ist-artei-programa 2011-2012.pdf

7
MINISTERUL EDUCA Ţ IEI, CERCET Ă RII Ş I INOV Ă RII COLEGIUL NAŢIONAL „UNIREA” TG. MUREŞ PROGRAMĂ ŞCOLARĂ PENTRU DISCIPLINA OPŢIONALĂ Tipul opţional: nou Istoria artei – stiluri europene Clasele a X-a A, a XI-a C, D, E, a XII-a C Durata: semestrul I şi II - Anul şcolar: 2011-2012 Filiera teoretică, profil umanist 1 oră/ săptămână Propunător: prof. gr. I, dr. Beatrice Budea Colegiul Naţional „Unirea” Tg. Mureş

Upload: beatrice-budea

Post on 01-Jan-2016

46 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Education

TRANSCRIPT

Page 1: ist-artei-programa 2011-2012.pdf

M I N I S T E R U L E D U C A Ţ I E I , C E R C E T ĂR I I Ş I I N O V ĂR I I COLEGIUL NA ŢIONAL „UNIREA” TG. MURE Ş

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ PENTRU DISCIPLINA OPŢIONAL Ă

Tipul opţional: nou

Is tor ia arte i – st i lur i europene

Clasele a X-a A, a XI-a C, D, E, a XII-a C

Durata: semestrul I şi II - Anul şcolar: 2011-2012

Filiera teoretică, profil umanist

1 oră/ săptămână

Propunător: prof. gr. I, dr. Beatrice Budea Colegiul Naţional „Unirea” Tg. Mure ş

Page 2: ist-artei-programa 2011-2012.pdf

NOTĂ DE PREZENTARE / ARGUMENT

Cursul opţional îşi propune ca în decursul anului şcolar să aducă elevilor repere de cultură şi civilizaţie din spaţiul românesc. Elevii vor fi familiarizaţi cu elemente semnificative ale istoriei, respectiv artei, vor cunoaşte artişti, lucrări, stiluri, influenţe apărute în domeniile artei. Vor sesiza asemănări şi deosebiri, evoluţii şi interferenţe culturale, vor cunoaşte elemente legate de arta românească.

� Prin cursul propus elevii îşi vor îmbogăţii vocabularul, competenţele de comunicare şi interacţiune şi vor conştientiza accentul care trebuie pus pe valoarea operelor artistice şi transmiterea acestora mai departe ca bunuri ale patrimoniului mondial. Vor şti să utilizeze informaţiile însuşite la alte discipline (istorie, geografie, desen, muzică, literatură, matematică, astronomie etc.). Vor beneficia şi de observarea şi studiul unor documente autentice prin intermediul mijloacelor audio-video, a tehnologiei moderne dar şi prin contact direct cu diverse opere.

� dimensiunea descriptiv-informativă - vizează însuşirea cunoştinţelor necesare înţelegerii fenomenelor artistice, a formelor concrete de manifestare în funcţie de contextul cultural-istoric;

� dimensiunea formativă - se axează pe cumularea cunoştinţelor necesare identificării tehnicilor de lucru şi a aspectelor stilistice de bază;

� dimensiunea valorizatoare - urmăreşte dezvoltarea competenţelor specifice gândirii comparative, formării şi dezvoltării puterii de analiză şi relaţionarea valorică în procesul sudierii operelor de artă;

� dimensiunea activă - urmăreşte dezvoltarea abilităţilor în cunoaştere şi recunoaştere a valorilor artistice, sporirea sensibilităţii faţă de opera de artă şi patrimoniul artistic, o nouă atitudine care să implice mai profunda reflectare asupra propriei matrici culturale şi să educe un spirit deschis în faţa alternativelor culturale de pretudindeni.

Elementele de noutate sunt legate de următoarele aspecte: � stimularea gândirii analitice şi critice prin intermediul analizei pe imagine în relaţie

cu un context spiritual, cultural-istoric bine determinat; � receptarea cât mai diversificată a tipurilor şi surselor operelor de artă, familiarizarea

cu natura fenomenului artistic; � educaţia cu ajutorul metodologiilor specifice teoriei artei, deprinderea de a utiliza noi

surse informaţionale şi noi metode de analiză, dezvoltarea gândirii comparative; � Programa este însoţită de planşe şi materiale metodice necesare desfăşurării orelor pe

baza metodelor didactice aplicative cu ajutorul materialelor de proiecţie.

