui. Ministeriul lui

fost rector, avu sa se lupte ins& cu aceiasi dus-mani, radicalii, in sarcina carora se descoperi un corn-plot pentru aducerea printului Caragheorghevici.

Acuma regele recurse la alta lovitura. In ziva de21 Malt Constitutia din 1889 a lui Milan era inlo-cuita, provisoriu, pan& la elaborarea alteia, cu cea din1869. 0 furioasä prigonire aduse i arestarea merito-sului profesor Novacovici. Refusul regelui de a da con-gediu tatalui säU rapuse si acest Ministerit.

In 1894, toamna, el facu o calatorie la Berlinintors in tara, se dadu pe mina lui Cristici. Astfelspera el sa scape de jugul liberalilor lui Ristici si deal radicalilor lui Pasici, de mult intors, cum s'a vazut,ca biruitor din retragerea sa cu pensie ruseasca laDunarel. Dar nereusita imprumutului scazuse, cu aju-torul Nataliei, reaparute in Belgrad, pe progresistulNovacovici, care, impiedecindu-se de aceleasi greutAti,cazu. Urma biruinta radicalilor, exploatata fara cru-

1 Léonoff, /. c., p. 97.

marl,

Nicolae-vici,

si,

CONST1TUIREA RULGARIET. UN1REA. CU RUMBLIA ORIENTALI 331

tare, pan& ce atentatul lui Cniajevici impotriva regelurMilan, numit sef al armatei, atentat cu cele mai crudeconsecinte, aduse proscriptia pentru toti.

Casätoria lui Alexandru cu foasta doamna deonoare a mamel sale, vaduva, mult mai in virst&de o reputatie indoielnica, a inginerului Masin, dincare facu regina Draga (August 1900) si moartea, laViena, in 1901, a lui Milan, care parasise din nottam ca protestare impotriva acestel casätorii nepo-trivite i primejdioase, erat faptele de capetenie dinviata politica a Serbiei in momentul cind Statul slayvecin se pregatia de o actiune energica in Macedonia,unde propaganda sirbeasca nu stiuse s& trimeata decitpe despretuitul episcop Firmilian 1.

In tot acest timp se facuse in Serbia politic& anti-austriaca, poate pentru ca filo-austriaca fUsese poli-tica 1111 Milan. Se refusa podul la Mitrowitz, se trecufurnitura de sare de la Austro-Ongaria la Rom&nia,se fund& ziarul de atitare Corespondenta Balcanica" ;se ajunse la razboiul vamal cu vecinii, in sperantade a putea trece porcii, principalul articol de exportal terii, pe la Salonic 2 Diplomatia vienesa sprijiniain chip firesc pe Bulgari, dusmanil i provocatoriiRusiei, prin Stambulov, i aceasta cu atilt mai mult,cu cit in Sofia domnia un fost ofiter imperial si regal,frate cu Filip de Koburg, cumnatul, prin sotia sa,al printului mostenitor Rudolf. Dupa lovitura de Statsirbeasca, supt noul Guvern radical se agita violent, inurma ruperii negociatilor pentru tratatul de comert,chestia Bosniei i Hertegovinei, adapostindu-se nemul-tamitii de acolo, begul Liubovici i Spahici-Efendi.Agitatia lui Catici pentru o confederatie balcanica,visita lui Trikupis, atunci in opositie, la Belgradaceia a studentilor din societatea Obilici" la Severin,

Vladan Georgevici, Das Ende der Obrenawitsch, passim.2 Fun!' Jahre am Hofe des Konigs von Serbien von einem Diplomaten,

Leipzig 1895, p. 86 §i urm.

22

pi

ph

338 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNA

uncle fu primitä cu cea mai mare prietenie de stu-dentil romini, de poporatie si de autoritatI, fura nu-mai incidente fara insemnatate in mijlocul luptelorfurioase ale celor trel partide de interese personale :liberali, progresisti i radicali si a nesiguranteloracceselor de violenta ale unui biet rege cu crestereaneglijata.

'Totu§1 in_acest timp progresele firesti ale terii, careavea pe la 1890 peste 2.000.000 de locuitori, conti-nuaiI, de si incet. Avea pe la 1880, pe Iingã Belgrad,611 totul ,prefacut in sens european i impodobit custatuia printulul Mihail, foarte popular in amin-tirea poporului, i pe lIngä Nis, ramas mai rnult cuaspectul sail oriental, pierzind mult la anexiune, optorase de cite 5-10.000 de locuitorl. coliIe primareerat inca foarte putine, abia peste 600 (cu 36.000de 'scolari i colarite), pe linga cele trei gimnasilcornplecte i cele 20 de gimnasil de patru clase1;legea noua a lui Novacovici dadea scolii primare seseani, cu dol altil de cursuri complementare. Nicl alearmatel nu corespundeat mai mult cu ale vecinilor.Era foarte putin fata, de progresele Bulgarilor. De lairnprumutul din 1875 se continuase cu o ametitoareiuteala pe acest povirnis lunecos. Exportul se indoiseabia de la 1850 (23.290. 131 lei) la 1887 (34.130.038,in alti ani 40, 41 i chiar 44.000.000)2. Cu toatefermele-model de la Topcider i Pojarevat, .agricul-t-ura raminea cu' vechile el datini 3. De la 1.290.000 depord din 1867 se ajunsese, in scadere, la ceva nu-mai peste un milion la 1880-64. De la 1881 la 1887exportul vinului scazuse de la 1.320.000,1a 463.000 g.

Laveleye 1. c., 1, p 292 i urm.2 Iierió Millet, La Serbie economique et commerciale, Paris-Nancy 1889,

p. 21.8 Ibid., pp 25-6.4 ma, p.5 'ibid., p, 102.

1

si

n1

CONSTITUIREA i3ULGARIET. UNIREA CU RUMELIA bR1ENTALk 339

dupa legea din 1861 padurile scadeat necontenit.Crestea insä importul de bumbacuri pentru sateni,

paräsiat portul1, si tot asa si al confectiuni-lor" femeiesti 2. Mobila de fier austriaca nävälia tara 3.

In general, dupa cresterea de la 1850 la 1870 offchiar de la 1871 la 1880, se observa o incetinire aavintuldf sat chiar o marcata retragere 4.

Grecia fusese ocupata, un timp, exclusiv cu luptelehomerice dintre Trikupis i Delianis, care birui pe celd'intait la 1890, dar fu destituit" de rege peste dolani. din causa vesnicelor certe ale aderentilor sal, Hall,Typaldos, Karapanos, Papamihalopulo. Fiul luf Chari-laos Trikupis fusese crescut in Anglia si avea virtu-tile de munca si punctualitate ale invätatorilor saf;respectat in clasele superioare, el nu ajungea sa, fieiubit de popor, ca unul ce era prea tacut i distratpentru aceasta, i apoi impositele petrolistule eratprea grele Cellalt, Delianis, din Moreia, era derna-gogul palicar in .came i oase, popular, vorbaret, deun nationalism aprins si imprudent, foarte iubit detoata lumea : fu ucis fiindca fâgaduia prea mult. In-

rjfljI In aceste lupte de partid pierdeat functiileajutoarele de Stat i platiat contributiile. Invingatoriivorbiat la Camera in admiratia tribunelor. Invä-mintul i finantele, cele tref base ale oficarulStat, nu folosiat nimic din acest potop de frasedin acest iad de intrigi. In 1893, in 1894-5 izbuc-nira grele crise financiare.

In curInd Creta chemä iarasi asupra el' tot interesulnatiiunii. La 1895, Musulmanii, jandarmii i ,sefnl tru-

I Ibid., p. 163.2 Ibid., p. 180 i urm.3 ibid., p. 205 i urm.4 Ibid., p. 162.5.Raston Deschamps, La Gr?ce d'aujourd'hui, Paris, 1892, p. 66 si

urm. El chemase misiunea milliard Vasseur i rnisiunea naval& Lejeune, ea i misiunea trances& a- Luerdrilor Publioe (ibid.).

armata

Si

cari-91

si

340 ISTORIA STATELOR BALCANICE fri EPOCA MODERNA

pelor, se ridicat impotriva noului Guvernator crestin(dupa un sir de Turd), Alexandru Carateodori, repre-sintantul Sultanului la Congresul din Berlin si lost printde Samos. Si in 1896 se del, supt noul guvernator,Turkhan, lupte inviersunate de catre Sphakioti si in-surgenti veniti din Grecia. Europa-si trirnese corabiilesi ceru restituirea Constitutiel de la Halepa, cu nu-mirea unui Guvernator crestin, dar Hulgarul GheorgheBerovici nu fu primit de luptätori, cad cereat auto-nomia. Se facura reforme in ordinea judiciara, si in cepriveste jandarmeria, i consulii supraveghiara aplicarealor, Sultanul facu din Herovici un guvernator pe cindani i un Vizir. Dar in 1897, dupa sosirea lui Zihni-Pasa sit a lui Seadedin-Pasa, unul din prigonitorii Ar-menilor, in calitate de comisar extraordinar, Caneaarse cu cadavrele crestinilor maceläriti.

Acum opinia publica greceasca, atitata de telegramaconsulului elenic din Canea, Ca toti cresting vor fimacelarite, nu mai putu fi oprita. Se ceru si se smulseregelui un not atac pentru indeplinirea Mad! IdaPrintail Gheorghe, cu corabii, apoi oarecare trupe suptordinele colonelului Vassos, venira in Creta, care la10 Februar proclamase Inca odata unirea ei cu Helladalibera.

data aceasta, Puterile blocara coasta cretana,bombardara, i debarcara trupe in citeva locuri. Panain Matt Francesii izgonirä pe soldatii greci, inlocuitiin Iulie prin ai lui Gevad-beit, carora era interzis sali se adauge noua contingente.

Atunci, cu indemn particular engles, cu ajutor ga-ribaldian, comandat de Menotti, fiul eroului italian,teritoriul Epirului fu incalcat de soldatii Eteriei Na-tdonale, in credinta ca o revolta general& a Grecilor,si in Constantinopol, va urma. Turcia declara decirazboiul la 18 April. Flota greceasca, de fapt inferioara,nu facu nimic important. Atacul contra Prevesei

Si

ei

CONSTLTUIREA BULGARIEL UNIREA CU RUMELIA ORIENTALX 341

Ianinel, localitätile In zadar cerute la 1880, si contrapasului Melunei insemna deschiderea ostilitatilor. Cuoastea turcesca reorganisata de un von der Go lz siGrumbkow, dar Inca, slaba, Edhem-Pasa, biruitor laReveni, ocupa Larisa la 25 April, Velestinul aroma-nese, patria lui Rhigas, Farsala (5-6 Maiii) i chiarVolo (8). Mostenitorul tronului, Constantin, care luasecomanda supremä, se retrase in graba ; la Domokosgeneralul Simolenski fu pus pe fuga nebuna (17), pecind corpul din Epir era raspins linga Arta, la Pen-tepigadia i apoi la Gribovo. Numal interventiaunui noü ef de partid, Dimitrie Rail (Rhallys), carefu facut, la 29, prim-ministru, scapa pe rege de furiamultimii, care tot ea-1 silise la razboiul nenorocit.

Tarul facu Turcilor somAia pe care Imparatul Aus-triei o Mouse, in 1885, Bulgarilor. Niel unii, nici aIiinu trebuiail sä invinga. Inca de la 12-21 Maiil se po-runcia suspensiunea de arme. La 18 Septembre era ar-

dar abia la 4 Decembre, dupa ce regele GheorgheIi parasise formal drepturile asupra Cretei, care primiinsa ca guvernator pe printul Gheorghe, mai sus po-menit, se incheia la Constantinopol pacea, cu datoriapentru Greci de a plati o grea despagubire de razboiti.Instalarea printului, pe trei ant, se facu in Decembre1898 numai dupa, ce noua lupte religioase izbucnisera,Candia fusese bombardata de Englesi i ()stile Sul-tanului cu totul scoase de Francesi, desarrnindu-sepopulatda i stricindu-se cetatile 1. La 1899 o adunaremixta de Greci si musulmani verifica budgetul, si pre-sedintele vechil Adunarl, Sphakianakis, se retragea,odata cu trupele rusesti i englese2.

Bulgaria se liberase prin interven0a Rusiei, deter-minata de actiunea bandelor organisate de comite-

1 lorga, /. c., p. 602 ai urm./. c., pp. 438-40 ; Driault, 1. c., p. 261 ai arm.

mistitiu,

'Miller,

ai

342 tSTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNI

tele din Bucuresti si Braila si de grozaviile savirsiteapoi prin razbunarea turceasca asupra poporatiel ne-vinovate. Rumelia Orientala fusese alipita la principatprintr'o miscare organisata de comitetul din Filipopol,care-si avea bandele la indämina; indata dupa lovi-tura din Septembre Europa alergase cu conferinta eisi daduse dreptate, contra Turciei, rasculatilor. Fatade Macedonia se urmase o politica de Stat, care, in-trebuintind simpatiile create in lumea turceasca dedrastica opositie a lui Stambulov fata de Rusia, ca-patase o parte macar din episcopatele dorite, in jurulcarora se putea organisa constiinta crestina slavasupt forma aspiratiilor bulgaresti. Li se parea cercu-rilor conducatoare in Bulgaria ca a venit acum vremeaca actitmea lui Caravelov, la 1880 pe atunci tablourioficiale infAtisati fernel ingenunchiate, Macedo.nia si Tra-cia, care-si aduceat rugaciunile de liberare lui Alexan-dru I-iill, sa fie reluata. Decaderea Serbiei retinuta deluptele interioare, de primejdia continua a tulburarilor,in folosul dinastiei Caragheorghevici, care era sus-tinuta de Rus12 contra Obrenovicilor, comprornisiprin lungul lant de ofense aduse simtului de demni-tate si moralitate publica, slabirea Greciel, supusa,dupa razboit, controlului financiar european, care-1impiedeca pe mult timp mice miscare, si tinuta inloc de tulburea penspectiva a autonomiei cretane,'care parea ca. supt influenta agerului si popularuluiadvocat Lefter (Eleutherios) Venizelos, nu mai voiesteanexarea, nici macar presenta mai departe a nediba-ciului print Gheorghe, ci un regim ca acela din Sa-mos, erall indemnuri pentru a brusca lucrurile, a tul-bura poporatia Macedonia facindu-1 viata imposibila,a intimida pe Turd prin varsäri de singe si atentate,a impresiona Europa, ale calif reforme stingace tre-buiat sa duca fatal la ràzboiii.

1 Laveleye, /. c., IT, p. 51., La dynastie, a, nous acquise, du prince Karageorgevitch"; Le'onoff,

1. c., p. 69.

CONSTITi'IREA itULGUilEt UNlitEA CU RUMELIA OthENTALi 843

Cornitetul macedo-adrianopolitan", condus de Ma--cedoneni cu o situatie in principat si de ofiteri aver':turieri ca Sarafov, II incepu deci singeroasa opera,deosebita de a banclelor grecesti intru atita, lam citacestea precedat imediat razboiul, pe clad bandelebulgaresti erail totdeauna desavuate de Bulgaria ofi-ciala. In Ianuar 1899, un -memoriu bulgaresc catrePuteri cerea crearea unei Macedonii autonome, cu Sa-lonicul drept Capitala si un ,Guvernator pe cinci ani,-din natia predomnitoare". In anul urmator, pe cindse discuta aprins, cu Romania, chestia insulelor Du:naril, represintantul cel mai energic al constiintei aro-manesti in Bucuresti, .tefan Mihaileanu, era ucis,conflictul ce resulta de aici intre Romania sl Bul-garia, cu note cominatorii din partea celeicatre cealalta, supt Ouverntil Carp, cu d. Al. Marghi-loman la Externe, duse pana in pragul unui razbonl.Boris Sarafov, capetenia, pomenita, a agitatorilor bul-gari din Macedonia, irnplicat intr'un complot IrpO-triva regelui Carol, fu dat in judecata la Sofia, dupacererea Puterilor, dar achitat. Urma, prinderea de co-:.mitagil a unel Americane,:' propagandist& 'a Bibliel.miss Stone. Iii sfirsit, in 1902-3, mai pronuntat dinziva de Sfintu' Hie, 20 Iulie (2 August) a anului 1903,avu loc cea d'intaiii mare interventie revolutionara,

represiunea turceasca fu nemiloasa, asa incit seputu vorbi de 215 sate arse, de 25.000 de victime.Era dupa seria macelurilor armenesti incheiata la 1897,

soldatii, in mare parte asiatici, intrebuintat acelasisistem ; Albanesii, basbuzucii facura inzecit mai multrãfl decit trupele, urmind exemplul dat in Asia;deCurzi, si ei dusmani ereditari al crestinilor. Repre-siunea cuprinse intregul teritoriu locuit de Bulgari,3,§a incit era visibila aplicarea sistemului hamidian,de pacificare prin distrugere. Biserici si manastiri arse,preoti batrini ucii, oameni taiati in bucati si datlpe foc, copii aruncati in cuptoare, femei violate si

si

d'intaia

si

si

344 ISTORIA STATELoR BALCANICE IN EPOCA MODERNK

macelarite; si la Chirchilise (Lozengrad), locul viitoareiAlbanesil uciser& lumea pe strada i luara

fetele pentru harem'.Ca si in casul Armenilor, Europa lua numai ma-

surl pentru mentinerea, prin reforme asemenea cucele din Creta si din provinciile slave innainte de1876, a stapinirii turcesti. Proiectul, aprobat, al con-sululu din Salonic, Steeg, prevedea guvernatorspecial, numit cu voia Puterilor, inspectori europeni,budgete regulate pentru fiecare vilaiet. Pe cind Poartanumia comisiuni de cercetare, la Constantinopol siMonastir, Hilmi-Pasa capata administratia Macedo-nier, cu directori"-ministri ca aceia din RumeliaOrientala, intre cari i un director politic", ca unfel de presedinte al Consiliului; se dadea voie i cresti-nilor a fi jandarmi, pe ling& temutii jandarmi albanesi;se luau masuri pentru o mai buna justitie. Se mersemai departe Inca prin proiectul ruso-austriac, elaboratde baronul Ca lice, represintant al Imparatului-rege.Guvernatorul era numit pe trei anT, jandarmeria aveasefi europeni, comunele stringeail impositele 2 Eravorba, cum o spunea Steeg, de o larga independent&locale, care sa impiedece tendintele de apasare acelorlalte nationalitati din partea aceleia cari si-aranexa o provincie la Statul et deosebit, de slabireaputerii agitatorilor politici" asupra unei poporatil ne-multamite de conditAile economice, sociale, administra-tive si fiscale, de suprimarea abusurilor" 3. La 25Februar 1913 Poarta declara ca se invoieste si laaceste masuri, pe care le privia de alminterea ca ,, in-tregire" a propriului sat proiect de reforme. Costa asade putin i multamia pe atitia!

Populatia macedoneana nu era in masura sa ju-

1 I. F. Voinov, La question macidonienne et les réformes en TurquieParis 1905, pp. 112-7

2 lorga, 1. c., pp. 599-600.8 Voinov, 1. c., pp. 129-30,

rasplatiri,

frances

CONSTITUIREA BULGARIEL UNIREA CU RUMELIA ORIENTALX 345

thee, ba in mare parte nici sa cunoasca ceia ce seMeuse pentru dinsa fara deosebire de natie §i dereligie". Emir ins& agitatoril politici" interesatl caacest not regim, chiar daca ar fi aplicat cu sinceri-tate, sä nu prinda. E1 voiair anexarea la Bulgaria orimacar fasa pregatitoare a autonomiei, slab legata deImperiu, pentru cele 2.000.000 de locuitorl, dintrecari n1.200.000 de Bulgarl".

Marea insurectie din vilaietele Monastir" undese prädä de comitagii frumosul centru aromänesc Cru-evo I Adrianopol", unitä cu aruncarea born-

belor din Salonic, Cu uciderea de un jandarm a con-sulului rus de la Monastir Albanesii din Cosovoimpu§cara pe Gel din Mitrovita fu raspunsul lor.Care putea sa fie atitudinea Guvernulul bulgar?el era credincios principiulul cã fara Macedonia eimposibil ca un Stat bulgar independent supt rapor-turile politic, spiritual §i economic, sa se desvolte,cad va fi lipsit de fortele, de spatiul si de buna starenecesare. Daca se iea micii natil bulgare§ti un milioride Bulgari din Macedonia, ea va fi foarte slaba incomparatie cu popoarele circumvecine §i ea va fi tot-deauna strinsa (pressée) de dinsele. Dad, Statul bul-garesc nu debu§eaza la Marea Egee, el va fi osinditsa fie tributar, supt raportul economic, al Constanti-nopolei, al Marii Negre §i al Dunärii. Pentru ca Bul-garia sa poata exista i prospera, trebuie sa imbra-ti§eze toate terile bulgäre01 2" . Ceia ce nu impiedeca,la 4 Februar 1913, pe primul-ministru Danev sa facain plina Sobranie aceastä declaratie: N'avem nidointentie de cucerire cu privire la Macedonia, §i vomfi fericiti daca se restabile§te ordinea in aceasta tara

se asigura conationalilor no§tri din aceastä pro-vincie dreptul individual." El cazu pentru masurile cecrezuse ca trebuie sä iea, dupa cererea Rusiel, impo-

Ibid., p. 153.2 Ibid., p. 191.

i

ei

346 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOBA MODERNA

triva comitetelor" si totusi un Guvern mai turcofil",al lui Petrov si Petcov, II lug succesiunea. Si, iarasl,contra asteptarilor, acest Guvern pacific" vorbiaTurciei la 10 August in acest limbagiu. Ea, Turcia,prin masurile ei recente de prigonire, a exasperatmai mult poporatia bulgar'a si a intetit (ravive) mis-carea revolutionara, din acele provincii", persecutind,terorisind si ruinind populatia bulgareasca, in oraselemarl ca si in satele cele mai mici", i urm5 toatalista pàcatelor, de deosebite grade, savirsite ,in vi-laietele alonic, Monastic, Uschiub .si Adrianopol",ceia ce a aruncat in Bulgaria peste 6.000 de fugari.Se adaugiat i incalcarile clerului grec, care rapiabiserici i distrugea cartile slavone, abusurile contraproprietatii teranestl bulgare, pe care Musulmanii vreails'o traga la dinsii, lasind pe sateni in stare de ser-bie, inchiderea scolilor de administratia otomanaarestarea celor banuit,1 cu miile. Peste citeva sapta-mini, printul se plingea Puterilor Ca pe linga exter-minarea populatiei bulgare in provinciile europeneale Turciei" mai vine, pentru a tulbura pacea, i mo-bilisarea din partea Imperiului, cu intentia de a in-treprinde la un moment favorabil o actiune dusma-noasa impotriva Principatului", ceia ce trebuie saaduca fatal o intilnire armata intre Turcia si Bulgaria",daca Puterile nu intervin. Altfel i principatul va fisilit a lua masurile de nevoie pentru a fi gata lamice eventualitate si a se proteja impotriva oricarilsurprinderi" 1.

