issn 1857-0798 - revistanoi.mdrevistanoi.md/sites/default/files/jurnal10 mic.pdfantologie noi ***...

ISSN 1857-0798

REVIST+ PENTRU COPII {I ADOLESCEN|I

octombrie

10, 2 016PROFESOARACarmelia BASOC, 17 ani

L. T. B. Cazacu, Nisporeni

Abia atunci c]nd iar sim\eai C=-n h=u te pr=bu[e[ti,Tu ai privit ad]nc spre cerul ]nc=rcat

de stele...

pag. 1-5

Nicidecum s= nu o face\i de dragul popularit=\ii, deoarece s-ar consuma prea mult= energie vital= pentru realizarea visurilor. S-o face\i pentru valoare, valoarea pe care o a[teapt= publicul.

pag. 14-15 Se tot g]nde[te ce s= fac=. S= se

]ntoarc=, vor s=ri c]inii iar la el; s= intre ]n [coal=, ]i era fric= de ]nv=\=tor.

pag. 22-23

Nu ]\i irosi lacrimile, tati, pentru lucruri care nu merit=. P=streaz=-le pentru atunci c]nd va trebui s= pl]ngi de fericire. Ar fi p=cat s= nu ai ]n acele momente cu ce s= pl]ngi!

pag. 25, 30, 31

NOI

antologie Noi

***

Cheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n.

Mai ]nt]rzie-\i, Toamn=, frunzele ce cad {i las=-le pe ram sub m]ng]ierea soarelui.Mai ]nt]rzie-\i, Toamn=, ploile reci{i mai las= o clip= curcubeul de raze pe cer.Mai ]nt]rzie-\i, Toamn=, norii sup=ra\i{i las= albastrul s= deseneze z]mbete din flori.

Mai ]nt]rzie-\i, Toamn=, cea\a [i fumul,Noaptea [i desp=r\irea, triste\ea [i dezam=girea,Las= loc de-o ]mbr=\i[are, de-o m]ng]iere [i poate-o

alinare...Mai ]nt]rzie-\i, Toamn=, ve[mintele ruginii {i las= loc culorilor trandafirii.Mai ]nt]rzie-\i, Toamn=, rutina cea grea{i mai las=-un pic z]mbetul de catifea...Mai ]nt]rzie-\i, Toamn=, ]ntunericul ce-l arunci ]n lume,}nt]rzie-\i nemul\umirea cu care faci cerul s= tune!

Mai ]nt]rzie-\i, Toamn=, r=ceala [i ]nnourarea{i ]ndur=-te de cei ale c=ror inimi ard [i-nghea\= ]n

acela[i timp.Nu-i ploua cu timp ce nu se-ndur= de iubire!Mai ]nt]rzie-\i, Toamn=, graba cu care-i sperii pe to\i.

{i ]ndur=-te de-o dragoste cuminte.Retrage-\i norii furio[i c]nd dou= priviri

se intersecteaz= pe-o ax= a iubirii.Retrage-\i frunzele p=tate-n galben-argintiu{i nu le a[terne sub pa[ii ce-ar vrea s= mai r=m]n=

sub aceea[i stea...Mai ]nt]rzie-\i, Toamn=, nostalgia timpului trecut,{i teama de cel viitor...

Mai ]nt]rzie-\i, Toamn=, venirea cea friguroas=Sau, poate, transform=-\i p=s=rile ce pleac=}n fluturi ce vin,Frunzele ce cad}n flori ce-nfloresc,Ploile reci,}n s=rut=ri calde.Transform=-te ]ntr-o prim=var= a iubirii!{i f= din suflete ]nfrigurate,Petale de flori parfumate!

Toamn=, mai ]nt]rzie-mi...

Marinela LUNGU, 17 ani L. T. Ion Creang=, F=le[ti

COMPETI|IEValerie VOLONTIR

2016, octombrie Noi

capriciile muzei

1

Marinela LUNGU, 17 ani (F=le[ti). Se poate vorbi deja despre un fel personal de a ve-

dea concertul lumii [i despre o manier= proprie de expresie. Este oarecum cerebral=, dar v=de[te a-tingerea cu sufletul de temele abordate, constata-rea imperfec\iunilor [i c=utarea febril= a solu\iilor. Succes ]n continuare!

Irina DIACONU, 16 ani (Ungheni). Creuzetul laboratorului de crea\ie e ]n plin= fierbere. Poeme-le, asemenea norilor de pe cer, s]nt pasibile schim-b=rii, nu ]ntotdeauna s]nt g=site modalit=\ile cele mai bune de expresie [i chiar cuvintele cele mai potrivite. Dar fluxul poetic curge n=valnic [i aceas-ta e o premis= a unor viitoare lucr=ri rezistente.

Bianca SCURTUL, 13 ani (Chi[in=u). Eseurile s]nt mai ]ndr=zne\e, se bucur= de cursivitate, coe-

ren\= [i fidelitate ]n desf=[urarea subiectelor abor-date. Dar [i fabula rezist=, cu unele u[oare amen-damente de compozi\ie.

Rosa LUPAN, cl. a X-a (Coliba[i, Cahul). Din-colo de st]ng=ciile de expresie, eseul este intere-sant, ]ncep]nd cu surprinderea momentului de gra- \ie al ]nser=rii, care aminte[te de Lumina Lin=, [i termin]nd cu revela\ia din final.

Valeria DIACONU, cl. a IX-a (R=denii Vechi, Ungheni). Eseul presupune mai mult= via\=, verv=, nerv [i nu descrieri fade sau cvasisavante, care mai degrab= s-ar potrivi unei simple relat=ri.

Nu numim autorii cu lucr=ri ocazionale sau mo-deste, totodat=, sf=tuindu-i s= insiste [i s= revin=.

V= dore[te inspira\ie [i succes

Leo BORDEIANU

ATINGEREA CU SUFLETUL

Aceast= revist= a fost publicat= cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe — Departamentul Politici pentru Rela\ia cu Rom`nii de Pre-tutindeni. Con\inutul acestei publica\ii nu reprezint= pozi\ia oficial= a Departamentului Politici pentru Rela\ia cu Rom`nii de Pretutindeni.

TRANSCENDEN|+Pasezi o minge alb= spre apusul vie\ii tale, n=ruitDe dura lovitur=, aprig= dorin\= de tr=ire.C]nd bezna-\i sta ]n fa\a, c]nd te sim\eai de ea lovit,Mereu ]\i aduceai aminte de-acea ]nt]ia ve[nic= iubire. |i-ai pr=bu[it cortina pe care tu ]ns=\i ai croit-o-n fire de m=tase,Erau prea argintii ca s= mai vezi o urm=-a inimii zdrobite,Dar nici averea, nici luciul, str=lucirea pl=pumii acum ]ntunecoaseNu au putut s=-\i umple-un gol ce-a fost alimentat c]ndva cu lacrimi am=gite.

{tiu c=-\i pl=cea s= gu[ti roua ]n care cerul devenea un Univers,Dar negura n-avea alt gust dec]t amarul.C]ndva cuv]ntul ]\i suna melodios, scriai incon[tient un vers,iar ieri aproape c= mergeai ]n m]n= cu cîntarul.

Abia atunci c]nd iar sim\eai c=-n h=u te pr=bu[e[ti,Tu ai privit ad]nc spre cerul ]nc=rcat de stele,Tu ai privit ad]nc [i-atunci \i-ai amintit c= mai iube[ti,iube[ti curat via\a cu bune [i cu rele.

Irina DIACONU, 16 aniUngheni

Noi, octombrie 20162

cap ri ci ile mu zei

SCUMPI PROFESORI

Nuferi albi v= a[ternem la picioare,Cu mii de flori v= vom presura.Azi, toate odele din lumePentru voi vor r=suna.

S]nte\i asemeni unei toamneCe e bun= ca o mam= [i plin=

de ]n\elepciune,S]nte\i o istorie aleas=,o art= ce-a schimbat aceast= lume.

Nelea COG}LNICEANB=l\i

PALE

T+V

ale

ria

CIU

BO

TAR

U, c

l. a

V-a

L. T

. M. E

min

escu

, H]n

ce[t

i

FLUTURELE {I FLOAREA

odat=, ]ntr-o zi cu soare, }n mai, c]nd arborii-s ]n floare,Pe-o paji[te ]n dep=rtare,Cu p=p=dii [i l=crimioare,o floare-nduio[at= spre cer se uita,Respectuoas= Domnului pentru

via\=-i mul\umea.

Un fluture m=iastru Ce-n v=zduh se plimba,o z=ri pe floare{i cobor] spre ea.

}[i drese gl=sciorul{i-orgolios vorbi:— Drag= p=p=die, nu suferiNu e[ti ]nzestrat= cu petale

frumoase [i colorate viu,Dar mul\ume[te-te m=car Pentru c= vezi lumina zilei!

P=p=dia bl]nd= privirea-[i ridic={i cu z]mbet pe buze fluturelui gr=i:— Nu s]nt frumoas= {i n-am culori vii,Dar [tiu ce e credin\a [i iubirea

pentru Dumnezeu.M]ndria [i trufia nu le accept,Dar [tiu ce ]nseamn= cinste [i

respect.

A[a [i-ntre oameni –Cei orgolio[i nu izbutesc.{i doar cei mode[ti }n via\= reu[esc.

Bianca SCURTUL, 13 aniL. T. L. Deleanu, Chi[in=u

RE

TRA

SC

rist

ina

CO

DA

, 13

ani

Puho

i, Ia

love

niA{ VREA

A[ vrea iar=[i s= cred ]n Mo[ulPe care-l a[teptam mereu z]mbind,A[ vrea s=-mi spun= mama

o poveste,A[ vrea s= fiu din nou un mic copil.

A[ vrea, c]nd m= trezesc de diminea\=,

Sub perna alb= ca un fulg de nea,Acela[i iepura[ micu\ [i darnicS=-mi pun=-n fiecare zi c]te ceva.

A[ vrea s= cred c= nu exist= suferin\=,C= totu-n jur e roz [i colorat.

Tr=iesc ]n fiecare zi c-o singur= dorin\=

„S= m= ]ntorc ]n timpul f=r= de p=cat.”

A[ vrea s= fiu din nou acea copil=Care iubea [i nu cerea nimic

]n schimb,A[ vrea s= fiu din nou micu\a careDe dor fugea la maic=-sa pl]ng]nd.

Marinela LUPU{OR cl. a IX-aCobani, Glodeni

2016, octombrie Noi 3

Deseori aud: „Cartea este Prietenul meu cel mai bun”. Pentru mine, cartea este ceva mai mult

dec]t un prieten. Ea este o familie. C]nd citesc, m= simt de parc= s]nt protejat= de ni[te aripi mari ale istoriei pe care o savurez.

o carte semnific= mult ]n via\a unui cititor. Ea este ca o gur= de aer proasp=t ]n aceast= realitate. Chiar dac= am crescut mare, mai \in minte acea var= c]nd pentru prima dat= am p=[it pragul bib-liotecii [colare. Mama a fost sufletul care mi-a in-spirat setea pentru citire.

Prima carte al c=rei miros [i ale c=rei litere le-am p=truns cu sete a fost Povestea celor trei purcelu[i. Era o carte veche, cam rupt=, dar at]t de dorit= de sufletul meu de cititor mic [i ]ncep=tor. Au urmat multe pove[ti. Eram fascinat= de acea lume magic= [i plin= de victoriile binelui. Am c=l=torit ]mpreun= cu Harap-Alb, am salvat iezii caprei, am vindecat animalele cu Doctorul Aoleu!

Mi-am dat seama c= ]mi place s= citesc c]nd doamna bibliotecar= a adus o nou= fi[= pentru a ]nregistra noile mele lecturi. La o v]rst= destul de mic=, deja citeam c=r\i ]n alte limbi. Anume cartea a fost un imbold pentru mine de a studia mai multe limbi, deoarece fiecare limb= are literatura ei.

}ntr-o carte ]mi place [i mirosul. Ador acel miros de lemn ]mpreun= cu cerneal= [i o adiere de ]nceput al unei noi istorii. Probabil, este firesc faptul c= prin toate c=r\ile citite nu m-am oprit la una prefe-rat=. Fiecare carte este original= [i frumoas= ]n felul ei. Fiecare oper= literar= a pus c]te o piatr= ]n dezvoltarea mea ca cititor [i personalitate.

Fiind ]n clasele mai mici, deseori, notam repli-cile personajelor sau descrierea autorilor ]n jur-nalul meu de lectur=. Acestea m= ajutau la com-punerea unor eseuri sau la formularea unor opinii. Acum memorez replicile preferate, iar dac= ex-presia sau descrierea autorului m-a frapat, de ase-menea, le notez, pentru ca mai t]rziu s= revin la ele. Datorit= lor m= simt mai sigur= c]nd discut cu un profesor sau un om matur.

Citirea este un act valoros ]n via\a unui om [i mai ales a unui adolescent. Ea l=rge[te limitele imagina\iei. C=r\ile mi-au dat aripi cu care str=pung realitatea. Ele au devenit ca o gur= de ap= ]n pus-tiu. F=r= ele via\a pare at]t de banal=.

Eu nu-mi imaginez via\a f=r= citit. F=r= acel mi-ros pl=cut de timp pe filele c=r\ilor.

Elena MUREA, 16 aniCuhure[tii de Jos, Flore[ti

MAI MULT DEC}T UN PRIETEN

P+P+

DII

Dum

itri

\a B

EN

EA

, 16

ani

{co

ala

de

Art

e C

oste

[ti,

R][

cani

R+DENII VECHIS ub geana de codri seculari, pe muchie de

deal se afl= un s=tuc cu oameni harnici, fru-mo[i la chip [i la suflet, cu case curate [i luminate, cu gr=dini roditoare [i bogate, cu p=dure verde [i deas=. Acesta este s=tucul R=denii Vechi. Conform legendei, numele de „R=deni” se trage de la Radu a lui Ene, cunoscut gospodar [i om cu liter= mare pe timpuri. iar specificarea „Vechi” provine de la ve-chimea satului, care este ]nc= de pe timpul lui {te-fan cel Mare, fiind men\ionat documentar ]n anul 1437.

Satul R=denii Vechi se m]ndre[te cu rezerva\ia „Plaiul Fagului”, care este cea mai important= ave-re pentru cons=teni. R=denii Vechi are [i un imn cu acela[i nume, care a fost scris de ion Florea – pro-fesor de limba [i literatura rom`n=, iar muzica a compus-o Nicolae Nanu.

{i eu la r]ndul meu m= m]ndresc cu satul meu – ba[tina mea, locul ]n care m-am n=scut [i am co-pil=rit. De aici mi se trag toate r=d=cinile, aici ]mi s]nt casa p=rinteasc=, familia, rudele, prietenii. Chiar de-mi voi lua zborul, el ]mi va r=m]ne casa mea, fereastra la care m= a[teapt= p=rin\ii [i copil=ria plin= de amintiri care se scutur= ca o petal= din trandafirul vie\ii mele.

Valeria DIACONU, cl. a IX-aR=denii Vechi, Ungheni

4 Noi, octombrie 2016

cap ri cii le mu zei

TOAMNA }N SATC=t=lina TOPAL+, 16 ani

CRCC Luceaf=rul, Basarabeasca

CEL MAI }NDEP+RTAT }NGER

S = zic ca am sim\it asta, sau poate nu, dar m=-car ]ncerc s= compar cum e s= fii un om simpu

[i un om care iube[te.orice copil e simplu, orice prunc e nevinovat, dar

via\a ne transform= ]n ni[te victime [i ne d= motive s= c=dem ]n cea mai mare pr=pastie. Poate c= ]nc= ne mai numim copii, dar sufletul nostru e prea ma-tur ca s= mai z]mbeasc=. St=m zilnic cu ochii ]n la-crimi [i a[tept=m s= fim ]ntreba\i chiar dac= ]ntre-b=rile ne macin= [i ne enerveaz= sau a[tept=m ca cineva s= ne ]mbr=\i[eze, ca dup= ceva timp s= ne trezim din vis [i tot l=crim]nd. Visul e cel ce ne dis-truge calea.