Page 3: ist-artei-programa 2011-2012.pdf

COMPETENŢE GENERALE

- Cunoaşterea şi înţelegerea evoluţiilor artistice plastice în succesiunea lor cronologică de-a lungul timpului pe diferite meridiane geografice.

- Analizarea şi aprofundarea modificărilor şi acumulărilor cantitative şi calitative efectuate în cadrul stilurilor, curentelor, şcolilor, orientărilor artistice în mersul şi desfăşurarea lor istorică. Rolul personalităţilor proeminente şi operelor de seamă în evoluţia artelor vizuale.

- Formarea unei complexe şi nuanţate înţelegeri faţă de fenomenul de cultură plastică raportând fenomenul artistic la realităţile istorice ale vremii şi tratându-l nu numai ca un act artistic ci şi ca un fenomen social-istoric. Se umăreşte astfel înţelegerea relaţiei obiective şi subiective dintre artă şi societate, artă şi realitate vizuală, artă şi religie, artă-univers etc.

- Finalitatea disciplinei are ca scop dezvoltarea şi maturizarea simţului estetic complex, educarea unei atitudini estetice elevate, precum şi orientarea corectă în problemele multiple ale fenomenului artistic contemporan.cunoştinţe dobândite, inclusiv al celor cu conţinut istoric

VALORI ŞI ATITUDINI

Competenţele generale şi specifice pe care trebuie să le formeze procesul de predare-învăţare în cadrul disciplinei Istoria artei se bazează pe şi promovează următoarele valori şi atitudini:

� dezvoltarea şi ascuţirea sensibilităţii artistice vizuale asupra formei plastice şi expresiei determinate de conţinutul ideatic şi emoţional;

� formarea deprinderilor de folosire corectă a termenilor de vocabular plastic, a noţiunilor şi elementelor de expresie specifice ramurilor şi genurilor artelor plastice;

� formarea abilităţii de discernere a calităţii şi autenticei valori artistice.

� ordonarea gândirii în abordarea metodică a fenomenului de cultură plastică, a procesului de creaţie şi a obiectului de artă.

� decelarea modului de apariţie a fenomenelor în artă, distingerea factorilor tradiţionali, a influenţelor specifice şi recunoaşterea factorilor inovatori, creativi interveniţi în concepţie, viziune şi limbaj, de la un moment istoric la altul;

� Recunoaşterea elementelor constitutive ale operei de artă, mijloace artistice, tehnici de execuţie, concepţie ideatică şi formarea abilităţii de analiză morfologică a unei opere de artă.

Page 4: ist-artei-programa 2011-2012.pdf

MODALIT ĂŢI DE EVALUARE

Modalităţile de realizare a evaluării va avea în vedere momentul aplicarii, în: • Evaluare iniţială • Evaluare continuă (formativă) • Evaluare cumulativă (sumativă,globală)

Evaluarea cumulativă este într-un fel , o evaluare de bilanţ. Ea se caracterizează prin : - un caracter normativ, permiţând compararea performanţelor elevilor cu obiectivele generale ale disciplinei şi cu nivelul de pregătire al elevilor la începutul programului ; - va fi realizată la intervale mari de timp (semestrial ), determinând aprecieri finale asupra rezulttelor şcolare; - măsurarea se realizează prin analiza rezltatelor obţinute pe parcursul învăţării şi al evaluărilor anterioare; - urmăreşte ierarhizarea elevilor după performanţele obţinute; - rezultatele acestei evaluări pot fi utilizate de organele de decizie pentru formularea unor măsuri privind organizarea şi desfăşurarea procesului instructiv-educativ în cadrul diverselor discipline opţionale.

Va fi utilizată o abordare comparativă între evaluarea sumativă şi evaluarea formativă:

Metode tradiţionale de evaluare: - probe scrise - probe orale - probe practice

Metode alternative de evaluare : - eseu tematic – analiza morfologică a unei opere de artă, permite evaluarea şi autoevaluarea ca o tehnică corelată cu instrumentele de evaluare clasice, permiţând elevului conştientizarea calităţii performanţelor proprii; - proiectul tematic – sinteza unui stil, a unei epoci de referinţă în artă, cu prezentare vizualizată. Relaţia text-imagine. - portofoliul: utilizat doar la clasele a XII-a ca o modalitate de evaluare cu spectru larg, permiţând strângerea unui material bogat şi variat despre progresul şcolar al elevului utilizând o varietate de metode şi tehnici de evaluare;