E imposibil sa se piarda din vedere, dupa cele cecunoastem cu privire la apucaturile si metodele di-plomatica ale Departamentului Asiatic din Petersburgsi ale agentilor sal din Balcani, legatura dintre acesteamenintari formale, carora Ii corespundeatl fireste si

Ibid., p. 190 §i urm.

pi

pi

CONSTITUIREA BULGARIEI. UNIREA CU RUMELIA ORIENTALA 347

pregatirile necesare, i scenele de odioasa decadent&bizantina, care, cu stiinta consulului rus, se petrecurala Belgrad, in Iunie 1903.

Regele Alexandru adoptase, de la o casatorie care-1facuse, oricare ar fi fost criticele lumil. pe deplin fe-ricit, o politica de impaciuire. Radicalii fura rechemati,si noua Constitutie, data, in deplina intelegecre cu par-tidele, la 1901, cu prilejul aniversdril de cinzeci deani a plecarii Turcilor din lielgrad, creind un Senatponderator, restituia totusi natia in drepturile el. I seraspunse prin sosirea la Sabat, in 1902, a unul aven-turier, n uniform& de general sirbesc, care voia, saproclame rege pe printail Petru Caragheorghevici. Prinmina credinciosului general Tintar Marcovici, Arominde origine, se amina, deci, la 7 April 1903 si aceastaConstitutie din 1901, pentru a se face, cu autoritateaabsoluta a regelul, procesul radicalilor. Dupa o seriede incercarl neizbutite, se ajunse la complotul din 10Iunie, ziva uciderit printului Mihail. Condusl de cumnatulreginei, colonelul Masin, care nu putea sa se irnpacecu ideia cä s'a ales ca mostenitor presumptiv frateleDragel, locotenentul Nicodim Lunievita, ofit.eril iniiaiin complot patrunsera in ingustele incaperl ale Ve-chiulul Conac, unde locuia famiaa, regal& i, dupd cecautara prin toate odaile victimele ce-s1 alesesera, lestrabatura, cu gloante i loviturI de sabie, aruncind,cu o barbarie africana, trupurile singerinde de pe mi-cul balcon al fatadefl. Marcovici si Nicodim fura ucislin oras, pe dud lumea, care iubia pe Alexandru, sescula nedumerita i ingrozita la zgomotul detunatu-rilor de arma, carora, in faptul zilei, ii urmara sal-batece semne de bucurie, clopote, musici, steaguri,desfasurate. In bisericuta Palilula, cu hramul Sf.Marcu, unde doarme nenorocitul print tinar Milan,fura ascunse pe furis, in pamintul abia scormonit, cele

1 Revelatiile unuI Frances, In ziarul Echo de Bulgarie pe Novembre1913.

348 ISTORIA STATELOR BALCANICE tN EPOCA MODERNA

doua cadavre. Am väzut insumi scindurile nesigurecare le acoperiati, meschinele crud de tinichea cuinscriptia Cralt Alecsandar", Cralita Draghina",am fost mi§cat de imensa multime a oamenilor sa-raci, a femeilor In negru, a copiilor, cari veniat sälipeasca o luminarica de ceara in preajma loculuicare cuprinde urmele celei mai odioase crime politicea veacului.

Scup§tina pentru alegerea regelui fu convocata, suptregimul Constitutiei lui Alexandru, restabilitä, de Mi-nisteriul Avacumovici, aruia asasinul colonel Ma§inII d'Aduse puterea. e sfir0se cu Obrenovicii §i rudelelor: Velimir, fiul natural al lui Mihail, murise la Munchen,unde traia intr'o societate de arti01, fiul natural allift Milan cu Artemisa Cristici era sa faca a se vorbi maitärziti numai de dinsul. Principe le Petru Caragheorghe-viol, acum in vristã de 57 de ant, §i parinte a dot

Gheorghe i Alexandru, fu proclamat rege i, Med,

a putea sä. spuie un cuvint de desaprobare pentrucele IntImplate, primi. Era sä domneasca prin aceicari-i d'aduserä tronul, supt regimul Constitutiei din18 Iunie, care inlatura Senatul in folosul SeuNtinelalese prin scrutin de lista 0 care trebuia sa fie, euun numär dublu, o Mare ScupOina, pentru casurilein care la Bulgari se cerea Marea obranie. Europa,afara de Austria i Rusia, cea d'intait cu infierareaasasinatului, nu-1 recunoscu, 0 Anglia I0 retrase mi-nistrul din Belgrad.

Sa", se adauge ca, de 0 raposata sotie a regelui Petrufusese fiica printului Nichita, relatiile lui cu fostul socruerail foarte rele, i aceasta se vazu 0 din casatorialui Mirco, al doilea dintre fiii suveranului muntenegrean,cu d-ra Constantinovici, ruda a Ancal i Ecaterinei,prietenele lui Mihail, strabatute de gloante ling& dinsul.0 principesa muntenegreana luase pe fratele lui Alexan-dru al Bulgariei, pe principele Francisc-Iosif, in-rudit cu dinastia englesä. Aliat din 1896 cu Casa dom-

si

fii,

1-10

CONSTITUIREA BULGARIET. UNIREA TJ RUMELIA ORIENTALX 349

nitoare a Italiel, prin casatoria fiicei sale Elena cuviitorul rege Victor Emanuel, cu dinastiile germanestrins legate familiar intre ele, prin casatoria moste-nitorului sat cu ducesa Jutta de Mecklenburg-Stre-litz, crescut ca situatie prin insusirea la 1900 a ti-tlului de Altetä Regalä, batrinul principe-poet, a caruiimportantia europeana, crescuse mult, strinse legaturilecu poporul sä, prefacind regimul constitutional din1868 si 1874, cu un Senat legislativ i ministri, inacela al Constitutiei din 1905 cu presä libel* Con-siliu de Stat, Curte de Conturi i Scupstina de 4ani, in parte aleasa de tara. In noua viata de partide,destul de tulburata ea produse i un complot contrasuveranului , Serbia era banuita a-0 are mina.

Cit priveste Grecia, deocamdata ea Ii usa puterilein lupte stricatoare de partid, intre Tricupisti, Gon-d* acum de Theotokis (prim-ministru 1899-1901,1903-9) si Delianiti, nationall", al caror sef fu ucisde un individ nemultamit pentru oprirea jocurilor denoroc (la 1903), si cari se impartira dupa disparitia se-fului in aderenti al lui Rail (prim-ministru in 1901-3)si ai lui Mavromihali, descendent al beilor din Maina.Cind nu era vorba de interese materiale, luptatelectualilor" se dadea pentru sail contra traducerilScripturii in limba vulgar& on pentru sail contra pu-rismului traduceril lui Eshil2.

Astfel Bulgaria 141 putea permite luxul unuipentru . Macedonia, reclamata intreaga ca dreptul

el exclusiv. Austria si Rusia, care intielegeaapastra totusi un rost in Peninsula i pe care le arne-ninta de o potriva idealul acestui pupil al rivalitatii

I Pentru a pAstra regimul de proprietate mica primejduit de cum-pArarea In masa a pAminturilor turcestI, se hotArIse. pe la 1890, clnimeni nu va putea stApIni maI mult de 20 de mAsurI (Laveleye,1. c., II, pp. 189-90)

2 Krumbacher; din Miinchener Neueste Nachrichten".

a-si

',

in-

SAZ-

boit

350 ISTORTA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNA

amindurora, care crescuse prea rapede si se incredeaprea mult In puterile lui, intervenira. Dupa visita Ta-rului Nicolae la Viena si la Miirzsteg se ajunse lahotaririle din aceasta din urma localitate, care seprefacura apoi, la 22 Octombre, inteun regulamentdefinitiv pentru Macedonia. El prevedea controlul re-formelor de cite un agent civil al Becarii din celedoua Puteri care devenisera de fapt protectoarele Ma-cedoniei, numirea unui general european ca sef aljandarmeriei, incercarea de a se crea vilaiete pe na-fionalitag, pe linga ajutarea celor pagubiti si a fuga-rilor, restabilirea bisericilor si scolilor distruse si li-centiarea redifilor, disolvarea trupelor de basbuzuci.Nu-i mai raminea Bulgariei decit sä incheie cu Tur-cia un tratat pentru oprirea actiunii bandelor: ofiteriibulgari earl le condusesera pana acum erail sa fieretinuti si iesirea cetelor innarmate oprita, ceia cese si racu, in chip cinstit, primejdia macedoneanafind un element de anarhie in principatul insusi.

Dar Sarafov (ucis in 1907 de oarnenii lui Sandan-schi, partisanii Macedoniel autonome) continua peseama lui luptele prin vai ale comitagiilor, mai multimpotriva Grecilor, cari-si. aveat si ei acum in Sudbandele lor, supt eroul" Paul Melas, iar in Nordnumal arhiereii. In 1906 vara, ca o rasbunare natio-nala, Bulgarii din Varna, Anchial, Filipopole si Steni-maca, ba chiar din Rusciuc, navalira, dupa meetin-gurile din Sofia, asupra bisericilor, scolilor, cluburilorgrecesti si facura ce facusera si la Ohrida, stergindinscriptiile sacre, schimbind hramurile, reducind inmina asezamintele rivalilor. 0 mare parte din popu-latia greaca nevinovata (13.000 fava de 20.000 deBulgari in Filipopol; 7.000 de Greci, de origine aro-maneasca mai mult, fata de 5.000 de Bulgari in Steni-maca-Asenovgrad, 6.000 de Greci fata de 9.000 de Bul-garb in Varna, 5.000 de Greci, cu un episcop, la An-hial) fugi, si Guvernul elin trebui sari caute adapost

GONSTITUIREA. BULGARIEL UNIREA CU RUMELIA ORIENTAI.A. 351

in Tesalia. NicI Turcia nu facu observatii, nici Eu-ropa, asa de miloasa innainte, nu interveni, cu toateplingerile Greciel si ale Patriarhiel, impotriva acestorbrutale caleari de drept.

Bulgarii se sfortail si impotriva Sirbilor, si Greciimai ales impotriva Arominilor, sute de mil de oa-meni, cari, de la disgratiarea in Bucuresti a celuid'intãiU si singurului in adevar destoinic sef al lor,Apostol Margarit, razimat pe sprijinul clerului catolic,frances i italian, nu-si mai aflail conducatorii, de sila cererea Guvernului romin Turcia II recunoseuse, in1905, nationalitatea, dar MIA a se putea organisao .Biserica nationala. La Bucurestise rupsesera rela-tiile Grecia in 1892-6 pentru casul Zappa,se ti-nura intruniri impotriva Grecilor asasini in Macedonia(lunie 1906), in aplausele Bulgarilor devenitd astfel aliatiinostri in Belgrad, in schimb, o strada era numita:a Atenei ministrul de Externe, generalul Lahovari,primia, incurajindu-I, pe demonstrantil incalziti de in-dignarea impotriva unor procedari neauzite. Se facuo intervet*e la Atena, de uncle se raspunse cu ne-vinov4ie ca lucrurile ce se petrec in Macedonia,poate regretabile, sint de resortul Patriarhiei, careatirna de alt Guvern decit de eel grecesc. Dupa nolmanifestant la Braila, mai tarziil la Galati fu de-vastat si consulatul Rusiel se hotari a nu se re-innoi conventia comerciala care expira la 1-la luliesi a se expulsa acei supusi elini cari, ea bogatulbancher Hrisoveloni, fusesera dovediti ca ail legaturicu societatile de propaganda revolutionara de acasa.Era vorba de boicotarea Grecilor. Dar fortele mace-donene instrainate nu se intoarsera, cum li cerea in-

Ministrul de Instructie bulgar, d Sismanov visitase Bucurestii,cAutInd o apropiere, Inca. din R 00. (Iorga, Romdnia, vecini sdi $iwhestia Orientulla, Bucuresti, 1912, p. 3 si urm.). Dar in Iunie 1907abordarea unui torpilor bulgar la Rusciuc, de vaporul de pasageriromin, aduse insultarea grosulanA, de ofiteri, a funetionarilor nostri;ibid., p. 38 0 urm.

cu

pi

, pi

352 ISTORIA STATELOR BALCANICE iN EPOCA MODERNi

vatatoarea de la scoala romina din Constantinopol,pentru a lupta fata 'n fata cu dusmanul, si ideia unorbande opuse bandelor fu desaprobata de toata opiniapublica a unel eri blinde i omenoase. Asasinarea mo-rarului grec din Giurgiu, Constandatos, de si n'o pe-depsira juratif, fu infleratä de toata lumea cuminte.In vara anului 1907, MIA a se indeplinit cererile ro-manesti, Rusia aducea, supt Guvernul Sturdza, -o re-luare a relatiilor, de si tot atunci ministrul de Raz-

generalul Averescu, aparea la Constantinopol,Jar, in acest timp, Europa care impusese Turciei,

prin somatiile flotei sale la Lemnos si Lesbos, pri-mirea de agenti flnanciari crezind ca, macar pecitiva ani, supt regimul jandarmilor crestini al gene-ralului italian Robilant, care deveni, prin masurile dela 1908, un Pasa otoman, s'a restabilit pacea mace-doneana, alerga la cellalt foc, care se aprinsese dinnot in acelasi an, in Creta.

Impotriva printului Gheorghe, ajuns la autocratismdin necunoasterea imprejurarilor cretane, se ajunse larascoala din Mart 1905, opositia Jeträgindu-se lamunte", unde se forma. iarasi Adunarea Nationalä,care reveni la vechiul punct de vedere al unirii cuGrecia. Ea resista mai multe luni Europel si se im-paca numai cu conditia plecaril printului. Regele Gheorghepastra ins& dreptul de a numi un comisar general, siaceste functiuni fur& incredintate de el pasnicului Ale-xandru Zaimis, fost prim-ministru, care dadu armatei

jandarmeriei oflteri greci i presida la evacuarea insuleide trupele europene. In Samos, beiul Kopassis provocaAdunarea, adevarata stapina a teril, i aduse ras-coala din 1908 de la Vathy

I Miller, 1. c., p. 472.

boit,

pi

CAP1TOLUL al XXII-lea.

Revolutia turceasca, din 1908. Consecintele e. AnexareaBosniei si Hertegovinei. Independents, Bulgariei.

Lupta aliatilor crestini pentru Tracia si Ma-cedonia. Discordia dintre dinsii si noul

Pacea din Bucuresti (1913).

Dar, a doua zi dupa intelegerea austro-rus& dinReval, care constata succesul celei de la Miirzsteg sihotaria liberarea partial& de control a administratieimI Hilmi-Pasa in Macedonia, la 3 Mlle 1908, raseoala,in micul centru macedonean Resna, a ofiterilor Enver

Niazi, apartinind organisatiei revolutionare secrete,imprumutata de la crestinil pe cari veniser& sari tiein friti, i restabilirea de catre Sultan, docil in aparenta, aConstitutiei lui Midhat, schimba infatisarea si in cu-rind si soarta Imparatiei. Nu mai era de acum in-nainte o Mace&nie de tulburat sat de impartit : JuniiTurci, proclamind principiile Revolutiei francese, de-clarati in acelasi timp ca asa-numita Macedonie e omostenire parinteasca, inalienabila de Imperiu, ca lup-tatorii crestini, dintre earl multi mai ales Bulgarise unira cu ostile Libertatii si mersera cu ele la Con-'stantinopol, participind la luptele contra reactiunii,n'at decit sä paraseasca pusca si hangerul pentru easa apere pe cale constitutional& dorintile locale, caci

23

resboil.

zi

354 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNA

de dorinti nationale nu mai putea fi vorba, odata cetop eraft cetdcenf, dect top erail Osmantn in Statul Os-manliilor, iar Puterile nu mai aveat ce cauta pe unteritoriu unde poporul otoman venia sa indeplineasca,MIA nicio partenire opera civilisatiel. De fapt, ca inFranta anului 1789, dusmanil de panA atunci, turd

crestini, bulgari i greci, se impacara, pana la im-bratisari publice. Partidul vrhovistilor" fu invins deal lu Sandanschi, care doria, am spus-o, osebirea informe autonome a Macedoniei, dar se ridica acum,vorbind limpede si in noul Parlament al Imperiului,care cuprindea, ce e drept, pe linga 27 de Greci22 de Albanesi, ba chiar pe linga 10 Armeni, numai5 I3ulgari, 4 Sirbi i un Aromin, d-r Filip Misea,re-presintantul curentului not otoman, d-r Dorev, caarate hotarirea unei parti a Bulgarilor macedoneni dea lucra pentru innaintarea provinciel in margenileideil de Stat" otomane. 0 noua lege scolar a. nu mul-tdmi insa pe nimeni.

Dintr'un asemenea Imperiu, strict si unitar national,nu mai putea face parte Bulgaria, care de mult nu-siplatia tributul si de atitea ori amenintase Putereasuzerane, dupa aspre mustrari, cuTrazboiul. Ofensatrecerii cu vederea, la o invitatie, a agentului diplo-matic nu mai era de sigur necesara. Astfel MinisteriulMalinov 1uà intelegere cu printul Ferdinand pentrudeclaratia independentei, dupa o ea-Mode a acestuiala Viena (5 Octombre). Prin conventia din Mart 1909,intarita la 19 April, conventie propusa de acela pecare discursul de deschidere a Parlamentului otomanIi califica de vane al provinciei Rumelia OrientaI4,,se fagadui Turciel, in schimbul tributului ramas inurma si al drepturilor pierdute, o suma de 100.000.000de mare'', pentru care ambasadcral Rusiel la Cons-tantinopol dadu chitantd c s'a trecut in seama banilordatoriti de Poarta Tarului celuilalt. CuItului musulman

si

si

08

REVOLUTIA TDRCEASCX. DIN 1908 356

i se crea, tot odata o mai buna situatie. 0 conventiede comert fu pusa in discutie.

Aceasta schimbare insemna insa mai mult decitatita. Dad, alegerea locului, Tirnova, poate fi pusa inlegatura cu Constitutia votata aid, titlul de Tar pecare lua Ferdinand I-iil, de Tar al Bulgarilor", aveaevident sensul restabiliril Bulgariei imperiale de odi-nioara tinzind catre stapinirea Constantinopolel, panala zidurile careia mersesera ostirile lui Simion pentrua-si proclama acolo noul Cesar. De i, in starea incare luptele de partid inviersunate aduseser'a opiniapublica, aceasta masura n'avu rasunetul asteptat, desi se gasira in tabara socialistilor de model rusesca agrarienilor terani, asemenea cu dInii, oameni carinu voira sä recunoasca noua Coroana a suveranuluipentru ca ea nu fusese oferita, ca in Romania la 1881,de Corpul legiuitor, ci fusese luata de acestaprintr'o usurpare" a drepturilor nationale, Japtulindeplinit" din Tirnova e de sigur unul din cele maiimportante acte ale istoriei nationale bulgäresti. Unintreg program imperial statea in acest titlu al Ta-rului neincoronat Petru ortodoxul, primise sfin-tul mir la manästirea Jicia, dar Ferdinand ramasesecatolic primeidia putea fi numai in prea rape-dea i literala lui indeplinire. Din partea lor, Puterilezabovira cu recunoasterea noil stall de lucruri : primitfoarte bine la Petersburg, unde merse pentru a luaparte la inmormintarea Marelui-Duce Vladimir (Fe-bruar 1910), Ferdinand nu aducea de acolo unsprijin al noii sale situatii, dar, indata dupa inche-ierea Conventiei cu Tut cia i innainte ca ea safie intarita de Parlamentul otoman (6 Maill), Tarulfelicita pe noul \far" regal, si acum Serbia, Ro-mania, Italia 41 dadura i ele recunoasterea. Visitala Londra si Paris a Tarului si a Tarinei Eleonora,näscuta principesa de Reuss, crescu siguranta i pres-

sau

si-1

si

356 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNI

tigiul dinastiel. Marea Sobranie din 1911 vota, nufara lupte urite a doua zi dupa discutiile aprinsecu privire la punerea supt acusatie a ministrilor stam-bulovisti schimbärile cerute de noua situatie poli-tica a teril.

