issn 1857-0798 - revistanoi.mdrevistanoi.md/sites/default/files/noi9 jurnal mic.pdf · dedicat lui...

ISSN 1857-0798

REVIST+ PENTRU COPII {I ADOLESCEN|I

septembrie

9, 2 013CU BUJORI }N OBR+JORIDaniela BALAUR, cl. a X-a

Liceul M. Sadoveanu, H]nce[ti

De la suflet la p=m]ntUneori e suficient=Doar o umbr= de cuv]nt.

pag. 1-5

C]nd bl]nde [i timide, c]nd \epoase [i toxice, ele [i-au ]nsu[it parc= machiavelismul drept solu\ie com-portamental=.

pag. 12

Lum]narea Recuno[tin\ei, idee care apar\ine clasicului ]n via\= al literaturii noastre, va lumina con-tinuu ]n memoria lui Badea Mior, care ne-a l=sat pentru o ve[nicie Miori\a.

pag. 13, 21

Ca s= ai succes, trebuie s= c][tigi mai ]nt]i b=t=lia cu tine ]nsu\i, cu ne-ajunsurile proprii, cu necunoa[terea, cu ispitele care te \in ]n loc...

pag. 14,15

NOI

antologie noi

VIOARA DIN MANSARD+Pl]nge o vioar=,pere\ii o ascult=.oglinzile tremur=]n noaptea t=cut=.

Pl]nge amarnic, infernal pe alocuri,Arde tot... melodia ]n focuri.

Deschid geamul,danseaz= v]ntul,

url= plopii,se zguduie p=m]ntul.

M= urc ]n mansard=,m-a[teapt= vioara,Bacovian mi-e sufletul]n toat= seara.

Doina STRULEA cl. a X-a Liceul Teoretic Boris D`nga, Criuleni

}NT}I SEPTEMBRIE

Fotografie: Valerie VOLONTIR

2013, septembrie noi

IZBUCNIRI SEPTEMBRINE

capriciile muzei

D oina STRULEA, cl. a X-a (Criuleni). Se remarc= elanurile notabile, temele vaste [i abilitatea de

a le puncta. Din p=cate, acestea nu ]ntotdeauna au o realizare artistic= pe potriv=. oricum, e un ]nceput promi\=tor. Felicit=ri!

Maria DABIJA, cl. a VII-a (Basarabeasca). Re-zist= doar c]teva fragmente din Familia. Poezia, g]nd ferice e un proiect ambi\ios, care se ]mpotmole[te ]ns= ]n nesiguran\a [i imprecizia expresiei.

Violeta CALARA{AN, cl. a XI-a (H]nce[ti). Eseul este cursiv [i denot= capacit=\i at]t de detalizare, c]t [i de generalizare. Unele concluzii izbucnesc aseme-nea revela\iilor [i te fac s= suferi al=turi de autor drama vie\ii [i a mor\ii, a iubirii [i a urii. Succes ]n continuare!

Ion BAMBULEAC (Chi[in=u). inten\ia poemului dedicat lui Dumitru Matcovschi merit= tot respectul. nu ai reu[it s= treci, totu[i, de faza constat=rilor, pe alocuri comune. nu se desprinde o viziune proprie asupra personalit=\ii poetului [i nici o potrivire cur-siv=, consecvent= [i conving=toare a discursului.

Diana CVASNEI, cl. a IX-a (Cucioaia, Telene[ti). Textele poetice din cele dou= scrisori ne-au impre-sionat prin num=rul lor impun=tor, prin diversitatea temelor [i prin ata[amentul autorului fa\= de eroul

sau subiectul lor. Totodat=, ele reflect= un proces de c=utare [i de fermentare [i nu dep=[esc etapa des-criptiv=, de acumulare a elementelor din care poate ap=rea vraja poeziei veritabile.

Iurie CHETREAN, cl. a X-a (Chi[in=u). Scrisoa-rea adresat= mamei de pe cel=lalt t=r]m e mai mult dec]t o ]ncercare literar=, e un strig=t al sufletului. Pe fa\= s]nt ]ns= v=dite abilit=\i necesare artei scrisului. }ncearc= s= abordezi [i alte subiecte.

Laura PLOPA, cl. a X-a (Sudarca, Dondu[eni). Eseul denot= o bun= surprindere a detaliului, dar [i o imagina\ie bogat=, capacitatea de a crea coliziuni, care scot ]n eviden\= dragostea pentru mam= [i imensul gol generat de lipsa ei. Textul este dens, dezinvolt, amintind de procedeul fluxului de con[tiin\=. Merit= s= insi[ti ]n ”dureros de dulcele” exerci\iu literar.

nu numim autorii cu lucr=ri ocazionale sau mo-deste, dar r=m]nem ]n a[teptarea noilor ]ncerc=ri li-terare, realizate dup= o pauz= de medita\ii, lecturi [i exers=ri.

V= dore[te inspira\ie [i succes

Leo BORDEIANU

1

FAMILIAFamilia mi-e cuibul din fraged= lumin=Cuprins de-o demnitate [i-o dragoste divin=!Familia-i un soare, n=scut din z=ri albastreo vatr= ce tope[te fantomele sihastre,Strecoar= v]nturi line, ce ne alin’ durereaDin h=uri se ridic=, cu-o sf]nt= m]ng]iere!

Tradi\iile sacre din raze se pogoar=Aprinse de lumin= ]n vi\a milenar=.

Maria DABIJA, cl. a VII-aLiceul Teoretic Matei Basarab, Basarabeasca

IART+-M+ PENTRU IUBIREiart=-m= pentu iubirea c=tre tine,Pentru amintirile cu mine,Momentele cu tine,Pentru timpul cu noi.

iart=-m= pentru iubireaVie din inima mea,Pentru privirile goalePrivite mereu, de undeva.

iart=-m= pentru iubireaSingur= [i r=t=cit=-n troian,

iart=-m= pentru existen\a mea,Pentru visele tale [i nep=sarea temut= a mea.

iart=-m= pentru iubire{i dorul de pe canapea,Pentru str=inele viseCe \i le-am pictat c]ndva.

iart=-m= pentru iubire{i pentru versurile de sus,iart=-m= pentru uitare{i pentru toate c]te \i le-am spus.

Natalia POCIUMBAN, cl. a XII-aCobani, Glodeni

noi, septembrie 20132

cap ri ci ile mu zei

CUPOLE AURIIAna B}RNAT, 15 ani

Liceul Ion Vatamanu, Str=[eni

TIMP FLEGMATICTimpul tremur= flegmatic}n abisul s=u de cear=nu-i vreun termen matematicDemn de raza sa stelar=

nu-i cuv]nt ]n existen\=S= cuprind= m=re\iaClipelor de reveren\=Cu neantul [i vecia.

iar ]n trecerea fireasc=De la suflet la p=m]ntUneori e suficient=Doar o umbr= de cuv]nt.

BU

CH

ET

CU

V}Z

DO

AG

E

Ver

onic

a S

ISIA

NU

, 17

ani

{co

ala

de

Art

e, I

alo

veni

P+RIN|ILORAh, trist= [i grea dep=rtarene leag= de zidul durut,}\i cer, mam=, iertareC= altfel nu am putut...

Din bra\ele originii sfinteVin dorurile str]nse gr=mad=,Curg lacrimi f=r= cuvinte{i visuri c=zute prad=.

Sub t]mplele negre-sureTresare un zbucium de mam=,iar bra\ele albe [i pure}n mreaja iubirii m= cheam=.

Cu vreascuri uscate p=[e[te{i tata ]mb=tr]nitMi-ar spune c= m= iube[te,Mi-ar spune c=-i fericit.

Dar trista [i grea dep=rtarene leag= de zidul durut.}\i cer, mam=, iertare,}\i cer, tat=, s=rut.

Ionela BEJENARU, cl. a XII-a Bute[ti, Glodeni

2013, septembrie noi 3

TE ROG, VINO ACAS+!

D rag= mam=,Au trecut deja cinci ani de c]nd nu ne-am

v=zut. }mi este foarte dor de tine. {tiu, s]nt mare, dar de multe ori, seara, se ]nt]mpl= s= visez acel moment ]n care tu pleci [i m= la[i singur= cu ochii plini de lacrimi, [i cu inima plin= de durere ]n mijlocul dru-mului, m= la[i ]ntr-o lume unde nu mai exist= nici dragoste, nici pace, nici iubire, nici c=ldur= [i m= scol [i strig: Mam=, mam=...

Apoi deschid ochii [i ]mi dau seama c= a fost doar un vis [i c= iar=[i trebuie s= m= confrunt cu aceast= realitate crud= [i rece care m= distruge [i care ]mi epuizeaz= puterile, r=bdarea, a[teptarea, visele [i speran\ele. La ]nceput, c]nd ai plecat, am avut senza\ia c= visez. nu-mi venea s= cred c= am r=mas singur=. Eram furioas=, ]mi venea s= distrug totul ]n jur. A trecut mult timp, dar eu de la ultima desp=r\ire dureroas= [i p]n= ]n momentul de fa\= tot pl]ng [i m= simt singur= [i lipsit= de protec\ie. C]teo-dat= ]mi este ciud= pentru c= trebuie s= fac fa\= greut=\ilor vie\ii f=r= sprijinul t=u. Pentru c= tu nu e[ti

aproape c]nd am nevoie, permanent m= simt nesi-gur=. De multe ori, c]nd vin de la [coal=, nu simt c= acas= m= a[teapt= cineva, care \ine la mine, care m= iube[te [i care m= ]ntreab=, cum a fost azi la [coal=?

Mam=, te rog vino acas=! Tu, pentru a-\i compen-sa lipsa de dragoste [i de sus\inere ]mi trimi\i haine, dulciuri, bani [i alte lucruri scumpe. S= [tii c= aceste lucruri nu m= bucur= deloc, ele m= fac [i mai vul-nerabil=. S= [tii c= nu-mi doresc nimic ]n afar= de reunirea familiei. Tu e[ti soarele [i lumina zilei. A[a cum florile nu pot cre[te f=r= de soare [i c=ldur=, a[a [i eu nu pot cre[te f=r= de dragoste [i f=r= de c=ldura ta matern=, pe care demult am uitat-o. nu vreau ni-mic, m=n]nc p]ine cu sare, numai vino acas=. C]nd vei primi aceast= scrisoare, te rog s= nu pl]ngi [i s= [tii c= eu te iubesc foarte mult.

Laura PLOPA, cl. a X-aLiceul Mihai Eminescu,

Sudarca, Dondu[eni

PRE

MIE

R+

Ta

tia

na

TA

LP+

, 17

an

i{

coa

la d

e A

rte

Pla

stic

e, R

ezin

a

4 noi, septembrie 2013

cap ri cii le mu zei

CORONI|+Alexandra CIOLACU, cl. a X-aLiceul M. Sadoveanu, H]nce[ti

MI-E DOR DE TINE, MAM+D rag= mam=,

}\i scriu aceast= scrisoare cu dor, cu mult= dra-goste. M]ng]ierea [i alinarea ta, bl]nde\ea ta nem=r-ginit= o simt [i-acum de undeva, de departe....

nu-mi imaginez viitorul f=r= de tine, dar, totu[i, ]n-cerc s= merg mai departe... {tiu c= am de toate aici la [coala-internat, numai c=ldura ta nu o am, mam=. Mi-e dor de tine... Chiar dac= nu mai e[ti printre cei vii, eu simt sprijinul t=u, uneori te simt at]t de aproape ]nc]t am impresia c= nici n-ai plecat. M=car s= nu-l fi luat [i pe tata... M= culc cu g]ndul la tine [i ochii mi se scald= ]n lacrimi. Sear= de sear= ]mi amintesc de tine, g]ndul meu zboar= spre tine ca un flutura[ pl=-p]nd, c=ut]ndu-te cu ]nver[unare. Te v=d iar ]n aminti-rea mea, te v=d al=turi de noi, ]n jurul mesei, e[ti fru-moas= [i ginga[=, vesel= [i parc= mul\umit=, iar noi to\i fra\ii te felicit=m cu ocazia zilei mamelor. noi to\i, eu, Valerie, Mitic= [i Sergiu, te a[tept=m, chiar dac= [tim c= aceast lucru nu-i posibil. A[ da orice ca s= te ]ntorci... Dac= m=-ntreab= cineva: ”|i-e dor de mama ta?”, eu r=spund ”da”, dar acest ”da”, m=mic=, e de o mie de ori ”da”, [i-mi dau iar lacrimile... Am auzit elevi care-[i numesc mamele cu anumite cuvinte vul-gare [i c= s-au certat cu p=rin\ii [i m= g]ndesc atunci: cum pot s= vorbeasc= ei astfel cu mama lor? Dac= un copil mic se poticne[te [i cade, el nu strig= ”tat=”, ci ”mam=”, c=ci mama este cea care l-a al=ptat, l-a ]ngrijit [i i-a c]ntat c]ntece de leag=n la c=p=t]i...

n-a[ putea spune niciodat= cuvinte ur]te despre mama. Mi-e dor de tine, s]nt ca puiul r=t=cit, ca frunza pe ap=. Toat= bucuria ce-o am s]nt fra\ii mei, pe care-i iubesc nespus. Mi-e dor de p=rin\i, mi-e dor de tine, dar... Al t=u fiu.

Iurie CHETREAN, cl. a X-a Gimnaziul-Internat nr.2, Chi[in=u

NOI — REVISTA COPIL+RIEI {I ADOLESCEN|EI TALED rag= prietene,

Ai observat c= revista [i-a m=rit num=rul de pagini?Ar fi bine ca fiece elev s= aib= un abonament la revista noi. Colegii t=i la fel merit= un

abonament la revista noi. }ndeamn=-i s= se aboneze! }ncepe\i noul an [colar al=turi de noi. Abon]ndu-te la noi, te asiguri cu un adev=rat ghid pe t=r]mul crea\iei [i al auto-realiz=rii.

Colaborarea noastr= este una deschis= — ]n paginile revistei pute\i g=si: literatur= [i spiritualitate, ecologie [i investiga\ii tehnice, profesii [i probleme psihologice, teatru, mu-zic= [i cinema, sport [i curiozit=\i... Cite[te num=r cu num=r [i via\a ta va deveni mai fru-moas= [i mai interesant=.

noi este revista care poate vorbi simplu despre lucruri complicate. Cu revista noi au crescut mai multe genera\ii. Revista noi apare lunar, inclusiv ]n vacan\a mare, f=r= nu-mere comasate.

Te po\i abona la ea pentru urm=toarele 3 luni ale anului 2013.Pre\ul unui abonament pentru 3 luni este de 39 de lei.Indicele PM 31239. Abonamentul la revista noi poate fi perfectat la orice oficiu po[tal.

abonament


sarea g]ndirii

SIMFONIA TOAMNEI

T oamna este o a doua prim=var=, ]n care fie-care frunz= este o floare.

Albert CAMUS

Toamn= dulce, toamn= cu frunzele toate flori. George TOP~RCEANU

Toamna, al anului ultim, cel mai frumos sur]s. William Cullen BRYANT

C=derea soarelui [i c=derea frunzelor d=deau ceasului de toamn= o gravita\ie ]ng]ndurat=.

Ionel TEODOREANU

Toamna este prim=vara iernii. Henri de Toulouse–LAUTREC

Toamna este un andante melancolic [i gra\ios care preg=te[te admirabilul adagio al iernii.

George SAND

Fiecare om trebuie s= ][i g=seasc= timp, s= se a[eze [i s= priveasc= c=derea frunzelor.

Elizabeth LAWRENCE

Un v]nt a aruncat departe ploaia, a luat cu el cerul [i frunzele, l=s]nd ]n spate doar copacii. Cred c= am ajuns s= cunosc prea bine toamna.

Edward Estlin CUMMINGS

Fiecare frunz= ]mi [opte[te fericirea, plan]nd c=tre p=m]nt din copacul toamnei.

Emily BRONTÉ

nimic nu este mai trec=tor dec]t formele exteri-oare, care se ve[tezesc [i se schimb= asemeni florilor unei c]mpii la sosirea toamnei.

Umberto ECO

octombrie este o simfonie a permanen\ei [i schimb=rii.

Bonaro W. OVERSTREET

Culori fioroase ][i ]ncep timpuria cucerire a dealurilor, asmu\ite de v]nturile toamnei. Toam-na este ]nsu[i artistul.

Takayuki IKKAKU B=tr]ne\ea ]ncepe ca toamna. Cu melancolii,

cu umbre care se lungesc, cu reverii [i doruri vagi.

Octavian PALER

Bruma de poezie care, de bine, de r=u, ]nv=luie acest p=m]nt eman= din toamna ve[nic= a Crea-torului [i dintr-un cer necopt pentru a-[i scutura stelele.

Emil CIORAN

E xist= mul\i copii talenta\i, unii [i-au descoperit talen-tul, al\ii ]nc= nu. Cei mai curajo[i ][i trimit crea\iile pe

adresa redac\iei: versuri, proz=, desen. {i nu-s pu\ini. Do-vad= s]nt scrisorile care vin zilnic pe adresa redac\iei. Crea\iile voastre adun= toat= candoarea, lumina [i ne-vinov=\ia fiec=ruia ]n parte.

nu-i copil s= nu zburde de m]n= cu copil=ria, totodat=, unii se las= inspira\i de aceast= v]rst= [i ne uimesc prin crea\iile lor. Cei mai talenta\i ][i v=d lucr=rile publicate ]n revist=. Select]nd [i public]nd lucr=rile pentru edi\ia 2012–2013, am pus accentul pe valoare [i pe originalitate. iat= lista celor mai buni dintre cei mai buni:

POEZIE:Doina ST}N+, Gura Galbenei, Cimi[lia;Natalia POCIUMBAN, Cobani, Glodeni;Alisa VERDE (Maria GU|U), Glodeni;Cristina CLIMA, Vadul-Ra[cov, {old=ne[ti;Vasilisa CIOBANU, Pruteni, F=le[ti;Lucia CHIRI|A, Ign=\ei, Rezina;Ionela BEJENARU, Bute[ti, Glodeni;Cristina |ARAN, Ign=\ei, Rezina;Cristina VREME{, Lozova, Str=[eni.ESEU:Natalia POCIUMBAN, Cobani, Glodeni;Vasilisa CIOBANU, Pruteni, F=le[ti;Doina ST}N+, Gura Galbenei, Cimi[lia;Lucia CHIRI|A, Ign=\ei, Rezina;Marinela LUPU{OR, Cobani, Glodeni;Cristina D+NIL+, Cobani, Glodeni;Iana CAZACU, Br=viceni, Orhei.ARTICOL:M=d=lina BURLACU, Cobani, Glodeni;Marinela LUPU{OR, Cobani, Glodeni;Adelina RADU, Chi[in=u.DESEN: Veronica POPESCU, Liceul Boris Cazacu, Nisporeni;Elena VITION, Liceul Miguel de Cervantes, Chi[in=u;Daniela BALAUR, Liceul Mihail Sadoveanu, H]nce[ti;Lumini\a NICOLAEV, {coala de Arte, Co[ni\a, Dub=sari;Xenia GOICEAR, {AP Vulc=ne[ti, UTA G=g=uzia;Alexandra |URCAN, Santa Marta do Pinhal, Portugalia.Felicit=ri! C][tig=torilor li s-au acordat diploma redac\iei

revistei noi [i c]te un set de carte, donate de Editura Prut inter-na\ional, institutul de Studii Enciclopedice al Academiei de {tiin\e a Republicii Moldova, Biblioteca na\ional= pentru Copii ion Creang= [i Muzeul na\ional de Art= al Moldovei.

Revista noi a[teapt= ]n continuare scrisorile voastre. S]n-tem siguri c= mai s]nt copii talenta\i care prefer= s=-[i p=streze crea\iile doar pentru ei. noi v= ]ndeamn= s= le trimite\i pe adresa redac\iei. Cele mai reu[ite crea\ii vor ve-dea lumina tiparului, iar cei mai buni autori vor fi premia\i. Bilan\ul concursului de crea\ie la sec\iunile: poezie, eseu, articol [i desen (iulie 2013 — iunie 2014) ]l vom face ]n nr. 9, 2014.

V= dorim inspira\ie, aceasta fiind garan\ia succesului. Crede\i mai mult ]n ceea ce face\i [i nu renun\a\i de la prima nereu[it=. C]nd sim\i\i c= mintea muste[te de idei [i imagi-na\ia voastr= nu mai poate r=m]ne captiv=, pune\i m]na pe stilou sau pe creion [i a[terne\i totul pe h]rtie.

NOIP.S. O parte dintre c][tig=torii concursului de crea\ie

s-au odihnit vara aceasta ]n tab=ra Prietenia din Co[-ni\a, Dub=sari.

calea spre olimp

ROADELE INSPIRA|IEI


cu ta re r]nd mu[ c=

} n acest an o s= ]nv=\ ]ntr-o [coal= nou=. nu c= a[ fi vrut

s= se ]nt]mple a[a, doar c= ne-am schimbat locul de trai. Eram gata de a face naveta, ]ns= p=rin\ii m-au convins c= e o pierdere de timp [i e cam periculos. Prea mul-te accidente se ]nt]ml= zilnic ]n ora[ul nostru. P]n= la [coala nou= am de mers zece minute pe jos. E o pl=cere.

Sincer= s= fiu, ]mi era team=: profesori noi, colegi noi, reguli noi. Totul a fost at]t de simplu. Colegii amabili [i prieteno[i m-au primit ]n colectivul lor. Diri-ginta mi-a permis s=-mi aleg banca ]n care vreau s= stau. P=rin\ii au avut dreptate. }ntr-o atmosfer= pl=cut= [i pofta de carte e mai mare.

Rodica ABRAMCIUC, 12 aniB=l\i

}MBR+|I{ARE

Angela CALAPOD, 13 aniMorozeni, Orhei

}NTOTDEAUNA PRIMA

M ama mea crede c= eu tre-buie s= fiu ]ntotdeauna

prima: prima la ]nv=\=tur=, prima la activit=\ile extra[colare, cea mai descurc=rea\=, cea mai sti-lat= [i cea mai cea ]n toate [i peste tot.

Dac= cumva nu reu[esc – m= aleg cu repro[uri: Tu trebuie… Tu po\i… Eu at]tea fac pentru tine… Cum po\i s=-mi faci una ca asta…

{i are dreptate, se desface ]n patru pentru binele meu. Mun-ce[te la dou= servicii, nu-mi re-fuz= nimic. {i aceasta chiar dac= mama e singur=, tata ne-a p=-r=sit.

Poate ea a hot=r]t prin inter-mediul meu s= se r=zbune pe tata. Vrea s=-i demonstreze c= poate singur= s= creasc= [i s= educe un copil. {i ]nc= unul deo-sebit, care le face pe toate.

Mi-e mil= de ea, o ]n\eleg c]t de greu ]i este. Doar c= nici mie nu ]mi este mai u[or, dar s=-i ex-plic e imposibil.

Dorina H., 14 aniUngheni

PRE|UIREA m observat c= mul\i copii nu-[i

prea viziteaz= bunicii. Am]-n= pe m]ine, poim]ine, sau peste o s=pt=m]n=, [i tot a[a. Ei nici nu se g]ndesc ce simt cei care nu au bu-nici. Ace[tia duc lipsa bunicilor, au o ran= pe suflet.

}i ]n\eleg perfect, pentru c= nici eu nu-i am... [i m= g]ndesc la ceea ce mereu a[ putea face dac= a[

avea o zi de petrecut ]mpreun=? A[ face cuno[tin\= cu p=rin\ii ma-mei, c=ci nu am avut ocazia s=-i cunosc, iar p=rin\ii tatei au plecat din via\= pe c]nd ]nc= eram mic=... [i le duc lipsa.

Cristina SUVEIC+, cl. a X-aLiceul Teoretic M. Eminescu

Sudarca, Dondu[eni

6

POFT+ DE CARTE

Fiecare zi pare prea scurt= pentru toate g]ndurile pe care le g]ndesc, pentru toate plimb=rile pe care vreau s= le fac, pentru toate c=r\ile pe care vreau s= le citesc [i pen-tru to\i prietenii pe care vreau s= ]i v=d.

John BURROUGHS

Exist= vise sim-bolice, vise care sim-bolizeaz= realitatea. Sau exist= realit=\i simbolice, realit=\i care simbolizeaz= vise.

Haruki MURAKAMI


noi [i voi

1. {tii c= recent maestrul Ion Dru\= [i-a s=rb=torit cea de-a 85-a aniversare? }n [coala unde ]nve\i ce manifest=ri s-au organi-zat ]n acest sens?