E a[a complicat, ]n timp ce fugi de ceva, la un mo-ment dat, tot de aceea te ]mpiedici. Fiecare ][i vrea jum=tatea? Fiecare vrea fericire? De ce ]ntreb eu asta? Mi-ar lipsi ceva? S]nt mic=, am 14 ani, dar to-tu[i sper, sper s= dau de cel mai ]ntunecos loc [i acolo s= fiu ]mbr=\i[at= de cel mai rece om... Pare straniu, banal, dar nici nu [tiu ce simt, vreau s= fiu ascultat= [i ]n\eleas=, vreau s= fiu fericit= [i s= z]mbesc ]mpreun= cu cei dragi...

Visele nu ne mai salveaz=. Doar ]n vise s]ntem independen\i, acolo putem s= vorbim cu ]ngerii [i putem s=-i atingem. Nu vorbesc de un simplu ]nger, vorbesc de cel mai ]ndep=rtat ]nger, fratele meu sau lumina ]ntunericului ]n care m= aflu. Cum s-ar spune: Dream as if you live forever and live as if you die today. (Viseaz= de parc= ai tr=i ve[nic [i tr=ie[te de parc= ai muri azi.)

}nchidem ochii [i sper=m p]n= ]n ultimul mo-ment. Tindem spre un viitor bun, iar odat= cu trece-rea timpului unii merg spre bine, dar totu[i fiecare om are singur=tatea lui. Via\a e complicat=. E un joc ]n care fiecare are rolul s=u, ]ncerc]nd s= iu-beasc= [i s= fie fericit. La timpul lor to\i ajung s= gre[easc=, pentru a se corecta [i pentru a urma o alt= cale. Cel care este singur [tie cum s= fac= ]n a[a fel ]nc]t z]mbetul s= fie cea mai reu[it= masc=, [i ajunge s= ]n\eleag= c= unele clipe au gustul e-ternit=\ii.

Biata de ea e adolescent=, merit= s= aib= o ini-m= fr]nt=? Se pare c= aceasta e din genera\ie ]n genera\ie. Eu voi tr=i cu c=[tile ]n urechi, ascult]nd rock [i g]ndindu-m= la cuvintele persoanelor care m-au ]n\eles f=r= m=car s= m= cunoasc=. o s= merg cu capul ]n p=m]nt [i nu o s= am nici o idee unde merg, dar n-o s= uit de unde am pornit [i ce am l=sat acolo.

E rece afar=? Mi-e rece [i ]n suflet.

Liliana LUCHI|A, cl. a IX-aBardar, Ialoveni

MAMA MEAE at]t de special=, minunat=, sclipitoare, at]t de

]n\eleapt= [i frumoas=. Cea care m-a f=cut om. Cea care mi-a iertat gre[elile, de[i erau nenum=-rate. Mi-a ]nv=luit sufletul cu at]ta iubire, curaj [i putere. Mi-a zidit inima, cu pietre tari [i scumpe, pietre de valoare. oric]te dorin\e am avut, ea a g=-sit posibilitatea de a mi le realiza. Mi-a m]ng]iat sufletul cu s=rut=ri. Trecut-au [i zile ]n care am ]ntris-tat-o cu sup=r=rile mele, dar ea [i atunci m= iubea.

De s=rb=tori mereu o bucur cu o floare preferat=, un crin sau o lalea, o ]mbr=\i[ez cu toat= dragostea. Mi-a pictat sufletul ]n culorile dragostei [i doar ea m-a ]mbl]nzit c]nd eram ]n stare s= mor de durere [i s= renun\ la tot. Doar un cuv]nt de-al ei, doar o privire, doar un s=rut [i o dulce ]mbr=\i[are ]mi pot vindeca r=nile. Este gata s= ]ndure totul pentru mine, e gata s= sufere [i s= se sacrifice pentru mine. Este asemenea unei flori, ce rena[te maiestuoas= ]n pofida tuturor obstacolelor ce ]i apar ]n fa\=. Re-na[te cu fiecare raz= de soare al speran\elor, rena[-te cu fiecare strop curat al dragostei, cu fiecare pul-bere de rou= a bucuriei.

De-ar fi ]nc= o via\=, m-a[ na[te din nou, tot pe ea a[ alege-o s= fie mama mea, s= fie ]ngerul [i scutul meu. Mi-e arm= [i putere ast=zi. Mi-e dra-goste [i c]nt. Este asemenea unui porumbel, cu su-fletul curat, ale c=rui aripi s]nt un izvor ce ofer= dragoste. Este asemenea unei lebede gra\ioase. Ast=zi doar pe ea o am aproape. Mi-e prieten= adev=rat=, mi-e mam= [i a[a va fi mereu.

Rosa LUPAN, cl. a X-a Coliba[i, Cahul

52016, octombrie Noi

sarea g]ndirii

D ac= Dumnezeu nu s-ar fi odihnit duminica, ar fi avut timp s= termine lumea.

Gabriel Garcia MARQUEZ

A tr=i zi de zi cu idealurile tale este ca [i cum ai lucra ]mbr=cat ]n hainele de duminic=.

Edgar Watson HOWE

Milioane de oameni t]njesc dup= nemurire, dar nu [tiu ce s= fac= cu ei ]n[i[i ]ntr-o dup=-amiaz= ploioas= de duminic=.

Susan ERTZ

Exist= mul\i oameni care v=d duminica drept un fel de burete cu care ][i pot [terge p=catele din tim-pul s=pt=m]nii.

Henry Ward BEECHER

Duminica este ]ncheietoarea aurit= care str]nge la un loc zilele s=pt=m]nii.

Henry Wadsworth LONGFELLOW

Nu l=sa s= ]\i fie furat= duminica. Dac= sufletul t=u nu are duminici, el devine orfan.

Albert SCHWEITZER

C]nd cineva lucreaz= duminica, tr=sne[te.

Zical= rom`neasc=

Duminica ]ndep=rteaz= rugina adunat= toat= s=pt=m]na.

Joseph ADDISON

S= [tii de s]mb=t= unde va fi duminica joc.

S= nu dormi duminica diminea\a c]nd auzi clo-potele de la biseric=, c= trec [erpii peste tine.

Proverbe rom`ne[ti

Pacea este o duminic=. R=zboiul un lan\ de zile lucr=toare. important este ca esen\a duminical= s= se r=sp]ndeasc= ]n tot restul s=pt=m]nii.

Eugenio D' ORS

A i g=sit ceva al t=u ]n ea, pierdut de ceva timp ]ncolo pe str=zile str=ine, f=r= vreun nume,

f=r= vreo ]ng]nare de slov= legat= de vijelia v]ntu-lui tomnatic din sufletu-\i ]ns]ngerat. Ai [tiut de la bun ]nceput c= o vei c=uta o via\= ]ntreag= printre miile de priviri, miile de m]ini [i cre[tete ale fe-meilor str=ine, credibile [i neajutorate ]n fa\a sen-timentelor tale, ele adulmecau praful minciunilor [lefuite de tine [i glume\ expuse pe rafturi. Tu, trec]nd prin fiecare, erai condus de g]ndul c= o vei g=si merg]nd ]nainte [i parfumul ei ]\i juca mereu feste, sup=rat [i nervos, tu iar=[i c=utai corpuri bine f=cute [i le expuneai unor traume suflete[ti, legai palid ]nc= o a\= ]n scurgerea fugi-tiv= a c=ut=rii tale...

E insuportabil de dureros s= a[tep\i ceva, e o ac\iune ]ndelungat=, cople[itoare [i crud= care te f=r]m=-n mici cioburi de aram=. Asemenea unui primitiv ai ]nceput s= te ]neci ]n melancolia ei, reflec\i o zdrobitoare lumin= interioar=. Ai c=utat-o ]n fiece trec=tor, ]n mirosul de vanilie [i flori de tei, ai visat-o nop\i ]n [ir pe mireasa ta [i mama copiilor vo[tri. Numele ei e gravat cu slove de foc ]n sufletul t=u ]mboln=vit dup= z]mbetul, ]ncheie-turile ei fire[ti. Privirea ei domin= orice vis al t=u, sinceritatea scrupuloas= este o analiz= lucid= pentru cursul unei vie\i tr=ite fericit al=turi de ea.

Silueta ei gracil= [i gra\ioas= deseneaz= ]n noapte chipul t=u b=rb=tesc, te ]nal\= [i-\i treze[te o sete nepotolit= de via\= [i de femeia visurilor tale c=utat= de at]t timp [i g=sit= abia acum...

M=d=lina PRIP+Drochia

}N HAINE DE DUMINIC+

AV

ER

S+

Ad

ria

na

PE

TR

IC+

, 16

an

iL.

T. M

e[te

rul M

ano

le, S

=lc

u\a

, C=

u[e

ni

PRIN OCHII UNEI }NDR+GOSTITE

Noi, octombrie 2016

cu ta re r]nd mu[ c=

6

calea spre olimp

METAFORA DIGITAL+S e spune c= fotografia a ap=-

rut ca o metafor= din necesi-tatea de a ]nlocui desenul. Prima fotografie din lume a fost realizat= ]n anul 1826, iar expunerea ei a durat opt ore. Ast=zi lucrurile par a fi mai simple. Nu mai este necesar s= fii maestru ]n ale fotografiatului sau s= ai cel mai performant apa-rat pentru a reprezenta lumea prin prisma digital=. E suficient= pl=-cerea de a face fotografie, iar apoi vine [i sim\ul observa\iei.

}n plin= toamn= am tras oblo-nul [i peste aceast= edi\ie a con-cursului de fotografie. iat= c][tig=-torii edi\iei 2015-2016:

Maxim TALP+, cl. a IX-a, B=l=-ne[ti, Nisporeni.

Tatiana BALAN, cl. a IX-a, Slo-bozia, {tefan-Vod=.

Aurica LUPU{OR, 16 ani, Co-bani, Glodeni.

Primilor doi c][tig=tori li se ofer= albumul foto Antologia fotografiei basarabene (realizat= de Mihai Pot`rniche, Editura Princeps, Chi[i-n=u, 2014, iar celui de-al treilea par-ticipant, care a devenit al doilea an consecutiv c][tig=tor la concur-sul de fotografie, i se ofer= Albu-mul de familie al Parteneriatului Estic. Donator: Uniunea Arti[tilor Fotografi din Republica Moldova. Tuturor c][tig=torilor li se ofer= [i albumul imaging Moldova Diversi-ty/ identity, oSCE.

Dac= ochiul t=u magic a surprins ceva deosebit sau a fost fascinat de frumuse\ea unui peisaj sau a unor colegi, de o natur= static= sau de animale etc., revista Noi te ]ndeamn= s= trimi\i imaginile pe adresa re-dac\iei. |inem s= v= aten\ion=m asupra faptului c= lucr=rile trebuie s= le face\i voi, s= fie originale [i nu copiate din alte surse. Fi\i dezinvol\i, trece\i peste obstacolele care se numesc emo\ii, lua\i apa-ratul de fotografiat [i tinde\i s= ajunge\i printre primii la concursul de fotografie, care an de an une[te tinerii fotografi din \ara ]ntreag=.

A[tept=m fotografii alb-negru sau color sau ]n form= digital=, formatul minim 10x15 cm, cu men\i-unea „pentru concursul foto”. indi-ca\i numele, v]rsta, adresa complet=, num=rul de telefon [i titlul lucr=rii. Urm=torul bilan\ ]l vom face ]n num=rul 10, 2017. Cei mai buni vor fi premia\i.

Succes! insipira\ie [i ochi buni ]n continuare!

NOI

C ine s]nt eu? Sau cine doresc s= fiu? Par ]ntreb=ri simple,

dar care necesit= ani ]ntregi pen-tru reflectare.

Voi afla vreodat=? Ei bine, poa-te la a doua ]ntrebare mai e posi-bil de aruncat ni[te cuvinte nesi-gure ca r=spuns, dar la prima e imposibil, cel pu\in pentru mine.

M= uit ]n oglind= [i v=d doi ochi verzi care arat= obosi\i [i som-nolen\i. Se spune c= ochii s]nt o-glinda sufletului, deci a[a arat= sufletul meu? M= analizez mai de-parte, sub ochi se ascund ni[te cearc=ne care \ip= despre regimul meu neechilibrat.

Un nas mic, pu\in ars de soare [i afectat de acnee.

Buzele cr=pate, care ]mi amin-tesc de c]t de neglijent= fa\= de mine am devenit.

P=rul. C]ndva era frumos [i lung. L-am frizat. E prea afectat de ex-perimentele mele bizare cu schim-barea culorii pentru a m= afirma cumva.

Corpul meu... S]nt at]t de mul- \umit= c= exist= haine care ]l pot ascunde!

}n ansamblu se formeaz= o adolescent= cu ]n=l\imea unui pi-tic care colec\ioneaz= defecte.

oare asta s]nt eu? Nu, nu poa-te fi adev=rat.

S]nt un suflet curios care se caut= pe sine oriunde [i nu se g=-se[te nic=ieri, doar opre[te c=u-t=rile pe un timp ]ntr-un loc sau o persoan= crez]nd c= aici e acas=,

]n final lovindu-se de o barier= nu-mit= dezam=gire, care ]l ]mpinge cu for\= ajung]nd ]n propria groa-p= a triste\ilor, de unde au fost ]n-cepute c=ut=rile.

Cea mai mare gre[eal= a mea e c= m-am obi[nuit cu aceast= stare de spirit [i a devenit famili-ar=. A ]nceput s=-mi plac= s= fiu o fat= invizibil= care e privit=, dar nu e v=zut=. Cum a spus John Green: o fat= de h]rtie pentru un ora[ de h]rtie. E un r=zboi pierdut.

Dar acum, c= s]nt la 2000 km de trecutul meu [i la c]\iva pa[i de viitorul necunoscut ]ntr-o nou= ambian\= [i cu noi ]ncerc=ri, rea-lizez c= e timpul de a schimba ceva, pentru a nu nimeri iar [i iar ]n plasele singur=t=\ii, care stau at]rnate de crengile unui pom us-cat fiind ]n pericol de a se rupe [i a m= arunca ]n bezn=.

E greu s= te decizi s= pleci un-deva, dar sufletul cer[e[te astfel de schimb=ri. }nceputurile au me-reu un farmec aparte, deci de ce s= le evit=m? Trebuie s= ne c=u-t=m ]n noi orizonturi, noi priviri [i z]mbete.

Afar= plou= [i g]ndurile mele se fac una cu pic=turile.

Deci cine s]nt eu? S]nt un colec\i-onar de imperfec\iuni care va pu-tea r=spunde la aceast= ]ntreba-re doar c]nd ][i va finaliza colec\ia.

C=uta\i-v= mereu. inspira\i-v= [i inspira\i.

M=d=lina BURLAC, cl. a X-a Bordeaux, Fran\a

COLEC|IONARUL DE DEFECTE

CU

LCU

{Ta

tia

na B

ALA

NS

lob

ozia

, {te

fan-

Vod

=


noi [i voi

1. C]t de des pl]ngi?2. De obicei, din ce cauz= pl]ngi?

3. C]nd vizionezi un film tragic, \i se ]nt]mpl= s= pl]ngi?

4. A[tep\i s= fii conso-lat atunci c]nd pl]ngi sau, din contra, vrei s= fii l=sat ]n pace?

5. |i s-a ]nt]mplat s= pl]ngi f=r= un motiv ]ntemeiat?