Puterile germane se ingrijisera in 1908 mai multde fixarea legaturilor financiare ale Taratului cu Corn-pania Cailor Ferate Orientale, confiscate in partede Bulgari in care erati amestecate atitea capi-taluri europene. Incurcaturi marl parea ca poatesa provoace insa alta hotarire cu aceiasi data: aceiaa Austro-Ungariei de a-si anexa definitiv Bosnia siHertegovina, pana atunci ocupate" numai de dinsa.In schimb, din sangeacul Novi-Bazar se retrasera gar-nisoanele imperiale. Turcia, care vedea acum ce mos-tenise de la Abdul-Hamid, nu putea opune altcevadecit hotarlrea opiniei publice de a boicota marfurileaustriace. Prin conventia din 27 Februar 1909, Mi-nisteriul turc consimti a primi ca echivalenta pentruparninturile vacuf", in legatura, cu moscheile defapt insa ca despagubire suma, foarte insemnatäin aceste imprejurari. de 54.250.000 de coroane, fa-gaduind pe linga aceasta concesii fat-a de viitoareapoliticA economica a Junilor Turd si paräsirea drep-turilor decurgind din capitulatil. Locuitoril noilor pro-vincil cesaro-craiesti capatara ceva mult mai putinfolositor, o Constitutie, drept compensatie pentru dis-paritia visului lor national de unire cu fratii sirbi dedincolo de Drina, dar hotaririle Dietel din Seraievotrebuiail sa fie aprobate la Viena sail la Pesta.

Lovitura data Serbiei i Muntenegruluitrezi insa in a-mindoua aceste teri cea mai adinca i legitirna du-rere. Se putea crede cã un razboiti va izbucni intremicul Stat dunärean Si monarhia care-sl crescuse in-tinderea In dauna intereselor nationale ale acestuia.

Se nadajduia sprijinul Rusiei In partidul razboinic,

,

REVOLUTIA TURCEASCi DIN 1908 357

condus de printul Gheorghe, mostenitorul de tron, fireaprinsa si nestapinitä, care indemna catre inceperea osti-

orice ar fi sä se intimple pe urma. Dar Rusia,intimidata de Germania, interveni ea insasi pentru asili Serbia la o declaratie de pace si renuntare; la 9Mart, Guvernul din Belgrad declara deci ca se lasain seama Puterilor, i anume fard, reserve. I se mul-tami prin rdspunsul Austro-Ungariei, dictat de Anglia,ca monarhia nu vrea 6a, impiedece puterile de apa-rare ale Serbiei in desvoltarea lor normala. Tratatulde corned, mult zabovit, lua apoi fiinta in 1910.Printul Gheorghe, acusat de opinia publica pentrufapte de brutalitate, II parasise drepturile de mos-tenitor la 25 Mart 1909. Ministeriul de coalitie facuapol loc, la 13 Octombre, Ministeriului Paici, refacutindata cu tineri radicali, gospodärie comuna slaba,care se isprävi cu formarea in 1911 a Ministeriuluivechit-radical Milovanovici.

Folosul Muntenegrului, care arneninta cu neobser-varea tratatului din Berlin in ce priveste restrictiileimpuse independentei sale, fa mai mare. Aceste res-tricii la portul Antivari, inchis corabiilorde razboitr, la intarirea granitei de spre Scutari, carzura prin actele din April. dar Antivari ramase totusiport de corned. In cursul marilor serbäri pentru dom-nia de 50 de ani a priatului i se facu de Scupstinapropunerea de a se proclama rege, si Nichita luasaceasta hotarire la 29 August 1910. Regele Muntene-grului rivnia posesiunile seniorilor Zentei medievale siel ii avu partea in rascoala Malisorilor din NorclulAlbaniei. Dar expunerea acestei rascoale apartine

cruciatei" urmatoare.

Läsind la o parte faptul cã masura Austriei fusesehot5rita in plin5 intelegere cu Germania, care lua asu-pra-si, cum s'a spus, sarcina de a impiedeca protes-

litatilor,

privitoare

1-in

358 1STORIA STATELOR BALCANICE fN EPOCA MODERNA

tarile Rusiei 1, impotrivirea la consolidarea i innalta-rea Bulgariei nu putea sa vie din partea Grecilor.Acestia asteptail in liniste alipirea Cretei la regatulEladel, care, in ultimele timpuri, trecind prin cea maigrea din crise, asemenea cu aceia care costase peOthon tronul sat, ajunsese la o situatie stabila,pe care n'o astepta nimeni, prin interventia sigura desine a unui strain", Cretanul Venizelos.

Declaratia de unire a Cretei gasi la Atena un Mi-nisteriü cu care nu se putu intelege Gu-vernul revoluOonar din insula, presidat de Micheli-dakis i avind intre eel patru membri ai sai i pe insur-gentul de odinioara contra printului Gheorghe, pe acestfost agitator pentru autonomie, Venizelos. Grecia nuindrazni sa se miste, lasind pe Cretani sa introducain viata lor administrativa i judecatoreasca toateformele obisnuite in regat si asteptind o hotarire a Pu-terilor, care veni numai in Octombre 1908, zabovitoare

neclara. Totusi trupele europene parasira cu totulinsula, dupa ce se facuse incercarea cä ordinea pu-blic& e pastrata i Musulmanii sint asigurati de (niceprigoniri. Cind Guvernul merse mai departe i ordonaridicarea steagului elin la Caneia, corabiile de obser-vatie aparurä &Aura' jos cu ghiulelele. Calätoriileregelui Gheorghe la Paris (Iunie 1909) si la Roma(Iunie 1910) pentru cistigarea unei solutii potrivite inchestia Cretei nu izbutira.

Din ce in se mai mult Turcia constitutiona1a simtianevoia de a se intari moraliceste printr'unParlamentul din Constantinopol Ii arat& dorinta cainsula sä rämlie otomana. Atitudinea Guvernului june-turc se facu indata si mai indrazneata: era vorba derechemarea ambasadorului din Atena, de trimetereaunei flote in apele Cretei. Ea sili Guvernul Rall la de-claratii pasnice Creta e in minile Puterilor "apoi la declaratii umilite, intovarasite de apelul la Eu-

Miller, 1. c., p. 482 0 urm.

Theotokis,

1

I-ia

ei

ei-I

rezboia.

REVOLUTIA TURCEASCA DIN 4908 359

ropa (August), ceia ce-i rapi cu totul prestigiul, cres-cind nemultamirea publica intr'un moment cind, afaradoar de Serbia, toata lumea folosise din lichidareaTurciei vechi. Si situatia economica se inraufatise:productia scazuse in general, exportul era mai micdecit in alti ani, cu o crestere a mportului pana lapeste 15.000.000 de drahme; emigratia ajunsese asa demare, Inch la recrutare jumatate din tineri nu se pu-teat presinta. Situatia culturala nu era mai buna:din 2.600.000 de locuitori, aproape 700.000 erat a-nalfabeti (dar numal 665.000 barbati), de si numarulscolilor elementare crescuse la 3.600 (din care a-proape 700 pentru fete; scoli elenice" 284, gim-nasil 41, pensioane 41, scoli normale 4, seminaril 3,scoli de comert 6, scoll de agricultura 8, un Politeh-nic, o *coala de Frumoase Arte1).

Inca din August 1909, armata, Liga Militara", ceru,prin maiorul Zorbas, o reform& noua legede organisare (se hotari apoi serviciul de 2 aril, cu11 in reserva Intäiü, 19 in a doua, 7 in garda natio-nala), ridicarea budgetului ei la 23.000.000 de drahme,scoaterea din armata a fiilor regelui, carora li se atri-buia vechiul nesucces in Tesalia i cel not in Creta,fara a vorbi de candidatura zadarnica a printuluiNicolae in Samos; Universitatea trebuia purificata".La 17 lulie, dupa tulburari de strada, Theotokis pa-rasise puterea: Ministeriul Rail cuprindea tot oamenicu nume marl, Zographos la Externe, Miaulis laMarina, Delianis la Justitie. El nu dura, mult fata decererile milita:re i facu loc la 20 August MinisteriuluiMavromihalis, sprijiniti si de Theotokis, rugat pentruaceasta concesie de insusi regele Gheorghe: era tul-burarilor nu inceta, de si se luara mäsuri energice

1 Sooietatea pentru desvoltarea invdtämIntulul", fundatA In 1836,are un budget de peste 300.000 de drahme Dr. Arsaki, ministru alToriI-RomeinestI supt Regulamentul Organic, i-a läsat o mare averepentru a face i intretinea scoala normalti de fete (1.500 de eleve) care-ipoarta numele, Arsakeion (v. Deschamps, /. c., pp. 335-6),

militarä:

360 ISTOR1A STATELOR BALCANICE EPOCA MODERNA

contra locotenentului de marina Typaldos, care ataca,Salamina i fu prins luptind. Adunarea lucra suptpresiunea oflterilor, cari nu stiat macar ce sa-1 ceara,

o puneat sa voteze cu gramada legi nesabuite, iz-gonind dupa plac pe ministri. Zorbas Mai parte dinMinisteriul cel de-al treilea al noii ere, pe care-I formala Februar 1910 Stefan Dragumis, care incepucu votarea unui imprumut de 150.000.000, pe lingaaltul de 90.000.000, pentru ca in sfirsit cursul fortatsã inceteze Era vorba acum sa se cheme Constituanta

Cu aceasta insa nu se capatase nici o solutie inchestia Cretei, nici linistea trebuitoare in interior. Unnot Guvern cretan, alcatuit din trei membri, cu Ve-nizelos in frunte in Maiti se vorbise de alegereaanal print strain , se gäsise innaintea revoltei pe careo trezise in Noua Turcie hotarirea de a se supunedeputatii mohammedani juramintului pentru regeleElinilor. Iarasi aparu flota Europei, pe cind in toata,Turcia märfurile grecesti erail boicotate.

Venizelos intelese atunci ca din Atena, nu din Caneia,se poate deslega chestia cretana. ti puse candida-tura la alegerile pentru Constituanta, si la 20 Augustel era ales cu o mare majoritate. Parasind situatiasa de acasa, unde mandatul lui Zaimis nu fa rein-noit, el se pregati deci pentru greaua lupta, de total&prefacere a Greciei, care-I astepta.

Inca de la 19 Octombre, dupa ce-si anuntase pro-

Budgetul in 1911 (venituri) era de 231.331.600 drahme, In 1912fart Incasgrile extraordinare" ce se trecead innainte in budget,144.000.000; datoria publica de peste un miliard ; budgetul Serbia pe1910: 115.000.000 dinarI, datoria publica 676.400.000(260.000.000 in 1885);budgetul Bulgaria pe 1911: 178.000.000 lei, datoria publica (ea nu existade loc In 1890) 638.000.000. Leon Lamouche (La Bulgarie dans le passe'et le present, p. 280) fixà pentru 1891 budgetul Greciel la 93.543 365,al SerbieI la 46.196,865, al Bulgariei la 75.549,0.10. AuncI noi aveamca veniturI 464.869.000, azi trecem de 375.000.000.

Plebea din Tired atacg in Iunie vasul romin Imparatul Traian",pe care se gasiad principil Maria ei Nicolae. Guvernul grecesc trebuisä cearg scuse i s. acorde despggubiri. Italia apgrase demnitatea Ro-mania

fN

I.

pi

1-it

2.

,

)

REVOLUTIA TURCEASCA DIN 1908 361

grarnul, el era chemat la Guvern, cu toate sentimen-tele firesti ce trebuia sä arate la inceput regele fatade acela care Meuse imposibila raminerea fiului säUin Creta. El avu din capul locului curagiul sa disolve, inmijlocul aplauselor generale, o Constituanta rebela,pentru a alege indatä, liber, o a doua. Politicianii,indignati de acest tratament, refusara o lupta pe carede'nnainte o tiaü pierduta. Din Ianuar la 11 Iunie1911, Camera extraordinara opri arestarile ilegale, li-berA presa din catusele ei, impuse invatamintul po-pular obligatoriu, restitui pe Mostenitorul tronului inlocul de comandant general al armatei, ingadui pu-tinta exproprierilor agrare pentru interes public (inTesalia teranii n'ayeat paminturi), reduse la o treimenumarul de voturi: cerut pentru o hotarire a Camerei;ea crea Consiliul de Stat, dadu inamovibilitate ma-gistratilor in genere si inlatura de la eligibilitatea inCamere pe ofiteri, earl pana atunci renuntail numaila timpul cit stäteat in Parlament in ce priveste drep-turile de pensie, ca i pe orice fel de functionari, chiarpe primari i pe directorii i represintantil de socie-tati comerciale. In noua Camera, Venizelos numara150 de aderenti din 181 (ca oposanti: 10 theotokisti,8 mavromichalisti, 4 zaimisti, 4 ralisti seful ca-zind , 5 independenti"). Dup'a impacarea cu Turciiin Maiil 1912, presedintele Consiliului avu hotärireasä opreasca primirea in Adunare a deputatilor cre-tani cari razbatusera cu toata observatia escadreieuropene, i astfel el zadarnici incercarea piezisä dea-1 face sa cada printr'o complicatie de politica externa.

In- acest timp Bulgaria capatase, a doua zi dupaMarea Sobranie, un Miiiisteiiü tancovist, ,,progresist",condus de advocatul Daiiev, om hotarit i indaratnic,partisan al unel alipiri de Rusia. In curind insa turco-filii" Ii inlocuira inteun Cabinet de coalitie, in fruntecu nationalistul Ghesov. El presida la serbarile pentru

si

362 1STORIA. STATELOR BALCAN10E IN EPOCA MODERNi

majoratul printului Boris (2 Februar 1912), carora ii urmao cälatorie de orientare in Europa (Viena si Berlin)a regelui (Tunie).

Mentinerea pacii in Balcani era insa aproape im-posibiIà masuri ale Junilor Turd contravechilor privilegii fiscale si militare ale Albanesilor, bachiar contra alfabetului latin pe care acestia-1 introdu-sesera de mult i caruia ceilalti voiat sari substituieacum alfabetul arab, irita intait pe Ghegii din Nord si peMalisorii catolici, vecinii lor. in 1909, Giavid-Pasalupta cu dInii, pe cind conducatorii nol ai natdunilcäutail s'o organiseze, in congrese ca acela din Dibra

Bitolia, supt forma albano-otomanä". Regiunileneastimparate ale Prizrendului, Diacovei, Ipecului, deling& Serbia, se ridicara, cu Isa din Boletin (Boletinat),banuit ca, sta., in serviciul Austriel: generalul Torgud-Sefchet II invinse in pasurile grele ale Cacianicului

izgoni in 1910. Urma revolta din primavara a Ma-lisorilor. Si Toscii, la Valona i Argyrokastron, se mis-call acum, cerind privilegiile pe care fratii lor le ca-patasera prin lupte. Se cuceri Pristina in 1912, dupace razboiul cu Italia pentru Tripoli pusese pe neas-teptate noul regim turcesc intr'o situatie foarte grea.Trebui ca un emisar rus sä fie trimes anume la Ce-tinie pentru ca Muntenegrul sa, nu se amestece inaceasta afacere pe care o simtia profitabila VisitaSultanului Mahmud, care inlocuise pe Abdul-Hamiddepus i intemnitat, in aceste locuri (Tunic 1911) omasura de o exceptional& raritate nu aduse decitlinistea aparenta, pana ce altii venira la suprafata.In Mait 1912 se luptail cu trupele lul Fazil-Pasa Tinu-tul lul Scanderbeg, Ematia (Mat), si regiunea Ipecu-

Notitele mele Albanien" in Meyers Konversations-Lexikon, XXII,XXIV ; Geschichk elcs osmanischen Reiches, V, pp. 628-9. Mal multe §tiriprivitoare la partidele §i oamenii din noua Albauie se vor da in lu-erarea mea Crisa balcanied din 1912-3 (in pregatire).

Nesocotitele

si

si-I

'.

1

REVOLUTIA TURCEASCX DIN '1908 363

lui. Isa aparuse din not ca purtator de steag, si elcomanda, in lupta de la Mitrovita; Diacovo, PristinacaZura, in minile lui. Guvernul turcesc oferi cele maibune conditii revolt4ilor, prin Ibrahim-Pap, in August 1.

Pe atunci problema Macedoniei, pe care Grecii n'ouitasera niciodata si care adusese urmaxirea episcopilorde Monastir si Ghevgheli si a sefilor de Wilda, (sfir-situl lui 1911), aparea din not la suprafata. Noualege bisericeasca din 1910, care dadea voie crestinilornesupusi Patriarhului si Exarhului a-si face scoli sibiserici, dar parasind pe cele vechi, jignise adinc peAromini si Sirbi fara a mulVarni si impaca pe Grecisi Bulgari, exasperati de supravegherea scolilor lor prininspectori de Stat si mai ales de desarmarea in masa,executata violent in vara anului 1910. Era nevoie capacea intre Italia si Turcia, care se negocia la Ouchylinga, Geneva, sä fie incheiata cit mai rapede. In acelmoment, Nicolae regele Muntenegrului incepu sä arateo deosebita nerabdare razboinica.

Turcii puteat crede ca vor avea a face numai cudinsul si cu aliatii lui dintre Albanesi. Dar ei ignorat,ca si toata diplomatia europeana, ceia ce se petrecusein ultimul timp intre Statele balcanice, despartite devechi rivalitäti si uri adInci. Se stia in adevar de in-tentia lui Isvolschi, ministrul de Externe al Rusiei, dea intemeia o alianta a Slavilor din Balcani si se ex-plica unirea bandelor crestine din Macedonia in 1910prin efectele acestel agitatiii. Visitele regelui Ferdi-nand la Bergrad si printului Alexandru la Sofia nuramasera neobservate. Serbarile din Sofia la incepu-tul anului 1912 adunara pe principil mostenitori aituturor Statelor dunarene si balcanice,si pe printulFerdinand al Romaniei, tara cu care in Septembre1909 se ajunsese la delimitarea insulelor pe zece anisi cu care se negocia facerea unul pod pe Dunare

1 L. c.

364 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPOCA MODERNA

(Bulgarii voindu-1 pe la Sistov, iar Rominil pe la Co-rabia). Din gelosie in ce priveste State le de pesteDunare, din neincredere fata de o tara a carii poli-tica se indrepta normal dupa aceia a Austro-Unga-riel, pe basa unor legaturi de aliantl necunoscute,din banuiala ea, in visitele oamenilor de Stat oto-mani si a mostenitorului, printul Izzeddin, la Bucu-esti si Sinaia, s'ar fi incheiat o conventde militararomino-turca, iar, in ce priveste Romania, din desprettraditional fat,a, de lumea balcanica, aproape absolutnecunoscuta si neapreciata ca utilitate politica, inalianta ce se Meuse contra Turciel cea d'intaitalianta crestina de distrugere i recuperare Roma-nia fusese lasata la o parte, grava greseala, caretrebuia sa, se repare in curind de mai totisa se räsbune impotriva aceluia care nesocotise maimult importanta bunelor legaturi cu cea rnal veche,mai intinsa, mai bine populata si mai innaintata dinterile Sud-Ostulul european.

Cul i se poate atribui meritul àiianei, fara careTureia europeand, sprijinitä pe cirjele reformelor, arexista Inca? De sigur nu Bulgariel, al caril noü Mi-nisterit era ales anume pentru a opri compIicaiI, ne-potrivite in acel moment cind abia se larnurise, ne-indestulator, situatda interioara. Nici cu toate ofer-tele secrete pe care Venizelos le facuse la Sofia inApril 1811 Greciei, care observa cea mai strictapolitica de corectitudine, in afacerile Cretel, fata deJunii Turci si care era prinsa Inca intr'o mare sigrea opera de refacere economica, politica si morala.Dar Serbia pierduse sperantele asupra Bosniei si Her-tegovinei supt o dinastie care avea nevoie, fata deSirbii insisi, ea si fata de de Europa, care-I refusarecunoasterea solemna, de prestigiul biruintel.

Auguste Gauvain, in Revue de Paris, pe 1913, p. 651.

1.

aliatii

1

REVOLUTIA TURCEASCA DIN 1908 365

Se mai adaugia ceva. Germania oprise in 1908 peRusia de a-si spune cuvintul in chestia anexariitriace, care schimba, in folosul vechil rivale, stareade drept in Peninsula Balcanica. Diplomatia ruseascanu e dintre acelea care uita; a doua zi dupa un ne-succes, opera ei tenace incepe din not. Pentru a ri-dica vaza Tarului in ochil Slavilor de Sud, i nu inultimul rind in ochil Bulgarilor, can cu sprijin si in-demn din Austria ii proclamasera independenta si re-galitatea, trebuia o interventie oarecare. E usor deinteles deci cum de la Hartwig, ministrul rusesc la Bel-grad, porni intetirea catre o legatura slava, care tre-buia sa räpuie pe Turcil in decadenta, a caror ade-varata stare se cunostea la Curtile crestine din Bal-cani, si mai ales la Sofia. Grecia fu silita sa se apro-pie, printeo invoiala de asigurare, de aceasta legatura,pentru a nu raminea cu minile goale.

Tratatul secret din 13 Mart, care avea si clauseprivitoare la raspingerea comuna a unui atac venitdin partea Austrie i Romaniel, hotaria ea teritoriilecucerite vor intra in stapinirea comuna a celor douaPuteri aliate, Serbia si Bulgaria, raminind a se faceimpartdrea, in termin de trei luni, pe basele urma-toare. Ce e la Est de Rodope si de Struma apartineBulgariei, ce e la Nord si Vest de Sardag e de dreptsirbesc. Partea disputata dintre Sardag, Rodope, laculde Ohrida i A rhipelag ar trebui sa formeze o Mace-donie autonoma, dar, daca ea nu s'ar putea face,granita s'ar trage de la Golemi-Vrh, la Nord de Egri-Palanca, prin Cringul Mierlelor, peste Vardar putin laNord de Veles, si de aici asupra lacului de Ohrida,putin la Nord de oras. Tarul Rusiei va avea sa pri-measca insa ca arbitru suprem aceasta linie, precumlui if apartine si in mice alta neintelegere ultima ho-tarire.