2. C]nd pentru prima dat= ai luat cuno[tin\= de opera lui Ion Dru\=?

3. Ce oper= ai citit atunci? Ce impresie \i-a produs?

4. Ce lucr=ri ale aces-tui autor ai mai vrea s= cite[ti? Dar s= recite[ti?

5. Care este opera ta pre-ferat=?

6. }n care dintre lucr=ri te-ai reg=sit? 7. G=se[te trei calificati-ve reprezentative pentru opera lui Ion Dru\=?

8. Cum crezi, e suficient ceea ce se studiaz= ]n [coal= din opera lui Ion Dru\= sau ]\i dore[ti mai mult?

9. A\i ]ncercat s= face\i ]nscen=ri, spectacole pe baza operei scriitorului? Care dintre piesele sale s]nt mai des montate?

10. Cu ce prozator din lite-ratura rom`n= sau din cea universal= crezi c= are afinit=\i opera lui Ion Dru\=?

11. Cum crezi, de ce a ple-cat Ion Dru\= din \ar=?

12. Dac= te-ai ]nt]lni cu scriitorul, Ion Dru\=, ce ]ntreb=ri i-ai adresa?

13. Cite[ti/ai citit ultimele noi lucr=ri artistice ale lui Ion Dru\= publicate ]n revista noastr=? 14. Comenteaz=: P=m]ntul, istoria [i limba s]nt, ]n esen\=, cei trei piloni pe care se \ine neamul.

CHESTIO NAR

SF}R{ITUL (DE AN) }NCUNUNEAZ+ OPERA

U n sf]r[it de an este un moment important pentru elevi. Cu to\ii au griji, emo\ii, probleme, dar [i a[tept=ri. Cum a fost anul de studii pentru unii

dintre ei afla\i din r=spunsurile la chestionarul din nr. 6 a. c.

A utorii celor mai i n t e r e s a n t e

r=spunsuri la ches tionar vor fi premia\i ]n decem-brie curent. Succes!

CU DRAG DE ION DRU|+

A utorii celor mai i n t e r e s a n t e

r=spunsuri la chestio-nar vor fi desemna\i [i premia\i ]n decembrie curent.

A utorii celor mai interesante r=spunsuri la chestionar vor fi desemna\i [i premia\i ]n decembrie curent.

2. La sf]r[itul anului de studii am sus\inut examenele de absolvire ]n gimnaziu, prin urmare, cred c= ]mi va r=m]ne ]n memorie prin acest fapt.6. Am avut [ase colegi noi, ]ntruc]t [coala din satul vecin a fost ]nchis=. 9. nu [tiu dac= a[tept at]t de mult noul an [colar, pentru c= am de explorat iar ceva necunoscut, trebuie s= depun eforturi mai mari.12. }n noul an de studii am de g]nd s= fiu mai atent=, mai s]rguincioas=, mai echili-brat=.

Vasilisa CIOBANUPruteni, F=le[ti

1. Acest an a fost mai zbuciumat, temele au fost mai grele, dar am avut parte [i de clipe mai vesele. A[ fi vrut s= fie mai u[or, mai lini[tit.8. La sf]r[it de an m= g]ndeam s= am note mari pe semestru, s= lu=m foi de tabl= etc.

Andreea ARTIM, Liceul Dante AlighieriChi[in=u

1. Acest an a fost interesant, cu multe schimb=ri.2. Anul de studii ]mi va r=m]ne ]n memorie prin faptul c= am fost la un concurs de co-linde cu clasa [i am luat premiul i.3. Atitudinea profesorilor a fost adecvat=, doar foarte rar observam c= nu s]nt notat= obiectiv, a colegilor la fel, ace[tia nu ]ntot-deauna se comportau colegial.5. Am avut [i discipline noi, dar mi s-au p=rut plictisitoare.7. A plecat un coleg din clas=, dar nu mi-a p=rut r=u – era cel mai [otios.8. La sf]r[it de an am mai multe griji: s=-mi ias= medii bune, c=r\ile s= fie reparate, s=-mi organizez odihna de var= etc.

Rodica DUMITRA{CURomane[ti, Str=[eni

3. Consider c= atitudinea profesorilor a fost una bun= a colegilor la fel, doar cu unele excep\ii.5. Am avut discipline noi. Cel mai mult mi-a pl=cut limba rom`n=, educa\ia tehnologic= [i biologia.6. Am avut [i colegi noi, sigur c= am reu[it s= m= ]mprietenesc.9. }n aceast= var= am fost la tab=r= ]n Rom`nia, la bunici [i la mare. M-am odih-

nit la mare de dou= ori: o dat= cu bunica [i a doua oar= cu p=rin\ii. Am fost [i la o tab=r= de odihn= gra\ie dansurilor.

Alina IAMBLEA, Liceul Dante AlighieriChi[in=u

1. A fost un an bun, totu[i, a[ fi vrut s= fie mai vesel, cu peripe\ii [i f=r= laud= de sine din partea colegilor.10. A[tept noul an [colar ]nc= din luna iu-lie, m= g]ndesc la diverse schimb=ri, cum s=-l planific s= am [i timp liber, a[tept noi evenimente [i provoc=ri.

Gheorghe COJOCARUMile[tii-Mici, Ialoveni

9. }n aceast= var= mi-am vizitat unchiul din irlanda, am fost la tab=r= de trei ori – de dou= ori ]n R. Moldova [i o dat= ]n Bulga-ria.10. Acest an ]l a[tept, deoarece m= transfer ]n alt= [coal=. Vor fi noi experien\e, colegi [i profesori noi.11. }n timpul vacan\ei am fost nevoit= s= r=sfoiesc noile manuale, deoarece cinci discipline vor fi predate ]n limba englez= [i trebuie s= repet, s= mai studiez terminolo-gia, lexicul.12. }n noul an de studii a[ vrea s= fie mai pu\ine teme [i acelea interesante.

Otilia DON, Liceul Dante AlighieriChi[in=u

7. Din fericire, anul trecut nu a plecat nici un elev din clas=.10. A[tept noul an [colar, ]n primul r]nd, pentru a-mi revedea colegii [i profesorii dragi, dar [i pentru a cunoa[te al\i elevi [i profesori.12. }n acest an a[ vrea s= procedez a[a, ]nc]t s= am mai mult timp liber.

Vlada TELEGHIN, Liceul Dante AlighieriChi[in=u

4. Au fost [i situa\ii c]nd m-am sim\it ne]n- \eles, neapreciat, mai ales c]nd profesorii ]mi d=deau note mai proaste sau mai mari dec]t estimam eu dup= r=spuns.5. Am avut [i discipline noi, pe care le-am ]n-dr=git: informatica [i arta plastic=. De[i informatica le place tuturor, eu prefer arta plastic=.

Gheorghe BREAHN+Coste[ti, Ialoveni


poezie

É щ щ «» ç Ö ”””

DIALOG DE IARN+

Avem timpavem timp pentru toate. S= dormims= alerg=m ]n dreapta [i ]n st]ngas= regret=m ce-am gre[it [i s= gre[im din nous=-i judec=m pe al\ii [i s= ne absolvim pe noi ]n[ineavem timp s= citim [i s= scriems= corect=m ce-am scris, s= regret=m ce-am scrisavem timp s= facem proiecte [i s= nu le respect=mavem timp s= ne facem iluzii[i s= r=scolim prin cenu[a lor mai t]rziuavem timp pentru ambi\ii [i bolis= ]nvinov=\im destinul [i am=nunteleavem timp s= privim norii,

reclamele sau un accident oarecareavem timp s= ne-alung=m ]ntreb=riles= am]n=m r=spunsurileavem timp s= sf=r]m=m un vis [i s=-l reinvent=mavem timp s= ne facem prieteni [i s=-i pierdemavem timp s= primim lec\ii [i s= le uit=m dup= aceeaavem timp s= primim daruri [i s= nu le ]n\elegemavem timp pentru toatenu e timp pentru pu\in= tandre\ec]nd s= facem [i asta, murim.

F+-|I TIMP PENTRU-ADEV+RURI...Geo BOGZA

CERTITUDINInoi, oamenii fluviinoi, care str=batem lumea, plini de orgoliu,ascunz]nd ]n apele noastre ad]nciat]tea contradic\ii, at]ta via\= [i at]ta moarte,r=m]n]nd puternici [i atunci c]nd ne sf=r]m=m ]n cataracte,[i atunci c]nd ne prefacem ]n mla[tini.

Mla[tini sau torente, purt=m ]n noi via\atulbure de n=moluri, sau limpede, iar uneorizdrobit= de st]nci,at]t de zdrobit=, ]nc]t pare pierdut= pentru totdeauna,dar noi, oamenii fluvii,ne adun=m iar=[i din noi ]n[ine, din abisurile noastre,[i pornim mai departerostogolind ]ntre maluri de luts=m]n\a suferin\ei [i a bucuriei.

noi, care ne despletim dezn=dejdea pe cinci continente[i ducem pe umerii no[tri popoare de cor=biine f=r]m=m oasele de st]ncisau c=dem ]n n=molurile din ad]ncul nostru,m]n]nd mereu cadavre spre mare,noi, oamenii fluvii,entuzia[ti [i tri[ti[i plini de contradic\ii.

nu am nevoie de certitudini; eu s]nt un ompreocupat de propriul s=u suflet.nu m= ]ndoiesc c=, pe l]ng= chipul [i m]inilepe care le cunosc, de sub t=lpile mele m=privesc chipuri pe care nu le cunosc,chipuri lini[tite [i reale.nu m= ]ndoiesc c= m=re\ia [i frumuse\ea lumii s]nt

ascunse]n orice nimic din lume.nu m= ]ndoiesc c= s]nt nem=rginit [i c= universuriles]nt nem=rginite, dar, ]n zadar m= g]ndescc]t s]nt de nem=rginite.nu m= ]ndoiesc c= astrele [i sistemele astrale

alearg=prin cosmos cu un scop [i c= ]ntr-o zi voi fi[i eu ales s= fac tot at]t c]t fac ele, bachiar mai mult.nu m= ]ndoiesc c= aranjamentele provizorii

continu=[i continu= milioane de ani,nu m= ]ndoiesc c= interiorul are un alt interior,c= exteriorul are un alt exterior, c= vedereaare o alt= vedere, c= auzul are un alt auz [ivocea o alt= voce.nu m= ]ndoiesc c= mult-pl]nsa moarte a unor tinerib=rba\i este de prev=zut [i c= moarteaunor tinere femei [i moartea unor copii micis]nt de asemenea de prev=zut.(Te-ai g]ndit c= Via\a a fost at]t de bine prev=zut=[i c= Moartea, care este sensul ]ntregii Vie\i,nu a fost la fel de bine prev=zut=?)nu m= ]ndoiesc c= naufragiile pe mare, indiferentde groz=viile lor, indiferent a cui so\ie,al cui copil, al cui so\, tat=, iubit s-adus la fund, s]nt prev=zute, la minut.nu m= ]ndoiesc c= orice este ]n stare s= se ]nt]mple,oriunde [i oric]nd, este prev=zut ]n ineren\a

lucrurilor.nu m= ]ndoiesc c= Via\a prevede totul ]n Timp [i]n spa\iu. Cred, ]ns=, c= Moartea e prev=zut=

pentru to\i.

NOI, OAMENII FLUVII

Octavian PALER

AVEM TIMP

Walt WITMAN


VINE VREMEA...

Ilu

stra

\ie:

Vio

leta

ZA

BU

LIC

+

Vine-o v]rst=, vine-o veste,Vine-o vreme, vine-o vam=,Vine-o voce, vine, cheam=,Cheam= ziua, cheam= ora,Cheam= clipa tuturora,Cheam=, pleac=, vine, este...

Vine vama s=-mi m=soarePor\ia de har,Vine vama cu-nchisoare.C=ci am fost t]lhar.Vine ziua s= coboareDiscul meu solar,Vine ziua s= fiu boare,Cer [i aer clar.Vine vremea s=-mi strecoareC= respir mai rar,Vine vremea c=-i r=coarePe itinerar.Vine ora care doareScris=-n calendar,Vine ora ca odoareS= v= las ]n dar.Vine v]rsta c]nd dogoarePatul de co[mar,Vine v]rsta de rigoare{i de somn sumar.Vine clipa s=-nfioareMitul necesar,Vine clipa c]nd mioare}n folclor tresar.Vine vremea, la izvoareS= m=-ntorc deci iar,Vine vremea s= dau floare,Poate fructe chiar.

Vine-o v]rst=, vine-o veste,Vine-o vreme, vine-o vam=,Vine-o voce, vine, cheam=,Cheam= ziua, cheam= ora,Cheam= clipa tuturora,Cheam=, pleac=, vine, este...

}n trecerea gr=bit= prin lume c=tre veci,F=-\i timp m=car o clip= s= vezi pe unde treci.F=-\i timp s=-\i vezi durerea [i lacrima arz]nd,F=-\i timp s= po\i cu mila s= le alini trec]nd.F=-\i timp pentru-adev=ruri [i ad]ncimi de vis,F=-\i timp pentru c]ntare cu sufletul deschis.F=-\i timp s= vezi p=durea, s-ascul\i l]ng= izvor,F=-\i timp s-ascul\i ce spune o floare, un cocor.F=-\i timp, pe-un munte, seara, st]nd singur, s= te rogi,F=-\i timp, frumoase g]nduri de unul s= invoci.F=-\i timp s= stai cu mama, cu tat=l t=u, b=tr]ni,F=-\i timp de-o vorb= bun= [i-o coaj= pentru c]ini.

}n trecerea gr=bit= prin lume c=tre veci,F=-\i timp m=car o clip= s= vezi pe unde treci.F=-\i timp s= stai de-aproape cu-ai t=i iubi\i, voios,F=-\i timp s= fii [i-al casei [i-n slujba lui Hristos.F=-\i timp s= gu[ti frumosul din tot ce e curat,F=-\i timp c= e[ti de taine [i lumi ]nconjurat.F=-\i timp cu orice tain= sau adev=r s= stai,F=-\i timp, c=ci toate-acestea au inim=, au grai.F=-\i timp s-ascul\i de toate, din toate s= ]nve\i,F=-\i timp s= dai vie\ii adev=ratul pre\.F=-\i timp acum, s= [tii, zadarnic ai s= pl]ngi –Comoara risipit= a vie\ii n-o mai str]ngi.

F=-\i timp, f=-\i timp, o, nu uita, f=-\i timp.

F+-|I TIMP...

Romulus VULPESCU

Rudyard KIPLING


pa uz= de g]ndi re

BOAL+ GREA, NEMUL|UMIREAO amenii s]nt nemul\umi\i din diferite motive: probleme la serviciu, ]n fami-

lie, confrunt=ri cu colegii, situa\ie financiar= nesatisf=c=toare, scopuri neatinse, m]ndrie etc. Nemul\umirea ]i face s= fie ur]\i, r=ut=cio[i [i invidio[i, ea devenind, astfel, cauza principal= a nefericirii lor. Volens-noles nemul- \umirea provoac= suferin\= [i altora, iar odat= ce a pus st=p]nire pe ei, lucru-rile merg din ce ]n ce mai r=u. Acest lucru ]l confirm= mai mul\i copii din \ar=, afirm]nd ]n afara discu\iilor noastre c= acest defect nu ]i caracterizeaz=.

Cristina GANGAN, cl. a VIII-a, Liceul G. C=linescu, Chi[in=u: nu pot spune c= am f=cut fapte cura-joase, cred ]ns= c= am f=cut ceea ce al\ii ar evita s= fac=: de exemplu, am ajutat s= traverseze strada un b=tr]n orb, v=z]nd ]n ochii oamenilor indiferen\= [i lips= de atitudine. Al-teori, ]n transportul public m= ]nar-mam cu mult curaj ca s= le zic oa-menilor s= cedeze locul unor femei ]ns=rcinate sau b=tr]nilor.

Shannon IONI|+, cl. a IV-a, H]n-ce[ti: Cea mai curajoas= fapt= de p]n= acum: am adoptat un c=\el de pe strad=.

Eugeniu GANGAN, cl. a X-a, Li-ceul G. C=linescu, Chi[in=u: Anul trecut, fiind la sc=ldat, am fost ]n si-tua\ia de salvamar, reu[ind s= sal-vez un copil de la ]nec.

Mihai DORFMAN, cl. a X-a, Gea-m=na, Anenii Noi: S]nt unii profesori de care majoritatea elevilor au fric=: poate s]nt prea severi sau poate doar ][i fac meseria a[a cum trebuie. Eu

am curajul s= pun ]ntreb=ri atunci c]nd ceva nu mi-e clar.

Cristina ANDRONIC, cl. a X-a, Liceul M. Sadoveanu, H]nce[ti: Am jucat teatru ]n fa\a copiilor de la inter-nate. Ei s]nt ni[te copii deosebi\i, sim- \eam c= nu-mi pot st=p]ni emo\iile.

Cornelia GROZA, cl. a VI-a, Chi[i-n=u: Cea mai curajoas= fapt= e c= am ]nceput s= c]nt. }nainte eram ti-mid= [i-mi pl=cea s= desenez. De c]nd am ]nceput a c]nta, am devenit foarte deschis= [i vorb=rea\=. }mi aduc aminte [i alte ]nt]mpl=ri: am v=zut o vr=biu\= r=nit= pe care am lu-at-o ]n cas= [i am ]ngrijit-o p]n= s-a vindecat sau fiind la tab=r=, la un spectacol, am ]ndr=znit s= m= ]mbrac toat= ]n haine str=lucite [i s=-mi vop-sesc p=rul cu verde de briliant.

Mihai RENCHEZ, cl. a X-a, Anenii Noi: C]nd m= odihneam la tab=r= am observat un miros nepl=cut, am v=zut c= iese fum dintr-o priz= [i am chemat

de urgen\= electricianul de pe terito-riu. Am evitat o tragedie.

Marina GROZA, cl. a VI-a, Chi-[in=u: La tab=r=, am fost ]mpreun= cu sora mea ]n postura de minidirec-toare: dac= vedeam c= ceva nu e ]n ordine, nu \ineam cont de faptul c= cineva mi-e prieten sau coleg, ce-ream ordine [i corectitudine.

Veronica CEBOTA, cl. a VIII-a, Lice-ul Liviu Deleanu, Chi[in=u: Cea mai curajoas= fapt= a fost s=-mi ]nving fri-ca de scen=. Fiind la o tab=r=, am c]ntat [i am observat c= publicul m-a admirat [i m-a apreciat. Acum a[ avea curaj s= evoluez pe o scen= mai mare.

Anton CONDREA, cl. a V-a, Liceul Ion Pelivan, R=zeni, Ialoveni: Am ]n-dr=znit s=-i spun unei fete c=-mi pla-ce de ea. Ea s-a bucurat [i a fugit. nu mi-a spus ce simte, dar eu oricum m= simt mai lini[tit.

Pentru NOI – Elena LEAH

Alexandru STRATU, cl. a VIII-a, B=l\i: nemul\umirea oamenilor vine de la multele necazuri pe care le au, din cauza remuner=rii proaste a muncii lor, dar, mai ales, c]nd s]nt tr=da\i de prieteni.

Corina BOBEICO, cl. a VIII-a, C=-u[eni: Majoritatea oamenilor s]nt sup=ra\i [i nemul\umi\i din cauza in-diferen\ei celor din jur. Dac= lumea va continua s= fie nep=s=toare, lu-crurile nu vor merge niciodat= spre bine.

Veronica BR+ILEANU, cl. a IX-a, M]ndre[tii Noi, S]ngerei: De cele mai multe ori, ]i sup=r= faptul c= nu au o persoan= potrivit= l]ng= ei, care s=-i ajute, s= le dea un sfat.

Nina GUZUN, cl a IX-a, S]ngerei: Faptul c= nu ob\in anumite lucruri, nu

au succesul pe care [i-l doresc sau pe care al\ii ]l au, ]i fac pe oameni ne-mul\umi\i, tri[ti [i, deseori, invidio[i.

Damian B+L+NESCU, cl a VIII-a, Chi[in=u: S]ntem nemul\umi\i din cauza sentimentelor celui de l]ng= noi. |inem prea mult la o persoan=, iar ea nu exprim= acelea[i senti-mente fa\= de noi.

Vadim TAMBUR, cl. a VIII-a, F=le[ti: Exist= o categorie de ne-mul\umi\i printre noi, din cauz= c= fac ceea ce nu le place. De exemplu, profesia pe care o au ]i nemul- \ume[te, doarece nu e cea pe care [i-au dorit-o dintotdeauna.

Olga MARIN, cl. a VII-a, Tele-ne[ti: oamenii ]ntotdeauna au dorit s= fie perfec\i. Pentru simplul fapt c= Dumnezeu ne-a dat s= fim [i cu nea-

junsuri, ei, adesea, se sup=r= din aceast= cauz=.

Vasile MUNTEAN, cl. a VIII-a, Edine\: nemul\umirea vine din cau-za c= [efii iau ]n considerare mai mult pe unii dec]t pe ei, c= unii colegi iau note mai mari dec]t ei la [coal=.

Carolina BACIU, cl. a VII-a, H]n-ce[ti: Faptul c= vecinii s]nt mai boga\i dec]t ei ]i face pe oameni r=ut=cio[i [i nemul\umi\i.

Pentru NOI – Olesea CURMEI

P.S. Pentru ca s= tr=iasc=, s= munceasc= [i s= se bucure, e nece-sar ca omul s= aduc= [i mul\umire pentru toate existente din via\a sa. Mul\umirea e un leac ]mpotriva in-vidiei, a neaten\iei [i, desigur, a ne-mul\umirii.

O. C.

C urajul e o calitate demn= de toat= admira\ia [i respectul. Scriitorul francez André Gide afirma: Nu po\i descoperi noi oceane dac= nu ai

curajul s= te ]ndep=rtezi p]n= nu mai vezi \=rmul. Curajul implic= un amal-gam de sentimente, calit=\i [i o doz= de risc, de aceea nu mul\i s]nt cei care dau dovad= de el. Am ]ntrebat un grup de copii din \ar= care e cea mai cura-joas= fapt= a lor de p]n= acum [i iat= ce ne-au r=spuns:

FAPTE CURAJOASE


UN NOU AN {COLAR A dio, vacan\=, adio, ore prelungite de somn, distrac\ie [i timp liber ne-

limitat! }ncepe munca intelectual=! Un nou an [colar presupune, cu si-guran\=, o schimbare mai mic= sau mai mare pentru fiecare copil. Trebuie s= mearg= la culcare mai devreme [i s= se trezeasc= la ivirea zorilor. I-am ]ntrebat pe un grup de copii din \ar= pe ce pun accentul atunci c]nd se preg=tesc pentru un an nou de [coal=.

Diana BUTNARI, 14 ani, Pa[cani, Criuleni: Preg=tirea propriu-zis= a ]n-ceperii unui nou an de studii este o activitate pl=cut= pentru mine. {i, neap=rat, la ]nt]i septembrie am un buchet frumos de flori!

Marin Vasile ROSVINSCHI, 13 ani, Liceul Teoretic Tru[eni, mun. Chi[in=u: Un costum simplu [i toa-te cele necesare. Fetele s]nt mai mult preocupate de vestimenta\ie.

Zinaida LUPU, 14 ani, Liceul Te-oretic Coste[i, Ialoveni: Avem uni-form= [colar= [i la capitolul vesti-menta\ie e mai simplu. Ghiozdanul ]l p=strez [i ]l port mai mul\i ani.

Nicoleta GU|U, 10 ani, Liceul Teoretic M. Eminescu, Chi[in=u: nu pun accentul pe haine frumoase [i noi, dar pe cuno[tin\e. Trei luni de vacan\= e mult [i multe se pot uita dac= nu repet=m.

Oxana JULEA, Liceul Al. Pu[kin, Anenii Noi: }n fiecare an p=rin\ii ]mi cump=r= ghiozdan nou, chiar dac= cel vechi ]nc= nu e uzat. C]nd ale-gem ghiozdanul \inem cont s= aib= dimensiuni propor\ionale cu ale co-pilului, s= fie cu bretele late [i

c=ptu[ite cu burete, s= fie confec- \ionat din materiale u[oare, s= nu aib= multe catarame din metal, care adaug= un plus de greutate.

Felicia IACHIM, 11 ani, Liceul Ion [i Doina Aldea-Teodorovici, Chi[in=u: Pentru var= am avut re-comandate lecturi, a[a c= s]nt feri-cit= c= la ]nt]i septembrie voi putea spune cu m]ndrie c= am citit toate titlurile. Patru ani am purtat acela[i ghiozdan, iar ]n acest an voi avea unul nou.