6. Dar s= pl]ngi de bucurie?

7. Ai v=rsat lacrimi av]nd scopul s=-\i ]n[eli p=rin\ii sau fra\ii mai mari?

8. Cuno[ti de ce unele persoane pl]ng foarte repede, iar altele – rar de tot?

9. Crezi c= actorii pl]ng cu u[urin\= sau ape-leaz= la vreun truc sau, totu[i, e nevoie de emo\ii?

10. Cuno[ti care s]nt beneficiile lacrimi-lor?

11. Cum crezi, lacri-mile de crocodil s]nt reale?

12. Comenteaz= afir-ma\ia lui Emil Cioran: O lacrim= ]ntotdeau-na are r=d=cini mai ad]nci dec]t un z]mbet.

CHESTIO NAR

DISTAN|+ DE-O INIM+C opiii au fost ]ntotdeauna cei mai afecta\i de crizele [i fenomenele prin care

trece societatea, iar impactul migra\iei de munc= asupra copiilor r=ma[i sin-guri acas= se resimte alarmant. Fenomenul „copiilor singuri acas=” ]ngrijoreaz= prin schimb=rile care se produc ]n dezvoltarea emo\ional= [i social= a celor r=ma[i f=r= ]ngrijirea p=rinteasc=. Care s]nt urm=rile acestor schimb=ri? Cum vor influen\a ele ziua de m]ine? Acestea s]nt ]ntreb=rile la care urmeaz= s= g=sim un r=spuns citind printre rîndurile chestionarului din nr. 7, 2016, Singur acas=.

Pe adresa redac\iei au ajuns de nenum=rate ori r]nduri de dor, de durere [i dezn=dejde din partea copiilor care ][i a[teapt= p=rin\ii. Au ajuns [i scrisori de bucurie, de recuno[tin\=... Le-am sim\it lacrimile, dar [i speran\a. Speran\a unei copil=rii l]ng= mama [i tata. Oare e prea mult?

ARME EMO|IONALE

1. Spre binele [i bucuria mea, p=rin\ii mei s]nt l]ng= mine. S]nt fericit= c= am cui s=-mi dest=inui bucuriile [i sup=-r=rile [i simt ]n fiecare zi c=ldura p=-rinteasc= ce ]mi alin= inima.2. Am mul\i colegi care au unul sau chiar ambii p=rin\i pleca\i ]n str=in=tate [i simt acut lipsa lor anume ]n perioada adolescen\ei, c]nd au nevoie de sfatu-rile lor pre\ioase.11. Fie p]inea c]t de rea, tot mai bine ]n \ara ta, adic= oriunde ai pleca, dorul de cas= te strig= ]napoi, deoarece aici ne na[tem, copil=rim [i cre[tem. oric]t de multe probleme ar exista, acas=, indiscutabil, este cel mai bine. Scumpi p=rin\i, veni\i acas=, l=sa\i banii [i ve-ni\i s= vede\i cum v= cresc copiii, c=ci nu este departe ziua c]nd ei ][i vor lua zborul.

Valeria DIACONU, 15 aniR=denii Vechi, Ungheni

10. Mama [i tat=l meu sînt l]ng= mine, dar am colegi c=rora le lipsesc p=rin\ii de ani buni. Am discutat la o or= de dirigen\ie c= ]n liceul nostru num=rul acestor elevi este destul de mare. Diri-ginta noastr= cunoa[te care este situa- \ia la acest capitol printre colegii mei, iar uneori prind cu urechea cum ]i ]n-treab= dac= se confrunt= cu vreo pro-blem= sau dac= s]nt bine ]ngriji\i de cei ]n seama cui au r=mas. E o fire foar-te sensibil= [i cu mult bun-sim\, poate de aceea ][i d= seama c]t de important este un cuv]nt bun din partea dumneaei.

Ina STRATAN, 16 aniChi[in=u

3. }mpreun= cu sora mea am r=mas acas= ]n grija surorii mamei noastre. Ne sim\im bine ]n familia ei, ]ns= dorul de p=rin\i este chinuitor.

5. Chiar dac= mama [i tata nu s]nt lîng= noi, sim\im de la distan\= grija [i emo\ia din vocea lor. Nu le este u[or f=r= a ne vedea zi de zi, iar pe m=sur= ce anii trec, acest lucru doare tot mai mult.8. Rudele ]n a c=ror tutel= am r=mas nu m= pun la munc= ]n exces, dar eu \in neap=rat s= dau o m]n= de ajutor a-tunci c]nd este cazul. Cum m]nc=m la o mas=, a[a se cere a ne ajuta unul pe altul.

Gabriela CECAN, 15 aniStr=[eni

4. Veri[orii mei contacteaz= cu p=rin\ii lor care muncesc ]n Portugalia prin po-sibilit=\ile pe care le ofer= internetul. Cum stau la noi, observ cu c]t= ner=b-dare a[teapt= s= intre pe fir p=rin\ii lor. Noroc de aceste tehnologii, care s]nt accesibile [i fac posibil= ]nt]lnirea fa\= ]n fa\= chiar dac= distan\a sperie.7. Nu avem voie s= plec=m nic=ieri f=r= acordul p=rin\ilor mei, iar c]nd vine vor-ba de discotec=, distrac\ii, atunci mama e cu ochii pe noi.

Andrei RUSU, 16 aniChi[in=u

6. P=rin\ii mei ]mi ]ndeplinesc dorin\e-le ]n func\ie de posibilit=\ile pe care le au. iar eu am grij= s= nu m= prea r=s-f=\, s= m= bucur de ce ]mi ofer= via\a, fiindu-le recunosc=toare pentru dra-gostea lor.9. C]t timp mama este plecat=, bunica [i bunicul meu ]mi poart= de grij=. Cum s= nu fiu mul\umit= de tot ce ]mi ofer= ei at]ta timp c]t s]nt nepo\ica lor nepe-reche?!

Alina CRE|U, 15 aniB=l\i

D ragi cititori, autorii celor mai interesante r=spunsuri la acest chestionar vor fi desemna\i [i premia\i ]n decembrie curent. A[tept=m scrisorile voastre pe adresa

redac\iei. Succes!


poezie

Gheorghe Vasiliu, ]n copil=rie, Iorgu\ (n. 4 septembrie 1881 – d. 22 mai 1957), debuteaz= la Literatorul (1889) cu poezia {i toate.

Debutul editorial Plumb, preg=tit ]nc= ]n 1901, vede lumina tiparului ]n 1916. Alte volume: Sc]ntei galbene (1926), Cu voi (1930), Comedii ]n fond (1936), Stan\e burgheze (1946), Poezii (1956). Editeaz= [i o carte de poeme ]n proz= (1926).

I se decerneaz= premiul pentru poezie al Societ=\ii Scriitorilor Rom`ni (1925) [i Premiul Na\ional pentru poezie (1934).

George BACOVIA

Amurg de toamn= violet...Doi plopi, ]n fund, apar ]n siluete– Apostoli ]n od=jdii violete –ora[ul e tot violet.

Amurg de toamn= violet...Pe drum e-o lume lene[=, cochet=;Mul\imea toat= pare violet=,ora[ul tot e violet.

Amurg de toamn= violet...Din turn, pe c]mp, v=d voievozi cu plete;Str=bunii trec ]n p]lcuri violete,ora[ul tot e violet.

Acum, st= parcul devastat, fatal,M]ncat de cancer [i ftizie,P=tat de ro[u carne-vie –Acum, se-n[ir= scene de spital.

Atunci, rîdea,B=teau aripi de veselie;Parfum, polen [i histerie, –Atunci, ]n parc, [i ea venea.

Acum, cad foi de s]nge-n parcul gol,Pe albe statui feminine;Pe alb model de forme fine,Acum, se-n[ir= scene de viol...

TOAMNA }N GR+DIN+ }{I ACORD+ VIOARA

Culori [i fum de toamn=, pl]ns de poet,Apa e rece, frunzele plou= –Vorbe[te ]ncet, p=[e[te ]ncet,C= totul cade cu o jale nou=.

Vinul, [i mierea, [i gr]ul totLe-au str]ns, pe grab=, cine-a putut...Tuse, [i pl]nset visele scot,Du-te, oriunde, frunz= de lut...

{i-o p=s=ric= ]n gr=dina brumat=,}n lini[tea rece, a iarn=-a f=cut –Am str=nutat pe o strad= curat=,Frunzele toate ]nc= n-au c=zut.

A fost odat=... va fi odat=...Nu spune zarea, dar spune omul –Numai acuma e niciodat=...Ad]nc, prezentul, ]nchide tomul...

M= duc, tot acolo, ]n marea cl=dire,E ora, de la care r=m]n ]nchis –o emo\ie... o amor\ire...E toamn=... mi-au dat de scris...

BEL{UG

}ncet prin ploaia trist=Un piept curbat de tuseCu s]nge ]n batist=Pe dup= col\ se duce,}ncet prin ploaia trist=.

Tot plumbul ud al ce\iiPe urm=-i se abate,Prin gangurile pie\ii{i-n frunzele uscate,Tot plumbul ud al ce\ii.

E s]nge, plumb [i toamn=.Cu negru bra\ de paceo crac= tot m=-ndeamn=Lugubr= [i tenace.E s]nge, plumb [i toamn=.

S}NGE, PLUMB, TOAMN+

}N PARC AMURG VIOLET


Violeta ZABULIC+

{i toamna, [i iarnaCoboar=-amîndou=;{i plou=, [i ninge –{i ninge, [i plou=.

{i noaptea se las=Murdar= [i goal=;{i galbeni trec bolnaviCopii de la [coal=.

{i-s umezi pere\ii,{i-un frig m= cuprinde –Cu cei din morminteUn g]nd m= deprinde...

{i toamna, [i iarnaCoboar=-amîndou=;{i plou=, [i ninge –{i ninge, [i plou=.

Bucium= toamnaAgonic – din fund –Trec p=s=rele{i tainic s-ascund.

|]r]ie ploaia...Nu-i nimeni pe drum;Pe-afar= de staiTe-n=bu[i de fum.

Departe, pe c]mp,Cad corbii, domol;{i r=gete lungiPornesc din ocol.

T=l=ngile, trist,Tot sun= dogit...{i tare-i t]rziu,{i n-am mai murit...

MOIN+

PASTEL

Toamna ]n gr=din= ][i acord= vioara.Pl]ng strunele jalnic, lung [i prelung{i-n goala odaie acorduri ajung...{i pl]ng ]n odaie, [i eu din vioar=...Pl]ng strunele toate lung [i prelung.

Fereastra e deschis=... vioarele pl]ng...o, ninge... [i toate se sting...Palid=, toamna nervoas=, c]nt]nd a murit...}mi cade vioara [i cad ostenit,iar toamna, poet=, c]nt]nd a murit.

TOAMNA MURIND

oh, amurguri violete...

Vineiarna cu pl]nsori de piculine...

Peste parcul p=r=sitCad regrete{i un negru cronc=nit...

Ve[nicie,Enervare...Din fanfare funerareToamna sun=, agonie...

V]nt de ghea\= s-a pornit,iar sub crengile schelete, –Hohot de smintit.

Nici o urm= despre tine,— Vine, nu vine...

oh, amurguri violete...

OH, AMURGURI

S]nt l]ng= un gard rupt,{i v]ntul bate cu frunze ude –S]nt mai ur]t, s]nt supt,Frigul ]ncepe sticla s-o asude.

Pe strada aplecat= la valeE-o toamn= ca o poezie veche –V]ntul ]mpinge fusta femeilor ]n cale,Cu una din ele nu mai putem fi o pereche.

Toamna rupe afi[e [i flori,E mai trist departe-n pr=p=stii –S= face\i foc pe zi de mai multe ori;o, trebuie s= fie trist departe-n pr=p=stii...Fulgi de z=pad= r=t=citori...

FRIG


pa uz= de g]ndi re

M}NA LUNG+A demeni\i de tot felul de tenta\ii, ]mpin[i de curiozitate sau de lip-

surile materiale, tot mai mul\i tineri recurg la furt. Sustrag un produs alimentar, o hain=, bani, o bijuterie [i alte lucruri valoroase. Din p=cate, prima ]ncercare soldat= cu succes, care nu este altceva dec]t un gest necugetat, ]n timp, se transform= ]ntr-un obicei firesc de a acapara tot ce cade sub m]n=, f=r= a \ine cont de consecin\e. Pe marginea acestui subiect am discutat cu un grup de copii din \ar=. Pu[i ]n situa\ia de a-[i imagina c= prietenul/prietena lor a furat ceva, iat= cum ar reac\iona ei:

Marius GRAUR, 10 ani, L. T. I. Creang=, Cimi[lia: Dac= s-ar ]nt]mpla ca prietenul meu s= fure un lucru, i-a[ l=muri c= nu e bine ceea ce a f=cut [i c= se poate a[tepta la urm=ri grave at]t pen-tru el, c]t [i pentru toat= familia sa. Desigur, a[ p=stra secretul.

Natalia OPINC+, 10 ani, L. T. M. Eminescu, Cahul: }ntr-o ast-fel de situa\ie, ]n primul r]nd am discuta ]ntre patru ochi, pentru a vedea care a fost motivul furtului. Dac= s-ar repeta, i-a[ anun\a ur-gent familia. Consider c= p=rin\ii neap=rat trebuie s= cunoasc= fie-care pas al copilului lor [i s= ia m=surile necesare.

Cristina ZAHARIA, 10 ani, Durle[ti, Chi[in=u: Mie mi s-a ]nt]mplat ca cineva apropiat s=-mi fure un obiect la care \ineam. Chiar dac= a ]ncercat s= m= con-ving= c= nu este vinovat, i-am spus c= minciuna are picioare scurte.

Laura SECRIERU, 10 ani, Costuleni, Ungheni: Furtul este ru[inos. Dac= prietena mea ar face asta, a[ convinge-o s= ]ntoar-c= lucrul ]napoi [i a[ insista s= ][i cear= scuze.

Valeria LIVINE|, 10 ani, Izbi[te, Criuleni: Bine]n\eles, m-a[ sup=ra [i m-ar dezam=gi foarte tare, dar nu a[ spune nim=nui de cele ]nt]mplate.

Andrei URSU, 13 ani, Mereni, Anenii Noi: Spune cine ]\i este prieten [i am s=-\i spun cine e[ti tu. Dac= s-ar afla c= prietenul meu a furat ceva, a[ rupe rela\ia cu el, deoarece lumea ar crede c= s]nt [i eu la fel.

Elena ILIE{, 12 ani, L. T. D. Can-temir, C=u[eni: Mai ]nt]i m-a[ convinge de cele ]nt]mplate. Apoi a[ vorbi cu p=rin\ii mei. Poate c= dac= a furat ceva, ]ntr-adev=r are nevoie de acel lucru. iar noi ]n acest fel ]l putem ajuta.

Pentru NOI – Valeria PRODAN

RETR+IESC STAREA PERSONAJULUI} n ultimul timp am cunoscut tot mai mul\i oameni care au redus dras-

tic timpul petrecut ]n fa\a televizorului sau chiar au renun\at la el. Primii se limiteaz= la emisiuni [i filme recomandate. Da, este adev=rat, modelarea personalit=\ii are loc oricum, orice ar privi, dar putem se-lecta ceea de ce avem nevoie, la fel cum ne alegem ]n fiecare diminea\= hainele potrivite [i chiar modul de a g]ndi. Despre ceea ce i-a inspirat [i le-a modelat ]ntr-un anumit fel comportamentul [i viziunea asupra vie\ii ne povestesc c]\iva tineri.

Mihaela BALAUR, 11 ani, Chi-[in=u: M-a impresionat mult fil-mul Me before you. Am ]nv=\at de aici c= orice ar fi, orice ai face gre[it, totul are o solu\ie. Spre fi-nalul filmului afl=m c= iubirea totu[i ]nvinge.

Ana-Maria BURLACU, 17 ani, Chi[in=u: Filmul if i stay m-a ]nv=- \at c= trebuie s= pre\uiesc familia [i c= prietenii adev=ra\i la nevoie se cunosc. Recomand tuturor a-cest film despre umanitate [i bun-sim\.

Elena BENI{, 16 ani, B=l\i: Pri-vesc foarte multe filme, pentru c= m= inspir= comportamentele de acolo [i ]ncerc cumva s= m= educ [i pe mine ]n felul acesta. Un seri-al care m-a ]nv=\at multe [i care m-a f=cut s= retr=iesc starea per-sonajului principal este Awkward

(Ne]ndem]natica). Este un serial despre via\a unei adolescente [i despre problemele cu care se con-frunt= ea. ideea cea mai impor-tant= pe care am desprins-o de aici este c= trebuie s= r=m]n a[a cum s]nt. De asemenea m-a ]nv=\at s= pre\uiesc tot ce am, prietenii.