' La 29 Maiii; ibid., p. 666_0 urm.

ans-

366 ISTORIA STATELOR BALCANICEIN EPOCA MODERNI

Se adaugia o conver4ie militara cu aceiasI data:Bulgaria va da macar 200.000 de soldati, Serbiamacar 150.000; la Vardar va trimete fiecare macar100.000. Dad, Austro-Ungaria ar ataca Serbia, Bul-garia va trimete acesteia un ajutor de 200.000 deoameni si va face tot asa, daca aceiasi Putere, fie sicu voia Turcief, ar reocupa Sangeacul 1.

Scadenta fava de Turcia nu era prevazuta. RegeleMuntenegrului, care, prin legea din 1912, fixa ca ter-min de serviciu militar 45 de ani (18-62; activ 20-52;in total 40-43.000 de oameni), se insarcina a o grabi..In legatura cu luptele din Albania trebuiall sa, rasaranoua conflicte la granita, si ele adusera, rechemareaministrului otoman din Cetinie. Tot in, acest timp laIstip se reincepu din partea Bulgarilor vechea luptacu bombele, si Turcil raspunsera prin macelul de laCoceana; crestini fura omofiti si la Berana, in terito-riul de curInd parasit de Austriaci. Campaniile vehe-mente duse de presa din Sofia facura ca Guvernulturcesc sa orInduiasca marl manevre in Tracia, si a-ceste manevre adusera Guvernul bulgar sä adauge laplingerile sale pentru masacre, la preter*fie sale de nolreforme in Macedonia somatia de a se licer4ia tru-pele de la hotarul sat.

Executarea tratatului din Berlin in ce priveste ar-ticolul 23, care prevedea reforme serioase in Mace-donia, era lozinca. A primi un indemn amenintatorin acest sens, chiar din partea Puterilor, insemnapentru noul regim turc a renunta la situatia de ini-tiativä absoluta pe care de la inceputul sat chiar oreclamase, insemna a redeschide calea umilintelor careinjosisera Domnia lui Abdul-Hamid. Chiar cind se vorbiin acest sens de aiurea decit din Sofia, Belgrad siAtena, se facura silintI desperate pentru a scapa

1 Afarà de divulgatiile din Dnevnic, intli5 in Le Temps din 19 IuMe;apoi si in La aria sur le clesaccord serbo-bulgare, Geneva, 1913, p. 17si urm. in sfirsit, cu anexa ce priveste Austria si Romania, in LeMalin din 24 Novembre 1913.

IIEVOLUTIA TURCEASCX. DIN 1908 367

de aceasta micsorare morala. Dar Balcanicil erail gra-biti. Inca de la 29 Iunie, cu toata moartea, la 1-it,a lul Milovanovici, autorul aliantel, i venirea in frunteaGuvernului a lui Pasici sefii de stat-major al armate-lor sirbeasca i bulgara, Ficev i Putnic, se intilniat fi-xind lupta comuna in Macedonia, cu voia acordata Bulga-rilor, cari 1 hotarisera a da lupte in Tracia, pentru Adri-anopol, de a-s1 retrage trupele indata ce ele n'ar maifi crezute necesare pe cellalt cimp de lupta, iar la23 August Ficev cerea chiar sa fie lasata cu totulla o parte clausa privitoare la Macedonia 1.

La 30 Septembre, fara a se fi ajuns la o intelegeredeplina Bulgaril oferiaa o singura divisie de ajutorse ordona mobilisarea in toate terile balcanice. Turcia,care nu-si avea putinta de a stringe destul de ra-pede trupele asiatice, fagadui Europel aplicarea pro-iectului de reforme din 1880, daca nu a celul deprovincii autonome, pe care noul ministru de Externeal Austro-Ungariel, contele Berchtold, un cetatean ma-ghiar, II infatisase. In acest sens Puterile instiintara Curtilebalcanice, cu amenintarea ca un razboiii victorios nuIi va aduce nicio schimbare a hotarelor. E prea tarzie ,

raspunse, minat de o atotputernica opinie publica,regele Ferdinand, pe care tiparituri de ocasie ii infa-tisat ca sef al ligel crestine i conducator al crud-atei ce era sa sa inceap'a, ca viitor Tar bizantin instilul lui Simion. La 8 Octombre trupele muntene-grene treceail hotarul, luind Bielopolie In Sangeacinnaintind spre Berana, care fu ocupata, pe cind ar-mata printului mostenitor Petru lua Decici, Roganila 14, Tuzi. La 13 Inca, nota decisiva a celor trelregate cerea, pe linga demobilisarea turceasca ime-diata, autonomia, supraveghiata de Puteri i de aliari,a unor provincif in hotare etnografice, cu adunäri

Bro.,ura din Geneva, p. 21. Se incheiara conventiI rectificative la2 Iulie §i 28 Septembre. V. §i Gauvain, 1. c. La 5 Octombre abia, in-telegere noilitarA greco-bulgara (ibid., p. 672).

si,

pi

368 ISTORIA STATELOR. BALCANICE fN EPOCA MODERNi

trupe propril dupa proiectul Berchtold, adaugindca guvernatoril vor trebui sa fie Elvetieni ori Bel-gieni. In aceiasi zi, Venizelos primia pe deput4iiCretei in Camera din Atena. Poarta-0 rechema mi-nistril din Capitalele balcanice i, in credinta cä ar-mata lui Osman si Edhem, aceia care recuceriseConstantinopolul contra reactiunii, supt Mahmud Sefchet,cä armata care luptase trel ani in Albania si avusesuccese contra Italienilar in Tripoli, va putea faceno primblare militara" la Sofia, razboiul se declarasela 17 de Guvernul moderat, al biruitorului de la 1877in Asia, Gazi-Muctar, care urmase Junior Turd inurma conflictului cu Italia.

Muntenegrul fu lasat sarsi urmeze anexarile : laPlaya i Gusinie, teritoriile cedate la 1878 si rä-

pite de Albanesi, can acum nu se mai m*ai-i, laPlevlie, iaräsi in Sangeac, la Ipec (31 Octombre). Faramare impotrivire, armata sirbeasca a lui Jivcoviciputu sa ocupe restul Sangeacului, Novi-Bazar (24),Sienita, i aceia a lui Iancovici Vechea Serbie: Pris-tina cneazului Lazar, Cosovopolie (23), teatrul vechiiinfringeri de la 1389, a carii rasbunare o asteptasenatia sirbeasca peste 500 de ani, apoi Prizrenul Al-banesilor, raminind ca aceste forte si ale Muntene-negrilor sa atinga Marea spre care rivniati Sirbii, laAlessio, la San Giovanni di Medua, capul liniei pro-iectate catre Adriatica, la Durazzo, portul cel maimare si mai favorabil, la Valona (Avlona), pline deamintiri medievale albanese si venetiene. Din partealor, Grecii, comandati de principele de Coroana, Cons-tantin, biruiati in micile intilniri de la Elasona, San-taporos, Serfigè, Cociani, Caraferia si Ienig6-Vardar(18-28 Octombre), pe cind generalul Sapuntzakis asedia(pana la 3 Novembre) Prevesa.

Armatel sirbesti de capetenie, a printului Alexandru,de citva timp comandant suprem al ostiril, cu toatavrista sa inca frageda, si acelei a generalului Stepa-

REVOLUTIA TURDEASCA DIN 1908 369

novici, care, cu 25.000 de Sirbi si 20.000 de Bul-gari cari-1 parasira indata intra in Macedoniaprin Chiustendilul bulgar, dupa aclamatii fratesti laSofia, i se opusera puteri insemnate supt Techi-Pasain linia IntäiU, supt Giavld, bun cunoscator al locu-rilor, in a doua. Stepanovici luà Egri-Palanca (23),raspinse pe Turd la Cratovo si Coceana, indreptin-du-se spre Istip, care cazu numal la 27. In acesttimp, Mostenitorul sfarma fortele principale ale luiTechl la Cumanovo (24), ceia ce-1 deschidea drumulspre Monastir. Uschiubul lui Dusan fu parasit de fu-gari, i soldatii sirbi strajuira, pentru intaia oara in lo-curile unde stapinise marele Tar sirbesc al veaculuial XIV-lea.

In aceiasi zi biruiati Bulgarii lui Ratco Dimitrievla Chirchilise (Lozengrad), de unde Turcii lui MahmudMuctar, prinsi pe neprevestite, furà izgoniI, cu pier-den printre vii, noaptea. Trei zile (29-31), seopusera armatelor reunite ale lui Dimitriev i Ivanov,venit din Filipopol, pe o cale ce se credea,celor mai bune trupe ale Turciei, intre care insa multiredifi asiatici rat instruiti, la Liu16-Burgas, pe vechiuldrum al invasiunii din 1360.

Patinta ofensivei din partea turceasca se isprävise.Retrasi la Ceatalgea, locul unui vechiti chiosc de vi-natoare al lui Soliman-cel-Märet, ei cereati, Inca dela 4 Novembre, intarit,i de trupe asiatice mai bune,dar decimati de holera, interventia Europei, pe cindaIiaii innaintati: in Macedonia de Nord Sirbilunde se lua ChiuPruli (Veles), Prilep, Gostivar i Mo-nastir (la 18 Novembre), in Macedonia de SudGrecii spre Florina i Salonic, ocupat pe rind, incumplita rivalitate, de Greci i Bulgari (8 Novembre),in Epir aceiasi unde, dupa caderea Prevesei (3Novembre), se cuceriail Pentepigadia i Metovo. Flotagreaca cea turceasca aparu in zadar la Cavarnasi Burgas ocupa, usor insulele Lemnos, Thasos, Psara,

24

marl,

imposibila,

,

3i0 ISTORIA STATELOR BALCANICE iN EPOCA MODERNI

Tenedos, Lesbos, Chios, pana la sfirsitul lu Novembre,pe cind Rodos si Sporadele vecine rdmineati, i dupapacea din 18 Octombre, ocupate, pana la executareatratatulul", de Italieni. Onoarea militara a Turciel o re-presinta de acum innainte, in afara de inviersunatadefensiva de la Ceatalgeb apArarea celor trei cetatI;Adrianopol, de iicri-Pasa, contra lui Ivanov si a Sir-bilor lui Stepanovici, Scutari, de All-Riza, apoi dupa, asa-sinatul säü misterios, de Esad-Pasa, bogat si influentpolitician albanes mohammedan, contra Muntenegrenilor

Ianina, de alt Esad, contra Grecilor generalulul Sutu.

Negociatiile pentru armistitiu dusera la 3 Decem-bre la bun capat. Pentru pace, se hotari Londra,si tot odata incepu a lucra acolo, in chestiile deinteres european, i Areopagul european, necompe-tent, incet i desbinat prin vechl si ireconciliabile

Greutatl marl se ridicat de la inceput, inafara, de aceia de a face ca Poarta sa renunte laaproape totalitatea posesiunilor sale europene, conti-nentale i insulare (recunoasterea Uniril Cretel cuGrecia, la 26 Novembre; proclamatia de Unire a Sa-mosulul la 24). Austria, sprijinita in principiu, darnu si in tendinte, de Italia, cerea, pe basa principiulufnational invocat de cruciati", crearea unul Statpentru Albanesi, pe can SIrbil i Muntenegrenil IImacelariat frà. milä in teritoriile ocupate, i, in acelasitimp, ameninta Serbia cu razboiii pentru maltratareaconsulilor sal, (in special Prohaszka) earl, din partea lor,sprijinisera resistentele locale. Inca din Novembre, la 28,steagul albanes fusese ridicat la Valona de fflo-austria-cul Ismail-Chemal-beit. In niciun cas, Serbia nu .era sa-slaiba, portul la Adriatica: ea trebuia sa iasa din Durazzo

Muntenegrul nu trebnia sä ocupe Scutari. Tar Ro-mania, in urma unul sir de intruniri publice ale LigelCulturale", pornitä pe alt drum decit cel normal, do-rind compensatia Cadrilaterului Rusciuc-Sumla-Varna,

rivalitatl.

ei

si

AEVOLUTIA TURCEASa DIN 1908 371

care i se oferise de Rusi in 1878 in schimbul pail-siril formale a Basarabiel, presinta Congresului, pelinga cererea, legitima si naturala, a respectului drep-turilor religioase si scolare ale Arominilor, Inca una,asupra careia apasa toata greutatea: cedarea pentrumotive strategice, intarindu-se astfel granita Dobrogiiamenintate statornic de sovinismul bulgar, a linieide hotar Turtucaia (orasul e romänesc)-Balcic.

Puterile recunoscura la 20 Decembre Albania inde-pendenta, raspingind ideia, combatuta si de Albanesiin congresul din Triest, de a face o provincie alba-nesa tributara Sultanului, dar chestia hotarelor elcad Tripla Intelegere voia sä le restringa la o bandaa litoralului adriatic fu asa de grea, Incit abia inTillie, dupa ce se petrecusera, multe alte lucruri, eaputea fi resolvata. Fatia de cererile Bomaniel, Guyer-nul bulgar, in care influenta lui Danev, BismarckulBalcanilor", era tot mai preponderanta, se arata ine-xorabil, si nu-1 opri nici perspectiva, deschisa in De-cembre,lanuar, a unui nog razboit cu vecinul dela Nord. Tot asa de inexorabil se arata presedinteleSobraniel si fata de Turd, cari trebulati sa iscaleascace li se presinta, cedind Bulgarilor Adrianopolul, faraa-sl putea reserva macar drepturl asupra moscheilor,intre care splendida zidire a lui Selim I-it. Putérileizbutira Ins& a convinge pe Chiamil-Pasa, noul Vizir,ca trebuie sa se hotareasca la cele din urma conce-siuni, si chiar la parasirea chestiel insulelor in mInileEuropei, cind o poua revolutde in Constantinopol, con-dusa, de Enver-beit, intors din Tripoli, aseza in loculbatrinului Evreil pe mindrul razboinic Mahmud Sef-chet, care calca pentru aceasta pe cadavrul genera-lismului Infringerii, Nazim-beit (23 lanuar 1913).

Negociatiile de la Londra fur& imediat rupte, si os-tasii obositi, decimati de holera, al aminduror partilor,Bulgari si Turd, se incaierail iarasi, dup. o strasnicaiarna, la Ceatalgea si Adrianopol, pe cind Grecii luail

372 ISTORIA STATELOR BALCANICE IN EPUCA MODERNA

Parga i flota lor se ciocnia cu cea &man& laGura Dardanelelor

In sfirsit primavara aduse caderea prin asalt, dup.&un inviersunat asediu, a Ianinei (7 Mart) Intäi, apoi a A-drianopolei ( 26 Mart), si dupa citeva saptämini, si a Scu-tariului (22 April) 2. Acest din urma fapt, care impiedecapacea generaiN paru cà va adace din not razboiul euro-pean. Cu niciun pret Austria nu consimti s'a lase peregele Nichita stramuta resedinta in vechea ce-tate venetlana, cucerita cu cele mai scumpe jertfe.Europa nu se multami cu o presiune moralä; ea Iitrimetea soldatii, cari scoasera (6 Maiii) pe Muntenegrenidin Scutari, consumat de flacari in urma retragerii thr.Si incercarea Muntenegrenilor de a da ca rege Alba-nesilor pe Esad, inteles cu dinsii, nu izbuti ; ultimacalatorie a acestuia in Austria si Italia nu-I aduseniciun folos.

Raminea insa ca un punct amenintator la orizontimpartirea intre aliati a teritoriilor cucerite, caci Tur-cia le cedase in bloc acestora. Cu Grecia nu existaun tratat prealabil de repartisare, iar tratatul prealabilcu Bulgaria nu voia recunoasca Serbia pentru ca,Bulgarii nu colaborasera, dupa, invoiala, la cucerireaMacedoniei, ci, din potriva, cerusera ajutorul sirbesc casä poata lua Adrianopolul. Arbitragiul Tarului, prevazutinnainte de actiunea militara, era primit de Bulgari pebasa tratatului, iar de Sirbi dincolo de margenile tra-tatului. 0 telegrama fulminanta a lui Nicolae alIt-lea, care declara cã un razboit intre fostii

Baruh Semah, al cArtil ziar e publicat in Echo de Bulgarie", re-cunoaste (In n-1 42), ca se tintia asupra spitalului Semilunel Rosa.Protestdrile consulilor nu furl Onute in seamA decit cu zAbavA, cumla Scutari nu se ingadui iesirea femeilor i copiilor. Se asigura cäregele Ferdinand si printul Boris ad fost prinsi la Eschi-Sagra (ibid).La somatia de predare,*ucri-Pasa rAspunse: Tine-ti scrisoarea i vinAde iea crawl!". Trenurile de aprovisionare pentru BulgarI trecead,in cursul armistiiuIuI, prin gara Adrianopolei flaminde (no. 441; cf. no.46). Sirbil ar fi avut relatii en locuitoril, dorind sA-I crate (no. 46).

2 Un jurnal de asediu in Revue de Hongrie pe 1913.

sa-I

aliati,

a-el

REVOLUTIA TURCEASCA DIN 1908 373

ar fi o crime , a carii raspundere ar cädea pe capulcui 1-ar incepe, aduse din Sofia un raspuns ascutit.Pe cind se vorbia totusi de o apropiata calatoriea primilor-ministri respectivi la Petersburg, Bulgariidadeat ordinul de atac la Ghevgheli pentru a rupe le-gatura dintre Greci si Sirbi,ceia ce si indeplini (Iunie).

Urmarea fu izgonirea garnisonei bulgare din Salonic,comandata de generalul Hesapciev, de catre Greci siinnaintarea Sirbilor spre Chustendil. Bulgarii nu maierat in stare de ofensiva, de si defensiva lor inda-ratnica, dad, nu putu sä impiedece navalirea sirbeascapan& la Belogragic, Vidin si Bercovita, apara sap-famini intregi drumul Sofia In acest timp insä, tru-pele lor fiind concentrate aid, supt conducerea luiRatco Dimitriev dupa demisia silita a lui Savoy,sfatuitorul razboiului nenorocit; Danev II urma pesteputin in disgratie , Grecii putura raspinge pe Iva-nov, fara, a fi in stare insa sari taie comunicatiile, siastfel ei ocupara Nigrita, Cucus, dupa o lupta care-1costa 10 000 de oameni, Doiran, Seres, Cavala, De-deagaci. Cele mai groaznice cruzimi, din partea comi-tagiilor primitI ca ajutoare, si chiar din partea solda-tilor, cu ofiteril in frunte, semnalafa aceste lupte odi-oase, care lasail in urma sate si orase in cenusa silagare de holerici fa-x.6, ingrijire.

Pe cind Turcia, care-si refacuse armata, profita defaptul ca, pacea nu fusese ratificata si ca incetase dea trai acea Liga careia-i cedase teritoriile ei europene,pentru a smulge, nu numai evacuatia Rodostului sia teritoriilor dincolo de linia Enos-Midia fixata deEuropa, dar si Chirchilise si Adrianopolul insusi, pa-rasit si el de Bulgari (lulie), Romania intra in actiune.

Pretentille sale fusesera supuse, dupa cererea Pu-terilor, unui arbitragiu. Resultatul conferintei din Pe-tersburg fu atribuirea Silistrei cu trel chilometri deincunjur, o solutie care gasi un rasunet defavorabil

374 ISTORIA STATELOR BALCANICE iN EPOCA MODERNA

In opinia publicd; numai cu greutate ea putu fi pri-mitä de Parlament. La fixarea hotarulul delegatifbulgari ridicard atitea greutatI, inch discutdile trebuirds& fie intrerupte.

Conflictul dintre alial pärea cd va aduce zdrobireade catre BulgarI a fratilor de arme, crearea unei MariBulgarif de la lacul de Ohrida pand la Struma, arun-cind Romania pe planul al doilea. Pe de altd parte,de oare ce atacul bulgar era vadit resultatul unefintetiri austriece, cu scopul de a anula Serbia, singu-rul aliat posibil in urm&rirea viitoare a drepturilorrom&nestl peste Carpatf, un not i puternic motiv seaddugia pe ling& cel d'intäit i pe ling& acela carevenia din complecta atonie economic& si din ener-varea extraordinard produse de luptele ce amenintats& se eterniseze peste Dundre. In astfel de impreju-rani, la sfirsitul luI Iunie, primul-ministru Maiorescu in-fatisa Regelui Carol decretul de mobilisare.

In cele d'intait zile din Tulle cinci corpurf de ar-matd, intreaga fort& militard de intalia linie a Roma,-nief, erat la Dunäre, alcdtuind o armata de 500.000de oameni. Ea intra imediat in actiune fdra, a sepreocupa de sfaturile ce veniat din Viena. Silistrateritoriul pänd la linia Turtucaia-Balcic furd ocupatefait resistentd de generalul Cu leer. Pe slepuri la Be-chet, pe podul de vase de la Corabia, un not podfu fäcut apof la Turnu-Magurele trecurd corpurileI, IV, II si ITT, innaintind in aceasta ordine. Pe cinddivisia de cavalerie independent& a generaluldf Bogdanprindea la Ferdinandovo una din divisiile generaluldfCutincev, ajutind innaintarea armatei Timocului asu-pra Vidinuldf, generalul Cotescu pdtrundea, cu o ver-tiginoas& iutealä, p&nd la Vrata, la Orhania i peinnaltimea de la Arab-Conac, incununata cu monu-mentul din 1877 al lui Gurco trupele se coborird invale pänd la Saranti si Novoselti, pe cind generalulMusteata, cu cealaltd divisie de cavalerie independentd,,

si

;

REVOLUTIA. TURCEASCA DIN 1908 375

se opria la Zlatita. La Etropol i 'Ana in virful de-fileurilor pAtrunse generalul LambrinO cu trupele Mol-clover, iar la Plevna, la Lucovit, corpul II, al genera-lului Crainiceanu, se aseza in locurile care vazuseraindaratnicele lupte romänesti din 1878. ComunicatiileSofiel erat in zece zile complect taiate, i ocupareaCapita lei Bulgariei, aproape goala de trupe, se puteaface in orice moment. Fostul atasat militar la Bu-curesti, Stanciov, aparuse la Arab-Conac pentru casa anunte primirea de regele Carol a cereril de cru-tatoare oprire facuta direct de regele Ferdinand.

