curs ist u cont.doc

8/18/2019 curs ist u cont.doc

1/184

Universitatea din CraiovaFacultatea de Istorie, Filosofie, Geografie

Catedra de Istorie

ISTORIA CONTEMPORAN UNI!ERSALĂ

Craiova "##$

1


2/184

CUPRINS

Introducere ............................................................................................. 3Lumea la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX ........... Primul r!"#oi mondial $%&%'-%&%() ...................................................... %

Consecin*ele primului conflict +lo#al .................................................... ,,olu*ia rela*iilor interna*ionale între anii %&%& şi %&3& ........................ 3,conomia mondial! în perioada inter#elic! ........................................ '3Lumea între democra*ie şi totalitarism $%&%&-%&3&) ............................. '

/l doilea r!"#oi mondial $%&3&-%&') ................................................... 0&Rela*iile interna*ionale dup! %&'. R!"#oiul rece ................................ ('1pansiunea comunismului în lume ..................................................... &2olu*ia Lumii a reia4 de la decoloni"are la postcolonialism 55..5%%%Lumea occidental! dup! %&' ............................................................%,%

Pr!#uşirea comunismului şi sfârşitul r!"#oiului rece ...........................%32olu*ii culturale în secolul XX ............................................................%'(

2


3/184

Introducere

6eacul trecut este în istoria umanit!*ii perioada cea mai dens! şiaccelerat!7 ca derulare a faptelor istorice7 contradictorie şi comple1!7 fericit!dar şi dramatic! prin consecin*ele unor procese şi fenomene istorice derulate

în plan spiritual7 politico-militar sau social.ste cel de-al XX-lea secol al erei creştine7 secol în care +eniul uman ainentat7 a produs cele mai spectaculoase lucruri7 astfel încât aceste cuceririştiin*ifice i-au permis omului s! 8comprime8 timpul şi s! 8scurte"e8 distan*epentru a putea p!şi pe Lun!. 9n acelaşi timp7 este şi secolul în care sute demilioane de oameni au fost ictimele r!"#oaielor7 reolu*iilor7 epur!rilor etnicesau reli+ioase şi a intoleran*elor ideolo+ice. Secolul XX 8a tre"it cele mai marisperan*e concepute reodat! de omenire şi a distrus toate ilu"iile şiidealurile87 dup! cum afirma :e;udi >7 or#eau de sfârşitul unei perioade numit! Belle Epoque şi tr!iauan+oasa unui timp ce li se p!rea ostil. /st!"i7 cele#rul istoric #ritanic ric?o#s#a@n nu are 8nici o îndoial! cu priire la faptul c! la sfârşitul anilor (> şi

începutul anilor &> s-a înc;eiat o epoc! din istoria omenirii şi a început alta8.Arancis AuBuama este mai cate+oric decât istoricul en+le" şi afirm! c! 8nusuntem numai martorii sfârşitului r!"#oiului rece sau al înc;eierii uneianumite perioade a istoriei post#elice ci şi ai sfârşitului istoriei ca atare8. /m

putea conc;ide c! fascina*ia şi an+oasa secolului XX continu!.Iat! doar câtea aspecte care conduc nu numai la neoia de a cunoaşteistoria contemporan! uniersal!7 ci mai ales la în*ele+erea cau"elor care audeterminat o eolu*ie sau alta din acest! perioad!7 la descifrareamecanismelor sociale7 politice7 ideolo+ice7 spirituale care s! permit!oamenilor s! nu mai repete erorile 8de parcurs8 în eolu*ia societ!*ii.

Cursul este destinat studen*ilor care îşi or face din istorie o profesie dar nu-şi propune s! dea r!spuns la toate între#!rile pe care eolu*iile istorieicontemporane uniersale le +enerea"! şi nici s! pre"inte toate eenimentelecare au aut loc în acest timp. Nici nu ar fi posi#il. Se încearc! s! se aduc!

în fa*a studentului pasionat de istorie eenimentele cruciale care au marcat

3


4/184

destinul omenirii în aceast! perioad! şi s! pre"inte consecin*ele7 impactulacestora asupra indiidului şi a colectiit!*ii.

Sunt pre"entate muta*iile care au aut loc în eolu*ia societ!*ii la finelesecolului XIX şi în primii ani ai eacului7 urmând descrierea episoadelor principale şi a consecin*elor primului r!"#oi mondial.

Deceniile de la i"#ucnirea primei confla+ra*ii mondiale pân! la cea de-adoua mare confla+ra*ie sunt a#ordate în liniile sale esen*iale prin trasareaeolu*iilor din plan politic7 economic şi cultural spiritual. enimentul cel maispectaculos a fost ictoria reolu*iei #olşeice din octom#rie %&%2 când p!reac! re+imul li#eral se afl! în mare cri"! şi sistemul economic şi politicimproi"at pe ruinele rurale euro-asiatice ale fostului imperiu *arist su#numele de socialism era o solu*ie. Pr!#uşirea socialismului soietic şiconsecin*ele sale enorme au ar!tat c! acesta nu numai c! n-a fost o solu*ie7dar a şi +enerat o uriaş! "on! de incertitudine politic!7 de insta#ilitate7 ;aos

şi r!"#oi ciil.enimentele de la =um!tatea secolului XX au fost marcate de o alian*!temporar! şi #i"ar! a comunismului cu fascismul7 iar apoi cu li#eralismul înlupta cu na"ismul. Sistemul politic li#eral a fost într-un fel salat decomunism7 adic! tocmai de re+imul pe care dorea s!-l 8în+roape8. Suntpre"entate în liniile lor esen*iale r!"#oiul rece7 natura7 limitele şi deficien*elefatale ale 8socialismului real87 confruntarea sa cu 8lumea li#er!8. Nu au fosteludate eolu*iile din domeniul culturii şi a ciili"a*iei uniersale în acestsecol. Scopul cursului a fi atins dac! a contri#ui la cunoaşterea şi

în*ele+erea liniilor de continuitate7 dar şi de discontinuitate7 care au marcatprofund lumea contemporan!.

4


5/184

Lumea la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX

%. Impactul reolu*iei industriale

Lumea de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul celui urm!tor a fostmarcat! de apo+eul celei de-a doua reolu*ie industriale. Pro+resul industrials-a reflectat7 în primul rând7 în apari*ia unor noi surse de ener+ie - petrolul şielectricitatea - care au condus la de"oltarea transporturilor şitelecomunica*iilor7 electricitatea - care au condus la de"oltareatransporturilor şi telecomunica*iilor şi au comprimat practic7 timpul şidistan*ele.


6/184

mediul rural şi mi+r!ri c!tre cel ur#an7 care împreun! cu industriali"areaaccelerat! or determina creşterea numeric! a lucr!torilor industriali. /ceştias-au constituit pro+resi într-o 8clas!8 social! conştient! de specificul şiinteresele proprii. $2F%%) E alt! consecin*! social! ma=or! a reolu*ieiindustriale în 8societatea coşului de fum8 H a fost şi apari*ia 8+ulerelor al#e8 -

an+a=a*ii din sericiile pu#lice şi priate - care au constituit7 pentru ma=oritatea*!rilor aansate7 #a"a apari*iei clasei de mi=loc.

9n plan politic reolu*ia industrial! a facut ca uropa s! atin+! apo+eul;e+emonic. Domina*ia european! s-a e1primat7 în primul rând7 cantitatidac! aem în edere c! J în comer*ul mondial7 în timp ce procentul Statelor Unite era de %%J7 adic! mai pu*in de =um!tate din cel #ritanic.

/nali"ând modific!rile în raporturile de putere la scar! planetar! PierreJ din totalulcomer*ului sau produse primare ieftine şi e1portau &>J produsemanufacturate a c!ror aloare a crescut prin prelucrare industrial!F

- pre*urile comer*ului mondial se fi1au la #ursele de comer* ale #!trânuluicontinentF

- stapânirea mi=loacelor de transport7 mai ales maritime7 a asi+urat *!rilor industriali"ate europene un control e1clusi al c!ilor comerciale implicându-se direct în distri#uirea şi redistri#uirea materiilor prime şi a celor industrialeF

- re*eaua #ancar! european! a diri=at şi controlat flu1urile de capitalF Lirasterlin! a fost un instrument eficace pentru pl!*ile interna*ionale şi pentruplasamentul capital pe diferite pie*e ale lumii $2Fl3).

Suprema*ia uropei în raport cu alte "one ale lumii a fost dat! de o for*!demo+rafic! remarca#il! $popula*ia s-a multiplicat de ,7 ori în decursulsec.XIX)7 de un aans intelectual şi te;nolo+ic $din %&>% pân! în %&%3 toatepremiile No#el pentru ştiin*! au apar*inut *!rilor europene)7 un ritm înalt deindustriali"are $uropa Eccidental! reali"a ''J din produc*ia mondial!industrial! şi de o suprema*ie monetar! indiscuta#il!.

De remarcat faptul c! în interiorul uropei au aut loc reaşe"!ri ma=ore în ecua*ia de putere. Deşi 7 dinamismul economiei +ermane acrescut şi a întrecut net şi Aran*a7 care în %&%37 de e1emplu7 nu reali"a decât(J din sc;im#urile interna*ionale.

9n lumea e1traeuropean! impactul reolu*iei industriale de la sfârşitulsecolului al XIX-lea şi începutul celui urm!tor a fost ine+al şi cu efectediferite. 9n cele dou! /merici şi în "ona /sia Pacific doar dou! state cunosc

* 1presie folosit! de /lin offler pentru societatea industrial! a celui de-al 8doilea al8 dineolu*ia omenirii.

6


7/184

ritmuri spectaculoase4 SU/ şi aponia. Aor*a economiei americane s-ae1primat7 f!r! îndoial!7 în toate ramurile7 îns! creşterile spectaculoase s-au

înre+istrat în domeniul a+ricol unde s-a reali"at4 o p!trime din produc*ia de+râu7 =um!tate din #um#ac şi trei sferturi la porum#F Saltul a fost şi îndomeniul industrial care a produs4 20J din produc*ia mondial! de c!r#uneşi

2-J la petrol şi de %, J din produc*ia de automo#ile a Aran*ei care ocupalocul secund în lume. Reolu*ia J din e1portul Gra"iliei.Ma;!rul 2J din cel al Cu#ei în timp ce /r+entina era un important +rânar pentru uropa. Un sfert din teritoriul +iptului era cultiat cu #um#ac7 iar tutunul era principala plant! de cultur! în urcia.

/sia7 cu toate eforturile de moderni"are întreprinse de India şi C;ina7 n-areuşit s! ias! din înapoierea economic!. Imperiul rus7 în contact cu /sia şiuropa a cunoscut o eolu*ie am#i+u!. Plasat! pe unul din primele cincilocuri între puterile europene7 Rusia nu s-a încadrat ferm pe caleamoderni"!rii. a aea toate caracteristicile unei societ!*i de tip ar;aic a c!reide"oltare industrial! depindea7 la cump!na secolelor XIX şi XX7 de

împo!r!toare împrumuturi e1terne.

,. 6ia*a politic! între democra*ie li#eral! şi re+imuri autoritare

C!tre sfârşitul eacului al XIX-lea şi7 mai ales7 la începutul celui urm!tor7pân! în a=unul primului r!"#oi mondial7 uropa a fost marcat! mai mult dereendic!rile economice ale p!turilor sociale defaori"ate. /ceast!predominare a economicului în mişc!rile sociale arat! c! în principalele stateeuropene - aem în edere Aran*a şi


8/184

Democra*ia în aceste state a fost7 în aceast! perioad!7 una li#eral!pentru c! a aut drept scop men*inerea şi ap!rarea li#ert!*ilor indiidualecucerite în secolele X6II - XIX. /cesta se concreti"ea"! în4

- li#ertatea politic! ce presupunea li#ertatea presei7 întrunirilor7 li#ertateade conştiin*!7 dreptul de a-şi e1prima în li#ertate opiniile7 si+uran*a de a nu fi

arestat f!r! moti. /ceste li#ert!*i erau +arantate de un sistem poFliticrepre"entati. $2F,3)

- li#ertatea economic!7 fondat! pe ideea c! economia se supune unor le+i naturale şi c! statul nu tre#uie s! le pertur#e prin interen*ii care ar riscas! le denature"e func*ionarea. Li#eralismul economic proclam! şi ap!r!dou! postulate de #a"!4 ini*iatia indiidual! şi proprietatea priat!. $(F%&3)

- li#ertatea social!7 strâns le+at! de cea economic! era fondat! pe ideeac! statul nu tre#uie s! interin! în raporturile dintre patroni şi salaria*i7raporturile sociale se re+lau printr-o armonie natural!.