Sanda RO{CA, 13 ani, Po-peasca, {tefan-Vod=: M-a impre-sionat filmul Culorile, care este bazat pe fapte reale. Aici se de-monstreaz= clar c= trebuie s= fim precau\i atunci c]nd hot=r]m cine ne va fi a doua jum=tate, este ce-va pentru o via\= ]ntreag=. ideea este c= putem suferi enorm dac= ne gr=bim.

Elena SP}NU, 11 ani, Durle[ti: Mi-a pl=cut enorm filmul Shoppin-garul [i ]l recomand tuturor celor care nu se pot ab\ine de la cum-

p=r=turi, celor lacomi de orice. Este o comedie cu inser\ii drama-tice. Personajele ei ne demon-streaz= clar c= l=comia este dis-trug=toare, c= este foarte d=un=tor s= iube[ti lucrurile mai mult dec]t oamenii. omul este, ]nt]i de toate, suflet [i acest film ne lumineaz= foarte mult ]n acest sens.

Valeria CAZACU, 13 ani, Po-peasca, {tefan-Vod=: Maleficent este un film pe care l-a[ reco-manda [i care mi-a pl=cut enorm. Protagonista este foarte bun= la inim=, este o z]n= a p=durii care are grij= de toate vie\uitoarele de aici. Din acest film am ]nv=\at s= nu m= ]ncred prea tare, mai ales, ]n prietenii pe care ]i consider adev=ra\i. C= anume acolo este pericolul de cele mai multe ori.

Pentru NOI – Ana CEAP+


SL+BICIUNEA M+RTURISIT+C are este sl=biciunea ta? E o ]ntrebare frecvent=, dar care, adese-

ori, are un r=spuns mai pu\in obiectiv. Uneori s]ntem prea orgo-lio[i ca s= m=rturisim c= avem cusururi, crez]nd c= aceasta ne face slabi ]n fa\a cuiva.

Sinceri ]ns= s-au dovedit a fi un grup de elevi din clasele a VI-a [i a VIII-a de la Liceul Teoretic Ciumai, Taraclia, care ne-au vorbit despre sl=biciunile lor [i dorin\a de a se debarasa de ele.

Marina POPOVICENCO, cl. a VIII-a: S]nt o persoan= isteric=. Este mai mult dec]t o sl=biciune, este un defect de care nu pot sc=pa.

Maxim CUZI|CHII, cl. a VIII-a: Nu pot privi autocritic la tot ce fac [i spun. Unii zic c= e o calitate, eu cred c= e o sl=biciune a mea.

Dumitru IUSIUMBELI, cl. a VIII-a: C]teodat= ]mi dau [i eu seama c= nu e bine s= r]zi at]t de mult. Dar este un cusur de

care nu [tiu dac= m= pot debarasa.

Anatolie CUR-DOV, cl. a VIII-a: Sl=biciunea mea este c= vor-besc mult. La lec\ii, acas=, ori-unde m= aflu. Nimeni din ju-rul meu nu m-a ]ntrecut la acest capitol. Totu[i, nu cred c= e ]n dezavantajul meu.

Olga {I{-MAN, cl. a VIII-a: }mi plac oa-menii care se iubesc pe ei ]n[i[i. Eu nici-odat= nu m-am considerat fru-moas= [i de[-teapt=. Cred c= acest lucru e un cusur de-al meu. A[a, pro-babil, am fost educat= de c=-

tre p=rin\i. A doua sl=biciune este c= m= plictisesc foarte re-pede de un lucru. Trebuie s= lu-crez cu mine.

Timur GRUZDEV, cl. a VIII-a: R]d de cei din jurul meu [i ]mi dau seama c= acest lucru e mai mult dec]t o sl=biciune. Trebuie s= scap urgent de ea.

Anastasia CELAC, cl. a VIII-a: De multe ori emo\iile m= iau pe dinainte. }n multe conflicte iz-bucnesc repede [i m= enervez foarte tare. }mi dau seama c= trebuie s= evit aceste porniri. Pe l]ng= toate s]nt [i lene[=.

Natalia ZUDAC, cl. a VI-a: Timiditatea [i tendin\a de a-mi atribui vina ]n diverse situa\ii s]nt ni[te defecte mo[tenite, pro-babil. Dar cu timpul sper c= voi ]nv=\a minte.

Valeria STAMAT, cl. a VI-a: A[ vrea s= pot sc=pa de senti-mentul de vin= fa\= de toat= lu-mea. C]teodat= nici eu nu ]n\e-leg de ce se \ine de mine.

Maxim IUSIUMBELI, cl. a VI-a: M]ndria [i bun=tatea ]n exces s]nt defectele mele pe care mult= lume le critic=.

Nicolae CERNEVA, cl. a VIII-a: Sl=biciunea mea e frica de g]di-lat. Se trateaz= oare?

Alexandru NEM|ANU, cl. a VI-a: S]nt prea lini[tit [i nu [tiu dac= e bine s= fie a[a un b=rbat. }ncerc s= devin altfel, sper s= pot s= o fac [i pe aceasta.

Pentru NOI – Olesea COSOICiumai, Taraclia

G}NDURI, G}NDURI…Mircea ANDREI


Rubric= sus\inut= de Ion MELNICIUC, doctor ]n filologie, conferen\iar universitar

VENI, VIDI, VICI

calea spre olimp

O rubric= e rezistent= ]n timp dac= e sus\inut= constant de cititori. Deocamdat= num=rul sus-

\in=torilor rubricii ]n cauz= este ]n cre[tere, ceea ce ne face s= continu=m frumoasa [i utila tradi- \ie. Scopul rubricii este pe c]t se poate de trans-parent: s= ne cunoa[tem limba ]n m=sura ]n care am avea dreptul s= spunem ]mpreun= cu marele Eminescu: „Nu noi s]ntem st=p]nii limbii, ci limba e st=p]na noastr=”.

Vorbitorii unei limbi zilnic sus\in examen la ca-pitolul comunicare. iar aceasta nu poate avea loc dec]t prin mijlocirea limbii. Cine nu posed= limba cu des=v]r[ire nu este acceptat ]n actul comu-nic=rii. or, ]n afara comunic=rii via\a este de ne-conceput. De unde [i ]ndemnul nostru: s= p=- trundem ]mpreun= taini\ele limbii materne, dac= ne dorim Cuv]ntul scut [i spad=. P]n= s= lua\i de-cizia particip=rii la concurs, reaminti\i-v= precep-tul biblic: „La ]nceput era Cuv]ntul [i Cuv]ntul era la Dumnezeu, [i Dumnezeu era Cuv]ntul”.

A[adar, ]ncep]nd cu num=rul de fa\=, ve\i lua cuno[tin\= de cele [ase etape ale concursului lite-rar-lingvistic Veni, vidi, vici.

La concurs pot participa elevii claselor a Vi-a – a Xii-a.

Rezultatele concursului le vom anun\a ]n nu-m=rul din iunie 2017.

Pentru fiecare etap= propunem patru subiecte: 1. o prob= de limb=; 2. Un exerci\iu de cultivare a limbii; 3. Un subiect din domeniul literaturii; 4. o lucrare creatoare (un microeseu).

Pentru fiecare subiect se acord= 10 puncte (]n total: 40 de puncte).

Pe c][tig=torii concursului ]i a[teapt= urm=toa-rele premii:

Locul I (un premiu): Opere complete de Ion Dru\=. Donator – autorul.

Locul II (dou= premii): Dic\ionar enciclope-dic, Editura Cartier. Donator – Revista NOI.

Locul III (patru premii): Simbolurile na\ionale ale Republicii Moldova. Donator – Academia de {tiin\e a Republicii Moldova, Biblioteca {tiin- \ific= Central= A. Lupan.

}n afar= de aceste premii, Institutul de Filolo-gie (Academia de {tiin\e a Republicii Moldova) va oferi fiec=rui c][tig=tor c]te un set de carte

cu tematic= de limb= [i literatur= rom`n=.Revista NOI va acorda diplome tuturor ]nvin-

g=torilor.

ETAPA I

I. Unele variante lexicale, dintre cele exem-plificate, s]nt admise de normele literare. Numi-\i-le.

|=rn= – \=r]n=, lac=t – l=cat=, adineaori – adineauri, (clasa) ]nt]i – ]nt]ia, disear= – de-sear=.

II. Identifica\i gre[elile comise. Ar=ta\i vari-anta corect=.

1. Culoarea mea preferat= este cea roz=.2. To\i p=rin\ii ][i iubesc copiii s=i.3. Mircea ]ns=[i m]n=-n lupt= vijelia-ngrozitoare.4. A nostru e Pactul azi [i m]ne, Precum a nostru acrul r=m]ne.

5. Zice o vorb= ]n\eleapt=, un cap e bun, dou= capuri – [i mai bune.

III. Ale cui s]nt versurile: Carte frumoas=, cin-ste cui te-a scris? Din ce poezie s]nt luate?

IV. Scrie\i un microeseu (1/2 pagin=) cu titlul: Aurul toamnei moldave.

R=spunsurile le a[tept=m pe parcursul a 20 de zile de la apari\ia revistei.

Succes!

VECIN+TATEValerie VOLONTIR


Rubric= sus\inut= de Larisa BOGDEA, doctor ]n biologie

ˇSOL LUCET OMNIBUS

N atura este tot ceea ce ne ]nconjoar=, generic fiind constituit= din: P=m]nt, ecosistem, s=l-

b=ticie, via\=, frumuse\ea naturii, materie [i ener-gie, sau chiar natura aflat= dincolo de planeta P=- m]nt. }ntregul univers este o singur= familie. P=m]ntul este c=minul nostru, pentru c= via\a se desf=[oar= aici, ea este influen\at= de orice activitate [i ac\i-une ]ntreprins= de om. Dac= pe P=m]nt apar pro-bleme, nici omul nu poate tr=i ]n armonie. }n zilele noastre, afl=m tot mai des despre dezastrele natu-rale care au loc ]n diferite zone ale planetei.

Facem parte din natur= [i trebuie s= ne ]ngrijim de ceea ce ea ne ofer=: hran=, aer, ap= [i frumuse\e, adic= tot ceea ce avem nevoie pentru a supravie- \ui, dar [i pentru a ne ]mbog=\i sufletul cu frumuse\ea naturii, o frumuse\e at]t de special=. Trans-form]nd mediul, omul se transform= pe sine ]nsu[i. omul este deopotriv= creatura [i creatorul mediului s=u care-i asigur= existen\a fizic= [i ]i ofer= posibilitatea unei dezvolt=ri inte-lectuale, morale, so-ciale [i spirituale. }n lunga laborioasa evo-lu\ie a rasei umane pe p=m]nt a sosit mo-mentul ]n care gra\ie proceselor mereu rapide ale [tiin\ei [i tehnicii, omul a c=p=tat puterea de a transforma mediul s=u ]n diverse feluri [i de o manier= f=r= prece-dent.

Conservarea naturii va deveni eficient= [i real= numai atunci c]nd va face parte integrant= din filo-zofia [i comportamentul tuturor. Ne dorim s= res-pir=m aer curat, s= bem ap= curat=, s= m]nc=m s=n=tos, ]n timp ce recurgem la ac\iuni care ]m-boln=vesc tot ce ne ]nconjoar=: practic=m agricul-tura intensiv=, modific=m genetic organismele, construim acolo unde nu este necesar [i defri[=m excesiv, pescuim tot ce putem din m=ri [i oceane, exploat=m resursele f=r= s= ne g]ndim la capaci-tatea lor de regenerare, oblig=m P=m]ntul s= „fu-meze” pasiv gazele emanate de autovehicule.

ocrotirea planetei nu este responsabilitatea unor speciali[ti, ci a tuturor oamenilor.

Concursul de fa\=, Sol lucet omnibus (Soarele str=luce[te pentru to\i), care se desf=[oar= mai mul\i ani la r]nd, are scopul de a atrage un contin-gent c]t mai mare de elevi din toate col\urile \=rii, gimnazi[ti [i liceeni ]n procesul de acumulare a cuno[tin\elor despre natur= [i c=ile de protec\ie a ei. V= invit=m s= participa\i la el c]t mai activ. V= rug=m insistent s= nu copia\i r=spunsurile unii de la al\ii, altfel ve\i fi elimina\i din concurs.

Concursul se va desf=[ura ]n [ase etape. Fieca-re dintre ele con\ine trei ]ntreb=ri din domeniul zo-ologiei, botanicii [i ecologiei. }nving=torii vor ob\i-ne premii b=ne[ti [i colete de c=r\i cu tematic=

ecologic=. Locul I – 400 de lei;

Locul II – dou= premii a c]-te 350 de lei fiecare;

Locul III – trei premii a c]-te 300 de lei fiecare.

Al\i cinci participan\i vor fi onora\i cu premii de ]ncura-jare – c=r\i cu tematic= ecolo-gic=. Ministerul Mediului [i Gr=dina Botanic= (Academia de {tiin\e a Republicii Mol-dova) vor acorda institu\iei de ]nv=\=m]nt cu cel mai mare num=r de participan\i [i de premian\i diploma mi-

nisterului [i o lucrare din domeniul protec\iei me-diului.

Tuturor c][tig=torilor li se va acorda diploma re-vistei Noi.

V= ur=m s=n=tate [i o participare activ= la con-curs!

ETAPA I1. Care s]nt deosebirile dintre [erpii [i [op]rle-

le apode? Descrie\i-le succint.

2. Ce ]n\elege\i prin plante matinale, plante heliofile [i plante vesperale? Prezenta\i exemple.

3. La organismele acvatice se constat= perio-dic o migra\iune pe vertical=, ]nso\it= de o conti-nu= redistribuire ]n spa\iu a biomasei. Cum explica\i acest fenomen?

DOR DE AP+Valerie TUDOR

Natura este sufletul artei. William HAzLiTT


nimic altceva

MUZICA RIDIC+ PODURI }NTRE CULTURILE LUMII

N =scut= pe 10 ianu-arie 1978, ]n S=-

rata Galben=, H]nce[ti. A absolvit ]n 1997 Cole-giul de Muzic= {t. Nea-ga, specialitatea teorie [i compozi\ie muzica-l=, iar apoi – dirijat co-ral la Academia de Muzic=, Teatru [i Arte Plastice. }n 2006 a ob- \inut titlul de master la Universitatea McGill (Montreal, Canada), iar ]n 2011 – titlul de doc-tor la Universitatea din Montreal. Director ar-tistic al Orchestrei In-terculturale din Mon-treal din 2011.

— Stimat= doamn= Silvia |abor, rareori vezi femei cu bagheta de dirijor. Cum v-a\i ]mprietenit?

— Am ]nceput f=r= de baghet=, ]n calitate de dirijor de cor (nu prea se obi[nuie[te s= dirijezi cu bagheta ]n fa\a corului). M-am educat ca dirijor de orchestr= ]n Canada, iar aceasta mi-a dat aripi, fiindc= aici nu exist= prejudec=\i cu privire la sta-tutul de dirijor de orchestr= femeie, cum ar fi ]n Eu-ropa, de exemplu. Mai t]rziu am ]nceput s= lucrez cu orchestra [i ne-am ]mprietenit u[or [i, sper, pen-tru totdeauna.

— Nu V= sup=ra\i, ce v-a determinat acum mul\i ani s= pleca\i de acas=?

— Spiritul aventurii [i libertatea de a c=l=tori. Pe atunci nu era regimul liberalizat de care dis-punem ast=zi, ]ns= tot mai mul\i prieteni, colegi lu-au drumul Canadei pentru un viitor mai prosper. A[a a ]nceput [i aventura mea, care mi-a adus multe bucurii, experien\e inedite, dar [i doruri ne-contenite concentrate cu mult= migal= [i d=ruire asupra acestui proiect de suflet la care lucrez.

— Cum v-au primit Canada, oamenii de acolo?— Canada este o \ar= minunat=, cu oameni pri-

eteno[i [i foarte ]n\eleg=tori. Niciodat= nu m-am sim\it aici str=in=.

