ISSN 1857-0798

REVIST+ PENTRU COPII {I ADOLESCEN|I

ianuarie

1, 2 014OMULE|UL DE Z+PAD+ SUP+RAT

Victoria S}RBU, 16 ani{coala de arte M. Bie[u, {tefan Vod=

Tu [i euA[ vrea s= gust=mAcelea[i g]nduri}mpreun=.

pag.1-5

Le urm=ri avid= cum se ondulau ]n forme at]t de pure [i libere... C]t [i-ar fi dorit s= fie la fel, gra\ioas= [i rece, mister, pur [i simplu, ]nc]ntare...

pag. 22, 23

Numai copiii pot vorbi cu Dumnezeu de la egal la egal.

pag. 24

A[ vrea mult s= vin ]n Moldova

iarna. }n Portugalia nu este z=pad=, doar ]n regiunile muntoase.

pag. 32

NOI

antologie Noi

IARNA BATE FULGIICu m]na preg=tit= pe piesa de [ahiarna bate fulgii pe c]mpul de lupt=.De-ai putea, Doamne, ]n noul almanahS= faci b=t=lia c]t se poate de scurt=.

iarna se a[az= peste umeri greu,Se cufund= tabla cu piese ]n troian.R=mas alb, curat [i f=r= de vreun g]nd,Te felicit – acum ai mai sc=pat de-un an.

Vlad BADRAJAN, cl. a XII-aLiceul Academiei de {tiin\e a Republicii Moldova, Chi[in=u

DUP+ VISCOL

Fotografie: Valerie VOLONTIR

2014, ianuarie Noi

URM+RIND SPECTACOLUL VIE|II

capriciile muzei

N atalia POCIUMBAN, cl. a XII-a (Cobani, Glodeni). }n poezii, dar [i ]n eseul de propor\ii se ]ntrevede

o lejeritate deosebit= a expunerii, care, desigur, nu este ]n detrimentul mesajului. Felicit=ri!

Ionela BEJENARU (Bute[ti, Glodeni). Am ales Cea mai frumoas= zi din via\a mea.

Diana MUNTEANU, cl. a XII-a (Mingir, H]nce[ti). E fireasc= dedublarea despre care vorbe[ti. Fiecare dintre noi are omul interior, care urm=re[te specta-colul vie\ii [i sufer=, se entuziasmeaz=, se bucur= dincolo de aparen\ele traiectoriei noastre existen- \iale. Altfel, textele s]nt originale, beneficiaz= de un limbaj elevat [i surprind prin formul=ri inedite. Succes!

Vlad BADRAJAN, cl. a XII-a (Z=icani, R][cani). Din foliantul masiv am ales trei poezii, care ni se par mai bine ]nchegate, mai cursive. E de remarcat sta-rea poetic= [i elanul autoexprim=rii din toate textele. At]t doar c= pe alocuri ele s]nt afectate de u[oare st]n-g=cii, suspansuri [i treceri nejustificate. oricum, ate-lierul poetic pare a fi ]n plin= desf=[urare. A[tept=m noi lucr=ri.

Roman MARINCIUC, cl. a X-a (Chi[in=u). }n tipar, din prima.

Marinela LUPU{OR, cl. a VII-a (Cobani, Glodeni). Propunem cititorilor poemul Noi doi, cu excep\ia fi-nalului, care oarecum ]l banalizeaz=. Hramul satului e o p]nz= epic= [i necesit= mai mult= concentrare, mai mult spirit de observa\ie [i o mai mare capaci-tate de convertire a faptului de via\= ]n metafor=, stare [i substan\= poetic=.

Ecaterina DUBNIUC (D=rc=u\i, Soroca). Rezist= poezia Mamei. Ea \ine mai mult de fr=m]nt=rile inte-

rioare ale eroului liric. Subiectele sociale s]nt doar abia schi\ate [i nu conving.

Lucia COR|AC, cl. a XI-a (Nisporeni). Vii spec-taculos, cu un limbaj bine pus la punct, verv= [i fi-nalitate. Unele pasaje impresioneaz=. Bun=oar=: ”Trecutul are parfum de cuvinte...”. }ns= aripile po-eziilor s]nt legate de balast verbal, de implic=ri str=ine inutile, de o anumit= superficialitate.

Mihaela PATRA{CO (Ciripc=u, Flore[ti). Cel mai greu este s= scrii despre limb= [i despre patrie. Dup= memorabila formul= a lui N. St=nescu ”Limba rom`n= este Patria mea” nu e u[or s= abordezi su-biectul cu originalitate.

Diana BURINSCHI, cl. a VIII-a (Bilicenii Noi, S]n-gerei). Tema pierderii fratelui este prea dureroas= pentru a reu[i s-o tratezi adecvat, s= treci dincolo de simpla descriere a lucrurilor, spre sublimarea prin cuv]nt a suferin\ei [i a st=rilor interioare provocate de aceasta.

}ncerc=ri literare promi\=toare ne-au mai trimis: Aliona CECAN (C=priana, Str=[eni), Adriana DA{CHEVICI (Copceac, {tefan Vod=), Olga C}R-LIG, cl. a VI-a (Corjova, Criuleni), Irina ARCAN, cl. a VIII-a ({aptebani, R][cani), Silvia MUNTEANU, cl. a VII-a (Susleni, Orhei), Liliana HIOAR+, cl. a IX-a (Alexandru Ioan Cuza, Cahul), Cristina {TEFAN, cl. a VI-a [i Doina STRULEA (Criuleni).

Nu enumer=m autorii cu lucr=ri ocazionale sau modeste, totodat=, sf=tuindu-i s= insiste [i s= revin=.

V= dore[te inspira\ie [i succes

Leo BORDEIANU

1

IAR DRAGOSTEA...Acum nimic nu mai deslu[e[ti,Fum... suflarea se opre[te.Visezi [i ]ncepi a credeiluziilor aievea.E[ti ]ndr=gostit, wow!o iube[ti – te cred.De te iube[te nici nu ]ntreb.oare?! Ei bine, s=-\i spun un lucru:Sufletul nu umbl= cu am=geli,iar sim\irea – o reac\ie efervescent=.Amare sentimente efemere –Noaptea va trece [i nu vei da de ele.iar dragostea... Fii serios, dle,Dragoste nu-i. Adev=rat= durere !

Roman MARINCIUC, 15 aniLiceul Academiei de {tiin\e a Republicii Moldova,

Chi[in=u

NU-I CA ACAS+Aicinu este ca acas=,c=ci soarele – p=rinte al [oaptei [i al ]nvierii –][i mi[c= t]mpla-n temni\a uit=rii.

Aicinu este ca acas=,p]inea mamei de pe mas=nu este dec]t un nod ]ncununat cu spini.

Aicinu este ca acas=,te ]nconjoar= mul\i str=ini[i cele dou= bra\e ale tateilipsesc din timpul infantil.

Aici nu este ca acas=,p]n= [i copacul privit peste fereastr=este de fapt un umblet de str=in.

Natalia POCIUMBAN, cl. a XII-aCobani, Glodeni

Noi, ianuarie 20142

cap ri ci ile mu zei

CEA MAI FRUMOAS+ ZI DIN VIA|A MEA

LOC

UL

}NT}

LNIR

II

Vic

tor

CH

IHA

I, c

l. a

VII

-aC

oste

[ti,

R][

cani

Ziua c]nd m-am sim\it suflet –Cea mai frumoas= zi din via\a mea.E atunci c]nd mi-ai spus c= s]nt frumoas=,De[i [tiam am]ndoiC= arsurile de gradul treiNu vor r=m]ne doar o amintire,Vor fi mereu, prezentul ]n care tr=iescindiferent de timp{i vor sta (s]ngerat) ]ntre noi.

Ziua c]nd m-am sim\it sufletE ziua ]n carePentru nimic altcevaNu m-ai fi putut iubi.Nu r=mase nimic,Doar mirosul de carne ars={i sufletul meu,Zb=t]ndu-se ]n aort=,}ncerc]nd s= ias= pe gur=...Pe gura acoperit= de un s=rut.

Cea mai frumoas= zi din via\a mea?E ziua ]n care am ars ]n cenu[={i m-am n=scut din iubire...E ziua ]n care nu m-am sim\it femeie,Nu m-am sim\it om,Dar m-am sim\it suflet.

SIN

GU

R }

N N

OA

PTE

Lore

da

na R

O{

CO

VA

N, 1

5 a

niC

hi[i

n=u

Toamna e o mam= s=rac=,Ce-[i ]mpr=[tie copiii ]n hambarele oamenilor,Ca pisica din Balada celor cinci mot=na[i,iar pruncul ei,N=scut ]n lanul de gr]u,}i uit= numeleCa ]ntr-o pedeaps= a necredin\ei.

Toamna e o mam= ]n devenire,C=ci ]n fiecare anD= na[tere plozilor,Pe care nu are s=-i vad= niciodat=,Dar p=streaz= pe umeriP=catul Evei,Ca o femeie condamnat= la ve[nicie.

Toamna e o mam= b=tr]n=Care nu mai poate alerga dup= vise{i adoarme ]nainte de vreme,}n secunda pove[tilor.}[i sc]r\]ie pe la vetrele oamenilorBra\ele de vreascuri uscate [i rupteos cu os.

Toamna e o mam= bogat=,Care emigreaz= ]n \=rile calde{i-[i r=sfa\= copiii,}nlocuindu-[i cu sume mari{i cadouri,irecuperabilaPrezen\=.

Ionela BEJENARU, 18 aniCobani, Glodeni

IRECUPERABILA PREZEN|+

2014, ianuarie Noi 3

FA

TA

CU

{O

RIC

ELU

LC

eza

ra |

OPA

, cl a

V-a

Lice

ul P

rom

eteu

, Ch

i[in

=u

S}NT CUVINTES]nt cuvinte,Care rostiteDevin sentimente.De exemplu,Spun]nd DumnezeuSimt siguran\=Cuv]ntul Bun=tateD= c=ldur=,iar R=s=ritulinspir= Fericire.{i doar rostindEminescuLe simt pe toate – {i c=ldur=,{i siguran\=,{i fericire,{i...Via\=.

MAMEIVino acas=, mam=,C=-mi este foarte greu,F=r= de m]ng]iere,{i f=r= sfatul t=u.

E bine la bunicaNu pot s= spun c=-i r=u,Dar f=r= tine, mam=,}mi este foarte greu.

|i-a[ spune-at]tea, mam=,De-ai fi acum cu mine,i-a[ spune [i bunic=i,Dar tu-n\elegi mai bine.

Le ]n\eleg pe toate,C=ci tu, muncind din greu,Vrei s= m= vezi departe}n viitorul meu.

M= rog sear= de sear=La bunul DumnezeuCa s= te ocroteasc={i s= nu [tii de r=u.

Ecaterina DUBNIUC, cl. a IX-aD=rc=u\i, Soroca

GR+BI|I-V+ S+ FACE|I BINEGr=bi\i-v= s= face\i bineF=r= de-a fi r=spl=ti\i,Gr=bi\i-v= s= face-\i bineF=r= s= fi\i desp=gubi\i.Gr=bi\i-v= s= face\i bine De e noapte, De e zi, De e soare, De e lun= {i c]nd d]nsele n-or fi.Gr=bi\i-v= s= face\i bine De e pace, De-i r=zboi, De v= sim\i\i ca pe ace Sau s-a strigat c=tre voi.Gr=bi\i-v= s= face\i bine, La surori, P=rin\i [i fra\i, La bunei, Colegi {i semeni. Bine gr=bi\i s= le da\i.

Gr=bi\i-v= s= face\i bine,C=ci prin bine ve\i primiDe la cei din jur tot bineleCe-l da\i ]n fiecare zi.

Chiar de se-nt]mpl= c]teodat=Tot ce-ai f=cut s= nu se-ntoarc=,Nu GR+Bi a te schimba pe tine...GR+Bi|i-v= s= face\i bine!Anii trec, timpul se scurge}n p=m]nt to\i ne vom duceTo\i: {i-acei ce \in la tine...Gr=bi\i-v= s= face\i bine.

Vlad BADRAJAN, cl. a XII-aLiceul Academiei de {tiin\e a Republicii Moldova, Chi[in=u

A[ vrea s= ne na[tem}nc= o dat=}mpreun=.Eu [i tuA[ vrea s= fim mereuAl=turi.

Tu [i euA[ vrea s= gust=mAcelea[i g]nduri}mpreun=.

A[ vreaCa, la durere,S=-mi pun frunteaPe um=rul t=u {i s= tac.

A[ vrea, C]nd e[ti trist,S= m= la[i s= te m]ng]iCu privireaDin sufletul meu{i s= taci.

Marinela LUPU{OR, cl. a VII-aCobani, Glodeni

NOI DOI...

4 Noi, ianuarie 2014

cap ri cii le mu zei

DA

NS

ATO

AR

ELE

Nic

oli B

+X

+N

EA

N, 1

0 a

ni{

coa

la d

e A

rte,

C=

l=ra

[i

C}TEVA AFIRMA|IICINE-S EU?1. Fericirea nu e nic=ieri statornic=.2. Nici un paradis nu e mai frumos ca acela pe

care [i-l zugr=ve[te omul singur.3. Fericirea e cl=dit= de ]nchipuirea fiec=ruia [i

fiecare [i-o potrive[te ca pe-o hain=.4. Necunoscutul e singurul ]ndemn trainic ]n lume,

fiindc= ]ntr-]nsul se ascund toate tainele ce dau pre\ vie\ii.

5. Raiul unuia poate fi iadul altuia.6. Numai cei care nu au visuri s]nt cei mai mul-

\umi\i, c=ci numai ei [tiu s= stoarc= din pl=cerile vie\ii.

7. Dragostea – soi de sclavie consim\it=.8. Lumea, a[a cum o vedem, nu exist= dec]t ]n

creierul nostru, cu o alt= lume ea e incompatibil=.9. G]ndirea este un cutremur al nervilor, de aceea,

multora le este fric= s=-l experimenteze.10. Tot ce e posibil va fi.11. Dac= n-ar fi necunoscutul, via\a omului n-ar

avea nici un farmec.

Diana MUNTEANU, cl. a XII-aMingir, H]nce[ti

S ]nt o persoan= ce nu-[i g=se[te lini[tea.Sau, poate, nici nu am avut-o? Atunci ]n zadar o

mai caut prin romane, prin persoane, prin vorbe, fapte, cum pot s= o g=sesc, dac= nu-s eu proprietatea ei? Sau poate lini[tea mea e interesat= de nelini[tea ta, de aceea, o pierd [i n-o mai g=sesc? Ce tr=iesc eu... ce beau, ce m=n]nc, ce respir... nelini[te, la ce sper, dac= nu am nici speran\e. Unde-s ele, s]nt pier-dute, asemenea lini[tii, au plecat odat= cu plecarea ta.

— Tu! Cine e[ti?— Cine s]nt? S]nt tu, subcon[tientul t=u, cel ce-\i

spulber= speran\ele, zilele, iubirile, via\a...— De ce, de ce m= ]ngropi?— Eu, eu nu te ]ngrop, din contra, eu vreau s= te

]nal\i, s= deschizi ochii, s= ridici capul, s= prive[ti ]n jur [i s= te bucuri.

— S= m= bucur? Cum po\i s= te bucuri dac= nu ai motive, d=-mi tu, subcon[tiente, unul.

— C= exi[ti, c= nu cedezi [i c= te vei schimba. Vei pune miere creierului t=u [i se va ]ndulci, vei pune ap= g]ndurilor tale, uscate s]nt, vei z]mbi [i, ]n final, lumea va fi interesat= de z]mbetul t=u. Tu nu e[ti pierdut, tu e[ti salvat, tu ai demonstrat c= po\i s= lup\i, tu ai demonstrat c= po\i s= iube[ti, s= ier\i. A[a c= s= nu pl]ngi dac= a apus soarele, lacrimile tale te vor ]mpiedica s= vezi stelele.

Totul a ]nceput de la iubire. Doar ea, preasl=vita iubire, te-a schimbat, de la ea ai ]nceput [i cu ea vei termina, a[a c=: iUBE{TE!!!

52014, ianuarie Noi

sarea g]ndirii

{OAPTE DE NUC

C artea este ca nuca, ]i spargi coaja ca s=-i sim\i gustul.

Savin POPESCU

o nuc= nu sun= singur= ]n sac.

De Cr=ciun se vede dac=-i bun= nuca.

Zv]rle nucile–n pod cu furca.proverbe rom`ne[ti

}ntr-o pies= de teatru bun= fiecare discurs ar trebui s= fie la fel de aromat ca o nuc= sau un m=r.

John Millington SYNGE

Ca ]ntr-o coaj= de nuc=/ st=m ]nchi[i ]n case [i-n noi...

Ion DUMBRAV+

A o nimeri ca nuca-n perete. proverb italian

Cine vrea s= m=n]nce miezul din nuc=, sparge nuca.

PLAUTUS

Nu po\i sparge cu o piatr= dou= nuci deodat=.

proverb armenesc

Dumnezeu ne d= nucile, dar nu le [i sparge pentru noi.

Anonim

}ntr-o nuc= a[ vrea s=-ntomnez...

Ana BLANDIANA

S=rmanul nuc, ]l durea c= r=m]ne, ]l durea c= m= duc...

St= un nuc – c]\i nuci de ai[tia se pierd a[a f=r= nici un rost!

Ion DRU|+

De-a fi badea ca [-un nucCrea\ie popular=

Zadarnic pl]nge v]ntul [i nucii pl]ng, b=tr]nii.

Octavian GOGA

MEMORIILE VECHILOR IUBIRIC ortina nu a c=zut, scena a r=mas ca mai ]nainte

[i doar inimile vii ce contemplau totul, ofereau licori pentru existen\=, culori pictate-n cele mai furtu-noase vise [i cele mai frumoase coliere ale fericirii au disp=rut, a disp=rut p]n= [i umbra lor. Acum nu po\i z=ri dec]t o cea\= intens= ce ad=poste[te un buchet de amintiri, petale ofilite ale unui trandafir r=t=cit (Ei nu-i pl=ceau trandafirii) pe care nu a [tiut s=-l pre-fac= ]n dorin\=, o clepsidr= ce mai avea doar un bob de speran\= [i dou= marionete str=ine.

Dou= marionete ce c]ndva purtau numele de El [i Ea.

Ce s-a ]nt]mplat?Unde a fost rupt firul ce ]nsufle\ea p]n= [i cuv]ntul

trist sau starea de spirit melancolic=.Sau poate c= nici nu a existat, poate c= a fost o

iluzie, un vis la care prea mult am visat, o ]n[el=ciune pe care singuri [i-au \esut-o.

R=m]i obi[nuit, r=m]i necunoscut ]n statutul t=u de nimeni, vine musafirul esen\ial... }n starea ta de ni-meni, tu devii gazd=. Am ]nceput s= cred ]n perfec- \iune, dar nu a fost dec]t o iluzie, care acum ]mi provoac= inten\ii de revolt=. La fiecare ]nceput a fost at]t de frumos, fiecare [oapt= contempla tandre\ea, fiecare atingere era ]nmiresmat= cu pasiune, ca mai apoi fiecare privire s= devin= pulbere de fulgi ce r=nesc [i las= urme, atingeri ce provoac= r=ni [i pen-tru toate astea, s-a pus c]ndva suflet. El [i Ea!

El a r=mas ]n tristul egoism al micilor r=m=[i\e de g]nduri...

Ea a ]nchis sentimentele pentru acel orgoliu nest=p]nit...

El care cite[te ]n to\i [i toate existen\a, ]n Ea nu a putut vedea nimic din ceea ce a dorit s= vad=.

{i totu[i dorin\a de a sta l]ng= Ea nu a disp=rut.A ]nv=\at s= iubeasc=, iar el nu a fost preg=tit pen-

tru o iubire care putea s= fac= orice, a continuat s= at]rne de nimicurile ce-i caracterizau via\a. Se \in la distan\=, vorbesc (parc= condamna\i), aga\= ultimele minute de telefon – t=cerii.

Ea repro[eaz=, el prime[te.Ea [i-a luat o masc= a indiferen\ei, el a preluat

aceea[i atitudine.Ea r=m]ne un mister ]n=bu[it de dor [i singur=tate,

el – un ecou.iubirea dintre el [i ea este o ploaie rece, melan-

colic= [i prea st]ngace pentru a mai purta numele de dragoste.

Acea dragoste de 20 de ani a ]mbr=cat un ve[m]nt dur necunoscut omenirii, dar presupus ca fiind o pa-siune trec=toare...

Natalia POCIUMBAN, cl. a XII-aCobani, Glodeni

Noi, ianuarie 2014

cu ta re r]nd mu[ c=

C itesc cu pl=cere revista Noi. }n ea g=sesc multe idei curioase

[i utile. Pentru prima dat= am fost abonat= anul trecut, [i cu mult= pl=cere mi-am perfectat un abo-nament [i pentru 2014. De c]te ori am pu\in timp liber sau am nevoie de o idee nou=, deschid numerele din colec\ia mea de reviste Noi [i, vai, pierd no\iunea timpului. M= impresioneaz= mult poezia tine-relor talente, dar [i rubricile pagi-

na muzelor, punctul de pornire, simbolistica accesoriilor... }mi do-ream s= particip la concursuri, dar nu-mi ajungea ]ndr=zneal=... acum m-am decis.

V= mul\umesc pentru o astfel de publica\ie! o recomand cu drag prietenilor [i colegilor.

Ecaterina CUCIUC, 15 aniVadul lui Isac, Cahul

NOSTALGIE

Fotografie: Doina COJOCARU, cl. a XII-a, Liceul I. Vatamanu,

Str=[eni

B+IATUL CU CHITARA

} n plin= iarn= m= ]nc=lzesc cu amintirile din var=. }mpreun=

cu al\i camarazi am fost la o tab=r= de odihn= pentru copii. Mi-a pl=cut, mi-am f=cut mul\i prieteni, am cu-noscut copii talenta\i. Cel mai mult m-a impresionat b=iatul cu chita-ra, c]nta foarte frumos. Discut]nd cu el, am aflat c= e un elev bun la [coal= [i pe l]ng= chitar= face [i ore de pian [i e pasionat de fot-bal.

Dumitri\a UNGUREANU, cl. a VIII-aVoinescu, H]nce[ti

S}NT O MINUNES ]nt o minune... poate sun= ciu-

dat, dar a[a este.Eu, tu, el, ea... to\i s]ntem ni[te

minuni, fiecare ]n felul s=u. }n lume nu mai exist= o fiin\= ca mine cu acelea[i tr=s=turi fizice [i morale.

P]n= [i gemenii se deosebesc prin caracter [i calit=\i.

Este foarte important pentru om con[tientizarea unicit=\ii lui.

Nicoleta NANI, cl. a VIII-aUlmu, Ialoveni

6

CU NOI PIERD NO|IUNEA TIMPULUI

PASIUNILE MELEE u s]nt curioas=? Mai degrab=

plin= de idei, pe care doresc s= le ]mp=rt=[esc cuiva. Cro[etatul [i tricotatul este un alt hobby al meu, am ]nceput s=-mi fac singur= tricouri.

Limba englez= este ca un mun-te plin de descoperiri [i peripe\ii pentru mine. M= str=duiesc mult s= nu comit gre[eli la scriere.

Sportul m= face mai fericit=. De ce? }mi place s= alerg diminea\a [i seara dup= ce ]nchid bobocii. Uneori m= plimb cu bicicleta, re-cent am reparat-o.

}ndeosebi ]mi place s= citesc. Am participat la concursul izvoare-le ]n\elepciunii, dedicat scriitorului francez Jules Verne, la care am luat o men\iune. Am citit Tom Swa-yer de Mark Twain, iar acum gust din oliver Twist de Charles Di- ckens. Sigur c= lectura ]mi place mult mai mult dec]t computerul.

Irina ODOBESCU,Cuiz=uca, Rezina

DEVORATOARE DE C+R|I

F iecare dintre noi trebuie s= ci-teasc= c]t mai multe c=r\i. }n

Cititul [i scrisul Nicolae Manoles-cu spunea: La ce s]nt bune c=r\ile? }mi vine s= r=spund la tot [i la ni-mic. Po\i tr=i foarte bine f=r= s= cite[ti. Milioane de oameni n-au deschis niciodat= o carte. A vrea s= le explic ce pierd e totuna cu a-i explica unui surd frumuse\ea mu-zicii lui Mozart. C]t m= prive[te pe mine, m= num=r printre cei care nu pot tr=i f=r= de carte. S]nt o ]m-p=timit= a lecturii. Am nevoie s= citesc a[a cum trebuie s= m=n]nc [i s= beau. Hrana pe care mi-o ofer= lectura e la fel de indispen-sabil= celei materiale. o zi f=r= de o carte e o zi pierdut=.

Lucia JALB+, cl. a VII-a R=zeni, Ialoveni

Cea mai ]nver[unat= lupt= este cu tine ]nsu\i. Te afli ]n ambele tabere.

VOLTAIRE

2014, ianuarie Noi 7

noi [i voi

1. Ce reprezint= pentru tine no\iunea de patri-otism?

2. Cum crezi, [i-a schim-bat ea sensul pentru genera\ia din care faci parte?

3. Ce crezi c= ar tre-bui s= fac= o persoan= patriot=? Te consideri patriot adev=rat?

4. Ce p=rere ai despre dictonul roman, formu-lat de Cicero: Ubi bene, ibi patria (Unde \i-e bine, acolo e patria)? 5. }n opinia ta patriotis-mul se educ=, se cultiv= sau te na[ti cu el?

6. La care discipline consideri c= se educ= spiritul patriotic?

7. Asi[ti la discu\ii ]n con-tradictoriu/dezbateri despre patriotism, auzi expresii mai dure?

8. Ce popor consideri c= are un spirit patriotic mai pronun\at? De ce?

9. Ce p=rere ai despre ini\iativa interpret=rii imnului na\ional ]nainte de ]nceperea orelor?

10. Cuno[ti vreo per-soan= pe care o po\i da drept exemplu de patriot?

11. Care erou din lite-ratura artistic= sau din filmele vizionate te-a impresionat prin spiritul s=u patriotic?

12. Comenteaz=: Patrio-tismul nu ]nseamn= ura ]mpotriva altor nea-muri, ci datorie c=tre nea-mul nostru; nu ]nseamn= preten\ia c= s]ntem cel mai vrednic popor din lume, ci ]ndemnul s= devenim un popor vred-nic. (M. Sadoveanu)

CHESTIO NAR

PROFESORILOR, CU DRAG...P rofesorii s]nt oameni deosebi\i, care ne trec prin via\= foarte discret. Totu[i,

impactul lor asupra dezvolt=rii noastre este unul major. Profesorul influen- \eaz= ]ntru eternitate; nici chiar el nu poate [ti unde se opre[te influen\a sa, afir-ma, pe bun= dreptate, Henry Brooks Adams. S]ntem tenta\i s= ne construim o ima-gine mental= despre profesorii no[tri. Astfel, pe unii ]i consider=m toleran\i, joviali, iar pe al\ii severi, ne]ndupleca\i. Care dintre ace[tia d=inuie ]n memoria noastr= peste ani [i pe care ]i consider=m mai buni decide ]ntr-un final destinul. Cert e c= profesorul mediocru vorbe[te. Profesorul bun explic=. Profesorul foarte bun de-monstreaz=. Profesorul eminent inspir=. (William Arthur Ward)

}n chestionarul din nr. 10, 2013 am ]ntrebat cititorii no[tri care este atitudinea lor fa\= de profesori [i iat= r=spunsurile.