Elena LUCA, 14 ani, {coala Nr.1, Coste[i, Ialoveni: S]nt copii care vin la [coal= cu ghiozdanele [i cu hainele fra\ilor mai mari. Unii co-legi s]nt ]n\eleg=tori – ]i ajut= [i-i sus\in, al\ii s]nt r=ut=cio[i – fac glu-me pe seama lor, ]i arat= cu dege-tul. Cred c= ]n fiecare an ar trebui s= venim la [coal= cu mai mult= bun=tate [i cu cei [apte ani de-acas=.

Vlad V}RLAN, 12 ani, Liceul Teo-retic Tru[eni, mun. Chi[in=u: La [coal= ar trebui s= facem carte. Dar la noi dup= aspect po\i s=-\i dai sea-ma de situa\ia financiar= a familiei.

Livia CHICU, 11 ani, Lozova, Str=-[eni: La noi ]n [coal= s]nt copii care s]nt nevoi\i s= poarte totul dup= fra\ii mai mari, important e c= s]nt cura\i [i ]ngriji\i [i aceasta nu-i ]mpiedic= s= ]nve\e bine. Ei s]nt mai prieteno[i [i mai s=ritori la nevoie, niciodat= nu-\i vor refuza ceva.

Rodica DUMITRA{CU, 15 ani, Romane[ti, Str=[eni: }ncep]nd cu acest an direc\ia [colii a emis un or-din prin care ne oblig= pe to\i s= purt=m uniform= [colar=. o bun= parte dintre elevi veneau la [coal= ca pe podiumurile de mod=.

Ionela BRAGHI{, 11 ani, Gr=-tie[ti, mun. Chi[in=u: Am grij= de manuale, precum [i s=-mi procur re-chizitele necesare. {i ]ntotdeauna ]mi doresc ca nimeni dintre colegii de clas= s= nu fi plecat ]n alte [coli.

C=t=lina LUCA{ENCO, 14 ani, Pa[cani, Criuleni: Prima zi de [coal= e o s=rb=toare ]n fiecare an. Un aspect frumos [i pl=cut ]\i d= mai mult= ]ncredere. ne mai dorim ca s= avem profesori la toate disci-plinele.

Pentru NOI – Iuliana BUNU

numai pentru noi

D ragi cititori, numi\i primii [ase fotbali[ti, cei mai buni ai momentului, care s]nt reprezenta\i ]n ima-

ginile al=turate. Primilor trei care ne vor trimite r=s-punsul corect, redac\ia le va oferi c]te o minge de fot-bal. Mingile au fost oferite de c=tre Federa\ia Moldoveneasc= de Fotbal (FMF). C][tig=torii vor fi desemna\i ]n nr. 12, 2013.

...........................................................................................

Am primit mai multe scrisori cu r=spunsul corect la concursul din nr. 6, 2013; Aliona CAZACU din Hagimus, C=u[eni ne-a trimis chiar [i un ierbar cu plantele care erau reprezentate ]n imagini. Primii trei au fost Cristina SUVEIC+, Sudarca, Dondu[eni; Mihaela ROTARU, R=-denii Vechi, Ungheni [i Dan-Cristian MELNIC, Liceul Pro-meteu din Chi[in=u. Premiul – Cartea ro[ie a Republicii Moldova (Editura {tiin\a) v= a[teapt= la redac\ie.

R=spunsul corect este urm=torul: brusture, rosto-pasc=, leurd=, p=tlagin=, sun=toare, cicoare, trifoi, ur-zic=, p=p=die.


lumea ]n cuvinte [i expresii

C ]nd spunem mumie, ne amintim instantaneu de faraoni, de piramide [i, deci, de Egipt. Cuv]ntul

nu este ]ns= de origine egiptean=. A intrat ]n latin= (mumia) prin filier= arab= (mūmiyā)

[i provine de la persanul mūm, care ]nseamn= cear=, parafin=, la fel numindu-se [i un fel de bitum natural. Cu cear= sau bitum se ]mbibau f][iile de p]nz= ce serveau la ]mb=ls=marea cadavrelor. De[i descrie procesul ]n am=nunte, cu detalii naturaliste (p]n= la vom=!), b=tr]nului Herodot ]i scap= totu[i acest mo-ment.

Se zice c= egiptenii numeau mumia (cadavrul ]m-b=ls=mat) [ah, abia ]ntr-un t]rziu denumirea r=[inii sau a bitumului mumia extinz]ndu-se ca sens [i asu-pra trupului astfel conservat. Transferul lexical a fost catalizat [i de comer\ul... cu mumii. Acestea au ajuns s= se v]nd= ]n farmacii ca medicament. Se pare c= efectul curativ ]l avea r=[ina cu care erau ]m-b=ls=mate cadavrele, a[a c= era absolut normal ca cineva s= cear= spi\erului n grame de mumie.

Rusescul мумиё, desemn]nd ceara de munte, are, pro-babil, aceea[i ]ndep=rtat= origine persan=.

MUMIE

FISTICHIUA cum un an [i ceva, un ziarist de la Adev=rul se

ar=ta consternat de n=stru[nicul obicei al unor p=rin\i de a da ”nume mai fistichii” propriilor odrasle. iat= doar c]teva mostre din aceast= onomastic= bi-zar=: Kenedi, nixon, Deniro, Medalia, Dinaur, Senti-ment [.a. nicolae Prelipceanu, vr]nd s= sublinieze fe-lul mai pu\in obi[nuit al unora de a se ]mbr=ca, apela la acela[i termen: ”n-au atacat bandele dezl=n\uite din iunie 1990 pe to\i cei cu ochelari, mai fistichiu ]m-br=ca\i, adic= a[a cum se ]mbr=cau tinerii acelor ani, presupu[i a fi studen\i, deci du[mani?” (Rom`nia lite-rar=, 9 decembrie 2011).

Din cele dou= exemple de mai sus, ]n\elegem c= vocabula e folosit= cu sensul de bizar, ciudat. Pu\ini [tiu ]ns=, c= respectivul cuv]nt, ]nainte de a-[i ”adjude-ca” accep\iile actuale de ciudat, curios, extravagant, numea ini\ial doar o culoare – verde-g=lbui. Este cu-loarea fisticului, arbore exotic, provenind din Siria [i Persia, cu florile mici, de culoare verde-g=lbuie. Alu-nele de fistic s]nt destul de pre\uite la noi, mai ales la o bere. Dac= am f=cut aceast= precizare, cred c= am clarificat pe dat= [i etimologia cuv]ntului – fistichiu vine evident de la fistic. Etimologii pun substantivul ]ntr-o descenden\= oriental=, de la turcescul fistic sau de la omologul s=u grecesc.

SENSIBILITATE CU GHIMPI

Culoarea, mai ales pentru vestimenta\ie, e destul de neobi[nuit=, poate de aici asocierea cu ceva ciudat [i extravagant. Se crede c= verbul a f]st]ci are aceea[i etimologie – omul n=ucit se face palid la fa\=. Adic= de culoarea florilor de fistic.

}ntre designerii de mod= [i fabrican\ii de mobil= (tapi\eri, mai ales) de azi este foarte popular= expre-sia verde fistic.

F lorile din speciile Mimosa s]nt o realizare apoteo-tic= a sensibilit=\ii ([i a vulnerabilit=\ii!) naturale.

Una dintre ele, Mimosa pudica (vai, ce denumire deli-cat=!...) ][i ]nchide frunzele [i se apleac= ]ntocmai ca o adolescent= sfioas= ]n momentul c]nd este atins=. Acest gest reflex a f=cut din ea, ]n ]nchipuirea multora, simbolul receptivit=\ii.

Mai pu\ini tenta\i s= cread= basmelor romantice, biologii explic= ]n limba seac= a [tiin\ei comporta-mentul aproape uman al plantei: ”Aceast= reac\ie neobi[nuit de rapid= se datoreaz= unei scurgeri rapi-de de ap= din ni[te celule specializate situate la baza pe\iolului”.

Susceptibilitatea [i mireasma fin= a ginga[ei crea\ii, smuls= parc= din rai, nu-i ]mpiedic= deloc pe obiectivii cunosc=tori ai plantei s= constate cu acela[i cinism [tiin\ific: ”Este o buruian= (!!!) tropical= larg r=sp]ndit= [i o curiozitate a serelor din celelalte zone climatice”. }nc=: ”Majoritatea au ghimpi” (o, ce \epi!); ”Unele specii au r=d=cini otr=vitoare; altele con\in substan\e iritante pentru piele”.

({ti\i de unde am citat? Din scor\oasa, ca un lord englez, Britannica, cea care le [tie pe toate [i care le spune direct [i cu mult= demnitate.)

Poate deat]ta, ]n simbolistica savant=, mimoza nu reprezint= sensibilitatea, cum am fi ]nclina\i s= cre-dem cu to\ii, ci, oric]t ar p=rea de paradoxal, este acre-ditat= drept ”emblem= a securit=\ii” [i a certitudinii. {i asta ]nc= nu e tot – modestele ca frumuse\e flori galbe-ne mai s]nt considerate drept simbol al… magnifici-en\ei (grandoare, fast, str=lucire; m=re\ie ]n ac\iuni!) [i al puterii! Uite-a[a!

C]nd bl]nde [i timide, c]nd \epoase [i toxice, ele [i-au ]nsu[it parc= machiavelismul drept solu\ie com-portamental=.

Eugen LUNGU


N u am g=sit nic=ieri, nici cu aproxima\ie, c]te monumente s]nt ]n lume [i c]te avem ]n \ara

noastr=. Pe ]ntreaga planet= po\i ]nt]lni tot felul de monumente: ale naturii, de istorie, de cultur=, de ar-heologie, de arhitectur=; monumente ]nchinate zeit=- \ilor, diferitor evenimente, cum ar fi r=zboaie, conflic-te, victime, deport=ri; ]n memoria personalit=\ilor: eroi ai r=zboiului [i ai muncii, domnitori, conduc=tori de stat, politicieni, inventatori, descoperitori, scriitori, compozitori, pictori...; ]n cinstea animalelor, plante-lor, unit=\ilor de transport, armelor de lupt=, instru-mentelor muzicale...

Fiecare popor ][i p=streaz=, cu sfin\enie, de-a lungul veacurilor lucr=ri anonime de art= – poeme sau balade,

legende sau fragmente arhitecturale, picturi sau icoane... nu am auzit ]ns= ca undeva s= fi fost ridicat vreun monument unui autor necunosut. Pe nea[teptate, prin anii ’87-’88 ai secolului tre-cut, aceast= idee ]i vine cunoscutului nostru scrii-tor ion Dru\=. {i anume: a-i consacra o amintire aceluia care ne-a l=sat balada Miori\a:

Pe-un picior de plai, Pe-o gur= de rai,iat= vin ]n cale,Se cobor la valeTrei turme de miei,Cu trei ciob=nei...

Cu siguran\=, pe acest ogor, sus\ine prozatorul, a muncit ]ntreg poporul, dar tot at]t de adev=rat este c= la ]nceput a fost un singur sem=n=tor care a pus s=m]n\a ]n p=m]nt... A fost Miori\a scris= de mai mul\i sau de un singur om? De un poet, de cel mai mare poet al neamului, care, pesemne, nici nu-[i prea d=dea sea-ma c= este poet [i c= ceea ce na[te cugetul lui va str=bate secole. Cum l-o fi chemat pe acel bade de demult? Pierdut ]n ad]ncul vremurilor, acest poet anonim, acest geniu este na[ul nostru al tuturora, el pun]nd um=rul la formarea identit=\ii noastre na\io-nale. El ne-a scos [i ne-a a[ezat cu m]na sa ]n r]ndul

popoarelor civilizate. i-am zis m=car o singur= dat= ”mul\umesc”? L-am pomenit m=car o singur= dat= ]n rug=ciunile noastre?...

inten\ia lui Dru\= a fost acceptat= din start de fos-ta conducere a Uniunii Scriitorilor, de conducerea statului nostru t]n=r, de ]ntreaga popula\ie. Apelul condeierului de a ”veni cu to\ii cu recuno[tin\= mile-nar= a unui neam pentru marele s=u geniu Badea Mior, autorul Miori\ei” i-a f=cut pe mul\i elevi, profe-sori, medici, constructori, pensionari, bolnavi... s= contribuie cu bani [i credin\= la participarea [i per-petuarea pe veci a Poetului Anonim.

Dar, lucrul a[teptat at]t de literatorul nostru, c]t [i de numeroas= lume, pe parcursul a cincisprezece ani, ridicarea monumentului, pe de o parte, a fost sprijinit= de anumite for\e responsabile [i decisive, pe de alt= parte, era batjocorit= [i umilit=: cui s=-i ]n=l-\=m un monument? unde s-a mai v=zut s= faci un monument unuia care nu exist=? cine e acea per-soan=? oare pe buc=\ica aceasta de p=m]nt avem pu\ine monumente?... S-au pornit mari discu\ii, una mai ciudat= dec]t alta.

Sus, pe colina de la intrarea ]n Soroca, lucr=torii ba ][i suflecau m]necile, auzindu-se b=t=i peste b=t=i de ciocan, [i ]ncuraj=ri de ”Doamne ajut=”, ba [i le scuturau ]napoi, l=s]ndu-se o lini[te pustiitoare. }ntr-o zi era mare anima\ie, ]n alt= zi totul era trecut pe linie moart=. nu depindea nimic de omul simplu, totul at]rna de v]ntul care sufla dintr-un birou sau altul. Dar p]n= la urm=, ideea lui ion Dru\= [i ]ncrederea ]n oamenii de bun= credin\= a fost mai tare. Cele peste [ase sute de trepte au fost puse de la poale p]n= ]n v]rful st]ncii, iar sus, piatr= peste piatr= de Cos=u\i, a fost ridicat= Lum]narea Recuno[tin\ei, cu ]n=l\imea de aproape treizeci de metri, acest simbol al nemuririi, iar flac=ra ei a fost aprins= pe 27 martie 2004. nici dup= ce s-a aprins flac=ra lum]n=rii puse poate celei mai mari personalit=\i ale neamului nostru – Poetul Anonim – nu s-a ogoit ”r]nza unor vechi prieteni” ai ideii prozatorului. Fiind ales Dealul Sorocii pentru ]nve[nicirea autorului Miori\ei – un loc pustiu [i p=r=sit, uitat de lume, cu vulpi, [erpi, [op]rle, corbi... – la ]nceput ace[tia au t=cut. Apoi tot ei au trecut pe alt= baricad=: zona dat= e un monument al naturii,

totul e o minune

MEMORIE LUI BADEA MIOR

Continuare ]n pag. 21

PE-UN PICIOR DE PLAI


nimic altceva

A{ }NCERCA MODERNIZAREA {COLII PRIN REDUCEREA DISCIPLINELOR {COLARE OBLIGATORII

—D omnule Aurelian Silvestru, Liceul

Prometeu din Chi[in=u, pe care l-a\i fondat cu peste 20 de ani ]n urm=, pare s= fie una dintre cele mai bune institu\ii de ]nv=\=m]nt pre-universitar din \ar=. Toate elitele capitalei vor ca odras-lele lor s= ]nve\e la Prome-teu. }n ce const= cheia suc-cesului?

— Succesul nu vine nicio-dat= de la sine. Prima con-di\ie a victoriei e s= crezi ]n ea. S= crezi [i s= munce[ti, s= lup\i (inclusiv, cu tine ]nsu\i, cu lenevia, cu lipsa de voin\= [i de caracter, cu tea-ma de a te confrunta cu ma-rile probleme ale vie\ii). Ca s= ai succes, trebuie s= c][tigi mai ]nt]i b=t=lia cu tine ]nsu\i, cu neajunsurile proprii, cu necunoa[terea, cu ispitele care te \in ]n loc... S]nt doar c]teva dintre condi\iile de care trebuie s= \in= cont ori-cine lucreaz= cu copiii. o [coal= f=ure[te oameni – oa-meni de perspectiv=, oameni capabili s= pun= um=rul la binele ]ntregii \=ri. or, pentru asta, e nevoie [i de profesori de excep\ie, de modele demne de urmat.

— Ave\i asemenea cadre didactice ]n institu\ia Dvs.? Prin ce se deosebe[te ea de celelalte licee?

— Gre[esc amarnic cei care ][i imagineaz= c= pot face totul f=r= al\ii, ori c= al\ii nu pot face nimic f=r= de d]n[ii. o [coal= bun= e rezultatul muncii unui co-lectiv ]ntreg. Liderul decide, vine cu idei, propune, schimb=, elaboreaz= strategia... Realizarea ]ns=, ]n mare parte, depinde de fiecare persoan= implicat= ]n acest proces... }n Chi[in=u exist=, cu siguran\=, foarte multe [coli bune – [coli ]n care accentul se pune une-ori pe ceea ce ”bate la ochi”. noi ne-am axat pe ”fac-torul uman”, pe rela\ii, pe ceea ce produce moralitate [i talent.

— Apropo, de moralitate... Biserica pe care a\i construit-o ]n curtea [colii v= ajut= ]n acest sens?

— Biserica a fost [i va r=m]ne primul [i cel mai mare dintre educatorii unui popor. Plas]ndu-o ]n cen-

trul [colii, am vrut s= dau de ]n\eles copiilor c= nu-cleul personalit=\ii lor e spiritul. Un caracter greu se formeaz= u[or. Unul func\ional [i serios nece-sit= efort. nu trebuie s= facem economie de efort [i de suflet, c]nd ne cl=dim pe noi ]n[ine, c]nd ne [lefuim ca persona-lit=\i. niciodat= nu e[ti mai puternic dec]t atunci c]nd sim\i c= Dumnezeu e cu tine, c= ceea ce faci tu pentru tine [i pentru al\ii coincide cu ceea ce a[teapt= El de la tine... nu Biserica are nevoie de om, ca s= r=m]n= ]n lumin=, ci omul are nevo-ie de ea, ca s= nu cad= ]n ]ntuneric!

— Dac= a\i fi ministru al Educa\iei, atunci care ar fi primele trei mari schimb=ri pe care le-a\i face ]n acest domeniu?

— }n primul r]nd, nu-mi doresc s= fiu. Dar, ]n con-text imaginar, a[ cere ca

ministrul Educa\iei s= fie ales prin vot la congresul ca-drelor didactice din ]ntreaga \ar=, sco\]ndu-l astfel de sub presiunile politice. }n al doilea r]nd, a[ decima f=r= mil= birocratismul din ]nv=\=m]nt. nu ]n ultimul r]nd, a[ ]ncerca modernizarea [colii prin reducerea disciplinelor [colare obligatorii, prin aprofundarea aspectului practic al instruirii, prin acordarea dreptu-lui de absolvire a liceului nu conform v]rstei, ci con-form nivelului de preg=tire etc. idei s]nt multe. Finan\e – mai pu\ine. Un lucru e cert: f=r= un sistem educa\io-nal puternic, nu putem avea o \ar= bogat= [i prosper=.

Cancelarul german otto von Bismarck s-a expri-mat: Dac= azi nu construim [coli, m]ine vom fi nevoi\i s= construim ]nchisori. Aceast= afirma\ie s-ar cuveni s= aten\ioneze at]t conducerea \=rii noastre [i admi-nistra\iile raionale, c]t [i pe voi, cititorii revistei noi, care azi sta\i ]n b=ncile [colii, iar m]ine ve\i ajunge directori, mini[tri, parlamentari [i va trebui s= lua\i decizii importante de care va depinde viitorul copiilor vo[tri.

Fotografie din arhiva personal=

DE VORB+ CU SCRIITORUL, DIRECTORUL-FONDATOR AL LICEULUI PROMETEU — AURELIAN SILVESTRU


— Cine v= sprijin= ]n tot ce face\i?— }n primul r]nd, familia [i Bunul Dumnezeu. omul,

]n singur=tate, f=r= ajutorul nim=nui, se pierde, ][i irose[te for\ele ]n van. Tr=im pentru al\ii, pentru cei apropia\i. De dragul lor ne afirm=m, ]n numele lor s]n-tem gata de a ne sacrifica. iubirea e tot ce are omul mai de pre\ ]n via\=. Po\i construi castele [i palate, dar, f=r= iubire, te sim\i str=in, nefericit [i singur... Am construit o [coal=, am ]n=l\at o biseric=, am scris mai multe c=r\i [i c]ntece pentru copii. niciodat= ]ns= nu m-am sim\it str=in [i singur. Tot timpul am avut al=turi um=rul so\iei, al prietenilor, al oamenilor apropia\i. Ca s= te sim\i om, trebuie s= tr=ie[ti pentru al\ii [i, mereu, s= [tii c= al\ii au nevoie de tine.

— Ce calit=\i trebuie s= posede un om, ca s= de-vin= prietenul Dvs.?

— S= fie om... Marile prietenii se leag=, probabil, doar ]n tinere\e. Te po\i considera un mare norocos, dac= reu[e[ti s= duci cu tine prin via\= m=car o prie-tenie adev=rat=. Cine zice c= e prieten cu toat= lu-mea, nu are prieteni... Poate doar cunoscu\i. }n\elep\ii ][i pre\uiesc prietenii mai mult dec]t pe sine ]nsu[i. Pe sine te ai din na[tere, ca pe un dar ]nn=scut. Un bun prieten se c][tig= treptat. El cere iubire, adev=r [i r=bdare, mai ales – r=bdare, pentru c= un singur om poate distruge o prietenie, dar niciodat= n-o poate f=uri de unul singur.

— Copiii demnitarilor de stat sau cei ”de bani gata” nu v= fac probleme?

— nu e corect s= ne imagin=m c= cei din familiile bine asigurate s]nt neap=rat ”copii-problem=”. Bu-nul-sim\ nu e un privilegiu al celor nevoia[i. Succe-sul copilului rezult=, ]n fond, din buna conlucrare a [colii cu familia, indiferent de latura material=. Aici, dac= e[ti cinstit [i obiectiv, po\i dep=[i orice pro-blem=.

— Prometeu este un liceu cu predare ]n limba rom`n=, dar [i cu demnitate rom`neasc=. P=rin\ii care promoveaz= ”moldovenismul primitiv” nu v= creeaz= dificult=\i?

— {coala trebuie s= fie ]n afara politicii. P=rin\ii se pot afla pe cele mai diverse baricade. Copiii – nu! Da-toria noastr= e s=-i educ=m ]n spirit tolerant, prin va-lorile culturale (na\ionale [i universale), cu mult res-pect [i dragoste pentru popor, pentru istoria [i tradi\iile noastre. orice [coal= din lume are obliga\ia s= educe patrio\i. Ar fi aberant ca cineva, aici, la noi, s= inter-zic= acest lucru. nici p=rin\ii care au ”idei denatura-te” n-o pot face. Calitatea se datoreaz= competen\ei, nu luptei politice.

— Cum a\i formula ]ntr-o singur= fraz= esen\a fi-nalit=\ilor pentru care se munce[te la Prometeu?

— S=n=tate, inteligen\= [i talent, unite prin cultur= ]ntr-o personalitate creativ=, capabil= s= ne reprezin-te cu demnitate pretutindeni ]n lume [i dornic= s= pun= um=rul la prosperarea ]ntregului popor. Sun=,

probabil, cam bombastic, dar include aspira\iile de veacuri ale intelectualilor rom`ni.

— Pe Dvs. cine v-a format ca personalitate?— Exist= un singur mare ]nv=\=tor care ne for-

meaz= ca oameni – Via\a. Trebuie s= fii total ]n afara ei, ca s= nu ]nve\i nimic din lec\iile pe care \i le d=. Uneori, te crezi nedrept=\it [i p=r=sit de toat= lumea. Alteori, s]ngerezi [i pl]ngi ca un copil ]nfr]nt de nepu-tin\=. Dar, ca s= ]nvingi, trebuie s= te ridici [i s= mergi ]nainte, mereu ]nainte, mereu cu fruntea ridicat=!

— Ce v= face s= scrie\i? La ce lucra\i ]n prezent?— A scrie ]nseamn= a spera s= faci, cu ajutorul cu-

vintelor, ceea ce ]nc= nu ai reu[it cu ajutorul faptelor. Tot ce am scris p]n= acum au fost, ]n fond, c=r\i care mi-au lipsit [i mie ]n anumite perioade ale vie\ii – c=r\i ]n stare s= te ajute, s= te fac= mai bun, mai puternic... }n prezent, lucrez la un manual de educa\ie civic= pen-tru elevii claselor primare, pe care l-am intitulat Eu [i lumea.

— V= mai leag= ceva de satul natal – Cu[el=uca, actualmente, raionul {old=ne[ti?