Page 5: ist-artei-programa 2011-2012.pdf

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI

Competenţe specifice Conţinuturi

1. Cunoaşterea şi utilizarea formelor de limbaj plastic 1.1 să cunoască termenii specifici artei şi

interferenţele artei cu alte domenii; 1.2 să recunoască aspecte stilistice de

bază; 1.3 să redacteze scurte eseuri şi referate

despre artă; 1.4 să desprindă ideile esenţiale din diferite opere de artă;

2. Să deprindă procedee de analiză plastică 2.1 să realizeze descrierea corectă a unei opere de artă; 2.2 acomodarea cu metode de studiu comparativ; 2.3 metode de analiză pe genuri: pictură, sculptură arhitectură, grafică etc.

3. Interacţiunea realizată între procesul de învăţare şi cel de înţelegere 3.1 să realizeze tabloul unei perioade artistice identificând schimbãrile intervenite; 3.2 să folosească în contexte noi termenii învăţaţi; 3.3 să îşi dezvolte încrederea faţă de capacitatea proprie de investigaţie şi creaţie originală; 3.4 să clasifice domeniile artei; 3.5 să distingă influenţele surprinse în artă.

Conţinuturi culturale � exerciţii pentru identificarea şi explicarea termenilor

specifice artei; � investigarea unor surse pentru a evidenria

interferenţele cu alte domenii. Conţinuturi ştiin ţifice - elemente noi

� stilurile antice şi medievale (antic cretan, grecesc, roman, stilurile bizantin, romanic, gotic):

- structura morfologică a unei opere de artă;

- formele de limbaj plastic; - originalitatea soluţiilor plastice - încadrarea pe genuri artistice; - încadrarea în epocă; - comunicarea cu ajutorul formelor vizuale. - valoarea artistică;

� Apariţia modernismului, impactul Renaşterii,

descoperirea unor reprezentări artistice direct sau indirect şi surprinderea caracteristicilor acestora:

- comentarea diferitelor interpretări - folosirea unor surse concludente pentru

identificarea aspectelor reprezentative pentru o perioadă artistică anukme, precum şi a schimbărilor

� Formarea deprinderilor concrete de lucru,

exemplificarea realizării unor eseuri şi referate corect concepute din punct de vedere ştiinţific :

- conceperea unor articole despre artă şi participarea acestora la diferite concursuri

- contactul cu reprezentării artistice în cadrul unor vizite la muzee, monumente de artă sau la expoziţii şi vernisaje locale

- crearea unor noi deprinderi de studiu individual cu materiale specifice oferite de informarea teroretică pe domenii la bibliotecă sau în contact direct cu operele de artă

TIPURI DE MATERIALE - Enciclopedii de artă, lucrări de sinteză, monografii ale

monumentelor sau pe autori - Material video pe suport electronic, proiecţii de

diapozitive, filme documentare.

LECTURA IMAGINII tipuri de imagini: - Metodică, serii stilistice pentru studiu comparativ,

serii schematice pentru structuri morfologice, reprezentări pe genuri artisitice

- documentară (aspecte specifice legate de tehnici şi procedee artistice)

Page 6: ist-artei-programa 2011-2012.pdf

Bibliografie: Enciclopedii • * * * – Encyclopedia Universalis, Encyclopedia Universalis, Ediţia franceză, Paris, 1990,

28 de volume. • * * * – Istoria artei, Coordonatori Albert CHÂTELET şi Bernard-Philippe Groslier, Editura

Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2006, 1183 p. Dicţionare • * * * - Dicţionar de artă. Forme, tehnici, stiluri artistice, A-M, Coordonator Mircea

Popescu, Editura Meridiane, Bucureşti, 1995, 294 p. • * * * - Dicţionar de artă. Forme, tehnici, stiluri artistice, N-Z, Coordonator Mircea

Popescu, Editura Meridiane, Bucureşti, 1998, 220 p. • GRIGORESCU, Dan – Dicţionarul avangardelor, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003,

739 p. • STOICA, Georgeta ; PETRESCU, Paul – Dicţionar de artă populară, Editura

Enciclopedică, Bucureşti, 1997, 518 p. • VIRMAUX, Alain şi Odette – Dicţionar de mişcări literare şi artistice contemporane,

Editura Nemira, Bucureşti, 2001, 223 p. Sinteze • * * * - Art Nouveau, Gabriele Fahr-Becker (editor), Ullmann, Tandem Verlag GmnH,

Tipărită în China, 2007 pentru ediţia în română, 425 p. • * * * - Islam. Art and Architecture, Edited by Markus Hattstein and Peter Delius, Editura

Könemann, Tandem Verlag GmnH Königswinter, Printed in Italy, 2004, 639 p. • * * * – Istoria artelor plastice în România, volumul I, redactată de un colectiv de autori sub

îngrijirea acad. prof. George Oprescu, Prefaţă acad. prof. George Oprescu, Editura Meridiane, Bucureşti, 1968, 458 p.