A utorii celor mai i n t e r e s a n t e

r=spunsuri la ches tionar vor fi premia\i ]n decem-brie curent. Succes!

IUBIRE DE PATRIE

A utorii celor mai i n t e r e s a n t e

r=spunsuri la chestio-nar vor fi desemna\i [i premia\i ]n decembrie curent.

2. Un profesor ideal ar trebui s= aib= calit=- \ile unei mame, dar s= fie un pic mai sever.12. Dragii no[tri profesori, ne-a\i ajutat de-at]tea ori, v-au ap=rut fire c=runte corect]nd gre[elile noastre. Pentru munca enorm= pe care o depune\i zi de zi, pentru d=ruirea [i bun=tatea nem=rginit= v= mul\umim.

Sabina TCACIClocu[na, Ocni\a

1. Un profesor ideal trebuie s= fie nici prea sever, nici prea tolerant [i neap=rat s= g=seasc= limbaj comun cu orice elev.5. }n liceul nostru majoritatea profesorilor trateaz= elevii de la egal la egal, ]ns= noi ne-am dori ca to\i s= fie a[a, iar pentru aceasta le-am fi recunosc=tori.7. De ziua profesorului noi obi[nuim s=-i bucur=m pe to\i cu c]te un buchet de flori, deoarece florile simbolizeaz= respectul [i dragostea pentru ei.8. Maximele, aforismele [i parafrazele le auzim mai mult la orele de limba [i literatu-ra rom`n=, la educa\ia civic=, la educa\ia muzical= [i la istorie.9. Av]nd p=rin\i pleca\i peste hotare, noi apel=m la diriginta noastr= sau la psiholo-gul [colii, deoarece ei ne ]n\eleg [i ne dau pove\e potrivite.11. Profesorii contribuie la modelarea per-sonalit=\ii discipolilor, ]n primul r]nd, prin exemplul propriu. 12. Am vrea s= le adres=m urm=torul mesaj: pentru noi s]nte\i un izvor cu ap= cristalin=, de unde savur=m sfaturi [i pove\e, for\= [i inspira\ie, a\i ]nr=d=cinat ]n sufletele noas-tre tot ce \ine de frumos [i de decen\=, de aceea v= oferim ]n schimb stima [i iubirea pe care le merita\i din plin.

Ecaterina BALU|EL, Nina LISNIC, Ecaterina CIORBA, C=t=lina BRADU

Cruglic, Criuleni

1. Cred c= un profesor ideal vede sufletul elevului, nu e neap=rat ca acesta s= vor-beasc=.2. Prima ]nv=\=toare e primul drum deschis spre cuno[tin\e. Ea nu poate fi uitat= nici- c]nd, mi-a r=mas ]n memorie prin ]ncrede-rea [i ]n\elegerea total=.3. Mul\i spun c= profesorii s]nt severi, ]n rea-litate ei nu vor dec]t ca elevii s= devin= res-ponsabili [i s= ]n\eleag= anumite lucruri. Cea mai ]ng=duitoare profesoar= este diri-

ginta mea. Ea are cel mai frumos prenume – Mariana. 8. Profesoara mea de limba rom`n=, dese-ori, utilizeaz= maxime, aforisme, parafraze [i citate din mari personalit=\i. Ne spune c= face aceasta pentru ca mai t]rziu s= vorbim frumos, s= le putem utiliza ]n diferite domenii.

Silvia MUNTEANUSusleni, Orhei

12. Scumpii no[tri profesori, recunoa[tem c= nu am fost mereu cei mai buni [i mai ascult=tori copii, totu[i, dumneavoastr= ne-a\i ]n\eles [i ne-a\i tolerat. Pentru aceasta am vrea s= v= mul\umim [i s= v= spunem c= v= respect=m [i v= admir=m mult.

Georgeta NEGRUIgn=\ei, Rezina

1. Profesorii mei merit= tot respectul [i s]nt demni de laud=, deoarece s]nt one[ti, omeno[i [i ]n\elep\i. Unii ]mi plac mai mult, pentru c= manifest= mult interes pentru dez-voltarea noastr= armonioas=. Ace[tia m-au cucerit prin comportamentul irepro[abil [i atitudinea grijulie pe care le au fa\= de fie-care dintre noi.2. Prima ]nv=\=toare mi-a r=mas ]n memorie prin modul inedit de a ne preda lec\ia [i prin z]mbetul fermec=tor pe care ni-l d=ruia ]n fiecare diminea\=.

Livia MARIA{Clocu[na, Ocni\a

1. }mi plac mai mult unii profesori, pentru c= se comport= cu mine cald, dac=, s]nt trist=, m= ]ntreab= ce am pe suflet, astfel fiind [i adev=ra\i psihologi. Ei m-au cucerit [i prin vocabularul bogat, f=r= rusisme [i prin pri-virea bl]nd= care m= ]nso\e[te mereu.2. Eu cred c= un profesor ideal, ]n primul r]nd, trebuie s= fie credincios, pe locul doi a[ si-tua omenia, apoi cred c= ar trebui s= fie la curent cu tot ce e nou. 10. Desigur, profesorii ne recomand= c=r\i, filme... Multe dintre ele au devenit c=r\i de c=p=t]i pentru mine. Revista Noi, la fel, mi-a fost recomandat= de profesoara de limba rom`n=. Pentru aceasta ]i mul\umesc mult.11. Un profesor contribuie la formarea per-sonalit=\ii ]nv=\=ceilor lui prin tot ce face [i ce este.

Nicoleta NANIUlmu, Ialoveni

Noi, ianuarie 20148

poezie

É щ щ «» ç Ö ”””

DIALOG DE IARN+

Din ningerea asta extrag o pl=ce-re nebun= mai mult dec]t nin-gere, ninge ningerea [i ]n extremade mijloc din potopul alb al nin-gerii mai [i tun=

[i albul din ningere parc= tresare,pe-o miime de clip= se face mai alb,apoi scade[i ninge, [i ninge, [i cade,[i cade albul acesta necunten

[i-al=turi la doi pa[i marea r=su-fl= ]n tihn= [i-i at]ta odihn= ]nz=pezile caselor mele, ]nc]t surd cums]nt, aud cum ninge, la doi pa[i

marea r=sufl=, dar nu se vede de a-t]ta ninsoare [i-o aud cum dinlarguri se-mpingespre \=rmul acesta de plaj= [i merg,

[i m= cuprinde o vraj= ancestral=,ceva de dispersia luminii, de totem,merg pe pietri[ul ud [i m= tem s=nu se termine ninsoarea

la aceast= margine a existen\ei, ]nspa\iul acesta dintre mine [i mare,unde tot se termin= [i nimic nu se]ncepe, e-o dispari\ie-a timpuluipe care o sesizez, dar mai am ]nc=-a o pricepe ]n aceast= ciudat= om-niprezen\=: ninge, apocaliptic dealb ]ntre mine [i mare, la aceast=margine de existen\=

care se rede[teapt= ]n mine, morde pl=cere [i-n moartea asta m= simt bine,ba chiar mai mult, mai mult dec]t bine;

al\ii vor lumea s-o aib=, s= se simt= cu nimb,eu am pl=cerea smintit=-a ninsoriipe care pe nici o avere din lume n-o schimb.

NINGE LA O MARGINE A EXISTEN|EI OAMENI DE Z+PAD+

NINGE LA O MARGINE A EXISTEN|EI

Ninge sf]nt [i p=g]n,Numai ochii ne r=m]nDesp=r\irea s-o mai vad=C=, ]n rest, noi ne-am stins{i-am ajuns de-at]ta ninsNi[te oameni de z=pad=.

Ninge f=r= mil=, ninge [i ne doare,ninge cu f=r]me albe de pian,ninge cu triste\e [i cu felinareninge ca la moartea ]nc= unui an.

C]\i au fost de gard= – voie cer s= doarm=c]\i au fost cu somnul r=t=cesc pe str=zi,ne afl=m ]n lume ca ]n \evi de arm=c]nd sugrum= lupii fragedele pr=zi.

Ninge f=r= mil=, cu vinov=\ie,ca o inculpare, ca un martor mut,ninge cu o nunt=, ninge [i sf][ie,se f=r]mi\eaz= ultimul salut

vai de noi, femeie, ninge-a desp=r\ire,vom pleca departe, unde-avem de mers,ninge s= despart= ghea\= [i iubire,oarbe felinare cad din univers.

Ninge ca pe piatr= peste carnea noastr=,ninge ca pe munte, ninge ca pe mort,ninge incurabil, molim= albastr=,ninge pe vaporul scufundat ]n port.

Ninge peste buze, ninge peste pleoape,ninge peste ]ngeri, ninge peste v=i,ninge peste clopot, ninge peste ape,ninge incredibil peste ochii t=i.

Ninge ]n ne[tire, otova, aiurea,ninge ca-n porecle, ninge ca-n blestem,ninge ca un tr=snet, ninge ca p=durea,ninge s= se sting= vocea c]nd te chem.

Ninge ca-n Esenin [i-n poema rus=,ninge fantomatic [i bacovian,ninge c= s]nt rece, ninge c= e[ti dus=,ninge ca la moartea ultimului an.

Victor TELEUC+ Adrian P+UNESCU

2014, ianuarie Noi 9

NOAPTE DE IARN+

Ilu

stra

\ie:

Vio

leta

ZA

BU

LIC

+

Cad din cer m=rg=ritarePe ora[ul adormit...

Plopii, umbre solitare}n v=zduhul neclintit,Vis=tori ca amoreziiStau de veghe la fereastr=,{i pe marmura z=peziiCulc= umbra lor albastr=.

iarn=!... iarna trist=-mbrac=Stre[inile somnoroase,Pune val de promoroac=Peste pomi [i peste case.Scoate-o lume ca din basme}n lumini de felinare, –Umple noaptea de fantasmeNeclintite [i bizare,Din ogeacul de c=rbuneFace alb= colonad={i pe trunchiuri negre puneCapiteluri de z=pad=,iar prin crengile cochete

Flori de marmur= anin=, –o ghirland= de bucheteCare tremur=-n lumin=.Reci podoabe-n ramuri goalePlou= f=r= s= le scuturi,ici, risip= de petale,Colo, roi u[or de fluturi.

{i din v=lul de z=pad=,Ca o mut= ar=tareLeg=n]ndu-se pe strad=,Un drume\ ciudat r=sare...Vine cu popasuri multe,Face-n calea lui m=t=nii,C]teodat= st= s-asculteClopo\eii de la s=nii.Alteori uimit tresare,D= din m]ini [optind gr=bit –Parc= spune-o tain= mareUnui so\ ]nchipuit...Ca o umbr= din povesteSe strecoar=-ncet, [i iarSt= deodat= f=r= vesteR=zimat de-un felinar.

Fa\a lui se l=mure[te,–Pare-nduio[at acum...Vis=tor [i lung prive[teCasele de peste drum:Poarta mic=... pomi ]n floare...o fereastr= luminat=...Stre[ini albe de ninsoare...Toate-i par ca alt=dat=!{i p=reri de r=u trecuteCad pe inima-i trudit=,Ca un stol de p=s=ri mutePe-o gr=din= p=r=sit=:– “Bulg=ra[ de ghea\= rece,iarna vine, iarna trece{i n-am cu cine petrece...Bulg=ra[ topit ]n foc,Dac= n-am avut noroc!Dac= n-am avut noroc...”.

Glasul, ]necat, se curm=.omul, [ov=ind ]n strad=,Pleac= iar, l=s]nd ]n urm=Pete negre pe z=pad=.

NINGENinge, ce mai ninge!Floarea de mu[cat={ade-n drum mirat=,Gerul o atinge.

Ninge. Totul zboar=,Strada, cotitura.Treptele pe scar=Au pornit de-a dura.

Ninge. Spre p=m]ntBolta nesf]r[it=:Cu sumanul rupt,Bolta peticit=.

Cerul cobor],St= ca un nerod,Sus ]n capul sc=rii,Dobor]t din pod.

Abia fu Cr=ciunul,Anul nou s-arat=,La o dep=rtareNumai de o [chioap=.

Ninge. Flori de ghea\=Cu z=pada-n pas,Treci la fel tu, via\=,Ce ne-ai mai r=mas?

Poate c= [i anii Se succed gr=mad=Ca aceste vorbeScrise pe z=pad=...

Plantele-s mirate,Drumu-i buim=cit.omu-a-nc=run\it.Ninge peste toate.

George TOP}RCEANU

Boris PASTERNAC

10 Noi, ianuarie 2014

pa uz= de g]ndi re

CHINUL }NCEPUTULUI} nceputul ]ntotdeauna a fost greu. Greu este la gr=dini\=, greu la

[coal=, greu ]n noul cerc de prieteni... Aceast= senza\ie o are fie-care dintre noi. Ne lament=m, ]ncepem s= avem ]ndoieli [i team= c= nu vom reu[i, c= nu \ine de competen\a noastr=, c= nu s]ntem disponi-bili, numai s= sc=p=m de acest ]nceput dureros. Noi s]ntem cei care alegem: mergem mai departe sau renun\=m? Ce le pare cel mai dificil atunci c]nd ]ncep un lucru ne spun elevii claselor a VII-a [i a IX-a de la Gimnaziul din Duruitoarea Nou=, R][cani.

Tatiana BUJNI|A, cl. a VII-a: Teama c= nu voi reu[i s= fac ceva m= sperie ]ntotdeauana. E compli-cat s= controlez aceast= fric=. Dup= ce v=d c= totul a ie[it bine, ]mi dau seama c= orice lucru f=cut bine ne ajut= ]n via\=.

Irina GORBAT}I, cl. a IX-a: Cel mai greu ]mi pare s=-mi st=p]nesc emo\iile [i s= cer ajutor de la cineva. Nu-mi prea plac explica\iile necesa-re ]n asemenea cazuri. Nu e u[or s=-i explici unei persoane de ce ai nevoie acum de ajutor. Apoi, nu te pot ]n\elege corect.

M=d=lina CUCUTA, cl. a IX-a: orice lucru bun trebuie s= aib= la

baz= idei bine puse la punct. De aceea, c]nd mi se cere s= fac ceva, ]mi este oarecum dificil. Adun idei plauzibile, dar ]mi este team= c= p=rerea celor din jur nu va fi una bun= referitor la rezultatul muncii mele. Pentru mine conteaz= ce vor spune cei din jur despre lucrul meu.

Irina JURIE, cl. a IX-a: }ntotdeau-na m= ]ntreb: oare va pl=cea celorlal\i ceea ce fac? Mi-e fric=, de-oarece nu [tiu dac= acest lucru va fi unul serios [i reu[it.

M=d=lina CIUMAC, cl. a IX-a: }nceputul ]ntotdeauna e dificil [i ]n- so\it de temeri. Mi-e greu s= asimilez din prima un volum mare de infor-

ma\ie. Nu reu[esc s= clarific spon-tan ceea ce mi se cere. }ns= ]ncerc s= pun lucrurile cap la cap [i s= pur-ced la munc=.

Victoria PINTEA, cl. a IX-a: Greu ]mi vine atunci c]nd trebuie s= cer permisiunea p=rin\ilor pentru a face ceva. Trebuie s= dau explica\ii des-pre utilitatea lucrului ce trebuie f=cut.

Valentina STICI, cl. a VII-a: S]n-tem pu[i, deseori, ]n situa\ia s= lucr=m ]n echip=. Pentru mine, e complicat s=-i aleg pe cei mai buni [i s= formez o echip= unit=.

Pentru NOI – Olesea CURMEIDuruitoarea Nou=, R][cani

DAC+ CINEVA TE MINTE PRIMA DAT+...P utem spune, cu certitudine, fiecare dintre noi, m=car o dat= ]n

via\=, a min\it. Dar, culmea! Unii o fac de parc= a[a este firesc, f=r= mustr=ri de con[tiin\= sau ro[eli. Dup= cum se exprima un mare g]nditor rom`n, Iulian Andrei: Dac= nu putem spune adev=rul, m=car s= min\im frumos. Despre minciuna pe care o observ= la prietenii, la persoanele apropiate lor [i cum procedeaz= ]n cazul dat ne-au vorbit elevii claselor a VI-a [i a VIII-a de la Liceul Teoretic Igor Cre\u din G=v=noasa, Cahul.

Denis COCIMAR, 14 ani: Prima reac\ie a mea este c= m= sup=r, dup= aceasta deja fac tot posibilul ca s= le dau de ]n\eles c= foarte bine ]mi dau seama c= m-au min\it, uneori, le zic di-rect, ceea ce-i ru[ineaz= de tot.

Alina IVANOV: Desigur, iert per-soanele care m= mint, dar cum se zice, niciodat= nu intr=m ]n aceea[i ap= de dou= ori, ceea ce ]n cazul meu semni-fic= faptul c= alt= dat= ceea ce-mi spun ei nu mai cred, ]i \in la distan\=.

Natalia RUSANDU, 14 ani: Cel mai ur]t lucru este faptul c= atunci c]nd [tiu adev=rul, nu m= prea afecteaz=, dar ]n cazul ]n care nu-l cunosc, le dau cre-zare acestor persoane, ]nc= nu le pri-cep eu c]nd mint [i c]nd nu.

Dan HADJIOGLA, 13 ani: De fieca-re dat= c]nd se ]nt]mpl= lucrul acesta, un moment tac, deoarece [tiu adev=rul, probabilitatea e mare ]ns= ca dup= o perioad= s=-i spun totu[i ce [i cum, de-pinde de persoan=, de situa\ie [i de dispozi\ia mea. Nu ]ntotdeauna merit= s= acord=m importan\= mai mult= lu-crurilor dec]t aceea pe care o au.

Ina NAGORNEAC, 13 ani: Eu ]ntot-deauna am de ]nv=\at din tic=lo[iile altora, ]n felul acesta c]nd observ c]t de josnici par acei care m= mint, fac ]ntot-deauna invers, spun adev=rul, s]nt mai atent=, ]mi pierd ]ncrederea ]n ele.

Gheorghe COPO{CIUC, 15 ani: C]nd observ c= cineva m= minte ]i spun direct ]n fa\=, o fac a[a cu bun=-cre[tere, dar totu[i le zic [i nu mai vor-besc cu ele cum o f=ceam anterior.

Valeria RA{CENCO, 13 ani: Eu ]n cazuri similare cer explica\ii persoanei date [i procedez a[a ]nc]t s=-mi zic= p]-n= la urm= adev=rul. {tiu c= nu e bine s= fim r=zbun=tori, dar numai ]n felul acesta le dau [i lor o lec\ie, f=c]ndu-i s= se simt= cum m-am sim\it eu. A[a nu se poate!

Angela PONOMARENCO, 13 ani: Dac= s]nt min\it= de cineva dintre prie-teni, r=m]n sup=rat= [i chiar nu vor-besc cu ei, dar dac= este cineva dintre p=rin\i sau rude, le spun ]n fa\= ceea ce cred [i ce am observat [i le cer ex-plica\ii. Bine]n\eles, p]n= la urm= iert, c= doar este cre[tine[te s= iert=m apropia\ilor no[tri.

Virginiu ALEXANDROV, 14 ani: Nu reac\ionez [i nu cobor la nivelul acelei persoane, deoarece persoana dat= poate fi [i una care s= provoace multe alte conflicte dup= aceea. Eu [tiu una, c= oricum pata pe care o las= o sin-gur= minciun= nu poate fi [tears= de o sut= de vorbe adev=rate mai apoi.

Ana GR+MAD+, 14 ani: Nu ]ncerc s=-i cer explica\ii, ]mi schimb p=rerea despre acea persoan=. |in cont de faptul c= m-a min\it [i data viitoare s]nt mult mai atent= cu ea. S]nt totalmente de acord cu afirma\ia: Dac= cineva te minte prima dat=, e vina lui, iar dac= te-a min\it a doua oar=, e vina ta. Atunci c]nd te minte prima dat= ]l cuno[ti mai bine cine este, iar a doua oar= dac= ]i permi\i s= te mint=, te faci tu vinovat.

Biatricia PETROV, 14 ani: Evit dis-cu\iile cu acea persoan=. }n unele ca-zuri (atunci c]nd este vorba de o per-soan= mai apropiat=) ]ncerc s=-i explic de ce nu este bine ceea ce a f=cut [i ce consecin\e pot urma.

Pentru NOI – Ana CEAP+G=v=noasa, Cahul

2014, ianuarie Noi 11

DIN RESPECT PENTRU NATUR+

S ergiu VERDE{, cl. a VIII-a, Izbi[te: S]ntem cu to\ii dis-

pera\i de gunoaiele ce ne ]ncon-joar= [i ]ncerc=m s= facem c]te ceva ]n acest sens. Am plantat ]n curtea [colii trandafiri. E tare fru-mos! }n preajma s=rb=torilor mer-gem ]n grupuri s= facem ordine ]n sat. E p=cat c= r]pele ]n care se ju-cau pe timpuri p=rin\ii no[tri acu-ma s]nt pline de gunoi.

Veronica ZAHARIA, cl. a VIII-a, Izbi[te: Atunci c]nd d=ruim flori, le prefer=m pe cele din gr=din= sau de c]mp, legate frumos cu o pan-glic= [i evit=m trandafirii olandezi ]nveli\i ]n pelicul= colorat=.

Irina IENERENCO, cl. a VIII-a, Izbi[te: }n sat s]nt gospodari de tot felul, s]nt [i dintre cei care fac or-dine doar ]n curtea lor – dup= poart=, s= fac= al\ii. {i dac= fieca-

re dintre noi atunci c]nd m=n]nc= o ciocolat=, o ]nghe\at= nu va arunca ambalajul pe jos, ar fi mai curat.

Alina M+NT+LU|+, cl. a VIII-a, Izbi[te: Pungile s]nt oferite gratuit ]n magazine, la pia\=, oriunde. Ne sup=r=m dac= nu ni se pune

cump=r=tura ]n ele. Este o etichet= a respectului pentru cump=r=tor, dar nu [i pentru mediul ]n-conjur=tor. Prim=vara c]nd se tope[te z=pada, abia de se mai vede firul verde al ierbii de printre pungile de pe c]mpuri. Se joac= v]n-tul cu ele. Ar fi bine s= ne ducem la cump=r=turi cu pungi din stof= sau cu tr=istu\e.

Ana IACOB, cl. a VIII-a, Izbi[te: Num=rul ma[inilor este ]n cre[tere, ele polueaz= atmosfera, nu prea vrea lumea s= mearg= pe jos. Bici-cletele ar fi o solu\ie, [i pentru s=n=tate ar fi mai bine.

Gabriela VERDE{, cl. a VIII-a, Izbi[te: Zilnic s]ntem cu m]na pe manual. De aceea ar trebui s= fim mai grijuluii cu ele ca s= le poat= utiliza [i alte genera\ii. Am citit c= dintr-un singur copac pot fi ob\inu-

te circa 900 de c=r\i. Anual se v]nd milioane de c=r\i ]n lumea ]n-treag=. Asta ]nseamn= c= s]nt t=ia\i mii de copaci. {i dac= mai punem ]n calcul [i caietele, pe care le arunc=m, atunci c]nd lu=m o not= joas=, chiar dac= jum=tate din foi s]nt curate...

Grigore DOIA, cl. a VII-a, Oni\-cani: }ncerc s= p=strez luminile ]nchise pe c]t e posibil, s= utilizez c]t mai pu\in= energie, s= reciclez bateriile re]nc=rcabile.

Daniela COMPAN, cl. a VII-a, Oni\cani: S= nu rupem plantele care s]nt incluse ]n Cartea Ro[ie a Republicii Moldova. }n p=dure flo-rile au o via\= mai lung= dec]t acas= ]n vaza ta.

Ana IACUB, cl. a IX-a, Oni\-cani: Mul\i [tiu, dar pu\ini o fac. Toamna se las= frunzele la suprafa\a solului [i putrezesc. Nu trebuie s= le ardem. Folosim at]-tea ]ngr=[=minte chimice [i le ignor= pe cele naturale care ar fi mult mai bune.

Nicoleta MOROZ, cl. a IX-a, Oni\cani: Ne str=duim s= nu folo-sim ]n exces folii, mape. Tot ce e

creat pentru comodi-tatea omului e d=-un=tor pentru pla-net=.

Dumitru ZOLOT-CO, cl. a IX-a, Oni\-cani: Mul\i ador= s= mearg= la pic-nicuri, dar foarte pu\ini str]ng mize-ria pe care o las=.

Carolina IACOB, cl. a IX-a, Oni\cani: Detest hainele din blan= natural=. E p=cat c= animalele sufer= din cauza omului.

Ion CEBAN, cl. a IX-a, Oni\cani: S= folosim pentru foc biomas= [i mai pu- \ine lemne, se t=ie

at]\ia copaci pentru confortul nostru. Este nevoie s= plant=m ]ncontinuu al\i arbori.

Pentru NOI – Iuliana BUNUCriuleni

ZBOR DE FAZANFotografie: Valerie VOLONTIR

C ]teodat= oamenii au tendin\a de a se g]ndi numai la problemele de mediu mari cu care se confrunt= planeta – organismele modi-

ficate genetic, schimb=rile climatice, deforest=rile masive etc. igno-r]nd problemele de mediu mai mici, locale.

I-am ]ntrebat pe ni[te copii din localit=\ile Izbi[te [i Oni\cani, Cri-uleni, ce fac ei personal pentru protec\ia mediului.

Noi, ianuarie 201412

calea spre olimp

Rubric= sus\inut= de Mariana JITARI, profesoar= de limba [i literatura rom`n=

ETAPA a IV-aI. Rescrie corect enun\urile, argument]ndu-\i op-

\iunea: Furtuna vijelioas= era un contra-argument ]mpo-

triva plec=rii noastre, astfel ]nc]t consensul unanim a fost s= r=m]nem ]nc= o zi. }n timpul expedi\iei au trecut printr-o depresiune joas=, apoi au v=zut, ]n toat= m=re\ia lui glorioas=, un pisc de munte gola[. {i-a expus la vedere, pe un coridor de trecere, toat= garderoba de haine. Oaspe\ii au preferat la friptura de carne [i pu\in mujdei de usturoi, iar ca [i b=uturi lichide au pledat pentru ap= mineral=.