— C]nd s-au retras din Dacia (a. 271 d.Hr.), roma-nii i-au ]ndemnat [i pe localnici s= treac=, ]mpreun= cu ei, Dun=rea, la ad=post de dacii liberi, care lup-tau s=-[i scoat= fra\ii de sub jugul Romei. ”A[ merge cu voi, le-a r=spuns un b=tr]n, dar nu s]nt ]n stare s= iau cu mine pu\inul pe care ]l am”. ”Asta e bun=!”, a exclamat unul dintre ofi\eri. ”nu vezi c]te care libere avem?”. ”V=d, dar cum s= ]ncarc ]n ele mormintele str=bunilor mei? Unde s= pun izvoarele, p=durile [i mun\ii? E, oare, cineva ]n stare s=-[i care \ara ]n spi-nare [i s-o a[eze ]ntr-un loc ferit de vitregii?” ... Cred c= oricine vine de la \ar=, p=streaz= cu sine [i r=d=cinile din care a crescut. Locul de ba[tin= e [i iubire, [i durere, [i amintiri, [i lacrimi, [i speran\= [i multe alte tr=iri unite printr-un singur nume – Dor...Am crescut pe l]ng= m=n=stire. Mai port [i azi ]n su-flet dang=tul clopotelor, icoanele sfinte [i, desigur, o prezen\= divin= ]n tot ce m= ]nconjoar= – prezen\= f=r= de care nimic nu mi-ar fi reu[it ]n via\=.

— Ce le dori\i elevilor ]n noul an [colar?— Mai mult= ]ncredere ]n sine, ]n |ar=, ]n for\a

Binelui. noi nu avem petrol, nici gaze naturale, nici bog=\ii imense. Singura bog=\ie pe care o avem s]nt ei, copiii, mintea [i talentul lor. E [ansa pe care o avem, ca s= ie[im ]n lume, ca s= avem un viitor pen-tru urma[ii no[tri. Dar, ca s= reu[im, se cere [i foarte mult= responsabilitate personal=. Lumea apar\ine celor care nu se tem s= ri[te, s= ia decizii, s= lupte pentru realizarea lor, s= fie hot=r]\i [i fermi ]n afir-marea lor ca personalit=\i.

Pentru NOI – Gheorghe BUDEANU

15


NA{TEREAMAICII DOMNULUI

C ea dint]i mare s=rb=toare din crugul Sfin\ilor de peste an este na[terea Preasfintei Fecioare Ma-

ria – Maicii Domnului, pr=znuit= pe 21 septembrie. Era [i firesc s= ]nt]lnim sfin\enia Maicii Domnului din cele dint]i zile ale anului bisericesc, c=ci Fecioara Maria este sfin\enia omeneasc= cea mai ]nalt=, cu-noscut= [i preacinstit= ]n via\a Bisericii noastre de to\i drept-m=ritorii cre[tini. Ea este fiin\a omeneasc= cea aleas= de Dumnezeu pentru a na[te trupe[te pe Fiul S=u, este plin= de har, este binecuv]ntat= ]ntre femei, este model de sfin\enie pentru toat= suflarea omeneasc=.

{tim din tradi\ia str=veche c= p=rin\ii Maicii Domnului erau drep\ii ioachim [i Ana. Ei, fiind drep\i ]n fa\a lui Dumnezeu [i ]n v]rst=, doreau foarte mult s= aib= un copil. Astfel, Fecioara Maria a fost [i este rodul rug=ciunilor, al lacrimilor [i al fr]ngerilor inimii p=rin\ilor ei; un rod al ]ndur=rii lui Dumnezeu. Un copil cu o chemare dumne-zeiasc= pe umeri: chemarea de a deveni Maria care a dat trup de om Fiului lui Dumnezeu, M]n-

tuitorului nostru iisus Hristos.P=rintele Cleopa ]i sf=tuia pe to\i: ”S= lua\i ocroti-

toare [i ajut=toare pe Maica Domnului, Mama noas-tr= din cer [i de pe p=m]nt, }mp=r=teasa cerului [i a p=m]ntului!”.

Maica Domnului, care a adus lumii pe M]ntuitorul iisus Hristos este cinstit= ]n mod deosebit ]n tot spa- \iul cre[tin. De o venera\ie aparte Ea se bucur= ]n Moldova, fiind supranumit= ocrotitoarea Moldovei.

}n \ara noastr= exist= mai multe icoane f=c=toare de minuni ale Maicii Domnului, ]ntre care cea de la H]rbov=\, icoana Maicii Domnului ”cu trei m]ini” de la biserica ”Schimbarea la Fa\=” din Chi[in=u [.a.

S= ne rug=m Maicii Domnului care este mijloci-toarea noastr= ]n fa\a tronului Fiului S=u iisus Hris-tos pentru m]ntuirea sufletelor noastre.

Rubric= sus\inut= de Daniela CODREANU

BUN-SIM| }N SALA DE SPORT

cei şapte ani de-acas=

Rubric= ]ngrijit= de Ioan ALBU

lumin= din lumin=

CALENDAR CRE{TIN—ORTODOXOCTOMBRIE

9 Adormirea Sf. Ap. [i Ev. Ioan Teologul; Sf. Irh Tihon; Cuv. Efrem.

14 Acoper=m]ntul Maicii Domnului. Pomenirea tu-turor sfin\ilor care s-au prosl=vit pe p=m]ntul Moldovei. Icoana Maicii Domnului de la M=n=stirea H]rbov=\.

27 Duminica XVIII dup= Cincizecime. Sf. Cuv. Mai-ca noastr= Parascheva, ap=r=toarea Moldovei.

F recventezi o sal= de for\=, un club de fitness sau un curs de aerobic=? nu uita la urm=toarea

[edin\= s= exersezi [i bunele maniere. }n cele ce ur-meaz=, ]\i propunem s= ai la ]ndem]n= c]teva exerci\ii. Cum sportul ][i face tot mai mult loc ]n via\a noastr=, ]n-demn]ndu-ne la un stil de via\= s=n=tos, e bine s= [tii c= antrenamentul acas= ori ]n parc difer= de cel de la o sal= de sport, unde ]mp=r\im spa\iul [i echipamente-le cu alte persoane. De aceea vizita la sala de sport cere o anumit= conduit=.

Pentru ]nceput, nu ]nt]rzia la orele de grup sau la cele ghidate de un antrenor personal. De obicei, in-structorii ][i prezint= cursul ]n primele minute [i fac anun\uri importante. Plus c= mai pierzi [i ]nc=lzirea, risc]nd s= te accidentezi. Achit= f=r= ]nt]rziere abona-mentul [i semneaz= la intrare. Deconecteaz=-\i telefo-nul [i apuc=-te de treab=.

Respect= r]ndul la aparate [i limiteaz=-\i timpul de folosire dac= vezi c= s]nt suprasolicitate, mai ales apa-ratele cardio [i benzile de alergat. nu sta ]n capul cuiva [i nu ]nghesui pe nimeni, astfel nu creezi disconfort [i evi\i accidentele neprev=zute. {terge cu ajutorul [erve- \elelor dezinfectante urmele l=sate de transpira\ie dup= ce folose[ti o saltea sau unul din aparate. Dac= ai folo-sit greut=\i, haltere, corzi, cercuri – pune-le ]napoi pe stativ, p=str]nd ordinea. Zgomotul greut=\ilor aruncate pe jos poate fi deranjant pentru ceilal\i. Evit= s= imi\i icnetele juc=torilor de tenis [i ale halterofililor, asta pen-tru a nu te da ]n spectacol. A[adar, ]ncearc= s= \ii nivelul efortului ridicat, iar cel al sonorului sc=zut!

|inuta trebuie adaptat= conform regulilor impuse de club. nu folosi parfum, este de ajuns deodorantul. Ai grij= ca lucrurile personale (proso-pul, hainele, sticla cu ap=) s= nu deran-jeze pe ceilal\i. P=streaz= decen\a [i cur=\enia ]n vestiar [i la du[, totu[i, e un loc public. Chiar de e[ti gr=bit, f= du[ ]nainte [i dup= program [i, neap=rat, echipamentul sportiv trebuie sp=lat dup= fiecare [edin\=.

Pentru a nu deranja vecinii care prefer= s= se con-centreze asupra exerci\iilor, dac= observi pe cineva cu-noscut, e suficient s=-l salu\i. Regula e valabil= [i atunci c]nd vii ]nso\it de un prieten: las= conversa\iile lungi [i r]-sul pentru mai t]rziu. Dac= te relaxeaz=, ascult= muzica doar la c=[ti. Chiar dac= cel de l]ng= tine arat= bine, ab\ine-te de la privirile insistente. Fii atent la detaliile care \i-ar putea periclita imaginea. nu face pe expertul cu colegul de ”suferin\=”, reamintindu-i care ]i s]nt zone-le cu probleme, din moment ce exist= un antrenor ]n sal=. Evit= comentariile r=ut=cioase. {i ac\ioneaz= ra-pid dac= observi pe cineva ]n dificultate, doar to\i am fost ]ncep=tori.

Antrenamente pl=cute, drag= cititor!

Ilustra\ie: Alexandru DIMITROV


B+TR

}NUL

{I M

ARE

A

57 /

— P

oate

c=

vre

o tr

ei. S

au

poa

te

ma

i mul

te.

— o

s=

rez

olv

totu

l p]n

= a

tunc

i, sp

use

pu[t

iul.

Tu v

ind

ec=

-\i m

]i-

nile

, b=

tr]n

e.—

{tiu

cum

s=

am

gri

j= d

e el

e.

Azi

-noa

pte

am

scu

ipa

t o

ches

tie

ciud

at=

[i a

m s

im\it

c=

mi s

-a r

upt

ceva

]n c

o[ul

pie

ptul

ui.

— V

ind

ec=

-\i

[i t

rea

ba

aia

, ]l

]nd

emn=

pu[

tiul.

}ntin

de-

te,

b=

tr]

ne. E

u m

= d

uc s

=-\i

ad

uc c

=m

a[a

cu

rat=

. {i c

eva

de

m]n

care

.—

Ad

u-m

i ori

ce z

iar

g=

se[t

i din

zi

lele

c]t

am

fos

t pl

eca

t, ]i

spus

e b

atr

]nul

.—

Tre

bui

e sa

te

faci

bin

e re

-pe

de,

fiin

dc=

s]n

t at]t

ea lu

crur

i pe

care

le-a

[ pu

tea

]nv=

\a, i

ar

tu p

o\i

s= m

= ]

nve\

i to

tul.

C]t

de

tare

ai

sufe

rit?

— D

in b

el[u

g,

r=sp

unse

ba

tr]

nul. —

M=

duc

s=

ad

uc m

]nca

rea

[i

zia

rele

, zi

se p

u[tiu

l. o

dih

ne[t

e-te

ca

lum

ea,

b=

tr]n

e. o

s=

ad

uc [

i ce

va d

e la

farm

aci

e pe

ntru

m]in

ile

tale

. — n

u ui

ta s

=-i

spui

lui

Ped

rico

c=

]i d

au

lui c

apu

l.—

nu.

o s

= \i

n m

inte

.

P]n=

ce

pu[t

iul

ie[i

pe

u[=

[i

o po

rni p

e d

rum

ul d

in p

iatr

= d

e co

r-a

l toc

it=, ]

l pod

idi i

ar=

[i p

l]nsu

l.}n

dup

=-a

mia

za a

ceea

la

Te-

ras=

ven

i un

gru

p d

e tu

ri[t

i, [i

o fe

-m

eie

care

se

uit=

]n jo

s, s

pre

ap=

, pr

intr

e cu

tii d

e b

ere

goa

le [

i ba

ra-

cud

e m

oart

e, z

=ri

o s

pina

re a

lb=

, lu

ng=

[i

ma

re,

av]

nd l

a c

ap=

t o

coa

d=

ce

se ]n

=l\a

[i u

ndui

a o

da

t=

cu fl

uxul

, ]n

vrem

e ce

v]n

tul d

insp

re

est

sufla

[i

ag

ita m

are

a s

umb

r=

din

colo

de

intr

are

a ]n

por

t.—

Ce-

i a

colo

? ]n

treb

= e

a u

n ch

elne

r [i

ar=

t= c

u d

eget

ul s

pre

[ira

spi

n=ri

i lu

ng=

[i

dez

gol

it= a

im

ensu

lui p

e[te

, ca

re d

e-a

cum

era

d

oar

un g

unoi

ce

a[te

pta

s= f

ie t]

r]t

de

ma

ree.

—

Un

tibur

on,

]i sp

use

chel

-ne

rul.

Un

rech

in.

Ar

fi vr

ut s

=-i

expl

ice

ce s

e ]n

t]m

pla

se.

— n

u [t

iam

c=

rec

hini

i au

ni[t

e co

zi a

t]t d

e fr

umoa

se [

i de

o fo

rm=

a

t]t d

e el

ega

nt=

.—

nic

i eu

, zi

se b

=rb

atu

l ce

o

]nso

\ea

. Sus

, pe

dea

l, la

ma

rgin

ea

dru

mul

ui,

ba

tr]n

ul

ad

orm

ise

din

no

u. D

orm

ea ]n

con

tinua

re c

u fa

\a

]n jo

s, ia

r pu

[tiu

l st=

tea

l]ng

= e

l [i

]l pr

ivea

, Ba

tr]n

ul v

isa

lei.

64 /

Ern

est

HE

MIN

GW

AY

B=

tr]n

ul

se

a[e

z=

la

c]rm

a

b=

rcii.

nu

ma

i a

runc

= n

ici

m=

car

o pr

ivir

e ]n

spre

re

chin

ul

ma

siv,

ca

re s

e sc

ufu

nd

a ]

nce

t ]n

a

p=,

v=z]

ndu-

se

ma

i ]n

t]i

la

m=

rim

ea l

ui n

orm

al=

, a

poi

mic

[i

dup

= a

ceea

min

uscu

l. E

ra c

eva

ce

-l fa

scin

ase

]nto

tdea

una

pe b

=tr]n

. D

ar

de

da

ta a

sta

nic

i m=

car

nu s

e ui

t=. —

Mi-a

ma

i r=

ma

s ca

ngea

, zis

e el

. D

oar

c= n

-o s

=-m

i fie

de

nici

un

fol

os. A

m [

i ce

le d

ou=

v]s

le, [

i ec

hea

, [i c

iom

ag

ul =

sta

scu

rt.

”De-

acum

m-a

u ]n

fr]nt

”, se

g]n

di.

”S]n

t pr

ea b

=tr

]n c

a s

= o

mor

re-

chin

ii cu

lo

vitu

ri

de

b]t=

. D

ar

at]t

a

vrem

e c]

t m

ai

am

v]

slel

e,

ciom

ag

ul m

eu s

curt

[i e

chea

, tot

o

s= ]n

cerc

.”}[

i v]r

] ia

r m

]inile

]n a

p=, c

a s

=

[i l

e um

ezea

sc=

. E

ra d

up=

-am

ia-

z= [

i se

f=

cea

tot

ma

i t]r

ziu,

ia

r b

=tr

]nul

nu

ma

i ved

ea n

imic

altc

e-va

dec

]t m

are

a [

i cer

ul. D

in c

erur

i su

fla u

n v]

nt m

ai p

uter

nic

dec

]t p]

-n=

acu

m [

i el s

pera

c=

]n c

ur]n

d o

s=

poa

t= v

edea

\=rm

ul.

— A

i os

teni

t, b

=tr

]ne,

zis

e el

. E

[ti o

sten

it pe

din

=un

tru.

Rec

hini

i nu

]l m

ai a

taca

r= d

ec]t

ab

ia d

up=

ce

apu

se s

oare

le.

B=

tr]n

ul v

=zu

]not

=to

are

le m

a-

roni

i a

prop

iind

u-se

d

e-a

lu

ngul

ur

mei

la

te p

e ca

re,

cu s

igur

an\

=,

pe[t

ele

o l=

sa ]n

ap=

. Fia

rele

nic

i m

=ca

r nu

ad

ulm

eca

u m

iros

ul. }

no-

tau

una

l]ng

= a

lta [

i se

]nd

rept

au

dir

ect s

pre

ba

rc=

.B

=tr

]nul

pe

sca

r b

loc=

ec

hea

, fix

= v

ela

cu

scot

a [

i c=

ut=

cio

ma

gul

su

b p

unte

a d

e la

pup

=. C

iom

ag

ul

era

o c

oad

= d

e v]

sl=

rupt

= p

e ca

re

o re

teza

se c

u fe

r=st

r=ul

. E

ra l

ung

d

e vr

eo t

rei

sfer

turi

de

met

ru.

Din

pr

icin

a m

]ner

ului

fost

ei v

]sle

, nu

se

pute

a f

olos

i ca

lum

ea d

e ci

oma

g

dec]

t cu

o s

ingu

r= m

]n=,

a[a

c=

]l ap

uc=

str]n

s cu

dre

apta

, ]nd

oind

u-[i

[i

dez

doi

ndu-

[i b

ra\u

l, [i

se

uit=

la

rec

hini

i ca

re s

e a

prop

iau.

Era

u a

m]n

doi

ga

lano

s.”T

reb

uie

s=-l

las

pe p

rim

ul s

=

mu[

te b

ine

[i s

=-l

love

sc ]

n v]

rful

b

otul

ui s

au

fix ]

n cr

e[te

tul

capu

-lu

i”, s

e g

]nd

i el.

Cei

doi

rech

ini ]

nain

tar=

]mpr

e-un

=,

iar

c]nd

b=

tr]n

ul v

=zu

cum

ce

l m

ai

apr

opia

t d

e el

des

face

f=

lcile

[i

le ]

nfun

d=

]n

coa

sta

ar-

gin

tie a

pe[

telu

i, ]n

=l\=

cio

ma

gul

m

ult

dea

supr

a c

apu

lui

[i l

ovi

cu

sete

]n

cre[

tetu

l la

t a

l fia

rei.

C]n

d

ciom

ag

ul ]

i a

tinse

ca

pul,

]i si

m\i

dur

itate

a

ela

stic

=.

Da

r si

m\i

[i

t=ri

a o

sulu

i [i

im

edia

t ce

rec

hinu

l se

des

prin

se d

e pe

[te,

]l

lovi

]nc

=

o d

at=

, cu

put

ere,

]n

v]rf

ul b

otu-

lui.

Cel

=la

lt re

chin

to

t m

u[ca

se

[i m

u[ca

se [

i se

des

prin

sese

de

pe[t

e, ia

r a

cum

ven

ea d

in n

ou, c

u f=

lcile

la

rg d

esch

ise.

C]n

d ]

l lo

vi,

iar a

nim

alu

l ]nc

hise

bot

ul, b

=tr

]nul

a

puc=

s=

va

d=

buc

=\i

din

ca

rnea

Sf]r

[it.

}nce

put

ul ]n

nr.

2 a

. c.


pe[telui at]rn]nd

alb

icioase pe la

col\urile a

celor f=lci. }[i lu=

av]nt,

se re

pe

zi [i ]l izbi n

um

ai p

este

\east=

. Rechinul se uit=

la el [i sf]-

[ie carnea

pe[telui. B=

tr]nul tr]nti d

in nou cioma

gul ]n ca

pul bestiei

atunci c]nd

rechinul se desprinse

de pe[te ca

s= ]ng

hit=, d

ar nim

eri d

oar ]n pa

rtea d

ur=, ela

stic= [i

compa

ct=.

—

Vino-ncoa

ce, ga

lano!

zise b

=tr]nul. M

ai vino o d

at=

.R

echinul veni vijelios, iar b

=tr]-

nul ]l lovi chiar c]nd

][i ]nchise f=

lcile. }l

lovi tem

einic, rid

ic]nd

cioma

gul c]t putea

el de m

ult. De

da

ta a

sta sim

\i osul de la

ba

za

creierului [i ]l izbi ]nc=

o da

t= ]n

acela

[i loc, ]n vreme ce rechinul

desprinse a

lene carnea

de pe tru-

pul pe[telui [i se ]ndep=

rt= ]ncet.

B=

tr]nul a[tept=

, cu ochii \int=,

s=-l

vad

=

c]nd

se ]ntoa

rce, d

ar

nici unul din rechini nu m

ai a

p=ru.

Apoi ]l ob

serv= pe unul d

in ei ]no- t]nd

]n cercuri la supra

fa\a

apei.

nu v=

zu ]not=toa

rea celuila

lt.”n

u trag

speran\=

ca i-a

[ putea

omor]”, se g

]ndi el. ”}n vrem

urile m

ele bune a

[ fi putut. Da

r i-am

v=

t=m

at pe a

m]nd

oi destul d

e r=u [i

cred c=

nici unul nu se simte foa

rte b

ine. Da

c= a

[ fi avut un ciom

ag

a

dev=

rat [i a

[ fi putut s= lovesc cu

am

]ndou=

m]inile, pe prim

ul l-a[

fi omor]t cu sig

uran\=

. Ba

chiar [i

a[a

...” nu voia

s= se uite la

pe[te. {

tiu c= jum

=ta

te din el fusese ni-

micit. C

]t timp el se lupta

se cu re-chinii, soa

rele disp=

ruse sub linia

orizontului.

— }n cur]nd

se ]ntunec=, zise

b=

tr]nul. Atunci a

r trebui s=

v=d

lum

inile Havanei. D

ac= m-am

]nde-

p=rta

t prea ta

re spre est, ar treb

ui s=

v=d

luminile d

e pe una d

in pla-

jele noi.”D

e-acum

nu

pot fi

prea

de-

parte ]n la

rg”, chib

zui el. ”Sper c=

nu [i-a

f=cut nim

eni prea m

ulte g

riji. Bine]n\eles, pe m

ine numa

i pu[tiul m

= ]ng

rijoreaz=

. Da

r s]nt sig

ur c= el e ]ncrez=

tor. Mul\i d

in-tre pesca

rii b=

tr]ni or s=-[i fa

c=

griji. {

i at]\ia

al\ii... Tr=

iesc ]ntr-un ora

[ omenos.”

Pe[telui nu ma

i avea

cum s=

-i vorb

easc=

, fiindc=

fusese schilodit

mult prea

r=u. A

tunci ]i r=s=

ri ]n m

inte o idee.

— Jum

=ta

te de pe[te, spuse el.

Pe[te care a

i fost. }mi pa

re r=u c=

a

m ie[it prea

mult ]n la

rg. n

e-am

d

istrus – [i pe mine, [i pe tine. D

ar

am

omor]t m

ul\i rechini, noi doi, [i

pe mul\i a

l\ii i-am

nenorocit. C]\i a

i om

or]t la via

\a ta

, b=

tr]ne pe[te? n

u por\i tu deg

eab

a spa

da

aia

pe ca

p.}i pl=cea

s= se g

]ndea

sc= la

pe[te [i la

ce-ar putea

el s=-i fa

c=

unui rechin da

ca a

r ]nota lib

er ]n m

are. ”A

r fi trebuit s=

-i retez spa-

da

[i s= m

= lupt cu ea

”, se g]nd

i b

=tr]nul. D

ar n-a

vea nici un topor

la el [i nici cu\it n-a

vea.

”Da

r da

c= a

[ fi avut [i a

[ fi leg

at-o d

e cap=

tul v]slei, ce arm

=

ar fi fost. A

tunci am

fi luptat ]m

pre-un=

]mpotriva

lor. Ce-o s=

te faci

acum

, da

c= vin la

tine noaptea

? C

e po\i s= fa

ci?”—

Lupt= cu ei, zise el ta

re. o s=

lupt cu ei p]n=

la m

oarte.

num

ai c=

acum

, ]n ]ntuneric, f=-

r= vreo lum

in= ca

re s= lic=

reasc=

pe

undeva

, d

oar

cu v]ntul

care

b=

tea

[i cu ve

la u

mfla

t= ca

re

— A

ltceva?

— n

u. o s=

v=d

dup=

aceea

ce e ]n sta

re s= m

=n]nce.

— C

e ma

i pe[te a fost =

sta!

spuse proprieta

rul loca

lului. n

u s-a

ma

i v=zut niciod

at=

a[a

ceva.

{i =

ia d

oi pe care i-a

i prins tu ieri a

u fost ni[te pe[ti frumo[i.

— La

naib

a cu pe[tii m

ei! spuse pu[¬

tiul [i ]ncepu iar s=

pl]ng=

.—

Vrei s=

bei ceva

, orice? ]n-treb

= proprieta

rul.—

n

u, ]i

r=spunse

pu[tiul. S

pune-le s= nu-l b

at=

la ca

p pe S

antia

go. E

u o s= m

=-ntorc.

— S

pune-i c=-m

i pare ta

re r=u.

— M

ul\umesc, zise pu[tiul.