9n *!rile în care reolu*ia industrial! a putut s! se manifeste plenar şide"oltarea economiei şi pro+resul social s-au afirmat nielul de instruire apopula*iei a crescut înc! a fost posi#il ca aceasta s!-şi fac! propriile opinii şis! ote"e. 6otul uniersal şi ideea democratic! fiind e1presia aspira*iei spredemocra*ia parlamentar! în *arile uropei Eccidentale7 Statele Unite şidominioanele #ritanice.$&F%30-%32)

Ideea democratic! refu"! disfunc*iile7 discrimin!rile7 restric*iile pe careli#eralii le =ustificau inocând lipsa de e1perien*!7 imposi#ilitatea aplic!rii8imediate8 a principiilor7 într-un cuânt 8circumstan*ele8. Democra*ii din

aceste *!ri afirmau c! un principiu ca s! fie aplicat nu era suficient ca el s! fie înscris în le+e. re#uia e+;eat în aplicarea lui.Aorma concret! în care s-a manifestat re+imul democrat li#eral a fost

diferit de la o *ar! la alta7 func*ie de unele particularit!*i de eolu*ie cultural!şi spiritual!. în Aran*a7 /n+lia şi diminioanele #ritanice re+imul a fostparlamentar. Puterea le+islati! era e1presia oin*ei celor care şi-au trimisrepre"entan*ii pentru a le satisface interesele. ?arold LasBi7 cunoscutprofesor al Uniersit!*ii din Londra7 în primele decenii ale secolului XX7 releautilitatea unor ale+eri periodice a celor c;ema*i s! +uerne"e. /cesta afirma

c! 8Un popor tre#uie s! poat! ale+e periodic pe cei ce îi +uernea"!7 pur şisimplu fiindc! nu e1ist! alt mi=loc pentru ca reendic!rile sale s! fie luate înconsiderare. ste indispensa#il ca puterea conferit! astfel s! nu poat! fipermanent!. Dac! ar fi altfel cei ce ar de*ine-o ar uita repede scopurilepentru care ea le-a fost conferit!7 şi +uernul nu s-ar mai ocupa decît de#una stare a celor ce îl e1ercit!8.$&F%3()

9n Statele Unite ale /mericii a triumfat principiul separa*iei puterilor înstat. 9n afara câtora ca"uri cu totul e1cep*ionale puterea e1ecuti! şi ceale+islati! sunt lipsite de ac*iune una împotria celeilalte. Puterea cu careeste inestit! fiecare dintre ele era în mod automat ec;ili#rat! de celelaltedou!. Aiecare parte are rolul de a controla e1cesele poten*iale ale celorlalte.8Documentele federaliste8 scrise între octom#rie %2(2 şi mai %2(( au

8


9/184

influen*at opinia pu#lic! şi mai ales oamenii politici în a ac*iona permanentasupra Constitu*iei pentru a se aduce amendamente în sensul îm#un!t!*iriifunc*ion!rii puterilor în stat $l3F,,-,3F30-'3).

9ntr-un mare num!r de *ari ale lumii7 condi*iile pentru apari*ia democra*ieinu s-au reali"at. ste ca"ul unor mari "one ale /fricii şi /siei care se +!seau

su# domina*ie colonial!. /#sen*a oric!rei sueranit!*i la aceste popoare af!cut imposi#il! introducerea unor forme de or+ani"are politic! care le-ar fipermis participarea la +estionarea puterii politice.

De remarcat faptul c! într-o mare parte a uropei de st inclusi înRomânia7 deşi institu*iile re+imului democratic erau pre"ente7 func*ionareaacestuia era departe de standardele occidentale. conomia în aceste *ariaea o structur! ar;aic!7 fondat! pe o a+ricultur! tradi*ional! şi pu*inproducti!. Societatea era dominat! de o aristocra*ie funciar! care domneapeste o mas! de *!rani analfa#e*i. De su#liniat şi efortul f!cut de elitele

politice şi intelectuale din aceste *!ri de sincroni"are a Erientului european cuEccidentul. Loinescu şi-a pus tul#ur!toarea între#are7 care a fr!mântattoate min*ile româneşti ale epocii4 8cum este posi#il cea nou în 8periferie88Re"olarea au +!sit-o oamenii politici începând cu /l.I.Cu"a7 Carol I7 Gr!tieniietc. prin potriirea ritmurilor noastre şi de orientare a socit!*ii româneşti curitmul şi direc*ia Eccidentului $%F,'-,03).

9n *!rile cu tradi*ie autoritar! în care reolu*ia industrial! a antrenatde"oltarea social!7 parlamentele cap!t!7 la sfârşitul secolului al XIX-lea şi

începutul celui urm!tor7 o tot mai mare importan*! şi este tot mai mult

contestat! autoritatea sueranilor. 9n ermania7 în cadrul Reic;sta+-ului7 alesprin ot uniersal7 +rup!ri tot mai numeroase au reclamat instaurarea unuierita#il re+im parlamentar care s! pun! cap!t autorit!*i totale de care se#ucura împ!ratul în materie de putere e1ecuti! şi s! fie introdus!r!spunderea cancelarului în fa*a le+islatiului. La începutul deceniului aldoilea opo"i*ia li#eral! a înins în ale+eri #locul conserator care sus*ineasuprema*ia puterii împ!ratului. 9n l&l, Partidul Social-Democrat a deenitma=oritar în parlament şi în alian*! cu al*i mari adep*i ai democrati"!rii -na*ionalii radicali7 Centrul catolic7 pro+resiştii - a încercat impunerea unor

reforme în acest sens $2F,2).E situa*ie7 oarecum similar!7 se întâlnea şi în Imperiul austro-un+ar. 9n"ona industriali"at! - Cisleit;ania - li#eralii au f!cut mari presiuni pentruimpunerea unui re+im parlamentar în sânul unui stat centrali"at şi #irocratic.

/ceştia or o#*ine unele reendic!ri cum a fost7 de e1emplu7 proclamareaotului uniersal7 în %&>07 dar7 ca şi în ermania7 împ!ratul nu a acceptat s!se mear+! pân! la a introduce r!spunderea +uernului în fa*a parlamentului.

/cest lucru ar fi însemnat deposedarea împ!ratului de esen*a puterii sale. înpartea rural! a du#lei monar;ii7 dominat! de aristocra*ia ma+;iar!7 sistemul ar!mas cel parlamentar aristocratic7 mult îndep!rtat de democra*ia li#eral!.

9n Rusia lupta pentru reînnoirea sistemului politic a c!p!tat formedramatice7 iolente dup! moartea lui /le1andru al II-lea. /cesta a ini*iat o

9


10/184

serie de m!suri reformatoare dar urmaşii lui7 /le1andru al III-lea şi Nicolae alII-lea7 au resta#ilit o autocra*ie f!r! fisuri ce a contrastat puternic cu aspira*iileunor cate+orii sociale ap!rute în Rusia în urma industriali"!rii. Li#eralii şisocial-democra*ii au ap!rut ca purt!tori de cuânt ai celor care7 pe fondulcri"elor din anii %&>%-%&>7 au cerut proclamarea li#ert!*ilor fundamentale şi

crearea unei DumeH alese. Istoricul


11/184

sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul celui urm!tor s-a produs un fenomennou4 intrarea maselor în =ocul politic. le au încetat de a mai fi 8turmeleinconştiente8 de alt! dat! care nu-şi cunoşteau interesele şi nu erau în stares! le apere. $0F%(()

9n toate *arile industriali"ate s-au de"oltat curente şi partide politice

spri=inite pe clasa de mi=loc7 pe lumea celor mici7 dar şi pe marea mas! alucr!torilor industriali $,F,>-,3). 9n %&>%7 în Aran*a7 radicalii s-au unit şi auformat Partidul Repu#lican Radical şi Partidul Radical-Socialist7 care or influen*a scena politic! şi +uern!rile pân! la primul r!"#oi mondial. 9n 0 şi a luat o serie de m!suri în faoarea p!turilor defaori"ate.

9n SU/ s-a de"oltat un curent 8pro+resist8 care a cunoscut un mare succes în cate+oriile mi=locii sau defaori"ate - fermieri7 func*ionari7 ne+ri7 etc.Presiunea acestora a determinat /dministra*ia SU/ s! ia unele m!suri şi s!

adopte o serie de reforme7 ca impo"itul pe enit sau ale+erea senatorilor prinot uniersal. Spre deose#ire de mişcarea socialist!7 curentele şi partidelepolitice enumerate mai sus n-au militat pentru înl!turarea democra*ieili#erale. le doreau ca statul s! interin! în domeniul economic şi social şi s!prote=e"e pe cei sla#i. $&F%((-%(&)


12/184

- imperialismul economic care a i"at7 în principal7 asi+urarea de 8spa*ii8pentru o#*inerea de materii prime şi alte resurse ieftine pentru industriaproprie7 pia*! de desfacere a m!rfurilor industriale şi plasamente de capital.

- imperialismul politic şi militar care a i"at constituirea unor astedomenii coloniale controlate direct de metropol!. $2F'')

- imperialismul cultural şi spiritual ca e1presie a e1portului de modeleculturale7 ideolo+ii şi reli+ii.

St!pânirea unor puncte şi "one strate+ice a fost un alt element care astimulat lupta marilor puteri pentru colonii. Lordul Lamin+ton declara7 în %&>37c! pentru F3) Strate+ii Rusiei *ariste afirmauc! pentru Rusia esen*ial era s! ai#! 8ieşire8 la m!rile 8calde8. Italia7 la rândulei7 calcula aanta=ele pe care le-ar aduce st!pânirea unor #a"e naale în>milioane de locuitori care cuprindea mare parte din /frica austral! şioriental!7 /ntilele7 Celonul şi India. Aran*a st!pânea lo milioane Bm, şiapro1imati '( milioane de locuitori cuprin"ând un 8#loc african8 $


13/184

au cucerit Ailipinele. Statele Unite au interenit7 în anul %&>&7 în Nicara+ua şiSanto Domin+o.

Dup! reolu*ia ) aponia ao#*inut =um!tatea de sud a insulei Sa;alin şi concesiunea uan+don+-ului. în%&%> aponia a ane1at Coreea.Sistemul interna*ional a fost marcat la sfârşitul secolului XIX şi începutul celuiurm!tor de rialitatea dintre marile puteri pentru controlul lumiie1traeuropene. în uropa7 ermania deine principala putere şicomportamentul ei pe continent a determinat o e1traordinar! destr!mare şirecompunere a alian*elor în raport cu deceniile anterioare $0F%%). Prima

mişcare diplomatic! a lui Oil;elm al II-lea a fost f!cut! în %(&>7 la scurt timpdup! ce-l concediase pe GismarcB7 când a respins propunerea diploma*ieiruse de a rene+ocia ratatul de Reasi+urare pentru înc! trei ani. /cest fapt acondus la pierderea de c!tre ermania a controlului asupra /ustro-Un+arieişi a împins Rusia c!tre o apropiere de Aran*a.

endin*a Rusiei de a se apropia de Aran*a a fost înt!rit! de un acordcolonial înc;eiat între ermania şi


14/184

Coreea. în %&>' 27 Conen*ia între Re+atul Unit şi Rusiapriind Persia7 /f+anistanul şi i#etul. Cele dou! p!r*i semnatare şi-audelimitat sfera de influen*! şi interes în "ona asiatic! dând und! erdeform!rii riplei /lian*e.

Dup! apari*ia #locului an+lo-franco-rus au r!mas doar dou! for*e îndiploma*ia european!4 ripla /lian*! şi ripla în*ele+ere. /cestea se or confrunta pentru întâietate în lumea e1traeuropean!.

Prima ciocnire a fost +enerat! de 8cri"a #osniac!8 din %&>( i"#ucnit! caurmare a ane1!rii de c!tre 6iena a proinciei Gosnia-?er*e+oina. ermaniaa spri=init actul de for*! al Du#lei monar;ii astfel c! protestele Rusiei şi reoltaSer#iei7 au r!mas f!r! ecou. 6iena a refu"at s! p!r!seasc! teritoriileocupate. ripla /lian*! nu era înc! pre+!tit! din punct de edere militar pentru o confruntare şi în consecin*! /n+lia şi Aran*a au sf!tuit Rusia8ofensat!8 s! propun! Ser#iei recunoaşterea faptului împlinit $%>F&2-&().