— Cititorii no[tri s]nt curio[i s= afle p=rerea Dvs. privind calitatea studiilor pe care le-a\i f=cut peste hotare.

— Chiar dac= am depus dosarul ]n ultimul mo-ment, am fost ]nmatriculat= la una dintre cele mai bune institu\ii anglofone. S]nt foarte mul\umit= de studiile f=cute la cele dou= universit=\i, dar [i cu-no[tin\ele acumulate ]n Republica Moldova, la Academia de Muzic=, Teatru [i Arte Plastice au fost mult apreciate at]t ]n Canada, c]t [i ]n alte \=ri unde a fost nevoie s=-mi demonstrez preg=tirea. P=rerea mea este c= din moment ce acumul=m cuno[tin\e temeinice ]n orice institu\ie ori \ar=, aces-tea neap=rat dau roade.

— Programul de doctorat la majorita-tea universit=\ilor din acest domeniu din A-merica de Nord ]l ob-lig= pe student s=-[i organizeze singur or-chestra pentru concer-tele-examene, iar pen-tru aceasta trebuie s= te impui ca profesio-nist, manager, orga-nizator. Cum a fost ]n cazul Dvs.?

— Mi-aduc aminte c= ]n anul ]nt]i de doc-torat am sus\inut pri-mul concert, la care am adunat vreo cincizeci de oameni – un num=r impun=tor pentru ]n-

ceput. De asemenea, s-a bucurat de succes con-certul de rapsodii prezentat ]n anul doi. Este un proces foarte complicat s= devii managerul unui proiect muzical, s= aduni o orchestr= [i s=-i alegi repertoriu pe m=sur=. Anume aceast= experien\= m-a ajutat enorm, deoarece studen\ii de aici ][i dezvolt= calit=\ile manageriale [i organizatorice ]n acest fel. Dup= ultimul spectacol am ]n\eles c= acest proiect poate s= continue. Astfel am ajuns s= ]nregistrez orchestra oficial ]n 2011 [i s= reu[esc ceea ce mi-am propus, mai exact, s= cred c= acest vis este posibil.

A fi dirijor implic= multe calit=\i esen\iale care necesit= a fi antrenate: s= fii un bun muzician, s= posezi o bun= tehnic=, o profunzime a interpret=rii, o gestualitate foarte clar=, dar [i s= fii un lider is-cusit, cu idei inovatoare [i, nu ]n ultimul r]nd, s= respec\i oamenii cu care lucrezi.

— Am ]n\eles c= e greu s= aduni ]n jurul t=u o orchestr=. Mai mult, instrumenti[ti de diferite na- \ionalit=\i…

— Nu este simplu deloc. Este un proces care ce-re mult timp, d=ruire, efort [i, de multe ori, lipsuri, dar, ]n final, sim\i satisfac\ia care le acoper= pe toate.

— C]\i instrumenti[ti num=r= orchestra Dvs.? Cu ce mesaj veni\i?

— orchestra e un tot ]ntreg, [i rolul fiec=rui mu-zician este unul important. Num=rul instrumenti[ti-lor depinde de programul de prezentare. Am avut concerte cu cincisprezece instrumenti[ti, dar [i cu aproape o sut= de muzicieni. }n componen\a or-chestrei s]nt reziden\i canadieni de diferite na\io-nalit=\i, care ][i propun cu mult entuziasm [i talent s= promoveze muzica diferitelor culturi ale lumii.

— Ne spune\i [i care este repertoriul orchestrei? — Repertoriul orchestrei este foarte variat. }n

general, ne propunem s= prezent=m programe-omagii consacrate diferitelor culturi ale lumii (cul-tura polonez=, rom`neasc=, evreiasc=, francez=,

DE VORB+ CU SILVIA |ABOR, DIRIJOARE, DIRECTOR ARTISTIC AL ORCHESTREI INTERCULTURALE DIN MONTREAL, CANADA

Fotografie din arhiva personal=


ruseasc= etc.). Este o metod= de promovare a mu-zicii clasice contemporane, o ]ncercare de a con-strui poduri ]ntre culturi, nu doar ]ntre membrii or-chestrei, dar [i ]ntre spectatori.

— Pentru cine c]nta\i?— C]nt=m pentru publicul pe care deja ]l avem

[i care este la fel de multicultural precum este [i orchestra.

— Promov]nd cultura diferitelor popoare, cum strecura\i ]n compozi\iile orchestrei muzica ro-m`neasc=?

— De fapt, printre programele noastre am avut un concert dedicat totalmente muzicii clasice rom`-ne[ti. N-au lipsit at]t compozi\iile cunoscu\ilor Enescu, Porumbescu, c]t [i ale unor compozitori mai pu\in cunoscu\i, precum Mure[eanu. Concer-tul s-a bucurat de un succes deosebit.

— Unele compozi\ii apreciate ]n Europa nu s]nt recunoscute ]n America de Nord?

— }n general, compozi\iile binecunoscute ]n Eu-ropa s]nt recunoscute [i ]n America de Nord. Dar s]nt, desigur, compozitori care s]nt renumi\i ]n \ara lor, dar anonimi peste hotarele ei.

— M-a bucurat nespus faptul c]nd am aflat c= ]n Canada v= bucura\i de popularitate. V= rog, trece\i peste modestie [i spune\i-ne care este re\e-ta succesului dvs.?

— Popularitatea este ceva subiectiv. Dac= a[ veni cu un sfat, acesta ar fi s= face\i ceea ce v= place cu adev=rat, s= crede\i ]n visurile voastre [i s= munci\i mult pentru a le realiza. Nicidecum s= nu o face\i de dragul popularit=\ii, deoarece s-ar consuma prea mult= energie vital= pentru realiza-rea visurilor. S-o face\i pentru valoare, valoare pe care o a[teapt= publicul.

— Cum crede\i, ]n Republica Moldova v-a\i fi putut realiza pe acest t=r]m?

— E greu de spus... Cred ]ns= c= fiecare urcu[ ][i are calea lui, iar eu s]nt mul\umit= de drumul care mi-a fost predestinat, chiar dac= nu a fost deloc simplu.

— V= rug=m s= ne vorbi\i pu\in despre co-pil=ria dumneavoastr=.

— Cel mai frumos lucru care mi se putea ]nt]m-pla s]nt p=rin\ii mei iubitori, care mi-au dat dragos-tea lor infinit= [i o educa\ie bun=.

— Ce juc=rii prefera\i ]n copil=rie?— Nu \in minte foarte mult juc=riile propriu-zise,

c]t libertatea de a alerga prin gr=dina noastr= ma-re [i p=duricea care ]ncepea dup= ea [i primele observa\ii [i descoperiri f=cute acolo.

— De unde pasiunea pentru notele muzicale? }n familia dvs., la S=rata Galben=, muzica ce loc ocup=?

— Muzica pentru noi este un mod de via\=. Tat=l meu este muzician, profesor de clarinet, [i, cum era de a[teptat, ]n famila mea fiecare trebuia s= fac= [coala de muzic=, indiferent dac= promitea ceva ]n acest sens sau nu. Fratele meu m]nuie[te cu m=ies-trie saxofonul [i clarinetul.

— Unde v-a prins stabilit= acest interviu: Cana-da, China, Republica Moldova?

— Acum casa mea este ]n Taiwan, dar c=l=toria vie\ii continu=… M-am c=s=torit recent. So\ul meu este de origine taiwanez, dar [i cet=\ean neozee-

landez, iar p=rin\ii lui s]nt stabili\i ]n Australia. }n prezent fac cuno[tin\= cu o parte a lumii care ]mi este necunoscut= [i ]ndep=rtat=. La r]ndul lui, so\ul meu va trebui s=-mi cunoasc= prima [i a doua mea patrie, Republica Moldova [i Canada. M= bucur nespus de mult c= vara aceasta am reu[it s= vin acas= m=car pentru c]teva zile, unde l-am impre-sionat cu Moldova mea frumoas= [i minunata mea familie.

— Dorul de cas= cum ]l st=p]ni\i?— Timpul m-a ]nv=\at s=-l st=p]nesc mai bine.

Dar c]nd nu izbutesc, ]mi cump=r bilet [i vin acas=. Comodit=\ile pe care ni le ofer= internetul ]n zilele noastre s]nt un mare noroc!

— C]t de importan\i s]nt oamenii pe care via\a vi-i scoate ]n cale?

— Fiecare om este important. E bine s= te ]ncon-joare oameni buni, care te vor sprijini ]n orice ]m-prejurare. Dar uneori [i oamenii dificili sau cei care ]\i creeaz= probleme pot avea un cuv]nt de spus ]n avansarea profesional=.

— Muzica nu cunoa[te hotare. Totu[i c]nd v= vom aplauda [i pe o scen= din Chi[in=u?

— Anul trecut am avut c]teva concerte la Chi-[in=u, cu orchestra Na\ional= de Camer= [i cu Filarmonica Na\ional=. oric]nd voi fi invitat=, voi veni cu pl=cere, a[tept! E frumos s= dirijezi pe alte scene ale lumii, dar acolo, din p=cate, nu po\i s= ai l]ng= tine pe to\i oamenii dragi, s= le sim\i emo\iile [i s= le po\i transmite starea ta.

— S]nte\i supranumit= dirijoarea din Republi-ca Moldova pentru inimile din Canada. Cei care v= cunosc se intereseaz= de \ara noastr=?

— De cele mai multe ori oamenii pe care ]i ]nt]l-nesc se ]nt]mpl= s= nu fi auzit de Republica Moldo-va. Dar imediat ][i scot harta [i ]ncep s= caute in-forma\ii despre \ara noastr=. iar acest lucru m= bucur= enorm.

— S=-mi fie iertat= ]ntrebarea: e adev=rat c= cea mai bine pl=tit= profesie este cea de dirijor?

— Exist= dirijori care s]nt pl=ti\i foarte bine, aceasta fiind valabil pentru orchestrele cu un buget foarte mare, care s]nt finan\ate at]t de guvern, c]t [i de sponsori, donatori. Dar astfel de cazuri s]nt foar-te pu\ine.

— Dac= ar fi s= v= adresa\i Dvs. o ]ntrebare, care ar fi aceasta? Bine]n\eles, a[tept=m [i r=s-punsul.

— Ce mi-a[ dori de la Republica Moldova? o-dat= [i odat= s= se fac= ordine [i la noi. S= fiu mai des invitat= s= dirijez concerte cu orchestrele \=rii sau cu cea a Teatrului de oper= [i Balet.

— Ce sfaturi le pute\i da cititorilor no[tri care viseaz= s= ajung= interpre\i, actori, regizori [i, de ce nu, dirijori?

— Pentru ]nceput, s= viseze. S= spere, s= nu le fie fric= s= ]ncerce s=-[i realizeze visurile. S= nu se abat= din drumul lor dac= li se ]nt]mpl= e[ecuri. S= se ]narmeze cu mult= r=bdare. S= acumuleze c]t mai multe cuno[tin\e ]n domeniu, s= ]nve\e c]t mai multe limbi str=ine. S=-[i propun= mereu s= progreseze.

— Mul\umesc.

Pentru NOI – Daniela CODREANU


HRAMUL }NCEPE LA BISERIC+

U neori, prin[i de preg=tirea pentru s=rb=toarea principal= a localit=\ii ]n care tr=im, uit=m

esen\ialul – c= hramul este, ]n primul r]nd, Sf]nta [i Dumnezeiasca Liturghie. F=r= de aceasta ][i pierd valoarea [i ]nsemn=tatea lor mesele [i concertele. Ar fi ca [i cum l-am serba pe cineva ]n lipsa aces-tuia ori f=r= a-i purta respect [i cinste.

Chi[in=ul, trezindu-se din „somnul” sovietic, [i-a reg=sit identitatea sa spiritual= ]n re-venirea la serbarea hramului municipiului – Acoper=m]ntul Maicii Domnului, astfel d]nd un exemplu bun tuturor ora[e-lor [i satelor din \ar=, v=duvite ]n bun= parte de valorile tradi- \ionale adunate de mo[ii [i str=mo[ii no[tri pe parcurs de veacuri.

Pocroavele s]nt una dintre cele mai vechi [i mai frumoase s=rb=tori ale noas-tre. Am putea spune – hramul \=rii. Anume de Po-croave icoana f=c=toare de minuni a Maicii Dom-nului de la H]rbov=\ pe timpuri era adus= la Chi[in=u pentru ]nchinare.

S=rb=toarea Pocroavelor ][i ia originea din Bi-zan\, unde, ]n Biserica din Vlaherne s-a ar=tat „}mp=-r=teasa Cerului, Ap=r=toarea ]ntregii lumi, Prea-sf]nta Fecioar= de Dumnezeu N=sc=toare, st]nd ]n aer [i rug]ndu-se, str=lucind ca soarele [i acope-rind poporul cu cinstitul S=u „omofor”. S=ge\i vin de peste tot asupra noastr= – de la lume, de la trup [i de la diavol – [i, pentru a ne ap=ra de ele, ni s-a dat Acoper=m]ntul Maicii Domnului, care este scu-tul nostru ]n acest r=zboi.

Maica Domnului este ocrotitoarea Moldovei. P=rintele Cleopa aproape ]n fiecare predic= ]i ]ntre-ba pe cre[tini: „Ave\i voi icoana Maicii Domnului ]n cas=? Dar candelu\= la icoana Maicii Domnului ave\i?”. {i continua: „S= lua\i ocrotitoare [i aju-t=toare pe Maica Domnului, mama noastr= din cer [i de pe p=m]nt, ]mp=r=teasa cerului [i a p=m]ntu-lui”. S=-i urm=m sfatul.

Rubric= sus\inut= de Daniela PREA{CA

S+N+TATE {I IAR S+N+TATE

cei şapte ani de-acas=

Rubric= ]ngrijit= de Ioan ALBU

lumin= din lumin=

CALENDAR CRE{TIN-ORTODOXNOIEMBRIE

8 Sf]ntul Mare Mucenic Dimitrie Izvor]torul de Mir; Sf. Cuv. Teofil.

14 Sfin\ii Cosma [i Damian, Doctori f=r= de argin\i.

21 Soborul Sfin\ilor Arhangheli Mihail [i Ga-vriil.

28 Sf. Cuv. Paisie de la Neam\. }nceputul Pos-tului Na[terii Domnului.

29 Sf. Apostol [i Evanghelist Matei.

M ediul ce te ]nconjoar=, aranjarea stelelor la momentul na[terii tale, precum [i bagajul pe

care \i-l dau p=rin\ii te formeaz= ca personalitate din prima zi a conceperii tale. Calitatea acestor trei componente va influen\a calitatea ta ca fiin\=. Dac= e[ti bine dispus majoritatea timpului, dac= te motivezi s= faci lucruri interesante pentru tine, dac= dep=[e[ti cu u[urin\= dificult=\ile, dac= iu-be[ti natura [i oamenii din jur – e[ti perfect s=n=tos. iar dac= depinzi de emo\iile altora, dac= te refugi-ezi ]n gadgeturi, dac= ]i vezi pe to\i ]n culori sum-bre, dac= ]\i lipsesc ocupa\ii [i prieteni, atunci ai nevoie de o mai mare grij= fa\= de s=n=tatea ta.