II. Determin= etimologia cuvintelor: cafea, cartu[, castravete, duminic=, gre[eal=, hulub, inel, mapa-mond, m=rg=ritar, xerox, preciz]nd etimonul fie-c=ruia;

III. Nume[te autorul operelor: Vizit=, Neamul {oim=re[tilor, S=rmanul Dionis, Cel mai iubit dintre p=m]nteni, P=durea sp]nzura\ilor, Enigma Otiliei, Patul lui Procust, Tinere\e f=r= de b=tr]ne\e, Tema pentru acas=, Frunze de dor.

Selecteaz= din lista propus= textele care au fost ecranizate, numind anul versiunii cinematografice.

IV. Mediteaz= asupra fragmentului propus:Sufletul meu... Iat= ceea ce m= tulbur=. Nu-l pot

aduce la lumin=. A[ vrea s=-l m=sor, s=-l c]nt=resc [i s=-l pre\uiesc ]n valori. A[ vrea s= [tiu dac= sufletul meu e sufletul unui adolescent melancolic sau ]nt=r]-tat.

Pentru c= s]nt zile c]nd voin\a mi-e sigur= [i min-tea limpede. Atunci lucrez cu s]rg, pl=nuiesc lecturi [i scriu mult.

{i iar= s]nt zile c]nd m= de[tept t]rziu [i m= ]ntorc ab=tut de la [coal= [i toate din jurul meu mi se par ve[tede [i inutile. S]nt zile pe care eu le ur=sc. (Mir-cea Eliade)

Pornind de la antitezele din fragment, reflecteaz= asupra urcu[urilor [i cobor][urilor din via\a unui ado-lescent, f=c]nd referin\= la experien\ele personale.

Volum – jum=tate de pagin=.A[tept=m r=spunsurile voastre timp de 20 de zile de

la apari\ia revistei.V= dorim inspira\ie [i angajare performant=!

R=spunsuri corecte la etapa Ii. S]nt corecte enun\urile: Am citit cu aten\ie fragmentul din opera literar=.

Am identificat ]n prima propozi\ie un numeral ordinal, apoi c]teva pronume nehot=r]te. Textul con\ine nume-roase complemente exprimate prin adverbe provenite din adjective.

Utilizarea corect= a paronimelor:Pronun\area literal= a cuvintelor este un bun exerci-

\iu pentru actori.Prepozi\ia este o parte auxiliar= de vorbire.Violen\a ]n societate este un subiect ordinar al [tiri-

lor.

Prenumele lui era R=zvan.Complimentele adecvate s]nt un instrument al poli-

te\ei.Succesul medicinei se m=soar= nu doar ]n bolile

tratate, dar [i ]n cele prevenite.

ii. Proverbele: Cine vorbe[te seam=n=, cine ascult= culege; Lim-

ba oase n-are, dar oase sf=r]m=; Limba oase n-are, dar unde-atinge doare; Lac de-ar fi, c= broa[te-s des-tule; Cui ]i este fric= de vr=bii s= nu semene m=lai; Capra care zbiar= o m=n]nc= lupul; Dec]t o s=pt=m]-n= vrabie mai bine o zi [oim; Dac= ar cre[te mintea pe toate drumurile, ar pa[te-o [i m=garii; Vizitiul prost bate calul bun; Plopul e destul de mare, dar pe d]nsul poame n-are; Dec]t un car de frumuse\e, mai bine un dram de minte.

iii. Strofele s]nt din poemul De parc= te ascult= Eminescu de Vasile Romanciuc:

Asemeni ramului ce \ineLumina fructului ]n pom,Cuv]ntu-i osul sf]nt pe careTr=ie[te sufletul ]n om.

S=-\i fie-at]t de drag cuv]ntul,}nc]t, atunci c]nd ]l roste[ti,S= crezi c= ]nsu[i EminescuAscult= ce [i cum vorbe[ti.

Volume de poezie ale poetului: Genealogie; Citirea proverbelor; Din tat=-n fiu; Ce am pe suflet; Note de provincial; Un timp f=r= nume; }ndoiala de sine; Un ochi; Marele pustiu invizibil; olimpul de plastic; Reci-tirea proverbelor; Purt=torul de cuv]nt al t=cerii; Ve[minte de gal= pentru marii pitici; Las= un semn; Cuv]ntul ne adaug= vedere.

Cuvintele scrise cu caractere cursive ]n ultimul vers ne amintesc despre responsabilitatea fa\= de con\inu-tul (ce), dar [i fa\= de forma (cum) mesajului pe care ]l transmitem. Trebuie s= ne ]ngrijim s= comunic=m con-sistent, profund, f=r= a uita [i cum o facem, oferind armonie [i echilibru limbajului nostru.

iV. Fericirea este o feti\= ]n rochie de m=tase alb=, incandescent=... Se opre[te pentru o clip= ]n con[tiin\a celui ce o dore[te [i, gr=bit=, face v]nt din poalele-i lungi [i pleac= ]n cuibul s=u, fericitul r=m]n]nd neferi-cit. De aceea poate fericirea este mai mult o tem= de conversa\ie dec]t o realitate palpabil=.

Fericirea mea este al=turi de mine, pentru c= i-am permis s= intre f=r= a ap=sa soneria. Ea depinde de lucrurile pe care le g]ndesc, de prietenii pe care ]i vizi-tez, de c=r\ile pe care le citesc [i de toamna aceasta pe care o ador.

Felicia COJUHARI, Liceul Teoretic L. Blaga, Chi[in=u

VENI, VIDI, VICI

2014, ianuarie Noi 13

SOL LUCET OMNIBUSRubric= sus\inut= de Andrei MUNTEANU,

doctor ]n biologie, profesor universitar

ˇ Rezultatele etapei I:

35 de puncte au acumulat: Ionela BEJENARU (8,10,10,7), Bute[ti, Glodeni; Natalia POCIUMBAN (10,9,10,6), Cobani, Glodeni, Vlad GANU{CEAC (8, 10, 8, 9).

34 de puncte: Victor RUSU (8,10,7,9), Ciripc=u, Flore[ti; Silvia ISTRATI (8,9,8,9), V=sieni, Ialoveni; Felicia COJUHARI (8,9,7,10), Chi[in=u.

32 de puncte: Ana-Maria COTOROBAI (10,8,9,5), Corjova, Criuleni.

31 de puncte: Dorina ABABII (6,9,7,9), V=sieni, Ia-loveni; Marina GRAMA (6,10,6,9), B=diceni, Soroca; M=d=lina BURLAC (8,10,4,9), Cobani, Glodeni.

30 de puncte: Vadim BOLDESCU (8,10,8,4), Ciripc=u, Flore[ti.

28 de puncte: Tamara BIVOL (7,10,7,4), Bardar, Ia-loveni; Adriana {VE| (8,10,1,9), Clocu[na, Ocni\a; Ana-Maria BR}NZ+ (2,9,8,9), V=ratic, R][cani; Elena PORUBIN (7,10,7,4), Holercani, Dub=sari.

27 de puncte: Alina PLE{CO (2,10,6,9), Orhei; Ele-na GU|U (6,10,7,4), Ciripc=u, Flore[ti; Vera RACU (2,8,8,9) Holercani, Dub=sari; Silvia MUNTEANU (8,9,4,6), Susleni, Orhei; Maria JARDAN (8,9,4,6), Lo-zova, Str=[eni; Daniela CERNEI (8,9,6,4), Liceul Teo-retic M. Eminescu, Dub=sari.

26 de puncte: C=t=lina MUNTEANU (2,9,6,9), Z=icani, R][cani; Sabina TCACI (8,10,6,2), Clocu[na, Ocni\a.

25 de puncte: Victor BR}NZ+ (2,10,4,9), V=ratic, R][cani; Marinela LUPU{OR (8,9,4,4), Cobani, Glodeni; Ione-la B}RDAN (6,9,6,4), Lozova, Str=[eni; Sorina DRA-GOMIR (5,10,1,9), Coliba[i, Cahul.

24 de puncte: Livia MARIA{ (8,10,4,2), Clocu[na, Ocni\a.

22 de puncte: Alina ISTRATI (2,10,4,6), Lozova, Str=[eni; Mihaela DODI (6,10,4,2), Susleni, Orhei; Mihaela PATRA{CO (2,10,6,4), Ciripc=u, Flore[ti.

21 de puncte: Ana-Maria EREMIA (6,10,1,4), Coliba[i, Cahul.

20 de puncte: Daniela GORGOS (2,10,4,4), Sus-leni, Orhei; Alexandru B}RSAN (2,10,4,4), Ecaterinov-ca, Cimi[lia.

19 puncte: Ana OBRITEN|CHII (2,10,4,3), V=ratic, R][cani; Veronica RO{CA (5,9,4,1), Rosa LUPAN (5,9,1,4), Coliba[i, Cahul; Lucia JALB+ (6,8,4,1), R=zeni, Ialoveni.

17 puncte: Daniela RUSNAC (2,8,3,1), Clocu[na, Ocni\a; Elena IACONI (3,9,1,4), Olga FLOREA (5,9,1,2), Coliba[i, Cahul; Lumini\a GHERGHI|A (2,8,3,4), V=ratic, R][cani; Ecaterina HER|A (2,9,3,3), Bardar, Ialoveni.

16 puncte: Maria RUGIN+ (3,9,2,2), V=ratic, R][cani; Lauren\ia GOREACII (2,10,3,1), Clocu[na, Ocni\a.

15 puncte: Adriana MOISEI (1,9,2,3), Holercani, Dub=sari; Ana TUDOR (2,8,3,2), V=leni, Cahul; Romi-na HORNE| (3,8,1,3), Coliba[i, Cahul.

Din lips= de spa\iu, public=m doar numele partici-pan\ilor care au acumulat cel pu\in c]te 15 puncte. La bilan\ul general vom \ine cont de punctajul tuturor participan\ilor.

ETAPA a IV-a1. Caracteriza\i succint octopozii, animalele ne-

vertebrate, cefalopodele cu opt tentacule. 2. Care s]nt adapt=rile principale ale plantelor

din zonele aride? Exemplifica\i.3. Caracteriza\i pe scurt no\iunea de step=. Care

s]nt zonele analoage de pe alte continente?A[tept=m r=spunsurile timp de 20 de zile de la

apari\ia revistei. Succes.R=spunsurile corecte la etapa I:

1. Majoritatea speciilor de p=s=ri care cuib=resc deschis pe sol, pe arbori [i arbu[ti (nag]\, piciorong, cioc]ntors, cioc]rlii, presuri, f]se) au culoarea ou=lor protectoare, iar speciile care cuib=resc ]n scorburi, ga-lerii, cavit=\i (pi\igoi, muscari, cioc=nitori, prigorii, pa-pagali etc.) au ou=le albe.

2. V]scul (Viscum album) este un arbust semipara-zit, epifit care se fixeaz= pe arborii-gazd= prin semin- \ele lipicioase, din dejec\iile p=s=rilor, dup= ce fructul – bac= fals= alb= este consumat. Mai frecvent apare pe ramuri de plop, salcie, stejar. }n urma cre[terii num=rului de ramifica\ii de v]sc copacul-gazd= se usuc=. Este o plant= medicinal= cu ac\iune hipoten-siv= [i cardiotonic=.

3. V]rtejul este un fenomen care are loc at]t ]n me-diul acvatic, c]t [i ]n atmosfer=. Mi[carea turbulent= a apei condi\ioneaz= schimbarea vitezei [i direc\iei cu-ren\ilor [i duce la formarea v]rtejurilor. V]ntul puternic, care se rote[te cu vitez= ]n loc, f=ce s= zboare obiecte-le din jur.

Punctajul acumulat de participan\i la etapa I:30 de puncte (10,10,10) a acumulat – Ionela JAR-

DAN, Lozova, Str=[eni.29 de puncte (10,10,9) – Ionela B}RDAN, Lozova,

Str=[eni.28 de puncte (8,10,10) – Dorina BO{C+NEANU, Iri-

na GRIGORA{CENCO, Inga DIMICENCO, Elena PO-RUBIN, Vera RACU, Elena RO{CA, Felicia S}RBU, Ma-ria STEPCO, Holercani, Dub=sari; Mihaela STICEA, Cobani, Glodeni; Maria JARDAN (10,10,8), Ecaterina ISTRATI (10,10,8) Lozova Str=[eni.

26 de puncte – Doina SAVCIUC (8,10,8), Alina RO-TARI (6,10,10), Holercani, Dub=sari.

25 de puncte (6,10,9) – Mihaela DODI, Susleni, Orhei.24 de puncte – Alexandrina ANDREEV (8,8,8), Ho-

lercani, Dub=sari; Dorina ABABII (10,4,10), V=sieni, Ialoveni; Daniela CERNEI (6,10,8), Liceu Teoretic M. Eminescu, Dub=sari; Liliana LEB+D+ (8,9,7), Cetireni, Ungheni; Maria RUGIN+ (4,10,10), V=ratic, R][cani.

23 de puncte (6,8,9) – Ana TUDOR, V=leni, Cahul.22 de puncte (6,6,10) – Diana BURINSCHI, Bilicenii

Noi, S]ngerei.20 de puncte (6,4,10) – Marinela LUPU{OR, Cobani, Glodeni. 19 puncte (0,10,9) – Marina GRAMA, B=diceni, Soroca.18 puncte (6,4,8) – Angela ARAPU, Bardar, Ialoveni.16 puncte (4,4,8) – Valeria ROMAN, Bardar, Ialoveni.14 puncte – Lumini\a GHEORGHI|A (4,10,0), V=ratic,

R][cani; Andrei COROTCOV (0,4,10), Bardar, Ialoveni; Daniela GORGOS (4,0,10), Susleni Orhei.

D=m publicit=\ii doar numele participan\ilor care au acumulat minimum 14 puncte. La bilan\ul general vom \ine cont de punctajul tuturor participan\ilor.

Noi, ianuarie 201414

nimic altceva

V+ PROVOC S+ }NDR+GI|I {TIIN|A {I TEHNICA

N =scut la 29 ianuarie 1960, ]n C=priana, Str=[eni. Absol-

vent al Universi\ii de Stat din Chi[in=u, Facultatea de Chimie. Doctor ]n chimie fizic= (1985). {ef al Laboratorului Metode Fizice de Analiz= (USM, 1985 -1992). Speci-alist ]n domeniul Metodelor Mo-derne de Cercet=ri, Cinetic= [i Cataliz=, Chimia Vinului, Chimia Pro-duselor Alimentare. Stagii peste hotare (Rusia, Ucraina, Italia) la importante centre [tiin\ifice. Pro-fesor la Catedra de enologie (UTM). Colaboreaz= cu Institutul de Microbiologie al A{M, Institu-tul de Fiziologie a Plantelor, cu parteneri din str=in=tate. Autor a peste 60 de lucr=ri [tiin\ifice, pu-blicate ]n revistele de specialitate de peste hotare. Autor a mai mul-te brevete. Premiat cu bronz la Salonul Interna\ional de Inventic= din Geneva (Elve\ia), cu argint la Salonul Interna\ional de Inventic= din Ia[i. Coorganizator al cursei cicliste a unei echipe din localita-tea Capriana (Italia) p]n= la C=priana (Republica Moldova).

— De circa 15 ani sus\ine\i dou= rubrici pe paginile revistei NOI: aventura cunoa[terii [i galeria Minervei. Cum au luat na[tere acestea?

— Am fost mereu pasionat de tehnic=, de crea\iile geniu-lui uman. Copil fiind, ]mi s]c]iam p=rin\ii cu banalele ]ntreb=ri ce-i asta? Pentru ce-i? Cum func\ioneaz=? etc. Primeam r=spunsuri, dar ]ntreb=ri aveam mult mai multe. Au trecut anii [i acelea[i ]ntreb=ri le auzeam deja de la fiica mea, iu-liana. obi[nuisem s=-i povestesc o istorioar= despre un obiect, o inven\ie sau un fenomen ]n drum spre gr=dini\=. Astfel, enciclopedia ei oral= se ]mbog=\ea. C]nd dl redactor-[ef mi-a propus s= ]mp=rt=[esc aceste istorioare [i cititorilor revistei Noi, am acceptat.

— Primul text avea titlul Du[manii pe care ni-i cre=m...Crede\i c= noi singuri ne cre=m du[manii?

— Adesea a[a [i este. o facem din miopie, din negli-jen\=. Uneori, din necunoa[tere. Dar atunci c]nd [tim care vor fi consecin\ele [i continu=m s= insist=m, ne asemuim lui Pepelea. Nu noi ne otr=vim f]nt]nile, apele, aerul [i apoi ne pl]ngem de s=n=tate? Leg=tura dintre cauz= [i efect este cu mult mai scurt= dec]t ni se p=rea odat=.

— De c]\iva ani, a\i inaugurat [i rubrica ieri [i azi, care este ”gustat=”, ]n special, de b=ie\i.

— Cu mult= c=ldur= ]mi amintesc cum am condus pentru prima dat= un automobil. Era o Volga GAZ-21 a unchiului meu, aveam doar 11 ani. Ploua m=runt [i era deja ]ntuneric. Acest [ofaj ]n condi\ii extreme a dat aripi unui vis. M-am abo-nat la revista Za ruliom (Volanul) – unica accesibil= atunci – pe care o citeam din scoar\= ]n scoar\=. }n clasele superi-oare am avut ore de automobilism, care ne pl=ceau mult. A venit timpul s= ]ntorc datoria [i s= provoc cititorii s= ]n-dr=geasc= tehnica.

— Care au fost cele mai tainice visuri din copil=ria [i adolescen\a Dvs.?

— Despre unul am spus mai sus. Acestea au fost diferite

– la 2-3 ani visam s=-mi pot citi singur toate c=r\ile [i ]n mod ulti-mativ le ceream p=rin\ilor s= m= ]nve\e a citi. Apoi visam s= g=sesc “omule\ii mici” care vor-beau [i c]ntau “]n radio”. Am pri-mit-o. Tot p]n= la [coal=, inspirat de povestirile tatei despre perioa-da de r=zboi [i para[uti[tii care aterizau la marginea satului, vi-sam s= sar [i eu cu para[uta, m=car dintr-un m=r. C]nd p=rin- \ii nu erau acas=, am rupt bas-malele scumpe ale mamei de cei mai ]nal\i copaci. Am ]nca-sat-o. Mult mai t]rziu am avut [i o preg=tire militar= de para-[utism. Apoi visam s= m= v=d pilot – o fractur= [i alte cir-cumstan\e mi-au volatilizat visul.

— Care este cea mai impor-tant= lec\ie pe care V-au dat-o p=rin\ii?

— Este inutil s= ]ncerc s= identific una deosebit=, sufici-ent= pentru formarea persona-lit=\ii. Acestea au fost multe, zi de zi, care, asemenea unor pic=turi

de ap= dintr-un r]u ce rod pietrele [i sap= albia, sculpteaz= indi-

vidualit=\i, apte s= supravie\uiasc= ]n acest mediu [i, toto-dat=, s= se impun=. }ns=[i via\a p=rin\ilor mei, dedicat= f=r= rezerve pedagogiei, copiilor [i societ=\ii a fost cea mai valoroas= lec\ie.

— Ce a\i apreciat cel mai mult la ei? — }nalta responsabilitate fa\= de copii [i fa\= de p=rin\ii,

care aveau mari a[tept=ri. Fidelitatea fa\= de profesia vie\ii lor. Peste 80 de ani de vechime ]n munc=! Lumina ]n camera lor se stingea t]rziu – se preg=teau de lec\ii pentru a doua zi ca [i prima dat=. instruirea [i educa\ia formau un amalgam veritabil. Uneori, unii p=rin\i din sat mai a[teptau un an pen-tru a-[i da odraslele ]n clasa mamei.

— A\i citit mult ]n copil=rie? Ce c=r\i V-au determinat formarea intelectual=?

— Da, majoritatea c=r\ilor din biblioteca [colii [i din cea s=teasc=. Apoi [i biblioteca familiei era valoroas=. Eram abona\i la o sumedenie de reviste interesante, inclusiv din Rusia. Pe primul loc era revista Noi (Sc]nteia leninist=), cu care colaboram regulat, ba chiar [i la Tab=ra de odihn= pentru copii Artek, am ajuns gra\ie colabor=rii acesteia. Dar r=sfoiam [i revistele de specialitate ale p=rin\ilor. Ado-ram c=r\ile ilustrate frumos. Pe unele [i acum le mai r=sfoiesc ]n vis.

— Dar ce c=r\i ave\i ]n biblioteca Dvs. acum? — Mult= literatur= [tiin\ific= din toat= lumea. Literatur=

privind tehnica [i arta fotografiei, despre pictur=, art=, filo-sofie, psihologie, despre personalit=\i marcante din diverse domenii, istorie, inventic=, enciclopedii [i dic\ionare etc. Mult= literatur= artistic=. Cu literatura bine-selectat= po\i deveni un autodidact sadea [i eu cred ]n aceast= [ans=. Le-o doresc ]ndeosebi copiilor. Aici statul, care se respect=, trebuie s= intervin= hot=r]t s= fac= c=r\ile accesibile tuturor copiilor.

— Ce amintiri V-au r=mas de la bunici?

Fotografie din arhiva personal=

DE VORB+ CU PROFESORUL UNIVERSITAR IURIE SCUTARU

2014, ianuarie Noi

— Cele mai vibrante! S]nt fericit s=-mi fi cunoscut to\i bu-nicii. Bunicul meu dup= tat= a fost mobilizat ]n Primul R=zboi Mondial [i ]mi povestea mult despre luptele cr]ncene din Balcani, din Turcia european=. Un alt bunic a dus povara celui de-al Doilea R=zboi Mondial, ajung]nd p]n= ]n Ceho-slovacia la vest, apoi a fost transferat la r=s=rit, ]n Manciu-ria, pentru a lupta cu japonezii. Astfel, a ajuns p]n= la Port-Arthur. Bunica mea dup= mam= a crescut singur= patru copii ]n acest timp. Era croitoreasa satului [i a ]mbr=cat mult= lume. Dar ce covoare \esea! {i nu era s=rb=toare s= nu coac= co[uri ]ntregi de dulciuri, pe care le ]mp=r\ea tuturor.

— Ce loc ocup= ]n inima Dvs. C=priana, satul Dvs. de ba[tin=?

— Unul cu totul aparte. S]nt localit=\i de unde, odat= pleca\i, nu vor s= mai revin=. C=priana este locul care te cheam= [i prin poeticele sale peisaje, codrii seculari, dar [i prin istoria sa. Apoi [coala, cu prima [i draga mea ]n-v=\=toare – dna Maria Ciubotaru, cu mul\i profesori minuna\i, m= prind asupra constat=rii c= copiii din ora[ nu v=d c]nd vin prim=vara c]rdurile de cocori, c]nd pleac= r]ndunelele, c]nd ]nfloresc primele flori, care p=s=ri [i cum c]nt=, cum respir= ogoarele. La C=priana eram parte component= a acestor s=rb=tori ale naturii, acolo se educa un alt sim\ al observa\iei. Satul vine [i cu o spiritualitate nemachiat= [i netrunchiat=.

— V= mai st=ruie azi ]n memorie dang=tul de clopot al M=n=stirii C=priana, cea mai veche m=n=stire din Moldova?

— Desigur! De[i pe atunci m=n=stirea era ]nchis= [i clo-potele nu se tr=geau, iar pe teritoriul ei se afla un sanatoriu pentru copiii bolnavi de tuberculoz=, aici se filmau uneori epi-soade pentru diferite filme de c=tre studioul Moldova-Film – Podurile, Marele r=zboi mic, Mihai Eminescu, }nt]lnirea (]n care au avut un rol episodic [i p=rin\ii mei – erau n=na[i de cununie ai eroilor principali, o scen= filmat= ]n Biserica Ador-mirii Maicii Domnului) [.a. E curios s= le prive[ti, fiindc= reg=se[ti [i minunatele livezi ale M=n=stirii, [i podgoriile str=mo[e[ti. Dar vedeam [i edificiile m=n=stire[ti ]n distruge-re. Chiar la intrare se afl= o lespede de marmur= cu inscrip\ia Monument de arhitectur= [i istorie. ocrotit de stat. Cu ea se [i ruina.

— Cum l-a atras chimia pe t]n=rul Iurie Scutaru? Ce a transformat-o ]ntr-o pasiune?

— Pe timpuri, ]n [coli se desf=[urau serate tematice pe discipline. Cele de chimie erau spectaculoase prin experi-en\ele magice, realizate de elevii care studiau chimia. {i mi-am dorit s= devin unul dintre ei. Chimia m= captivase mult ]nainte de a o studia, r=sfoind c=r\ile tatei. }n clasa a Vi-a am participat la olimpiada raional= pentru clasa a Viii-a. Dintr-a Viii-a nu am mai cedat locul ]nt]i la olimpiadele raio-nale [i m= prezentam bine la cele republicane. Tat=l nu in-sista s= aleg chimia – el m= intriga cu c]te o carte nou=, vreo culegere de probleme etc.

— C]nd a\i luat hot=r]rea de a deveni profesor [i cum a evoluat aceast= hot=r]re?

— A fost una fireasc=. Am fost antrenat ]n cercet=ri ]nc= din anul ]nt]i de facultate – aveam doar 16 ani. Apoi, cunos-c]nd mai multe, mi-am revizuit preferin\ele, aleg]nd dintre toate chimiile – chimia fizic=. Este cea care studiaz= pro-priet=\ile, mecanismele transform=rii substan\elor ]n natur=, ]n mediul ambiant, le poate “]mbl]nzi” pentru a ob\ine rezul-tatul dorit. Ea poate s= explice de ce un obiect are o culoare sau alta, ba chiar [i s= ofere indicii cum poate fi ob\inut= o culoare dorit=. Dup= absolvirea facult=\ii a urmat doctoran-tura, sus\inerea tezei. Am r=mas la facultate ]n calitate de [ef al laboratorului de metode fizice de analiz=, aveam [i prelegeri, [i ore de laborator. Au urmat colabor=ri cu mai multe laboratoare [i institu\ii, [i, ]n pofida situa\iei economice precare din \ar=, aveam rezultate frumoase. Dup= anii ’90

am acceptat propunerea de a veni cu un curs nou la Cate-dra de enologie (chimie a vinului) a Universit=\ii Tehnice din Moldova. Am f=cut-o inspirat, deoarece era o premier=.