Ministeriul de coalitie Radoslavov-Toncev nu putuascunde mult timp o situatie pe care nimeni in lumen'ar fi putut-o indrepta. Pe cind holera, intrata si inarmata romina, facea groaznice ravagii intre Bulgari

Sirbl, pe cind mil de oameni fugiat din Tracia in-naintea Turcilor, se lua greaua hotarire de a propunepacea. Negocierile de armistitiu care trebuiail sa in-ceapa la Nis n'avura loc, i pentru pacea definitiva sedeschisera intre Venizelos, Pasici i Toncev negocierilede la Bucuresti care consacrail hegemonia romaneascain Balcani. Presedintele Conferintel, d. T. Maiorescu,stiu s inlature multe greutati, i astfel, cu toate sfor-tArile Austro-Ungariel, tinuta in loc data aceasta deGermania insasi, se ajunse la un tratat care lasaSerbiei mai toata Macedonia pana dincolo de Vardar,la Radovita Si Strumita, care atribuia Greciei Salo-nicul, Peninsula Chalcidica, portul Cava la i cea maimare parte din hinterland, lasind Bulgarilor numaiLagos si Dedeagaci Chestia Adrianopolei fu data

1 Anuariul bulgar din 1888 InseamnA scolI bulgare la Bunar HisarUzun-Chiupri, Demotica i Dedeagaci, i Lamouche semnaleazA 35 desate ale Bulgarilor In cazalele" Ceatalgek, Selimbria i Ciorla (/. c.,p. 145)._

In Echo de Bulgarie" de la 19 Iunie (2 Tulle) 1913 un Frances,fost ofiter In jandarmeria macedoneanA (adecA, d. Leon Lamouche, is-cAlind L.), observA cA In partile Uschiubului, Prilepului i Monastiruluilimba Slavilor locali formeazd genetivul cu na ca Bulgarii i presintAarticolul; ar lipsi i deosebirea vocalelor lungi i scurte, caracteristicapentru sirbeste. BulgarA ar fi limba poesiilor populare culese de frat,iI

pi

376 ISTORIA STATELOR BALCANICE iN EPOCA MODERNA

In seama Europei, putin dispusä a interveni, odatace Rusia-si reserva ei aceastä linie de innaintare asu-pra Constantinopolei. Bulgaria plati contul" i refusa,sa admit& in tratatul din Bucuresti, pe care Austriaar fi vrut sa-1 revisuiasca, daca nu s'ar fi opus Ger-mania si daca Franta nu i-ar fi rapit concursul, unmoment capatat, al Rusiei, cuvintul asigurator dearmonie". Prin proclamatia sa catre ostire regeleFerdinand arata, la capatul unei nOua pregatiri natio-nale, un not razboit.

La 30 Septembre el trebuia sä paraseasca, in minaTurciei i cuceririle din Tracia, i silintile ce facu Bul-garia nu impiedecara iscalirea, in Novembre, a pacilturco-grecesti.

Pe de alta parte, o mare nava-lire albanesä, care,strabatind Serbia Veche, in Septembre, ajunse, panala Monastir, fu raspinsa de Sirbi cu pierderi marl,cu toate sfaturile militare din Sofia: supt principelede Wied, nepot al reginei Romaniei, o Albanie orIn-duit i pasnica se desemneaza la orizont.

Mladinov i Vercovici (acelaeI, La Bulgarie, pp. 503-4). Engelhardtvedea Bulgari In 2/3 din Macedonent Gopcevicl socotia InsA cA Sirbilsint 900.000 din 1.200.000 de locuitortDeosebite socotell del (La-mouche, 1. c., p. 501) cam 1.200-1.300.000 de Bulged, deci majoritatea.Aea era InsA ei In regiunea Pirotului, unde supt Turcl, ecoala se fAceabulgAreste iLaveleye, 1. c., II p 39), si totusl regiunea s'a serbisat.D Lamouche admite (1. c.) preponderanta aromaneasca printre pa-triarhietl" la Monastir, Crueevo, Tirnovo, Magarevo, Nicopole, etc. Cei6.000 de ,,patriarhieti" de la Ohrida sint Romini, ca i o parte macardin cel 4.600 de la Prilep. Se admit Aromini i Intro cei 27.000 depatriarhisti din sangeacul Uschiubului. Peste Vardar ar fi numai20-25.000 de AromInl (la Baracli-Giumaia, la Poroi+, In grupe de 10-500de locuitorl. La Veles Bulgaril (Echo de Bulgarie", n-I 51), ni dadnumal 358 de AromIni ei 179 de grecisantl"- D. Driault crede cAAromInii de toti sint 20 000 (1. c., p 28/) ! Socoteala lui Jercovicl ede 81 000, a lui Gfeicov de 101 500, a lui Bianconi de 80.000, dar aceiadin Otecestvena geografra" e de 292 000 ei a lui Ristici de 422.357,pe la 1890 (Lamouche, La Bulgarie, p. 501). i acuma ce poate ho-

diplomatia, fireete superficiald In materie de etnografie ? !ar!

REVOLUTIA TURCEASCA DIN 1908 377

Totu§1 chestia macedonean i albanesa sint primejdiaviitorului. Va izbuti Serbia sa faca a se primi de po-pulatie, mai chemata sa se pronunte decit Europa,dominatia ei ? Albania va fi ea mai mutt decit unavanpost austriac, i Italia o va primi ea in aceastacalitate pe malul opus al Adriaticei S'ar putea caaceste chestil sa se resolve mai curind. Dar ele vortrebui sã faca parte din marele proces singeros allichidaiet austriece, care se anunVa pentru un maiindepartat viitor.

1 Cf. articolul mieü Chestia albanesA" in Svensk Tidskrift, 1913,p. 447 si urm., sicontributia mea Albanien In vol. II din W eltgeschichtea lul Ilelmolt, editia a 2-a.

1 ?

TABLA NUMELOR.

A.

Anaza-Pa§a (de Silistra), 50.Abdul-Aziz (Sultan), 283, 297.Abdul-Hamid (Sultan), 301, 356,

362, 366.Abdul-Megid (Sultan), 242, 256,

264, 267, 283.Abdul-Cherim-Pa§a. 299.Abel (von, consilier bavares al

lui Othon I-it), 230, 234.Abd-Bechir-Pa§a, 107.Acarnania, 18, 218.Acpalanca, 298.Adrlanopol, 16, 33, 46, 78, 92,

332-3, 346, 367, 371, 373, 375.Adriatica, 10, 26-7, 73-4, 83, 168,

264, 368, 370, 377.Agura (profesor), 319.Ahaia (principat), 17-8.Ahmed-Eiub-Pa§a, 299.Akkerman (conventia de la), 142,

209.Albanesi §i Albania, 6, 9, 23-5,

27-9, 36, 40, 46, 69, 86, 100,129, 167-8, 171, 229, 244, 255,264, 288, 304, 307, 310 u., 343-5,354, 367, 362-3, 368, 370-1, 376-7.

Alecsandri (Vasile), 256.Alep (Pavel de), 64.Alessio, 368.Alexandrescu (Grigore, poet),

256.Alexandria (Patriarhat de), 40,

51, 63, 153.

Alexandria (in Teleorman), 246n. 3, 249.

Alexandru I-ill (Tar al Rusiei),97, 112, 125, 130, 156, 166, 174,248,270, 316-8, 322, 324, 327-9,334-5, 342, 347-8.

Alexandru al II-lea (Tar al Ru-siel), 303, 309, 316.

Alexandru al III-lea (Tar al Ru-siel), 328, 332, 337.

Alexandra (Tar bulgaresc), 8, 21,23.

Alexandru-cel-Bun (Domn al Mol-dovei), 43, 51.

Alexandru Lipu§neanu (Domnal Moldovei), 17, 39.

Alexandru I-iii si al III-le a (DomnImunteni), 8, 43, 51.

Alexandru (Ipsilanti, Domn mun-tean), 172.

A lexandru (Caragheorghevicl,principe al Serbiei), 248, 261260-1, 265, 342.

Alexandru (rege al Serbiei), 331u., 347-8 u.

Alexinat, 282, 297, 299, 301.Alger, 107.Ali-Pap (de Ianina), 100, 109,

129, 168, 260.Ali-Pap (Vizir), 284, 290-1.Ali-Pap Rizvanbegovicl, 262.Ali-Riza (preeedinte al CamereI

otomane), 370.

382 TARGA NUMELOR

Altomanovicf (Nicola), 24.Altona, 161.Amalia (regina a Greciei), 235,

258, 266, 275.Amiens (pacea de 1a),;97.Amit (localitate), 81.Arnim, 19, 82.Ana (princesa chieviand). 54.Ana (Tarina), 127.Anca (fiicalui Alexandru-Voda), 8.Andrássy (ministru), 295.Andrei al II1-lea (rege al Un-

gariel), 75.Andréossy (generalul), 131.Andros, 223.Angelos (Alexie), 18, 26.Angelos (Isac), 75.

gevini, 17, 24, 26.Anghelovici (Cocea), 102.Anglia, 91, 96, 124, 148, 162;207,

209-11,216-9,221,223,228,235-7,244, 252, '254, 256, 258-9, 265,267, 269, 271-3, 276, 280, 283,'297, 299, 305-6, 309, 316 n. 1, 323,330, 339, 341, 348, 357.

Angora, 26.Anhial, 21, 36.Anti, 11.Antiohia, 40, 63.Antivari, 24, 266, 269, 272, 303,

305, 357.Apaffy (principele Mihail), 80.Apostoli (capitan), 222.Aprilov, 289.Arab-Conac, 374, 375.Arad, 127, 285.Arcadia, 220 n. 5.Ardeal, 7, 40, 50, 58, 60, 63, 73,

75, 77-82, 84, 89, 91, 141, 167260.

Arge§ (cetate), 8, 45-7.Arghiropol (Iacovachi), 165.Argos, 27, 213-4,221-2, '224, 226,

228, 230, 272.

Argyrokastron, 362.Arhipelag, 9, 345, 365.Aristarchi (Logofatul), 238.Arkadion. 283.Armansperg (regent in (+recia)

230, 232-5.Armeni, 10, 30, 340, 344, 354.Aromini, 6, 16-8, 24-49, 61, 100,

149, 1681291, 346, 351, 354, 363,371, 376.

Aron-Voda, 49-50, 60. (manasti-rea),"b1 n. 1.

Arpadieni, 73,75.Arsachi (dr.), 359.Arta, 17, 24-5, 28, 46, 227, 306-7,

341.Asanes (familie), 16.Asane§ti (dinastie bulgara), 16,

20, 75.Ascold (sef rus), 55.Asia-Mica, 30, 100, '217.Aslan-beg, 217.Asproprotamos (rill), 218.Astrahan, 56.Astros, 230.A§ir. 279.Athos, 39, 41-2, 146, 48, 50, 63.Atanase (arhiepiscop de Coral),

274.Atanasovici (dr., ministru), 315.Atena (Acropolea), 212, 220, 276.Atica, 217.«Aurora), (foaie), 72.Austerlitz (lupta de la), 115.Avacumovici (.$tefan), 104.Avacumovici (ministru), 335, 348.Averescu (generalul), 352.Avlona, 18, 23-4, 362, 368, 370.Axintie (episcop bulgar), 290.Azarie (cronicar), 47.Azov, 58, 66, 68, 80.

A.

TABLA NUMELOR 383

B.

Bacica, 260.Baden (marchisul de), 80-1.Baiezid I-iii (Sultan), 13, 19, 22.Bairactar (Mustaa, Vizir), 125,

128.Balabanov (ministru), 314, 327.Ba lbis (ministru), 276, 326.Bilcescu (Nicolae), 244.Balcic, 371, 374.Balduin do Flandra (Imparat),

15.Bal§ (familie), 105.Balsa (senior albanes), 28.BaIizi (dinastie), 24, 27-8.Balta-Liman, 260.Bamberg, 275.Banat, 74, 76, 78, 80-1, 84, 141,

261.Bani: Barbu, 47.Banialuca, 294.Baracli-Giumaia 376 n.Barozzi (generalul), 71, 155.Basarab-Vodi 8.Basarabia,131, 139 n.1, 142, 172,

248, 254, 268, 289, 304, 334,371.

Batac, 293.Báthory (Sigismund, principe),

60, 78.Bdthory (regele Stefan), 57, 79.Bithory (cardinalul Andrei), 79Battenberg (Alexandru de, print.

al Bulgariel), 313 si urm.Bavaria si Bavaresi. 230, 232,

234, 275.Bechet, 374.Bechir-Pa§a, 105, 112, 115.Bedard (consul), 271.Behadir-Ghirai, 129.Beldiman (Alecu), 174.Belgia, 219, 368.Belgrad (pasalic i Pasi.), 103,

113 n. 3, 137, 265 n. 3. (epis-copi). 119 n. 2. (biserica Pali-lula), 272, 347.

Belimarcovici (general), 303,334.Belogragic, 262, 373.Bender, 67, 94.Benderev (capitan), 328.Beotia, 217.Berana, 366-7.Berca, 262.Berchtold (contele), 367-8.Bercovita, 373.Berlin, 295, 305-6, 311, 316, 318,

320, 323-4, 336, 340, 357, 362,366.

Bermann (Adolf, tipograf), 142.Baron (Berovici), 288, 333, 310.Berrhoe, 25.Bethlen (principele Gavril), 79.Bibescu (Gheorghe-Vodd), 248,

255, 260, 321.Bielopolie, 367.Bihac, 262.Billecocq (consul), 245, 252Biograd, 73.Bismarck, 257, 305, 371.Bistrita (mangstire oltean4), 42,

47.Bitolia, 27, 296, 333,344 6, 362-3

369, 376.Blagai, 299.Blaj, 259.Blajnavat, 292.Blanqui, 289.Bocche-di-Cattaro, 99.Boemia, 9.Bogdan (senior macedonean), 23,

32.Bogdan (Sasul),Bogdan (generalul), 374.Boiana (rI0), 302.Bojici (Pantelimon), 68 n. 1.

I-iii,

32.

384 TABLA'NUMELOR

Boletinat (Isa, sef albanes), 362.Bolgrad, 244, 314.Boliac (Cesar), 214.Bomaisund, 124. .

Boris.(print de coroanA), 332, 362.Bosnia, 7-8, 26-7, 33, 69, 77, 81,

110, 115, 120, 127, 137,262-4 n.1,281, 286, 287, 293-4, 296, 299,301-2, 306, 318 n 3, 337,356, 364.

Bosniac-Aga, 129.Botev, (Hristu), 293.Botzaris (Costa), 229.Bourboni, 88, 332.Bozveli (Neofit), 290BrAila, 129, 176, 244, 249, 288.

292, 351.Branco (senior macedonean), 25.Brancovici (Gheorghe, despot sir-

besc), 27, 44-5, 76. (sotia Irina),14-5.

Branicevo, 74.Branovacicbi (sef de ceatA), 102.Brasov, 75, 161 n. 1, 170, 288.Bratianu (D.), 285.BrAtianu (I. C.), 289, 305, 330,

332.Bregovo, 120, 299.Brema, 232.Bresnic, 374.Brincoveanu (Constantin-VodA),

40, 60-1, 64-6, 80, 82.

C.

Cabul-Efendi, 260.Cacianic, 362.Cadir-beid, 99.CAlArasf, 125, 288.Calender-Chio§c, 218.Calerghi (Dimitrie, ministru), 236,

252, 267, 283.Calice (baronul), 344.Calievici (ministru), 297.Cahalan (Tar bulgar), 20.

Brincoveanu (Grigore), 170.Brincoveanu (Zoita), 175.Brza-Palanca, 118.Bucovina, 83, 141.Bucuresti (si . pacile din), 35

39-40, 60, 60, 69, 82, 84, 95,99, 111, 114-6, 118 n. 5, 119 n2. 121, 125, 127, 131, 136, 140,142, 150-1, 154, 169-70, 173-5,221, 238-9, 244, 246, 248-9, 261,268-9, 271, 281, 285, 288-92,315-6, 319, 322, 324, 326-7, 330,342, 351, 364, 375. (Dealul Spi-ril), 260.

Buda, 77, 80, 141. (episcopl de),104.

Budua, 24.Bulgaria (Evghenie), 167.Bulgaria (Dimitrie), 272, 275-7,

305.Bulgaria (Marcu), 216.Bulgaria (Leonida), 274.

Bun Aparte 0, 99.Burgas, 330, 369.Burian (ministru), 314.Burmov (ministru), 315, 327.Buteniev (ambasador rus), 238,

244, 248.Butrintö, 99.BuzAil, 50.Byron (lord), 162, 213.

Calinichia (Doamna), 8.Callimachi (familie), 67.Callimachi (Scarlat-VodA), 97,

121, 165, 174.Callimachi (Mitropolitul Gavriil),

105.Calmi§ul (familie), 67.Camenita, 118.Campbell (James), 166.Candia, 79, 341.

TABLA NUMELOB 385

Caneia, 307, 340, 358, 360.Canina, 18, 24.Canini (Marc' Antonio), 273 u.Cannel (pacea din), 267.Cantacuzini (familie), 16, 19, 23,

36, 44-5, 49, 68-9, 81, 153, 222,287, 321.

Cantacuzino (Constantin Postel-nicul), 50.

Cantacuzino (Ioan al VI-lea), 16,41.

Cantacuzino (Andronic), 49-50.Gantacuzino (eteristul), 173,176.

(Gheorghe beizadea), 82.Cantacnzino (I. A.), 285.Cantacuzino (Iordachi), 50.Cantacuzino (Manuil), 16-7.Cantacuzino (Mateiti), 16.Cantacuzino (Mihail, Saitanoglu),

36 49, 60-1.Cantacnzino (Banul Mihail', 69.Cantacuzino (Pirvu), 69.Cantacuzino (Serban-VodA), 50.1,

65-6, 81.2.Cantacuzino (Stefan-Voda), 82.Can acuzino (Toma), 46.Cantacuzino (Toma principe), 46.Cantacuzino (Toma, boieri) 50, 68.Cantacuzino (generalul, ministru

bulgar), 287, 319-20, 32-1, n. 1.Cantemir (Constantin-VodA), 81.Cantemir (Dimitrie), 67-8 n. 1.Capistrano (Ioan de), 88.Capodistria (Augustin), 341, 225-

6, 228, 235.Capodistria (presedintele loan),

155 6, 166, 174, 210, 212-3, 215-7,218-20, 224-5, 231-2, 235-6, 254,257, 274.

Capodistria (Viaro), 213, 225.Capudant 70, 108.Carafeis (sef de bandA), 116.Caraferia, 368.Caragei (loan Gheorghe-VodA),

165, 166, 289.

Caragheorghe, 102, 105, 111-2,115, 117-20, 127, 132-7, 139,146, 172, 296. (familia), 139 n. 1.

CaragicI (Vuc), 134-5, 141, 148.Cari-Mustafi (Vizir), 65, 79.Caranovat, 112.Caransebe§, 78, 82, 104.Carateodori (Alexandru), 340.Caravelov (Liuben i Petco), 289,

313, 315-7, 319-21, 338-9, 331,342.

Carazin (ofit,er rus), 69.Carlovit, 141, 259.Carlovit (pacea de la), 81.Carlovit (Mitropolia de la), 112.Carmanioli (partid corfiot), 167.Carol Quintul, 57 n. 1, 77.Carol al VI-lea (Imparat), 80, 83.Carol al X-lea (regele FrancieI),

316.Carol al XII-lea (regele Suediel),

67.Carol (rege al RomAniei),

275, 282, 284-5, 287, 294, 329,343, 374-5.

Carol (arhiduce), 113.Carol (duce de Bavaria), 227.Carolingieni, 55.Carp (P. P.), 343.Casimir-cel-Mare (rege al Polo-

niel), 56.Castoria, 41, 151, 296.Casovia, 79.Cataca/i (guvernator al Basa-

rabiei), 155. V. si Katakatzi.Catalani, 15.Catargi (familie), 259, 334.Catcov (publicist rus), 318.Catici (Iancu, ministru), 111, 337,Cattaro, 16, 272, 310 n. 1.Caucas, 238.Cavala, 16, 373, 375.Cavarna, 369.Cazaci, 53, 66, 58-60, 64, 80, 329.Cazan, 156.

25

I-iii

386 TABLA NUMELOR

Ceatalgek 218, 369-71.Cedolini (Pietro, episcop), 59.Cefalonia, 18, 28, 268.Celebi-Mustafà, 132.Celebi-Tatzatin, 19.Ceasunt, 19.Cercaschi (printul), 312.Cerchesi, 289.Caret ley (consul), 321.Carnaiev (general), 297-9, 301.Cernavoda, 292.Cernica (mangstire). 127.Cernoievicl (familia), 28,45. (Ar-

senie, Patriarh), 68 n. 1.Cetinie, 319.Chabot (generalul), 99.Chalcidica, 266, 375.Chalke (insulá), 148, 164.Chalkedon, 218 n. 1,.Chalkokondyles (Laonikos, cro-

nicar), 35, 60.Champlitte (Guillaume de), 16.Chenghelat (scriitor), 104.Chénier (André), 162.Cherson, 54, 156.Che§cu (familie), 334.Chiajna (Doamng.), 48-9.Chiamil-Pa§a (Vizir), 248, 371.Chiev, 40, 50, 54, 56-7, 172.Chighecifi (Postolachi), 66.Chilia, 16, 27, 76, 94, 131.China, 64, 66.Chios, 28, 117148, ri. 1, 164, 217,

223, 370.Chirchilise, 344, 369, 373.Chirico (consul), 165.Chiitiniii, 172, 303.Chiucinc-Cainargi (pacea de la),

83.Chiuciuc -Hasan (comandant),

107-8.Chinpriia, 114.Chiupruliii, 66, 79, 369.Chiupruliul (Ahmed, Vizir), 79.