9n %&%% a fost rândul ermaniei s! prooace Aran*a în cea de-a douacri"! marocan!H. 9n martie %&%% tri#urile marocane s-au r!sculat împotria

sultanului şi au asediat oraşul Aes. rupele france"e au interenit înfrân+ândpe r!scula*i su# prete1tul ap!r!rii re"iden*ilor france"i din oraşul Aes.ermania a considerat c! Aran*a a înc!lc!t acordul care a pus cap!t primeicri"e marocane şi a ocupat porturile /+adir şi


15/184

G!descu Ilie7 Timp şi cultură7 Gucureşti7 %&((.GrouV Pierre7 Histoire de l'Internaionale Comuniste, 1919-19437 Paris7%&&2.irardet R.7 'Idee coloniale en !rance de 1"#1 $ 19%&, Paris7 %&2,.

usti D.7 Comunism, socialism anarism, sindicalism şi (olşe)ism, Gucureşti7l&&3.?o#s#a@m ric7 *ecolul e+tremelor, traducere de /nca Irina Ionescu7 dituraLider7 Gucureşti7 %&&(.Tissin+er ?enr7 iplomaia, traducere din lim#a en+le"! >%.


16/184

PRI


17/184

în stare s! =oace un rol considera#il într-un r!"#oi continental7 în reme ceAran*a7 cu efectiele înpu*inate7 pro#a#il a adopta o tactic! defensi!8. /demonstrat cu ar+umente politice7 militare şi strate+ice c! în raport cucâşti+urile pe care le-ar o#*ine Rusia pierderile or fi incalcula#ile. C;iar dac!ar o#*ine controlul Dardanelelor7 reali"area ar fi fost inutil! din perspecti!

strate+ic! deoarece Rusia n-ar o#*ine o ieşire la mare. Din punct de edereeconomic7 arat! Durnoo7 r!"#oiul a costa Rusia mai mult decât ar o#*ine.E ictorie a ermaniei ar distru+e economia rus!7 în timp ce o ictorie aRusiei ar sec!tui economia +erman!7 nemail!sând nimic pentru repara*ii. /pre!"ut c! 8în *ara care a pierde r!"#oiul a i"#ucni o reolu*ie social!care7 prin îns!şi natura lucrurilor7 se a e1tinde şi în *ara ce a ieşi

înin+!toare8 $'F %(0). 9n ermania cancelarul Get;mann-?oll@e+7 cel care aea s! duc! *ara

în r!"#oi scria7 în %&%37 c! 8re#uie s! *inem Aran*a în şa; printr-o politic!

prudent! fa*! de Rusia şi /n+lia. Aireşte c! nu asta este pe placul şoinilor şiare un caracter nepopular. Dar "!u c! nu !d alt! solu*ie pentru ermania îniitorul apropiat8 $'F %(2). Dac! ar fi pus în aplicare o asemenea strate+ie şi-ar fi salat *ara de la de"astrul care a urmat r!"#oiului.

Referindu-se la tensiunea de pe continentul european în perioadapremer+!toare i"#ucnirii r!"#oiului7 analistul şi politolo+ul american ?enrTessin+er scria4 8/spectul cu ade!rat uluitor al i"#ucnirii primului r!"#oimondial nu este faptul c! o cri"! mai simpl! decât altele care fuseser!re"olate a dus în cele din urm! la declanşarea unei catastrofe planetare7 ci

c! a durat atât de mult pân! s-a aprins scânteia8 $'F %(>).Scânteia care a aprins 8#utoiul cu pul#ere8 a fost asasinarea ar;iduceluiAran"-Aerdinand7 moştenitorul tronului austro-ma+;iar7 pe ,( iunie %&%'7 laSara=eo de c!tre #osniacul arilo Princip7 mem#ru al unei or+ani"a*iiteroriste secrete. /tentatul a produs o ie emo*ie în întrea+a urop!. l aoferit /ustro - Un+ariei prile=ul de a 8re+la conturile8 cu Ser#ia. împ!ratulAran"-Iosef a trimis împ!ratului Oil;elm al II-lea o scrisoare prin care secerea a=utorul ermaniei în re"olarea 8pro#lemei Galcanilor8. La iuliemonar;ul +erman a r!spuns f!r! ec;ioc4 8Nici o t!r!+!nare în aceast!

ac*iune împotria Ser#iei.8 încura=!ri i-au fost date am#asadorului austriactrimisului special7 contele ?oos7 de c!tre cancelarul ermaniei Get;mann-?oll@e+. $,F %3).

La %>,3 iulie %&%' 6iena a dat Ser#iei un ultimatum. /ceasta a r!spunspo"iti la toate cererile mai pu*in la cele de la punctul 0 care cereaparticiparea func*ionarilor austrieci la anc;eta desf!şurat! în Ser#ia pentru adetermina responsa#ilit!*ile asupra atentatului. / doua "i o circular! a+uernului +erman c!tre am#asadorii s!i din str!in!tate de"olta o te"! cares! influen*e"e po"i*ia Aran*ei şi Rusiei în Galcani4 8conflictul ser#o-austro-un+ar este o afacere local! care tre#uie re+lat! e1clusi între /ustro-Un+ariaşi Ser#ia. Erice interen*ie a unei alte puteri dat! fiind diersitatea o#li+a*iilor de alian*!7 a antrena consecin*e incalcula#ile8 $,F %0).

17


18/184

Confirmându-şi palmaresul de *ar! care a în*eles de fiecare dat! pe dospsi;olo+ia poten*ialilor adersari ermania a cre"ut c! Aran*a şi Rusia or proceda şi de data aceasta c! la 8cri"a #osniac!8 din %&>(. /nali"ândsitua*ia7 oamenii politici din cele dou! capitale europene au spus cu preamult! uşurin*!4 8De aceast! dat! este r!"#oi8. /ntanta a acceptat

confruntarea 8cu o promptitudine de care însuşi adersarul a fost surprins8 $0F32). / urmat o aalanş! de declara*ii reciproce de r!"#oi4 ermania adeclarat r!"#oi Rusiei $%& iulie% au+ust) Aran*ei $ , iulie3 au+ust)7 Gel+iei$,, iulie' au+ust)F ,3 au+ust).

Cine are responsa#ilitatea declanş!rii conflictului în mediile politice dinprea=ma şi din timpul conflictului7 ino!*iile au fost aruncate dintr-o ta#!r! în

alta iar acu"a*iile reciproce. Istorio+rafia primei confla+ra*ii mondiale este şiea nuan*at! în func*ie de po"i*ia şi #locul politico-militar din care a f!cut parte*ara în care au ap!rut lucr!rile respectie. Epinia potriit c!reiaresponsa#ilitatea reine în e+al! m!sur! celor dou! #locuri politico-militarepare s! fie cea mai plausi#il! şi mai acceptat! ast!"i $2F 02-0().

9n ceea ce prieşte responsa#ilitatea Puterilor Centrale de remarcat c!nu incum#! acelaşi +rad de ino!*ie sau neino!*ie pentru fiecare dinstatele componente. S-a pus accentul7 cel mai adesea7 pe rolul ermaniei -s-a pretins c! a e1istat o incontesta#il! le+!tur! între tendin*ele imperialiste

ale Reic;-ului şi setea de putere a mediilor de afaceri +ermane pe de-o parte$F 30) şi declanşarea r!"#oiului pe de alt! parte. Sim*indu-se inoat de a fi8a#andonat8 6iena cu oca"ia celui de-al doilea r!"#oi #alcanic $%&%3)Oil;elm al II-lea a plusat în spri=inirea împ!ratului Aran-Iosef în re"olareacri"ei sâr#eşti acceptând un risc mult prea mare în raport cu intereseleermaniei în Galcani. / fost influen*at în deci"ia sa de doi factori.


19/184

Pentru a =udeca responsa#ilit!*ile de partea /ntantei tre#uiesc anali"ateatitudinile şi politicile statelor care o compuneau. /titudinea Rusiei a fost;ot!râtoare. Umilit! şi aproape i"+onit! din Galcani în r!stimpul %(2(-%&%'Rusia era ;ot!rât! s!-şi asume riscurile unui r!"#oi +enerali"at pentru a-şisal! prote=ata Ser#ie de la ane1are. Dac! ar fi ac*ionat altfel ar fi însemnat

s! piard! definiti influen*a în sud-estul uropei. Un eşec suferit în aceast!"on! a lumii dup! cel proocat de aponia în /sia $%&>'-%&>) ar fi însemnato +ra! loitur! dat! re+imului aristocratic al *arului7 sl!#it dup! reolu*ia din%&> şi confruntat cu tensiuni interne.

Aran*a conins! c! nu poate recupera proinciile /lsacia şi Lorena f!r!a=utorul unei mari puteri a ac*ionat ener+ic pentru a sus*ine aliatul rus înGalcani. "it!rile şi poliitca am#i+u! a 3).

Estilit!*ile militare s-au derulat în principal pe uscat dar şi pe ap! unde s-a purtat un ade!rat r!"#oi naal. în au+ust %&%' au fost desc;ise în uropatrei mari teatre de opera*iuni militare4 Arontul de est de la frontiera ele*ian!pân! la


20/184

Arontul #alcanic de la Dun!re şi Saa unde for*ele ser#o-muntene+rene au înfruntat pe cele austro-un+are.

Pe Arontul de 6est armata +erman! a declanşat o ofensi! puternic! şia intrat în Gel+ia7 inadea"! Nordul Aran*ei pentru ca ulterior s! se îndreptespre Paris. Dup! 32 de "ile de ofensi! trupele +ermane au fost oprite şi apoi

o#li+ate s! se retra+! pân! la lY/isne.


21/184

su#marin cu unele re"ultate îns! pe ansam#lu for*ele naale ale /ntanteir!mâneau superioare $F %'3-%'').

/nul %&%2 este cel 8al o#oselii popoarelor8 în fa*a unui conflict ce p!rea întermina#il. /ceast! stare a cuprinde atât solda*ii cât şi spatele frontului.

r!"#oiului au r!spuns Carol I7 succesor al împ!ratului Aran"-osep; lacoroana austro-un+ar! iar cancelarul +erman Get;mann-?oll@e+ a îns!rcinatpe consilieri s! studie"e clau"ele unui eentual ratat. în au+ust papaGenedict al X6-lea lansea"! un apel de compromis între #eli+eran*i. oate

încerc!rile au fost sortite eşecului deoarece nici una din marile puteri n-aurenun*at la o#iectiele pentru care au intrat în r!"#oi. E situa*ie aparte a fostcu Rusia. Datorit! radicali"!rii reolu*iei7 +uernul soietic a semnatarmisti*iul în decem#ie %&%2 $,F 3&,-3&').

3. SAZRIUL PRI


22/184

6ernois7 potriit c!ruia în r!"#oi doi plus doi nu fac întotdeauna patru7 era =ustificat. în fapt7 proiectele +ermane pentru campania din anul %&%( au fost8calcule de aenturieri8 $,F '>')7 deoarece /natanta7 cu a=utorul S.U./.7 eracapa#il! s! o#*in! ictoria7 iar +ermanii şi-au supraealuat capacitateamilitar!. imp de trei luni Puterile Centrale au câşti+at numeroase #!t!lii de

ordin tactic7 dar nu şi r!"#oiul. în martie a început 8#!t!lia Tai"erului8 de la /miens care7 potriit planurilor +ermane7 tre#uia s! fie ultima pe frontul deest7 îns! a fost stopat! la aprilie %&%( şi a costat armata +erman! nu maipu*in de %0>.>>> mor*i. / doua ofensi! declanşat! imediat în sectorultrupelor #ritanice n-a aut nici ea mai mult succes.

Pe Arontul de est datorit! ieşirii Rusiei din r!"#oi situa*ia era su#controlul armatelor Puterilor Centrale. /cestea or aansa adânc pe teritoriulImperiului *arist în descompunere şi p!reau c! se îndreapt! spre ictorie.

enimentele din martie-aprilie %&%( de pe frontul Eccidental au ar!tat

/ntantei c! pro#lema unui comandament unic era de importan*! ital! pentrucoordonarea ac*iunilor militare. Preşedintele Clemenceau a reuşit s!-limpun!7 la conferin*a an+lo-france"! din , martie %&%( pe +eneralulAerdinand Aoc; comandant suprem al frontului aliat $%%F 3%-3'). Pe de alt!parte7 participarea americanilor la r!"#oi a deenit efecti! şi7 în iulie %&%(7,> de dii"ii - ce însumau peste milion de oameni - comandate de +eneralulPers;in+ au fost +ata s! intre în ac*iune. în aceste condi*ii7 a doua #!t!lie depe


23/184

+!sea şi în pra+ul pr!#uşirii economice datorit! lipsurilor şi de"or+ani"!riiproduc*iei. ermania7 lipsit! de alia*i7 nu mai aea alternati! fiind imperiosnecesar s! cear! /ntantei armisti*iul şi s! accepte condi*iile acesteia.