— Ce ]nseamn= pentru Dvs. a fi profesor la Universita-tea Tehnic=?

— Aceast= experien\= mi-a oferit posibilitatea de a im-plementa cuno[tin\ele mele ]ntr-un domeniu practic, con-ving]nd studen\ii c= doar o cunoa[tere profund= a compo-nen\ei biochimice a strugurilor, a mustului, a vinului, a proceselor dictate de legit=\i cunoscute ne permite s= ob- \inem produse de calitate ]nalt=. }n vinuri s]nt identificate c]-teva mii (!) de substan\e chimice, unele ]n cantit=\i mari, al-tele-infime, dar care pot influen\a decisiv caracteristicile fi-nale ale vinului. Este un domeniu extrem de interesant [i promi\=tor. Din p=cate, studen\ii din Republica Moldova din domeniu pot doar visa la condi\iile ]n care studiaz= semenii lor ]n italia, Fran\a, Spania etc.

— S]nte\i mul\umit de studen\ii actuali? — Tinerii de azi nu mai s]nt a[a de buni cum eram noi –

aceasta e o inscrip\ie pe o plac= de lut de vreo dou= mii de ani, descoperit= ]n Grecia Antic=. {i am rezistat ca civiliza- \ie! Mereu au fost tineri, care determin= progresul. A[a va fi [i ]n continuare. Este regretabil c]nd segmentul istoric, si- tua\ia nu-i solicit= din plin [i r=m]n talentele, b=l=cindu-se ]n inactivitate.

— {tiindu-V= un tat= exemplar, V= rug=m s= ne spune\i pe ce valori pune\i accentul ]n educarea copiilor?

— Pe dragoste, bun=voin\=, respect, ]n\elegere [i con-vingere. Pe stimularea unor activit=\i diverse, pe dezvoltarea multilateral=, pe autoinstruire. Via\a este tot mai accelerat=, a[a c= cei [apte ani de-acas= este o sintagm= ce include un termen exagerat de mare. Dac= nu reu[e[ti ]n primii ani s= modelezi unele calit=\i ale personalit=\ii, ai putea ]nt]rzia iremediabil.

— Omul de [tiin\= Iurie Scutaru este completat de omul de crea\ie cu acela[i nume. Pe l]ng= talentul de publicist cu un stil original, atr=g=tor [i captivant, [tim c= s]nte\i pasionat de fotografie [i de desen. Care e secretul acestei polivalen\e?

— Cred c= o persoan= integr= are diverse pasiuni. Chiar dac= una este dominant=, [i celelalte contribuie la “]nche-garea” personalit=\ii. {i fotografia, [i desenul, [i literatura, [i sportul m-au atras din [coal=, [i tot timpul m-au ajutat s= cunosc lumea mai complex, ele acoperind o arie important= din activitatea omului modern. S]nt convins c= unele succe-se ]n via\a fiec=ruia pot fi datorate unor pasiuni, secundare la prima vedere. Chiar dac= ele nu au loc ]n agend=, lumea bogat=, frumoas=, creat= de ele, ne face mai buni, mai lumino[i, mai ferici\i.

— S]nte\i v]nat de c]\iva editori. C]nd ne ve\i surprinde cu un titlu de carte?

— Foarte mult sper s= reu[esc ]n 2014 [i voi depune toate eforturile pentru a lichida restan\ele. Via\a uneori intervine cu corec\ii nu tocmai benefice, pe care nu ai dec]t s= le accep\i.

— Cum ar trebui s=-[i descopere un elev domeniul for-te, pentru a face o alegere corect= a profesiei?

— S= ]ncerce cele mai variate ocupa\ii pentru a sim\i care ]i este cea mai apropiat=, s= nu se lase etichetat nefa-vorabil, s= cread= ]n for\ele proprii, s= [i le amplifice prin autoinstruire, disciplin=, insisten\=, s= deprind= mintea cu multiple activit=\i de mic copil, s= o solicite c]t mai frecvent [i s= o perfec\ioneze. Toate acestea pot fi realizate cu pl=cere, f=r= “schilodiri” spirituale [i fizice. Apoi s=-[i identifice bine un \el [i foarte insistent s=-l realizeze zi de zi. Aduc at]tea exemple de sfid=ri ale etichetelor at]t ]n aventura cunoa[terii, c]t [i ]n galeria Minervei anume pentru a-i ajuta pe prietenii no[tri cititori s= cread=, s= aspire, s= reu[easc=.

Pentru NOI – Iuliana {CHIRC+

15

Noi, ianuarie 201416

SF}NTA MUCENI|+ EUFRASIA, FECIOARA

S f. Eufrasia din or. Nicomidia, ]n vremea ]mp=r=- \iei lui Maximian (286-305), fiind de vi\= nobil=,

frumoas= [i evlavioas=, slujea lui Hristos ca o roab= credincioas=. }n timpul prigoanei asupra cre[tinilor a fost prins= de ]nchin=torii la idoli [i impus= s= aduc= jertf= dracilor. Ea refuz= s= fac= aceasta [i fu b=tut= cu cruzime. Eufrasia a suportat cu b=rb=\ie toate b=t=ile.

Dup= multe chinuri ea fu dat= ]n m]inile unui bar-bar ca s-o necinsteasc=. Barbarul a adus-o ]n casa sa.

Sf]nta cu lacrimi ne- ]ncetat se ruga Prea-curatului s=u Mire, Domnului Hristos, ca s-o p=zeasc= ne]nti-nat=. }n momentul c]nd barbarul se preg=tea s= ]nf=ptuiasc= g]n-dul spurcat, Eufrasia ]l rug= s= a[tepte pu- \in, spun]ndu-i c= ea poate s=-i dea o iar-

b= miraculoas=, care ]l va p=zi de moarte astfel ]nc]t nici o arm= nu-l va pu-tea r=pune. Eufrasia ]l pre]nt]mpin= c= numai atunci c]nd este primit= din m]inile unei fecioare ne]ntinate, aceast= iarb= poate avea puterea minunat=.

Barbarul a acceptat acest t]rg pentru a primi firul fermecat de iarb=.

Venind ]n gr=din=, Eufrasia rupse prima buruian= ie[it= ]n cale [i i-o ]ntinse barbarului. El ]ntreb=: ”Cum pot [ti dac= este adev=rat ceea ce-mi vorbe[ti?”. Atunci fecioara [i-a pus buruiana la g]t [i-i spuse: ”ia sabia ascu\it= [i love[te ]n acest loc c]t de tare po\i [i vei vedea c= nu-mi vei pricinui nici un r=u”. Barbarul crezu ]n cuvintele ei [i, lovind-o cu mult= putere, ]i re-tez= sf]ntul cap. Eufrasia c=zu r=pus= f=r= suflare, l=s]ndu-ne un exemplu al pre\ului pl=tit pentru p=strarea fecioriei [i duc]ndu-se neatins= de p=cat la Mirele Hristos. Sf]nta muceni\= a preferat s= moar= dec]t s=-i fie p]ng=rit= fecioria.

Rubric= sus\inut= de Daniela CODREANU

10 LA PURTARE {I ACAS+

cei şapte ani de-acas=

Rubric= ]ngrijit= de Ioan ALBU

lumin= din lumin=

CALENDAR CRE{TIN—ORTODOXFEBRUARIE

9 Duminica Vame[ului [i a Fariseului. Aducerea moa[telor Sf. Irh. Ioan Gur= de Aur.

15 }nt]mpinarea Domnului.16 Duminica Fiului Risipitor. Sf. [i Dreptul Simion

[i Sf. Prooroci\= Ana.23 Duminica l=satului sec de carne. Sf. Mcc. Ha-

ralambie, Profirie; Cuv. Prohor, Longhin; Sf. Mc\. Valentina.

F iul meu a ]n\eles la ai lui cinci ani c= e frumos s= spui bun= ziua, te rog, s= mul\ume[ti [i s= te scuzi

dac= gre[e[ti ]n fa\a cuiva. Toate acestea raportate la str=ini: educatori, profesori, colegi de gr=dini\=. Dar c]nd e vorba s= ne salute pe mine sau pe taic=-s=u, c]rne[te din nas. Scuze ][i cere, ca s= nu ne supere, dar bun= diminea\a sau bun= seara la ce bun, c= doar eu s]nt mama lui. A[a c= buna cre[tere e ]nc= ]n curs de dez-voltare.

Comportamentul civilizat face parte din eticheta comunic=rii cu cei din jur, inclusiv cu membrii t=i de familie. Acas= avem parte de dragoste [i c=ldur= sufle-teasc= [i, deseori, gre[im vr]nd s= ne relax=m, s= l=s=m conven\iile pe care le respect=m fa\= de cei str=ini. Dimpotriv=, spa\iul c=minului familial ne oblig= s= nu-i neglij=m pe cei dragi. Ajuns acas=, nu l=sa la u[= res-pectul, considera\ia [i sinceritatea, principii care stau la baza etichetei.

De acas= ]ncepe educa\ia. Fii bun [i z]mbe[te dis-de-diminea\= surorii sau fratelui t=u. }ntreab=-\i p=rin- \ii dac= se simt bine. Nu r=spunde obraznic bunicilor. Sfaturile lor ]\i vor prinde bine, chiar dac= bunica te s]- c]ie s= \ii minte s= iei fularul. Tot ea va avea grij= s=-\i aduc= ceaiul de c=tin= atunci c]nd vei prinde vreo vi-roz=. Nu-\i b=ga nasul ]n jurnalul surorii tale, oric]t de tentat ai fi. Umorul deocheat sau jignitor nu ][i are loc nici ]n familie, chiar dac= crezi c= e[ti de-al casei.

Nu a[tepta s= fii poftit de c=tre p=rin\i ]n repetate r]nduri s=-\i preg=te[ti temele, s= faci ordine ]n camera ta sau ]n colivia papa-galului. oare tat=l t=u se va sim\i confortabil ]n propria cas= dac=, dup= serviciu, va fi ne-voit s= asculte hard rock-ul pe care tu ]l sa-vurezi? ia ]n calcul [i preferin\ele lor. Dac= p=rin\ii ]\i trec cu vede-rea capriciile [i nu e[ti notat nesatisf=c=tor la purtare, nu profita. D=-le o mîn= de ajutor atunci c]nd au nevoie. Stabilirea unor sarcini ]n mod echitabil pentru to\i membrii familiei tale va da rezultate bune. Nu ve\i c=uta astfel vinovatul pentru cu-tare sau cutare lucru.

o alt= regul= care func\ioneaz= perfect ]ntr-o fami-lie armonioas= este participarea tuturor ]n luarea deci-ziilor majore, a[adar, opinia fiec=ruia conteaz=. Evit= s= discu\i cu str=inii problemele private din familia ta.

Vecinii s]nt oamenii cu care vrei nu vrei te vezi de c]-teva ori ]n zi. A[a c= nu-i deranja ]n timpul orelor de odihn=, programeaz=-\i orele de pian, a[a ]nc]t s= nu \i se bat= ]n pere\i. Scuturatul cuverturilor peste rufele cu-rate puse la uscat de vecini este un gest obraznic. Blo-catul liftului la un anumit etaj pentru a te amuza, poate sup=ra pe cineva. Ai grij=!

{i nu uita, drag= cititorule, vorbele ]n\elepte ale lui Confucius: Natura ne aseam=n=. Educa\ia ne deo-sebe[te. Respect]nd familia ]n care cre[ti, accept]nd valorile morale [i spirituale care s=l=[luiesc ]n casa ta, ajungi s=-\i iube[ti mama [i tata.

Ilustra\ie: Alexandru DIMITROV

(1 februarie)

2014, ianuarie Noi

REG

ULA

JO

CUL

UI

1 /

ma

ma

se

apl

eca

s=

o a

jute

pe

fem

eie

s= a

dun

e m

]nca

rea

ris

ipit=

, am

lua

t-o

la g

oan=

.Fu

gea

m

pe

stra

d=

, st

recu

r]nd

u-m

= pr

intr

e oa

men

i, f=

r= s

= m

= ui

t ]na

-po

i, un

de

ma

ma

str

iga

asc

u\it:

— M

eim

ei! M

eim

ei!

Am

lu

at-o

pe

o

ale

e,

pe

l]ng

=

ma

ga

zine

cu

perd

elel

e tr

ase

, un

de

neg

usto

rii ]

[i s

p=la

u fu

nig

inea

de

pe

gea

mur

ile d

e la

vitr

in=

. Am

cot

it pe

o

alt=

ale

e ]n

tune

cat=

, a

poi

pe o

alt=

st

rad

=,

o a

lt= a

lee.

Am

ale

rga

t p]

n=

nu a

m m

ai p

utut

[i m

i-am

da

t sea

ma

c=

nu

am

und

e s=

m=

duc

, c=

nu

ave

am

de

ce s

= fu

g. A

leile

nu

ave

au

c=i d

e sa

lva

re.

R=su

flare

a ]m

i er

a ca

un

fum

]n\

e-p

=to

r. E

ra f

rig

. M

-am

a[e

zat

pe

un

but

oi d

e p

last

ic ]

ntor

s cu

fun

dul

]n

sus,

l]n

g=

un

mor

ma

n d

e cu

tii g

oa-

le,

mi-a

m p

rins

b=

rbia

]n

pa

lme

[i

am

]nc

eput

s=

g]n

des

c in

tens

. M

i-o

imag

inam

pe

mam

a, m

ai ]n

t]i m

erg]

nd

dup

= m

ine

c]nd

pe

o st

rad

=, c

]nd

pe

alta

, re

nun\

]nd

ap

oi [

i d

uc]n

du-

se

aca

s= c

a s

= m

= a

[tep

te. D

up=

dou

=

ore,

m-a

m ri

dic

at c

u p

icio

are

le a

mor

- \it

e [i

am

lua

t-o

]nce

t sp

re c

as=

.Pe

ale

e er

a li

ni[t

e [i

put

eam

s=

v=

d

bec

urile

ga

lben

e a

le a

part

am

entu

lui

nost

ru c

um s

tr=

luce

au

]n n

oapt

e ca

oc

hii

unui

tig

ru.

Am

urc

at

cele

[a

is-

prez

ece

trep

te p

]n=

la

u[=

]n

v]rf

ul

pici

oare

lor

ca s

= n

u m

= a

ud=

. A

m

ap=

sat

pe c

lan\

=;

u[a

era

]nc

uia

t=.

Am

auz

it zg

omot

ul u

nui

sca

un,

apo

i pa

[i r

epez

i, a

poi

chei

a r

=su

cind

u-se

]n

bro

asc

= –

Clic

! C

lic!

Clic

! –

apo

i u[

a s

e d

esch

ise.

— E

ra [

i tim

pul s

= a

pari

aca

s=, ]

mi

spus

e V

ince

nt. A

i ]nc

urca

t-o, s

= [

tii.

Se

]nto

ars

e la

ma

s=. P

e un

pla

tou

era

u r=

m=

[i\e

le u

nui

pe[t

e m

are

, a

l c=

rui

cap

c=rn

os e

ra ]

nc=

leg

at

de

oase

, ]n

ot]n

d

]mpo

triv

a

cure

ntul

ui

f=r=

nic

i o [

ans

= d

e sc

=pa

re. S

t=te

am

]n

pic

ioar

e ]n

a[t

epta

rea

pede

psei

, c]n

d

ma

ma

ros

ti cu

o v

oce

usca

t=:

— N

u pa

s= d

e fa

ta a

sta

. Fa

ta a

sta

nu

pa

s= d

e no

i.N

imen

i nu

se

uita

la

min

e. C

ot-

lete

le

z=ng

=ne

au

pe

fund

ul

farf

u-ri

ilor,

dup

= c

are

era

u d

e[er

tate

]n

gur

ile fl

=m

]nd

e.M

-am

dus

]n

cam

era

mea

, am

]n-

chis

u[a

[i

m-a

m a

[eza

t pe

pa

t. }n

ca

mer

= e

ra ]

ntun

eric

, pe

ta

van

era

u um

bre

de

la l

umin

ile a

prin

se p

entr

u ci

n=,

]n

cele

lalte

a

part

am

ente

d

in

veci

nin=

tate

.}n

]nc

hipu

ire

ved

eam

o t

ab

l= d

e [a

h cu

[a

izec

i [i

pa

tru

de

p=tr

ate

ne

gre

[i

alb

e. }

n fa

\a m

ea e

ra a

d-

vers

ara

, dou

= c

r=p

=tu

ri n

egre

[i m

]-ni

oase

. Ave

a u

n z]

mb

et tr

ium

f=to

r.—

V]n

t ce

l m

ai

pute

rnic

nu

poa

te

fi v=

zut,

]mi s

puse

.o

mul

e\ii

ei n

egri

]nai

ntau

pe

c]m

pul

de

lupt

=, ]

nain

t]nd

]nc

et s

pre

fieca

re

nive

l ur

m=

tor,

ca

o s

ing

ur=

fiin

\=.

Pies

ele

mel

e a

lbe

\ipa

u pe

m=

sur=

ce

ale

rga

u f=

r= n

oim

= [

i c=

dea

u d

e pe

tab

l= u

na c

]te u

na. P

e m

=su

r= c

e so

lda

\ii e

i se

apr

opia

u d

e m

arg

inea

m

ea,

am

sim

\it c

um d

evin

tot

ma

i u[

oar=

. M

-am

rid

ica

t ]n

aer

[i

am

zb

ura

t a

far=

pe

fere

ast

r=.

Sus

, to

t m

ai

sus,

dea

supr

a a

leii,

dea

supr

a

aco

peri

[uri

lor

de

\igl=

, d

e un

de

v]n-

tul

m=

pri

nse

[i m

= r

idic

= s

pre

ceru

l ce

l neg

ru, p

]n=

c]n

d to

tul d

isp=

ru d

e su

b m

ine

[i a

m r

=m

as

sing

ur=

.A

m ]

nchi

s oc

hii

[i a

m c

hib

zuit

la

urm

=to

are

a m

i[ca

re.

8 /

Am

y TA

N

Fra

tele

meu

ma

i ma

re, V

ince

nt, a

fo

st c

el c

are

a p

rim

it d

e fa

pt jo

cul

de

[ah.

Ne

dus

eser

=m

la p

etre

cere

a

anu

al=

d

e C

r=ci

un,

care

se

\in

ea

la P

rim

a B

iser

ic=

Ba

ptis

t= C

hine

z=,

afla

t= la

ca

p=tu

l ale

ii no

ast

re. D

oam

-ne

le m

isio

nare

f=

cuse

r= u

n sa

c d

e m

o[ d

in c

ad

ouri

le d

ona

te d

e m

em-

bri

i une

i alte

bis

eric

i. N

ici u

nul d

intr

e d

aru

ri n

u er

a p

entr

u ci

neva

anu

me.

E

rau

saci

sep

ara

\i pe

ntru

b=

ie\i

[i

feti\

e d

e v]

rste

dife

rite

.U

nul

din

tre

enor

ia[i

i ch

inez

i se

]m

br=

case

]n

tr-u

n co

stum

d

e M

o[

Cr=

ciun

cu

o b

arb

= d

e h]

rtie

pe

care

lip

ise

ghe

mot

oace

de

vat=

. C

red

c=

si

ngur

ii co

pii

care

cre

dea

u c=

est

e d

e-a

dev

=ra

tele

a e

rau

prea

mic

i ca

s= [

tie c

= M

o[ C

r=ci

un n

u er

a c

hi-

nez.

C]n

d m

i-a v

enit

r]nd

ul,

Mo[

ul

m-a

]nt

reb

at

c]\i

ani

am

. A

m c

rezu

t c=

-i o

]ntr

eba

re ]

n[el

=to

are

; a

vea

m

[apt

e a

ni d

up=

ca

lcul

ul a

mer

ica

n [i

op

t d

up=

ca

lend

aru

l ch

inez

esc.

i-

am

r=

spun

s c=

m-a

m n

=sc

ut p

e 17

m

art

ie,

1951

. A

sta

a p

=ru

t c=

-l m

ul-

\um

e[te

. D

up=

ca

re

m-a

]n

treb

at

]n m

od s

olem

n d

ac=

am

fos

t o

feti\

=

foa

rte,

fo

art

e cu

min

te

anu

l a

cela

, d

ac=

cre

d ]n

lisu

s H

rist

os [

i da

c= a

s-cu

lt d

e m

am

a [

i d

e ta

ta. {

tiam

ca

re

era

sin

gur

ul r

=sp

uns

la t

oate

ace

s-te

a. A

m ]n

cuvi

in\a

t tot

at]t

de

sole

mn

ca [

i el.

Pent

ru c

= ]i

urm

=ri

sem

pe

ceila

l\i

copi

i cu

m ]

[i d

esf=

cea

u ca

dou

rile

,

Una

din

tre

cele

ma

i ]n

vog

= a

utoa

re a

mer

ica

ne

cont

emp

ora

ne, A

my

Tan

s-a

n=

scut

]n 1

952,

]n O

ak-

land

, C

alif

orni

a.

P=ri

n\ii

ei i

mig

rase

r= d

in C

hina

]n

urm

a R

=zb

oiul

ui C

ivil.

Stu

dia

z= l

imb

a e

ngle

z= [

i lin

gvi

stic

a l

a S

an

Jose

Sta

te U

nive

rsit

y. D

ebut

eaz=

cu

pro

z= s

curt

= ]

n re

vist

e b

ine

cota

te,

pre

cum

FM

[i

Sev

ente

en.

}n 1

987,

du

p=

o c

=l=

tori

e ]n

Ch

ina

, ]n

cep

e s=

scr

ie r

oma

nul

Clu

bul

Nor

ocoa

selo

r (P

o-lir

om,

2005

), p

ublic

at

ma

i ]n

t]i

]n f

oile

ton

]n L

ad

ies’

H

ome

Jour

nal,

Atl

ant

ic M

onth

ly [

i S

an

Fra

ncis

co F

ocus

. A

p=

rut

]n 1

989,

C

lub

ul N

oroc

oase

lor

a r

=m

as

nou=

luni

pe

lista

de

bes

tsel

leru

ri a

pre

stig

i-os

ului

New

Yor

k Ti

mes

[i

a f

ost

tra

dus

]n

pes

te d

ou=

zeci

[i

cinc

i d

e lim

bi.

Rom

anu

l a fo

st n

omin

aliz

at l

a N

ati

ona

l Boo

k A

wa

rd [

i Na

tion

al B

ook

Cri

tics

C

ircl

e A

wa

rd [

i a

fos

t d

isti

ns c

u B

ay

Are

a B

ook

Rev

iew

ers

Aw

ard

for

Fic

-ti

on [

i Com

mon

wea

lth

Clu

b G

old

Aw

ard

. Rom

ane

le S

o\ia

Zeu

lui B

uc=

t=ri

ei

(199

1; P

olir

om, 2

007)

, Cel

e o

sut=

de

sim

\uri

sec

rete

(199

8; P

olir

om, 2

006)

[i

Fiic

a t=

m=

dui

toru

lui d

e oa

se (2

001;

Pol

irom

, 200

5) ]i

con

solid

eaz=

poz

i\ia

]n

frun

tea

list

elor

de

bes

tsel

leru

ri. A

my

Tan

este

, de

ase

men

ea, s

olis

ta fo

rma

- \i

ei R

ock

Bot

tom

Rem

ain

der

s, d

in c

are

ma

i fa

c p

art

e [i

al\

i scr

iitor

i cel

ebri

, p

recu

m S

tep

hen

Kin

g [

i Da

ve B

arr

y, [

i ca

re s

us\i

ne c

once

rte

]n s

cop

uri c

ari

-ta

bile

.

(fra

gm

ent)

Tra

duc

ere

de

Dom

nica

DR

UM

EA

Noi, ianuarie 2014

[tiam

deja

c= d

arurile m

ari nu era

u [i cele m

ai frum

oase. o

feti\= d

e seam

a

mea

se alesese cu o ca

rte ma

re de

colorat cu persona

je bib

lice, pe c]nd

o alta

ma

i pu\in lacom

=, ca

re alesese

o cutie ma

i mic=

, primise un fla

con cu la

vand

=. S

unetul cutiei era, d

e ase-

menea

, importa

nt. Un b

=ia

t de zece

ani a

lesese o cutie care z=

ng=

nise c]nd o scuturase. Era un glob p=m

]n-tesc sub

\ire cu o fant=

prin care s=

b

ag

i ba

ni. Crezuse pesem

ne c= era

p

lin cu

mo

ned

e, deo

arece a

tun

ci c]n

d a

v=zut c=

erau d

oar zece pen-

ny, pe fa\= i s-a citit o dezam=gire a

t]t d

e ma

re, ]nc]t ma

ic=-sa

i-a tra

s una

peste ceaf=

[i l-a scos d

in sal=

ce- r]nd

scuze asisten\ei pentru lipsa

de

ma

niere a fiului ei, ca

re nu putuse s=

aprecieze un ca

dou a

t]t de fin.

C]nd

mi-a

m b

=g

at m

]inile ]n sac,

am

pip=it reped

e cad

ourile r=m

ase,

c]nt=rind

u-le [i ima

gin]nd

u-mi con-

\inutul lor. Am

ales unul g

reu [i com-

pact, ]nvelit ]n foi\=

de sta

niol cu o fund

= ro[ie d

e satin. E

ra un pa

chet cu o d

uzin= d

e Life Sa

vers [i mi-a

m

petrecut restul timpului a

ranj]nd

[i rearanj]nd tuburile de bom

boane ]n or-d

inea preferin\elor. Fra

tele meu W

in-ston a

ales tot a

t]t de ]n\elept. C

ad

oul lui se d

ovedi a

fi o cutie cu piese de

plastic

dispa

rate;

instruc\iunile d

e pe

capa

c spunea

u c=

, a

sam

bla

te corect, d

evenea

u replica

auten

tic=

]n minia

tur= a

unui subm

arin d

in al

doilea

r=zb

oi mond

ial.

Vincent prim

ise jocul de [a

h, ca-

dou d

estul de m

i[to pentru o petrecere d

e Cr=

ciun la b

iseric=, d

oar c=

era

evident uza

t [i, dup=

cum a

m d

es-coperit m

ai t]rziu, ]i lipsea

u un pion neg

ru [i calul a

lb. M

am

a m

ul\umi cu

gra

\ie necunoscutului

binef=

c=tor,

spun]nd:

— Prea

bun. Prea

scump.

La ca

re o doa

mn=

b=

tr]n= cu un

p=r d

es [i alb

se ]nclin= spre fa

milia

noa

str= [i [opti [uiera

t:

— S

=rb

=tori fericite.