Chiustendil, 15. 23, 26, 291,312,n. 1, 331, 369, 373.

Chiustenge, 291-2.Choiseul -Gouffier (ambasador),

162.

Christopulo (Atanasie,Ipoet), 150.Chryssaphina (flica Mariei luI

Iancu Sasul), 49.sChronos (foaie), 231.Church (amiral), 162, 215, 233.Ciardacliia (sef sIrb), 113 n. 3,

114, 116, 127.Ciarapici (Vaso), 111.Ciceagov (amiral), 130.Ciclade, 218.Cidonia, 148.Cimpineanu (C.), 244.Ciomacov, 394.Ciprn, 15, 28, 48, 306.Cirmen, 18, 25.Cladova, 41, 116, 118.Clement al VIII-lea (Papa), 69, 62.Clementina (de Orleans), 60, 330.Cleobul (scriitor), 214.Climent (Mitropolit bulgar), 314-5,

323, 328.Cniajevat, 118, 299.Cniajevici (conspirator), 337.Coburg (Casa de),I84, 275,284, 332.Coburg (Filip de), 337.Coceana, 366, 369.Cochrane (amiral), 215.Cociani, 368.Codrington (amiral), 211.Colacin, 294.Colettis (ministru), 253 u.Colintina, 174-5.Coleman I-iii (rege al UngarieI),

73.4.Coltea (Sandu), 67.Comana (nadnastire), 69.Comita (profesor), 161 n. 1.Comneni (dinastie), 14-5, 18-9,

24.

TABLA NUMELOR

Comnenul (Impäratul Ioan), 74.Comnenul (mpAratul Manuil), 74.Conda (*Kan), 116.Constandatos (morar), 352.Constantin-cel-Mare, 14, 62.Constantin Porfirogenetul, 54,Constantin (Tih, Tar bulgaresc).

21.Constantin (Mare-Duce), 98-9,255.Constantinovici (Anca i Ecate-

rina), 291, 348.Constantinopol (Sf. Sofia), 88.

(Patriarhl de), 117, 125.Ccpenhaga, 323.Co privst4a, 293.Corabia, 364, 374.Corai (scriitor), 95, 147-9, 151-2,

162, 222.Corbea (David), 68 n. 1.Corbea (Teodor, scriitor), 68.Coda, 99, 166-7, 228, 243, 274,

276.Corint, 228.Coron, 28.Corsica, -99, 163.Cosierevo, 294.Cosovo, 8, 25-6, 291, 324, 346,

365, 368.Costachi (Mitropolitul Veniamin),

174.Costanda (Grigore), 157 n. 1.Copntali-Halil, 112, 116, 118,

129.Cotel, 288, 320.Cotescu (generalul), 374.Cotroceni (manastirt), 66, 174-5.Courrier de Smyrnes, 222.

Craguievat, 136-7, 142, 237, 243,247, '282.

Dacia, 10, 98, 113, 134.Dagno, 27.

387

Craina, 41, 109, 115, 119.Crfiiniceanu (generalul), 37.5.Craiova, 47, 84, 120, 249, 288.Cralievici (Marco), 26, 135, 259.Cratovo, 26, 369.Crescimir (sef croat), 73.Creta, 28, 48, 214, 217, 236, 273,

282-5, 287, 295,304-6, 326, 337-41, 344, 352, 358-61, 364, 368.

Crilov (ministru), 318.Crim-Ghiral (Han), 93.Crimeia, 68, 71, 83, 265, 270.Cristian al IX-lea (rege al Da-

nemarcel), 276.Cristici (ministru sIrb), 334.Cristici (Arternisa), 348.Cristide (Dimitrie), 254.Cri§tiovici (Gavril, guvernator

al Rumeliel Orientale), 320,322.

Crivo§cia, 294.Croat,ia, 73, 75, 110, 256, 261.Croia, 27-8, 46.Crucica, 134.Cru§edol, 272.Cru§evat, 115, 282.Cru§evo, 345, 376.Culcer (generalul), 374.Cu1cu§, 373.Culicovo (lupta de la), 56.Culin (C6pitan-), 115.Cumant §i Cumania, 73, 76.Cumanovo, 369.Cur§id-Pa§a, 118-9, 132, 138.Curii-Ce§m6, 148, 160.Cutincev, 274.Cutluc-beg, 19, 130.Cuza (Alexandru loan 1-ia), 270,

279-81, 284, 296, 317, 322, 328.

I Dalmatia 45, 73-5, 86, 99, 100, 102,I 115-7, 136, 263, 294, 296.

388 TABLA NUMELOR

Damian (Mitropolitul MoldoveI),44.

Dan al 1I-lea (Doran), 76.Danemarca, 276, 322, 329.Danev (ministru), 346, 361, 371,

373.Danilo (print muntenegrean), 262,

'266, 269, 272, 285.Dagcov (consul rus), 244.Davidovicf (Dimitrie), 141-2.Dawkins (Eduard, resident In

Grecia), 217, 228, 233, 235.Dealn (manAstire), 367.Decid, 369.Dedeagaci, 373, 376.Deian (senior slrb), 23.Delianis, 305,326, 339, 349, 369.Deli-Cadri (sef de ceatà), 116, 120.Deligheorghe, 276.Deligrad, 115, 118, 301.Derbescu (deputat), 271.Dervig-Paga, 294, 306.Descorches (ambasador frances),

96.Diaconovicf Loga (scriitor), 104.Diacove, 306, 362-3.Dibra, 333, 362.Dickson, 320.Diocleia, 24, 27, 74-5.Dimitriev (Ratco, general), 369,

373.Dionisie Eclesiarhul (cronicar),

99, 161.Dir (sef res), 55.Disraeli (ministru), 306.Dobracia (loan), 136.Dobriniat (Petru), 115, 117-8, 120.

E.

Ecaterina a II-a (tmpArAteasa),49, 69-70, 83-4, 88, 94, 125,166-7, 348.

Ecaterina (Mare.Ducesà), 98.

Dobrogea, 8, 16, 43, 139, 244,304, 307, 316, 329.

Dobrotici (despot), 8, 16, 21, 39,291.

Dochici (LazAr, ministru), 335.Doiran, 373.Dolgoruchi (print), 240, 329-9.Domokos, 266, 306, 341.Domontevicf, 331.Donducov Corsacov (guvernator

al Bulgariel), 304, 312.Dorogenco (sef de CazacI), 59.Dorev (dr), 354.Dosofteiii (Mitropolit al Moldo-

ye% 66.Draga (regina), 337, 346, 348.Dragases (din Chiustendil; si di-

nastia), 16-6, 26.Drigigani, 172.Dragomestre, 99.Dragomir ($tefan), 359.Drandarevschi (generale% 330.Drigalski (ofier), 320.Drinov (Marin), 288, 293, 312, 318.Drumev (scriitor), 316. V. Cli-

ment.Duca-Vodi, 61.Duca (Neat), 169.Duckworth (amiral), 97.Duhamel (consul), 247, 260.Dulcigno, 24, 303, 305-6.Duncas (tefan), 149.Durazzo, 24, 368, 370.Durnovo, 330.Dugan (Tarul t,efan), 8, 23-7,

41-2, 58, 112, 118, 266, 334, 369.Dutröne, 216.

Edhem-Paga, 341, 368.Edinburg, 275.Edinburg (Alfred, duce de), 276.Efthnie (Patriarh de Tlrnova), 40.

TABU. NUMELOR 389

Eftimie (cronicar moldovean) 40.Egina, 6, 212, 214, 222, 224.Egipt, 30, 96-7, 99, 215-7, 283.Egri-Palanca, 365, 369.Ehrenrooth (generalul) 316-7.Elasona, 368.Elena (Doamna ml Petru Rams),

23, 45, 48.Elena (Doamnalui Matel-Vod6)47.Eleonora (regina Bulgaria), 355.Eleusis, 212.Eliad (Ioan, scriitor), 148, 150,

246.Elisaveta (Tarim), 172.Elisaveta (Doamna Movill i Bul),

32.Elphinstone (amiral), 70.Elvetia, 162, 368.Ematia, 362.Enos, 28, 373.

F.

Figirati, 81.Fanagoria, 71.Fanarul, 7, 12, 70, 94, 97, 105,

110, 120 n. 3, 122, 134, 150,155, 157, 160, 164-5, 170, 172,213, 222, 228-9, 232, 244.

Farmachi (cApitanal), 171, 176,254.

Farsala, 341.Fauriel (consul), 100, 162-3.Fazil-Pap, 362.Ferdinand (rege a1 Bulgariei),

330, 333, 354-5, 363, 367, 376.Ferdinand (arhiduce), 77, 98.Ferdinandovo, 274.Ferhad-Pa§a, 37.Fet-Islam, 280. V. Cladova.Ficev (generalul), 367.FiladeIfia (Mitropolig de), 48. V.

Severos (Gavriil).Filip de Flandia, 284.

Enver-Nal, 353, 371.Epir, 16-7, 20, 234, 27, 148-9,

255, 266, 273-4, 304-5, 326,340-1, 369. V. ei Albania.

Erfurt (tratatul de la), 98, 129.Eschi-Sagra, 304.E§ad-Pa§a, 370.ateriio, 145, 157, 159, 163, 166,

168, 170-, 274, 340.Etolia, 18.Etolianul (Gheorghe, seri tor), 61.Etropol, 374.Eubeia, 28, 218, 253.Eudochia (Tarifa), 26.Eufrate 10.Eugeniu de Savoia, 80, 83, 115,

263, 280.Eynard (bancherul), 162, 212.Evrei, 159.Evrenos-beg, 31.

rilipopol, 9, 21-2, 33, 109, 314,321-2, 327-8, 342, 350, 369. (a-piscop de), 173 n. 1, 290.

Filipovici (generalul), 141.Filov (maiorul), 322.Finlanda, 124, 156, 318.Firmilian (episcopul), 337.Florenta, 44. (Pippo Spano din),

76.Florina, 369.Foctlani, 84, 174, 270.Fonton (secretariii rus), 266.Francisc (imparat), 90. 118.

(sofia sa), 98 n. 3.Francisc-Iosif arnparatul I, 260,

264, 290, 294, 348.Franciscani, 93, 263.Franta, 25, 80, 86, 91, 93-6, 126,

129, 147, 151, 161-2, 167, 210,213, 216-7, 2234, 228-30, '234,244-5, 252, 254, '256-7,259, 265,

pi

Lit

390 TAMA NUMELOR

268-70, 274-5, 283, 306-7, 326,340-1, 354, 376.

Frincf, 17.

G.

Gabrovo ai -eni, 289, 312, 315.Gaj (scriitor), 256.Galati, 174, 244-5, 351.Galaxidi, 257.Galia, 10.Galipoli, 264, 304.Galitia, 49, 55, 74, 83.Gara§anin (ministru), 243, 247,

265, 270, 274, 279-80, 335.Garibaldi, 273-4. (Menotti), 340.Gattilusio (dinastie), 28.Gavril (senior sirb), 24.Gavrilovici (om politic sirb), 292.Gavriil Protul (Atosului), 46.Gazi (Antim), 148 n. 1.Gennatas (om politic grec), 213,

225.Geneva, 211 n. 1, 213, 363, 366-7.Genova, 91-2.Georgia, 19, 59, 156.Germania, 73, 80, 231-2, 254,

311, 314, 325.6, 357, 365, 375-6.Gerard (generalul), 216.Gerlach (predicator), 42.Gevad-beiii, 340.Ghegl, 362.Ghenadie (Scholarios, Patriarh de

Constantinopol), 38.Ghenciu (aef de ceatd), 171, 174-5.Gheorghe al IV-lea (rege al An-

glieI), 219.Gheorghe (rege al Greciei), 276,

288, 298, 341, 348.Gheorghe (print al Greciei), 340-2,

352, 357-8.Gheorghe Stefan (Domn al Mol-

doveI), 64. ,

Frusici (Dimitrie), 141.Fuad-Pa§a, 260.

Ghermani (Mihail), 142, 238.Gherlov (ministru), 313, 326, 329,

361.Gheuca (Mitropolitul Leon), 105.Ghevgheli, 363, 373.Ghiazi (Comisul), 49.Ghica (Alexandru-Voda.), 142.

238-9, 244-7, 262, 274.Ghica (Grigore I-ia), 81.Ghica (Grigore Alexandru-Vod6.),

222, 35, 69, 155.Ghica (Grigore, Domn al Moldo-

vei), 260.Giavid-Pa§a, 362, 369.Gin-Ali (Vizir), 81.Giunis, 301.Giurgiu, 129-30, 352.Gladstone, 276, 293.Glavaq (Stanoe), 111.Golemi-Vrh, 365.Golubat,E26, 76.Goluchowski (cancelari6), 330.Golz (von der), 330, 341.Gonemi (Diamantina), 166.Goranicica, 294.Gorc acov (cancelarit), 304.Gordon (filelen), 215, 220.Gorj (muntl), 107.Gostivar, 369.Grahovo, 272.Gratiani (Gaspar-Voda), 7.Grecov (ministru), 314, 318, 324.Greiner (consilier al lui Othon

Lia), 230.Gribovo, 341.Grigorie (Patriarh de Constanti-

nopol, ucis in 1821), 156.

TABLA NUMBLOR 391

Grisiotis, 233.Grivas, 209, 226, 229, 233-5, 253,

266, 274.Grodzka (lupta de la), 83.Gropa, 27.Gros (baronul), 259.Gruici (Sava), 296, 334-5.Gruiev (maiorul), 322, 328.

Hafiz-Paga, 105, 115.Hagi-Mihali, 305.Hagi-Mustafa-Paga, 106-7.Hagi-Petro, 220, 266.Hagi-Prodan, 136, 239.Hagienov, 314.Hahn (generalul), 273.Haideck (consilier in Gracia), 230,

234.Haiduc-Velico, 109, 117, 119, 120,

171, 185.Halepa, 307, 340.Halet-Efendi, 170.Halicifi, 55.Halil (print otoman), 18.Halle, 94.Hamburg, 285.Hangerli (loan Gheorghe Voda),

35, 165.Hangerli (Mihail), 165.Harcov, 141.Hartvig (ministru), 365.Hasan-Paga, 113. 11. 1.Hastings (filelen), 215.Heidelberg, 320.Heineccius, 170.Heissler (generalul), 81.«Hellas* (corabie), 231.Henric (mparatul Constantino-

pole!), 75.Henric (rege al PolonieI), 57-8,

90-1.

Grumbkow (generalul), 341.Gudunw (Boris), 58. 65Guilleminot, 97.Guilford, 213.Guras, 212.Gurco (generalul), 374.Gusinie, 306, 368.

Henric al IV-lea (regele Fran-ciei), 90.

glieptanesost, 166.Heregti, 262.Hert.egovina, 27, 45, 69, 110, 201,

264, 266, 269, 272, 281, 285,287, '293, 296, 301-2, 306, 318,337, 356, 364.

Hermupolis (Syra), 221. V. Syra.Hesapciev (ofiter), 373.Hesa (Casa de), 313.Hasa (Emil deDarmstadt), 227.Hayden (amiral), 211.Hidra, 213.Hieraz (LogotAtul), 60.Hilmi-Paga, 344, 353.Hitov (Panaiot). 289.Hitrovo (diplomat rus), 317-8,

336.Hlapen (senior macedonean

Manea-), 25, 45.Hmilmtchi (Bogdan), 58.Hmiltntchi Timug), 49.Hobart-Paga, 283, 287.Hodges (consul), 240.Horbatchi (ofiter muntean), 246.Hotin, 84, 94.Hreliia (senior macedonean), 23.Hriaant (Notara, Patriarh de le-

rusalim), 40.Hrisoveloni (bancher), 351.Ervoie (senior croat), 28.

392 TABLA NUMELOR

Hunyady (loan), 27-8, 58, 76, 89,281.

Hunyady (principesa Julia), 281.

Iachint (Mitropolit al TeriI-1ZomAneetI), 43. .

Iagello (duce litvan, ei dinastiasa), 26, 77.

Iagodina, 112, 114, 118. (proto-popul de), 102.

Ialomita (rIt1), 131.Iamboli, 22.lancovici (Emanuil), 141.Iancovid (generalul), 368.Iancu-Vodi Sasul, 32, 44, 48, 281.Iani (Banul), 49.Ianina, 17, 25, 28, 218 n.1, 306,

372.Ia§f (ei pacea de la), 35, 39, 50,

71, 91, 112 n. 4, 117 n. 1, 127,142, 150, 154, 169-71,173, 244,260, 268, 284, 334.

Iberia §1 lberi, 19, 39.lbrahim-Pa§a (de Scutari), 115.Ibrahim-Pap (de Egipt), 212, 216.Ibrahim-Pap (din 4912), 363.IcIcal6, 212.Lilco (Petru, negociator), 115.Icon omov (ministru), 318-9.Iena, 123.leniceri, 107, 112, 114-6.Ienigé-Vardar, 368.Ieremia (Patriarh de Constanti-

nopol), 43, 50-1, 63.Ierusalim, 40, 50-1, 59, 63-4. (Pa-

triarhul Dosofteiti), 40, 68 n. 1.(Sf. Sava din), 50.

Iesuiti, 59, 89, 92-3.Iezero, 262.Ignatie. V. Minnie (episcopi del.Ilarian (Papiu), 141.Ilarion (exarh bulgar), 291.

Hust, 77.Hydra, 160, 169, 214, 222-3, 226,

230, 236, 272.

Ilarion (episcop de Arm), 171.Ilfov, 262.Ilic-Oglu (sef de bandA), 129.Ilie-Vodd (Bares), 32-1 n. 1.Iliria §i Iliri, 9, 115.Imbros, 27.Insulele Ionice, 86, 99, 167, 218

n. 1, 225, 257, 266, 2734, 276,283.

Ioan Asen (Tar bulgar), 16, 20.Ioan (despot slrbesc), 45.Ioan-cel-Bun (regale FrancieI), 16.Ioan-cel-Grozav (Tar rusesc), 57.loan (arhiducele), 98.Ioasaf (Patriarh de Cnnstantino-

pol), 49.Iolanta (regina a UngarieI), 75.Ionima (senior albanes), 27.Iordachi (cApitanul), 171-2, 176.Iorgovici (Pavel, scriitor), 104.Iosif al II-lea (Imparat), 70, 83-4,

88, 103, 105, 108.Iosif (Patriarh), 43-4.Ipec, 23, 26, 37, 368, 40, 48, 155,

362. (PatriarhiIMacarie ei Anto-nia), 37.

Ipsilanti (Alexandru, eau] Eteri-el), 115,117, 121, 134, 157, 170-5,327.

Ipsilanti (Constantin-Voda) 97u., 113 n. 3, 126, 155-6, 172.

Ipsilanti (Dimitrie), 213, 217, 222,224, 228.

Ipsilanti (Ecaterina Doamna),190 n. 3.

Ipsilanti (Elena), 190 n. 3.Ipsilanti (Maria), 190 n. 3-Isac (beg In Albania), 27.

TABLA MJMELOR 393

Isaiev (general rus), 118.Ischenderogli (familie), 31.lschl, 335.Islaz, 260.Ismail, 129, 131-Ismail-beg (de Seres), 116.Ismail (guvernator al Crete)),

283.Ismail-Chemal (sef albanes), 370.Isvolschi (ministru), 363.Igtip, 26, 366, 369.Italia, 80, 161, 166 n. 1, 167,

J.

Jellacich (Banul), 269, 264.Jercovicl, 376.Jicia (manastire) 355.Jiredek (C. J.) 314-5, 317.Jlvcov, 329.

K.

Ka lamas (ma), 306.Kalamata, 223, 257.Kalavryta, 17.Kallay, 113.Kanaris, 220, 273-7, 805.Karaiskakis, 212, 266.Karakassi, 94.Karapanos, 339.Karatassos, 221, 233-4, '255, 266,

273.4.Karlstadt (episcopie), 104.Katakatzi (diplomat), 233.Katzonis (Lambro), 318, 328-30.Kaulbars (generalul), 318.Kemeny (loan), 79.Khairedin Barbarossa 90.Khevenhdller (ministru), 316,

325.Kiriko (consul), 71.Klapka, 281.Klarentza, 17.Klek, 264.

211, 273, 278, 299, 302, 349,355, 368, 370, 372, 377.

lugo-Slavia (proiect), 281.Iuragevici (senior albanes), 27.Iustinian, 14.Iustiniana Prima, 40, 46.Ivanco (fiul lui Dobrotici), 8.Ivanov (generalul), 369-70.Ive lici, 132 n. 1.Izvoare, 246.Izzeddin (Iusuf, print mostenitor),

364.

Jivcovici (Stefan), 114.Juchereau de St. Denys, 216.Jurien de la Graviére (amiral),

272.

Klonaris, 213.Kodrikas (Panaioti), 102 si n. 1,

152 n. 1.Kenigsberg, 123.Kogilniceann (Mihail), 256.Kojander (diplomat), 320.Kolettis, 213, 225-6, 228, 231,

234-6, 253-5.Kollár (poet), 256.Kolokotronis (Teodor), 209, 214,

224-30, 232-3, 236, 273, 285.Kolokotronis (Gennaios), 273.Konduriotis, 226, 228, 230, 254.Kopassis (beid de Samos), 352.Korakas (sef cretan), 283.Kork, 232.Koronaios, 283.Kossuth, '274, 281-Kotzebue (diplomat), 143, 244.Kriesis, 254.Kriezotis, 253.Krupa (rid), 262.

394 TABLA NUMELOR

Kumunduros, 277, 288, 305.Ku 1m, 172.