La 2 noiem#rie %&%(7 la cererea


24/184

CENSCINL PRI7 dac! n-ar fi trecut princataclismul primului r!"#oi mondial.

ensiunea social! şi economic! indus! de primul r!"#oi total cunoscutreodat! de omenire a fost atât de mare7 copleşitoare şi f!r! precedent7 încât

statele au fost împinse pân! la limita cea mai îndep!rtat! posi#il7 a=un+ândc;iar pân! la pr!#uşire. Numai Statele Unite au ieşit din r!"#oi aşa cum auintrat şi c;iar mai #o+ate. Pentru to*i ceilal*i7 în special pentru uropa sfârşitulr!"#oiului a însemnat un al de reolu*ii şi începutul declinului în competi*iacu Lumea Nou!.

%. 6/LUL R6ELUIEN/R 9N UREP/

riumful reolu*iei #olşeice în Rusia a pus în fa*a lumii o între#are

fundamental!. ).

Impactul pe care l-a aut reolu*ia #olşeic! asupra mentalului colecti

în uropa a fost atât de puternic şi a produs o impresie atât de mare încât unfenomen la fel de important7 reolu*iile na*ionale7 a trecut7 ne=ustificat în plansecund. riumful mişc!rilor na*ional-democratice din fostele imperii austro-un+ar7 *arist şi otoman a înc;eiat un proces început în uropa cu câteasecole în urm!.

6alul reolu*ionar care a cuprins #!trânul continent şi nu numai7 dinaceast! perspecti! a aut dou! componente şi mişc!ri profund anta+onice.Una de esen*! social! $- #olşeismul -) şi alta de esen*! na*ional!. Deşisecolul al XIX-lea a fost numit secolul na*ionalit!*ilor $3F0%)7 uropa a deenitcu ade!rat una a na*iunilor dup! Primul R!"#oi mondial când reolu*ia şiprincipiul na*ionalit!*ilor au înins şi în uropa central!7 de est şi sud-est. în%&%(7 acea 8sin+ur! c;estiune care e1ista în uropa8 - în i"iunea lui

24


25/184


26/184

Ucraina şi-a proclamat autonomia în iunie %&%2 şi s-a considerat practic7independent! de Rusia. / fost constituit şi un parlament na*ional - Rada H. La,> noiem#rie %&%( Rada a ;ot!rât crearea unei repu#lici na*ionale7recunoscute de Aran*a şi octom#rie7 Consiliul Na*ional a adoptat declara*ia priind încadrarea Sloaciei

în Statul Ce;osloac Unitar. în Galcani7 armatele franco-sâr#eşti au eli#eratGel+radul la % noiem#rie %&%(. li#erarea Ser#iei şi a


27/184


28/184

Dier+en*ele din martie-aprilie %&%2 dintre Soiet şi +uern pe mar+ineacondi*iilor pe care Rusia tre#uia s! le accepte pentru o pace separat! cuPuterile Centrale au proocat o +ra! cri"! politic! şi c!derea +uernului.uernele care i-au succedat lui


29/184

situa*ie intern! şi e1tern! +ra!. în plan intern socialiştii-reolu*ionari nu le-auiertat #olşeicilor 8Grest-LitosBul8 şi şi-au înmul*it r!"meri*ele şi atentatele7inclusi asupra lui Lenin. Pe plan e1tern erau amenin*ate cu o interen*ie dinpartea /lia*ilor care au reproşat Rusiei înc;eierea p!cii separate şinerespectarea o#li+a*iilor asumate prin tratate. /ceştia şi-au împ!r*it "onele

de interen*ie4 /n+lia în Cauca"7 /sia Central!7


30/184

semnul între#!rii de la un cap!t la cel!lalt al uropei de c!tre masele lar+iale popula*iei8 $(F&2).

Reolu*ia care a str!#!tut astfel toate *inuturile cuprinse între6ladiostoB şi 6alea Rinului a fost7 în cea mai mare parte7 o reolt! împotriar!"#oiului7 iar semnarea p!cii a de"amorsat o mare parte din cantitatea de

e1plo"i#il pe care o cuprindea. Prima e1plo"ie socialist! are loc în ermaniaunde umilin*a înfrân+erii s-a ad!u+at celorlalte nemul*umiri. I"#ucnit! înportul Tiel ca urmare a reoltei marinarilor7 reolu*ia s-a e1tins rapid îninterior7 la & noiem#rie %&%( declanşându-se la Gerlin. Peste tot se formau7dup! modelul rusesc7 consilii ale muncitorilor şi solda*ilor7 care au preluatputerea ciil! şi militar!. Conduşi de Rosa Lu1em#ur+ şi Tarl Lie#Bnec;t7reolu*ionarii de stân+a 8SpartaB-iştii8 au aut o influen*! mai mare înporturile de la F ,2%). în "orii

30


31/184

"ilei de ,' iulie %&%& s-a declanşat contraatacul armatei române care adistrus armata ma+;iar! #olşeic!. Pe , au+ust Gela Tun a p!r!sit Un+ariaiar a doua "i Capitala a fost ocupat! de armata român!. în locul re+imuluicomunist s-a instaurat un re+im de dictatur! su# conducerea lui ?ost;.

,. DCLINUL UREPI 9N CU/I/ J iar a J. $F%>2) uropenii au fost neoi*i pentrua-şi finan*a aproi"ionarea cu material de r!"#oi7 s! renun*e la o parte dinre"erele lor de aur pentru c! produc*ia de e1port a disp!rut ca urmare atrecerii la economia de r!"#oi. Dar şi acest mi=loc de finan*are s-a doeditinsuficient aşa c! ma=oritatea statelor europene au recurs la împrumuturi. înceea ce prieşte datoria pu#lic! intern! a crescut considera#il în principalele*!ri europene #eli+erante. în Aran*a de la 337 miliarde franci-aur în anul

31


32/184

%&%' la ,%& în anul %&%&. în aceeaşi perioad! în /n+lia datoria pu#lic! acrescut de la %270 la %&070 miliarde iar în ermania de la 0 la %0& miliarde.$F%>0) şi datoria pu#lic! e1tern! a aut salturi spectaculoase. /celeaşi stateeuropene au împrumutat mai ales din S.U./. Datoria e1tern! a Aran*ei s-aridicat7 în anul %&%&7 la 33 miliarde franci-aur7 cea a miliarde franci-aur.Un alt element cu consecin*e ne+atie asupra sistemului financiar

european a fost infla*ia +enerat! de c;eltuielile de finan*are ale r!"#oiului7 dede"ec;ili#re +rae între cererea ridicat! de produse industriale şi de consumşi produc*ia insuficient!. în Aran*a7 de e1emplu7 pre*urile în timpul r!"#oiului

în raport cu perioada ante#elic! au crescut de patru ori. Infla*ia a afectatmoneda na*ional! în aceste *!ri care au suferit deprecieri serioase în raportcu dolarul iar unele nu mai sunt conerti#ile în aur. în raport cu dolarul în anul%&%&7 francul france" s-a depreciat cu >J din aloarea sa7 lira sterlin! cu

%>J iar marca +erman! cu aproape &>J. /ceste #ulers!ri financiare or duce la iners!ri ale po"i*iilor ante#elice în ecua*ia de putere financiar!.uropa cânda #anc;erul lumii7 a fost o#li+at! dup! r!"#oi s! se împrumutedin e1terior. S.U./. şi-a ram#ursat datoria e1tern! ante#elic! c!tre uropa şimai mult7 de*inând acum =um!tate din stocurile mondiale de aur7 au deenitprincipalul ei creditor. Peste foarte pu*in timp S.U./. a înlocuit uropa în rolulde #anc;er mondial7 împrumutând noile state care aeau neoie de capital înde"oltarea economic! şi care în trecut apelau la #!ncile europene.

R!"#oiul din %&%'-%&%& a rupt le+!turile comerciale7 fireşti7 dintre statele

europene în raport cu perioada ante#elic!. Dintre cele ce se +!seau înta#ere opuse7 în mod totalF dintre cele ce s-au +!sit aceleaşi ta#ere7 în modrelati7 din cau"a dificul*!*ii transporturilor sau c;iar a imposi#ilit!*ii lor. Iat!de e1emplu7 furniturile de r!"#oi enite din Aran*a şi /n+lia pentru Româniatreceau prin m!rile nordice7 spa*iul Rusiei *ariste şi apoi în *ar!.


33/184

pierdut coloniile şi odat! cu acestea şi posi#ilitatea de a le alimenta cuprodusele sale industriale. şi pentru /n+lia s-a restrâns7 în #un! m!sur!7pia*a în colonii. Nu pentru c! şi-a pierdut din domeniile coloniale ci pentru c!o parte din colonii şi diminioane încep s!-şi înfiripe industria7 mai ales ceauşoar!. Pe de alt! parte aponia deene un foarte serios concurent în /sia.

ot mai mult! lume din uropa conştienti"ea"! faptul c! lumeae1traeuropean! n-aea s! accepte la infinit situa*ia de inferioritate economic!ce le-a fost impus! în secolele anterioare. conomistul şi statisticianul+erman /. Reit;in+er scria în %&32 c! 8 ineita#ilul s-a produs acum7 şi7 pecând *!rile de peste m!ri se industriali"ea"!... ec;iul sistem al sc;im#ului deproduse #rute e1tra-europene cu produse manufacturate europene7 esteperimat8 $%,F2)

Un alt element care a influen*at eolu*ia ulterioar! a uropei în ecua*iade putere a fost re"olarea 8pro#lemei repara*iilor8 la Conferin*a de Pace de

la Paris $%&%&-%&,>). îninşilor7 în special ermaniei i-au fost impuse sumedrept plat! pentru daunele proocate puterilor ictorioase foarte mari7dispropor*ionate în raport cu puterea sa real! economic!4 apro1imati (3miliarde m!rci-aur. /cest lucru n-a afectat doar eolu*ia economiei +ermaneci îns!şi a continentului european. o;n 4 8Consecin*ele economice ale p!cii8 în care e1plicade ce nu este posi#il! refacerea economiei europene f!r! o refacere a

economiei +ermane $%F%,3).Declinul economic al uropei în raport cu lumea industrial! european! afost promt sanc*ionat de S.U./ şi aponia. în ceea ce prieşte S.U./. au fostprintre marile #eneficiare. De acum înainte7 foarte pu*ine domenii industrialeor sc!pa concuren*ei americane. Eamenii de afaceri americani au pus lapunct un pro+ram de cucerire a pie*elor e1terne asociind industria7 comer*ulşi #!ncile. S.U./ şi-au de"oltat flota comercial! pentru a efectuatransporturile pe care flota #ritanic! nu le mai putea asi+ura. /=uns! în doi anipe locul doi în lume ea deeni un factor de e1pansiune comercial!

amenin*ând serios rolul de 8an+rosist8pe care-l 8=uca8 înc!


34/184

Cea de-a doua mare putere care a profita de declinul uropei înecua*ia de putere a fost aponia. Din client al continentului în perioadaante#elic! ea a deenit un serios concurent la pie*ele pe care le aeau înlumea e1traeuropean! trusturile şi companiile europene. aponia +ra*iede"olt!rii flotei sale7 a dus o politic! de e1pansiune comercial! în sud-estul

/siei7 în C;ina7 şi în "ona Pacificului7 în detrimentul europenilor. 1porturilesale au crescut de la 2>> milioane de eni în %&%3 la peste dou! miliarde în%&%(. /ând o e1cedentar! şi o creştere însemnat! a re"erelor de aur7aponia a deenit dup! primul r!"#oi mondial o *ar! creditoare care a plasatcapitaluri pe pia*a european!.

/ceste fenomene ne+atie din istoria imediat post#elic! a continentuluieuropean au fost sesi"ate în epoc! de elitele politice7 şi spirituale. Unii auperceput aceast! eolu*ie ca o alunecare a uropei7 mai ales a p!r*ii eiapusene7 pe panta pr!#uşirii7 a cri"ei totale. Ailo"oful Es@ald Spen+ler a

încercat s! arate în lucrarea 8Declinul Eccidentului8 c! întrea+a urop! seafla în pra+ul f!limentului. $%3F,,-,3)


35/184

Preda Dumitru7 /le1andrescu 6asile7 Prodan Costic!7 6n apărarea 5omniei ?ari/ Campania armatei romane din 191"-1919, Gucureşti7 %&&'.Rein;ard


36/184

6ELUI/ RL/IILER INRN/IEN/L 9NR /NII %&%& I %&3&

Dup! fiecare conflict ma=or7 de re+ul!7 înin+!torii au ima+inat şi auimpus lumii o formul! de or+ani"are a p!cii care la rândul ei a determinat o

ar;itectur! a +rani*elor şi a +enerat o suit! de institu*ii politice şi politico-militare care s! asi+ure securitatea.