C]nd

am

ajuns a

cas=

, ma

ma

i-a

spus lui Vincent s=

arunce [a

hul.—

Ea

nu vrea el. N

oi nu vrea el,

spuse ]ntorc]nd ca

pul ]nc=p=

\]nat=

, cu un z]m

bet sub

\ire, plin de m

]n-d

rie.Fra\ii m

ei o f=cur=

]ns= pe surzii.

Deja

alinia

ser= piesele d

e [ah [i ci-

teau d

in regula

mentul d

e joc cu pag

i-nile uza

te.}n

s=pt=

m]na

C

r=ciunului

i-am

urm

=rit pe V

incent [i pe Winston cum

juca

u. Tab

la d

e [ah p=

rea s=

con\in=

secrete complica

te care a

[teptau s=

fie d

ezlega

te. Piesele de [a

h erau m

ai

puternice dec]t ierb

urile ma

gice a

le b

=tr]nului Li, ca

re vindeca

u blestem

e a

ncestrale. ia

r fe\ele fra\ilor m

ei erau

at]t d

e serioase, ]nc]t era

m sig

ur= c=

]n joc era

ceva m

ai g

rozav d

ec]t evi-ta

rea u[ii com

ercian\ilor d

e la loca

lul iui H

ong X

ingi.

— {

i eu vreau! {

i eu vreau! m

= ru-

ga

m ]ntre d

ou= jocuri c]nd

unul din

fra\i sa

u cel=la

lt se l=sa

pe spate cu

un oftat a

d]nc d

e u[urare victorioa

s=,

cel=la

lt sup=ra

t, incapa

bil s=

-[i as-

cund=

deza

m=

girea

.La

]nceput Vincent nu a

vrut s=

m=

lase s=

joc, da

r c]nd m

i-am

oferit tub

urile de Life S

avers ]n locul na

stu-rilor ca

re \ineau locul pieselor lips=

, a

l=sa

t-o ma

i moa

le. El a

ales a

romele:

zmeur=

pentru pionul negru [i m

ent=

pentru calul a

lb. C

][tig=

torul le putea

m]nca

pe am

]ndou=

.}n tim

p ce ma

ma

]mpr=

[tia f=

ina

prin care t=

v=lea

apoi m

ici cercuri de

alua

t pentru g=

lu[tele fierte ]n ab

uri ca

re urma

u s= fie cina

noastr=

din

acea

sear=

, Vincent explic=

regulile,

ar=

t]nd, cu d

egetul fieca

re pies=.

— A

i [aisprezece piese [i eu a

m

tot at]tea

. Un reg

e, o regin=

, doi ne-

buni, d

oi cai, d

ou= ture [i opt pioni.

Pionii pot s= se m

i[te ]nainte un pa

s, cu excep\ia

primei m

ut=ri. A

tunci ei pot s=

fac=

doi pa

[i. Da

r ei pot s= ia

ma

s=, a

[a cum

]mi a

r=ta

se inima

s=

pozez pentru pres=, ]m

i frecam

pa

ntofii d

e piele

]nainte

[i ]na

poi ca

un copil ner=b

d=

tor ]n autob

uzul d

e [coal=

. Apoi m

= oprea

m un pic,

]mi sug

eam

buzele, r=

suceam

piesa

alea

s= d

easupra

tab

lei, ca [i cum

nu era

m hot=

r]t= und

e s= o pun, d

up=

care o a

[ezam

cu fermita

te pe noua

pozi\ie de a

menin\a

re, cu un z]mb

et trium

f=tor pe ca

re i-l arunca

m a

dver-

sarului m

eu pe m=

sur=.

Nu m

= m

ai d

uceam

s= joc ]n a

leea

de pe W

averly Pa

lace. N

u ma

i vizi-ta

m locul d

e joac=

unde se a

duna

u b

=tr]nii [i porum

beii. M

= d

uceam

la

[coal=

, apoi d

irect aca

s= ca

s= ]nv=

\ noi ta

ine [ahiste, a

vanta

je bine ca

-m

uflate, noi schem

e de eva

da

re.D

ar m

= concentra

m tot m

ai g

reu a

cas=

. Ma

ma

][i luase ob

iceiul s=

stea l]ng

= m

ine c]nd ]m

i ]ntocmea

m

planurile d

e joc. Cred

c= se consi-

dera

alia

tul meu p

rotector. Buzele

]i r=m

]neau lipite, d

ar d

up= fieca

re m

utare pe ca

re o f=cea

m un ”H

m-

mm

m” ]i sc=

pa pe na

s.—

Ma

m=

, nu pot s= m

= concen-

trez c]nd sta

i a[a

l]ng=

mine, i-a

m

spus ]ntr-o zi.S

-a retra

s ]n buc=

t=rie [i a

tot tr]n-tit cra

ti\ele [i tig=

ile. C]nd

larm

a s-a

oprit, a

m v=

zut-o cu coad

a ochiului

cum st=

tea ]n u[=

.—

Hm

mm

m!

Doa

r c= d

e da

ta a

sta sunetul a

venit d

in ad

]ncul g]tlejului.

P=rin\ii m

ei au f=

cut o gr=

ma

d=

de

concesii pentru a-m

i permite s=

exer-sez. o

da

t= m

-am

pl]ns c= d

ormitorul

pe care ]l ]m

p=r\ea

m cu fra

\ii mei era

a

t]t de g

=l=

gios, ]nc]t nu putea

m s=

g

]ndesc. im

edia

t Vincent [i W

inston a

u fost culca\i ]ntr-un pa

t ]n cam

era

de zi d

in fa\=

. Am

zis c= nu pot s=

ter-m

in orezul; capul m

eu nu func\iona

cum

trebuie

c]nd

stoma

cul m

i-era

prea plin. A

m pleca

t de la

ma

s= cu

farfuria

pe jum=

tate g

oal=

[i nimeni

nu a protesta

t. Da

r exista o ]nd

atorire

pe care nu putea

m s=

o evit. Trebuia

s=

o ]nso\esc pe ma

ma

la pia

\= ]n

s]mb

etele ]n care nu a

veam

turneu. M

am

a

merg

ea

m]nd

r=

cu m

ine, intr]nd

]n multe m

ag

azine d

in care

cump=

ra foa

rte pu\in.—

A

ceasta

fiica

m

ea,

Wa

verly Y

ong, spunea

oricui ]i ie[ea ]n ca

le.}ntr-o zi, d

up= ce a

m ie[it d

intr-un m

ag

azin, i-a

m zis cu o voce sc=

zut=:

— A

[ vrea s=

nu ma

i tot spui la

toat=

lumea

ca s]nt fa

ta ta

.M

am

a s-a

oprit d

in mers. M

ul- \im

ea d

e oam

eni cu pla

se grele se

ciocneau d

e noi pe trotuar, ]nt]i d

e una

, apoi d

e ceala

lt=.

—

Ai,

ai.

Deci

ai

ru[ine d

e m

am

a?

M=

str]nse de m

]n= m

ai ta

re ]n tim

p ce se uita la

mine. A

m pleca

t ochii.

— {

tii c= nu-i a

[a. D

oar c=

este jena

nt.—

Jen= c=

e[ti fiica m

ea? V

ocea

]i era spa

rt= d

e m]nie.

— N

u asta

am

vrut s= spun. N

u a

m spus a

sta.

— D

a’ ce spus?

{tia

m c=

este o gre[ea

l= s=

ma

i a

da

ug ceva

, da

r mi-a

m a

uzit vocea

zic]nd:

— D

e ce trebuie s=

te lauzi cu

mine? D

ac=

vrei s= te la

uzi, de ce nu

]nve\i s= joci [a

h?o

chii ma

mei se tra

nsforma

r= ]n

dou=

t=ieturi neg

re am

enin\=toa

re. N

u ma

i avea

cuvinte pentru mine,

doa

r o t=cere t=

ioas=

.A

m sim

\it v]ntul v]j]indu-mi pe l]ng=

urechile

]nro[ite. M

i-am

smuls

m]-

na d

in m]na

ma

mei [i a

m lua

t-o la

goa

n= ciocnind

u-m=

de o fem

eie ]n v]rst=

. Plasa

ei cu cump=

r=turi se ]m

-pr=

[tie pe jos.—

A

i-ia!

Fat=

proa

st=!

striga

u m

am

a [i fem

eia ]n v]rst=

.Portoca

le [i cutii de conserve se

rostogolea

u pe

trotuar,

]n tim

p ce

2/7 /

2014, ianuarie Noi

— S

[ttt

f=ce

au

lini[

te a

rbitr

ii. V

]n-

tul s

ufla

tot m

ai t

are

.—

A

runc

=-i

nisi

p d

in r

=s=

rit

ca

s=-i

ab

a\i

ate

n\ia

. Ca

lul ]

nain

ta g

ata

d

e sa

crifi

ciu.

V]n

tul

[uie

ra t

ot m

ai

tare

. —

Love

[te,

lo

ve[t

e,

love

[te.

N

u ve

de.

Est

e or

b a

cum

. F=

-l s=

se

fe-

rea

sc=

de

v]nt

ca

s=

-l po

\i d

obor

] ma

i u[

or. — S

ah,

am

anu

n\a

t, pe

c]n

d v

]ntu

l r]

dea

]n h

ohot

e.D

in

v]nt

ul

n=pr

asn

ic

n-a

u m

ai

r=m

as

dec

]t ni

[te

mic

i ad

ieri

, pro

pria

m

ea r

=su

flare

.M

am

a a

a[e

zat p

rim

ul m

eu tr

ofeu

l]n

g=

un

joc

nou

de

[ah

din

pla

stic

, pe

ca

re s

ocie

tate

a T

ao

din

vec

in=

tate

m

i-l f=

cuse

ca

dou

. Pe

c]nd

[te

rgea

de

pra

f fie

care

pie

s=, a

zis

:—

Da

ta v

iitoa

re c

][tig

= m

ai m

ulte

, pi

erd

e m

ai p

u\in

e.—

Ma

m=

, nu

con

tea

z= c

]te p

iese

pi

erzi

, am

zis

. Une

ori t

reb

uie

s= p

ierz

i ca

s=

-i d

ai ]

nain

te.

— M

ai

bun

s=

pie

rzi

ma

i pu

\in,

da

c= v

ezi c

= a

i nev

oie.

La tu

rneu

l urm

=to

r a

m c

][tig

at d

in

nou,

da

r m

am

a a

fos

t ce

a c

u fig

ura

tr

ium

f=to

are

.—

Pie

rdut

opt

pie

se a

cum

. D

ata

tr

ecut

= p

ierd

ut u

nspr

ezec

e. C

e \i-

am

sp

us?

Ma

i bun

s=

pie

rzi p

u\in

e!E

ram

irita

t=, d

ar

nu p

utea

m s

= z

ic

nim

ic.

Am

lua

t pa

rte

la to

t ma

i mul

te tu

r-ne

e, fi

eca

re d

intr

e el

e to

t ma

i dep

art

e d

e ca

s=. A

m c

][tig

at t

oate

jocu

rile

din

to

ate

div

iziil

e. B

rut=

ria

chi

neze

asc

=

de

sub

no

i a

ex

pus

cole

c\ia

m

ea

cres

c]nd

= d

e tr

ofee

]n v

itrin

a p

ropr

ie,

prin

tre

pr=

jitur

elel

e a

cope

rite

de

pra

f ca

re n

u er

au

nici

oda

t= lu

ate

de

aco

-lo

. }n

ziua

urm

=to

are

une

i vic

tori

i ]nt

r-un

impo

rtan

t tur

neu

regi

onal

, vitr

ina

fu

]mpo

dob

it= c

u o

pr=

jitur

= p

roa

sp=

t=,

cu g

lazu

r= a

lb=

pe

care

era

scr

is c

u lit

ere

ro[i

i ”F

elic

it=ri

Wa

verl

y Y

ong

, C

am

pioa

na l

a [

ah

din

Chi

nato

wn”

. C

ur]n

d d

up=

ace

ea,

o flo

r=ri

e, u

n

gra

vor

de

piet

re fu

nera

re [

i un

salo

n d

e po

mpe

fun

ebre

s-a

u of

erit

s= m

=

spon

zori

zeze

]n

turn

eele

na

\iona

le.

Din

ace

st m

omen

t m

am

a a

hot

=r]

t c=

nu

ma

i era

nev

oie

s= s

p=l v

ase

le.

Win

ston

[i V

ince

nt u

rma

u s=

-mi f

ac=

[i

r]n

dul

meu

.—

Da

’ de

ce e

a s

= s

e jo

ace

[i n

oi

s= f

ace

m t

oat=

tre

ab

a?

se p

l]ng

ea

Vin

cent

.—

E

ste

reg

uli

noi

am

eric

ane

, sp

unea

ma

ma

. Mei

mei

joa

c=, s

toa

rce

crei

erii

ca s

= c

][tig

e la

[a

h. T

u te

joci

, va

lore

az=

c]t

un p

roso

p st

ors.

La n

ou=

ani

era

m c

am

pioa

n= n

a\i-

ona

l= la

[a

h. E

ram

]nc=

la o

dis

tan\

=

de

429

de

punc

te d

e tit

lul

de

ma

re

ma

estr

u, d

ar e

ram

inte

ns m

edia

tiza

t=

dre

pt

ma

rea

sp

era

n\=

a

A

mer

icii,

co

pilu

l-min

une

sau

o fa

t= p

e ca

re s

=

pari

ezi.

Mi-a

u pu

blic

at

foto

gra

fia ]

n re

vist

a L

ife, a

l=tu

ri d

e o

repl

ic=

de-

a

lui

Bob

by

Fisc

her:

”N

u va

exi

sta

o

fem

eie

ma

re m

aes

tru”

. C

omen

tari

ul

spun

ea: ”

E r

]nd

ul t=

u B

obb

y”.

}n z

iua

]n

care

m-a

u fo

tog

rafia

t pe

ntru

rev

ist=

, a

vea

m c

odi\e

]m

ple-

tite

cu g

rij=

[i p

rins

e cu

ag

rafe

mon

-ta

te c

u [t

rasu

ri. J

uca

m ]

n a

mfit

eatr

ul

ma

re a

l un

ui l

iceu

, ca

re r

=su

na d

e tu

sete

plin

e d

e fle

gm

= [

i d

e fr

eca

tul

pici

oare

lor

de

sca

une

pe p

odea

ua

bin

e lu

stru

it=.

Fa\=

]n

fa\=

cu

min

e [e

dea

un

b=

rba

t a

mer

ica

n, c

am

de

ace

ea[i

v]r

st=

cu

Lao

Po,

ad

ic=

de

vreo

cin

cize

ci d

e a

ni.

}mi

am

inte

sc

cum

fru

ntea

lui

asu

da

t= p

=re

a c

=

pl]

ng

e la

fie

care

m

uta

re

a

mea

. Pu

rta

un

cost

um ]n

chis

, ur]

t mir

osito

r.

Unu

l din

tre

buz

una

re e

ra b

urd

u[it

cu

o ba

tist=

ma

re a

lb=

cu

care

][i [

terg

ea

palm

a ]n

ain

te d

e a

]ntin

de

m]n

a c

u o

mi[

care

la

rg=

spr

e pi

esa

pe

care

o

ale

sese

.}n

roc

hia

mea

scr

obit=

roz

cu

alb

, cu

gul

er a

spru

de

da

ntel

=,

una

din

ce

le d

ou=

pe

care

ma

ma

le

f=cu

se

pent

ru a

cest

e oc

azii

spec

iale

, ]m

i \i-

nea

m

m]in

ile

]mpr

euna

te

del

ica

t su

b b

=rb

ie,

cu c

oate

le s

priji

nite

de

3 /

6 /

M-a

m ]n

dr=

gos

tit

de

secr

etel

e p

e ca

re le

-am

des

cop

erit

...

Ilus

tra

\ie:

Ad

ria

n M

OR

AR

U

Noi, ianuarie 2014

prizonieri b=

rba

\i doa

r da

c= se m

i[c=

oblic, d

oar la

]nceput po\i s= m

u\i ]n fa

\= [i s=

iei alt pion.

— D

e ce? am

]ntreba

t ]n timp ce-m

i m

utam

pionul. De ce nu se pot m

i[ca

ma

i mul\i pa

[i?—

Pentru

c=

s]nt pioni,

mi-a

r=

spuns.—

Da

’ de ce m

erg ob

lic ca s=

ia

b=

rba

\i prizonieri? De ce nu [i fem

ei [i copii?

— D

a’ d

e ce e cerul alb

astru? D

e ce

trebuie

mereu

s=

pui ]ntreb

=ri

proste[ti? ]ntreb

=

Vincent.

+sta

-i jocul. A

stea s]nt reg

ulile. Nu le-a

m

inventat eu. U

ite. Aici. }n ca

rte. A ]m

-puns una

dintre pa

gini cu pionul d

in m

]na

lui. Pion.

P-i-o-N

. Pion.

N-a

i d

ec]t s= cite[ti [i tu.

Mam

a ][i scutur= f=ina de pe m

]ini.—

D=

-mi s=

v=d

carte, a

spus ea

calm

.A

r=

sfoit reped

e pa

ginile,

f=r=

s=

citea

sc=

simb

olurile str=

ine eng

leze[ti, p=r]nd

c= vrea

s= d

ea

impresia

c= nu ca

ut= nim

ic ]n mod

d

eosebit.

— A

stea reg

uli am

ericane, a

tras

ea

]n

sf]r[it con

cluzia

. T

otd

eau

-n

a c]nd

oam

eni vin din \=

ri str=ine,

trebuie cunoa

[te reguli. Tu nu [tii,

spune jud

ec=torul, nu b

un, tu merg

i ]na

poi. Ei nu spun la

tine de ce, ca

s=

po\i s= d

ai ]na

inte. Ei spun, nu [tiu

de ce, a

fl= sing

ur. Da

’ ei [tiu prea

bine d

e ce. Ma

i bine a

scult= [i a

fl=

singur=

de ce, a

spus ]ntorc]ndu-[i

capul cu un z]m

bet sa

tisf=cut.

Am

afla

t ma

i t]rziu despre toa

te d

e ce-urile. Am

citit regulile [i a

m

c=uta

t cuvintele complica

te ]n dic\io-

nar. A

m ]m

prumuta

t c=r\i d

e la b

iblio-

teca chinezea

sc=. A

m stud

iat fieca

re pies=

de [a

h, ]ncerc]nd s=

ab

sorb

toat=

puterea pe ca

re o con\inea.

Am

]nv=\a

t despre m

i[c=rile d

e d

eschidere [i d

e ce este importa

nt s=

controlezi centrul ]nc= d

e la ]nceput;

cea m

ai scurt=

dista

n\= d

intre dou=

puncte este chiar prin m

ijloc. Am

]nv=- \a

t despre jocul d

e mijloc [i a

m a

flat

de ce ta

cticile celor doi a

dversa

ri s]nt precum

ideile contra

dictorii; cel ca

re joa

c= m

ai b

ine are pla

nurile ma

i lim-

pezi at]t pentru a

tac, c]t [i pentru evi-

tarea

capca

nelor. Am

afla

t de ce este

esen\ial ca

la fina

lul jocului s= a

i ima

-g

ina\ie, o ]n\eleg

ere ma

tema

tic= a

tuturor m

ut=rilor posib

ile [i r=b

da

re; orice sl=

biciune [i orice a

vanta

j s]nt evid

ente pentru un ad

versar puternic

[i obscure pentru un oponent ob

osit. A

m d

escoperit c= pe pa

rcursul ]ntre-g

ului joc ai nevoie d

e puteri invizibile

[i ai n

evoie s=

vezi fina

lul jo

culu

i ]nc=

]nainte d

e a-l ]ncepe.

Am

afla

t, de a

semenea

, de ce nu

trebuie sa

le explic nicioda

t= ”d

e ce-urile” celorla

l\i. Un pic d

e cunoa[tere

\inut= pentru sine este un m

are a

van-

taj,

de

pus d

eoparte

pentru viitor.

Asta

este puterea [a

hului. Un joc d

e secrete pe ca

re s= le p=

strezi [i s= nu

le spui nicioda

t=.

M-a

m

]ndr=

gostit

de

secretele pe ca

re le-am

descoperit ]n interi-

orul celor [aizeci [i pa

tru de p=

trate

alb

e [i negre. A

m d

esenat cu g

rij= o

tab

l= d

e [ah [i a

m prins-o ]n a

ce la

c=p=

t]iul pa

tului meu, urm

=rind

pe

ea noa

ptea

ore ]ntregi b

=t=

lii ima

gi-

nare. C

ur]nd nu a

m m

ai pierd

ut nici un joc sa

u vreun tub d

e Life Sa

vers, d

ar m

i-am

pierdut a

dversa

rii. Win-

ston [i Vincent s-a

u hot=r]t c=

e mult

ma

i interesant s=

ba

t= str=

zile dup=

[coa

l=, cu p=

l=riile lor d

e cowb

oy.}ntr-o

dup=

-am

iaz=

rece

de

prim=

var=

, pe

c]nd

veneam

d

e la

[coa

l=, a

m lua

t-o prin locul de joa

c=

de la

cap=

tul aleii noa

stre. Am

v=zut

un grup de oameni ]n v]rst=

, doi fa

\= ]n

fa\=

la o m

as=

pliant=

, juc]nd o pa

r-tid

= d

e [ah, ceila

l\i fum]nd

u-[i pipele, m

]nc]nd a

lune [i uit]ndu-se. A

m a

ler-g

at a

cas=

, am

luat jocul d

e [ah

al

lui Vin

cent, ca

re era a

mb

ala

t ]ntr-o

cutie de ca

rton lega

t= cu ela

stic. Am

a

les, de a

semenea

, cu grij=

dou=

tu-b

uri de Life S

avers. M

-am

]ntors ]n pa

rc [i m-a

m a

propiat d

e unul dintre

cei care urm

=rea

u partid

a.

— V

rei s= juc=

m? l-a

m ]ntreb

at.

Fa\a

se lungi a

mira

re [i se ]n-crunt=

spre cutia d

e sub b

ra\ul m

eu.—

Surioa

r=, e ca

m m

ult de c]nd

nu m

= m

ai joc cu p=

pu[ile, mi-a

spus z]m

bind

u-mi b

inevoitor.A

m pus reped

e cutia jos pe b

anc=

ling

= el [i m

i-am

etala

t replica.

Lao Po, cum

mi-a

]ng=

duit s=

-i spun, s-a

doved

it a fi un juc=

tor mult

ma

i bun d

ec]t fra\ii m

ei au pierd

ut m

ulte jocuri [i multe tub

uri de Life

Sa

vers. Da

r de-a

lungul s=

pt=m

]-nilor [i o d

at=

cu ]mpu\ina

rea b

om-

boa

nelor, am

pus deopa

rte noi se-crete. La

o Po mi-a

da

t denum

irile. D

ublul a

tac d

e pe ma

lul de est [i

de vest. A

runcarea

cu pietre ]n omul

care se ]nea

c=. N

ea[tepta

ta a

duna

re a

clanului. S

urpriz= d

in partea

san-

tinelei ad

ormite. Prea

umilul servitor

care ucid

e regele. N

isip ]n ochii ata

-ca

torilor. Un d

ublu om

or f=r=

v=rsa

re d

e s]nge.

Urm

au a

poi problem

ele delica

te a

le etichetei [ahiste. S

= \ii piesele

captura

te ]n r]nduri ord

onate ca

pe ni[te prizonieri b

ine ]ngriji\i. N

icio-d

at=

s=

nu

anun\i

cu fa

l=

”[ah”,

da

c= nu vrei ca

o sab

ie nev=zut=

s=-

\i taie g

]tlejul. Niciod

at=

s= nu a

runci piesele d

e [ah ]n nisip d

up= ce a

i pierd

ut o partid

=, d

eoarece va

trebui

s= le g

=se[ti tot tu d

up= ce a

trebuit

s= le ceri scuze tuturor din jur. P]n= la sf]r-[itul verii La

o Po m=

]nv=\a

se tot ce [tia

, iar eu d

evenisem o juc=

toare d

e [a

h ma

i bun=

.U

n mic g

rup de w

eekend, a

lc=tuit

din chinezi [i turi[ti, se a

duna

s=

priveasc=

cum juca

m [i-i ]nving

eam

pe

to\i a

dversa

rii unul

c]te unul.

Ma

ma

se al=

tura [i ea

grupului la

aceste jocuri d

emonstra

tive ]n aer

liber. Se a[eza m]ndr= pe banc=, pun]n-

du-le a

dm

iratorilor m

ei cu umilin\a

proprie chinezilor:

— E

noroc.U

n b=

rba

t care m

= urm

=rise cum

joc ]i sug

er= m

am

ei s= m

= la

se s=

iau pa

rte la turneele loca

le de [a

h. M

am

a i-a

z]mb

it cu gra

\ie, r=spuns

care nu ]nsem

na nim

ic. Dorea

m cu

ard

oare s=

merg

, da

r mi-a

m \inut

gura

. {tia

m c=

nu m-a

r fi l=sa

t s=

joc printre str=ini. A

[a c=

pe c]nd

ne ]ntorceam

aca

s=, i-a

m spus cu o

voce timid

= c=

nu dorea

m s=

joc ]n turneul loca

l. Sig

ur c= a

veau reg

uli a

merica

ne. Da

c= a

[ fi pierdut, m

i-a[

fi f=cut fa

milia

de ru[ine.

— R

u[ine s= ca

zi c]nd nim

eni nu te ]m

pinge, ]m

i spuse ma

ma

.}n prim

ul turneu ma

ma

a sta

t cu m

ine ]n primul r]nd

pe c]nd a

[teptam

s=-m

i vin= r]ndul. Am

tot dat din picioa-re ca

s= le d

ezlipesc de pe m

etalu

l rece a

l scau

nu

lui p

lian

t. C]nd

am

fost strig

at=

, am

s=rit ca

ars=

. Ma

ma

a

desf=

cut ceva ]n poa

l=. E

ra zha

n-g

ul ei, o buc=

\ic= m

ic= d

e jad

ro[u ca

re p=stra

lumina

soarelui.

—

Pentru noroc,

mi-a

[optit

[i m

i-a strecura

t-o ]n buzuna

rul de la

rochie.

M-a

m ]ntors spre a

dversa

rul meu,

un b=

iat d

e cincisprezece ani d

in o

akla

nd.

M-a

privit

str]mb

]nd

din

nas.C

]nd a

m ]nceput s=

joc, b=

iatul

disp=

ru, culorile din ca

mer=

se es-tom

par=

, iar ]n fa

\a m

ea nu m

ai era

u d

ec]t piesele mele a

lbe, fa

\= ]n fa

\=

cu piesele lui negre d

e partea

ceala

l-t=

. Un v]nt u[or ]ncepu s=

-mi a

die pe

la urechi, ]m

i [optea ta

ine pe care

doa

r eu puteam

s= le a

ud.