Ladislaii al II-lea (rege al Un-gariei), 74.

Lagos, 375.Lahovari (generalul), 351.Lali-$ahin, 22.Lambrind (generalul), 375.Lampros (profesorul), 149, 169.Langeron (generalul), 118.Larisa, 218, 307, 341.Lascarov (consul), 156.Laskaris (dinastie), 14.Laurian (August), 141.Laybach, 174.LazAr (cneazul), 26, 41, 303, 368.Laz5r (Gheorghe), 141.Lazarevici (Alexe, protopop), 114.Leiningen (contele de), 264.Leipzig, 141, 149, 215, 337.Lejeune, 339.Lemberg, 48, 328, 352.Lemnos, 369.Leonardi (familie), 139 n. 1.Leontie (episcop sirbesc), 110,

117-8 n. 5, 127.Leopold (Inal:drat), 80.Leopold (rege al Belgiel), 219.Lepanto, 27-8, 220, 227.Lesbos. 28, 352, 370.Lestarh (Hermodor), 48.Lesianin (generalul), 292, 325.Leuchtenberg (ducele de), 275,

330.Levantini, 92, 307.Levschi (Vasile), 292.Liascovat, 312.Liban, 100, 287.Lieven (printul de), 248.iLinardia (tara lul Leonard Toc-

co), 46.

I Kurzböck (Iosif, tipograf),'141.I Kutra, 326.

L.

Lipova, 82.Lisabona, 258.Lituania, 55-7.Liubita (princesa), 240, 243, 248,

272.Liubobratici, 294.Linbovicl (beg), 337.Liulè-Burgas, 369.Liva diaLivotnia, 57.Logotheti (famine din Constan-

tinopol), 165.Logothetis (Licurg), 217.Lom (fia), 7.Lomaca (familie), 162.Lombardos, 274.Lomonosov, 127.Lompalanca, 312, 324.Londos (Andrei), 236, 259.Londra, 149, 209, 227, 233, 256,

285, 303, 305, 355, 370-1.Lotaringia, 80.Lovcea (si episcopul de), 78,,320Lozengrad, 369. V. Chirchilise.Luca (Mitropolit muntean), 50.Lucian (fratele lui Napoleon

99.Lucovit, 375.Ludovic al XI-lea (regele Fran-

ciel), 25.Ludovic al XIV-lea. 81, 100.Ludovic al XV I-lea, 317.Ludovic (regele Bavariei),

227, 234-5, 275.Ludovic-Filip (regele Francesi-

lor), 222, 252, 257, 330.Ludovic-cel-Mare (rege al Unga-

riel), 26, 56, 83.

MitI-in 1. ia),

TABLA NUMELOR

Ludovic al II-lea (rege al Unga-riel), 76-7.

Lüders (genera1u1), 260.Lugoj, 78, 81, 104.Lnitpold (principe bavares), 275.Lukaris (Chiril, Patriarh), 90-1,

153.

M.

Macarie (Patriarh de Antiohia),64.

Macarie (Mitropolit muntean), 37,45, 47.

Macarie (cronicar moldovean), 47.Macarie (de Cernica, gramatic),

127.

Macedonia, 21, 23, 25-6, 29, 40-1,47, 69, 149, 168, 264, 290-1,304-5, 324, 332-3, 337, 342-5,349-51, 3534, 363, 365-7, 369,375-6.

Macedonschi (sef de bandA),171.Madagascar, 230.Magaraievici, 141.Magarevo, 376.Mahmud (gultanul), 106, 128-30,

144, 238, 240, 362.Mahmud-Pa§a (de Scutari), 288.Mahmud-Muctar (generalul), 369.Mahmud- efchet (Mare- Vizir),

368, 371.Maim i MainotT, 99, 163, 219,

223, 226-9, 234, 349.Major (Petru), .110.Maiorescu (loan), 141.Maiorescu (T.) 374-5.}liaison (generalul), 215.Maitland (sir Thomas), 106.Malcociii-beg, 31,Malinov, 354.Malisori, 362.Mallet (scriitor), 336.Malvasia, 48.Mamerciov, 288.

Lunievita (Nicodim), 347.Lusiguan (dinastie), 16.Lyon, 15.Lyons (lord), 235, 256.

395

Mamiani (Terenzio), 273.Mamuris, 253.Manchester, 314.Mann (Mihail), 165.Mantov, 327.Manuil (tmpAratul). V. Paleologi

(Manuil).Mara (Tar4a), 27.Mara§li-Ali-Paia, 137-8.Marcov (generalul), 130.Marcovici, 347.Marcu (Filocarab, Patriarh), 46,Mfirgirit (Apostol), 351.Marghiloman (Al.), 343.Maria (Tarim), 313, 329.Maria (Doamna, Amirali), 49.Maria (principesA a Romanie1),

275, 360.Maria-Luisa (principesa, a Bul-

gariel), 332.Maria-Teresa arnparateasa),

83-4.Marincovici, 292.liaita (rig), 25, 304.ifirmari (Marea de), 97.Marsigli (contele), 80.Marsilia, 231.

MarsiliesaA, 95, 150.Maiin (colonelul, si fratele), 337,

346.atapan (capul), 9, 157, 172 .Matei Basarab, 39, 50-1, 64.Matias (rage al Ungariel), 77

107.

8'1,

396 TABU. NUMELOR

Maurer (consilier al lu Othon230, 232, 234.

Maurovlahi, 7.Mavrocordat (familia), 67.Mavrocordat (Alexandru, Exapo-

ritul), 188 si urm.Mavrocordat (Alexandru Joan-

VodA), 71, 116 n. 1, 180.Mavrocordat (Alexandru, om po-

litic grec), 213, 222-3, 228, 231,236, 252, 267.

Mavrocordat (Dimitrie), 283.Mavrocordat (Nicolae-VociA), 190

n. 3.Mavrocordat (Sultana), 190 n. 3.Mavrodi (Alexandru), 150.Mavrogheni (Nicolae-VodA), 84.Mavrogheni (Stefan), 165.Mavromihali (Constantin, Gheor-

ghe, i bAtrInul heal), 213,220,224, 228.

Mavromihali (ministru), 349, 359.axim (Mitropolit muntean), 47.Maximilian (de Bavaria), 317.Mecklenburg-strelitz (Jutta de),

349.Megara, 212, 226.Megidie* (Ordin), 270.

Mehadia, 82, 139.M ehedinteannl (DrAgut),120.Mehemed-Ali (vice-rege), 216,303,

306.Melas (Paul), 350.Melenic, 97.Meletie Pigas. V. Pigas (Meletie).Meluna (pas), 341.Mencicov (diplomat), 264.Merenditi, 254.Mériage V. Pasvantoglu.Mesembria, 21, 291.Mesina, 220, 229.Mesopotamia, 137.Mesta (rill), 304.Metaxas (ministru), 230, 236-7,

266.

Meteora (mAnAstirl), 266.Metternich, 209, 256, 266, 307.Mateyo, 26h, 307, 369.Mexic, 317.Miaulis, 212, 223, 226, 229, 232

273, 359.Michelidakis (sef cretan), 358.Michelson (generalul), 116.Mictil-Zvornic, 280.Midhat-Pa§a, 289, 292, 297, 302,

353.Midia, 15, 47, 373.Mihail (Tarul), 58, 63-4, 68.Mihail (despot de Epir), 17-8.Mihai Viteazul, 40,48-50, 60,65,

78 9, 91.Mihail Obrenovici (print), 242-3,

246-1, 251, 254, 261, 263, 270-2,279-80, 282, 285-6, 291, 338,346, 348.

Mihail (Mitropolit sIrb), 324.Milfaileanu (Stefan, publicist),

343.Mihali (eterist), 174-5.Mihalievici (sef de ceatA), 102.Mihanovici (consul), 240.Mihnea-Vodi I-iii, 47.Mihnea al II-lea, 32, 39, 49, 51.Milatovici, 326.Milan Obrenovici (fratele lui Mi-

los), 136.Milan Obrenovici (fiul lui

242.Milan Obrenovici (rege al Ser-

biei), 272, 292,296-7, 299, 301,303, 323, 334-7, 347-8.

Milescu (Nicolae, SpAtarul), 66.Milita (Doan:Ina), 45, 47.Miloie (diacul), 140.Miloradovici (generalul), 125.Milo§ Obrenovici (cneaz), 111,

132, 135-16, 471, 173 n. 1 175,217, 237-51, 261, 270-2.

Milovanovici (ministru), 357, 367.Mircea-cel-Batrin, 18.

I-61),

TABLA NUMELOR 397

Mircea-Voda Ciobanul, 43, 49, 76.Mirco I -id (print muntenegrean),

272.Mirco al II-lea (print muntene-

groan), 348.Mixditi, 306.Mixelor (MateI, Mitropolit al),

62.3, 453.Misithra, 16-7.Misolonghi, 220, 224, 227, 252,

274.Mi§ar, 115.Mipenco, 327.Miqea (d-r), 354.Mitrofan (de Nisa, Mitropolit

muntean), 50.MitrovIta, 345, 363.Mitrowitz, 298, 337.Mladinov, 376.Modon, 28.Mohãcs, 77. (episcopil de), 104.Mohammed I-iii (Sultan), 13, 48.Mohammed al II-lea (Sultan), 13,

47, 20, 23, 28, :.:8, 44, 46, 57,60, 62, 77, 88.

Mohammed Saco li (Mare-Vizir),37, 39, 48.

Molk-Aga (aian), 109.Molk-Pa§a. (de Vidin), 117. 132.Moldovita, 42. .

Moler (Petru), 139.Momcild, 45,Monastir. V. Bitolia.Montesquieu, 165.Montferrat (Bonifaciu de), 15.Montlhdry, 25.Moraitinis, 276.Morlahl, 7. V. eiMoruzi (familia), 131, 222.Moruzi (AlexandruNoda), 97,113,

n. 3, 121, 448 152 n. 1.

Moruzi (Constantin-Vod5), 164-5.Moruzi (Dimitrie), 160, 465, 166

n. 1, 190 n. 3,Moruzi (Zanetti), 190 n. 3.Moscova, 39-40, 53.4, 56-9, 83,

65-6, 68 n. 1, 60, 89, 150, 313,319.

Mostar, 306.,Movili (Bogdan), 33.Movili (Gheorghie Mitropolitul),

50.Movild (Ieremia-Voda), 39, 49.Movili (Petru Mitropolitul), 50.Mrcla (senior de Avlona), 21.Muctar-Paila flul lui All de Ia-

nina), 129.Muctar-Pa§a (Gazi ; Vizir), 296,

299.Münnich (generalul), 69.MUnchen, 227, 263, 232, 236, 275,

348.Muncaciii, 176.Muntenegru (Danilo de), 68 n. 1.Miirzsteg, 350, 353.Murad (Sultan), 43, 22, 303.Mural al II-lea (Sultan), 26 7.Murad al IV-lea (Sultan), 79.Murad al V-lea (Sultan), 298.

301.Murgul (Eftimie), 244.Musa-Efendi, 243.Mustafk al IV-lea (Sultan), 98,

128.MustafA-Patia (guvernator de

Creta), 282-3.Mustafé-Celebi (Mare-Vizir), 125,Musteatd (generalul), 374.Mustoxidi, 257.Musuriis-Pa 12.a, 255-6.Muricatirvici (poet), 104.Mutcurov (rnaiorul), 322, 328-9.

Maurovlahl.

I-iii

398 TABLA NUMELOR

N.

Nabucov (conspirator), 330.Nacevici (ministru), 314, 318, 329.Napoleon I-in, 86-8, 92, 94-6, 97-9,

102, 107, 113, 115-6, 118, 124,126, 128-31, 166, 162-3.

Napoleon al H-lea, 227.Napoleon al III-lea, 267-9, 272,

275, 284, 293, 309.Napoletani si Neapole, 17, 23, 76.Natalia (regina Serbiei), 334-6.Nauplia, 220, 223, 227-31, 238,

273. (arhiepiscopul de), 222.Navaresi (Compania), 18.Navarino, 212, 219, 230.Neagoe Basarab, 44, 47.Neagoslava (mama lui Neagoe

Basarab), 47.Neamt (Tinut), 176.Neamt (mAnAstire), 42.Neapole V. Napoletani.Necalce (cronicar), 68.Nedoba (agent), 132.Negoiu (movie), 262.Negotin, 117, 119, 132.Negris (M.), 274.Negroponte. V. Eubea.Nemania (Marele-Jupan Stefan),

76.Nenadovici (protopopul MateI),

112-3, 243.Nenadovici (Jacob), 132, 142.Nenovicf, 288.Neoplanta, 104, 141, 281.Nesselrode, 244, 265.Nestor (jurist), 170.Nevesinie, 294, 299.Niazi-beiii, 363.Niceia, 14, 20-1, 218. n. 1.Nichifor (despot de Epir), 16-7,25.

Nichifor (dascAlul, exarh patri-arhal), 50.

Nichita (rege al Muntenegrului),212, 214, 229, 272, 287, 296,301, 348, 357, 359-60, 363, 372.

Nichitic1 (comaudant), 419.Nicodim (popa"), 42, 43, 47.Nicolae I-in (Tar), 209, 222, 248,

263.Nicolae al II-lea (Tar), 332, 350,

372.Nicolae (Mare-Duce), 303.Nicolas Aga, 60.Nicolaiev (maiorul), 322, 329.Nicolaievicf (ministru sirb), 336.Nicon (Patriarh moscovit), 63.Nicopol, 7, 22, 29, 41, 107, 317,

376.NicOci 294, 299, 301-2. (epis-

copI de), 139.Nifon (Patrlarh de Constantino-

pol), 46-6, 50.Nigrita, 373.Nipru (rIti), 56-8, 102.Nisi, 224.Nistru (rld), 57, 69, 71,102, 116.Niv, 33, 74, 106, 115, 118-9, 127,

140, 291, 296, 299, 303-5, 335,338.

Nogai (Han), 21.Normanzf, 76.Notaras, 229.Novacovici (Stoian), 336, 338.Novacovici (Stefan), 141.Novi-Bazar, 74, 115, 118, 306,

356, 368.Novi-Sad. V. Neoplanta.Novobrdo, 27.Novosely, 374.

TABLA NTJMELOR 399

0.

g Obilicl (societate), 337.Obradovici (Dosofteiii), 104-5,

110, 116, 119 n. 1, 127, 141, 149.Obradovicf (Grigore), 104.Obren, 136.Obrenovicf (Velimir). 340.Obrenovici (dinastie), 247, 255,261, 271, 312, 348. V. i Alexan-

dru, Milan, Milos.Obrenovici (Ifrim), 239, 241-2,

243, 292.Obrenovici (Ioan), 242, 245.Odesa, 114, 156, 164-5, 172, 245,

319.Odobescu (Alexandru), 94.Odobescu (Joan, generalul), 120,

245.Ohrida, 20, 23 n. 1, 25, 274 290,

333, 350, 365, 374.Olanda, 90-1, 153. (Frederic de),

227.Oldenburg (§i Casa de), 98, 330.Olga (Mare-Ducesä de Chiev).

53-4.Olga (regina a GrecieI), 288.Olimp, 149, 168, 174.Oliverio (Francone), 23,117.

P.

Pacifico (don), 258.Padova,':166.Paipert, 19.Palamed (Gheorghe), 48.Palamidi (cetate), 212, 228.Palarnidi (Riga), 254.Paleologi (dinastie), 14, 16, 23,

28, 36, 44, 56, 89, 222.Paleologul (Andronic al II-lea),

17-8.Paleologul (Andronic al III-lea),

23.

Olt i Oltenia, 42, 81, 83, 176,244, 261.

Omer-Pap, 262-4, 272, 283.gOmladinap, 281, 285.Opovo, 42, 141.Oradea-Mare, 77.Orapvat 111Orbini (Mauro, scriitor), 68.Orhanie, 374.Oropos, 298.Orsini (familie), 18.Orpva, 240.Orova-Noni, 11.2.Orurk (generalul), 118.Osborne, 269.Osman 26, 36.Osman-Pap, 299, 303, 368.Ospitalieri, 28, 76.Ostrog. 48.Ostrovschi, 68 n. 1.Ostrovul-Mare, 117, 420.Othon (rege al GrecieI), 227,

229-30, 233, 235-6, 244, 252,255, 257, 259, 266, 272-5, 324,358.

Ouchy (pacea de la), 363.Oxford, 44.

Paleologul (Constantin), 17.77 (Dimitrie), 16, 48.

(Ioan al V-lea), 15-6,18-20.

17(loan al VW-lea), 16,

44.(Manuil), 16-7, 19, 22,

75.(Maria), 49.(Mihail), 15.(Gel doI Teodor), 46-7.(Toma), 16-8.

I-ifi,

71.

MS

,

400 TABLA NUMELOR

Palmerston, 258.Panaghiuritite, 293.Panciova, 103.Pangal, 71, 164.Panita (maiorul), 322, 330-1.Panov (ofiter), 330.Panu (Hagi-Cristea), 171.Pantazis (Dialogurilel Ur), 222.

Papacosta (colonelul), 257.Papadopulos (generalul Spiri don),

71, 156, 167.Papamihalopulo, 339.Paracin, 114.Parga, 27, 99, 372.Paris, 68, 91, 95,1.47,149, 163-4,

172, 214, 222, 235, 252, 260,267, 269, 272, 274, 283-4, 288,308-9, 314, 335, 338-9, 344, 355,358.

Parker (amiralul), 258-9.Parma, 332.Partenie al III-lea (Patriarh),

39, 64.Partenie (episcop bulgar), 290.

.Passarowitz (pacea de la), 82,112, 118, 137, 282, 338.

Pasvantoglu, 97,107,.114, 116-7,140.

PaOci (Nicola), 324, 335-6, 357,367, 375.

Patras, 17, 212, 229, 254, 257,275.

Paulucci (agent), 117, 119 n. 1.Pauw (De), 147.Pauzie (ofiter), 216.Pavel (Tarul), 156.Pavlovici (Peco), 294, 324.PavIovicl (Teodor), 141, 256.Pavlu (Andrei, bancher), 173.Paxo, 276.Peó. V. Ipec.Pecenegi, 73.Pehlivan (sef de bandA), 129.Pélion (locotenent-colonelul), 216.Peneil (riS), 306.

Pentepigadia, 266, 311. 369.Pera, 93, 254.Perecopul, 68.Perevos, 168.Pericici (Toma), 239.Pero (print de Muntenegru), 266.Pasta, 141, 217, 256, 356.Pe§tera, 317.Peta, 266.Petcov, 346.Petersburg, 113-4,' 211, 233;240,

263, 295, 302, 316, 318-9, 323,332, 335, 346, 373.

Peterwardein, 104.Petrov (ministru), 346.Petronievici (Avram), 239, 241-2,

248-9.Petrovici (Naum), 104.Petrovici (om politic sirb), 292.Petru-cel-Mare (Tar), 64-6, 68, 80.Petru-Vodi Rares, 47-9.Petru-Vocli chiopul, 39, 49, 51.Petru-Vodi Cercel, 91.Petra al II-lea (V1Adica al Mun-

tenegrului), 250, 257, 262.Petra Mil (rege al Serbiel), 296,

324, 336, 342, 347-8.Peysonnel (consulul), 93.Philippide (Daniil), 149, 157.Pia§ti (dinastie), 57.Piccolo (Nicolae), 156.Pigas (Meletie), 40, 49.Pind, 6, 10 83.Pini (consul), 455, 172, 175.Pireil, 257, 267, 275, 326, 360.Pirot, 140, 289, 299, 303, 305,

315, 325, 376.Pisanis (consul), 155.Piscatory (resident), 259.Pite§ti, 176.Plaputas, 229, 233-4.Playa, 306, 368.Plevlie, 368.Plevna, 8, 78, 296, 303,329, 375.Plocinic, 22, 25.

TABLA NUMELOR

Ploiegti, 175, 303.oPodunaviaD, 26, 47.Poiana, 239.Pojarevac. V. Passarowitz.Polon! si Po Ionia, 9, 56-9, 65-6, 76,

78-9, 82, 89, 91, 424, 130.Pomaci, 323, 327.Pop (Zenobie), 169.Popov (ofiter), 328.Popovici (Joan Sterici), 142.Popovici (preotul Mihail), 127.Poroi, 370.Poros, 212, 214, 223.Portugalia, 258.Possart (scriitor), 135.Possevino (padre), 59.Po§ega, 136.Potemchin (generalul), 156-7.Pouqueville, 100.Praga. 78.Pregledi§te, 325.

401

Preliub (senior), 23-5 si n. 2.Preslav, 20.Pressburg (pacea de la), 115.Prevesa, 09, 227, 306-7, 340,

368-9.Prilep, 25, 27, 869, 376.Prislop, 41.Pristina, 26, 362-3, 368.Prizren. 26, 362, 368.Prodan (Hagi, sef de ceat1), 171.Prohaszka (consul), 370.Pronia, 229.Protici (Costa), 334.Protici (Gheorghe), 239, 242-3.Protici (Ioan), 113.Prusia, 124. 210, 215, 287.Prut, 68, 130-1, 173, 176.Psara, 160. 220, 223, 399.Punta, 227, 307.Putnic (generalul), 325, 367.

Q.

Quinet (Edgar), 212, 220-1.

R.

Racovschi, 281, 289.Radapvici, 243.RadSuti, 44.Radonici (Vuc), 250.Radonici (cdpitan), 287.Radoslavov (ministru), 320, 327,

329. 375.Radovita, 375.Radu (Dorian muntean), 41.Radu-Vodi Ples,uvul, 76.Radn-Voda. cal Mare, 45, 47, 50.Radu-Vocli Mihnea, 50, 61 n. 1,

153.itadu-Vodi .erban, 50.Ragusa, 6, 24, 27, 68, 102, 294.Rahova, 328.Rahovita, 262.