Violen\a ]n [coli, fumatul, drogurile, consumul de alcool la copii [i adolescen\i situeaz= Republi-ca Moldova pe locurile cele mai proaste la capito-lul s=n=tatea copiilor. Refugiul ]n aceste vicii sem-naleaz= starea tensionat=, lipsa de afec\iune, precum [i lipsa p=rin\ilor de acas=. Dac= faci parte din una dintre aceste categorii, semnaleaz= persoa-nelor apropiate despre aceast= stare. Solicit= aju-torul devreme, ]nainte ca s= apar= disfunc\ii cronice sau grave. Avem trei solu\ii pentru o bun= s=n=tate:

– educa\ia pentru s=n=tate (informa\i-v= din c=r\i, de la medici, de la p=rin\i despre tot ce ]nseamn= s=n=tatea voastr=, alimenta\ie, hidratare, mana-gementul stresului [i al oboselii);

– protejarea s=n=t=\ii (]mbr=ca\i hainele adec-vate sezonului, consuma\i alimente proaspete [i naturale; odihni\i-v= suficient ]ntre 10 [i 12 ore);

– prevenirea ]mboln=vi-rilor, merge\i la controale sistemice de s=n=tate.

o s= abord=m [i c]teva probleme de s=n=tate ]nt]l-nite frecvent la adolescen\i:

1) acneea – pentru a ameliora situa\ia, supli-menta\i consumul de ap=, evita\i produsele cu cofe-in= sau zah=r, evita\i pro-dusele cu cereale rafinate sau f=in=;

2) tenul gras (dezechilibru acido-bazic) – survi-ne din cauza modific=rilor hormonale. Pentru a solu\iona problema, adopta\i o diet= bogat= ]n protein= redus= ]n zah=r, sare [i fluide, consuma\i c]t mai multe legume cu frunze verzi [i fructe proas-pete, hidrata\i-v= intens, reduce\i gr=simile, evita\i m]nc=rurile pr=jite [i condimentate;

3) cearc=nele (problem= genetic= sau deshi-dratare, sau lips= de somn); solu\ia: detoxifierea organismului, o zi pe s=pt=m]n= se vor consuma doar fructe, sucuri de legume crude;

4) lipsa de energie sau letargia (oboseala) – provocat= de consumul alimentelor cu index glice-mic ridicat. }n acest caz se recomand= consumul alimentelor cu index glicemic sc=zut (con\inut sc=zut de zah=r precum cerealele integrale, pui, pe[te, legume [i salate).

5) depresia – f= o evaluare psihiatric= [i psiho-terapeutic=, dezvolt= un suport social [i spiritual puternic, redu stresul, f= exerci\ii fizice ]n mod regulat.

Alexandru DIMITROV

21 septembrie

2016, octombrie Noi

Sf]

r[it

. }nc

eput

ul ]n

nr.

8 a

. c.

17/

24 /

Va

lent

in R

AS

PUTI

N

Od

at=

, m

i s-

a s

pu

s c=

jos

, la

ga

rder

ob=

, st

= u

n co

let

pent

ru

min

e, p

e ca

re l-

a a

dus

la [

coa

l= u

n b

=rb

at.

Des

igur

, nen

ea V

ane

a, [

o-fe

rul n

ostr

u, –

ce

b=

rba

t ma

i poa

te

fi! P

rob

ab

il, c

asa

a f

ost

]nch

is=

, ia

r ne

nea

Va

nea

nu

pute

a s

= m

=

a[t

epte

[i

a l

=sa

t co

letu

l la

ga

r-d

erob

=.

Cu

greu

am

r=

bd

at p

]n=

la s

f]r-

[itu

l lec

\iilo

r [i

m-a

m r

epez

it ]n

jos.

M

=tu

[a V

era

, fem

eia

de

serv

iciu

a

[col

ii, m

i-a a

r=ta

t o l=

di\=

alb

= d

in

pla

caj,

]n c

are

se

trim

it co

lete

le p

rin

po[t

=. M

-am

mir

at:

de

ce ]n

l=d

i\=?

– m

ama

de o

bice

i ]m

i tr

imite

a pr

o-vi

zii ]

ntr-

un s

ac

sim

plu.

Poa

te c

ole-

tul n

u es

te a

l meu

? Ba

da

, pe

capa

c er

au

scri

se c

lasa

mea

[i

num

ele

meu

. S

e ve

de

c= d

eja

aic

i ne

nea

V

ane

a a

scr

is p

entr

u ci

ne-i

– s=

nu

ias=

vre

o ]n

curc

=tu

r=.

Ce

i-a v

enit

ma

mei

s=

pun

= p

rod

usel

e a

limen

-ta

re ]n

lad=

?! U

ite, c

e cu

lt= s

-a f=

cut!

Nu

pute

am

duc

e co

letu

l a

cas=

f=

r= a

afla

ce-

i ]n

el

– nu

ave

am

r=

bd

are

. E c

lar c

= ]n

el n

u-s

cart

ofi.

Pent

ru p

]ine

am

ba

laju

l, d

e a

sem

e-ne

a, e

ca

m m

ic, d

ar

[i in

com

od. }

n pl

us, p

]ine

nu d

emul

t m

i-au

trim

is,

ma

i ave

am

]nc=

. Atu

nci c

e-i a

colo

? M

-am

b=

gat s

ub s

car=

, und

e [t

iam

c=

st=

un

topo

r [i

, g=

sind

u-l,

am

sc

os ca

pacu

l. S

ub sc

ar=

era

]ntu

neri

c,

am

ie[i

t ]na

poi [

i, pr

ivin

d [

mec

her

]n to

ate

p=r\

ile, a

m p

us la

da p

e pe

r-va

zul d

in p

rea

jm=

.A

runc

]nd

o pr

ivire

]n c

olet

, am

]n-

m=r

mur

it: d

easu

pra,

aco

perit

e ]n

gri-

jit c

u o

foa

ie d

e h]

rtie

, st=

tea

u m

a-

caro

ane

. Ast

a-i

bun

=! T

ubu[

oare

le

lung

i ga

lben

e, a

ranj

ate

unu

l l]n

g=

altu

l ]n

r]n

dur

i d

rept

e a

u iz

buc

nit

]n l

umin

= c

u o

bog

=\ie

ma

i m

are

d

ec]t

care

pen

tru

min

e nu

exi

sta

. A

cum

e c

lar

de

ce m

am

a l

e-a

pus

]n

la

d=

– s

= n

u se

rup

=,

s= n

u se

f=

r]m

e, s

= a

jung

= la

min

e ]n

treg

i [i

nev=

t=m

ate

. Cu

b=

gare

de

sea

m=

a

m s

cos

un t

ubu[

or, l

-am

cer

ceta

t, a

m s

ufla

t ]n

el, [

i, ne

fiind

]n s

tare

s=

m

= m

ai r

e\in

, am

]nce

put s

=-l

dev

o-re

z cu

l=co

mie

. Apo

i, ]n

ace

la[i

fel,

l-am

lua

t pe

al d

oile

a, p

e a

l tre

ilea

, ch

ibzu

ind

und

e s=

asc

und

lad

a, c

a

ma

caro

ane

le s

= n

u re

vin=

[oa

re-

cilo

r ex

cesi

v d

e m

]nc=

cio[

i d

in c

=-

ma

ra s

t=p]

nei.

Nu

pent

ru a

cea

sta

m

am

a l

e-a

cu

mp

=ra

t, c

hel

tuin

d

ulti

mii

ba

ni.

Nu,

ma

caro

ane

le n

u le

voi

da

cu

una

, cu

dou

=.

Nu

s]nt

ni

[te

cart

ofi o

are

care

.{

i d

eod

at=

m-a

m ]

neca

t. M

a-

caro

ane

... }

ntr-

ad

ev=

r, d

e un

de

a

lua

t ma

ma

ma

caro

ane

? E

le n

u a

u fo

st n

icio

da

t= ]n

sa

tul n

ostr

u, n

u po

t fi

cum

p=ra

te c

u ni

ci u

n fe

l de

ba

ni.

Atu

nci c

e s=

]nse

mne

ace

asta

? G

r=-

bit,

cu d

ispe

rare

[i s

pera

n\=,

am

]m-

pr=

[tia

t m

aca

roa

nele

[i

am

g=

sit

pe fu

ndul

l=d

i\ei c

]teva

buc

=\i

ma

ri

de

zah=

r [i

dou

= b

ato

ane

de

he-

ma

togh

en. H

ema

togh

enul

a c

onfir

-m

at

c= n

u m

am

a a

tri

mis

col

etul

. C

ine,

]n

cazu

l a

cest

a,

cine

? }n

c=

o d

at=

m-a

m u

itat

la c

apa

c: c

lasa

m

ea, n

umel

e m

eu –

mie

. int

eres

ant

, fo

art

e in

tere

sant

.A

m b

=g

at l

a lo

c cu

iele

ca

pa

cu-

lui

[i,

l=s]

nd l

ad

a p

e p

erva

z, a

m

urca

t la

eta

jul

doi

[i

am

b=

tut

la

u[a

ca

ncel

ari

ei.

Lid

ia M

iha

ilovn

a

Tra

duc

ere

din

rus

= d

e Le

o B

OR

DE

IAN

U

joc,

Lid

ia M

iha

ilovn

a ]m

i pro

pune

a

sing

ur=

. N

u ]n

dr=

znea

m s

= r

efuz

. }m

i p=

rea

c=

joc

ul ]

i fa

ce p

l=ce

re,

ea s

e ]n

vese

lea

, r]d

ea, m

= z

g]l\]

ia.

S=

fi

[tiu

t cu

ce

se v

a t

erm

ina

a

cea

sta

......

St]n

d ]n

gen

unch

i unu

l ]n

fa\a

a

ltu

ia,

con

test

am

sco

rul.

P]n

= l

a

ace

ea,

de

ase

men

ea,

am

dis

cuta

t ce

va ]n

con

tra

dic

tori

u.—

}n\e

lege

od

at=

, ca

p d

e b

osta

n,

t]r]n

du-

se

spre

m

ine

[i

flutu

r]nd

d

in m

]ini,

]mi

dem

onst

ra L

idia

Mi-

hailo

vna

, de

ce t

e-a

[ m

in\i?

Eu

\in

scor

ul, n

u tu

, eu

[tiu

ma

i bin

e. A

m

pier

dut

de

trei

ori

la r

]nd

, ia

r m

ai

]na

inte

a fo

st d

ublu

.—

Dub

lu n

u se

soc

oate

.—

De

ce n

u se

soc

oate

?Pe

c]n

d s

trig

am

, ]nt

reru

p]nd

u-ne

un

ul p

e a

ltul,

am

auz

it o

voce

mi-

rat=

, nu

pot

s=

zic

stu

pefia

t=,

da

r a

p=sa

t=, r

=su

n=to

are

:—

Lid

ia M

iha

ilovn

a!

Am

]nm

=rm

urit.

}n

cad

rul

u[ii

st=

tea

Va

sili

And

reev

ici.

— L

idia

Mih

ailo

vna

, ce-

i cu

dum

-ne

avo

ast

r=?

Ce

se ]n

t]mpl

= a

ici?

Lid

ia M

iha

ilovn

a ]

ncet

, fo

art

e ]n

cet

s-a

rid

ica

t ]n

pic

ioa

re,

ro[i

e la

fa

\=,

ciuf

ulit=

, [i

, ne

tezi

ndu-

[i

p=ru

l, a

zis

:—

Va

sili

And

reev

ici,

sper

am

c=

ve

\i b

ate

la u

[= ]n

ain

te d

e a

intr

a.

— A

m b

=tu

t. D

ar n

imen

i nu

mi-a

r=

spun

s. E

xplic

a\i-

mi,

v= r

og, c

e se

]n

t]mpl

=?

Eu,

ca

dir

ecto

r, a

m d

rep-

tul s

= [

tiu.

— J

uc=

m p

e b

ani

, a r

=sp

uns

li-ni

[tit

Lid

ia M

iha

ilovn

a.

— D

umne

avoa

str=

juca

\i pe

ban

i cu

ace

st?.

.. V

asi

li A

ndre

evic

i m

-a

]mp

ins

cu d

eget

ul [

i eu

, d

e fr

ic=

, m

-am

t]r]

t dup

= p

ara

van,

asc

unz]

n-d

u-m

= ]n

od

aie

. Juc

a\i

cu u

n el

ev?!

V

-am

]n\e

les

core

ct?

— C

orec

t.—

Ei,

[ti\i

ce.

.. D

irec

toru

l se

sufo

-ca

, nu-

i aju

ngea

aer

. Nu

m=

]ncu

met

s=

apr

ecie

z pe

loc

fa

pta

dum

nea

-vo

ast

r=.

E o

cri

m=

. C

orup

ere.

Se-

duc

ere.

Ma

i mul

t ch

iar,

ma

i mul

t...

De

dou

=ze

ci d

e a

ni lu

crez

]n [

coa

l=,

de

toa

te a

m v

=zu

t, d

ar

a[a

cev

a...

{i a

rid

ica

t m]in

ile d

easu

pra

ca

-pu

lui.

* *

*Pe

ste

trei

zile

Lid

ia M

iha

ilovn

a a

pl

ecat

. }n

ajun

m-a

]nt]l

nit d

up=

lec\

ii [i

m-a

con

dus

pu\

in.

— V

oi p

leca

aca

s=, ]

n K

uban

, a

zis

ea, l

u]nd

u-[i

r=

ma

s-b

un. i

ar

tu

]nva

\= f

=r=

gri

j=,

nim

eni

nu t

e va

de

ranj

a di

n ca

uza

aces

tei ]

nt]m

pl=

ri

stup

ide.

Vin

ova

t= s

]nt

eu.

}nva

\=,

ea m

-a ti

p=ri

t pe

cap

[i s

-a d

us.

Nu

am

ma

i v=

zut-o

nic

iod

at=

.La

mijl

oc d

e ia

rn=

, dej

a d

up=

va

-ca

n\=

, pri

n po

[t=

, pe

ad

resa

[co

lii,

mi-a

sos

it un

col

et. D

esch

iz]n

du-

l cu

ace

la[i

topo

r sco

s d

e su

b s

car=

, am

v=

zut t

ubur

ile d

e m

aca

roa

ne a

ran-

jate

]ngr

ijit ]

n r]

ndur

i com

pact

e. ia

r la

fund

am

g=

sit t

rei m

ere

]nve

lite

]ntr

-un

stra

t gro

s d

e va

t=.

P]n=

atu

nci l

e v=

zuse

m d

oar d

e-se

nate

, m-a

m p

rice

put ]

ns=

c=

s]n

t m

ere.

ORE

DE

FRA

NC

EZ+

Noi, octombrie 2016

18/23/

plecase d

eja. N

u-i nimic, o g=

sim

noi, [tim unde tr=ie[te, am

mai fost.

Deci, a

sta e: nu vrei s=

stai la

ma

s=

– prime[te a

limentele a

cas=

. A[a

d

eci. N

-o s=

ia

s=.

Altcineva

nu

poate fi. N

u e ma

ma

: ea a

r fi pus nea

p=ra

t un bile\el, m

i-ar fi scris d

e und

e, din ce m

ine a a

p=rut o a

se-m

enea b

og=\ie.

C]nd

am

intrat cu coletul pe u[=

, Lid

ia M

iha

ilovna

s-a f=

cut c= n

u ]n\elege nim

ic. S-a

uitat la

lad

a pe

care a

m pus-o ]n fa

\a ei pe pod

ea

[i m-a

]ntreba

t mira

t=:

— C

e-i acea

sta? C

e-ai a

dus?

Pentru ce?—

Dum

neavoa

str= a

\i f=cut a

-ceasta, i-am

zis cu voce tremur]nd

=,

cu intermiten\e.

— C

e-am f=cut? C

e ai ]n vedere?—

Dum

neavoa

str= a

\i trimis la

[coa

l= a

cest colet. {tiu c=

dum

nea-

voastr=

.A

m ob

servat c=

Lidia

Miha

ilov-na

a ro[it [i s-a

f]st]cit. Acesta

a fost

unicul caz c]nd

nu mi-a

fost team

=

s-o privesc drept ]n ochi. }m

i era tot-

una, fie ea

profesoar=

, fie m=

tu[=

de-a

doilea

. Acum

]ntreba

m eu [i

nu ea, [i ]ntreb

am

nu fran\uze[te,

ci ruse[te, f=r=

de a

rticole. Las=

s=

r=spund

=.

— D

e ce crezi c= eu?

— Pentru c=

la noi nu exist=

nici un fel d

e ma

caroa

ne. {i nici hem

a-

toghen nu exist=.

— C

um! C

hiar deloc?! Ea s-a mi-

rat a

t]t de sincer, ]nc]t s-a

tr=d

at cu

des=

v]r[ire.—

Nu exist= deloc. Trebuia s= [ti\i.