— Love[te din sud, m

urmura el. V

]n-tul nu la

s= urm

e.V

edea

m lim

pede ce ca

le avea

m

de urm

at [i cum

s= evit ca

pcanele, ]n

sal=

era rum

oare.

4 /5 /

2014, ianuarie Noi 21

calea spre olimp

HISTORIA EST MAGISTRA VITAE Rubric= sus\inut= de Adrian DOLGHI, doctor ]n istorie

ETAPA a IV-a1. Demonstreaz= rela\ia de interdependen\=

dintre politica intern= promovat= de Alexandru Ioan Cuza [i modernizarea societ=\ii rom`ne[ti.

2. Apreciaz= prin trei ar-gumente rolul istoric al per-sonalit=\ii lui Abraham Lincoln.

3. Recunoa[te monumen-tul din imaginea al=turat=.

A[tept=m r=spunsurile timp de 20 de zile de la apari\ia revistei. Succes.

R=spunsuri corecte la etapa I1. Cauze: 1) Participarea Rom`niei la Primul R=z-

boi Mondial oferea posibilitatea de a participa la re-glementarea postbelic= [i oferea [ansa realiz=rii dezideratului na\ional – ]ntregirea na\ional=; 2) Pre-siunile marilor puteri, exercitate at]t de statele mem-bre ale Antantei, c]t [i ale Triplei Alian\e, nu ]i permiteau Rom`niei s=-[i p=streze neutralitatea, ]naintarea condi\iei de c=tre Antanta – ”acum ori niciodat=” – determin]nd-o s= se implice.

Consecin\e: 1) }n urma destr=m=rii imperiului Austro-Ungar [i a revolu\iei bol[evice din Rusia, a devenit posibil= Unirea Basarabiei, Bucovinei [i Transilvaniei cu Rom`nia; 2) }n pofida gravelor pierderi umane [i materiale suportate, participarea la r=zboi ]mpotriva agresorilor a servit drept temei pentru recunoa[terea interna\ional= a Marii Uniri, prin Tratatul de la Paris (1920).

2. A fost conduc=tor al Atenei ]ntre 443 [i 429 ].Hr., a ini\iat numeroase reforme democratice, care au transformat ora[ul ]ntr-un centru politic, cultural [i artistic al lumii grece[ti.

}n timpul lui Pericle au fost edificate remarcabile opere de arhitectur=: Partenonul, Noul Erehteion etc., mare protector al [tiin\elor [i artelor, pentru str=lucirea intelectual= pe care a dat-o Greciei, secolul ]n care a tr=it (secolul V ].Hr.) a fost supranumit ”Secolul lui Pericle”.

}n politica extern=, pe la 445 ].Hr. a fost ]ncheiat Tratatul de pace dintre Sparta [i Atena pentru 30 de ani, numit [i ”Pacea lui Pericle”. A concurat perma-nent cu Sparta, Corint etc. pentru sfere de influen\e [i colonii, ceea ce ]ntr-un sf]r[it a dus la izbucnirea R=zboiului Peloponeziac.

3. }n imagine este reprezentat= M=n=stirea Zo-grafu, una dintre marile m=n=stiri din Sf]ntul Munte Athos.

Rezultatele etapei I:

C]te 30 de puncte (15;10;5) au acumulat: Mihaela STICEA, Cobani, Glodeni; Silvia NACU, Ana PLA-MADEALA, V=sieni, Ialoveni; Daniela COSTIN, Maria VATAMANU, Elizaveta GALCHIU, Maria CHISTOL, Ana ROGOJINARU, Liceul Teoretic M. Viteazu, H]nce[ti; Artur GHIMP, Mihai-Adrian IOVU, Alexandru FLOREA, Liceul Teoretic Orizont, Chi[in=u, Natalia POCIUMBAN, Cobani, Glodeni.

C]te 29 de puncte (14;10;5): Mihaela DODI, Sus-leni, Orhei; Silvia ISTRATI, V=sieni, Ialoveni.

C]te 25 de puncte (15;10;0): Veronica RO{CA, Coliba[i, Cahul; Ecaterina ISTRATI, Maria JARDAN, Ionela B}RDAN, Lozova, Str=[eni; Felicia COJU-HARI, Liceul Teoretic L. Blaga, Chi[in=u; Elena PORUBIN, Holercani, Dub=sari; Cristina SUVEIC+, Sudarca, Dondu[eni.

C]te 24 de puncte: Maria GRAMA (14;10;0), B=diceni, Soroca; Dorina ABABII (14;10;0), V=sieni, Ialoveni; Maria BABENCO (15;9;0), Cuhure[tii de Jos, Flore[ti.

C]te 23 de puncte: Maria PLUGARU (14;9;0), Bardar, Ialoveni; Mihaela NECRU|U (14;9;0), Cuhure[tii de Jos, Flore[ti; Felicia S}RBU (13;10;0), Holercani, Dub=sari.

C]te 22 de puncte: Ana TUDOR (14;8;0), V=leni, Cahul.

C]te 21 de puncte: Rahela SCUREA (13;8;0), V=leni, Cahul.

C]te 20 de puncte: Dorina SAVCIUC (15;5;0), Ho-lercani, Dub=sari.

Din lips= de spa\iu, public=m doar numele par-ticipan\ilor care au acumulat cel pu\in c]te 20 de puncte. La bilan\ul general ]ns= vom \ine cont de punctajul tuturor participan\ilor.

D rag= prietene, Te po\i abona pentru urm=toarele 11 luni ale anului 2014.Fiecare dintre colegii t=i merit= un abonament la revista Noi. }ndeamn=-i s= se aboneze! Ar fi bine ca ]n fiecare clas= s= fie cel pu\in un abonament la revista Noi.Abon]ndu-te la Noi, te asiguri cu un adev=rat ghid pe t=r]mul crea\iei [i al autorealiz=rii. Po\i

miza pe echipa redac\ional=, pe speciali[tii asocia\i [i pe to\i cititorii care s]nt gata s= te asculte, s= te ]n\eleag= [i s=-\i dea un sfat.

Colaborarea noastr= este una deschis= — ]n paginile revistei pute\i g=si: literatur= [i spiritu-alitate, ecologie [i investiga\ii tehnice, profesii, solu\ii psihologice, teatru, muzic= [i cinema, sport [i curiozit=\i... Noi este revista care poate vorbi simplu despre lucruri complicate. Cite[te num=r cu num=r [i via\a ta va deveni mai frumoas= [i mai interesant=.

Revista Noi apare lunar, inclusiv ]n vacan\a mare, f=r= numere comasate.Pre\ul unui abonament pentru 11 luni este de 165 de lei. Indicele PM 31239. Abonamentul la revista Noi poate fi perfectat la orice oficiu po[tal.

NOI — REVISTA COPIL+RIEI {I ADOLESCEN|EI TALE

abonament

Noi, ianuarie 201422

Carul-Mic

P entru a determina pui[orii s= p=r=seasc= cui-bul [i s= se lanseze ]n gol, p=rin\ii-vulturi le

scot afar= culcu[ul confortabil f=cut, de obicei, din l]n=, mu[chi [i frunze sau alt fel de material moale. Ace[tia s]nt l=sa\i pe be\ele uscate mult mai inco-mode sau li se pun ]n aceste cuiburi crengu\e spi-noase, f=c]ndu-i astfel dornici de a p=r=si locul de trai, zbur]nd.

Vulturii au vederea de trei ori mai bun= ca a omului, put]nd z=ri prada chiar [i de la doi kilometri distan\=, din ]naltul cerului. Pot zbura 300 de kilo-metri f=r= oprire, cu viteze care ajung [i la 180 de kilometri pe or= (aproape c]t a unei ma[ini de For-mula 1) atunci c]nd coboar= aproape vertical pen-tru a ]nh=\a pe[tii din ap=.

O nou= inven\ie accidental=. La v]rsta de numai 16 ani, Adams l-a asistat pe tat=l s=u, Thomas,

la experimentele cu chicle – seva uscat= a unui ar-bore tropical. }n timp ce tat=l s=u ]ncerca s= inven-teze ceva din cauciuc, micul Hortio, ca un copil ce pune ]n gur= tot ce are la ]ndem]n=, a luat ]n gur= ni[te chicle [i a ]nceput s=-l mestece. Apoi, b=iatul a v=zut c= are un gust foarte bun, dar mai interesant i-a fost atunci c]nd a ]nceput a sufla bule din noua sev=. Astfel a fos inventat= guma de mestecat.

La scurt timp, au deschis prima fabric= de gum= de mestecat din lume, numind-o Tutti Frutti. Guma a ]nceput s= fie v]ndut= ]n tonomate (ma[in= semi-automat= care se declan[eaz= cu ajutorul unei mo-nede sau al unui jeton [i care are un sistem selector de discuri). Aceste ma[ini erau situate ]n sta\iile de metrou din New York.

C romwell, omul care a domnit ]n Anglia ca un suveran pe la mijlocul secolului al XVii-lea;

omul care a condus revolu\ia ce l-a trimis la e[afod pe regele Carol i; omul care a b=gat spaima ]n papi [i ]n monarhi; omul care s-a luptat peste m=ri [i \=ri, biruind pe spanioli, pe olandezi... omul acesta pu-ternic [i glorios a fost ]nvins de... un gr=unte de ni-sip! Nisipul p=trunz]nd ]n organismul s=u, i-a pro-vocat moartea.

De ce atunci acest faimos gr=unte nu poart= nu-mele lui Cromwell? Fiindc= ]nt]mplarea ar fi r=mas poate necunoscut=, dac= n-ar fi consemnat-o scrii-torul francez Pascal ]n lucr=rile sale. {i astfel, recunosc=tor celui ce i-a asigurat posteritatea, ”is-toricul” bob de nisip a renun\at la numele p=rintesc al st=p]nului s=u [i [i-a ]nsu[it pe cel adoptiv al sa-vantului.

Gr=untele de nisip al lui Pascal a devenit de atunci o expresie original=, pentru a semnala c= micile cauze provoac= adesea efecte mari. Ea ][i g=se[te echivalent ]n vorba noastr= popular=: Butu-ruga mic= r=stoarn= carul mare.

T o\i cu inima curat=,/ |ie, Doamne-|i, mul\umim./ Tu, cu harul T=u, Preasfinte,/ Ne-aju\i oameni buni

s= fim,/ De gre[eli s= ne ferim,/ |ara noastr= s-o iubim,/ |ie, fii iubi\i s=-|i fim./ |ie, Doamne-|i, mul\umim.

M=rire Tat=lui [i Fiului, [i Sf]ntului Duh, [i acum [i pururea [i ]n vecii vecilor. Amin.

RUG+CIUNE LA IE{IREA DIN CLAS+

S-A CERTAT IARNA CU GERULS-a certat iarna cu gerul{i-acum iat-o singurea.Nu mai vrea s= duc= gerulCiurul ei cu fulgi de nea.

Cerne iarna peste glieFulgi m=[ca\i, dar ce folos?Dac= nu-i ]nghea\= gerul,Fulgii se topesc pe jos. Ce mai iarn=, asta-i iarn=?Nici z=pad=, nici ghe\u[.Ninge-a[a de parc= plou=.Cum s= ie[i la s=niu[? Vine iarna [i se roag=:— Gerule, s]nt speriat=,Hai s= mergem, f=r= tineNu s]nt iarn=-adev=rat=!

UN GR+UNTE DE NISIP

Emilia PLUGARU

2014, ianuarie Noi 23

Rubric= ]ngrijit= de Olesea CURMEI

F loarea privi fe-reastra [i ]ncre-

meni. De pe geamul ]nghe\at, o priveau, poate la fel de uimite ca [i ea, o mul\ime de flori de ghea\=, Deli-cate, albe, magice, desenate parc= de m]-na unui artist care ui-tase s= ][i lase semn=-tura. C]t de frumoase erau! Veneau de pe t=r]muri at]t de ]n-dep=rtate, aduceau cu ele pove[ti ne[tiute, rostite ]nc=. Le adu-nau, poate, de la fie-care fereastr= pe care se n=[teau, ]n fiecare zi altele, c=l=toare din iarn= ]n iarn=.

o cuprinse invi-dia, ea va fi mereu aceea[i, nu ][i va p=-r=si niciodat= ghive-ciul, iar locul acesta de la fereastr= ]i era sortit. Le urm=ri avid= cum se ondulau ]n forme at]t de pure [i libere... C]t [i-ar fi do-rit s= fie la fel, gra- \ioas= [i rece, mister, pur [i simplu, ]nc]n- tare...

— C]t de frumoase s]nt... abia putu [opti.

Undeva, ]n col\ul cel=lalt al camerei, Suki ][i con-tinua r=zboiul personal cu gutuile de l]ng= sob=. Poc! Poc! C=deau pe r]nd, azv]rlite cu mult= dexteri-tate de motanul nostru sup=rat c= ]i ocupaser= locul cald.

— A[a mai da!— Vino s= vezi, Suki, ]l chem= ea ab=tut=...

Se zg]i [i el c]t putu de atent, apoi ]i veni ideea s= vad= [i ce gust au... brrr...

— oare o fi nins azi-noapte?{i sufl=: huuu huuu [i c]teva frunze albe disp=rur=

]ncet, l=crim]nd parc=...— Ce ai f=cut??— Hmm, nu a nins nici azi... iar tu, ]i zise v=-

z]nd-o at]t de trist=, dec]t s= ]\i faci at]tea g]nduri nebune mai bine ai mai scrie o poezie...

MOTANUL SUKI {I FLOAREA

Ilustra\ii: Sergiu PUIC+

Dana ST+NESCU

(fragment)

Noi, ianuarie 201424

Continuare ]n pag. 31

a[chii ochiul critic

COLINDE, COLINDE CENACLU SAU CLUB DE LECTUR+

A dev=rul [i iubirea conduc universul: Adev=rul e Tat=l, iubirea e iisus.

Credinciosul are verticalitate [i c]nd st= ]n genunchi.

Nu totdeauna un drum este [i o cale.

Numai copiii pot vorbi cu Dumnezeu de la egal la egal.

Rug=ciunea face leg=tura dintre p=m]nt [i cer.Dragostea face leg=tura dintre cer [i p=m]nt.Rug=ciunea e dragoste.Dragostea e rug=ciune.Acolo unde se ]nt]lnesc acestea dou= –

locuie[te Dumnezeu.

U na dintre cele mai frumoase s=rb=tori ale anului este Cr=ciunul. }n satul Co-

dreni era [i cea mai a[teptat=.}n acest an ea a trecut f=r= colindele lui

badea Petrea Dabija. }n 2012, badea Petrea s-a mutat la v]rsta sa de 84 de ani tr=i\i pe p=m]nt ]n cimitirul satului, s= colinde mor\ii de sub \=r]n=.

C]t a fost viu, fratele mamei umblase cu co-linda la fiecare Cr=ciun. Se preg=tea din timp, aduna m=run\i[ de ruble sau lei, ][i amintea colindele, numele cons=tenilor pe care inten\iona s=-i colinde, iar m=tu[a Aga-fia, so\ia lui, ]i cocea de fiecare dat= un cup-tor de pr=ji\ei, un fel de pr=jituri de cas=, cu care el ][i umplea traista. Mai punea ]n ea [i o garaf= de vin de-al s=u. {i se pornea prin sat cu colindatul.

intra ]n casa gospodarului, zicea colinda, una lung= cu ”Adam [i Eva lui stau la poarta raiului...”, pe care o spusesem [i noi c]nd eram copii, [i, dup= ce o ]ncheia, ][i ]mp=r\ea generos copturile celor din cas=, iar copiilor le d=ruia de fiecare dat= [i b=nu\i. Pe urm= scotea garafa cu vin [i un pahar din care ]i cinstea pe gospodari, felicit]ndu-i cu ocazia Na[terii Domnului. Apoi se ducea la alt= cas=. C]nd i se terminau pr=ji\eii [i vinul, se ]ntorcea acas= s=-[i umple traista [i garafa [i continua colindatul.

Bucuria cea mare era a lui: el colinda [i tot el – ]n loc s= a[tepte daruri – f=cea daruri. Probabil, unchiul meu mo[tenise de la primii cre[tini gestul acestora de a-i sprijini pe cei ]n nevoie, iar mai apoi, pentru bucuria de a-i fi putut ajuta, s= le strecoare discret, ca s= nu vad= Dumnezeu, [i c]te un b=nu\ ]n palm=.

Nicolae DABIJA

U na din cele mai r=sp]ndite forme de organizare a iubi-torilor de literatur= azi este cenaclul. Membrii acestuia

c]nt= [i citesc versuri (str=ine [i proprii), ][i critic= reciproc produc\ia literar=, improvizeaz= ateliere de scriere creativ= (de[i aceast= form= e ceva deosebit de forma de cenaclu). Exist= [i forme distincte, cenaclul amintind adesea de serate [i de [ez=torile literar-muzicale, iar atelierele prelu]nd mode-lul pragmatic al atelierelor americane de acest gen.

Bune ]n sine, ca orice activitate (care este preferabil= inac-tivit=\ii), aceste implic=ri ]n lumea literarului au [i lacunele sau limitele lor. Una e c= nu to\i trebuie s= [tie a scrie (fie [i creativ) literatur=, alta e c=, talentele fiind rare, atunci c]nd se for\eaz= nota, se ]nmul\esc grafomanii [i impostorii lite-rari. Fiecare conduc=tor de cenaclu fiind interesat ]n a avea c]t mai mul\i membri, va tolera scriitura mediocr= [i va ]ncura-ja, indirect, amatorismul literar, care poate s= ia propor\ii.

Talentele muzicale sau plastice se dezvolt= ]n institu\ii profesioniste, specializate, conform unor selec\ii [i programe riguroase, pe c]nd talentele literare nu pot fi selectate, ci se umfl= uneori peste limita admis= a calit=\ii profesionale. Nu trebuie s= ne sperie acest cuv]nt: profesional. Dimpotriv=, profesionismul trebuie s= fie prezent ]n toate. Voca\ia trebuie s= fie autentic=.

iubitorii de literatur= ([i nu numai de literatur=, ci iubitorii de c=r\i bune din orice domeniu: literatur=, istorie, geografie, biologie, informatic= [i [tiin\e ale comunic=rii, chimie sau fi-zic=, astronomie, robototehnic= [i nanotehnologii etc.) pot s= se adune ]n alte grupuri de interese. Una dintre cele mai ten-tante forme de asociere, cred eu, ar fi clubul de lectur=. Clu-bul care i-ar uni pe cei cui le place s= citeasc= [i s= comente-ze c=r\ile citite. iar dac= aceste lecturi vor implica faceri de noti\e, scrieri de recenzii, prezent=ri ]n forme orale, apoi scri-se, ale c=r\ilor, iar aceasta va poten\a redactarea propriilor texte, toate vor fi o urmare fireasc=, organic=, nefor\at= a ac-tivit=\ilor ce pun ]n capul mesei lectura.…

Renumitul scriitor argentinian, autorul celebrei nuvele Bi-blioteca Babel, el ]nsu[i un mare cititor [i vestit bibliotecar, Jorge Luis Borges explica de ce ]i place mai mult s= citeasc= dec]t s= scrie: el poate s= scrie numai at]t de c]t este capabil, pe c]nd de citit poate s= citeasc= orice ][i dore[te. Este o mare fascina\ie cititul. Mai ales c= \i-i faci prieteni nu numai pe talenta\ii t=i contemporani, ci [i pe cei din secolul trecut, sau pe cei de acum c]teva secole. Fie c= intri ]n poveste pe u[a lui ”a fost odat=”, fie c= te apropii de acel univers ]ntr-un mod cinematografic, ca ]n Pripasul din romanul lui Rebreanu, ori-cum, ]ncep]nd cu prima fil=, participi la crearea acelei lumi mirabile.

Citeam, ]n unul din numerele revistei Rom`nia literar=, despre o ac\iune a trei laurea\i ai Premiului Nobel pentru lite-ratur= (Doris Lessing, J. M. Coetzee [i Toni Morrison) care: ”au dat curs unei ini\iative a Bibliotecii f=r= Frontiere de a semna apelul Urgen\a de a citi. Sensul apelului const= ]n a pune cartea, informa\ia [i cultura ]n r]ndul priorit=\ilor, ]n caz de catastrof= umanitar=.”

Bine]n\eles c=, pentru a deveni o necesitate de ne]nlocuit, lectura trebuie cumva testat= pe cititorii benevoli, pe cei pen-tru care lectura e o pl=cere [i o necesitate zilnic=. Este ceea ce face un club de lectur=: demonstra\ia necesit=\ii vitale a cititului. Dac= – test]nd cumva [i aspectul dramatic al apelu-lui laurea\ilor Nobel – fiind anun\a\i c= se apropie o catas-trof= umanitar= de orice soi (hazarduri naturale sau antropi-

2014, ianuarie Noi 25

CITIUS, ALTIUS, FORTIUS!

calea spre olimp

Rubric= sus\inut= de Constantin OLTEANU

abc juridic

Rubric= sus\inut= de Tamara PL+M+DEAL+, avocat parlamentar pentru protec\ia drepturilor copilului

S ]nt de etnie rom=. }n clas= colegii fac glume pe seama mea. Pu\ini profesori ]mi \in ap=rarea.

Uneori ]mi pierd pofta de a merge la [coal=.

Marcel Z., 14 ani C=l=ra[i

D rag= Marcel, ]n conformitate cu prevederile ac-telor interna\ionale la care Republica Moldova

este parte, to\i copiii s]nt egali indiferent de ras=, cu-loare, sex, limb=, religie, origine na\ional=, etnic= sau social=, opinie public=, situa\ie material=.

Este regretabil s= afl=m c=, ]ntr-un stat de drept, copiii s]nt discrimina\i pe astfel de criterii, mai cu seam= ]ntr-o institu\ie de ]nv=\=m]nt unde profesorii, prin propriul comportament, s]nt obliga\i s= fie un model pentru discipoli. Pentru a pune cap=t acestei situa\ii jenante, ]\i recomand=m s= discu\i cu dirigin-tele [i cu psihologul [colar acest aspect, care, la r]ndul lor, s]nt obliga\i s= discute aceast= situa\ie ]ntre cadrele didactice, administra\ia institu\iei de ]nv=\=m]nt [i colegii t=i pentru a evita etichetarea.

}n situa\ia ]n care discriminarea pe criteriul de apartenen\= etnic= va continua, te rug=m s= te adre-sezi avocatului copilului ale c=rui date de contact le vei g=si acces]nd pagina web www.ombudsman.md.

N u ne putem alege p=rin\ii. Ai mei au patima pa-harului, [i chiar dac= muncesc din greu, nu mai

ie[im din s=r=cie. Toamna [i prim=vara m= oblig= s= absentez de la lec\ii pentru a-i ajuta la muncile c]mpului. Eu i-a[ ajuta cu pl=cere, doar c= dup= lec- \ii. Ei nici nu vor s= aud=.

Denis A., 15 aniF=le[ti

D rag= Denis, ]ntr-adev=r, nu este cu putin\= s= ne alegem p=rin\ii [i ]n activitatea desf=[urat=

]n calitate de avocat parlamentar am constatat c= ]n Republica Moldova mul\i copii s]nt crescu\i [i educa\i ]ntr-un mediu mai pu\in favorabil pentru o dezvoltare armonioas=.

Da, copiii trebuie s=-[i ajute p=rin\ii, cu toate acestea, tuturor copiilor le este asigurat dreptul la ]n-v=\=m]ntul general obligatoriu, iar ]n situa\ia c]nd un copil absenteaz= de la ore nemotivat, tot p=rin\ii sunt cei care poart= r=spundere pentru nerespectarea obliga\iilor p=rinte[ti.

}n situa\ia ]n care p=rin\ii nu doresc s= te asculte [i te oblig= s= absentezi de la ore, discut= cu dirigin-tele [i directorul adjunct pentru educa\ie cauzele ab-sen\ei tale.

Nota redac\iei: Dac= ave\i ]ntreb=ri ce \in de drepturile voastre, scrie\i-ne pe adresa revistei NOI.

AC|IUNI ILICITEETAPA a III-a

1. Despre ce stadion este vorba c]nd zicem Teatrul viselor – Old Trafford sau Maracanã? (5 puncte)

2. De ce na\ionalitate este boxerul Lucian Bute? (4 puncte)

3. C]te edi\ii are p]n= la aceast= dat= Turneul de hochei pe ghea\= Cupa Prieteniei desf=[urat anual la Chi[in=u [i la Tiraspol? (3 puncte)

R=spunsurile urmeaz= s= fie expediate ]n termen de 20 de zile de la apari\ia num=rului revistei.

Succes!

capriciile muzei

PEISAJ }N ALB-NEGRUVeronica POPESCU, cl. a XI-a

Liceul B. Cazacu, Nisporeni

Noi, ianuarie 201426

pa gi na mu ze lor

SASHA LOPEZ

S asha Lopez, pe numele lui real Serge, s-a n=scut la Chi[in=u, a absolvit Liceul de Art= [i Academia

de Studii Economice, specialitatea management. Pro-babil, v= ]ntreba\i ce caut= un domn care ne poate lua lejer la bani m=run\i, pe 89,5 fm?

Serge este pasionat de muzic= ]nc= din copil=rie. }[i ]ncepe cariera ca Dj, la doar 15 ani, ]n legendarul club din Chi[inau – Star Track Club, apoi devine rezidentul clubului City (unul dintre cele mai importante din ora[). Aici activeaz=, timp de opt ani, p]n= ]n 2005, c]nd lan-seaz= sub nume propriu primul mix ]n format CD intitu-lat Club City Presents.

}n acela[i an, ]l cunoa[te pe Dj Nash [i pun bazele unui proiect muzical care s-a f=cut auzit [i ]n afara \=rii. Cu siguran\=, v= aminti\i de Studio one. Cur]nd li s-a al=turat Tanya (Cerga) – voce – [i single-ul lor Every-time a fost recunoscut la nivel interna\ional, devenind

hit ]n Bulgaria, Ungaria, Serbia, Polonia, Rusia [i fiind inclus pe compila\ia Ministry of Sound compilation din 2008.

Au urmat colabor=rile cu Tom Boxer (Lose Control), Fly Project (Wonder Girl), Vali B=rbulescu (Send Your Love) [i cea mai recent= cu Edward Maya (out of Love). Serge se ]ntoarce dup= aceste experien\e, la baza profesiei sale – Dj-ing-ul – ]mbin= ]n prezent gig-urile din Rom`nia [i din ]ntreaga Europ= cu num=rul mare de produc\ii DANCE pe care le lanseaz= sau la care pune um=rul!