/nali"ând acest aspect istoricul ;. I. Gr!tianu a=un+ea la conclu"ia c! în istoria uniersal! 8dou! sunt formulele pe care le om întâlni din timpurilecele mai ec;i pân! în pra+ul actualit!*ii $%F&). /cestea au alternat în func*iefilo"ofia care a dominat la un moment dat principiile şi normele care erauacceptate pentru comportamentul statelor în rela*iile interna*ionale. Definindcele dou! formule7 ;.I.Gr!tianu aprecia c! 8una este formula or+ani"!riip!cii prin ierar;ie7 prin precump!nirea mai mult sau mai pu*in accentuat!7

mai mult sau mai pu*in radical! a unei puteri7 a unui stat7 cealalt! esteformula or+ani"!rii p!cii prin federa*iune7 prin în*ele+ere între mai multestate7 între mai multe puteri care caut! pe un principiu de paritate s!or+ani"e"e ia*a popoarelor8 $% F&). înfrân+erea Puterilor Centrale în toamnaanului %&%& a pus for*elor /ntantei şi a puterilor asociate adaptarea uneiformule de or+ani"are a p!cii în uropa şi în lume.

%. SCURI// CELCI6 I LI/ N/IUNILER 9NER/NIM/R/ PCII DUP PRI


37/184


38/184

pace cu *!rile îninse din care lipseau clau"ele priitoare la Li+! şi apromoat7 prin Conferin*a de la Oas;in+ton7 propriile interese în conserareap!cii şi securit!*ii în /merica Latin!. în al doilea rând în or+ani"area Li+iiNa*iunilor n-au fost luate în considerare interesele statelor îninse. ermaniaşi Rusia care împreun! însemnau mai mult de =um!tate din popula*ia uropei

şi de*ineau un important poten*ial de putere. în pro#lema primirii ermaniei înLi+! po"i*ia înin+!torilor a fost diferit!. Aran*a a fost cate+oric ostil! admiteriistatului +erman şi sus*inea c! acest lucru a fi posi#il numai dup! ce acesta

îşi a fi îndeplinit toate o#li+a*iile asumate prin tratatul de pace. S.U./ şi


39/184

permanent!. Parado1al7 ulnera#ilitatea Aran*ei şi aansul strate+ic alermaniei au fost amplificate de ratatul de la 6ersailles în ciuda clau"elor luipunitie.

9nainte de r!"#oiul mondial ermania ausese ecini puternici atât înest cât şi în est. a nu se putea e1clude în nici o direc*ie f!r! a da peste un

stat important - Aran*a7 /ustro-Un+aria sau Rusia. îns! dup! tratatul de la6ersailles7 n-a mai e1istat nici o contrapondere a ermaniei în est. Aran*asl!#it!7 /ustro-Un+aria disp!rut! ca actor al ie*ii interna*ionale iar Rusiaconfruntat! cu fr!mânt!ri şi sl!#iciuni interne f!ceau ca estul european s! nupoat! oferi un poten*ial credi#il pentru reec;ili#rarea #alan*ei de putere.

9n aceste condi*ii cola#orarea dintre ermania înfrânt! în r!"#oi şi RusiaSoietic! i"olat! printr-un cordon sanitar a deenit necesar! pentru am#elestate şi a fost oficiali"at! prin tratatul de la Rapallo $%0 aprilie %&,,). Seresta#ileau rela*iile diplomatice soieto-+ermane şi se aplica principiul clau"ei

na*iunii celei mai faori"ate în sc;im#urile economice. /m#ele state renun*aureciproc la datoriile şi repara*iile de r!"#oi. ermania a f!cut din rela*iile cuURSS un instrument de presiune asupra /n+liei şi a Aran*ei pentru a rei"uitratatele de la 6ersailles. /menin*ând /n+lia şi Aran*a cu o posi#il! alian*!militar! cu Rusia Soietic!7 ermania promitea s! intre în Li+a Na*iunilor numai dac! i se acorda statutul de mare putere7 un loc permanent înConsiliu7 conducerea şi controlul unor sec*ii ale acesteia şi dac! li se acord!dreptul la colonii.

la#orarea Pactului şi disputele în =urul modului de or+ani"are şi

func*ionare a Societ!*ii Na*iunilor în anii %&%&-%&,37 a fost urmat! de intrarea în scena ie*ii politicii interna*ionale a acestui actor ma=or în care lumea şimai ales *!rile mici şi mi=locii şi-au pus atâtea speran*e. în prima fa"! Li+a are"olat pro#leme or+ani"atorice şi te;nice pentru #una sa func*ionare.

9ntre anii %&,' şi %&,& Societatea Na*iunilor a desf!şurat o actiitatela#orioas! pe multiple planuri. /u fost adoptate m!suri colectie pentrureconstruc*ia economico-financiar! a /ustriei7 Un+ariei7 Gul+ariei7 /l#aniei şia altor *!ri su# e+ida Societ!*ii Na*iunilor. Su# e+ida noului or+anism cuoca*ie uniersal! s-a desc;is la ' mai %&,2 Conferin*a conomic!

Interna*ional! la care au participat repre"entan*ii a > de state şi care apropus un amplu proiect de cola#orare economic! între *!ri. Su# e+ida Li+iiau fost dep!şite şi re"olate circa %(-,>.>>> de conflicte şi liti+ii între statereferitoare la delimitarea frontierelor7 interpretarea tratatelor7 diferendecomerciale7 economice7 na*ionale7 militare etc. $,F&() Presti+iul Societ!*iiNa*iunilor a fost înt!rit şi de interen*ia sa în lic;idarea unor conflicte militare- între Italia şi recia $%&,)F urcia şi recia $%&,0)F recia şi /l#ania $%&,()- de participarea unor o#seratori ai statelor nemem#re la pro#leme deinteres ma=or pentru întrea+a lume ca şi prin democrati"area institu*iei caatare. Conferin*a de la Locarno $%&,) desf!şurat! su# e+ida Societ!*iiNa*iunilor a oferit o perioad! de pace şi speran*!. ermania a putut fi primit!7dup! Locarna7 în Societatea Na*iunilor. De acum încolo enea p!rea s! fie

39


40/184

centrul uropei ren!scute4 8Concertul8 era în sfârşit cu ade!rat7 8în ton87 iar c;estiunile interna*ionale erau re+lementate prin discu*ii şi nu prin "!n+!nitularmelor $2F').

9n aceast! etap!7 la enea7 în afar! de m!surile şi ac*iunile cu un lar+ecou în lumea politic! şi diplomatic! s-au comis şi o serie de erori de calcul şi

po"i*ie care au dus la eşecuri. Proiectul Pactului de aran*ie de dele+a*ii care au fostpre"ente la de"#ateri. Crearea7 în anul %&,'7 a unui or+anism special pentrucontrolul armamentului7 a comer*ului cu arme şi a produc*iei de muni*ie n-acondus şi la stoparea cursei înarm!rilor. /cesta nu aea dreptul de a efectuainspec*ii7 ea putea doar s! cear! +uernelor informa*ii despre înc!lc!rile înceea ce prieşte armamentele7 efectiele şi dotarea armatei. Comisia a fostdesfin*at! în anul %&,2 iar sarcinile ei au fost preluate de Li+a Na*iunilor7 care

îns! n-aea nici ea nici un mi=loc de erificare a modului cum erau respectateclau"ele de de"armare. $3F,,)Pre"en*a unui stat fascist -Italia- într-un concern de state democratice a

fost o eroare şi a ar!tat unor state mici şi mi=locii c! or+ani"area Societ!*iiNa*iunilor este lipsit! de realism. La fel de lipsit! de realism politic a fost şi

în*ele+erea miniştrilor de e1terne france" şi american - Griand şi Tello+ -pentru semnarea unui tratat prin care r!"#oiul a fost scos în afara le+ii. Pe ,(au+ust %&,( a fost semnat de c!tre % na*iuni7 cu surle şi trâm#i*e7 Pactul dela Paris $cunoscut ca Pactul Griand-Tello+)7 prin care s-a denun*at r!"#oiul

ca instrument al politicii na*ionale. /mericanii7 #ritanicii şi c;iar france"ii i-auadus ulterior atâtea amendamente încât 8tratatul a fost redus la o simpl!tautolo+ie potriit c!reia Pactul de la Paris a=uta la men*inerea p!cii atâtatimp cât pacea era men*inut!8. $3F,')

Contradic*iile an+lo-france"e a constituit şi ele unul din factorii care auar!tat în mod eident c! Li+a Na*iunilor şi ini*iatiele sale în domeniulsecurit!*ii colectie n-au şansa de a se impune în ar;itectura de securitate auropei. /n+lia a dus7 la enea7 o politic! iners! celei france"e îndomeniul de"arm!riiF a militat pentru rei"uirea clau"ei Pactului Soietic cu

priire la men*inerea inte+rit!*ii teritoriale7 ceea ce Aran*a nu accepta. /n+liaa an+a=at tratatie cu Roma şi Gerlinul impunând Aran*ei diferite sacrificii înfaoarea ermaniei şi a *!rilor rei"ioniste.

Sl!#iciunile Societ!*ii Na*iunilor s-au datorat şi sl!#iciunilor pe careAran*a le-a aut în politica intern! +enerate de cri"a politic!7 de dificult!*ilefinanciare interne7 de luptele dintre for*ele politice de stân+a7 parti"ane alecooper!rii cu URSS pentru reali"area securit!*ii colectie. şi for*ele dedreapta7 înclinate s! apro#e ascensiunea lui ?itler în ermania ca 8poa"!

împotria #olşeismului8 $,F%>>)

40


41/184

,. DCLINUL LIII N/IUNILER I CUL SCURIIICELCI6

9n anul %&,& sistemul de securitate european re"ultat dup! cel primulr!"#oi mondial era înc! o speran*! pentru pacea şi liniştea continentului şi a

lumii. ermania era de"armat!7 "ona renan! demilitari"at!7 înin+!torii erauaparent uni*i iar propunerea lui Griand7 în cadrul celei de-a "ecea /dunare aSociet!*ii Na*iunilor7 la septem#rie %&,&7 pentru a se crea o Uniuneuropean! p!rea s! fie acceptat! de ma=oritatea spiritelor europene. îns!+uernele europene7 în afara Gul+ariei şi Iu+oslaiei care au aderat f!r!condi*ii la proiectul france"7 au manifestat serioase re*ineri.$(F%3)

Dup! un deceniu în care diploma*ia se concentrase asupra uropei7aponia a fost aceea care a demonstrat într-un mod surprin"!tor cât deşu#rede erau securitatea colecti! şi Societatea Na*iunilor7 transformând anii

[3> într-un deceniu al iolen*elor din ce în ce mai mari. La %( septem#rie%&3%7 for*ele =apone"e au ocupat


42/184

liti+ioase din utopa. Aran*a sim*indu-se de"aanta=at! a #oicotat proiectulspre mul*umirea URSS.

E asociere a patru mari puteri europene a fost întodeauna coşmarulliderilor de la Tremlin care considerau c! o asemenea alian*! ar fi preludiulunei noi interen*ii împotria statului soietic. E încercare de a repune în

termeni reali ecua*ia de securitate pe continent instituit! dup! prima mareconfla+ra*ie s-a f!cut la Stressa în aprilie %&3. din Pactul Societ!*ii Na*iunilor şi îşior acorda a=utor reciproc. $(F%22).

Când Italia a atacat /#isinia7 Tm est de ea. ermaniaconfirmase aceast! clau"! la Locarno. Li+a Na*iunilor apro#ase acest tratatiar


43/184

îl distrusese. l a r!spuns inita*iei4 nu aea7 8nici un fel de preten*ii teritoriale în uropa87 dorea pacea şi a propus un pact de nea+resiune pe , de ani cuPuterile Eccidentale. Gritanicii au dorit s! o#*in! de la acesta mai multepreci"!ri şi au înaintat Gerlinului o list! de pro#leme precise. ?itler n-a mair!spuns. S-a instalat t!cerea. Ultimele r!m!şi*e ale sistemului securit!*ii

colectie disp!ruser!. ra sfârşitul unei epoci. Erdinea în ierar;ia ecua*iei deputere sta#ilit! la sfârşitul primului r!"#oi mondial între înin+!tori şi îninşise r!sturnase.