Lidia

Miha

ilovna a

izbucnit d

eo-d

at=

]n r]s [i a ]ncerca

t s= m

= ]m

br=

-\i[eze, ]ns=

eu m-a

m d

ep=rta

t.—

}ntr-ad

ev=r, treb

uia s=

[tiu. C

um a

m p

utut s= m

= d

au d

e gol

]n ha

lul a

cesta?! E

a a

c=zu

t pe

g]nduri. D

ar [i s=

te pricep

i era

greu – pe cuv]nt d

e onoare! D

oar

s]nt or=[ea

nc=. z

ici c= d

eloc nu e-xist=

? Atunci ce a

ve\i acolo?

— E

ste ma

z=re. R

idiche.

— M

az=

re... ridiche... ia

r la noi,

]n Kub

an, s]nt m

ere. Va

i, c]te mere

s]nt acum

acolo. E

u am

vrut s= plec

]n Kub

an, d

ar nu [tiu d

e ce am

ve-nit ]ncoa

ce.Lid

ia M

ihailovna

a ofta

t [i s-a

uitat la

mine. N

u te sup=ra

. Eu

doa

r am

vrut s= fa

c c]t ma

i bine. N

u [tia

m c=

pot s= m

= d

au d

e gol cu m

aca

roanele. N

u-i nimic, a

cum voi

fi ma

i de[tea

pt=. ia

, totu[i, aceste

ma

caroa

ne...—

Nu le ia

u, am

]ntrerupt-o.—

Ei, d

e ce nu vrei s= le iei? {

tiu c=

fl=m

]nze[ti. iar eu tr=

iesc sin-gur=

, am

mul\i b

ani. Pot s=

cump=

r orice a

[ dori, d

ar c]t ]i treb

uie unui om

... {i m

=n]nc c]te pu\in, m

= tem

c=

m=

voi ]ngr=[a

.—

Eu nu fl=

m]nzesc d

eloc.—

Te rog, nu te pune ]n poar=

, eu [tiu. A

m vorb

it cu st=p]na

ta.

Nu v=

d nim

ic r=u c=

vei lua a

ceste m

aca

roane [i ]\i vei fa

ce azi un

pr]nz bun. D

e ce nu a[ putea

s= te

ajut o singur=

da

t=? F=

g=d

uiesc s=

nu ma

i trimit nici un colet. D

ar

pe a

cesta te rog

s=-l iei. Pentru a

]nv=\a trebuie num

aidec]t s= m=-

n]nci pe s=tura

te. Avem

]n [coal=

o m

ul\ime d

e lene[i s=tui, ca

re nu pricep nim

ic [i nicioda

t=, prob

ab

il, nu vor pricepe, ia

r tu e[ti un b=

ie\el ca

pab

il, nu se poate s=

p=r=

se[ti [coa

la.

Gla

sul ei ]ncepea s=

ac\ioneze

asupra

mea

ad

ormitor; m

= tem

eam

c= m

= va convinge [i, sup=r]ndu-m=

pe m

ine pentru faptul c=

]n\eleg c=

moned

a ei peste a

mea

[i scorul a

s=rit la

cincizeci. Am

]nceput s= m

=

nelini[tesc. Ne-a

m ]n\eles s=

facem

a

chitarea

la

sf]r[itul

jocului, d

ar

da

c= ]m

i va m

erge a[a

[i ]n con-tinuare deja foarte repede nu o s=-m

i a

jung= b

ani, c=

ci am

doa

r ceva

ma

i mult d

e o rubl=

. }nseam

n= c=

nu a

m d

reptul s= trec d

e o rubl=

– a

ltfel e ru[ine, ru[ine [i dezonoa

re pe toa

t= via

\a.

{i, d

eoda

t=, a

m ob

servat c=

Li-d

ia M

iha

ilovna

nici n

u vrea

s=

c][tige. La m

=sura

re degetele ei

se ]ndoia

u, ne]ntinz]ndu-se p]n=

la

cap=

t, – acolo und

e ea, chipurile,

nu putea a

junge p]n= la

moned

a

mea

, eu

ajungea

m

f=r=

nici

un efort. A

ceasta

m-a

jignit [i m-a

m

ridica

t ]n picioare.

— N

u, am

decla

rat, a

[a nu joc.

De ce m

= cru\a

\i? E ned

rept.—

Da

r, ]ntr-ad

ev=r, nu pot a

-junge, a

]ncercat ea

s= se opun=

. D

egetele parc=

mi-a

u ]nlemnit.

— Pute\i.

— Bine, b

ine, m=

voi str=d

ui.N

u [tiu cum e ]n m

atem

atic=

, da

r ]n via

\= cea

ma

i bun=

dem

onstra\ie

este cea d

e la contra

riu. A d

oua zi,

v=z]nd

cum Lid

ia M

ihailovna

, pen-tru a

ajunge la

moned

=, o ]m

pinge pe furi[ spre d

eget, am

]nlemnit.

Privind la

mine [i nu [tiu d

e ce ne-ob

serv]nd c=

eu v=d

de m

inune escrocheria

ei curat=

, ea continua

lini[tit s=

mi[te m

oneda

.—

Ce fa

ce\i? m-a

m ind

ignat.

— E

u? Da

r ce fac?

— D

e ce a\i m

i[cat m

oneda

?—

Da

r n-am

mi[ca

t-o, ea era

a

ici, t=g=

duia

Lidia

Miha

ilovna ]n

mod

ul cel ma

i neru[inat, chia

r cu un fel d

e bucurie, nu m

ai r=

u dec]t

Va

dik sa

u Ptaha

.A

sta d

a! [i ]nc=

-i profesoar=

!

Cu och

ii mei, d

e la d

ou=zeci d

e centim

etri, am

v=zut cum

a m

i[cat

moned

a, ia

r ea m

= a

sigur= c=

n-a

atins-o [i ]nc=

ma

i r]de d

e mine. M

=

are de chior? De m

ititel? {i ]nc=

ma

i pred

= fra

nceza. Pe loc a

m uitat c=

]nc= ieri Lidia M

ihailovna ]ncerca

s= m

= cru\e [i urm

=rea

m s=

nu m=

a

m=

gea

sc=. A

sta-i b

un=

! Asta

-i Lid

ia M

ihailovna

.}n ziua

aceea

am

f=cut fra

nceza

cincisprezece-dou=

zeci de m

inute, ia

r ]n zilele urm=

toare [i m

ai pu-

\in. A a

p=rut a

lt interes. Lidia

Mi-

hailovna

m=

punea s=

citesc un fra

gment, f=

cea ob

serva\ii, verifica

cum

am

\inut cont de ele [i, f=

r= a

z=

bovi, trecea

m la

joc. Dup=

dou=

pierd

eri nu prea m

ari a

m ]nceput

s= c][tig. M

-am

ab

ilitat reped

e cu „m

=sur=toarea”, m-am

descurcat ]n toa

te secretele, [tiam

cum [i und

e s= bat, cum

s= procedez atunci c]nd

ba

t primul, ca

moned

a m

ea s=

nu poa

t= fi „m

=sura

t=”.

{i d

in nou avea

m b

ani. ia

r fu-gea

m la

pia\=

[i cump=

ram

lapte –

acum

]n cercule\e ]nghe\a

te. Atent

t=iam de pe cercule\ stratul de fri[c=,

b=gam ]n gur= buc=\elele f=r]m

icioa-se [i, sim

\ind ]n tot trupul d

ulcea\a

lor s=

\ioas=

, ]nchidea

m d

e pl=cere

ochii. Apoi ]ntorcea

m cercule\ul [i

desf=

ceam

cu cu\itul sedim

entul d

ulci[or de la

pte. L=sa

m restul s=

se topea

sc= [i ]l b

eam

cu o buc=

\i-c=

de p]ine nea

gr=.

A[a se m

ai putea tr=i, iar ]n viitorul a

propiat, d

up= cica

trizarea

r=nilor

r=zb

oiului, pentru to\i s-a f=

g=d

uit o via

\= fericit=

.D

esigur, lu]nd b

ani d

e la Lid

ia

Miha

ilovna, nu m

= sim

\eam

]n a-

pele mele, d

ar d

e fiecare d

at=

m=

lini[tea

m cu g]nd

ul c= este un c][tig

cinstit. E

u nicioda

t= nu c=

utam

s=

2016, octombrie Noi

19/

22/

Am

]nm

=rm

urit

. }n

cad

rul u

[ii s

t=te

a V

asi

li A

ndre

evic

i.A

dri

an

MO

RA

RU

M=

uita

m ]

n to

ate

p=

r\ile

, sp

eriin

-d

u-m

= f=

r= s

= [

tiu d

e ce

[i,

pier

dut

, b

=te

am

din

ple

oape

.—

Ei,

ce z

ici

– ]n

cerc

=m

? D

ac=

ne

va

pl=

cea

– ]l

vom

l=sa

.—

Ha

ide\

i, a

m c

=zu

t d

e a

cord

cu

[ov

=ia

l=.

— }n

cepe

.A

m p

us

m]n

a p

e m

oned

e. S

e ve

dea

c=

Lid

ia M

iha

ilovn

a ]

ntr-

a-

dev

=r

a j

uca

t c]

ndva

, ia

r eu

ab

ia-

ab

ia p

rob

am

jocu

l, ]n

c= n

u a

m c

la-

rific

at p

entr

u m

ine

cum

e m

ai b

ine

s= b

a\i

cu m

oned

a ]

n pe

rete

– c

u m

uchi

a o

ri c

u la

tul,

la c

e ]n

=l\i

me

[i

cu c

e pu

tere

e m

ai b

ine

s= a

runc

i. B=

tea

m o

rbe[

te, d

ac=

am

fi ju

cat l

a

scor

, ch

iar

]n p

rim

ele

min

ute

a[

fi pi

erd

ut d

estu

l d

e m

ult,

cu t

oate

c=

nu

era

nim

ic c

ompl

ica

t ]n

ace

ast

=

„m=

sur=

toa

re”.

Fir

e[te

, cee

a c

e m

=

st]n

jene

a,

m=

ap=

sa [

i m

= ]

mpi

e-d

ica

s=

m=

dep

rind

era

fa

ptul

c=

jo

c cu

Lid

ia M

iha

ilovn

a. N

ici ]

n vi

s nu

put

ea s

=-m

i apa

r= a

[a c

eva

, nic

i ]n

tr-u

n g]

nd u

r]t.

Nu

deo

da

t= [

i nu

u[

or m

i-am

ven

it ]n

fire

, ia

r c]n

d a

m

]nce

put s

= m

= d

epri

nd ]n

ceti[

or c

u jo

cul,

Lid

ia M

iha

ilovn

a l-

a s

topa

t.—

Nu,

a[a

nu-

i int

eres

ant

, a z

is

ea,

rid

ic]n

du-

se ]

n pi

cioa

re [

i ]n

-d

rept

]nd

u-[i

p=

rul c

=zu

t pes

te o

chi.

Da

c= e

s=

juc=

m, a

tunc

i s=

juc=

m

de-

ad

ev=

rate

lea

, altf

el p

arc

= a

m fi

ni

[te

beb

elu[

i.—

Da

r a

tunc

i ace

sta

va

fi u

n jo

c pe

ba

ni, i

-am

am

intit

cu

sfia

l=.

— D

esig

ur.

Da

r no

i ce

\in

em ]

n m

]ini?

Joc

ul p

e b

ani

nu-

l po

\i su

b-

stitu

i cu

nim

ic.

Prin

ace

ast

a e

l, to

-to

da

t=, e

bun

[i r

=u.

Put

em p

une

]n

joc

sum

e m

ici d

e to

t, ]n

s= to

tuna

va

fi

ma

i int

eres

ant

.

T=ce

am

, n

e[ti

ind

ce

s= f

ac

[i

cum

s=

rea

c\io

nez.

— C

hia

r te

tem

i? m

-a z

=d

=r]

t Li

dia

Mih

ailo

vna

.—

Del

oc! N

u m

= te

m d

e ni

mic

.A

vea

m c

eva

ba

ni m

=ru

n\i.

i-am

]n

tors

m

oned

a

Lid

iei

Mih

ailo

vna

[i

am

sco

s un

a d

in b

uzun

ar.

Ei,

bin

e, L

idia

Mih

ailo

vna

, da

c= v

re\i,

ha

ide\

i s=

juc=

m d

e-a

dev

=ra

tele

a.

Nu-

i tr

eab

a m

ea –

nu

eu a

m ]

nce-

put.

Va

dik

, de

ase

men

ea, m

ai ]

nt]i

nici

nu

se u

ita la

min

e, ia

r pe

urm

=

s-a

dez

met

icit

[i a

t=

b=

r]t

cu p

um-

nii.

Am

]ns

u[it

aco

lo,

voi

]nsu

[i [

i a

ici.

Ast

a n

u-i

limb

a f

ranc

ez=

, da

r [i

fra

ncez

ei d

egra

b=

]i

voi

veni

de

hac. A

m f

ost

nevo

it s=

acc

ept

o co

n-d

i\ie:

deo

are

ce L

idie

i Mih

ailo

vna

e

ma

i ma

re [

i deg

etel

e m

ai l

ungi

, ea

va

m=

sura

cu

deg

etul

ma

re [

i ce

l m

ijloc

iu, i

ar e

u, c

um [

i se

cuvi

ne, c

u ce

l ma

re [

i cu

cel m

ic. E

ra d

rept

[i

am

c=

zut d

e a

cord

.Jo

cul

a r

e]nc

eput

. Am

tre

cut

din

od

aie

]n

ant

reu,

und

e er

a m

ai

li-b

er, [

i b

=te

am

]n

pere

tele

c=

ptu[

it cu

sc]

ndur

i. B=

tea

m,

ne l

=sa

m ]

n ge

nunc

hi, n

e t]r

am

pe

pod

ea, a

tin-

g]nd

u-ne

unu

l d

e a

ltul,

]ntin

dea

m

deg

etel

e, m

=su

r]nd

dis

tan\

a d

in-

tre

mon

ede,

apo

i ia

r ne

rid

ica

m

]n

pici

oare

[i

Li

dia

M

iha

ilovn

a

anu

n\a

sco

rul.

Juca

g=

l=gi

os: \

ipa

, b

=te

a d

in p

alm

e, m

= z

=d

=ra

– ]

n-tr

-un

cuv]

nt, s

e co

mpo

rta

ca

o fe

ti\=

ob

i[nu

it=,

nu c

a o

pro

feso

ar=

, u-

ne

ori c

hiar

]mi v

enea

s=

m=

o\=r

=sc.

C

u to

ate

ace

stea

, ea

c][

tiga

, ia

r eu

pi

erd

eam

. Nic

i nu

am

reu

[it s

= m

=

dez

met

ices

c, c

]nd

m-a

m p

omen

it cu

opt

zeci

de

cope

ici

]n p

ierd

ere,

cu

ma

re g

reu

am

reu[

it s=

mic

[ore

z d

ato

ria

p]n

= l

a t

reiz

eci,

]ns=

Lid

ia

Mih

ailo

vna

de

dep

art

e a

nim

erit

cu

Noi, octombrie 2016

20/21/

Lidia

Miha

ilovna a

re drepta

te [i c=

am

de g]nd

, totu[i, s= n-o ]n\eleg,

eu, d]nd

din ca

p [i b]iguind

ceva,

am

zbughit-o a

far=

.

* * *C

u acea

sta lec\iile noa

stre nu a

u ]ncetat, eu continua

m s=

merg

la

Lid

ia

Miha

ilovna.

}ns=

acum

ea

s-a \inut d

e capul m

eu cum se

cuvine. Proba

bil a

hot=r]t: ei b

ine, d

ac=

e francez=

, francez=

s= fie. E

a

dev=

rat c=

]mi reu[ea

ceva, trep-

tat a

m ]nceput s=

pronun\ destul d

e b

ine unele cuvinte fran\uze[ti, ca

re d

e da

ta a

ceasta

nu se ma

i rupeau,

c=z]nd

u-mi la

picioare ca

ni[te pie-tre grele, ci, sun]nd

u[or, ]ncercau

s= zb

oare und

eva.