Pu[tiul se duse cu ca

na d

e cafea

fierb

inte p]n= la

coliba

b=

tr]nului [i st=

tu l]ng=

el p]n= ce a

cesta se

trezi. od

at=

p=ru c=

e ga

ta-g

ata

s=

se scoale, d

ar c=

zu iar=

[i ]ntr-un som

n greu, ia

r pu[tiul trecu dru-

mul, ca

s= ]m

prumute ni[te lem

ne [i s=

]nc=lzea

sc= ia

r cafea

ua.

}ntr-un t]rziu se trezi [i b=

tr]nul.—

nu te rid

ica, ]i zise pu[tiul.

Bea

de-a

ici.}i turn=

ni[te cafea

]n paha

r. B

=tr]nul lu=

paha

rul [i o b=

u.—

M-a

u ]nfr]nt, Ma

nolin, spuse el. Z

=u c=

m-a

u ]nfr]nt.—

El nu te-a

]nfr]nt. nu pe[tele.

— n

u. E-a

dev=

rat. A

sta s-a

]n- t]m

plat d

up= a

ceea.

— Ped

rico are g

rij= d

e ba

rc= [i

de unelte. C

u capul ce te-a

i g]nd

it s=

faci?

— S

pune-i lui Pedrico s=

-l taie

[i s=-l folosea

sc= ]n ca

pcane, ca

m

omea

l=.

— {

i spad

a?

— Po\i s-o iei tu, d

ac=

o vrei.

— o

vreau, spuse pu[tiul. D

ar

acum

trebuie sa

ne facem

planuri

pentru alte lucruri.

— M

-au c=

utat?

— S

igur c=

da

. Cu pa

za d

e coa

st= [i cu a

vioanele.

— o

ceanul e foa

rte ma

re, iar o

ba

rc= e m

=runt=

[i greu d

e v=zut,

coment=

b=

tr]nul.o

bserv=

c]t de pl=

cut era s=

a

i pe cineva cu ca

re s= d

iscu\i ]n loc s=

vor-be[ti num

ai cu tine [i cu

ma

rea.

— M

i-a fost d

or de tine, spuse

el. Ce-a

i prins?—

Unul ]n prim

a zi. U

nul ]n a

doua

[i doi ]n a

treia.

— Foa

rte bine.

— A

cum o s=

pescuim ia

r ]m-

preun=.

— n

u. Eu n-a

m noroc. n

u ma

i a

m nici un pic d

e noroc.—

D=

-l dra

cului de noroc! ex-

clam

= pu[tiul. o

s= a

duc eu no-

rocul.—

{i ce-o s=

spun= fa

milia

ta ?

— n

u m=

intereseaz=

. ieri am

prins d

oi pe[ti. Da

r de-a

cum o s=

pescuim

]m

-preun=,

fiindc=

m

ai

am

]nc= m

ulte de ]nv=

\at.

— Treb

uie s= ne fa

cem rost d

e o la

nce bun=

de ucis [i s-o a

vem

]ntotdea

una

la

bord

. La

ma

a

m

putea s-o fa

cem d

intr-o foaie d

e a

rc de la

un Ford vechi. D

e ascu-

\it, o putem a

scu\i ia G

uana

ba

coa.

Trebuie s=

fie ascu\it=

[i nec=lit=

, ca

s= nu se fr]ng

=. C

u\itul meu s-a

fr]nt.—

o s=

-\i ad

uc eu alt cu\it [i-o

s= a

scut [i foaia

de a

rc. C]te zile

de b

risa a

spr= or s=

fie ?

58/63 /


C]n

d i

ntr=

cu

ba

rca

]n

mic

ul

port

, lu

min

ile d

e la

Ter

as=

era

u st

inse

[i b

=tr

]nul

]n\e

lese

c=

to\i

se

v]r]

ser=

]n p

atu

rile

lor.

Bri

za s

e to

t ]n

te\is

e, i

ar

acu

m s

ufla

cu

pute

re.

}ns=

]n

port

era

lin

i[te

[i

b=

tr]n

ul

aju

nse

cu b

arc

a p

e un

pet

ic m

icu\

d

e pi

etri

[, d

inco

lo d

e [i

rul d

e st

]nci

. n

-ave

a p

e ni

men

i ca

re s

=-l

aju

te,

a[a

c= t]

r] si

ngur

bar

ca p

e \=

rm c

]t ]l

\inur

= p

uter

ile. D

up=

ace

ea c

obor

] d

in e

a [

i o p

ripo

ni d

e o

st]n

c=.

Sco

ase

cata

rgul

din

talp

a pu

n\ii,

]n

f=[u

r= v

ela

pe

el [

i o le

g=

. Ap

oi

][i p

use

cata

rgul

pe

um=

r [i ]

ncep

u s=

urc

e. A

tunc

i [i

-a d

at

sea

ma

de

imen

sita

tea

ob

osel

ii sa

le.

Se

opri

o

clip

=, s

e ui

t= ]n

urm

= [i

v=z

u ]n

re-

flexi

a lu

min

ilor d

e pe

stra

d= c

oada

im

ens=

a p

e[te

lui

]n=

l\]nd

u-se

din

sp

ate

le b

=rc

ii, m

ult

dup

= c

ap=

tul

de

la p

upa

. V

=zu

o d

ung

= a

lb=

, [i

ra

spin

=ri

i p

e[te

lui,

ma

sa

]n-

tune

cat=

a c

apu

lui,

spa

da

i\in

du-

i-se

dre

apt

= ]n

fa\=

[i g

olul

r=

ma

s ]n

locu

l tru

pulu

i.}n

cepu

ia

r=[i

s=

ur

ce

[i

c]nd

a

juns

e pe

cu

lme,

se

pr

=b

u[i

[i

r=m

ase

o v

rem

e ]n

tins

pe j

os,

cu

cata

rgul

ap=

s]nd

u-i u

mer

ii, ]n

cerc

=

s= s

e ri

dic

e. }

ns=

]i

era

pre

a g

reu

s-o

fac=

, a

[a c

= r

=m

ase

a[e

zat

aco

lo,

cu c

ata

rgul

pe

um=

r, [

i ][

i ]n

dre

pt=

pr

ivir

ea

spre

d

rum

. Pe

pa

rtea

cea

lalt=

tre

cu o

m]\=

ca

re

se d

ucea

la tr

ebur

ile e

i. B

=tr

]nul

o

priv

i o

vrem

e. A

poi

se u

it= p

ur [

i si

mpl

u la

dru

m.

}ntr

-un

sf]r

[it

puse

ca

targ

ul j

os

[i s

e ri

dic

= ]

n pi

cioa

re.

Apu

c= d

e ca

targ

, ]l s

=lt=

, ]l p

use

iar

pe u

m=

r [i

o p

orni

pe

dru

m ]

n su

s. F

u si

lit

s= s

e op

rea

sc=

[i

s= s

e a

[eze

la

fie

care

cin

ci m

inut

e, d

ar

p]n=

la

ur

m=

aju

nse

la c

olib

a lu

i.

od

at=

int

rat

]n c

olib

=,

reze

m=

ca

targ

ul d

e pe

rete

. G=

si ]n

]ntu

ne-

ric

o st

icl=

de

ap=

[i

lu=

o ]

nghi

- \it

ur=

. S

e ]n

tinse

pe

pat.

}[i

tra

se

p=tu

ra p

este

um

eri,

][i

]nve

li sp

i-na

rea

[i

pici

oare

le [

i a

dor

mi

cu

fa\a

]n jo

s, p

este

zia

re, \

in]n

d b

ra-

\ele

]ntin

se p

e lin

g=

trup

[i p

alm

ele

]nto

ars

e cu

fa\a

]n s

us. D

imin

ea\a

, c]

nd p

u[tiu

l a

p=ru

]n

pra

gul

u[i

i, b

=tr

]nul

]nc=

dor

mea

. V]n

tul b

=te

a

foa

rte

pute

rnic

, a

[a ]

nc]t

b=

rcile

pe

sca

rilo

r n-

ave

au

s= i

as=

ast

=zi

]n

larg

, a[a

c=

pu[

tiul d

orm

ise

p]-

n= t

]rzi

u, i

ar

apo

i ve

nise

la

col

iba

b

=tr

]nul

ui,

a[a

cum

f=

cuse

]n

fie-

care

dim

inea

\=.

Pu[t

iul

v=zu

c=

b

=tr

]nul

res

pira

, dup

= c

are

]i v

=zu

m

]inile

[i

]nce

pu s

= p

l]ng

=.

ie[i

tip

til-ti

ptil

din

col

ib=

, ca

s=

ad

uc=

ni

[te

cafe

a, [

i pl]n

se f

=r=

]nce

tare

to

t dru

mul

.}n

jur

ul b

=rc

ii se

ad

una

ser=

o

mul

\ime

de

pesc

ari

[i

se u

itau

la

ce e

ra le

ga

t de

ea, i

ar

unul

][i s

uf-

leca

se p

ant

alo

nii [

i int

rase

]n a

p=,

ca s

= m

=so

are

sch

elet

ul c

u o

bu-

cat=

de

sfoa

r=.

Pu[t

iul n

u co

bor

] pe

ma

l. Fu

sese

d

eja

aco

lo, i

ar

unul

din

tre

pesc

ari

a

vea

gri

j= d

e b

arc

= ]n

locu

l lui

.—

Ce

face

? ]l

stri

g=

un

pesc

ar.

—

Doa

rme,

r=

spun

se

pu[t

iul.

nu-

i p=s

a c=

]l v

edea

u cu

m p

l]ng

e.—

S=

nu

cum

va s

=-l

s]c]

i\i c

are

-va

. — A

re [

ase

met

ri d

e la

v]r

ful

bot

ului

p]n

= la

coa

d=

anu

n\=

pes

-ca

rul c

are

m=

sura

se p

e[te

le.

— T

e cr

ed, z

ise

pu[t

iul.

intr

= l

a T

era

s= [

i ce

ru o

ca

n=

de

cafe

a.

— F

ierb

inte

[i

cu m

ult

lapt

e [i

za

h=r

]n e

a.

59 /

62 /

}n ju

rul b

=rc

ii se

ad

una

r= p

esca

rii

Ilus

tra

\ie:

Ad

ria

n M

OR

AR

U


]mping

ea b

arca

, avu senza

\ia c=

, poa

te, deja

murise. }[i ]m

preun=

m]inile [i ][i a

tinse palm

ele una d

e a

lta. n

u erau m

oarte [i era

de-ajuns s= le deschid= [i s= le ]nchid

= ca

s=

simt=

durerea

vie\ii. Se rezem

= cu

spatele d

e sc]ndurile d

e la pupa

[i ][i d

=d

u seam

a c=

nu murise. i-o

spuneau um

erii lui.”M

ai

am

d

e spus

[i toa

te rug

=ciunile

alea

pe

care

le-am

prom

is d

ac=

prind

pe[tele”,

][i a

minti el. ”D

oar c=

s]nt prea ob

osit ca

s= le spun a

cum. M

ai b

ine s=

iau sa

cul [i s=-m

i acop=

r umerii.”

St=tea ]ntins la pupa, \inea c]rm

a

[i se

uita

s=

vad

=

da

c=

apa

re vreo lic=

rire pe cer. ”Mi-a

r=m

as

jum=

tate d

in pe[te”, se g]nd

i b=

tr]-nul. ”Poa

te c= a

m noroc [i pot s=

a

jung pe usca

t cu jum=

tatea

asta

. A

r trebui s=

am

un pic de noroc.

nu”, ][i spuse a

poi. ”|i-ai nenoro-

cit norocul atunci c]nd

ai ie[it prea

m

ult ]n larg

.”—

nu fi prost! excla

m=

el. Sta

i trea

z [i ai g

rij= d

e c]rm=

. S

-ar

putea s=

ma

i ai ]nc=

mult noroc.

— D

ac=

ar fi un loc und

e s-ar

vinde, a

[ vrea s=

-mi cum

p=r [i eu

un pic, ][i r=spunse sing

ur.”{

i cu ce s=-l cum

p=r?” se ]n-

treb=

. ”A[ putea

s=-l cum

p=r cu

un harpon pierd

ut, un cu\it rupt [i d

ou= m

]ini beteg

e?”—

Ai putea

, zise cu voce tare.

Ai ]ncerca

t s=-l cum

peri cu optzeci [i pa

tru de zile pe m

are. {

i era c]t

pe-aci s=

\i-l v]nd=

.”n

u trebuie s=

m=

g]nd

esc la

t]mpenii, ][i spuse b

=tr]nul. ”n

o-rocul e un lucru ca

re apa

re ]n ma

i m

ulte forme. C

ine poate s=

-l recu-noa

sc=? Totu[i a

[ lua un pic, ]n

orice form=

ar fi, [i a

[ pl=ti c]t m

i s-a

r cere. A[ vrea

s= v=

d lum

inile lic=

rind”, ][i m

ai zise el. ”A

[ vrea

multe lucruri. Prea

multe. D

ar a

sta

a[ vrea

acum

.” }ncerc= s=

se a[eze

la c]rm

= ]ntr-o pozi\ie m

ai com

od=

[i d

urerea ]l f=

cu s=-[i d

ea sea

ma

c=

nu murise.

Ca

m pe c]nd

se f=cu ]n jur d

e ora

zece seara

, v=zu str=

lucirea

rece a

lum

inilor ora

[ului reflec-

tat=

]n ap=

. La ]nceput se d

istin-ser=

precum lum

ina ce se ved

e pe cer ]n

ain

te s= r=

sar=

luna

. Ap

oi ]ncepur=

s= se va

d=

limped

e la

cap=

tul oceanului, ce d

evenea tot

ma

i ag

itat od

at=

cu ]nte\irea v]n-

tului. C]rm

i ba

rca ]nspre lic=

rirea

aceea

[i se g]nd

i c= a

cum, c]t d

e cur]nd

, o s= a

jung=

la m

arg

inea

curentului.”D

e-acum

s-a

term

inat”,

][i zise. ”Prob

ab

il c= or s=

m=

ata

ce ia

r=[i. D

ar ce poa

te face ]m

potriva

lor un b=

rba

t ]n bezn=

[i f=r=

nici o a

rm=

?”}n\epenise

[i ]l

durea

u toa

te cele, ia

r r=nile [i p=

r\ile ma

i chinu-ite a

le trupului ]i erau chinuite d

e frig

ul nop\ii. ”Sper c=

n-o s= m

ai

trebuia

sc= s=

m=

lupt”, se g]nd

i b

=tr]nul. ”S

per a[a

de ta

re c= n-o

s= m

ai treb

uiasc=

s= m

= lupt!”

Da

r pe la m

iezul nop\ii se lupta,

iar d

e da

ta a

sta [tia

c= lupta

era

zad

arnic=

. V

enir=

]n ha

it=,

iar

b=

tr]nul nu putea s=

vad

= d

ec]t d

ungile pe ca

re le f=cea

u pe ap=

]not=

toarele

lor [i

fosforescen\a

trupurilor care se a

runcau a

supra

pe[telui. Lovi capete cu ciom

ag

ul, a

uzi f=lci m

u[c]nd [i sim

\i zgud

ui-turile

b=

rcii c]nd

fia

rele a

taca

u pe d

edesub

t. izbi cu d

isperare ]n

ceva pe ca

re nu putea d

ec]t s=-l

simt=

[i s=-l a

ud=

, apoi sim

\i cum

altceva

]i smulg

e cioma

gul. {

i dus

a fost. A

tunci smulse echea

din

l=ca

[ul ei de la

c]rm=

[i izbi cu ea

, ]m

p=r\i lovituri cu ea

, o prinse cu a

m]nd

ou= m

]inile [i o repezi ]n jos ia

r [i iar [i ia

r. Da

r de-a

cum rechi-

nii ajunseser=

la pupa

, ]l asa

ltau

unul c]te unul [i to\i laola

lt=, sf]-

[iind b

uc=\i d

in carnea

ce lucea

sub a

pa m

=rii, d

up= ca

re se ]n-torcea

u [i ma

i veneau o d

at=

.}n cele d

in urm=

unul din ei

ajunse la

capul pe[telui [i a

tunci b

=tr]nul ]n\elese c=

se termina

se. Flutur=

echea [i lovi cu ea

capul

rechinului exact ]n locul und

e ][i ]ncle[ta

se f=lcile ]n ca

pul ma

siv a

l pe[telui, care nu se l=

sa sf]rte-

cat. Lovi o d

at=

, de d

ou= ori, d

e m

ai

multe

ori. A

uzi cum

echea

se rupe [i se n=

pusti la rechin cu

cap=

tul ei rupt. Sim

\i cum ca

p=tul

p=trund

e ]n ceva [i, [tiind

c= e

ascu\it, ]l m

ai ]nfipse o d

at=

. Re-

chinul d

=d

u d

rumul

cap

ului [i

se ]ndep=

rt=, plutind

pe valuri. A

fost ultim

ul rechin din hoa

rda

care

venise. nu m

ai aveau ce s= m=n]nce

de-a

colo.B

=tr]nul d

e-ab

ia m

ai r=

sufla [i

sim\ea

]n gur=

un gust ciud

at. E

ra

dulce [i coclit [i pre\ d

e o clip= se

temu d

e el. Da

r nu ]l sim\ea

foarte

tare.A

tunci scuip= ]n ocea

n [i zise: —

M

]nca\i

de-a

ici, ga

lanos!

[i visa\i voi m

ult [i bine c=

pute\i om

or] un b=

rba

t! {tia

c= p]n=

la

urm=

fusese ]nvins [i n-avea

ce s=

ma

i fac=

, a[a

c= se ]ntoa

rse la

pupa [i ][i d

=d

u seam

a c=

echea

rupt= intra

]ndea

juns de b

ine cu ca

p=tul ciuntit ]n pa

na c]rm

ei [i c=

a[a putea s= manevreze barca.

}[i a[ez=

sacul ]n jurul um

erilor [i puse a

mb

arca

\iunea pe d

irec\ie. Plutea

u[or pe ma

re, lipsit de orice

fel de g

]nduri ori sentim

ente. nu-l

ma

i ating

ea nim

ic. }[i c]rmi a

m-

ba

rca\iunea

cu toat=

m=

iestria [i

inteligen\a

de ca

re era ]n sta

re, ]n a

[a fel ]nc]t s=

ajung

= cu b

ine la el

]n port. Rechinii a

taca

u ]n noapte

scheletul pe[telui a[a

cum a

r face

cineva ca

re culege firim

iturile de

la o

ma

s=. B

=tr]n

ul n

u-i b

=g

=

]n seam

= [i nu b

=g

= ]n sea

m=

nim

ic altceva

]n afa

r= d

e c]rma

b

=rcii. o

bserv=

totu[i c]t de b

ine plutea

ba

rca [i c]t d

e u[or era d

e m

anevra

t acum

, c]nd nu m

ai a

vea

nici o povar=

lega

t= d

e ea.

”E o b

arc=

bun=

” se g]nd

i el. ”E

solid=

[i n-a fost v=

t=m

at=

]n nici un fel. }n a

far=

de eche. D

ar a

ia e

u[or de ]nlocuit.” }[i d

=d

u seam

a

c= d

e-acum

intrase pe firul curen-

tului [i v=zu lum

inile a[ez=

rilor d

e pe plaj=

]n[ir]ndu-se d

e-a lun-

gul \=

rmului. {

tia d

eja und

e e [i c=

era floa

re la ureche s=

ajung

=

aca

s=.

”oricum

, v]ntul e prietenul nos-tru”, ][i zise el. A

d=

ug=

: ”Uneori.

Ca

[i ma

rea nesf]r[it=

, cu prietenii [i d

u[ma

nii no[tri. {i pa

tul. Patul

e prietenul meu. D

oar pa

tul. Ce

mult o s=

]nsemne pa

tul! E a

[a d

e sim

plu atunci c]nd

e[ti ]nfr]nt. nu

mi-a

m d

at sea

ma

nicioda

t= c]t d

e sim

plu e. {

i cine te-a

]nfr]n

t?” se ]ntreb

= a

poi.—

nim

eni, ][i r=spunse singur, cu voce tare. Am

ie[it prea departe ]n larg.

60 /61 /


totul e o minune

Urmare din pag. 13

aici e r]pa lui Bechir, ]n apropiere se afl= pe[tera cu acela[i nume, pe timpuri aici a fost [i o m=n=stire rupestr=, ]n vale curge r]ule\ul Zast]nca... Cine [tie,

dac= nu se cons-truia Lum]narea, poate c= nu-[i amin-teau niciodat= de aceast= comoar= a naturii [i a istori-ei. Mai mult: dou= monumente ]n veci-n=tate ]ntotdeuna s-au ]mp=cat [i

le-a stat bine ]mpreun=. {i c=l=torul face un singur drum, cu at]t mai mult c= doar la c]\iva kilometri se afl= [i cunoscuta Cetatea Soroca.

ion Dru\=, prigonit de vechea putere [i neacceptat ]ntotdeauna de noile conduceri, se adreseaz= acelo-ra care se opresc la Lum]narea Recuno[tin\ei: Cei ce vin la Soroca, la Badea Mior, s]nt ruga\i s=-[i lase jos, la poart=, apartenen\a politic=, fie ei de st]nga, de dreapta sau centri[ti. {i u[urel, f=r= poft= de pu-tere, f=r= vise de revan[=, s= urce sc=rile, pentru c= aici, sus, la Badea Mior, nu mai s]ntem nici boga\i, nici s=raci, nici mini[tri, nici c=ru\a[i, nici academici-eni, nici oameni nec=rturari. Aici s]ntem cu to\ii sim-

ple ramuri ale ve[niciei vechiu-lui copac mioritic... Miori\a este mesajul pe care ni-l transmit str=bunii, este porunca, este blestemul lor, dac= vre\i. Ce ne spune azi Miori\a? Ea ne zice – ar=-\i buc=\ica ta de p=m]nt, seam=n=-o [i cre[te-\i roada. Mul\ume[te Domnului pentru ceea ce este al t=u, cinste[te ceea ce este al t=u. Pomul care ][i schimb= r=d=cinile prin li-vezi vecine nicic]nd nu va ajun-ge un pom roditor.

A cum peste 55 de ani ion Dru\= a publicat pentru

prima oar= ]n revista noastr= Balada celor cinci mot=na[i, Povestea furnicii [i alte nuvele care p]n= ]n prezent s]nt tradu-se [i editate pe diferite meridi-ane ale lumii. {i ast=zi marele nostru literat e cu ochii pe re-vista noi [i bucur= cititorul ei cu noi crea\ii literare, iar atunci c]nd apare cu o carte proasp=t=, are grij= s-o trimit= [i c][tig=torilor concursurilor de crea\ie, organizate de pu-blica\ia tinere\ii sale. Lum]na-rea Recuno[tin\ei, idee care apar\ine clasicului ]n via\= al literaturii noastre, va lumina continuu ]n memoria lui Ba-dea Mior, care ne-a l=sat pen-tru o ve[nicie Miori\a.

Valerie VOLONTIRFotografii de autor

Soroca

LUM}NAREA RECUNO{TIN|EI ZIUA {I NOAPTEA

}N ZARE

}N VALE – NISTRUL VIZITATORI


Carul-Mic

A lbinele au arme la ambele capete ale corpului, au descoperit cercet=torii. Se pare c=, pe l]ng=

capacitatea de a-[i ]n\epa inamicii, ele au [i abilita-tea de a-i mu[ca, eliber]nd un venin paralizant. Speciali[tii spun c= veninul provenit de la albine ar putea fi utilizat pentru a crea anestezice utilizate ]n medicin=.

Cercet=ri mai am=nun\ite au scos la iveal= faptul c= albinele mu[c= intru[ii care s]nt prea mici pentru a fi ]n\epa\i. odat= ce invadatorul este anesteziat, el poate fi dat afar= din stup.

Albinele comunic= ]ntre ele ]ntr-un mod deosebit. Ele folosesc un fel de “limbaj”, exprim]ndu-se prin mi[c=ri diverse [i printr-o vibra\ie a aripilor. De exemplu, atunci c]nd o albin= lucr=toare descoper= o zon= cu multe flori, ea execut= ni[te mi[c=ri asem=n=toare unui dans, o rotire ]n forma cifrei opt, indic]nd prin pozi\ia corpului [i direc\ia spre care tre-buie s= zboare celelalte albine. }n acest timp, ea emite [i ni[te sunete, care s]nt auzite de suratele ei.