Sasha Lopez este un proiect ]n colaborare cu unul din-tre cei mai importan\i produc=tori ai momentului ]n Rom`nia – Vanotek (coproduc=torul hiturilor Chica Bomb, Dan Balan; Beautiful Day, Tom Boxer; Naguale, Get Up).

Acum doi ani s-a ]nsurat cu frumoasa Ale Blake.

Ana BRADU

2014, ianuarie Noi 27

PELÉ

G ra\ie lui, negrii au fost privi\i altfel: la Mondialul din 1958, pentru prima dat= ]n istorie, regele Suediei a

fost fotografiat pe teren str]ng]nd m]na unui negru; re-gina Elisabeta a ii-a l-a numit ”Sir” al Marii Britanii, poze care au f=cut ocolul lumii. insultat, pe teren, se r=zbuna marc]nd dou= goluri ]n plus. Pe atunci internetul nu era, dar toat= lumea aflase de Pelé.

De cur]nd, ]n Brazilia, a fost lansat= cea mai scump= carte despre fotbal. Pelé a prezentat cartea – biografie – omagiu cu titlu 1283 (golurile marcate pe parcursul carierei sale timp de 21 de ani ]n 1363 de partide). Edi- \ia cost= 1283 de euro [i va fi publicat= ]n tot at]tea ex-emplare. Volumul c]nt=re[te 15 kilograme, con\in]nd articole [i 500 de fotografii din cariera fotbalistului. Vi-zibil emo\ionat la cei 72 de ani, Pelé a declarat: ”Aceas-ta m= face s= cred c= am l=sat o mo[tenire Braziliei”.

Edison Arantes do Nascimento, adic= Pelé (n=scut la 23 octombrie 1940, ]n Brazilia) joac= fotbal de la 5 ani, totodat= mai [i cur=\a pantofi pe strad= pentru a-[i ajuta familia. Tat=l s=u, juc=tor profesionist de fotbal, ][i ]ncheie cariera devreme, ]n urma unei leziuni la ge-nunchi. Antren]ndu-[i fiul pe stadion, la 11 ani Pelé este descoperit de fostul interna\ional brazilian, Waldemar de Brito. La 15 ani intr= ]n echipa lui Santos, c][tig]nd Cope Libertadores doi ani consecutiv (1962, 1963). Ac-tualul ambasador oficial al FiFA a jucat cea mai mare parte a carierei sale ]n Brazilia, debut]nd la echipa na- \ional= la 16 ani. Devine golgheter ]n campionatul in-tern, iar la 17 ani intr= ]n posesia primei Cupe Mondi-ale, fiind cel mai t]n=r juc=tor de fotbal care a punctat

la Cupa Mondial=. Tehnica de lovire a balonului [i vite-za de ”gazel=” ]l fac legendar ]n Brazilia, ob\in]nd cu na\ionala trei titluri mondiale (1958, 1962, 1970).

Semipensionarea lui are loc ]n 1975, brazilianul urm]nd calea Americii. De[i v]rsta ][i spune cuv]ntul, Pelé reu[e[te s= ]nscrie mai mult de un gol per meci. Retragerea sa definitiv= este s=rb=torit= prin confrunta-rea ]ntre singurele cluburi la care a activat: FC Santos – New York Cosmos. Un eveniment r=sun=tor: bilete epuizate ]n avans, 650 de jurnali[ti prezen\i pe stadion, meci difuzat ]n 38 de \=ri, marele Muhammad Ali ]m-br=\i[]ndu-l la vestiare. }n prima repriz= Pelé a evoluat pentru Cosmos, ]nscriind de la peste 30 de metri, iar ]n partea secund= ia tricoul lui Santos.

De c]nd a pus ghetele ]n cui, Pelé a devenit un cam-pion al cauzelor nobile, recunosc]nd c= a crescut ]n s=r=cie. }n 1978 i se acord= Premiul interna\ional pen-tru Pace, iar ]n 1999 Comitetul interna\ional olimpic ]i ofer= titlul de Atlet al Secolului. Pledeaz= cauza fotba-lului [i a Braziliei, transform]nd lumea ]ntr-un spectacol al fotbalului. }ntrebat ce reprezint= Mondialul brazilian din 2014, Pelé crede c=: ”important= este imaginea Bra-ziliei [i proiec\ia ei ]n jurul lumii. }mi amintesc, ]n 1958, nimeni nu cuno[tea Brazilia ]n Europa. C]nd am ajuns la cantonamentul na\ionalei din Suedia, unde s-a des-f=[urat acea Cup= Mondial=, organizatorii nu g=siser= steagul bun al \=rii mele: ]n loc de romb, era unul rotund. Fotbalul este un dar al poporului brazilian”.

Daniela COJOCARU

time-out

28 Noi, ianuarie 2014

C hristiaan Huygens s-a n=scut la 14 aprilie 1629 la Aia din vecin=tatea ora[ului Haga (olanda)

]n familia bine-cunoscutului func\ionar de stat, litera-tor [i om de [tiin\=, Constantin Huygens. Tat=l era prieten cu faimosul matematician Rene Descartes, cu mul\i ]nainta[i ai vremii, astfel c= Chris-tiaan de mic copil s-a ”pl=m=dit” ]n mediul unor personalit=\i notorii. {tiin\a l-a pasionat mereu, [i a aspirat s= cunoasc= c]t mai pro-fund tot ce \inea de fizic=, matematic=, astro-nomie. Dup= o ponderabil= preg=tire particu-lar=, Christiaan s-a ]nscris la Universitatea din Leiden (1645-1647), apoi la Colegiul orange din Breda. Primele sale lucr=ri [tiin\ifice au \i-nut de geometrie. }mpreun= cu fratele mai mare a [lefuit iscusit lentile de sticl=, ce i-a permis s= construiasc= cel mai puternic telescop al timpului cu o m=rire de 92 de ori. Un convins adept al teoriei heliocentrice a lui Copernicus, Huygens ][i ]ndrepta telescopul spre bolt= ]n speran\a de a p=trunde ]n tainele universului. {i nu a r=mas dezam=git – prin-tre miriadele de corpuri cere[ti i-a atras aten\ia unul, cu ”m]-nere”, observate ]nc= de Galileo Galilei. Acesta s-a dovedit a fi planeta Saturn, numit= mitologic de grecii antici Cronos, iar m]-nerele au fost identificate ca ine-le ale planetei. Tot Huygens a descoperit [i primul satelit al lui Saturn, pe care l-a numit Titan. Astronomia i-a r=mas recunos-c=toare [i pentru descoperirea ]n 1672 a ”c=ciulii de ghea\=” la polul sud al lui Marte, [i pentru aprecierea perioadei de rota\ie ]n jurul axei sale, [i pentru desco-perirea [i descrierea stelelor du-ble, [i pentru descoperirea nebu-loasei orion. odat= ce P=m]ntul era doar una din planetele sis-temului Solar, Christiaan Huy-gens admitea c= [i pe alte pla-nete ar putea exista fiin\e vii, asemenea oamenilor.

A cercetat ]n am=nunte mi[c=rile de oscila\ie ale pendulului, dezleg]nd legit=\ile, ce i-au permis s= ]l utilizeze la construirea primului ceas cu pendul (1657). Spre deosebire de cele cunoscute la moment, acesta se caracteriza prin precizie uimitoare – o aba-tere de mai pu\in de 10 secunde zilnic. Dup= paten-tarea inven\iei, ceasul cu pendul s-a r=sp]ndit ]n scurt timp ]n ]ntreaga Europ=, bucur]ndu-se de o populari-tate remarcabil=. Pe cor=bii ]ns=, pendulul nu mai oferea exactitatea a[teptat= din cauza leg=n=rii vasului, [i Huygens a g=sit o solu\ie extraordinar de util= [i pentru marinari – ceasul cu arc – spiral=, care nu mai era influen\at de valurile m=rilor. Miniaturi-

zat, acest mecanism a determinat apari\ia ceasor-nicelor de buzunar, de asemenea, foarte apreciate de europeni. Studiile sale, referitoare la mecanisme-le, dar [i teoria ceasornicelor, [i-au g=sit reflectare ]n lucrarea Ceasornicul cu pendul, ]n care apar [i

primele elemente de mecanic= teoretic=. Huy-gens studiaz= sistematic for\a centripet= [i cen-trifug=, l=murind prin ele aplatizarea globului p=m]ntesc la poli. Numeroasele studii ale mi[c=rii, realizate [i descrise de Huygens, l-au ajutat pe Newton s= descopere legile mi[c=rii.

opera sa [tiin\ific= [i inven\iile lui revolu\io-nare nu au r=mas neobservate de Societatea Regal= Britanic=, care l-a primit cu satisfac\ie ]n calitate de prim membru str=in ]n 1665. iar

]n 1666 Huygens a acceptat invita\ia regelui Fran\ei, Ludovic al XiV-lea, de a se stabili la Biblioteca Re-gal= din Paris [i a contribui la organizarea Acade-

miei Franceze, prin analogie cu Societatea Regal= Britanic=. Astfel, Huygens devine membru-fondator [i primul pre[edinte al Academiei, pe care a condus-o timp de 15 ani.

Urm=rind jocurile de noroc [i ]ncerc]nd s= le ]n\eleag= legit=- \ile, la ]ndemnul lui Pascal, Huy-gens public= ]n 1657 opera De-spre ra\ionament ]n jocurile de noroc, care este o prim= des-criere a teoriei probabilit=\ii.

Cercet=rile sale privind su-biectul interac\iunii corpurilor solide ideale, a undelor, i-a for-mat convingerea c= lumina este und= – teorie acceptat= [i demonstrat= mult mai t]rziu. }n 1678 a prezentat lucrarea Tratat despre lumin=, ]n care descrie fenomenele de reflec\ie, refrac- \ie, ]nainteaz= ipoteza naturii ondulatorii a luminii. Aceast= oper= a avut un impact enorm asupra dezvolt=rii fizicii, dar [i asupra simbiozei eficiente a

dou= [tiin\e – fizica [i matematica. C=r\ile lui nume-roase, traduse ]n multe limbi europene, au impulsio-nat dezvoltarea [tiin\ei ]n perioada, numit= revolu\ie [tiin\ific=.

P]n= ]n ultima zi (8 iunie 1695) Christiaan Huygens a mizat pe for\a de cunoa[tere a omului, pe rolul [tiin\ei ]n via\a oamenilor. {i nu ]n zadar urma[ii i-au ]nve[nicit numele, conferindu-l unui asteroid, unui crater de pe Marte [i unui munte de pe Lun=, unui v]rf de munte din lan\ul Apeninilor, dar [i unei sonde, care, ]n 2005, a cobor]t pe suprafa\a lui Titan – satelitul, descoperit c]ndva de Huygens.

Iurie SCUTARU, doctor ]n [tiin\e

CHRISTIAAN HUYGENS — ST+P}NUL INELELOR

Ilustra\ie: Violeta ZABULIC+

galeria Minervei

292014, ianuarie Noi

anticamera fotografiei alb-negru

Rubric= sus\inut= de Valerie VOLONTIR

STA|IA TERMINUS

PESCARI PE LAC

30 Noi, ianuarie 2014

Urmare din nr.12, 2013

S uplimentar la semnele zodiacale, ecliptica se mai ]mparte ]n 12 sectoare, denumite case ale

horoscopului. }n cazul sistemului de case egale, eclip-tica este ]mp=r\it= ]n 12 case a c]te 30 de grade fieca-re. Prima cas= ]ncepe ]n punctul ascendent care este punctul de r=s=rit al Soarelui unde ecliptica intersec-teaz= orizontul. Acest punct este foarte important la interpretarea diagramei astrologice. Toate semnele zodiacale [i planetele trec prin cele 12 case ]n decur-sul unei zile (24 de ore), iar planetele trec prin semne-

le zodiacale pe par-cursul lunilor sau anilor.

}n opinia astrologi-lor, fiecare din cele 12 case are o anumit= semnifica\ie. Astfel, ca-sa ]nt]i, bun=oar=, cu punctul ascendent ca-racterizeaz= Eul inte-rior al omului, cum se

vede omul pe sine ]nsu[i; casa a [aptea cu punctul descendent arat= ]nsu[irile unei personalit=\i con-[tiente, capabil= s= r=spund= cerin\elor societ=\ii, imaginea social= a omului, posibilit=\ile lui sociale.

Conform concep\iilor astrologice, caracterul omu-lui este determinat de semnul ascendent. Planeta care domin= semnul respectiv este considerat= ocro-titoarea lui. Deoarece sfera cereasc= face o rota\ie ]n 24 de ore, ascendentul trece ]n acest r=stimp prin toa-te cele 12 semne zodiacale [i deci oamenii care s-au n=scut ]n aceea[i zi, dar ]n momente diferite, vor avea caractere diferite.

Determinarea semnului ascendent [i construirea horoscopului necesit= calcule matematice, [i de ace-ea la ]nceputul sec. XX a fost elaborat= o metod= ra-pid= de analiz= a horoscopului, care se reduce la analiza pozi\iei Soarelui ]n semnul zodiacal. }n fieca-re semn Soarele se afl= aproximativ o lun= [i trece ]n alt semn ]n jurul datei de 20 a fiec=rei luni. Astfel, de exemplu, aproximativ ]ntre 21 martie [i 20 aprilie

Soarele este situat ]n semnul Berbecului, ]ntre 20 aprilie [i 21 mai – ]n semnul Taurului etc.

}n linii generale, metodologia construirii unui ho-roscop const= ]n urm=toarele:

1. Se determin= pozi\iile planetelor, Soarelui, Lu-nii [i altor corpuri cere[ti la o dat= [i or= anumit= (]n horoscop se folose[te timpul local), folosind tabele cu coordonate precalculate numite efemeride. Se repre-zint= ecliptica sub forma unui cerc, divizat ]n 12 sem-ne zodiacale – sectoare egale a c]te 30 de grade fie-care. Se determin= semnul zodiacal ]n care a nimerit corpul ceresc respectiv.

2. Se calculeaz= aspectele – distan\ele unghiulare ]ntre corpurile cere[ti. Dac= distan\a unghiular= are valoarea unuia din aspectele considerate ]n astrolo-gie, corpurile cere[ti considerate s]nt ]n aspectul dat. Schema ob\inut= ]n care s]nt reprezentate pozi\iile corpurilor cere[ti fa\= de ecliptic= [i s]nt indicate as-pectele se nume[te cosmogram=.

3. Se calculeaz= punctele de intersec\ie ale eclip-ticei cu orizontul – ASC (ascendent) [i DSC (descen-dent) – [i punctele de intersec\ie cu meridianul ceresc - MC (mijlocul cerului) [i iC (imum Coeli) (baza ceru-lui). Ecliptica se ]mparte ]n 12 sectoare – case ale ho-roscopului. Punctele ASC, DSC, MC [i iC se introduc ]n cosmogram=. Cu asta se ]ncheie construirea horo-scopului [i se trece la interpretarea diagramei.

}n leg=tur= cu popularitatea cresc]nd= a horoscoa-pelor, multe mijloace de informare ]n mas= – ziare, reviste, posturi de radio [i TV public= [i difuzeaz= di-verse horoscoape ce con\in predic\ii bazate pe influen\e cere[ti [i legate de pozi\ia zodiacal= a Soa-relui ]n ziua na[terii unei persoane. Se poate stabili cu u[urin\= c= predic\iile din diferite surse pentru unul [i acela[i semn zodiacal se contrazic ]ntre ele.

Conform teoriei probabilit=\ilor, practic orice eve-niment prezis are probabilitatea diferit= de zero de a se ]nt]mpla, ]ns= probabilitatea unor evenimente asu-pra c=rora influen\eaz= un num=r enorm de factori nu poate fi de 100%. Cunosc]nd acest lucru, alc=tuitorii de horoscoape se asigur= ad=ug]nd la prognoza for-mulat= men\iunea c= exist= [i mici excep\ii. }n plus, orice horoscop se alc=tuie[te astfel ca evenimentele descrise ]n el pentru un semn zodiacal concret s= se poat= ]nt]mpla cu probabilitatea de 50%. Dac= omul se reg=se[te ]n aceste procente, el prime[te aceast= predic\ie ca pe una real=, fapt care ]i ]nt=re[te ]ncre-derea fa\= de surs=. }n caz contrar ]ns=, el se poate considera printre acele mici excep\ii despre care a fost pre]nt]mpinat din timp.

P]n= ]n prezent, nici un experiment nu a demons-trat adev=rul afirma\iilor astrologice. Toate eforturile de a stabili corela\ii statistice credibile ]ntre pozi\ia a[trilor cere[ti ]n momentul na[terii omului [i particu-larit=\ile personalit=\ii lui sau evenimentele din via\a lui nu au dat nici un rezultat pozitiv. Predic\iile astro-logice nu se deosebesc esen\ial de orice prezicere ]n- t]mpl=toare.

SALA FUNDUL M+RII

dincolo de aparen\e

ASTROLOGIA HOROSCOPIC+

312014, ianuarie Noi

}n 1948 psihologul Bertram R. Forer a efectuat un experiment psihologic. A repartizat studen\ilor s=i un test de personalitate, pentru a le prezenta analiza comportamentului dup= rezultatele test=rii. }ns= ]n locul unei analize, el le-a dat tuturor unul [i acela[i text confuz luat dintr-un horoscop. El a propus stu-den\ilor s= aprecieze ]n scara de 5 puncte ]n ce m=sur= descrierea personalit=\ii fiec=ruia din ei co-respunde realit=\ii. Nota medie s-a dovedit a fi 4,26. Aprecierea at]t de ]nalt= a fost influen\at= [i de auto-ritatea profesorului. Ulterior experimentul a fost repe-tat de nenum=rate ori ]ns= cu acela[i rezultat. Adev=rul este c= oamenii deseori dau o apreciere exagerat de ]nalt= preciziei unor asemenea descrieri ale personalit=\ii lor. Ei cred c= acestea s]nt alc=tuite special pentru ei, de[i, ]n realitate textele sunt confu-ze [i destul de generalizate. Savan\ii explic= prin acest efect fenomenul popularit=\ii horoscoapelor astrologice.

Una dintre cele mai conving=toare dovezi ale ca-racterului fals al astrologiei se consider= experimen-tul “gemenii astrologici”, ]nceput ]n 1958 de c=tre un grup de cercet=tori englezi. Savan\ii au studiat peste 2000 de oameni care s-au n=scut ]n aceea[i zi la in-tervale ]n medie de circa 4,8 minute (a[a-numi\ii ge-meni temporali) [i au urm=rit soarta lor de mai de-parte. Conform astrologiei, ace[ti oameni trebuie s= aib= profesii apropiate, dezvoltare mintal= apropi-at=, obiceiuri apropiate etc. S-au f=cut observa\ii privind starea s=n=t=\ii, ocupa\iile, starea familial=, nivelul de inteligen\=, aptitudini muzicale, artistice, sportive, capacit=\i pentru matematic=, limbi str=ine etc. }n total erau lua\i ]n calcul peste 100 de parame-tri. }ns= nu a fost descoperit= nici un fel de asem=nare ]ntre ”gemenii temporali”. Ei s-au dovedit a fi tot at]t de diferi\i unul de altul ca [i oamenii n=scu\i la date cu totul diferite.

{tiin\a modern= calific= astrologia ca o pseu-do[tiin\= [i o prejudecat=. De exemplu, ]n Sistemul de evaluare indicatori ]n {tiin\= [i inginerie (Science and Engineering indicators) al Funda\iei [tiin\ifice Na\ionale a SUA (National Science Foundation) as-trologia este considerat= drept ”etalon” de pseu-do[tiin\=. Afirma\ia [tiin\ei academice moderne c= astrologia nu este o [tiin\=, ci o pseudo[tiin\= este bazat= pe faptul c= metodologia astrologiei nu este compatibil= cu metodologia [tiin\ific= modern= [i de aceea astrologia este considerat= de domeniul su-persti\iilor, ]nv=\=turilor pseudo[tiin\ifice [i o variant= de magie. }n Rusia, teoriile pseudo[tiin\ifice, inclusiv astrologia, s]nt comb=tute de c=tre Comisia de com-batere a pseudo[tiin\ei [i a falsific=rii cercet=rilor [tiin\ifice de pe l]ng= Prezidiul Academiei de {tiin\e a Rusiei. }n 1975, 186 de savan\i cu renume mondial, inclusiv 18 laurea\i ai Premiului Nobel, au semnat o declara\ie prin care contest= astrologia [i exprim= ]ngrijorarea ]n leg=tur= cu faptul c= mijloacele de in-formare ]n mas= ofer= paginile lor astrologiei [i altor pseudo[tiin\e.

{tefan D. TIRONUniversitatea Academiei de {tiin\e a Moldovei,

Chi[in=u

Urmare din p. 24

ce), oamenii vor include printre lucrurile care trebuie salvate, ]n primul r]nd, cartea, asta ar ]nsemna c= me-canismul func\ioneaz=.

Am un exemplu fericit: clubul de lectur= de la Lice-ul Spiru Haret din Chi[in=u. Aici am g=sit atmosfera pe care mi-a[ fi dorit-o eu, ]n anii de [coal=. Schimbul de opinii despre lecturi, schimbul de c=r\i [i recomand=rile reciproce s]nt cele mai frumoase luc-ruri care i se pot ]nt]mpla unei c=r\i. Fiindc=, vorba lui Nicolae Manolescu, c=r\ile au suflet, volumele care au trecut pe la Liceul Spiru Haret s]nt ni[te c=r\i ferici-te. or, via\a c=r\ilor ]ncepe cu lectura lor. F=r= un citi-tor ele s]nt obiecte frumoase, dar moarte.

M-am bucurat s= ]nt]lnesc cititori diferi\i, care ci-tesc c=r\i diferite. M-am bucurat s= aflu o atmosfer= intelectual=, cu discu\ii [i opinii expuse liber. Mi-a pl=cut s= m= simt uneori derutat de ]ntreb=ri [i s= ezit ]nainte de a r=spunde. Pentru c= adev=rul aflat ]n c=r\i e unul cu deschideri multiple, niciodat= unul ri-gid [i unic posibil.

o carte ]n m]inile unui cititor priceput poate fi o in-vesti\ie, un cod de acces spre lumi (altfel spus, spre averi) neb=nuite. o carte niciodat= nu e una singur=. Nici m=car nu e una integr=. orice carte deschis= e o cheie de intrare ]n bibliotec=. E un hypertext, cu cuvin-te marcate discret ]n albastru, pe care, acces]ndu-le, deschizi alte [i alte c=r\i, ]ntr-o interpretare infinit=, fiecare lectur= nou= fiind dob]nda ce \i se cuvine...

C=r\ile se ]mbin= foarte interesant, chiar dac= vin din timpuri diferite [i av]nd stiluri diferite. E acela[i lucru cum te-ai plimba printr-o gr=din= public=, prin-tr-un ora[ sau printr-o \ar=. Te pot impresiona ni[te intelectuali rata\i, dar [i ni[te b=tr]ni de pe banca din parc sau ni[te [oferi ]n jurul unui motor capricios. Mai mult dec]t at]t, o carte este pentru cineva un argument ]n plus pentru confirmarea genialit=\ii autorului prefe-rat, pentru altul e o suit= de aventuri, pentru un al trei-lea – o elementar= surs= de informare asupra unei epoci ori civiliza\ii, iar ]nc= vreun cititor se va delecta cu muzica frazei. {i toate c=r\ile, cum spuneam, cheam= alte c=r\i.

}ncearc= [i tu, vino cu ini\iativa de a organiza ]n [coala ]n care ]nve\i cluburi de lectur=, nu a[tepta ca aceast= chemare s= \i-o fac=, neap=rat, profesorii.

Mircea V. CIOBANU

ochiul critic

DISCU|IILE CONTINU+

Fotografie: Valerie TUDOR

32 Noi, ianuarie 2014

Rubric= sus\inut= de Elena LEAH

ex-libris

VISURI DE IARN+ {I ALTE POVESTIRI. F. Scott Fitzgerald. Traducere din englez= [i prefa\= de Liviu Papuc. Chi[in=u: Carti-er, 2013, 228 p.

Prezenta carte vine s= com-pleteze tabloul prozei scurte fitz-geraldiene cu ]nc= c]teva piese selectate din toate etapele sale de crea\ie. Povestirile acestui mare scriitor, ]n afar= de faptul c= re\in mai bine emo\iile momen-tului dec]t romanele sale, mai au un avantaj, ]n afar= de faptul c= reprezint= epoca, ele vorbesc, ]n acela[i timp, despre autor, [i, luate ]m-preun=, formeaz= un fel de jurnal al ]ntregii sale vie\i. }n povestirile lui Scott Fitzgerald este istoria unui om de la succesul precoce la moartea precoce, de la talent la alcoolism, un ]ntreg imaginar care se sesizeaz= din fatalit=\ile istoriei, specificul na\ional, genealogiile mitice, figurile feminine etc.

DIC|IONARUL AUTOMOBI-LISTULUI: RUS-ROM~N. Olivian P=dure, Daniela P=dure. Chi-[in=u: ARC, 2013, 286 p.

}n registrul dic\ionarului au in-trat termeni ce denumesc, ]n cele dou= limbi – rus= [i rom`n=, piese, angrenaje, mecanisme, pro-cese [i procedee tehnice, scule [i aparate pentru deservirea agre-gatelor [i sistemelor din care se compune un automobil. }n afar= de termenii tradi\ionali (bujie, carburator, chiulas=, pneu, volan etc.) cunoscu\i azi oric=rui amator, volumul include no\iuni [i termeni de ultim= or=, denumind piese din echipamentul motor [i rulant, din suprastructura [i infrastructura automobilelor de ultim= genera\ie – ABS, airbag, calculator de bord, GPS, immobiliser, scaner auto, transponder, tuning, volan multifunc- \ional [.a.

DRUMUL SPRE BISERIC+. Nico-lae Dabija. Chi[in=u: Europress, 2013, 312 p.

o carte de suflet, care vine cu un mesaj nobil: Nu po\i scrie ceva des-toinic, dac= nu tr=ie[ti ce scrii [i dac= ]\i este ru[ine s= prive[ti spre Cer, spune N. Dabija. Am intitulat prezenta culegere de scrieri cre[tine Drumul spre Biseric=, afirm= au-torul, pentru c= toate cuvintele adunate s]nt trecute prin inima cre[tinului Dabija, care vrea s= fie ]mp=cat cu Cel de Sus.

punctul de pornire

—A i doar 11 ani [i ai participat la at]tea concur-suri. Cum ]\i st=p]ne[ti emo\iile?

— Am mereu sprijinul p=rin\ilor [i, desigur, preg=tirea pentru spectacol trebuie s= fie la nivel, [i atunci m= simt ]ncredin\at= ]n mine.