• * * * – Istoria artelor plastice în România, volumul II, redactat de un colectiv de autori al Institutului de Istoria Artei al Academiei de Ştiinţe Social-Politice al Republicii Socialiste România, Editura Meridiane, Bucureşti, 1970, 301 p.

• * * * Istoria ilustrat ă a picturii de la arta rupestră la arta abstractă, Editura Meridiane, Bucureşti, 1968, 327 p.

• * * * - Pictura românească în imagini. 1111 reproduceri, Editura Meridiane Bucureşti, 1970, 326 p.

• * * * - Romanesque. Architecture. Sculpture. Painting, Edited by Rolf Toman, Editura Könemann, Tandem Verlag GmnH Königswinter, Printed in EU, 2004, 480 p.

• * * * - Rome. Art & Archutecture, Edited by Marco Bussagli, Editura Könemann, Tandem Verlag GmnH, Printed in China, 2004, 679 p.

• * * * - The Art of East Asia, Gabriele Fahr-Becker (editor), Editura Könemann, Tandem Verlag GmnH, Printed in China, 2006, 739 p.

• * * * - The Art of Gothic. Architecture. Sculpture. Painting, Edited by Rolf Toman, Editura Könemann, Tandem Verlag GmnH, 2004, Printed in China, 520 p.

• * * * - The Art of the Italian Renaissance. Architecture. Sculpture. Painting. Drawing, Edited by Rolf Toman, Editura Könemann, Tandem Verlag GmnH, 2005, Printed in Spain, 463 p.

• BAZIN, Germain – Istoria avangardei în pictură din secolul al XIII-lea până în secolul al XX-lea, traducere de Alexandru Călinescu, Prefaţă de Cristina Anastasiu, Editura Meridiane, Bucureşti, 1973, 292 p.

• DRĂGUŢ, Vasile – Arta românească. Preistorie, antichitate, ev mediu, Renaştere, baroc, Editura Meridiane, Bucureşti, 1982, 518 p.

Page 7: ist-artei-programa 2011-2012.pdf

• SOBESKI, Michal – Arta exotică, volumul I, în româneşte de Anca Irina Ionescu, Prefaţă de Rodica Ciocan-Ivănescu, Editura Meridiane, Bucureşti, 1975, 229 p.

• IDEM – Arta exotică, volumul II, în româneşte de Anca Irina Ionescu, Prefaţă de Rodica Ciocan-Ivănescu, Editura Meridiane, Bucureşti, 1975, 213 p.

• YERASIMOV, Stéphane – Constantinople. Istanbul’s Historical Heritage, Editura Könemann, Tandem Verlag GmnH, Printed in France, 2005, 400 p.

Studii • FRANCASTEL, Galienne şi Paul – Portretul, Editura Meridiane, Bucureşti.

• GRENIER, Jean – Arta şi problemele ei, traducere şi Cuvânt înainte de Modest Morariu, Postfaţă de Ion Pascadi, Editura Meridiane, Bucureşti, 1974, 393 p.

• KAGAN, M. S. – Morfologia artei , Editura Meridiane, Bucureşti, • MALTESE, Corrado – Ghid pentru studiul istoriei artei, traducere de Orga Mărculescu,

Prefaţă de Dan Grigorescu, Editura Meridiane, Bucureşti, 1979, 223 p. • ŞUŞALĂ, Ion; BĂRBULESCU Ovidiu – Dicţionar de artă. Termeni de atelier, Editura

Sigma, Bucureşti 1993, 302 p. • VĂTĂŞIANU, Virgil – Metodica cercetării în istoria artei. Consideraţii, Editura

Meridiane, Colecţia Curente şi sinteze, Bucureşti, 1974, 134 p. • WITTKOWER, Rudolf – Sculptura. Procedee şi principii , traducere de Sorin Mărculescu,

Editura Meridiane, Bucureşti, 1980, 205 p. • WOJCIECHOWSKI, Aleksander – Arta peisajului, Editura Meridiane, Bucureşti.