} nghe\ata pe b=\ (Popsicle) a fost inventat= de un b=ie\el, pe nume Frank Epperson, de numai 11

ani din San Francisco, California, ]n 1905. ideea i-a venit atunci c]nd a uitat afar= un suc de fructe, care avea ]n el un b=\, ]ntr-o noapte de iarn= geroas=, cu temperaturi foarte joase [i a numit-o ini\ial Epsicle, mai apoi Popsicle. A fost nevoie de 18 ani ca inventa-torul s=-[i dea seama c= inven\ia sa poate pl=cea oamenilor [i c= poate face din aceasta o mare afa-cere. Astfel, prin 1922 inventatorul a v]ndut produsul s=u vizitatorilor unui parc de distrac\ii, v]nzarea do-vedindu-se a fi de mare succes.

}nghe\ata ini\ial avea [apte arome [i era comerci-alizat= ca o b=utur= r=coritoare pe b=\. Abia ]n 1923 inven\ia a fost patentat=, atunci c]nd fiul s=u i-a dat numele de ]nghe\at=.

N u-i vorba de un domnitor dintr-o legend=, cum s-ar p=rea dup= nume, este vorba ]ns= de Pa-

pur= Vod=, porecl= dat= lui {tef=ni\=-Vod= al Moldovei, sub domnia c=ruia oamenii au fost nevoi\i s= se hr=neasc= cu papur= din pricina secetei [i a foametei cumplite. Vlahu\=, ]n descrierile sale, amin-te[te despre acest moment impresionant: ”]n anul 1660 e o a[a secet= [i usc=ciune ]n Moldova, c= nu se z=re[te frunz= pe copac... [i vitele mor pe c]mp, [i oamenii m=n]nc= papur= uscat=, de unde s-a [i tras porecla de Papur=-Vod=...”

Din acea epoc= au r=mas expresiile: Pe vremea lui Papur=-Vod= c]nd ne referim la locuri [i timpuri de trist= amintire sau }n |ara lui Papur=-Vod=. Aceasta din urm= are [i o v=dit= tent= ironic=, des folosit= de c=tre oameni pentru a-[i manifesta ne-mul\umirea, surprinderea, satisfac\ia fa\= de un anu-me eveniment din \ara lor al c=rui martor este.

Dumnezeule Preasfinte, izvor de ]n\elepciune [i de bun=tate nem=rginit=, f=c=torul tuturor celor

v=zute [i nev=zute, ascult= rug=ciunea noastr=, ce cu mult= umilin\= ]n=l\=m c=tre tine: ]nt=re[te, Bunule, pe conduc=torii no[tri biserice[ti [i lume[ti. Insufl=-le lor a g]ndi cele bune [i folositoare pentru Biserica [i |ara noastr=. Ap=r=-i de vr=jma[ii v=zu\i [i nev=zu\i, pentru a ne putea pov=\ui pe calea prop=[irii cu pace [i cu dragoste. Iar nou=, umili\ilor, lumineaz=-ne min-tea, ca s= ]n\elegem ]nv=\=turile ce le urm=m, [i ]ntru toate [i de-a pururea s= p=zim poruncile Tale [i s= facem voia Ta cea sf]nt=; ca a[a s= putem fi folositori nou= ]n[ine, p=rin\ilor, fra\ilor [i poporului ]n mijlocul c=ruia tr=im; s= aducem bucurie [i recuno[tin\= ]n-v=\=torilor [i f=c=torilor no[tri de bine, cum s= ne ]m-plinim toate datoriile morale c=tre \ar=, c=tre socie-tate, c=tre familie [i aproapele nostru. Prime[te plecarea genunchilor no[tri [i rug=ciunea ce o facem, ca o t=m]ie bine mirositoare ]naintea Ta.

Trimite Harul T=u asupra noastr= [i ne ]nvredni-ce[te a trece cu bun= izb]nd= cursul ]nv=\=turii ce facem, pov=\uie[te-ne a umbla [i a lucra cu ]n\elep-ciune ]n tot cursul vie\ii noastre, ca a[a s= se sl=veasc= de noi [i prin noi preasf]nt numele T=u ]n veci. Amin.

RUG+CIUNEA {COLARILOR

CINE-I MAI MARE ?Totul e frumos ]n lumeMun\i de ghea\=, m=ri ]n spume,Gr]ne coapte, cer [i soare,Tainele pierdute-n zare…Dar mai bun= [i mai mareDec]t To\i [i dec]t Toate Este simpla…Bun=tate!

INVEN|IE ACCIDENTAL+

Victor P}NZARU


Rubric= ]ngrijit= de Olesea CURMEI

V izit]nd piramidele egiptene, ionu\ s-a aventurat ]ntr-o scurt= c=l=torie

prin pustiul Sahara. Soarele ardea ne-milos, nisipul frigea, aerul p=rea ]ncins. nici un c=l=tor str=in nu era ]n stare s= reziste prea mult acelui infern. Doar be-duinii [i c=milele lor se sim\eau ”ca acas=”.

Pentru mai mult= siguran\=, ionu\ s-a al=turat unei caravane. Chinuit de sete, abia se \inea pe picioare. Ar fi vrut s= urce ]n c]rca vreunei c=mile, dar toate c=rau ]n spate ni[te saci mari [i grei.

— Ce duce c=mila dumitale? l-a ]ntre-bat pe omul care p=[ea al=turi.

— Un sac cu gr]u [i unul cu nisip, i-a r=spuns beduinul.

— nisip? s-a mirat ionu\. De ce car= nisip, dac= tot pustiul e plin de el?

— Pentru echilibru: s= nu se aplece ]ntr-o parte.

— nu era mai bine s= ]mpar\i gr]ul ]n dou= jum=t=\i de sac? C=mila ar fi dus astfel o povar= mult mai mic=.

— Ai dreptate! De o mie de ori ai drep-tate! a strigat ]nc]ntat beduinul, iar, dup= ce a f=cut a[a cum l-a sf=tuit lonu\, l-a tip=rit pe um=r [i i-a spus:

— Dac= a[ avea [i eu o minte la fel de ascu\it= ca a ta, a[ fi, cu siguran\=, cel mai bogat beduin din lume... Hai, urc= pe c=mila mea [i odihne[te-\i m=dula-rele.

lonu\ sta [i a[tepta. Se [i vedea furat de somn ]n mersul leg=nat al caravanei, c]nd beduinul s-a interesat:

— De unde vii [i cine e[ti?— S]nt un simplu c=l=tor.— nu cred. Un copil at]t de de[tept nu poate fi

dec]t mo[tenitorul unui mare sultan.— n-am nimic cu sultanul, l-a asigurat lonu\.— Atunci, cu siguran\=, e[ti bogat.— Da de unde! S]nt mai s=rac ca dumneata.— Las= gluma! Cred c=, din modestie, nu vrei s=

recuno[ti c= ai o sumedenie de c=mile sau e[ti un negustor prosper.

— Ba n-am nici cas=, nici c=mile.

Beduinul s-a oprit din mers [i l-a privit confuz.— Dar ce ai?— nu am nimic. S]nt ca o pas=re. Umblu din loc

]n loc [i tot ce am port cu mine.Uimit de-a binelea, beduinul a strigat atunci cu

sup=rare:— ia d=-te jos de pe c=mil= [i piei din ochii mei!— De ce?— nu vreau s= m= ]mboln=vesc [i eu de ”iste\i-

mea” unui om care are minte, dar nu-i folose[te la nimic.

ISTE|UL

Ilustra\ii: Alexei COL~BNEAC

Aurelian SILVESTRU


LEC|IA Z}MBETULUIP =rin\ii mei z]mbesc rar, chiar

foarte rar. }n casa noastr= nu se r]de cu poft=, nu se fac glume. De ce? Avem o problem= noi, ca familie? Poate eu ]n\eleg gre[it aceast= situa\ie?

Ionela, 15 ani, B=l\i

Z ]mbetul este una dintre cele mai subtile [i mai rafinate me-

tode de a comunica nonverbal. Mesajul transmis de z]mbet su-pline[te mii de cuvinte [i ]l ”des-cifr=m” ca satisfac\ie, bucurie, mul\umire, apreciere. iar noi, fiin\e sociale fiind, avem nevoie de co-municare pentru a ne sim\i ]n rela- \ie unii cu al\ii, ]n armonie [i bun= ]n\elegere. Deci, avem nevoie s= d=ruim [i s= primim z]mbete. “Un z]mbet este adesea esen\ialul. E[ti pl=tit cu un z]mbet. E[ti r=spl=tit cu un z]mbet. E[ti ]nsufle\it de z]m-bet. {i calitatea unui z]mbet te poate face s= mori”, – afirma Antoine de Saint-Exupery. Dar pu\ini din-tre noi cunosc adev=rata putere a z]mbetului.

Cu to\ii [tim s= z]mbim. }n mod surprinz=tor oamenii se nasc z]m-bind. Studiile [tiin\ifice au de-monstrat c= fiin\ele umane z]m-besc ]nc= din perioada intrauterin=, iar ]n 0,01 secunde creierul nostru proceseaz= o clip= de fericire care ne-a f=cut s= z]mbim. Z]mbe-tul nu este numai un mijloc uni-versal de comunicare, ci este [i unul foarte des utilizat. Peste 30% dintre oameni z]mbesc mai mult de 20 de ori pe zi [i sub 14% z]m-besc mai pu\in de 5 ori pe zi. Cei care z]mbesc cel mai des s]nt co-pii, ]n medie, p]n= la 400 de ori pe zi.

De ce este necesar s= z]mbim? Pentru c= z]mbetul influen\eaz= ]n bine ]ntregul organism. }n timpul z]mbetului organele s]nt mai bine irigate, mai bine oxigenate, orga-nismul se repar=, se ]nvioreaz=, ]n-tinere[te. Z]mbetul nu doar schim-b= expresia fe\ei, ci [i stimuleaz= creierul s= produc= endorfin=, care reduce durerea fizic= [i emo- \ional= [i d= o senza\ie de bun=

dispozi\ie. Z]mbetul are puteri mi-raculoase. Persoanele optimiste [i care au mereu z]mbetul pe buze s]nt [i mai pl=cute, dar au [i t=ria de a trece mai u[or peste diverse pro-bleme. Z]mbind, glumind, ne fa-cem via\a mai u[oar=. {i apoi, oa-menii ][i pot folosi puterea z]mbetului pentru a avea un impact pozitiv ]n aproape orice situa\ie social=: este foarte dificil s= te ]ncrun\i ]n momentul ]n care cineva z]m-be[te.

Ajuta\i-v= p=rin\ii s= z]mbeasc= mai des. Copiii o pot face ]n cel mai eficient mod. Vestitul Paulo Coelho spunea ]ntr-o carte de-a lui: “Un copil poate s= ]nve\e un adult oric]nd, trei lucruri: cum s= fie mul\umit f=r= motiv, cum s= nu stea locului niciodat= [i cum s= cear= cu insisten\= ceea ce ][i dore[te”. Doar c]teva sugestii ]n acest sens:

Trezi\i-v= diminea\a, preg=tin-du-v= pentru o nou= zi, cu z]mbe-tul pe buze, molipsi\i-i [i pe ceilal\i membri ai familiei. Chiar dac= s]nt mohor]\i la prima or=, c]nd v= vor vedea fa\a z]mbitoare, lini[tit=, se

vor alinia st=rii voastre: z]mbetul e ”contagios”.

}ncepe\i diminea\a binedispu[i. Scula\i-v= mai devreme, pentru a nu stresa p=rin\ii cu eventualitatea unei ]nt]rzieri la [coal=. Z]mbetul [i starea normal= v= vor ajuta s= v= organiza\i mai bine, s= pute\i investi ceva timp ]n rela\ionarea cu ceilal\i membri ai familiei. Astfel, cei din familie, la r]ndul lor, vor avea un ]nceput de zi f=r= pro-bleme, date fiind armonia [i con-

sensul z]mbitor al climatului fami-lial, vor da randament la serviciu, tu – la [coal=, ]mbun=t=\ind, prin z]mbetul contagios, pe cei din jur.

Alinta\i-v= p=rin\ii cu un z]mbet. Uneori p=rin\ii s]nt prea nec=ji\i, obosi\i ca s= v= d=ruiasc= un z]m-bet. D=rui\i-le voi unul, pentru c= nimeni nu are nevoie mai mare de un z]mbet dec]t acela care nu-l poate d=rui. Un z]mbet nu cost= nimic, dar ofer= mult. El ]mbog=- \e[te pe cei care ]l privesc, f=r= a-i face mai s=raci pe cei care ]l ofer=. El ia numai o clip=, dar amintirea sa d=inuie uneori pentru totdeau-na. Z]mbi\i!

constela\ia fr=mînt=rilor tale

Rubric= sus\inut= de Svetlana FOC{A-SEMIONOV, psiholog

}NSETAT+Fotografie: Valerie VOLONTIR


cutare r]nd mu[c=

V isul este propria mea existen\=, prin el cuprind lu-mea, savurez izvoarele ]n\elepciunii, respir parfu-

mul de stele. Visez s= cunosc hotarele universului, s= ating stelele, s= cuprind ve[nicia p=rin\ilor. Am visuri ca oricine: s= devin om, s=-mi odihnesc picioarele arse de soare ]n apa s=rat= a m=rii, s= cunosc per-soana c=reia s=-i spun sincer: “ Te iubesc“, s= poves-tesc copiilor mei istoria unui labirint ]necat ]n visuri.

Visez la lumina ce c]ndva ]mi va cuprinde fiin\a, iar eu s= pot [opti: Am avut vise, cu toate c= unele au r=mas nerealizate.

Natalia POCIUMBAN, cl. a XI-aCobani, Glodeni

} mi doresc foarte mult ca Republica Moldova s= de-vin= o \ar= democratic= [i s= intre ]n Uniunea Euro-

pean=. S= putem c=l=tori liber ]n orice \ar= de pe conti-nent. Locuitorii \=rii s= aib= locuri stabile de munc= [i ]n felul acesta s= creasc= nivelul de trai. Atunci mama nu va fi nevoit= s= munceasc= peste hotare.

Mihaela PATRA{CO,Ciripc=u, Flore[ti

C eva timp ]n urm= m-am certat cu cea mai bun= prieten=. M= simt prost. A[ vrea s=-i spun c]t de

mult ]mi lipse[te, c]t de mult o iubesc, c]t de mult o ador [i s=-i mul\umesc c= mi-a fost mereu al=turi [i m-a ajutat. {tiu c= [i ea ][i dore[te aceasta, deoare-ce noi s]ntem mai apropiate dec]t dou= surori, dar de la o nimica toat= noi nu ne vedem [i nici nu ne auzim.

Ana POPA, cl. VII-aCiripc=u, Flore[ti

A m visuri. De exemplu, doresc s= devin o vedet=, deoarece ]mi place mult s= c]nt [i s= ascult mu-

zic=. M= visez pe o scen= mare, acompaniat= de o orchestr= formidabil=, iar ]n sal= mii de oameni m= aplaud= [i ]mi ofer= buchete frumoase de flori.

Pentru aceasta trebuie s= am [i o voce frumoas= [i impresionant=, dar, din p=cate, toate acestea nu le am.

Mihaela DODI, 12 aniSusleni, Orhei

V isul meu e s= stau pe o insul= nepopulat=, unde-va pe litoralul oceanului Pacific, s= fiu eu [i cu

c]\iva prieteni, ]nconjura\i de natur=, s= pot cuprinde ]n bra\e [i soarele, [i apa, [i florile [i visurile mele. S= plou= deasupra mea cu petale de flori [i s= m= sp=l ]n fiecare diminea\= cu roua lor. S= alerg spre orizont, strig]nd s= r=sune v=ile, s= tresar= pietrele, s= [tie to\i c= s]nt fericit=.

Acum nu-mi r=m]ne dec]t s= visez [i s= depun toa-te eforturile pentru a ]ncheia anul de studii cu note bune [i s= mi se realizeze toate dorin\ele.

M=d=lina BURLAC, 12 aniCobani, Glodeni

abc juridic

Rubric= sus\inut= de Tamara PL+M+DEAL+, avocat parlamentar pentru protec\ia drepturilor copilului

C um trebuie s= procedeze un copil/un adoles-cent c=ruia i se cere for\at, cu brusche\e s= ce-

deze locul ]ntr-un mijloc de transport? Care ar fi dreptul licit al copilului/adolescentului ]ntr-un mijloc de transport?

Nicolae ANDREI, 12 aniOrhei

Pe parcursul deplas=rii, minorului trebuie s=-i fie asigurat= siguran\a, astfel, potrivit pct. 32 al Regula-mentului transporturilor auto de c=l=tori [i bagaje se men\ioneaz= c= pentru pasagerii cu copii de v]rst= pre[colar=, femeile gravide, invalizii [i cet=\enii de v]rst= ]naintat= s]nt rezervate primele patru locuri din partea st]ng=, iar ]n troleibuze [i autobuze de ca-pacitate sporit= – primele zece locuri. Aceste locuri trebuie s= fie marcate cu indicatoare con\in]nd in-scrip\ia: “Pentru pasagerii cu copii [i invalizi”. Alte persoane care au ocupat aceste locuri s]nt obligate s= le elibereze pentru cet=\enii men\iona\i. Respectiv celelalte locuri din transportul public s]nt ocupate li-ber de pasageri, inclusiv de adolescen\i, care pot ceda benevol locul persoanelor ]n etate f=r= a fi brusca\i.

L a una dintre evalu=ri, r=spunsurile mele au fost apreciate cu o not= mic=. Am insistat s=-mi

rev=d testul, deoarece eram sigur= c= am realizat bine to\i itemii. C]nd am ]ncercat s= ob\in o explica- \ie, profesorul s-a eschivat s=-mi r=spund=, ba chiar mi-a zis c= ar fi bine s= mai analizez cele spuse, dac= nu vreau s= se ]nt]mple ceva mai r=u. E corect ca un profesor s= amenin\e un elev c]nd i se cere o explica\ie.

Cornelia B.R][cani

Drag= Cornelia, comportamentul profesorului a fost unul inadecvat [i poate fi considerat temei pen-tru sanc\ionarea acestuia, or, Legea ]nv=\=m]ntului spune c= ”obiectivul major al [colii const= ]n dezvol-tarea liber=, armonioas= a omului [i ]n formarea personalit=\ii creative, care se poate adapta la con-di\iile ]n schimbare ale vie\ii.”

De asemenea, cadrele didactice s]nt obligate s= respecte ]n activitatea pe care o desf=[oar= normele de etic=, s= cultive, prin propriul exemplu, principiile morale de dreptate, echitate, umanism, generozita-te, h=rnicie, patriotism [i alte virtu\i. }n cazul ]n care profesoara manifest= un comportament inadecvat, ]\i recomand=m s= discu\i cu directorul institu\iei de ]nv=\=m]nt, ulterior, s= te adresezi {efului Direc\iei Generale }nv=\=m]nt, Tineret [i Sport din raion.

Nota redac\iei: Dac= ave\i anumite ]ntreb=ri ce \in de drepturile voastre, scrie\i-ne pe adresa re-vistei NOI.

DREPTURI {I OBLIGA|II UN VIS ALBASTRU


pa gi na mu ze lor

DAVID GUETTA

D J-ul francez David Guetta era pasionat din ado-lescen\= de muzic= [i de radio, a lucrat ca ucenic

de DJ la Radio 7. Avea 13 ani c]nd mixa primele vini-luri. La 17 ani lucra ca DJ ]ntr-un club parizian, Broad, astfel [i-a lansat cariera. }n timp scurt a ajuns produc=tor cu ajutorul solistului Robert owens, semn]nd ]mpreun= cu el unul dintre hiturile anului 1992, Up & Way. Talentat ]n mixaje de muzic= dance, house [i hip hop, era c=utat de organizatorii de se-rate.

Dup= pu\in timp, David Guetta a fost angajat ]n calitate de director artistic la cabaretul Folies Pigalle, ]mpreun= cu Kien. Peste doi ani ocupa aceea[i func\ie la clubul Queen, pe Champs-Élysées. Guetta este unul dintre cei mai comerciali DJ ai momentului, adorat de mul\imile de cluburi din ]ntreaga lume [i reprezentant al unui stil de via\= str=lucitor.

Ajunge destul de t]rziu ]n clasamente. The World is Mine intr= ]n topurile dance din Europa ]n anul 2005. Mixeaz= mai mul\i ani la cel mai important eveniment mondial din zona dance – Sensation White –, ceea ce ]l propulseaz= ]n topul DJ-ilor.

C]ntecul Just A Little More Love apare ]n filmul The Football Factory [i, de asemenea, ]n show-ul de mod= al Victoriei Secret din 2006. Printre albumele sale se num=r=: Guetta Blaster (2004); Pop Life (2007); one Love (2009); Memories (2010). Toate piesele lui Guetta au avut un mare succes interna\ional. Din anul 2009 are propria emisiune radio online la RauteMusik.

DJ-ul francez este c=s=torit [i are doi copii, pe Tim Elvis [i Angie. David Pierre Guetta s-a n=scut [i a fost crescut ]n Fran\a. Mama lui e de origine francez=, ]n timp ce tat=l lui este de origine evreu marocan.

Ana BRADU


GARI KASPAROV

P e timpuri, c]nd ]n fiecare sear= la or= fix= se deconecta lumina, tata ne aduna pe toate trei surori

l]ng= t=bli\a de [ah, spun]nd c= [ahul d= claritate g]n-dirii. Partidele erau ]nfl=c=rate, mai ales ]ntre el [i sora mijlocie. |in minte lini[tea [i lumina lum]n=rilor. La ]n-ceput tata era de ne]nvins, mai apoi, sor=-mea ]i tot fura c]te o victorie... Tri[a oare tata, vr]nd s= ne fac= s= sim- \im gustul succesului?!

Mare maestru la [ah, Gari Kasparov (n. la 13 aprilie 1963 la Baku, Azerbaidjan) s-a remarcat ca un juc=tor dinamic, prefer]nd pozi\ii complicate [i uimind cu o for\= excep\ional= de calcul. Elevul lui M. Botvinnik afirm=: “[coala de [ah Botvinnik avea unelte modeste, cum ar fi o tabl= magnetic= de demonstra\ii, c]teva c=r\i [i caiete de [ah. }i voi fi recunosc=tor, pentru c= ne-a dat pasi-unea sa [i metodele cu privire la modul de a studia”. nu uit= meciul din 1975, c]nd campionul mondial A. Karpov a dat un simultan, iar el era doar un junior ]n r]ndul mul- \imii. Au urmat mai apoi 180 de jocuri oficiale. Primul meci Karpov – Kasparov din 1984 a fost anulat din cau-za oboselii dup= 48 de partide. Reluat un an mai t]rziu, meciul se ]ncheie cu scorul de 13-11 pentru Kasparov. Partida c][tigat= de Kasparov cu piesele negre este re-cunoscut= drept capodoper= ]n istoria [ahului. Cu titlul de campion mondial ]n m]n=, la 22 de ani, Kasparov sparge recordul celui mai t]n=r campion mondial la [ah, care timp de 20 de ani a apar\inut lui Mihail Tal (23 de

ani, 1960, contra lui Botvinnik). {tiai, drag= cititorule, c= la moment, norvegianul Magnus Carlsen, de 19 ani, este cel mai bun [ahist din lume, dep=[indu-l astfel pe Kasparov? A uimit lumea ]n 2004 c]nd a terminat la egalitate cu Kasparov, cel care urma s=-i devin= an-trenor.

Cunoscut pentru confrunt=rile sale cu calculatorul de [ah, Kasparov ]nvinge ]n 1985 concomitent cele mai bune 32 de computere. }i d= b=taie de cap calculatorul c=re-i poart= numele (!), ]ns= p]n= la urm= reu[e[te s=-l p=c=leasc=. Un eveniment de propor\ii a fost meciul cu supercomputerul iBM Deep Blue din 1997. Din [ase par-tide, Kasparov ]nvinge computerul doar ]n prima, b=nuind asistarea oponentului s=u de c=tre om.

Cu titlul oficial al Federa\iei interna\ionale de {ah (F.i.D.E) p]n= ]n 1993, Kasparov formeaz= Asocia\ia [ahi[tilor Profesioni[ti, viitoare rival= a F.i.D.E. Pierde titlul de campion mondial ]n 2000 ]n meciul cu Vladimir Kramnik. Din 1985 p]n= la retragerea sa din 2005, are cel mai ridicat scor ELo p]n= acum – 2851 de puncte, fi-ind de\in=torul premiului oscar la [ah, c][tigat de 11 ori.

“}n [ah nu exist= miracole, ci doar munc= grea. nu cred ]n campioni ]nn=scu\i, ei apar muncind asiduu. }ns= capacitatea de a munci din greu este un talent”, declar= [ahistul.