— De ce anume muzica fado? — }mi place fado, fiindc= are unele ]ntors=turi,

melisme ]n melodie. Bunica m-a ]nv=\at s= c]nt ]n lim-ba rom`n= c]ntece populare, care au unele tangen\e cu muzica fado.

— E[ti o fire artistic=. Dans, balet, pian – cum le ]m-paci pe toate?

— Ceea ce fac este din pl=cere. Aceasta m= ajut= s= le duc pe toate la bun sf]r[it.

— De la cine ai mo[tenit talentul? — Cred c= de la bunica, de[i toat= familia mea

este pasionat= de muzic=. Aproape to\i s]nt muzicieni. Am crescut cu muzica popular= moldoveneasc=.

— {tim c= ai c]ntat [i din repertoriul Mariei Dr=gan...

— Am c]ntat piesa Foaie verde, bob n=ut. — Piesele Mariei Dr=gan s]nt suficient de compli-

cate, nu \i-a fost greu? — Mai greu mi-a fost s= ]nv=\ textul piesei, de-

oarece vorbesc mai mult ]n portughez=. Unele cuvinte din pies= nu le ]n\elegeam. Mi le-a explicat mama, pentru c= trebuie s= [tii ce c]n\i.

— Ce interpre\i din Republica Moldova cuno[ti? — ion Paladi, Mihai Ciobanu, ion [i Doina Aldea-

Teodorovici, ion Suruceanu, irina [i Anatol Bivol. — Te-ai n=scut ]n Portugalia, Moldova ai vizitat-o? — Doar de dou= ori. — Probabil c= ai bunici [i veri[ori ]n Moldova.

|i-e dor de ei? — Mi-e dor de veri[ori [i de bunicul meu Vasile, [i

de calul lui, Mirabela. — Poe\ii portughezi scriu chiar pentru tine? — Mi-au scris deja patru piese, pentru c= cuvintele

fadurilor pe care am vrut s= le interpretez nu se po-triveau v]rstei mele.

— Cum s]nt s=rb=torile de iarn= ]n Portugalia? — S]nt frumoase. Dar nu pot s= le compar cu cele

din Moldova, pentru c= nu le cunosc. }mi place mult Cr=ciunul. Toat= familia se str]nge la mas= unde vor-bim, c]nt=m, ne distr=m cel mai mult ]mi place deschi-derea cadourilor. A[ vrea mult s= vin ]n Moldova iar-na. }n Portugalia nu este z=pad=, doar ]n regiunile muntoase.

Pentru NOI – Iuliana BUNU

PRIN|ESA FADOULUIVictoria LEUC+ s-a n=scut la Lisabona, are 11 ani. A reu[it s= cu-cereasc= Portugalia prin talentul ei deosebit. Anul trecut, Victoria a ocupat locul doi ]n semifinala concursului Marele Pre-miu Na\ional de Fado, difuzat la televiziunea

na\ional= portughez=. Are ]n palmares [i alte diplome [i particip=ri la diverse concerte [i manifest=ri artistice din Portugalia.

332014, ianuarie Noi

fii s=n=tos!

ORJELETUL

poft= bun=!

D e fiecare dat= c]nd vine la noi de s=rb=tori, bu-nica ne umple depozitul casei cu alimente din-

tre cele mai s=n=toase. Anul acesta, pun]nd bun=t=- \ile la locul lor, m-a surprins cu c]teva ridichi negre, care se ascundeau modeste ]n geanta ei. “P=streaz=-le ca pe leac”, ]mi spuse cu b=gare de seam=. }n copil=rie, acesta era unicul medicament la care bu-nica apela pentru a-mi calma tusea [i a preveni r=ceala.

C]ndva i se spunea hreanul parizienilor, fiind un aliment nelipsit de pe mesele francezilor. Necunos- c]nd multiplele propriet=\i curative ale acestei le-gume [i totodat= ispiti\i de avalan[a de fructe [i le-gume exotice din comercializare, ast=zi tot mai mul\i trateaz= ridichea neagr= cu indiferen\=. Ridichea neagr= este o surs= de minerale esen\iale, printre care iod, calciu, fier, magneziu etc. Dar cea mai mare concentra\ie o de\ine vitamina C — scutul protector al organismului nostru ]n fa\a afec\iunilor de sezon. Bine]n\eles, meritul ridichii negre nu se reduce doar la construirea unui sistem imunitar puternic. }n c=utarea metodelor de folosire a ridichii negre, am fost surprins= s= aflu despre efectul digestiv [i depu-rativ al acesteia. Bogat= ]n fibre alimentare, ridichea asigur= o digestie mai u[oar=, stimuleaz= vezica bi-liar= [i ficatul [i ]n acela[i timp elibereaz= ficatul [i rinichii de toxinele acumulate. Consumul de ridiche neagr= constituie o metod= ideal= pentru prevenirea rahitismului, aceasta ajut]nd la fixarea calciului ]n oase [i la fortifierea organismului. {i tusea persis-tent= ][i g=se[te leacul ]n acest aliment minune, mai cu seam= ]n siropul preparat ]n interiorul unei ridichi mari, c=reia i s-a ]ndep=rtat c=p=celul [i a fost umplut= cu miere. Din ziua urm=toare, c]nd siropul este deja gata, se administreaz= c]te o lingur= de 3-4 ori pe zi.

Datorit= unei substan\e sulfurante din compozi\ia sa care posed= proprietatea de a stimula pofta de m]n-care, ridichea nea-gr= este recoman-dat= tuturor celor care au un apetit sc=zut.

Se g=te[te sim-plu, dup= re\ete improvizate, la dis-cre\ia oric=rui gust. Aromat= [i pi-cant=, dup= ce se cur=\= de coaj=, se d= prin r=z=toare [i astfel poate fi ad=ugat= ]n supe [i ]n diverse salate de crudit=\i. Morcovul, sfecla ro[ie [i ridichea neagr= s]nt o combina\ie perfect=, care garanteaz= nu doar un gust pl=cut, dar [i o por- \ie de energie. Mai simplu, poate fi servit= sub form= de rondele, stropit= cu pu\in ulei de floarea-soarelui. Pe timpuri, ridichea se cocea ]n ulcele de lut [i era considerat= un adev=rat deliciu.

Rubrici sus\inute de Valeria PRODAN

A cum dou= s=pt=m]ni m-am trezit diminea\a cu un oarecare disconfort la ochiul drept. oglinda

”nu prevestea” nimic. Abia spre sear= pleoapa ro[ie mi-a dat de ]n\eles c= mi-a ap=rut un ulcior.

orjeletul sau ulciorul, cum i se spune ]n popor, este o infec\ie localizat= la r=d=cina unei gene, fiind cau-zat de o bacterie care tr=ie[te pe suprafa\a pielii. Dac= la ]nceput se manifest= printr-o mic= umfl=tur=, ]n c]teva zile aceasta se transform= ]ntr-o pung= cu puroi. Pleoapa devine dureroas=, iar ochiul ]ncepe s= l=crimeze.

}n general, orjeletul nu necesit= un tratament spi-talicesc, cu excep\ia cazului ]n care acesta cre[te foarte tare ]n volum sau persist= mai mult de o s=pt=m]n=. }n c]teva zile punga se sparge de la sine, iar puroiul se elimin=. Astfel, vindecarea com-plet= poate dura p]-n= la o s=pt=m]n=. Pentru a gr=bi acest proces, se recomand= aplicarea de com-prese (o bucat= de bumbac sau un ma-terial moale) ]nmu-iate ]n ap= sau ]n in-fuzie de g=lbenele cald=, nu fierbinte. Procedura se repet= de 3-4 ori pe zi. Eu am utilizat [i plicule\e calde de ceai. Compresele se \in aproximativ 10 minute, p]-n= se r=cesc [i se arunc= dup= fiecare folosire. Este important ca ]nainte [i dup= fiecare procedur=, m]i-nile s= fie sp=late corespunz=tor, cu ap= [i cu s=pun. Ulciorul nu trebuie stors niciodat=, pentru a nu pro-voca complica\ii grave, cum ar fi extinderea infec\iei [i apari\ia unui nou ulcior. De asemenea, nu se per-mite aplicarea unor unguente f=r= de recomandarea specialistului.

orjeletul este o boal= foarte popular=. Pentru a preveni aceast= afec\iune este important s= se men- \in= igiena strict= a ochilor [i a m]inilor, s= se evite expunerea la praf [i frecarea ochilor. Este bine [tiut c= ulciorul apare cu o mare frecven\= ]n r]ndul celor cu imunitatea sc=zut=. iat= de ce stimularea re- zisten\ei organismului ]n urma virozelor, a stresului sau a oboselii ]ndelungate este foarte important=. Pentru c= este contagios, persoana bolnav= nu trebuie s= ]mpart= cu nimeni prosopul de baie [i cel de buc=t=rie. Uneori insuficien\a vitaminei A ]n orga-nism este o cauz= a apari\iei frecvente a ulciorului. Aceasta poate fi restabilit= prin consumarea unor alimente bogate ]n beta-caroten, pe care organismul ]l transform= ]n vitamina A: g=lbenu[ de ou, morcov, dovleac, portocale, unt. Dac= ulciorul apare frecvent, este necesar s= se consulte un medic.

HREANUL PARIZIENILOR

34 Noi, ianuarie 2014

abc-ul Af ro di teisimbolistica pomilor

ALUNULA cest arbore [i fructul s=u alu-

na, au avut un rol important ]n simbolistica popoarelor germani-ce [i nordice. iduna, zei\a vie\ii [i a fertilit=\ii la germanii din nord este eliberat= de Loki, metamor-fozat ]ntr-un [oim, care o duce cu el sub forma de alun= (MANG, 25). }ntr-o poveste islandez=, o duces= stearp= se plimba ]ntr-un cr]ng de aluni, pentru a-i ]nt]lni pe zeii care o pot ajuta sa aib= un copil (MANG, 184). Aluna apare adesea ]n riturile de nunt=: la Ha-novra tradi\ia cerea ca mul\imea

s=-l ]nt]mpine cu strig=tul alune, alune pe tinerii c=s=tori\i; mirea-sa ]mp=r\ea alune ]n a treia zi de la nunt=, pentru a marca astfel consumarea c=s=toriei (/b/d.). La maloru[ii din Volh]nia, la osp=\ul de nunt=, soacra presar= alune [i ov=z pe capul ginerelui; ]n sf]r[it, expresia a sparge alune era utili-zat= ]n Germania drept eufemism amoros.

S-ar p=rea, deci, c= acest arbo-re al fertilit=\ii a devenit adesea un arbore al desfr]ului, ]n unele re-giuni ale Germaniei, c]ntecele fol-clorice opun alunului bradul, ca arbore al statorniciei.

}n lumina practicilor din evul mediu, se explic= de ce c=ut=torii de izvoare [i de comori folosesc o nuielu[= de alun: metalele coapte ]n p]ntecul P=m]ntului-Mum=, pre-cum [i apa de izvor, dovedesc ine-puizabila fertilitate a acestuia, pe care o st]rne[te prin homeopatie nuielu[a din lemn de alun. Mann-hardt semnaleaz= c=, ]n Norman-dia, vaca era lovit= de trei ori cu o nuia de alun ca s= dea lapte; iar

din documentele unui proces de vr=jitorie care a avut loc ]n Hes-sen, ]n 1596, el extrage urm=torul citat: dac= ]n noaptea Walpur-glel, sus-numita vr=jitoare b=tea vaca folosind nuiaua diavolului, aceast= vac= d=dea lapte tot anul. iat= cum alunul, arbore al fertilit=\ii, devine, ]ncetul cu ]nce-tul, un arbore al ne]nfr]n=rii, al destr=b=l=rii [i, ]n cele din urm=, al diavolului, ]n tradi\iile celtice, alunul va fi, adesea, legat de practicile magice. Mitologia ger-manic= face din el un atribut al zeului Thor.

}n toate textele din insulele bri-tanice, alunul, coll [i scoru[ul, care nu s]nt ]ntotdeauna bine di-feren\iate ]n lexicografie, trec drept arbu[ti av]nd propriet=\i magice, ]n aceast= calitate s]nt frecvent utiliza\i de c=tre druizi sau poe\i ca suport al incanta\iei. Cea mai notabil= utilizare a alu-nului este gravarea ]n lemn a acelor ogam sau litere magice. Alunul se ]nvecineaz= ]n aceast= utilizare cu tisa [i cu mesteac=nul,

iar aluna este adesea conside-rat= un fruct al [tiin\ei. Unul din regii mitici ai irlandei este numit MacGulll, fiul alunului.

Simbol al r=bd=rii [i constan\ei ]n dezvoltarea experien\ei mistice, ale c=rei roade se las= a[teptate.

M-a f=cut asemenea alunului care ]nflore[te grabnic ]n lunile ]n-tunecoase [i-[i las= mult= vreme a[teptate doritele roade. (Hadewi-jch din Anvers)

Jean CHEVALIER,Alain GHEERBRANT

Dic\ionar de simboluri,Bucureşti, 1995

DIMINE|I FRUMOASE

F ulgii cad alene. At]t de mult ai a[teptat ninsoarea! Dar… bu-

curia nu dureaz=, te treze[ti greu diminea\a, f=r= chef, f=r= energie [i moroc=noas=… Nu e ceva neobi[-nuit, mai ales ]n sezonul rece, dup= ce au trecut s=rb=torile de iarn=.

Simplul fapt c= alarma ceasului de[tept=tor sun= la prima or= a di-mine\ii te poate face s= ]\i ]ncepi ziua prost dispus=. Ar fi bine s=-\i cumperi un mini-CD-player cu ceas ]ncorporat. Programezi frumu[el ceasul [i aparatul te va trezi cu me-lodia ]ndr=git= pe care ai selectat-o.

Exist= [i alte modalit=\i simple prin care ]\i po\i ]mbun=t=\i starea fizic= [i psihic= diminea\a. ie[i din cas= (sau la balcon). Da, este frig. Dac= po\i m=car 5-10 minute s= alergi, s= mergi cu bicicleta, s= te plimbi sau, pur [i simplu, s= stai un pic la aer curat ]n fiecare dimi-nea\=, starea ta de spirit se va ]m-bun=t=\i considerabil. Ca s= nu mai vorbim c= vei face [i pu\in= mi[care, ceea ce ]\i va da energie pentru toat= ziua.

{i exerci\iile de respira\ie fac minuni pentru starea de spirit. Po\i ]ncerca yoga, medita\ie sau, pur [i simplu, s= inspiri [i s= expiri ad]nc de cinci ori spun]ndu-\i c= vrei s= te sim\i bine.

Bea ceva cald: o ciocolat= cald=, un ceai aromat, acestea te vor face s= te sim\i mai bine aproa-pe instantaneu.

indiferent ce zi a s=pt=m]nii este, po\i ]ncepe s= te g]nde[ti la weekend. De altfel, lunea, g]ndul la weekendul urm=tor te face s= ]n-cepi s=pt=m]na ]n for\=. }ntreab=-\i colegii cum [i-au petrecut zilele de odihn= [i urmeaz=-le exemplul. S=niu\=, patine, schiuri, om de z=pad=, poate fi orice.

Cite[te o poveste de Fra\ii Grimm dup= ce te bagi ]n pat, e bine s= te asiguri c= vei visa fru-mos. Astfel te vei trezi frumos. Pove[tile Fra\ilor Grimm – Hänsel [i Gretel, Croitora[ul cel Viteaz, Alb=–ca–Z=pada – s]nt cartea de vi-zit= spre lumea viselor. }\i vei aminti [i de perioada c]nd mama, tata sau bunica ]\i citeau ]nainte de somn, [i ]\i doreai at]t de mult s= ]nve\i mai re-pede literele ca s= po\i citi singur=.

352014, ianuarie Noi

WEBER

ieri [i azi

FEBRUARIED ac= ]l vede\i pe strad=, as-

cunde\i copiii s= nu-l vad=! – astfel comenta apari\ia primului prototip Weber Fasterone la o ex-pozi\ie din Monte Carlo, ]n 2007, unul din portalele de specialitate. Ce prejudicii ar fi adus copiilor mo-delul ]n cauz=? P]n= a ajunge la datele tehnice spectaculoase, vizi-

tatorii stri-gau aproa-pe la unison: m o n s t r u !

Anume astfel apreciau design-ul exemplarului de pe platou, propus de compania elve\ian= WEBER SPoRTCARS. Deci, nu putea fi vor-ba despre ”dragoste la prima vede-re”.

}ns=, l=sate de o parte pri-mele emo\ii, a u t o m o b i l u l i m p r e s i o n a prin caracteris-ticile tehnice. Caroseria din fibre de car-bon, ]ntinse pe un [asiu de aluminiu, foar-te u[oar= [i du-rabil= (doar 65 de kg!), ascundea sub capot= un motor ]mbun=t=\it de la Chevrolet Corvette, un V8 biturbo de 7 l, care avea disponibili pentru trac\iune in-tegral= 900 c.p. Ace[tia propulsau bolidul mai iute ca v]ntul – 2,5 sec. pentru prima sut= de kilometri pe or=, iar 300 km/or= erau atin[i doar peste 16,4 secunde. {i asta nu e tot – produc=torul asigura c= viteza maxim= este de peste 400 km/or=, adic= ]n fiecare secund= ”]nghite” mai bine de o sut= de metri! F=r= ]ndo-ial=, la astfel de viteze exteriorul ma[inii este dictat de cerin\ele ae-

rodinamicii [i pentru elemente de elegan\= nu mai r=m]ne vreo posi-bilitate. }ntr-adev=r, cei de la mica companie a businessmanului Ro-man Weber din localitatea Tobel, cantonul Thurgau din Elve\ia, ex-in-gineri la BMW [i Sauber F1, cu o experien\= de invidiat ]n domeniul automobilelor sportive din Formula 1, au ”[lefuit” ]n tunelul aerodina-mic aspectul foarte minu\ios pentru a nu pierde din iu\ime. Cutia de vi-tez= semiautomat= realiza trecerea de la o treapt= la alta ]n doar 50 de milisecunde. Fr]nele masive din ce-ramic= asigurau decelerare efici-ent=, iar raportul putere-mas= de 0,8 c.p./1 kg era unul dintre cele mai mari. Acest ”monstru” era propus

amatorilor de senza\ii tari la pre\ul de peste 1,3 milioane de dolari. Dar eticheta de ”cel mai ur]t automobil sportiv” i-a fr]nt zborul spre cump=r=tor, astfel c= Weber s-a v=zut nevoit s= caute compro-misuri ]ntre aerodina-mic= [i design. Nu i-a prea reu[it nici cu mode-lul din 2008. Ceva mai relevant a ap=rut de cur]nd, ]n aprilie 2013 – Weber F1. Aspectul mult mai

agreabil (se poate, totu[i!) nu este ]n detrimentul parametrilor tehnici, ba chiar pune ]n vileag performan\e [i mai impresionante: motorul cu compresie dubl= V10 (5,6 l) de 1200 c.p. este mai mic, dar mult mai ”voi-nic” dec]t precedentul, dinamica fi-ind ceva mai bun=. Cu masa de cca 1 250 kg, Weber F1 a atins un raport [i mai elevat-0,96 c.p/1 kg. Contra unei sume de 1 milion de euro el poa-te ”alina amorul propriu” ]n garajele celor mai boga\i fani din lume.

Iurie SCUTARU

120 de ani de la na[terea picto-rului rom`n postimpresionist Luci-an GRiGoRESCU (1 febr. 1894 - 28 oct. 1965).

80 de ani de la na[terea lui Nico-lae Alexandru BREBAN, romancier, eseist, dramaturg [i om de cultur=, membru titular al Academiei Rom`ne (1 febr. 1934).

70 de ani de la na[terea lui ion ABABii, specialist ]n domeniul otori-nolaringologiei, doctor ]n [tiin\e medicale, profesor universitar, membru titular al Academiei de {tiin\e a Republicii Moldova, inven-tator, organizator al s=n=t=\ii publi-ce ]n Moldova (11 febr. 1944).

120 de ani de la na[terea poetei otilia CAZiMiR, cunoscut= ca au-toare a unor versuri pentru copii (12 febr. 1894 – 8 iun. 1967).

90 de ani de la na[terea lui Toma iSTRATi, poet, filantrop, patriot [i pilot rom`n, originar din Basarabia (14 febr. 1924 – 10 sept. 2010).

70 de ani de la na[terea lui Gheorghe |}B}RN+, specialist ]n domeniul oncologiei, doctor habili-tat ]n medicin=, profesor universi-tar, membru corespondent al Aca-demiei de {tiin\e a Moldovei (16 febr. 1944).

450 de ani de la stingerea din via\= a lui MiCHELANGELo, sculp-tor, pictor, arhitect, inginer militar [i poet italian, care, al=turi de Leo-nardo da Vinci, este cel mai impor-tant artist ]n perioada de v]rf a Rena[terii italiene (6 mart. 1475 – 18 febr. 1564).

75 de ani de la na[terea inter-pretei rom`ne de muzic= popular= irina LoGHiN (19 febr. 1939).

190 de ani de la na[terea peda-gogului rus, unul dintre ]ntemeieto-rii pedagogiei ruse Konstantin D. U{iNSKi (19 febr. 1824 – 3 ian. 1871).

90 de ani de la na[terea proza-torului rom`n Eugen BARBU, mem-bru corespondent al Academiei Rom`ne, a fost director de reviste, critic literar, pamfletar, polemist, publicist, romancier, scenarist, dra-maturg [i om politic rom`n, laureat al premiului Herder (20 febr. 1924 – 7 sept. 1993).

95 de ani de la na[terea dirijoru-lui [i pedagogului Timofei GURTo-Voi, Artist al Poporului (23 febr. 1919 – 10 mart.1981).

calendar

Noi, ianuarie 201436

un de dai [i un de crap=

Rub ric= sus\inut= de Igor GRO SU

ORIZONTAL: 1. Are ]nclina\ii spre ceva (fem.). 2. Gri (fem.) – Cel pu- \in. 3. Reac\ie emo\ional= – ou[or acvatic. 4. Pe sol – C]tu[i de pu\in – Atom cu sarcin=. 5. Preparat culinar din mu[chi de vi\el. 6. Ne prive[te din nori. 7. Amant – A\e! 8. Bar= la gim-nastic= – A se ]ntuneca. 9. Procedeu – Grandios. 10. Mii de lei – G]nd.

VERTICAL: 1. Dasc=l – Une[te dou= continente. 2. Albitur= – A adia. 3. Perioade – A trece prin transform=ri. 4. Hot=r]tor – Cere! 5. M]nc=ric=. 6. Silvia Bejan – C=t=\ime f=r= a\e! 7. Tulpin= simpl= – Puncte ]n spa\iu. 8. Vas de lut – Fruct. 9. Solu\ie din zah=r – Vechi organ administrativ rom`n. 10. iertare! – Morale.

Cuv]ntul aman ]nseamn=:

1. }ndurare;2. Str]mtoare;3. Gula[.

dezlegarea

cuvintelor

]ncruci[ate

publicate

]n nr. 11, 2013

ORIZONTAL: 1. Solz. Ar\ag. 2. Tr=dare. Ci. 3. Re. Rus. Lot. 4. Aer. Vin. 5. Jurnaliste. 6. instruc-tor. 7. Sie. Ale. 8. Coc. ore. Za. 9. Ur. Gheizer. 10. Bigam. Mile.

VERTICAL: 1. Str=ji. Cub. 2. o. R. E. Unsori. 3. La. Ar[ic. 4. Zdren\e. Ga. 5. Aurar. o. H. M. 6. Ars. Luare. 7. Re. Vicleim. 8. Liste. Zi. 9. Aconto. Zel. 0. G]t. Eroare.

Cuv]ntul cutum= ]nseamn= norm= de drept; obicei.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

fr=m]nt=ri de minte

trei variante – un r=spuns

trei variante – un r=spuns

fr=m]nt=ri de minte

Cu ce liter= trebuie continuat= succesiunea: A; C; F; (?).

Simplu de tot. Cel care ]mparte ][i las= m=rul cu tot cu co[.

ochiul al treilea

DIN NUM+RUL URM+TOR:

Laura Theresa ALMA-TADEMA (1852-1909): IARN+

A pictat scene domestice, av]ndu-i ca protagoni[ti pe copiii de toate v]rstele sau unele doamne. A pictat [i alte genuri: portrete, peisaje, subiecte clasice etc. }ncep]nd cu 1871 a fost c=s=torit= cu celebrul pictor Lawrence Alma-Tadema.

Lucr=ri: oRiC}ND BiNEVENi|i, SCAUNUL MAMEi, iNDUSTRiE U{oAR+, CoPii, GEoRGE ELioT etc.

Versuri de Dumitru MATCoVSCHi.De vorb= cu actorul, regizorul [i interpretul Mihai VoLoNTiR.Punctajul acumulat de c=tre participan\i la prima etap= a concur-sului Citius, Altius, Fortius!proz=: BASMAUA de Jan Boleslaw oZoG.

FON DA TOR:Mi NiS TE RUL EDUCA|iEi

Fondat 1930Serie nou= 1990

Re dac tor-[ef:Va le rie Vo LoN TiR

iuliana {CHiRC+secretar responsabil

Leo BoR DEiANUre dac tor de sec\ie

Elena LEAHre dac tor ar tis tic

Valentin GU|Ustilizator

Ana CEAP+co rec tor

Alina BoDRoVAcontabil-[ef

olesea CURMEiope ra tor

Sergiu FRUNZ+[ofer

Co man da 2506For ma tul 60x90 1/2Co li de ti par 5Tiraj — 4000 ex.

WE(in Ro ma ni an Lan gu age)Monthly ma ga zi ne forchil dren and teenagers

AD RE SA RE DAC|iEi:Re vis ta Noi,str. Pu[kin nr. 22,MD 2012, Chi[in=uTe le fo ane:022 23 31 91; 022 23 37 25;022 23 36 45; 022 22 22 45Fax: 022 23 31 91E-mail: revistanoi1930@yahoo.comFacebook.com/ Revistanoi Noiwww.revistanoi.md

Ti pog ra fia EdituriiUNiVERSUL

}nregistrat= la Camera }nregistr=rii de Stat pe 11.08.2008 cu nr. 1003600012713

V= ru g=m s= in di ca\i la sf]r [i tul tex te lor, pe ver soul de se ne lor [i fo to-g ra fii lor, pre nu me le, nu me le, v]rsta, cla sa ]n ca re ]n v=\a\i, ad re sa com-

ple t=, nu m= rul de te le fon.Materialele cu tematic= ecologic= apar cu suportul financiar al

Ministerului Mediului (Fondul Ecologic Na \ional).

indice 31239.Post-restant 34239Pre\ul 15 lei

BUCURIA APRECIERII }NALTEFotografie: Valerie TUDOR