Raid (Iovan), 110, 127.Rakoczy (Gheorghe I-id si al

li-lea), 79.Rah (Dionisie, Mitropolit de Th.-

nova), 50.Rah (Dimitrie), 339, 311, 349,

358 9.Rali (G. A.), 232 n. 2.Rangavi (Alexandru), 305.Rascia, 74-5.Ravanita, 45, 103.Wizvan (,5tefan-Vodd), 60.Regulamentul Organic, 241, 243-

4, 259.Reichstadt, 301.Reinhard (consul), 98.Reni, 244, 328.

26

1-iii

402 TABLA NUMELOB

Resna, 353.Re0d-Pasa, 260, 225.Reuss (principe de), 355.Reval, 353.Reveni, 341.Rhigas, 95, 449, 150 160, 311.Ricord (arniral), 223, 226, 230,

232.Rigny (amiral), 211.Rimnic, 50. (1gnatie, episcop de)

50.Rimniceanul (Naum), 176.Rimnicu-Sdrat, 81.Ri lo (m5.nastire), 42 n.Ristici (Iovan. ministru), 292,

297, 323, 334-6 376.Ristici (Stoian) 296.Rizo (Iacovachi), 155.Rizo (Nerulos Iacovachi), 157 n. 5,

165, 170, 222. 228, 254.Robert (de Tarent, Imparat la-

tin), 16.Roberts-College, 314.Robilant (generalul), 352.Rodich (generalul), 296.Rodofinichin (consul), 71, 116-8

n. 5, 127, 155.

S.

Saardam, 68.Saint-Marc Girardin, 287.Saint-Martin, 216.Salamina, 212, 223, 360.Salomo (poet), 148.Salona, 227.Salonic, 17-8, 27, 46, 50, 333, 337,

312, 344-6, 369, 373, 375.Salvaresso (famine), 49.Salzburg, 293.Samara, 303.Samos, 217, 231, 310, 342, 352,

359, 370.Samotracia, 27.

Rodope, 365.Rodos, 20, 49, 370.Rodosto, 373.Romlingen, 317-8.Rogani, 367.Roger (demnitar frances) 100 n. 1.Roger de Flor, 45.Roma, 14, 59, 88, 290, 353.Roncov (locotenent), 226.Rouen, 228.Rovine, 26.Roznovanu (Roseti), 214, 284, 334,Ruckmann (consul), 221, 229-30.

238, 213-4.Ru Inic, 26, 112, 136.Rudolf al II-lea ampArat 59-60,

77.

Rumelia, 97, 106, 109, 137, 214,221, 226-7, 229, 234, 303, 305,317, 320-1, 323, 326-8, 331, 312,314, 454.

Rumili-Hisar, 314.Ruphos (Venizelos, politician

grec), 276.Ruric (§ef rus), 54-5.Rusciuc, 107, 129-30, 284, 292,

312, 324, 327-8, 330, 350-1, 370.

Samuil (Patriarh de Constanti-nopol), 55.

Samuilovici (Hatman azkesc),58.

Sandali Hranici (Voevod bos-niac) 28.

Sandanschi (§ef de bande), 350,354.

Sangeacul (Novibazar), 366-8. V,ei Novibazar.

San-Giovanni di Medna, 368.Sankt-Gotthard, 79-80.San-Stefano, 303-5, 332.Santa-Manra, 28, 167. 100 n. 1.

§i

TA BLA NUM ELOR 403 .

Santaporos 368.Sapuntzakis (ofiter). 368.Sarafov (Boris, sef de bande).

343.saranti 374.Sardes, 47.Sag. 75.Satirub. 230.

Sava (Capitanul, In 1821), 100,171.Savoia, 80.Scanavi, 165.Scanderbeg, 28, 46, 68, 362.Schl es wig-Holst ein (Casa de),

276.Sculeni, 176.Scutari. 27-8, 115, 127, 264, 272,

288; 302, 357, 370, 372.Seadeddin-Pa-a, 310.Sébastiani (ambasador), 96-", 121.Secu (manAstire), 176.Seghedin (episcopi de), 101.Segna, 7.Ségur (de, ambasador), 156.Selgiucizi, 30.Selim Lift (Sultan), 371.Selim al III-lea (Sultan), 93-4,

97-8, 106, 112, 128-9, 141, 448,298.

Semendria, 26, 46, 112, 115, 132,138, 247, 280.

Semlin, 113, 242, 248, 263, 271.Seraievo, 359.Seres, 49, 22-3, 25, 39, 47, 116,

291, 373.Serfigè, 368.Sevastopol, 264. ,

Severin, 75-6, 261, 330, 337.Severos (Gavrii1), 48.Seymour (Hamilton), 263.Sfentislav (Teodor, Tar), 21.Sibiifi, 169.Sienita, 118, 368.Sighet Iepiscop de), 104.Sigismund (Imparat rege), 26-7,

76-9.

Sigismnnd (de Suedia, rege al ;Poloniei), 58.

Sigismund-Angust (rege al Po-loniei), 57.

Silistra, 8, 22, 29, 32, 54, 1C7, ,129, 288, 312, 330, 374.

Simbschen (generalul), 117.Simicl (Stoian, ministru), 142, 1

243, 248, 261, 336.Simion (fratele lui Dusan), 21-6.Sinadinos (boier), 42.Sinai, 51.Sinaia, 364.Sinan-Pasa (Vizir), 37, 78.Sinope, 264.Siretifi 130.Siria, 15, 30, 75, 100.Sirmia, 86.Sistov, 7, 84, 103, 246, 248-9, .

304, 314 5, 317, 364,Skyros, 218.Slaveicov, 290, 314, 316-7, 319-22.Sliven, 321.Slivnita, 330.Slobozia (armistitiul din), 98,

117, 426, 128, 130.Smilec (Tar), 23.Smirdan, 303.Smirna, 95, 148, 151, 164, 236,

293,Smolensc, 58.Smolenschi (geLeralul), 341.Sobieski (Ioan, regele), 79, 82.Sobolev (generalul), 318-9.Sobolski (episcopul), 290.Soco-Bania, 118.Socol, 280.Sofia, 56.Sofrotiie (episcop de Vrata), 109,

288.Soliman cel-Miret (Sultan), 28,

35, 369.Solinoan-Pasa, 112, 416, 137. (al-

tul, In 18771, 303.Solomon (colonelul), 120.

gi

401 TABLA NUMELOB

Sorochin (consul), 321.Sozopol (§i biserica Sfintului

Ioan), 46, 50.Spahici-Efendi, 337.Spania, 30, 460.Sparta, 16. V. Misithra.Spatas (Paul), 17, 25, 27.Sperchios Ir ITO, 218.Spetza, 460.Sphakia, 283Sphakianakis, 3'k(), 391.Spizza, :01-2, 305,Sponneck (preceptorul lui Gheor-

ghe 277.Sporadele, 370Sracimir (Tar de Vidin), 8, 22, 39.Stamati (Constantin, consul), 100,

151-2, 162.Stamati (ginerele Chiajnei), 49.Stambulov ( tefan). 289, 3'19,

327-9, 331, 333. 337, 342.Stanciov (colonelul), 375.Stãnilesti, 67.Stavrincs (cronicar), 48.Steeg (consul), 344.Stefanopoli (Corsicani), 99, 163.Stanimaca, 291. 350.Stepanovici (generalul), 369-70Stockholm, 244.Stoianov (Zaharia), 322, 329.Stoicovici (Milenco), 117-8, 119

n. 2. 120.Stoilov (dr.), 311, 318, 328-9.Stolat, 299.

Sabat, 77, 412-3, 115-6, 132, 280,282, 316.

$ardag, 365.$ebeco (ofiter), :728 U.$echib-Efendi, 217-8.Sipca, 289, 304.

i§man (Tar), 22, 40.Si§manizi (dinastie), 21.Si§manoy (Ivan, ministru), 331.Stirbei-Vodi, 260-2.

Stone (miss), 343.Strambio (consul), 281.Stranschi (d-r), 314, 321-2. 333.Stratford (ambasador), 226.Stratimirovici ($tefan, Mitropo-

lit), 112.Strecker (instructor militar), 320.Struma (rill), 328, 331, 365.Strumita (riii). 26, 331, 375.Studenita (manastire), 103, 115.Sturza (A. de), 214, 247.Sturza (loan Sandu-Voda), 238.Sturza (Mihai-Vocla.), 142, 232.

239, 244, 246-8, 251, 255, 260,265, 267.8, 271, 273 321.

Sturza (D. A.), 35?.Subotici, 330.Suda,

'168

Suttorina, 264. 293, 302.Sulai (Alexandru-Voda), 97, '117,

421, 134, 470, 174.Sutu (Alexandru, scriitor), 224,

231.Suu (Costachi), 249.Sutu (Mihai-Voda), '157, 170.Sutu (Nicolae), 165.Sutu (Panaioti), 222.Sutu (generalul), 370.Suvorov (Maxim, dascal), 127.Suzdal, 55.Sviatoslav (cneaz rus), 54.Syra, 223, 257, 273, 288.

$tefan (Sf.), 72, 103.tefan-cel-Thair (al UngarieD, 74.

$tefan-cel-Mare, 76-7.§tefan-cel-Tinir (Domn al Mol-

dovei) 76.$tubic, 117.Subnita, 411.$umla, -129, 312, 370.Suplicat (ofiter), 259.

32".uli,

1-101,

TABLA NUM ELOR

T.

Tacovo, 136.Taganrog, 156, 172.Tabir-Pa§a, 262.Talaat-beiii 260.Tatarf, 70, 73, 93, 129, 29.Tayget, 234.Techelifa (Sava), 113.Tenedos, 370.Teoctist al II-lea (Mitropolit al,

Moldovei), 47.Teodorovict (fratiI; scriitori),104.Teodosie-Voda, 43.Teodosie (Nlitropolit sIrbesc), 334.Teofan (Mitropolit al Moldovei),

48.Teoharov (Gheorghe), 317.Teolept (Patriarh de Constanti-

nopol), 47.Terteril (Gheorghe, Tar; §i di-

nastia), 21.Tesalia, 18, 23-6, 149, 236, 255.

267, 273, 283, 288 304-5. 307.351, 39. 361.

Te§o (tatal lui Milo§ Obrenovici),136.

Teutonf, 75-6.Thamar (princesa bulgara), 22,Thasos, 16, 369,Theotokis (Emanuel) 168, 358-9.Thentokis (Nichifor), 71.Thiersch (filelen), 211 §i urm,

227.Thopia (dinastie), 24-5, 27.Tilsit, 97, 99, 128.Timi§oara, 77, 81, 104, 141.Timoc (rifi), 7, 119, 299, 325, 374.Tirgovi§te, 39, 91, 153, 175.Tirgu-Frumos, 174.Tirint. 214.Tismana, 41, 47.Tirnova, 8, 21-2, 39-40, 76, 78,

290, 312, 319, 324, 328-9, 355,376.

405

Titov (ambasadorl, 244.Tocco (dinastia). 17, 28.TokOly (Emeric), 79, 82.Tom§a (Leon-VodAl,Toncev (ministru). 375.Topcider, 113, 140, 272, 291-2,

338.Torcy, 320.Torgudefchet (generalul . 262.Toscl, 362.Tott (baronul de), 93-4.Totu (§ef de ham* 289.Tracia §i Traci, 10, 21, 154, 304,

314, 332. 342 366-6, 375-6.Traian (tmpAratul), 10.Trapezunt, 19. (principesa Maria

de). 19.Trebinie, 294.Trelawnay (filelen) 162.Trezel (ofiter), 216.«Tribunal) (ziar), 4 27.Tricala, 25.Triest, 70, 371.Trikupis (Charilaos, §i partidul

sAf.1), 229, 231, 233, 305, 326,337, 339, 349.

Tripoli, 362, 368, 37tTripolitsa, 217, 220, 273.Triptolems (foaie), 230.

Trn, 324.Trono§a (manAstire), 102.Tsavellas, 229, 233 5, 254.Tulcea, 262.Tuna s-Vilaiet, 292.

Tunis, 107.Turali, 19Turchestan, 297.Turkb an, 340Turnu-Miigurele, 317, 374.Turtucaia, 7, :37, 374.Tuzi,1367.Typaldos (o*r), 339, 30.Tzuphala, 27.

406 TABLA NUMELOR

T.

Tacalor (Atanase) 161.Tancov, 290, 313-20, 227-8. (fra-

tele sári, Chiriac), 316,

U.

Uciacov (amiral). 99.Uglie§a (despot), 15, 25, 41.Ujita, 119, 136, 280, 282.Unchiar-Schelesi (tratatul (din).

26i.Urcan (Sultan) 13, 16, 18.9.Ur 141, 68.Uro§ (Mare-Jupan), 74.Uro§ (Tar), 8, 25-6.

V.

VAcirescu (Ien5.chit5), 81. (Seta),172.

VAcire§ti, 150.Valdemar de Danemarca, 322,

329.Valona. V. Av lona.Vanovschi (generalul), 329.Vardalah (dascal), 148.Vardar (rI5), 324, 365.6, 375-6.Varegi, 54-5.Varlaam (Mitropolit al Moldovel),

55.Varna, 129, 291-2,312-3, 322, 329,

350, 370.Varvarin, 116.Vasilachi Spitarul, 113.Vasseur (misiune), 339.Vasile I-in (Impgrat bizantin), 19.Vasile-Vodi Lupnl, 39, 50-1, 51,

59, 64.Vassos (colonelul), 340.Vasvar (pacea de la), 79.Vapenco (consul), 240.Vatatzes (Irnparat), 14, 21.

Ta,ibrod, 312, 325.Techi-Pap, 369.Tintar Marcovici (generalul, 247,

Uro§ (Stefan), 21.Uro§ (Ioan-Paleologul), 25.Urquhart (David), 252.Uscocl, 7. 68 n. 1.Uschiub, 68 n. 1, 118, 296, 333

316, 369, 376..Uzun-Hasan, 18.Uzunov (ofiter), 330.

Vathy, 352.Vatoped, 46.Vauban, 94.Velbujd- V. Chiustendil.Vales, 296, 365, 369, 376.Vele§tin, 95, 449, 341.Veli-Pa§a, 429.Veli-Pa§a (guvernator al Cretei),

283.Venelin, 288.Venetia, 7, 15, 27-8, 32, 45, 48,

62, 65, 73, 75, 80, 91-21, 96,110, 127, 160, 167, 275, 303.

Veniamin (profesor), 160 n. 1.Venizelos (Lefter), 342, 358, 360-

1, 364, 368, 875.Vend, 11.Vercovici, 376.Veria, 125. V. Berrhoe.Veterani (generalul), 18.Vicina, 43.Victoria (regina a Angliel), 269

275,Victor-Emanuel al II-lea, 349.

TAIILA NUMELOR

Vidacovici (Milovan), 141.Vidaici (beg), 103.Vidin, 7-8, 21-2, 29, 39, 41, 107,

114, 117 8, 129, 132, 239, 262,289, 299, 303, 324-5, 328, 330,373-4.

Virset, 104, 104, 142.Vellehardouin 15.Vinga, 104.Vita lis (instructor militar), 320.Vlachos, 258.Vlad Tapes. 76.Vladimir (cneaz chievian), 54.Vladimir (Mare-Duce), 355.Vladimirescu (Tudor), 120, 136,

171,174-6, 239.Vladislav Lochietec (rege al Po-

loniei), 56.Vladislav al VHI-lea (rege al Po-

loniel), 58.Vladislav-Vodd (V laicu), 8, 22, 41.

W.

Waddington, 306.Ward (Henry), 258.Wied (principele Wilhelm de),

376).Wiesbaden, 324

Z.

Zabiacco (Zabliac). 262.Zaccaria (Centurione), 47.Zaccaria (Coia), 27..Zaharia (Patriarh de Ohrida), 46.Zaiclar, 282, 299, 324.Zaimis (Alexandru), 226, 230,

305. 352, 360.Zambelios (scriitor), 161 n. 1, 167.Zamoyski (loan), 58.Zante, 28, 220.Zappa, 351.Zenebisi (Gin), 27.Zenta, 27, 357.

407

Vladislavovici 1Sava), 68.VlastO, 148 n. 6.Vlcasin (CraiU), 25-6.Vodita, 41.Vogoridi (Aleco-Pasa), 32C-1.Vogoridi (Nicolae), 269, 288.Vogoridi (Stefan), 234, 246, 248,

269, 288, 295, 317.Voihnas (Cesar), 15, 25.Voislav (cneaz), 24.Voiusa (fig), 27.Volo, 227, 267, 307, 341.Vonitza, 99, 253, 257, 325, 274.Vostitsa, 17.Vrania. 303, 30a.Vrata, 409, 293, 312, 318, 325,Vucalovici (Luca), 270, 293.Vucici (Voevod), 239,241-2, 247-

9, 270-1.Vucidol, 296.Vucomanovicl (Gaia), 243.

Winckelmann, 162.Wittgenstein (generalul), 472.Wrede, 297.Wurttemberg (Paul de), 227.Wyse, 254, 259.

Zerbos, 258.Zihni-Pasa, 340.Zimnicea, 171, 246, 304.Zirnesti, 82.Zlatita, 374.Zographu (mInastire), 236, 359.Zorbas (ministru), 359-60.Zrinopolie (episcopi de), 104.Zsitvatorok (pacea de la), 78.Zuccato (generalul), 118.Zvonimir (jupan), 73.Zvornic, 103.Zymbrakakis (sef cretan), 283.

CUPRINSUL.

CUPRINSUL.Pag.

Prefata . . . . - . . 3Capitolul I-iii. Introducere : Necesitatea studiului istoriel Sta-

telor balcanice. . . . . . . . . 5Capitolul al If-lea. Conditiile cAderg Statelor crestine din Bal-

cani supt stApinirea turceascA . . . . . . 43Capitolul al DI-lea. Viata crestinilor din rdsdrit supt stApInirea

turceascd . . . . . . . . . 29Capitolul al IV-lea. Principatele romAnestI si viata de culturd

religioasd a crestinilor din Bateau! . . . . . 38Capitolul al V-lea. Legaturile dintre Rusl si populatille din

Balcani . . . . . . . . . . . 53Capitolul al VI-lea. LegAturile dintre Austria -4i populatiile din

Balcani . . . . . . 72Capitolul al VII-lea. Apusul si popoarele crestine supuse Sul-

tanului. Cresting din Balcani si proiectele din epoca na-poleoniand . . . . . . . . . . 86

Capitolul al VIII-lea. Cea d'intAid miscare spontanee de elibe-rare: Caragheorghe si rdscoala slrbeascd . 101

Capitolul al IX-lea. PArd.sirea rdsculatilor de cAtre Rusi prinpacea de la 4812 . . . . . .

Capitolul al X-lea. Milos Obrenovici si ideia unei desfaceri in-cete din Impardtia otomand . . .

1 -

Capitolul al XI-lea. Originile comploturilor grece sti epentru113liberare. Ideia ImpArdtdel bizantine . 45

Capitolul al XII-1ea. Eteria legAturile cu guvernul rusesc ; per-sonalitatea si actiunea Jul Alexandra Ipsilanti . . . 159

Capitolul al XIII.lea. Albania lui All-Pasa si miscarea Grecilor.Pornirea miscAriI revolutionare in Moreia . . . . 478

Capitolul al XIV-lea. Fanariotli si silintile de eliberare . . 187

. .

. 121

. .

. . .

442 C.11PRINSPL

Par.

Capitolul al XV-lea. Atitudinea Puterilor. Silinte diplomaticepentru pac e. dDiscor ii grecestI in Moreia. Interventia.egip-teanA . 201

Capitolul al XVI-lea. Lupta de la Navarin Rãzboiul ruso-turc.Pacea de la Adrianopol. Presidentia i asasinatul lui Ca-podistria . . . . . . . . . . 211

Capitolul al X VH-lea Domnia regelui Othon päria la procla-marea Constitutiei (1833-43). Evenimente balcanice con-temporane. Schimbttel dinastice in Serbia . . . . 225

CapitoIul al X VIII-lea. Influenta francesA in lupta cu tendin-tele de protectorat rusesc in Balcani innainte i dupA, 1.62-boiul Crimeii (-1860) . . . . . . . . 251

Capitolul al XIX-lea. Pregairea rdzboiuluI din 1877. Cinspre-zece anl de conspiratiI i revolte . . . . . . 279

Capitolul al XXI-lea. Räzboiul de la 1877 i cele ur-mg.ri ale sale. Constituirea Bulgariei pe basa tratatuluI dinBerlin. Regalitatea Serbiei . . . . . . . 300

Capilolul al XXIblea. Constituirea Bulgariei. Unirea cu Rume-lia Orientall. Räzboiul bulgaro-s'irb . . . . . 311

Capitolul al XXIII-lea. Revolutda turceasca din 1908. Consecin-tele ei. Anexarea Bosniel i Hertegovinel. Independent&Bulgariei. Lupta ahiailor crestini pentru Tracia si Mace-donia. Discordia dintre dInii i noul rzboiti. Pacea dinBucurestI (1913) . . . . . . . . . 353Tabla numelor. . . . . . . . . . . 381

.

dnntdad

ERAT A.

P. 16, r. 16 de jos, ceteste: slava, latina, in loc de: slava, politica.P. 19, notele 2 si 3 sint a se schimba intre ele.P. 58, r. 3 de jos: Hmilnitchi p. Hilmnitchi.P. 61, r. 17 de sus: hainele lor, in loc de lor hainele.P. 62, r.de sus: Eynard in loc: de Eyraud.P. 63 nota 2: Silviu p. Liviu.P. 169, r. 4 de jos: Lampros Photiades pentru: Spiridon Lambros.P. 217, r. 14 de sus: Duhamel p. Duhame.