S-a afirmat7 în momentul reocup!rii cu trupe a Renaniei demilitari"ate7c! 2 martie %&30 a fost un punct de cotitur! în istorie. S-a repetat de c!treistorici apoi c! atunci7 Aran*a a ratat oca"ia de a opri ermania şi de a

împiedica ororile şi sacrificiile f!cute de omenire în cea de-a douaconfla+ra*ie mondial!.

Din punct de edere te;nic7 pe ;ârtie7 acest lucru a fost ade!rat4

france"ii posedau o mare armat! iar +ermanii înc! nu-şi puseser! la punctmaşina de r!"#oi. Din punct de edere psi;olo+ic situa*ia era e1act iners!.Popoarele occidentale n-au putut da un r!spuns coerent la între#area4 ceputeau face /rmata france"! ar fi putut s! înainte"e în ermania şi s!o#*in! promisiuni de #un! purtare din partea +ermanilor7 iar apoi ar fi tre#uits! plece. Situa*ia ar fi r!mas ca înainte şi resentimentele +ermanilor ar ficrescut7 ca şi dorin*a de reanş!. /. . P. alor sus*ine c! 8în realitate n-aea nici un sens atacarea ermaniei pân! când aceasta nu era capa#il! s!se opun!87 pân! când în*ele+erea de la 6ersailles nu era eliminat! şi

ermania reânarmat!. Numai o *ar! care îşi propune ictoria poate fiamenin*at! cu înfrân+erea. $2F(2) Din aceast! perspecti! "iua de 2 martie%&30 are o du#l! semnifica*ie. a a desc;is calea pentru un succes temporar al ermaniei7 dar şi pentru eşecul ei final.

Pentru ?itler7 reocuparea Renaniei a desc;is drumul spre uropaCentral!7 atât din punct de edere militar cât mai ales psi;olo+ic. Edat! cedemonstra*iile au acceptat aceast! maner! ca pe un fait accompli7 #a"astrate+ic! a opo"i*iei fa*! de ?itler în uropa de est a disp!rut. 8Dac! pe 2martie nu -a*i putut ap!ra pe oi8- l-a între#at ministrul român de e1terne7

Nicolae itulescu7 pe omolo+ul s!u france" 8cum o s! ne ap!ra*i pe noi înfa*a a+resorului $3F,2(). R!spunsul a fost mai +reu de dat mai ales c!marile democra*ii intraser! şi în frene"ia pacifismului.

Politica pacifist! pe care Aran*a o aplica a fost urmat! şi de /n+lia înrela*iile cu ermania. în %&327 anul ce-a urmat remilitari"!rii Renaniei7 lordul?alifa17 pe atunci preşedinte al Consiliului Priat7 a ilustrat demisia moral! ademocra*ilor i"itându-l pe ?itler în fort!rea*a lui de la Gerc;ter+aden. l aelo+iat ermania na"ist! pe care a numit-o 8reduta european! împotria#olşeismului8 şi a enumerat o serie de c;estiuni7 de care ermania era italinteresat!7 la care 8s-ar putea a=un+e la modific!ri pe m!sura treceriitimpului84 $2F%32) Dan"i+ul7 /ustria şi Ce;osloacia. Sin+ura o#iec*ie a lui?alifa1 a fost metoda prin care s-ar re"ola aceste 8c;estiuni8.

43


44/184

3. SCURI/ CU /R


45/184

le+at mâinile în ne+ocierile cu ?itler şi


46/184

popula*ia celor dou! *!ri. $&F3%) Democra*iile s-au mul*umit doar s!proteste"e.

Dup! re"olarea cri"ei 8austriece8 ?itler s-a întors c!tre Ce;osloacia. /cest stat ap!rut ca urmare a sistemului de tratate de la Paris în noul conte1tde securitate era de"aanta=at în raport cu ermania de realit!*i +eo+rafice

dar şi politice. eo+rafice pentru c! dispunerea ei o separa de alia*ii care i-au+arantat e1isten*a. ermania o separa de Aran*a7 iar Polonia şi România deRusia Soietic!. Dintre ecini doar România nu-i era ostil!. Politice pentru c!Ce;osloacia deşi declarat stat na*ional era în fapt unul al na*ionalit!*ilor.Dintre acestea +ermanii sude*i erau cei mai actii în a se alipi la ermania.

Pe %, septem#rie7 într-un iolent discurs pronun*at la Nurn#er+7 ?itler areendicat oficial sude*ii. / doua "i +ermanii din Sude*i s-au reoltat îns!ordinea a fost resta#ilit! rapid. Premierul #ritanic a încercat s! dep!şeasc!starea de cri"! prin dou! întâlniri cu ?itler. /cesta din urm! plusea"! şi cere

ocuparea imediat! a sude*ilor deoarece popula*ia este complet masacrat!.Aapt neade!rat7 îns! ?itler a dorit s! sonde"e reac*ia militar! a puterilor occidentale. R!"#oiul p!rea iminent. în ultimul moment7 C;am#erlain asperat or+ani"area unei conferin*e interna*ionale iar


47/184

care a aut loc în aceeaşi "i. Ulterior *ara a fost transformat! în 8protectoratal Goemiei şi


48/184

CENE


49/184

economicului s! se aplece asupra studierii şi +!sirii unor noi modeleeconomice de de"oltare pentru *!rile lor.

eoreticienii7 dar şi analiştii economici au atras aten*ia înc! de la fineleconfla+ra*iei $%&%() c! ia*a economic! a statelor se îndreapt! spreor+ani"!ri unitare7 în*ele+ând prin aceasta formarea de carteluri7 trusturi7 etc.7

cea ce implica principiul solidarit!*ii între stat şi întreprinderea economic!particular!. /ceast! solidaritate era cerut! de faptul c! lupta economic! nuse mai desf!şura 8de la persoan! la persoan! ci de la or+ani"are laora+ani"are8 $,F3).


50/184

Neoli#eralismul7 deci7 a reprimit #a+a=ul teoretic al li#eralismului7renun*ând la te"ele circumstan*iale dep!şite şi a men*inut tot ceea ce eraperen. /cest model7 în noile realit!*i aparente în primii ani post#elici7 era maiapropiat de cerin*ele economiei moderne şi dinamice7 şi a doedit c!ridicarea presti+iului material şi spiritual al uropei nu putea aea loc decât

prin alorificarea ma1im! a #o+!*iilor naturale şi a resurselor umane.Interen*ia statului în economic a fost dictat! de noile practici din rela*iileeconomice mondiale - protec*ionismul în primul rând7 dar şi de atenuareaar#itrariului pie*ei7 de corel!rile fiscalit!*ii cu infla*ia7 etc. Aormele concrete deinteren*ie a statului în economie au diferit de la un stat la altul7 în raport decondi*iile şi tradi*iile social-economice din fiecare *ar!.


51/184

fost industria automo#ilului. De la '>>> de e;icule care se produceau în%&>>7 ea a=un+e la %.>>.>>> în %&,% şi la peste '.(>>.>>> în %&,&. Industriaconstruc*iilor s-a dinami"at în perioada prosperit!*ii şi a apari*iei #locurilor 8"+ârie nori8.

/utomo#ilele7 industria electronic! şi aia*ia au stimulat de"oltarea

noilor surse de ener+ie7 electricitatea şi petrolul. Produc*ia de petrol creşte dela 33 milioane tone în %&%3 la %3( milioane tone în %&,&.

conomia statelor europene cunoaşte o perioad! de prosperitate îns!spri=init! pe o funda*ie nepermanent! şi precar! care s-a pr!#uşit #rusc.$%F23) a n-a putut s! *in! pasul cu economia american! şi pentru c! o mareparte a produc*iei a fost orientat! spre reconstruc*ia a tot ceea ce r!"#oiul adistrus sau ruinat. /ansul economiei europene luat! ca între+ a fost întâr"iatcu opt ani7 aceasta însemnând c! olumul produc*iei din %&,& a totali"atceea ce s-ar fi reali"at în %&,% dac! n-ar fi fost r!"#oiul şi dac! ritmul de

creştere anterioare anului %&%' s-ar fi men*inut.Luate îns! separat7 unele state de pe continent au fost mult mai seer afectate7 ceea ce-a determinat ca îns!şi opera de refacere şi de de"oltares! difere prin re"ultate. în ) au determinat creşteri importante în sectoare aleeconomiei +ermane. în interalul %&,-%&,&7 ermania a produs mai mult

51


52/184

c!r#une şi o*el decât Aran*a şi /n+lia la un loc. Alota comercial! a urcat rapidpe locul patru în lume.

!rile mi=locii şi mici din uropa au cunoscut eolu*ii diferite din punct deedere economic. Gel+ia7 Elanda7 Danemarca7 Nore+ia7 au cunoscut un#oom economic iar în alte perioade mai dificile fiind necesar! interen*ia Li+ii

Na*iunilor pentru a se redresa 7 cum a fost ca"ul în /ustria şi Un+aria. înRomânia politica li#eral! 8prin noi înşine87 a condus la o creştere economic!eident! şi la apari*ia de mari unit!*i industriale4 I./.R. - GraşoF 7 un economist rus7 N.D. Tondratie7 ulterior unadin ictimele epur!rilor staliniste7 a descoperit un model de de"oltareeconomic! începând de la sfârşitul secolului al X6III-lea printr-o serie de8aluri lun+i8. Prin teoria sa7 el a preci"at c! 8alul lun+8 al economieimondiale7 tre#uia s! a=un+! în punctul cel mai de =os la sfârşitul primului

deceniu inter#elic. $%>F%>&)Cri"a din %&,&-%&33 a proocat un ade!rat şoc psi;olo+ic.Nedumerirea şi pesimismul au pus st!pânire c;iar pe cele mai limpe"i şi maioptimiste cu+et!ri. Credin*a într-un pro+res nesfârşit7 socotit! odinioar!intan+i#il! şi indiscuta#il!7 scria RenV uVnon în anul %&3% - nu mai eraadmis! unanim. Unii au început s! întread!7 a+ sau nu7 confu" sau nu7 c!ciili"a*ia occidental!7 în loc s!-şi continue neântrerupt de"oltarea 7 risca s!a=un+! la un punct mort7 îns!şi #a"ele ordinii economice şi sociale fiindamenin*ate. oate componentele fundamentale ale li#eralismului -

indiidualismului7 li#era ini*iati!7 determinarea pre*urilor prin =oculconcuren*ei - au intrat în derut!. $%F%>0)Cau"ele cri"ei au fost multiple şi ariate ca surse. De"#aterea teoretic!

asupra cau"elor şi interpret!rilor celei mai mari cri"e a capitalismului modern înc! nu s-a înc;eiat. Cel mai adesea7 cri"a a fost e1plicat! prin dislocareacomer*ului mondial şi a economiilor na*ionale în timpul primei confla+ra*iimondiale. /l*i specialişti au e1plicat cri"a printr-un accident de parcurs alli#eralismului sau prin e1cesul de ra*ionali"are economic!7 îndeose#i înS.U./ şi ermania7 unde ma1imumul de or+ani"are a produc*iei şi a muncii afost înso*it de ma1imumul de şoma=. Pierre


53/184

economisire7 moşteniri ale unei ciili"a*ii rurale ce priea cu suspiciune şic;iar reolt!tor facilit!*ile de satisfac*ii materiale oferite de produc*iaindustrial! de mas!Fefortul de inesti*ii din anii [,> a fost înso*it de riscuri şide"ec;ili#re ca şi derapa=e financiareF a#u"ul de credite de consum şi despecula*ii #ursiere care s-a practicat în S.U./ în anii primului deceniu

inter#elic.Cri"a s-a manifestat în principal prin sc!derea dramatic! a pre*urilor

care la rândul lor au antrenat o puternic! contrac*ie a alorii produc*iei7creştere #rusc! a şoma=ului şi a falimentelor comerciale şi industriale. Cue1cep*ia URSS7 lumea întrea+! a fost atins!7 şi doi ani de cri"!7 cu atât maiuşor cu cât nu re+!sise dup! un deceniu de la sfârşitul confla+ra*iei7 unec;ili#ru economic satisf!c!tor. în aceast! lume neref!cut! dup! r!"#oi7 celetrei puncte sla#e ce caracteri"au prosperitatea anilor [,> au fost pretutindenipre"ente4 cri"a a+ricol! de supraproduc*ie înso*it! de sc!derea pre*urilor şi a

eniturilor *!r!nimiiF cri"a de suprainesti*ii speculatie în sectoarele pilot aleeconomiei şi cri"a financiar!. $2F,3,)Cri"a a atins ini*ial economiile +ermanice mai fra+ile dar mai ales mai

ales mai dependente de creditul american. în prim!ara anului %&,%7falimentul #!ncii Tredit /nstalt din 6iena a antrenat pr!#uşirea între+uluisistem #ancar austriac. Prin ricoşeu7 #!ncile +ermane7 foarte implicate îneconomia austriac!7 au intrat în rândul lor în cri"!. Cancelarul +ermanGrunin+ a decretat înc;iderea tuturor #!ncilor şi i"olarea m!rcii de lumeae1terioar!. Dar ermania în cri"! a cuceri sistemul #ancar en+le". Edat! cu