Daniela COJOCARU

time-out


J ohannes Kepler s-a n=scut pe 27 decembrie 1571 ]n localitatea Weil der Stadt din vecin=tatea ora[ului

Stuttgart (Germania), ]n familia unui hangiu, care, din cauza s=r=ciei, a luat calea mercen=riei. Mama lui se ocupa de vindecarea oamenilor. Era o activitate ris-cant=, ]n viziunea societ=\ii, limitrof= cu vr=jitoria. B=iatul era boln=vicios [i, ]n anii de [coal= cu greu ]n-su[ea unele discipline, dar nu-i lipsea insisten\a. Dup= studiile ]n mai multe [coli din Germania, ]n 1589 Ke-pler devine student la Universitatea protestant= din Tübingen. Pe l]ng= tradi\ionalele filozofie [i teologie, el mai frecventeaz= [i cursurile de matematic= [i astronomie. Aici are parte de un profesor deosebit – Mastlin. Acesta, pe l]ng= expunerea obligatorie a sistemului mistic al lui Ptolemeu cu P=m]ntul ]n centrul Universului, l-a familiarizat cu sistemul lui Copernic, respins, blamat [i interzis de biseric=. Teoria ]ndr=z-nea\= a lui Copernic fusese publicat= cu 28 de ani p]n= la na[terea lui Kepler [i era r=sp]ndit= clandestin, cei im-plica\i risc]ndu-[i via\a. Dar min\ile ra\ionale se convingeau c= aceast= concep\ie descrie mult mai adecvat mersul corpurilor cere[ti. Kepler de la bun ]nceput a devenit p=rta[ul acestei teorii, ceea ce a st]rnit nemul\umirea slujitorilor bisericii. Mai mult ca at]t, el, fiind luteran, dar locuind [i activ]nd ]n medii catolice, era presat s= se con-verteasc=. Era de neclintit ]n cre-din\a sa [i aceasta i-a adus multe nepl=ceri. }n 1594 – p]n= la finaliza-rea studiilor universitare – a fost trimis s= predea matematica [i as-tronomia la o [coal= evanghelic= din Graz (Austria), unde i se ]ncre-din\eaz= [i func\ia de matematician al ducatului local. Kepler poseda abilit=\i [i ]n alc=tuirea horos-coapelor, iar astrologia era de nelip-sit la curte. Din motive religioase, nu i s-a oferit [ansa de a reveni la universitate pentru a fi-naliza studiile teologice, ]n 1616 chiar fiind exmatricu-lat. Aceasta ]n ciuda faptului c= ]ntre timp devenise faimos, reu[ind s= publice mai multe c=r\i. Deja prima carte, editat= ]n 1596 [i dedicat= sus\inerii concep\iei lui Copernic, a atras aten\ia multor astronomi ai timpului, iar unul dintre ei – renumitul astronom danez Tycho Brahe, l-a invitat ]n calitate de asistent la observatorul s=u din Praga, de la curtea regelui Ungariei [i Boemiei Rudolf al ii-lea. Brahe nu ]mp=rt=[ea ideile lui Coper-nic, dar a r=mas surprins de ra\iunea ]ndr=znea\= a lui Kepler [i de cuno[tin\ele sale. El avea o vast= arhiv= cu observa\ii meticuloase asupra mi[c=rii corpurilor cere[ti, realizate timp de 25 de ani. Doar un an au acti-vat ]mpreun= – ]n 1601 Brahe moare, reu[ind s=-i ]ncre-

din\eze arhiva f=r= de pre\. Kepler a continuat observa- \iile lui Brahe, verific]nd [i corect]nd unele concluzii. Finan\area promis= de Rudolf al ii-lea ]nc= lui Brahe urma s= se fructifice prin editarea Tabelelor Rudolfiene, ]n care s= fie descrise pozi\iile corpurilor cere[ti. Dup= 22 de ani de munc=, ]n 1627 Kepler a editat Tabelele… pe bani proprii!

Cunoa[terea profund= a matematicii i-a sugerat ideea, c= orbitele ar putea fi ni[te elipse. }n unul din

focarele elipsei era postat Soarele. Urma s= descrie matematic orbitele eliptice pentru fiecare din planete [i s= g=seasc= anumite legit=\i. Aceasta i-a reu[it cu excelen\= ]n As-tronomia nova, publicat= ]n 1609, ]n care au-torul formuleaz= primele dou= legi pentru mi[carea corpurilor cere[ti, cei drept, cu referire doar la planeta Marte. Mai t]rziu, ]n 1619, ]n Rezumat al astronomiei copernicane a enun\at [i cea de a treia lege. Dup= desco-

perirea acestor legi ”Universul a devenit mult mai armonios [i prognozabil”. Kepler a pus [i bazele fizicii optice prin publica-rea Dioptrice (1611) [i Partea op-tic= a astronomiei, [i a fizicii as-tronomice. Este considerat [i primul autor al unei c=r\i [tiin- \ifico-fantastice Visul, scris= ]n 1611 [i publicat= de c=tre fiul Ludwig ]n 1634. iar pentru nece-sit=\ile p=m]nte[ti ale concet=- \enilor el a publicat Stereometria butoaielor, ]n care prezenta mo-dalit=\i u[oare de determinare exact= a volumului butoaielor, f=c]nd doar c]teva m=sur=ri, f=r= a le umple.

De[i era genial, nici al\i doi regi, care l-au urmat pe Rudolf al ii-lea, nu [i-au onorat obliga\iu-nile financiare fa\= de Kepler. i s-a pl=tit doar o mie din 30 de mii de florini [i a murit de boal= ]n

drum spre ultimul dintre ei pentru a-l ruga sa-i achite da-toria, la 15 noiembrie 1630, la Regensburg (Germania). Familiei i-au r=mas c]teva c=m=[i, c]teva exemplare de c=r\i nev]ndute [i manuscrisele. }n plus, onoarea [i slava, care nu s]nt m=cinate de secole [i continu= s= aduc= faim= locurilor, unde a tr=it [i a activat.

Cele mai multe dintre manuscrisele lui Kepler au fost cump=rate ]n 1773 de imperatoarea Rusiei Ecaterina a ii-a, marea admiratoare a lui, [i ]n prezent se p=streaz= la renumitul observator din Pulkovo (Sankt-Petersburg).

Am amintit doar despre o parte din realiz=rile lui Ke-pler. El este mult mai monumental, mai valoros ]n diverse domenii ale [tiin\ei, fapt pentru care merit= cel mai vi-brant omagiu al urma[ilor.

Iurie SCUTARU, doctor ]n [tiin\e

ASTRONOMUL CREDITOR A TREI }MP+RA|I

Ilustra\ie: Violeta ZABULIC+

galeria Minervei


anticamera fotografiei alb-negru

Rubric= sus\inut= de Valerie VOLONTIR

ABSEN|+


para lui n=t=flea\=

VE{TI Z}MBITOARE{ tiam eu c= vara se coc cele mai inspirate

r=spunsuri, iar voi mi-a\i confirmat teoria! M-am amuzat [i am r=mas pl=cut impresionat= de scrisorile primite de la Aliona CAZACU din Ha-gimus, C=u[eni; Vasilisa CIOBANU din Pruteni, F=le[ti; Felicia ICHIM, Nicoleta GU|U din Chi-[in=u, Iulia OXANA din Anenii noi [i Maria FRUN-Z+ din Mihala[a, Telene[ti. Convige\i-v= [i voi cit-ind r=spunsurile lor.

Ce spune un arici c]nd se ]nt]lne[te cu un cactus ]n de[ert?: ”M=i, frate, [i ce dac= m-am r=t=cit [i am ajuns pe teritoriul t=u, putem avea [i noi o dis-cu\ie ca ]ntre arici.” (Aliona)

C]nd e duminica ]naintea s]mbetei?: ”C]nd nu [tii ]n ce lun=, zi sau an e[ti” (Aliona). ”Atunci c]nd te odihne[ti ]n zi de lucru” (Vasilisa), iar Maria a fost [i mai perspicace: “}n dic\ionar duminica e ]naintea s]mbetei”. C]nd spune un eschimos bun= ziua?: ”nu poate spune pentru c= nu cunoa[te rom`na.” (nicoleta) “C]nd i se lumineaz= ]n fa\a ochilor”. (Aliona) Ce culoare are un eschimos c]nd se uit= ]n oglind=?: ”str=vezie” (nicoleta); ”este in-vizibil” (oxana); “nu se uit= ]n oglind=” (Maria). La ]ntrebarea cum iese un cal alb din Marea neagr=,

fetele au zis c=... ”ud”, Aliona crede c= [i ”u[or”. C]t prive[te ]ntrebarea referitoare la competi\ie, au avut dreptate cele care au zis c= ”]ntrec]ndu-l pe alerg=torul de pe locul doi, vei termina cursa tot pe locul doi”. Referitor la ]ntrebarea despre ce se pune pe mas=, se taie, dar nu se m=n]nc=, [i-a dat sea-ma doar Maria c= ”e vorba de c=r\ile de joc”. nicoleta a avut [i ea o solu\ie: ”florile se pun pe mas=, li se taie r=d=cina, dar nu se m=n]nc=”. ”Laptele nu poate fi pus ]n sticla spart=, dar nici ]n cea de la geam”, cred Vasilisa [i Maria.

M= bucur c= ni s-au al=turat noi prieteni care au devenit coautori ai acestei rubrici. Dac= ve\i perse-vera, ave\i toate [ansele s= c][tiga\i premii pentru munca depus= pe parcursul unui an, a[a cum de aceast= dat= se ]nvrednicesc de premii pentru participarea activ= la cele patru edi\ii ale rubricii Vasilisa CIOBANU din Pruteni, F=le[ti; Veronica POPESCU din Valea-Trestieni, nisporeni [i Lia IONEL din C=l=ra[i. Premiantele s]nt invitate la re-dac\ie pentru a-[i ridica dovada aprecierii perfor-man\elor lor – un set de c=r\i.

Felicit=ri [i c]t mai multe z]mbete s= d=rui\i [i s= atrage\i ]n fiecare zi!

Rubric= sus\inut= de Liuba AGAPI

provoc=ri veseleE[ti gata pentru o nou= repriz= de iste\ime? Atunci

r=spunde la urm=toarele ]ntreb=ri:

O dat= ]ntr-un minut, de dou= ori ]ntr-un moment [i niciodat= ]ntr-o or=, ce poate fi?

Ce nu po\i m]nca niciodat= la micul dejun?

C]te ou= po\i m]nca diminea\a pe stomacul gol?

Care este diferen\a dintre 1000 de ur[i albi [i un urs alb?

Ce se afl= ]ntre Soare [i P=m]nt?

Un termos vara p=streaz= b=utura rece, iarna cald=. De unde [tie termosul c]nd e var= [i c]nd e iarn=?

Cine este omul ]n fa\a c=ruia to\i b=rba\ii ][i scot p=l=ria?

}n st]nga ta la o mas= rotund= s]nt opt persoa-ne. C]te persoane s]nt ]n dreapta ta?

F+

R+

CU

VIN

TE

Ilu

stra

\ii:

Ale

xan

dru

DIM

ITR

OV


papion

D e[i, de obicei, se spune s= por\i haine care \i se potrivesc

[i stau bine pe linia corpului, pen-tru toamna aceasta designerii au venit cu o tendin\= pe dos. Se vor

purta hainele mari, pantalo-nii largi, p=l=riile supradimen-sionate [i jachetele imense. Culorile s]nt neobi[nuite, im-primeurile vibrante, iar cro-iala trebuie s= fie ]ntotdeau-na f=r= cusur.

De[i nu ne plac r=zboaiele, stilul militar vine s= ]nt]m-pine nevoia de ]mbr=c=minte practic= [i confortabil=. Fie c= e vorba de o hain= mili-tar= sau de culori specifice, stilul militar se poate adapta chiar [i \inutelor elegante.

}n acest anotimp este prezent stilul gotic, adic= mult negru, piele, catifea, siluete prelungi [i detalii decorative atent lucrate. Catifeaua este un material foarte feminin [i moale, care d= un aspect vintage oric=rei haine [i \inute. Se poart= catifea ]n nuan\ele toamnei: bur-

gundy, albastru ]nchis, maro, verde.

Pulovere tricotate, rochii, chiar [i cardiganurile tricotate s]nt per-fecte pentru toamn=, pentru c= \in cald [i s]nt confortabile. Se poart= toate modelele, culorile [i lungi-mile posibile.

Spre deosebire de imprimeurile florale de ast=-var=, pentru toam-n= culorile vor fi mai terne, mai ]n-chise. imprimeurile s]nt o alegere perfect= pentru \inutele de toam-n=, deoarece aduc un plus de stil [i de originalitate [i creeaz= un aspect deosebit, sofisticat [i ele-gant. Dintre toate tipurile de prin-turi, bulinele s]nt cele mai nesta-tornice.

Peplu este o tendin\= r=mas= din var= [i adaptat= anotimpului rece. nu se mai poart= la fel de mult= culoare, a[a c= peplu ori e alb, ori are nuan\e mai ]nchise. Se potrive[te perfect rochiilor de cocktail sau costumelor cu fust=.

Picioarele au ]n sezonul rece propria declara\ie de stil, aduc]nd sclipiri de pietre pre\ioase, strasuri, buline, carouri [i culori electrice,

]ntr-o gam= c]t mai variat= de dresuri.

To\i marii designeri au stabilit, parc= ]ntr-un acord perfect, c= toamna 2013 va ]nsemna minima-

lism pentru moda masculin=. Pes-te c=m=[ile cambrate [i cravatele slim ]n nuan\ele metalului topit, se a[az= pulovere groase tricotate,

hanorace cu glug=, gulere din blan=, fulare generoa-se sau veste c=ptu[ite. Pan-talonii s]nt prezenta\i at]t ]n varianta u[or l=rgit=, cu pense [i talie ]nalt=, c]t [i ]n cea apropiat= de gam-b=, cu alur= sport [i cu tiv care se opre[te pe linia gleznei. Jachetele au as-pect matlasat, s]nt pre-v=zute cu multiple fermoa-re interioare, trenciurile impermeabile dep=[esc zona genunchilor, iar pie-lea revine ]n varianta man-tourilor lungi cu dou= r]n-duri de nasturi, cu iz

military, subtil colorat= ]n tonuri de verde ]nchis, bleumarin sau burgund.

Ana BRADU

O TOAMN+ CU BULINE


Rubric= sus\inut= de Elena LEAH

ex-libris

DIC|IONAR DE GRE{ELI UZU-ALE. Valentin Jitaru. Edi\ia a II-a, rev=zut= [i completat=. Chi[in=u: Tipografia Central=, 2012, 256 p.

Lucrarea se adreseaz= oric=rui vorbitor de limba rom`n= care dore[te s= evite cele mai condamnabile gre[eli din vorbirea uzual=. Cele cir-ca 3000 de gre[eli ofer= cititorilor posibilitatea de a-[i verifica, f=r= pro-fesor, cuno[tin\ele ]n domeniul limbii rom`ne la diverse capitole: fonetic=, lexicologie, semantic=, gramatic=, ortografie etc. Dic\ionarul se ]ntemeiaz= pe a[a-numita metod= }nv=\are din gre[eli. Gre[elile s]nt subliniate [i prezentate (]n ordine alfabetic=) ]n coloana din st]nga sub titlul gre[it, iar echivalentele recomandate s]nt date cu aldine ]n coloana din dreapta sub titlul corect. De exemplu: gre[it — abiturient, corect — candidat; gre[it — abnega\ie, corect — s]rguin\= (p.10); gre[it — premiz=, corect — premis= (p.180). Dic\ionarul este ]nso\it [i de unele articole de cultivare a limbii, care trateaz= mai am-plu unele expresii [i utilizarea lor de c=tre vorbitori.

LUMINI PESTE APE. Leo Borde-ianu. Ia[i: Tipo Moldova, 2013, 338 p.

Volumul cuprinde poeme din edi\ii mai vechi: Mai mult= dra-goste dec]t ur= (1989), P]nzele albe ale libert=\ii (2001); Linie de demarca\ie (2005); nimeni s= nu se team= de moarte (2011); dar [i poeme inedite cu titlul Lumini peste ape. Textele, at]t cele mai vechi, c]t [i cele noi, reprezint= o provocare pentru cititorii obi[nui\i s= fac= asocieri sau s= pun= eti-chete. Transpar totu[i senin=tatea, ironia [i motivele reli-gioase. Cuv]ntul, lumina, crea\ia, credin\a r=m]n sursa inepuizabil= de inspira\ie, conferindu-li-se valen\e ine-dite: desferecat cuv]ntul/ larg respir=/ arat= frumuse\i/ convinge,-ndeamn=/ mereu e primul/ e acolo/ ]ntre lu-min= [i-ntuneric/ e marginea t=ioas= a luminii (p.253).

FRUMOASA C+L+TORIE }N LU-MEA C+R|ILOR: povestit= de ni[te cititori care au format un club de lec-tur=. Coord.: Mariana Jitari. Chi[in=u: Cu drag, 2013, 96 p.

Aceasta nu e doar o carte despre alte c=r\i. E o carte-atelier sau o carte-bilan\, ]ntruc]t este rezultatul muncii clubului de lectur= al liceului Spiru Haret. o ini\iativ= curajoas= care a dat rezultate. Pentru c= fiecare text semnat de autorii-cititori ]nce- p]nd cu v]rsta de 13 ani v= aduce im-presii postlecturale inedite, filozofii [i concep\ii de via\= [i chiar exegeze li-terare. ”F. Skinner spune: «Nu trebuie s=-i ]nv=\=m pe al\ii despre marile c=r\i, ci s= le cultiv=m dragostea de lectur=», pentru c=, oric]t de mare mi-ar p=rea mie romanul lui Fitzgerald, pentru altcineva el poate r=m]ne doar unul din-tre «cele mai bune romane ale secolului XX» (p.35) sau «Imagina\ia [i arta literelor permite totu[i o variant= de r=spuns pentru ceea ce [tiin\a nu poate oferi un r=spuns sigur [i ferm. }n c=r\i reu[im s= vedem o privire aparte asupra unei teme, a unei probleme, a unei teorii sau, pur [i simplu, a unei ]nt]mpl=ri» (p. 49)”. S]nt doar c]teva secven\e. Lectur= pl=cut=!

punctul de pornire

—C um ai ajuns s= participi la concursul Giovani e po-esia?

— Totul a ]nceput de la olimpiadele de limb= [i literatur= rom`n=. Acestea au fost un motiv ca poeziile mele s= fie au-zite. Despre concurs am aflat pe internet, mi-am tradus poe-ziile ]n limba italian= [i le-am expediat, pe adres=, care pen-tru mine era “adresa speran\ei”. Contactat= de fondatorul concursului, Alessandro Villa, am ]nceput s=-mi preg=tesc actele, dar g]ndul meu deja era acolo.

— Ce emo\ii ai avut c]nd ai aflat c= e[ti c][tig=toarea concursului?

— Unice [i memorabile. }n acel moment, nu realizasem c= unul dintre visele mele a devenit realitate. Am fost ]mbr=\i[at= de cele doua chei ale succesului: munca [i ambi\ia.

— Prin ce te-a impresionat \ara-gazd= a concursului?— italia pentru mine este una dintre cele mai frumoase

\=ri. oameni ospitalieri, locurile frumoase pline de monu-mente de art= [i de istorie. }n italia m-am sim\it ca acas=. }n ziua premierii, sala era doldora de oameni necunoscu\i din diverse \=ri: Rom`nia, Bulgaria, india, Croa\ia, Spania, dar am fost primit= ca ]ntr-o familie, una neobi[nuit= ]n care cu-vintele noastre erau versuri.

— Ce te inspir= s= faci poezie?— }ns=[i via\a mea este o poezie. Multe minuni s]nt ]n

univers, dar capodopera crea\iunii e mama – care a fost im-boldul meu de a scrie. Momentele frumoase [i mai pu\in fru-moase, gloria, e[ecul [i via\a m= inspir=. Deseori, nu a[tept s= m= cuprind= muza pentru a scrie, un poet adev=rat trebuie s= scrie ]n fiecare zi m=car un vers, pentru a-[i cultiva talen-tul.

— Cine s]nt primii cititori ai poeziei tale? — Mama [i blogul meu. }n trecut le \ineam doar pentru

mine [i pentru blogul meu. Dar, ]ntr-o zi la ora de rom`n= compuneam una dintre poeziile mele [i profesoara, Ecateri-na Porubin, m-a observat [i a ]nceput s-o citeasc= cu voce. Atunci, am realizat c= poeziile mele au crescut [i e timpul s= fie citite [i de al\ii.

— M. Eminescu spunea: e u[or a scrie versuri c]nd ni-mic nu ai a spune... care este mesajul t=u?

— o poezie nu trebuie s= con\in= cuvinte, dar fragmente din suflet, care s= r=sune ca un ecou ]n inima cititorului. Cu-vintele s]nt doar ni[te unelte pentru exprimare. Poezia trebuie at]t s= fie scris=, c]t [i ]n\eleas= cu sufletul.

— Se spune c= voca\iile poetice s]nt incompatibile cu matematicile. Care-s disciplinile tale preferate?

— }mi plac mult limba rom`n= [i cea englez=. E inad-misibil s= fii capabil ]n aceea[i m=sur= la toate disciplinile. M= axez mai mult pe ceea ce cred c= o s=-mi fie util ]n via\=.

— Pasiunea scrisului se ]ncadreaz= ]n planurile tale de viitor?— Scrisul este vocea mea interioar=, hrana zilnic= a suf-

letului meu. nu cred c= a[ putea supravie\ui f=r= a scrie. Vreau s= fac jurnalism. A[a cum nu pot renun\a nici la scris [i nici la muzic=, sper s=-mi reu[easc= s= le ]mbin. Mai am un vis – vreau s=-mi public poeziile ]ntr-un volum, cred c= [i ele ][i doresc aceasta.

— Din via\a ta face parte [i Ilira, un animal pufos? }\i plac animalele?

— ilira este cel mai bun prieten al meu de [ase ani. Pe l]ng= faptul c= animalele ]mi plac [i le respect, s]nt [i vegeta-rian=. Am [a[e patrupezi: o chihuahua (ilira), un pitbull, un caucazian, un c=\el simplu [i dou= pisici.

Pentru NOI – Iuliana {CHIRC+

VIA|A E O POEZIEDoina STRULEA, elev=

]n clasa a X-a la Liceul Te-oretic Boris D`nga, Criu-leni. C][tig=toarea Premi-ului Special Cel mai bun t]n=r autor la concursul Giovani e poesia din Ita-lia, 2013.


fii s=n=tos!

GINGIVITA

poft= bun=!

P entru mine copacul de corn a avut ]ntotdeauna un farmec aparte. }n fiecare an a[tept cu

ner=bdare prim=vara pentru a-i admira fluorescen\a aurie [i, ]n special, toamna — c]nd fructele sale pur-purii, delicioase [i aromate s]nt gata de cules.

Ai putea s= le recuno[ti dac= le-ai ]nt]lni ]n calea ta? Amintesc ni[te bobi\e alungite [i sub\iri, de cu-loare ro[ie sau galben= [i cu un delicat gust acri[or. S]nt delicioase la prima vedere [i te ispitesc s= ]n-tinzi m]na s= le gu[ti, de[i nu se culeg chiar at]t de u[or.

Din p=cate, ca [i ]n cazul altor fructe de p=dure, despre propriet=\ile coarnelor se cunoa[te foarte pu\in. nici n-ai putea b=nui ce putere terapeutic= se ascunde ]n aceste mici drupe dulci-acri[oare, da-torit= anume compozi\iei lor bogate, care le deter-min= calit=\ile. Coarnele s]nt mai ]nt]i o surs= de ap= (p]n= la 80 %), zaharuri, pectine, s=ruri mine-rale (]n special calciu [i potasiu), vitamine, caroten, celuloz= [i glucide. }n copil=rie, bunica ne f=cea din coarnele adunate din p=dure leac pentru cre[terea poftei de m]ncare. Mai t]rziu aveam s= aflu c= efec-tul se datora concentra\iei mari de vitamina C (acid ascorbic) prezent= ]n miezul acestora.

A[a cum spuneam, coarnele au neb=nuite calit=\i terapeutice. }nt]i de toate, manifest= o ac\iune dez-infectant= [i cicatrizant=. Av]nd propriet=\i hemo-statice, coarnele s]nt un remediu pentru problemele intestinale, colici, crampe, anemii [i boli de ficat. Combat st=rile febrile cauzate de grip= [i de r=ceal= [i s]nt eficiente ]n hemoragiile nazale.