Londra principalul releu financiar între S.U./ şi restul lumii a fost atins.Speran*ele asupra lirei au o#li+at +uernul #ritanic s! a#andone"e old1c;an+e Standard∗ în septem#rie %&3%. /ceast! deci"ie a afecta +raGanca Aran*ei şi a aponiei care de*ineau depo"ite de lire în calitate demoned! de sc;im#. *!rile su#de"oltate şi în curs de industriali"are au fostcele mai loite7 deoarece economia lor depindea de comer*ul cu produsea+ricole şi materii prime. în cinci ani7 din %&,& şi pân! în %&337 depresiunea adistrus cei trei piloni ai economiei mondiale4 produc*iaF circula*iainterna*ional! de m!rfuri şi capitalF sistemul monetar interna*ional.

oate statele7 datorit! profun"imii şi amplorii pe care a aut-o cri"a7 auc!utat solu*ii pentru relansarea economic! şi dep!şirea dificult!*ilor sociale. /u fost aplicate7 e1perimental7 mai multe solu*ii îns! dou! s-au particulari"at în mod deose#it. Defla*ia a fost solu*ia practicat! în ermania şi Aran*a. /cesta aea ca pâr+;ie principal! men*inerea ec;ili#rului #u+etar prinreducerea c;eltuielilor pu#lice şi sta#ilirea #alan*ei comerciale printr-osc!dere a pre*urilor de reenire faora#il! e1portului7 îns! o#*inut! printr-osc!dere drastic! a salariilor. 1perimentul a fost aplicat în pân! în %&3 cânda eşuat. fectele n-au fost cele dorite deoarece indicele e1portului produselor industriale a co#orât dramatic. în ermania7 de e1emplu7 ma1imumul dera*ionali"are a fost înso*it7 aşa cum s-a mai spus7 de ma1imum de şoma=. conerti#ilitatea lirei în aur

53


54/184

Defla*ia acolo unde a fost aplicat! nu numai c! nu a reuşit s! produc! efectepo"itie ci a adâncit depresiunea economic! de=a +enerat! de insuficien*amonedei şi a creditului.

/cceptarea deficitului #u+etar - infla*ia - a fost cea de-a doua calepreconi"at! şi care a condus în cele din urm! şi la scoaterea economiei

mondiale din cri"!. /ceast! solu*ie a ap!rut pe terenul unor ample disputeteoretice în +enera*ia specialiştilor deceniului al patrulea care l-a aut înfruntea sa7 indiscuta#il pe economistul şi +ânditorul .


55/184

în statele cu tradi*ii democratice7 încerc!rile e1treme de control politic îneconomie nu au dat re"ultate7 întrucât au continuat s! practice7 c;iar încondi*iile aplic!rii modelului diri=ist7 o politic! deriat! din constitu*ionalismulli#eral. în plus7 dac! noua orientare a cerut statului s! diri=e"e economia7 nu apretins câtuşi de pu*in s! su#stituie re+imul capitalist cu unul de sociali"are

tip mar1ist sau cu unul totalitar.1presia cea mai elocent! a diri=ismului li#eral a fost Ne@-Deal-ul

american lansat de preşedintele Ar. D. Rooseelt. în discursul pronun*at deacesta la Conen*ia democrat! de la C;ica+o7 pe , iulie %&3,7 lansând ieeaNe@-Deal-ului afirma4 86! c;em7 şi m! an+a=e" eu însumi7 s! reali"!m onou! împ!r*ire a c!r*ilor pentru poporul american. Ca to*i cei de fa*! s! fimnoi înşine profe*ii unei noi ordini7 a competen*ei şi cura=ului. ste mai multdecât o campanie politic!7 este o c;emare su# arme8. $2F,3&)

9n concep*ia preşedintelui american fenomenele de cri"! nu puteau fi

înl!turate decât prin stoparea sc!derii pre*urilor şi creşterea profiturilor. Eprim! m!sur! a fost luat! la %& aprilie %&33 când şi S.U./ a#andonea"!etalonul aur7 conerti#ilitatea dolarului în aur este suspendat!7 şi adealori"at dolarul cu pân! la >J. /lte m!suri cuprinse în Ne@-Deal4controlul pre*urilor7 al creditului7 al puterii de cump!rare7 remoneti"areapar*ial! a capitalului. otodat!7 statul a concentrat uriaşe fonduri pe calea

împrumuturilor #ancare în ederea su#en*ion!rii industriei şi finan*area delucr!ri pu#lice7 pentru redresarea şoma=ului. Pro+ramul lui Rooseelt a fostapreciat drept 8unul din proiectele cele mai reolu*ionare şi cele mai

importante în ederea controlului industriei ce-a fost reodat! ela#orat înStatele Unite8. $%F%')Re*inem aici7 în conclu"ie7 c!7 pe po"i*ie de plac! turnant!7 cri"a din

%&,&-%&33 a orientat societatea spre alte alte modele economice decât celli#eral7 c! dup! p!rerea multor specialişti7 cri"a economic! a fost decon=unctur! în apusul uropei7 acolo unde societatea a înre+istrat pro+reseeidente7 şi de repercursiune în estul şi sud-estul uropei7 "one în careprocesul respecti s-a aflat pe alte coordonate. Prin aceasta s-a produs omuta*ie decisi! în istoria omenirii. Dac! omenirea a sc!pat pân! ast!"i de

repetarea cri"ei de tip %&,&-%&337 meritul reine7 f!r! îndoial! func*iei noi pecare statul o îndeplineşte7 responsa#il principal al #unului mers al maşiniieconomice. $3F%0)

Pe de alt! parte tre#uie su#liniat c! urm!rile politice ale cri"ei din %&,&-%&33 au fost mai puternice şi mai nefaste pentru omenire decât consecin*eleei economice. Impactul cri"ei cu politica a fost deose#it de dur în Eccident şiuropa central!. în ermania ea a dus la dictatura na"ist!7 în Aran*a şi

/n+lia a dus la de"a+re+area e1ecutiului şi insta#ilitate ministerial! $Paris)şi la un reflu1 electoral în faoarea conseratorilor $Londra). emerile politiceau împiedicat cooperarea economic!7 esen*ial! în redresarea şi restaurarea

încrederii. Preocup!rile pentru îndep!rtarea dificult!*ilor materiale şifinanciare au distras aten*ia oamenilor de stat de la pericolele politice

55


56/184

iminente - rei"ionismul şi reanşardismul - şi au i"olat na*iunile7 pre=udiciindsperan*a de securitate.

Perioada %&,&-%&33 repre"int!7 pentru omenire7 eşecul tentatiei şi alefortului de a resta#ili componentele esen*iale ale doctrinei li#erale îneconomie. Cri"a a reâniat dificult!*ile ap!rute dup! 6ersailles7 determinând

domolirea alului de idealism Oilsonian de fraternitate uman! înederând c!resortul moral al colectiit!*ii a fost prea sla# pentru a re"ista adersarilor şiperspectiei plum#urii care ap!rea la ori"ont.

3. CENE


57/184

a dep!şi cri"a. a a cerut o #a"! teritorial! l!r+it! care7 în opinia dictatorilor din aceste *!ri7 nu se putea a#*ine decât prin r!"#oi. /ceste *!ri au pus şi ele7

în %&3(7 #a"a unei "one a m!rcii în uropa care între*inea rela*ii priile+iatecu aponia care aea şi ea un o#iecti e1pansionist la fel de precis ca Italia şiermania.

Cum7 pe de alt! parte7 Uniunea Soietic! n-a reuşit s! rup! i"olareaeconomic! în care s-a "#!tut dup! prima mare confla+ra*ie mondial!7 lumeas-a aflat la sfârşitul anilor [3> se +!sea compartimentat! în "one monetare şicomerciale care au deenit în scurt timp #locuri riale ce se or confruntapeste foarte pu*in timp.

Redimensionarea economiilor na*ionale de la starea de pace la stareade r!"#oi a fost la fel de +rea şi costisitoare ca şi reconersia economiilor der!"#oi. Aa*! de primul deceniu inter#elic7 când 0' de state au c;eltuit pentru

înnarmare '>> milioane de dolari7 în urm!torii %> ani s-a f!cut saltul la

imensa sum! de %,7 miliarde7 din care 27 miliarde c;eltuite de marileputeri. Din %&3(7 Reic;-ul +erman s-a instalat în fruntea cursei pentru înnarmare cu un ritm de peste %0 ori mai mare decât în %&3,. a a fost întrecut! doar de Uniunea Soietic! a c!rei dinamic! raportat! la acelaşi ana fost de aproape ,> de ori mai mare. $%%F3&)

J încompara*ie cu nielul ante#elic7 iar în S.U./ cu 3>-3(J. în planul comer*uluie1terior mondial 8#!trânul continent8 mai aea ca pondere doar '2J fa*! de0'J în anul %&%3. $%F,%3)

Situa*ia nu doar +lo#al!7 ci şi la nielul statelor indic! diferen*ele dede"oltare economic!. 6om re*ine numai câtea e1emple. Dup! ieşirea dinimpas7 economia american! a atins în %&3( nielul din %&,&. Politica marilor inesti*ii pu#lice practicat! din %&33 a ameliorat infrastructura *!rii şi a condus

57


58/184

în cele din urm! şi la creşterea productiit!*ii cu ,,J în cei "ece ani. 6enitulna*ional a crescut de la ',7J la 2,7(J deşi nu a mai atins nielul anului%&,& când a fost de (270J. $2F,>)

conomia =apone"! a cunoscut o redresare şi apoi o creştere rapid!dup! adaptarea unei politici infla*ioniste care a dus la de"oltare industrial! şi

la faori"area e1porturilor. Redresarea a fost spectaculoas! în domeniulindustrial. Comen"ile militare au impulsionat industria c;imic!7 metalur+ic! şia construc*iilor de maşini7 aeronautica şi industria naal!. Statistic aceasta acrescut în %&32 cu %23J fa*! de anul %&,&. Num!rul muncitorilor a crescut7p!strând aceleaşi repere7 de la %7( milioane de oameni la peste trei milioane.$2F3()

9n uropa economia


59/184

influen*!7 din suprafa*a de uscat a +lo#ului7 şapte mari puteri de*ineauaproape 0,J.

Aa*! de po"i*ia ocupat! în aceast! reâmp!r*ire a sferelor de influen*! şicea în ierar;ia ecua*iei de putere ermania7 aponia şi Italia se percepeaunedrept!*ite. ermania a c!utat s!-şi asi+ure accesul la solul şi su#solul unor

state din uropa Central! şi de Sud st. Re"ultatele o#*inute la început prinpenetra*ie pot fi cotate ca aprecia#ile7 dar7 totodat!7 estimate şi ca precare7c!ci au fost do#ândite în cadrul acordurilor de scurt! durat!. Lucrurile s-aua+raat de îndat! ce în ara anului %&3& cercurile conduc!toare en+le"e s-auar!tat înclinate spre a recunoaşte Reic;-ului +erman o "on! de influen*!economic! preferen*ial! în uropa de Sud-st dac! ermania se an+a=a peiitor s! nu mai recur+! la for*!7 ofert! pe care /. ?itler a refu"at-o. $%F,,>)Conduc!torul celui de-al treilea Reic; a dorit ca r!"#oiul s! decid! asupralocului şi rolului pe care fiecare dintre marile puteri industriale îl aeau în

ierar;ia raportului de for*e şi cât reenea fiec!ruia în procente din "onele deinfluen*!.

GIGLIER/AI

Sai"u I.7 acu /l.7 Europa economică inter(elică/ Institutul european7 Iaşi7%&&2.Leon N. .7 8oile 6ndrumări 6n or2aniările economice 7 în 8/nalele statistice

şi economice87 I7 %&%(7 nr. 3.C;atelet Arancois7 Pisier elne7 Concepiile politice ale secolului ..,Gucureşti7 %&&'Oe#er


60/184

60


61/184

LU


62/184

Sloenia7 la dictatura ;ort;st!7 iar urcia dup! %&,' la autoritarism.