S]nt u[or astrigente [i pentru a nu-\i l=sa ”gura pung=”, con-sum=-le cu miere sau cu alt ]ndul-citor. Din cauza acidi-t=\ii sporite, pe care mul\i nu o tolerea-z=, coarnele uscate la soa-re sau ]n cuptor pot fi ad=ugate ]n ceai. Clasic, din coarne se prepar= dulce\uri, siropuri, jeleuri, compoturi, lichioruri. iar re\etele moderne recomand= coarnele [i sucul aces-tora ]n calitate de condiment ]n preparatele din carne. Sucul ob\inut din coarne, de asemenea, este foarte gustos [i s=n=tos, mai ales dac= este ameste-cat cu alte fructe (mere, struguri, prune).

Rubrici sus\inute de Valeria PRODAN

Z ilele trecute am vizitat cabinetul stomatologic pentru un consult. }n timp ce a[teptam s= intru,

am tras cu ochiul peste masa cu bro[uri informative din coridor. R=sfoind una dintre acestea, mi-a atras aten\ia un termen medical pe care nu-l mai auzisem p]n= atunci — gingivita.

Gingivita constituie una dintre cele mai frecvente probleme dentare. Aceasta presupune o inflama\ie a gingiilor, cauzat=, ]n mare parte, de igiena necorespunz=toare a din\ilor. De la caz la caz, gingi-vita apare [i din alte motive, cum ar fi periajul dur al din\ilor, cariile netratate sau o alimenta\ie nes=-n=toas=. Alteori, de vin= s]nt alimentele tari, care traumatizeaz= gingiile sau unele obiecte ascu\ite, ca furculi\a sau scobitorile.

Gingivita poate fi diagnosticat= ]n cadrul unui consult stomatologic chiar de la primele ei semne. Culoarea gingiei devine roz-intens sau ro[ie, aceas-ta s]ngereaz= ade-sea, devine lu-cioas= [i moale. Evident, am in-sistat [i eu asu-pra acestui con-sult [i, pentru a evita apari\ia acestei afec\iuni orale, am primit de la medic c]te-va recomand=ri, cum ar fi respectarea controalelor stomatologice o dat= la 6 luni, igiena zilnic= (din\ii trebuie sp=la\i de 2 ori pe zi, prin schimbarea periu- \ei ]n fiecare lun=), folosirea a\ei dentare [i a pastei pentru din\i sensibili pe baz= de extracte de plante (salvie, ment=, busuioc, mu[e\el). Periajul gre[it ar putea afecta gingiile, acestea fiind foarte fine. iat= de ce pentru cur=\area din\ilor se fac mi[c=ri circu-lare, u[oare. Este binevenit un aport suficient de vita-mina C (fructele [i legumele proaspete), precum [i de calciu. De asemenea, se vor evita alimentele fierbin\i sau foarte reci, b=uturile carbogazoase [i dulciurile ]n cantit=\i mari.

Gingivita trebuie tratat= la timp, ]n caz contrar poate evolua ]n paradentoz=, deci [i la pierderea treptat= a din\ilor. Pentru a stopa inflamarea [i s]n-gerarea gingiilor, se pot folosi cu ]ncredere remedii naturale, oric]nd la ]ndem]n=. Se indic= gargarele cu bicarbonat sau ap= s=rat=, cu infuzie de mu[e\el, cu suc de l=m]ie [i cu miere. Sau se maseaz= zona afec-tat= a gingiilor cu o felie de l=m]ie proasp=t=. Aceas-ta este un bun hemostatic [i asigur= oprirea s]n-ger=rilor. Un tratament naturist este cel cu tinctur= de g=lbenele, aplicat= pe gingiile afectate. {i masajul u[or al gingiilor este benefic. Acesta ]mbun=t=\e[te circula\ia sanguin= [i gr=be[te procesul de vinde-care.

SEZONUL COARNELOR


abc-ul Af ro di teisimbolistica accesoriilor

UN ACCESORIU SOFISTICATF ata cu turban sau Fat= cu cercel

de perl= este una din capodope-rele pictorului Jan Vermeer van Delft. Aceast= pictur= mai este cunoscut= [i ca ”Mona Lisa nordului” sau ”Mona Lisa olandez=”, ]ns= accentul e mai mult pus pe cercelul de perl=, dec]t pe turban. }n acea perioad= (sec. XVII) el era rareori ]nt]lnit [i purtat. }ns=, ]n timp, creatorii de mod=, inspira\i de divele de la Hollywood, dar [i de ne-cesitatea de a crea un obiect vesti-mentar care s= le protejeze femeilor podoaba capilar=, au reinventat tur-banul [i au ob\inut un accesoriu ine-dit. Turbanul ][i are originea ]n istoria popoarelor orientale, care ]l foloseau pentru a-[i proteja capul de razele arz=toare ale soarelui [i de nisip. A fost purtat de fe-mei ]nc= din secolul al XVII-lea at]t din ra- \iuni practice, pentru a le fixa p=rul sau a le proteja de razele soarelui, c]t [i din alte motive: religioase, sociale [i estetice. Culori-le s]nt variate [i fiecare simbolizeaz= ceva: rozul, de exemplu, simboliza rena[terea prim=v=ratic=, fiind folosit la ceremoniile de nunt= din india, iar cel negru cu v]rful alb – descenden\a din rangul lui Mohamed [i educa\ia aleas=. Cu timpul, turbanul a devenit un element fashion ]n vestul Europei, ]n special, ]n Marea Britanie [i ]n Fran\a. Cel mai ]n vog= a fost la ]nce-putul secolului al XX-lea, fiind purtat de femeile din ]nalta societate. Coco Chanel se num=ra printre femeile care ][i eviden\iau outfitul, opt]nd pentru un turban. Astfel, ]n anii ’50, magazinul acesteia de pe Rue Cam-bon era un loc de pelerinaj pentru cele mai elegante femei din Europa. Multe dintre ele optau pentru acest accesoriu sofisticat, ]ns= de culoare neagr=. Prin anii ’70 forma turbanelor a fost reinventat=, creatorii de mod= croind unele turbane sub\iri, aseme-nea unor batiste. Actri\a Ali Mac Graw era adepta acestui trend [i, deseori, ][i completa \inutele elegante, de sear=, cu un turban. Elizabeth Taylor a purtat la nunt= un turban ornat cu diamante de 3 milioane de dolari. Turbanul actri\ei americane, crea\ie a designerului Keith Holman, are ca pies= central= un diamant de 30 de

carate, ]n valoare de trei milioane de dolari, alte dou= diamante galbene de 40 de carate [i o diadem= din pla-tin=. Designerul a declarat c= pentru confec\ionarea acestui turban unicat a fost nevoie s= colaboreze cu 12 arti[ti.

}n lumea occidental= acest acce-soriu este reinventat [i purtat cu tot mai mult= ]ndr=zneal=, pe c]nd ]n cea oriental=, el ][i pierde din popularita-te. De aceea, conduc=torii care fac parte din cultul indian Sikh au pus la punct un plan prin care vor s= se asi-gure c= tradi\iile nu vor fi uitate. iar primul pe list= este turbanul. obiceiul de a purta turbanul, care reprezint= un semn al credin\ei, dateaz= de pes-te 300 de ani. Cu toate acestea, purta-rea acestuia nu este obligatorie. Mul\i dintre tineri se simt jena\i c]nd trebuie s= poarte un turban, a afirmat [eful co-munit=\ii. B=tr]nii se tem c= arta leg=rii turbanului va fi uitat= ]n timp, dac= nu va fi promovat= printre tineri.

Dac= ]n unele zone de pe glob (orientul Mijlociu sau nordul Africii) turbanul este purtat zi de zi, av]nd co-nota\ii spirituale sau etnice, ]n occi-dent, este un simplu accesoriu pe care doamnele ]l poart= ca o manifestare a cochet=riei. }n prima parte a secolu-lui trecut, designerul francez Paul Poiret a reu[it s= schimbe preferin\ele feme-

ilor de la p=l=rie la turban. }n timp, tur-banul a fost adop-tat de actri\ele de cinema de la Holly-wood, iar mai t]r-ziu, ]n anii 1970, Yves Saint Laurent l-a readus ]n aten- \ie, ]ntr-o manier= elegant= [i sofisticat=. Turbanele

pot fi uni, ]n culori \ip=toare, pot fi de-corate cu motive populare ar=be[ti sau indiene, ori le po\i reg=si ]n de-gradeuri [i jocuri de nuan\e. S]nt o noutate care ne face s= ne rein-terpret=m garderoba [i s= lu=m ]n considerare influen\ele orientale. Tur-banul poate da un plus de extrava-gan\= [i exotism unei \inute casual-elegante.

Astfel, turbanul [i-a pierdut din la-tura func\ional= ]n favoarea calit=\ilor sale estetice [i a devenit o pies= pe care amatoarele modei o folosesc pen-tru a-[i pune ]n valoare personalitatea.

ASCULT+ T+CEREA

C hiar dac= vacan\a s-a sf]r[it cu pu\in timp ]n urm=, oboseala ][i

spune cuv]ntul. Dup= un program mai lejer, acum e cam complicat s= faci fa\=. P]n= [i cele 45 de minute, c]t dureaz= o lec\ie, ]\i par o ve[ni-cie.

oboseala te afecteaz= nu numai ]n plan psihologic, dar [i ]n cel fizic: ai cearc=ne, ]\i cade sau \i se rupe p=rul, iar aspectul pielii este ne-s=n=tos. Afrodita ]\i sugereaz= s= scapi de aceste mici probleme cu ajutorul medita\iei. C]teva clipe de medita\ie ]\i asigur= o stare de bine la sf]r[itul unei zile agitate.

instaleaz=-te confortabil ]n foto-liu sau pe o banc= ]n parc [i ]nchi-de ochii. Respir= profund [i ]ncearc= s= te g]nde[ti c= e[ti eroina princi-pal= ]n filmul t=u preferat. Este foarte important ca ]n acest timp s= la[i orice g]nd, pur [i simplu, s=-\i treac= prin cap, s= nu-l analizezi, dac= este bun sau r=u.

Respir=, respir= ad]nc. }ndreap-t=-\i toat= aten\ia asupra respira- \iei. }ncearc= s= sim\i cum aerul intr= [i iese din pl=m]ni. nu-\i ima-gina nimic, doar inspir= [i expir= lung. nu te g]ndi la nimic [i ]n-cearc=, dac= ]n aceste momente te cople[esc anumite g]nduri, s= nu te la[i influen\at= de ele. Pur [i simplu, ]mpiedic= g]ndurile s= se concentreze pe o problem= anu-me.

Las= imagina\ia s= zboare sus, spre ]naltul cerului. Acolo unde ]\i po\i imagina numai lucruri frumoa-se: un peisaj de la malul m=rii sau un lac de munte sau c= e[ti la [coal= [i ai o zi excelent=. Con-centreaz=-te asupra unei imagini lini[titoare, astfel, ]\i vei induce o stare de bine, care te va relaxa psi-hic, iar tu vei fi mai optimist= [i mai lini[tit=.

Relaxeaz=-\i mu[chii, este un exerci\iu foarte simplu, pe care-l po\i practica [i la [coal= ]n timpul pauzelor. Timp de zece minute, ]n-chizi ochii [i ]ncepi s=-\i ]ncordezi mu[hii, mai ales cei de la m]ini [i de la picioare. }n tot acest r=stimp, este foarte important s= respiri ad]nc.

”nu po\i pricepe ce ]nseamn= medita\ia, dac= nu e[ti obi[nuit s= ascul\i t=cerea”, spunea Emil Cioran. A[a c=, ]nv=\a\i s= asculta\i t=ce-rea.

Rubric= sus\inut= de Elena LEAH


ASTON MARTIN

ieri [i azi

OCTOMBRIE} n timp ce scriu aceste r]nduri,

c]\iva entuzia[ti, ]ntr-o hal= din-tr-o \ar=, asambleaz= primul auto-mobil. Unul sportiv sau de teren,

simplu sau supercar – nu contea-z=. E primul! {i, dup= even-tualul suc-

ces, vor visa la o afacere mare, de durat=. ni-meni ]ns= nu [tie ce soart= va avea proiectul peste 10-20 de ani. Mai cu seam= peste o sut= de ani!? Exist= ]ns= companii, ]n care aceste emo\ii au erupt mai bine de o sut= de ani

]n urm=. Pe ]ntregul ma-pamond nu s]nt numeroa-se. {i nu toate ne mai bu-cur= [i azi cu adev=rate pove[ti pe ro\i. Una dintre cele ce au trecut testele timpului [i au rezistat in-temperiilor, crizelor, pro-voc=rilor, e faimoasa com-panie britanic= ASTon MARTin. Fondat= ]n 1913 de c=tre doi amici ]m-p=timi\i de curse, mecani-cul Robert Bamford [i pi-lotul Lionel Martin cu denumirea ”Bamford & Martin”, vindea auto-mobile Singer [i oferea asisten\= tehnic=. Deja ]n 1914 au purces la construirea propriilor automobile, ini\ial de curse. Cu unul dintre ele Martin a ]nvins o curs= important= l]ng= colina Aston Klinton, de unde [i pro-vine denumirea ulterioar= Aston Martin. Din grave motive financiare, din firm=, ]n 1920, pleac= Bamford, iar ]n 1925 – [i Martin. o adev=rat= rena[tere survine ]n 1947, dup= r=zboi, c]nd compania trece ]n po-sesia fabricantului de succes David

Brown. Din 1950 apar primele auto-mobile, ce poart= [i sigla DB – ]n numele proprietarului. Aceste mo-dele au f=cut istorie prin presta\iile estetice, tehnice, sportive. Unul din-tre ele – DB5-a devenit automobilul legendarului ”Agent 007”– James Bond. Toate automobilele Aston Martin erau asamblate manual (de altfel, ]n prezent e aceea[i situa\ie), cu o calitate excep\ional=. Cu o fini-sare luxoas=, foarte scumpe, ele erau destinate persoanelor bogate. {i azi Aston Martin are drept \int= o p=tur= foarte limitat= a societ=\ii.

}n ultimele decenii Aston Martin a produs modelele de r=sunet, cu motoriz=ri de top (de ex., un V12, de

6 l, 450 c. p pentru supercarul DB9), splendide, confortabile [i rapide – Lagonda, Virage, Van-tage, Rapide, Zagato [.a. iar Aston Martin one-77 (din 2009) este o elegant= capodoper= tehnologic=. Motorul V12 de 7,3 l, cu cei 700 c. p. ]l ”arunc=” la 100 km/or= ]n doar 3,5 se-cunde, viteza maxim= fiind de peste 350 km/or=! }n ajun de aniversarea centenar=, Aston Martin a realizat o nou= edi\ie a modelului Vanquish (V12, 5,9 l, 573 c. p.), pe care ultraspec-

taculos l-a prezentat pe heliportul de pe hotelul Burj Dubai la 15 ianu-arie 2013, transport]ndu-l la ]n=l- \ime cu un elicopter.

nu pot fi trecute cu vederea ]nc= dou= surprize aniversare – un Aston Martin CC100 Speedster, cu aspec-tul unui sportcar retro, cu 2 locuri [i un Aston Martin Sport Car Limited Edition, ]n num=r de 8 exemplare, a c]te 10 milioane de dolari fiecare!

Cu ce ne va surprinde compania ]n urm=torul centenar? Vom tr=i [i vom vedea.

Iurie SCUTARU

300 de ani de la na[terea lui Denis DiDERoT, filosof, prozator, dramaturg [i critic literar de art=, o figur= com-plex= a iluminismului francez (5 oct. 1713 – 31 iul. 1784).

85 de ani de la na[terea lui Boris MoViL+, redactor de carte [i film, pu-blicist, scenarist [i traduc=tor (6 oct. 1928).

95 de ani de la apari\ia la Chi[in=u a publica\iei Basarabia, cotidian poli-tic independent (7 oct. 1918 – 2 iul. 1919 [i 1924).

130 de ani de la na[terea lui otto Heinrich WARBURG, medic, biochi-mist, profesor universitar german, la-ureat al Premiului nobel pentru fizio-logie [i medicin= (8 oct. 1883 – 1 aug. 1970).

60 de ani de la na[terea compozito-rului [i profesorului Anatol CHiRiAC (9 oct. 1953).

70 de ani de la stingerea din via\= a lui Pieter ZEEMAn, fizician, inven-tator [i profesor universitar olandez, laureat al Premiului nobel pentru fi-zic= (25 mai 1865 – 9 oct. 1943).

200 de ani de la na[terea lui Giuse-ppe VERDi, compozitor italian, cel mai de seam= reprezentant al operei italiene din a doua jum=tate a sec. al XIX-lea (10 oct. 1813 – 27 ian. 1901).

65 de ani de la na[terea interpre-tei de muzic= u[oar= Lidia BoTEZA-TU (12 oct. 1948).

160 de ani de la na[terea lui Cipri-an PoRUMBESCU, violonist, compo-zitor [i dirijor rom`n (14 oct. 1853 – 6 iun. 1883).

120 de ani de la na[terea lui CA-RoL al ii-lea, Rege al Rom`niei (8 iun. 1930 - 6 sept. 1940), fiul regelui Ferdinand al Rom`niei [i al Reginei Maria (15 oct. 1893 – 4 apr. 1953).

125 de ani de la na[terea sculpto- rului [i profesorului Alexandru PL+M+- DEAL+ (19 oct. 1888 – 15 apr. 1940).

65 de ani de la na[terea regizorului [i scenaristului Valeriu JEREGHi (19 oct. 1948).

65 de ani de la na[terea lui Andrei VARTiC, specialist ]n fizic= [i spectro-scopie, actor [i regizor de teatru [i film, publicist, filosof al culturii, scrii-tor (21 oct. 1948 – 3 iun. 2009).

340 de ani de la na[terea lui Dimi-trie CAnTEMiR, c=rturar de forma\ie enciclopedic=, filosof, istoric, geo-graf, etnograf, folclorist, compozitor, Domn al Moldovei (26 oct. 1673 – 21 aug. 1723).

85 de ani de la na[terea lui Aure-liu BUSUioC, poet, prozator drama-turg, fost ofi\er al armatei rom`ne (26 oct. 1928 – 8 oct. 2012).

calendar


un de dai [i un de crap=

Rub ric= sus\inut= de Igor GRO SU

ORIZONTAL: 1. Pardoseal= de sc]nduri – |ine laptele la prins. 2. Referitori la esofag. 3. Mul\ime de insecte – Face g]sca – {uvi\= de p=r. 4. Elena Rotaru – Duce ap=. 5. Model – Marinar f=r= cap! 6. }nstr=inarea unui bun. 7. Duce greut=\i – neutre ... ]n sf]r[it! 8. Servesc la zbor – Usturoi. 9. {i-a pierdut vioiciunea mi[c=rilor – 3,14. 10. Succesiune.

VERTICAL: 1. Cur=\enie. 2. St]lpi ]n cas= – nu prea des. 3. Strat de murd=rie – o p=trime f=r= a treia! 4. Exprim= necaz – Se ]ntrebuin\eaz= la confec\ionarea ]nc=l\=mintei. 5. Mai au p]n= la cai – Pilit... ]n esen\=! 6. La fel – Umila mea persoan= – Subit! 7. Alina iordachi – Zim\at=. 8. Degaj=ri. 9. Manifestare de respect – Pei! 10. Buchii – A treia pe scar=.

Cuv]ntul expia\ie ]nseamn=:

1. A isp=[i o vin=;2. A expedia o scrisoare;3. A deceda.

dezlegarea

cuvintelor

]ncruci[ate

publicate

]n nr. 7, 2013

ORIZONTAL: 1. B=l=nu\. Pi. 2. Afon. Ra\ie. 3. Dizgra\ie. 4. Ax. Re. Auri. 5. Renova. ide. 6. or=. E. R. 7. novac. M=ri. 8. Miracole. 9. Macerare. 10. Stele. Aur=.

VERTICAL: 1. B=d=ran. Ms. 2. Afixe. om=t. 3. Loz. novice. 4. An-gro. Arel. 5. Revocare. 6. Ura. Ar. Ca. 7. Tata. Amora. 8. |iui. Aleu. 9. Pierdere. 10. ie. ieri. Za.

Cuv]ntul lipici ]nseamn= plant= lipicioas=; clei.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

fr=m]nt=ri de minte

trei variante – un r=spuns

trei variante – un r=spuns

fr=m]nt=ri de minte

C]nd omul st= ]n cas= f=r= cap?

Simplu de tot. F=r= s]mbete [i duminici, adic= lu]nd ]n conside-rare 5 zile ]n s=pt=m]n=, bunicul are 55 de ani. iar dac= ad=ug=m s]mbetele [i duminicile, adic= ]nc= dou= zile ]n s=pt=m]n=, reiese c= el are 77 de ani.

D ragi cititori,V-a\i ]ntros din vacan\= cu

frumoase impresii, mai boga\i spiritual [i, de ce nu, mai inge-nio[i – ceea ce e foarte important pentru rubrica noastr=. Sper=m c= proaspetele puteri vor face minuni ]n continuare [i nu ve\i fi mai pu\in activi dec]t Lucia BOT-NARCIUC din Ciuciulea, Glodeni (care nu ne-a trimis r=spunsurile la ultimele integrame, dar noi ]n- \elegem cauza – grijile absolvirii liceului); Ion COLESNIC din Chi[in=u; Elena IURCU din Br=viceni, Orhei; Lucia CHIRI|A din Ign=\ei, Rezina; Silvia MUNTEANU din Susleni, Orhei; Vasilisa CIOBANU din Pruteni, F=le[ti. V= amintim c= ]n ajunul Cr=ciunului vom face un bilan\ ]ncununat de cadouri tradi\io-nale. V= ur=m succes!

ochiul al treilea

DIN NUM+RUL URM+TOR:

Henri MATISSE (1869-1954): LA BLOUSE ROUMAINE

Pictor francez, unul dintre cei mai str=luci\i reprezentan\i ai artei secolului al XX-lea [i totodat= unul dintre principalii ini\iatori ai artei moderne. Mo[tenitor al impresionismului [i neoimpresionismului, Matisse d= impuls mi[c=rii fauviste, dar este, ]n acela[i timp, un pictor universal, la fel de dezinvolt ]n cultivarea artei africane, c]t [i ]n crea- \ia arti[tilor renascenti[ti sau cu operele contemporanilor s=i.

Lucr=ri: ATELiERUL Ro{U, BUCURiA DE A TR+i, DAnSUL, FEREASTRA, iCARUS, inTERioR MAi Ro{U, MADAME MATiSSE: MADRAS RoUGE, PoRTRET AL UnEi FEMEi TinERE, TREi SURoRi etc.

poezie: versuri de Daniela FLoREA [i Eugenia V+RAVU.

nimic altceva: de vorb= cu interpretul iurie SADoVniC oRHEiAnU.

Bilan\ul concursului foto.

calea spre olimp: o nou= edi\ie a concursurilor VEni, ViDi, ViCi,

SoL LUCET oMniBUS [i HiSToRiA EST MAGiSTRA ViTAE.

FON DA TOR:Mi niS TE RUL EDUCA|iEi

Fondat 1930Serie nou= 1990

Re dac tor-[ef:Va le rie Vo Lon TiR

iuliana {CHiRC+secretar responsabil

Leo BoR DEiAnUre dac tor de sec\ie

Elena LEAHre dac tor ar tis tic

Valentin GU|Ustilizator

Ana CEAP+co rec tor

Alina BoDRoVAcontabil-[ef

olesea CURMEiope ra tor

Sergiu FRUnZ+[ofer

Co man da 1611For ma tul 60x90 1/2Co li de ti par 5Tiraj — 4000 ex.

WE(in Ro ma ni an Lan gu age)Monthly ma ga zi ne forchil dren and teenagers

AD RE SA RE DAC|iEi:Re vis ta noi,str. Pu[kin nr. 22,MD 2012, Chi[in=uTe le fo ane:022 23 31 91; 022 23 37 25;022 23 36 45; 022 22 22 45Fax: 022 23 31 91E-mail: [email protected]/ Revistanoi noiwww.revistanoi.md

Ti pog ra fia EdituriiUniVERSUL

}nregistrat= la Camera }nregistr=rii de Stat pe 11.08.2008 cu nr. 1003600012713

V= ru g=m s= in di ca\i la sf]r [i tul tex te lor, pe ver soul de se ne lor [i fo to-g ra fii lor, pre nu me le, nu me le, v]rsta, cla sa ]n ca re ]n v=\a\i, ad re sa com-

ple t=, nu m= rul de te le fon.

ˇ

indice 31239.Post-restant 34239Pre\ul 13 lei

VINE FURTUNAFotografie: Alexandru DIMITROV

issn 1857-0798 - revistanoi.mdrevistanoi.md/sites/default/files/noi9 jurnal mic.pdf · dedicat lui...

Documents