Gul+aria $*ar! înins!) şi-a men*inut forma de +uern!mânt monar;ic!7inclusi sistemul democrat pân! în %&3 cu întreruperile produse de

dictaturile lui Stam#olsBi7 *anBo7 sau Meno.recia7 f!când parte din cate+oria *!rilor înin+!toare7 şi-a p!strat formade +uern!mânt monar;ic! pân! în %&,' când a fost proclamat! repu#lic!7 ac!rei e1isten*! a durat pân! în %&3 când s-a reenit la monar;ie7 sistemulpolitic pendulând între democra*ie şi dictatur!.

/l#ania care a ieşit de su# domina*ia Imperiului Etoman şi-a o#*inutindependen*a în %&%, $recunoscut! pe plan interna*ional în %&%3). în timpulprimului r!"#oi mondial a fost ocupat! de trupele Puterilor Centrale7 astfel c!şi-a redo#ândit independe*a în %&,>. Aorma de +uern!mânt dup! aceast!

dat! s-a sc;im#at de la repu#lic! $%&,') la monar;ie $%&,(). Ca re+im politicdin %&,' /l#ania a aut un sistem autoritar pre"iden*ial transformat ulterior înunul de tip monar;ic.

E anumit! e1perien*! democratic! anterioar! primului r!"#oi mondial7dintre statele #eli+erante ale uropei centrale şi de sud-est o aeau doar România7 Gul+aria7 Italia7 recia. îns! acestea or aea eolu*ii diferite înceea ce prieşte forma de +uern!mânt sau sistemul politic7 în func*ie deraportul for*elor politice interne7 de re"isten*a institu*iilor statului precum şi derolul unor personalit!*i în ia*a politic!. Pentru aceste *!ri credem c! este

ala#il! aprecierea lui osep; Gart;Vlem7 cunoscut =urist france"7 potriitc!reia ]r!"#oiul este pro#a institu*iilor7 aşa cum focul este pro#a aurului^.6ictoria marilor puteri democratice asupra monar;iilor a#solutiste în

primul r!"#oi mondial a adus re+imului democratic şi a constitu*iilor ce-lfundamentau un presti+iu. Un curent puternic în faoarea acestei forme deia*! politic! s-a de"l!n*uit în opinia pu#lic! din *!rile europene.

Pretutindeni se preconi"au şi s-au şi înf!ptuit reforme democratice înaintate. Cu toate acestea7 dup! nici un deceniu de la înc;eierea p!cii7democra*ia a intrat in cri"! şi su# presiunea unor eenimente şi fenomeneeconomice şi sociale în unele *!ri a şi fost înlocuit! cu re+imuri autoritare şide dictatur!.

62


63/184

olu*iile politice7 economice şi sociale care au marcat uropa imediatdup! înc;eierea primului r!"#oi mondial au determinat o efeerscen*! ateoriilor cu priire la sistemul politic şi fundamentele sale constitu*ionale.

S-au înfruntat între ele teoria #olşeic! din U.R.S.S. care le+itimi"astatul soietic7 cu teoria fascist! care fundamenta statul corporatist italian7

teoria na"ist! pe care era croit statul na*ional-socialist +erman şi nu în ultimulrând teoria care le+itimi"a statul democrat.

De"#aterile cu priire la ia#ilitatea or+ani"!rii şi func*ion!rii statului şi asociet!*ii din punct de edere politic a aut un spectru lar+. /u ap!rut în =urulpro+ramelor şi doctrinelor politice7 a discursurilor pronun*ate de diferitepersonalit!*i politice7 dar şi în lucr!rile unor istorici7 sociolo+i7 =urişti sauoameni de litere.

Constitu*ia era conceput! atât de ideolo+i7 =urişti7 istorici şi oamenipolitici ca o #a"! a tuturor le+ilor unei societ!*i7 ca o ]le+e a le+ilor^. ]Le+ile în

în*elesul lor cel mai lar+ _ afirma F0).

Pentru în*ele+erea şi aprecierea corect! a locului şi rolului pe care l-auaut constitu*iile în articularea şi func*ionarea sistemului politic în aceste stateesen*ial este cunoaşterea spiritului7 a ideilor care au stat la #a"afundament!rii constitu*iilor din aceste state7 deci ce tip de constitu*ie a aut o*ar! sau alta în aceast! perioad!7 în numele cui a propus şi cum a fostadoptat! le+ea fundamental! în statul respecti7 institu*iile pe care aceastale-a +enerat şi mai ales sistemul de norme şi principii în #a"a c!rora elefunc*ionea"! şi nu în ultimul rând sistemul de norme şi principii carere+lementea"! rela*ia dintre indiidul-cet!*ean cu institu*iile statului şi ale

societ!*ii ciile.La ale+erile din %&%& france"ii au luptat pentru o alian*! de centrudreapta reali"at! într-un ]Gloc na*ional^. Din %&%& pân! în %&,' aceasta a+uernat în spiritul unei democra*ii li#erale şi a dus o politic! de reconcilierecu catolicii7 de reprimare a mişc!rilor muncitoreşti7 care au a#u"at deprincipiile li#eralimului încercând s! introduc! un re+im de tip #olşeic7.Glocul na*ional a pierde ale+erile din %&,' şi Aran*a a fi +uernat! de unCartel al stân+ii care nu includea în rândurile sale pe comunişti. /cesta aduce atât pe plan intern cât şi e1tern o politic! de stân+a îns! dificult!*ilefinanciare şi ostilitatea mediilor de afaceri or duce la eşecul cartelului. înperioada %&,0-%&3, a +uerna o coali*ie de partide care or cuprinde de laradicali pân! la partide de dreapta.

63


64/184

n-au fost în m!sur! s! satisfac! aştept!rile france"ilor. /taşamentul fa*! deRepu#lica parlamentar! a suferit consecin*ele acestei de"am!+iri. Re+imulparlamentar a început s! fie considerat neputincios şi apare o cri"! aideolo+iei repu#licane. în acest conte1t o alina*! a partidelor de stân+aa=un+e la putere în %&30. Nici ea nu a reuşi s! re"ole cri"a ideolo+iei

repu#licane. /ceasta a afecta toate partidele7 de la dreapta la socialişti7trecând pe la radicali şi catolici. /par noi concepte care promoea"! limitareaputerilor parlamentului pentru a înt!ri e1ecutiul. uernul Daladier instalat laputere7 în anul %&3(7 a ilustra perfect aceast! tendin*!. Parlamentulautori"ea"! +uernul s! ia deci"ii cu putere de le+e7 acceptând astfel sarenun*e la o parte din puterile sale pentru a redresa Aran*a. Re+imul a eşualamenta#il dup! ocuparea Aran*ei de c!tre ermania.


65/184

#anc;eri care otau în +eneral pentru partidul repu#lican. La sfârşitulr!"#oiului acestor motie de opo"i*ie la adresa democra*ilor li s-a ad!u+atreproşurile adresate preşedintelui O. Oilson. /cesta a fost acu"at dem!surile de interen*ionism economic luate în timpul conflictului mondial7 ceau nesocotit principiile li#erale7 de ruperea ec;ili#rului constitu*ional al

Statelor Unite prin limitarea puterilor statelor componente în faoarea celor federale7 de puterilor e1or#itante pe care preşedintele şi le-a aro+at îndetrimentul con+resului. /stfel S.U./. a aea o lun+! +uernare li#eral!$%&,>-%&3,) care a readuce economia pe #a"a principiilor li#erale clasice.

Cri"a din anii %&,&-%&33 a proocat un eşec ustur!tor administra*ieirepu#licane în ale+erile din %&3,. Noul preşedinte AranBlin D. Rooseelt7 fireoluntar! şi pra+matic!7 a ştiut s! inspire încredere americanilor7 an+a=ându-se sa com#at! cri"a prin aplicarea moderat! a principiilor neoli#eralismuluiTenes-ist. Prin trei mari pac;ete de m!suri în domeniul economic şi social

între anii %&33-%&3( preşedintele a reuşit s! reconcilie"e o societateamerican! destr!mat! de cri"e şi a definit un nou ec;ili#ru al puterilor în stat.Prin aceste m!suri AranBlin D. Rooseelt a prefi+urat o redefinire ademocra*iei americane.

9n /sia7 aponia7 conform constitu*iei7 aea un re+im democratic. înrealitate structurile politice nu func*ionau iar C;ina a incerca s!-şi +!seasc!ec;ili#rul politic din lupta mai multor curente4 na*ionalism7 democra*ia şicomunismul.

aponia în aparen*! aea un re+im democratic cu un parlament $Dieta)

compus din dou! camere7 îns! împ!ratul de*inea puterea e1ecuti! şiminiştrii nu erau responsa#ili decât în fa*a lui. 6erita#ile puteri în *ar! nu erau în fapt nici împ!ratul7 nici consiliul s!u priat $+enro)7 nici parlamentul7 cidou! +rupuri de presiune foarte puternice4 Mai#at"u şi armata. Mai#at"u eraalc!tuit din partidele conserator şi li#eral îns! în realitate erau dou! marifamilii4


66/184

în acest sens este pentru Ce;osloacia concep*ia omului de stat dar şiteoritician politic ;omas


67/184

/ceste particularit!*i au fost +enerate de condi*ii politico-sociale7culturale şi psi;osociale specifice unei *!ri sau alteia dar şi de ideilefundamentale din pro+ramele partidelor politice dominante în *ara respecti!.

/nali"a pro#lemei constitu*ionale în *!rile din centrul şi sud-estul uropei înperioada inter#elic!7 deci şi în România7 conduce la conclu"ia c! ea s-a

derulat ca un proces sinuos7 cuprin"ând elemente func*ionale7 sincronice7eolutie care au contri#uit la statuarea re+imurilor democrat parlamentarecât şi elemente disfunctionale7 diacronice7 inolutie care au dus laautodesfiin*area pe parcurs a unor institu*ii parlamentar-democratice spre ase a=un+e la crearea unor institu*ii specifice re+imurilor autoritare sau dedictatur!.

,. CRIM/ D în şase7 în anii [3> în nou!7 în timp ce ocupa*ia+erman! a distrus puterile constitu*ionale în alte cinci state în timpul celui de-al doilea r!"#oi mondial. Sin+urele state europene cu institu*ii democraticeadecate care au func*ionat f!r! întrerupere în toat! perioada inter#elic! aufost /n+lia7 Ainlanda7 statul li#er Irlanda7 Suedia şi le*ia.

9n cele dou! /merici7 situa*ia a fost mai comple1!7 şi nu a înre+istrat unpro+res al institu*iilor democratice în afar! de S.U./. Num!rul *!rilor cuade!rat constitu*ionale se ridica la cinci4 Canada7 Colum#ia7 Costa Rica7SU/ şi Uru+ua.;ailanda a f!cut câ*ia paşi timi"i c!tre un +uern constitu*ional ca şi urcia7prin re+imul modern instaurat de Temal /taturB7 la începutul anilor [,>.

/ustralia şi Noua Meeland! erau democratice. Cât despre restul +lo#ului$/frica7 parte din /sia)7 care consta în mare parte7 la acea dat!7 din colonii cenu puteau fi7 prin defini*ie li#erale7 acesta s-a îndep!rtat tot mai mult de

principiile democratice7 în m!sura în care a aut aşa cea.Democra*ia a #!tut în retra+ere pe tot parcursul perioadei inter#elice7retra+ere care s-a accelerat dup! ce /dolf ?itler a deenit Cancelar alermaniei în %&33. Dac! în %&,> e1istau apro1imati 3 de +uerneconstitu*ionale şi alese7 pân! în %&'' au r!mas numai %,. De ce a #!tut înretra+ere democra*ia în perioada inter#elic!

Sistemele democratice nu func*ionea"! decât dac! e1ist! un consensfundamental pentru cet!*eni în le+!tur! cu acceptarea sistemului lor de statşi social sau7 cel pu*in7 disponi#ilitatea de a se ne+ocia pentru a se a=un+e la

în*ele+eri de compromis. /cestea7 la rândul lor7 sunt mult facilitate deprosperitate. iden*a cri"elor economice de la sfârşitul primului r!"#oimondial şi din anii %&,&-%&33 a f!cut ca aceast! condi*ie s! fie în mare parte

67


68/184

a#sent! în multe *!ri. Ca urmare multe re+imuri democratice nu au pututsupraie*ui

curs ist u cont.doc

Documents