— Bine, m

= ]m

b=

rb=

ta Lid

ia M

i-ha

ilovna. }n a

cest trimestru ]nc=

m

ai a

i p]n= la

cinci, iar ]n urm

=torul

– ]l vei primi nea

p=ra

t.N

u ne am

inteam

despre colet,

da

r eu, pentru orice eventualita

te, era

m cu ochii ]n pa

tru. Ma

i [tii ce poa

te s=

n=

scoceasc=

Lid

ia

Mi-

hailovna

? {tia

m d

up= m

ine: c]nd

nu-\i iese ceva, fa

ci totul ca s=

-\i ia

s=, nu te retra

gi cu una, cu d

ou=.

Avea

m im

presia c=

Lidia

Miha

ilov-na

m=

urm=

re[te perma

nent, iar,

urm=

rindu-m

=, fa

ce haz d

e timid

i-ta

tea exa

gerat=

a m

ea, – m

= sup=

-ra

m, d

ar sup=

rarea

, oric]t ar fi d

e stra

niu, ]mi d

=d

ea sigura

n\=. D

eja

nu eram

b=

ie\elul supus [i neaju-

torat, care se temea s= fac= un pas,

c]te pu\in m=

deprind

eam

cu Lidia

M

ihailovn

a [i a

pa

rtam

entu

l ei. D

esigur, ]nc= m

= m

ai sfia

m, m

=

tupilam

]n ungher, ascunz]nd

u-mi

opincile sub

scaun, se retr=

gea

u ]ns=

jena [i d

eprima

rea d

e c]ndva

, a

cum ]nd

r=znea

m s=

-i pun Lidiei

Miha

ilovna ]ntreb

=ri [i chia

r s= in-

tru ]n discu\ii a

prinse.A

mai f=cut o ]ncercare s= m

=

a[eze la

ma

s= – za

da

rnic. }n pri-vin\a

aea

sta era

m d

e ne]nduple-

cat, a

veam

]nc=p=

\]nare c]t zece.

Proba

bil, d

eja putea

m s=

]nce-t=

m aceste ore la dom

iciliu, cele mai

importa

nte lucruri

le-am

]nsu[it,

limb

a m

i s-a m

uiat [i a

]nceput s=

se mi[te, ia

r restul s-ar a

d=

uga cu

timpul la

ore. }nainte a

m a

ni [i ani.

Ce voi fa

ce pe urm=

, da

c= d

intr-o-d

at=

voi ]nv=\a

totul de la

]nceput p]n=

la ca

p=t? D

ar nu ]nd

r=znea

m

s=-i spun aceasta Lidiei Mihailovna

, ia

r ea, se ved

e c= nu consid

era pro-

gram

ul nostru ]ndeplinit [i continu-

am

s= tra

g jugul limb

ii franceze.

Altm

interi, era un jug? o

arecum

involunta

r [i discret, spre surprin-

derea

mea

, am

sim\it gustul pentru

limb

= [i ]n clipele lib

ere, f=r=

a fi

]mb

oldit, d

eschidea

m d

ic\ionarul,

arunca

m o privire ]n textele d

e la

sf]r[itul ma

nualului. Ped

eapsa

se tra

nsforma

]n satisfa

c\ie. M=

ma

i stim

ula orgoliul: nu-m

i ie[ea – ]m

i va

ie[i, [i ]mi va

ie[i nu ma

i r=u

de

c]t celo

r ma

i bu

ni. D

oa

r nu

s]nt d

in alt=

pl=m

ad

=. D

ac=

nu ar

ma

i fi fost nevoie s= m

erg la Lid

ia

Miha

ilovna... A

[ reu[i singur, sin-gur...

odat=, peste vreo dou= s=pt=-

m]ni d

e la istoria

cu coletul, Lidia

M

ihailovna

, z]mb

ind, m

-a ]ntreb

at:

— E

i, da

r pe ba

ni nu ma

i joci? S

au v=

ad

una\i pe und

eva [i m

ai

juca\i pu\in?

— C

um a

m putea

juca a

cum?!

m-a

m m

irat eu, a

r=t]nd

cu privirea

la z=

pad

a d

e peste geam

.—

Da

r ce joc era a

cela? }n ce

const=?

— La

ce bun m

= ]ntreb

a\i? m

-am

pus eu ]n ga

rd=

.

— M

i-e interesant. N

oi ]n co-p

il=rie, d

e asem

enea

avea

m un

joc, [i a[ vrea

s= verific e a

cela[i

sau nu. S

pune-mi, spune-m

i, nu te tem

e.i-a

m povestit d

espre joc, f=r=

a

am

inti desigur d

e Va

dik, Pta

ha [i

micile m

ele [iretlicuri.—

Nu-i a

cela, Lid

ia M

ihailovna

a

da

t din ca

p. Noi ne juca

m d

e-a

moned

a (rus. – прист

енок). {tii ce-i

acea

sta?

— N

u.—

iat=

, prive[te. Ea

a s=

rit u[or d

e la m

asa

la ca

re [edea

, a scos

din gentu\=

ni[te moned

e [i a ]n-

dep=

rtat sca

unul de la

perete. Vino

]ncoa

ce, prive[te. A

runc m

oned

a

]n perete. Lidia

Miha

ilovna a

arun-

cat-o u[or [i m

oneda

, zorn=ind

, a

zbura

t pe podea

pe o traiectorie

arcuit=

. Acum

arunci tu, Lid

ia M

i-ha

ilovna m

i-a v]r]t ]n m

]n= a

doua

m

oned=

. }ns= fii a

tent: trebuie s=

a

runci astfel ]nc]t m

oneda

ta s=

ca

d=

c]t ma

i aproa

pe de a

mea

. C

a s=

le po\i m=

sura, s=

le une[ti cu d

egetele unei m]ini. A

ltfel, jocul se

nume[te

m=sur=toare

(rus. –

замеряшки). D

ac= reu[e[ti, – ai c][ti-ga

t. Arunc=

.A

m

arunca

t –

moned

a

mea

, c=

z]nd pe o pa

rte, s-a rostogolit ]n

ungher.—

o-o, a

m=

t=h=

it din m

]n=

Lidia

Miha

ilovna. S

-a d

us depa

rte. A

cum ]ncepe tu. ia

am

inte: da

c=

moned

a m

ea va

atinge-o pe-a

ta,

m=car un pic, cu m

arginea, – c][tigul m

eu se dub

leaz=

. }n\elegi?—

Nu-i nim

ic complica

t.—

Juc=m

?N

u-mi venea

s= cred

urechilor:—

Cum

a[ putea

s= joc cu d

um-

neavoa

str=?

— N

u-i nici o problem

=.

— D

umnea

voastr=

doa

r s]nte\i profesoa

r=!

— E

i [i ce? Profesoara

doa

r tot e om

, nu-i a[a

? Uneori te plictise[ti

s= fii num

ai profesoa

r=, s=

]nve\i [i s=

]nve\i f=r=

sf]r[it pe cineva.

Mereu s=

te pui la punct: a

ceea nu

se poate, a

sta nu se poa

te, – Lidia

M

ihailovna

ma

i mult ca

de ob

icei a

mijit ochii [i ]ng]ndurat=, retras= ]n

sine privea prin gea

m. A

lteori e bine

s= ui\i c=

e[ti profesoar=

, – altfel te

prefaci ]n a

[a o pocita

nie, ]nc]t oa-

menii vii se vor plictisi cu tine. Pen-

tru un cad

ru did

actic, poa

te cel ma

i im

portant lucru este s=

nu se ia ]n

serios, s= ]n\elea

g= c=

poate ]nv=

\a

pe cineva pu\in d

e tot. Ea

s-a cutre-

mu

rat d

in tot corp

ul [i p

e loc s-a

]nveselit. ia

r eu ]n copil=rie era

m o

feti\= n=

zb]tioa

s=, p=

rin\ii au a

vut m

ult de furc=

cu mine. {

i acum

de-

seori ]mi vine s=

sar, s=

alerg, s=

zb

or undeva

, s= fa

c ceva d

in pro-prie d

orin\=, neprogra

ma

t, netrecut ]n ora

r. Aca

s= uneori se ]nt]m

pl= s=

sa

r, s= a

lerg. om

ul ]mb

=tr]ne[te nu

atunci c]nd

atinge v]rsta

b=

tr]ne\ii, ci a

tunci c]nd ]ncetea

z= s=

ma

i fie copil. C

u pl=cere a

[ s=ri ]n fieca

re zi, d

ar peste perete st=

Va

sili An-

dreevici. U

n om foa

rte serios. }n nici un ca

z el nu trebuie s=

afle c=

ne juc=

m d

e-a „m

=sur=

toarea

”.—

Da

r noi nu juc=m

nici un fel d

e „m=

sur=toa

re”. Mi-a

\i ar=

tat nu-

ma

i.— Putem

juca pur [i sim

plu, cum

se zice, ]n [ag=

. }ns= totuna

nu m=

tr=

da

lui Va

sili And

reevici.D

oam

ne, ce se face pe lum

ea

acea

sta! A

din

eauri m

= tem

eam

grozav c= Lidia M

ihailovna m= va t]r]

la d

irector pentru c= joc pe b

ani,

iar a

cum ea

m=

roag

= s=

n-o

torn. S

f]r[itul lumii – nu a

ltceva.


calea spre olimp

HISTORIA EST MAGISTRA VITAE

Rubric= sus\inut= de Alina FELEA, doctor ]n istorie, conferen\iar cercet=tor

D ragi prieteni,Tradi\ional, acest concurs aduce ]n prim-plan

cele mai spectaculoase [i mai importante eveni-mente, procese [i fenomene din istoria civiliza\iei umane din Antichitate [i p]n= ]n prezent. La elabo-rarea sarcinilor concursului am \inut cont de con\i-nutul programelor [colare, astfel ca sarcinile s= nu dep=[easc= posibilit=\ile reale ale elevilor de v]rst= gimnazial= [i liceal=.

Concursul se va desf=[ura ]n [ase etape. Prime-le patru etape vor avea c]te trei ]ntreb=ri. Prima ]n-trebare la fiecare etap= \ine de istoria universal= [i se refer= fie la identificarea cauzelor [i conse-cin\elor evenimentelor [i proceselor istorice, fie la aprecierea rolului factorului uman ]n istorie, fie la cunoa[terea monumentelor istorice.

A doua ]ntrebare \ine de istoria rom`nilor [i re-flect= rolul unor personalit=\i istorice remarcabile sau evenimente care au marcat dezvoltarea socie-t=\ii rom`ne[ti.

}n fiecare an ]ncerc=m s= introducem elemente noi ]n concurs, pentru a suscita interesul cititorilor [i participan\ilor la concurs. }n contextul zilei de ast=zi, ]n epoca globaliz=rii, este important s= nu ne pierdem identitatea na\ional=, s= nu uit=m cine s]ntem [i de unde venim. Mircea Eliade sus\inea: „Misiunea istoric= a unui popor se judec= dup= crea\iunile lui spirituale. Singure valorile culturale justific= existen\a [i misiunea unui popor”. Fiind convin[i de necesitatea respectului fa\= de tradi- \iile [i obiceiurile na\ionale, care fac parte din pa-trimoniul cultural na\ional [i universal mo[tenit de la ]nainta[i, am formulat ]ntrebarea a treia, ce se va axa pe valorificarea [i studierea tradi\iilor [i obiceiurilor.

Pentru a face o diferen\= ]n punctajul celor mai ingenio[i [i mai perseveren\i elevi, ]n etapele a V-a [i a Vi-a, vom ad=uga c]te o ]ntrebare, ]n care se cere explicarea istoric= a unor expresii cunoscute.

Sper c= nu ve\i ceda greut=\ilor [i ve\i munci mai insistent pentru atingerea unor performan\e. }ndemn participan\ii s= formuleze r=spunsuri originale [i bine argumentate ]n baza tuturor surselor disponi-

bile, evit]nd copiatul. A[tept=m participarea elevi-lor din toate gimnaziile [i liceele din republic=. C][tig=torii vor beneficia de premii [i de diplo-ma redac\iei.

V= doresc succes.

ETAPA I

1. Nume[te o cauz= [i o consecin\= a apari\iei Ordinului Templierilor.

2. Identific=: a) personalitatea remarcabil= din istoria |=rii Moldovei, al c=rei nume este as-cuns sub punctele de suspensie; b) b=t=lia men- \ionat=; c) m=n=stirile construite ]n urma ]nt]lnirii domnului {tefan cel Mare [i Sf]nt cu personalita-tea men\ionat=, atribuite de tradi\ia popular=.

„Sub o r]p= stearp=, pe un r]u ]n spume,Unde un sihastru a fugit de lume,Cu v=rsarea serii un str=in sosi.— „{tefan al Moldovei vine a-\i vorbi!”— „{tefan al Moldovei,... ]i spune,S= a[tepte-afar=! S]nt ]n rug=ciune.”— „Bunule p=rinte! S]nt r=nit [i-nvins;}ns=[i a mea mum= ast=zi m-a respins!Viu s=-\i cer pova\a dac= nu-i mai bineTurcilor Moldova d-ast=zi s= se-nchine?”……… domnului a zis:— „M= ]n[al=-auzul ori eu am un vis?Dac= m]na-\i slab= sceptrul \i-o apas=,Altuia mai harnic locul t=u ]l las=!”Dup=-aceste vorbe, {tefan str]nge-o[tire{i-nving]nd p=g]nii nal\=-o monastire”.

Dimitrie BOLINTINEANU

3. Identific= unul dintre principalele mo-tive reprezentate pe co-voarele rom`ne[ti [i explic=-i semnifica\ia.


Carul-Mic

O ric]t ar p=rea de curios, dar [i pe[tii se pot ]ne-ca. Acest lucru li se poate ]nt]mpla doar unora

dintre pe[ti. }n partea de est a oceanului indian a fost prins un pe[te care respir= aerul din atmosfer=. Acesta are un rezervor de p=strare a aerului. impie-dicat s=-[i fac= plinul de aer, pe[tele se ]neac=.

Mai straniu e [i faptul c= aceste vie\uitoare ac-vatice simt stresul [i durerea la fel ca p=s=rile [i ca mamiferele. Deci s= nu crede\i, pescarilor, c= pe[tii s]nt ni[te insensibili.

Chiar dac= ace[tia ]mpart aceea[i cas= cu ra-cii, despre care se spune c= ar merge ]napoi, pe[tii nu fac acest lucru.

Se mai [tie, de asemenea, c= pe[tii din apele s=rate beau aceast= ap=, pe c]nd cei din apele dulci nu o prefer=, c=ut]nd, astfel, alternative. Nu putem trece cu vederea nici pe[tii cu cea mai nu-meroas= [i mai frumoas= dantur= (9280 de din\i), [i anume pe[tii-pisic=.

Mark Twain s-a n=scut ]n 1835 ]n ziua ]n care a ap=rut cometa Halley [i a murit ]n 1910 ]n

ziua ]n care cometa a ap=rut urm=toarea dat=. De altfel, scriitorul a [i prezis acest lucru spun]nd c= a venit cu cometa [i c= va pleca odat= cu ea.

C ]nd vorbe[te despre un necaz venit pe nea[-teptate, rom`nul folose[te zicala colac peste

pup=z=, accentu]nd astfel ceva care vine s= ]nr=u-t=\easc= o situa\ie deja precar=. Lingvi[tii desci-freaz= sensul acestei expresii ca av]nd ]n\elesul necaz mare venit peste alte griji, pup=za fiind nu-mele unei p]ini mari care are un anumit rol ]n cere-monialul de nunt=, iar colacul este, ]n general, f=cut pentru ]nmorm]ntare sau praznic. C]nd ]ntr-o familie urmeaz= o ]nmorm]ntare (simbolizat= prin colac), dup= o nunt= (simbolizat= prin pup=z=), apare aceast= expresie. De aceea, expresia colac peste pup=z= are sensul: un r=u nu vine niciodat= singur sau la un necaz se mai adaug= ]nc= o ne-norocire. La fel cu aceea[i explica\ie apare [i o alt= expresie, ]i c]nt= pup=za.

}n graiurile populare, pup=za apare ]n interio-rul mai multor expresii. De exemplu, a pup=za, cu varianta a pup=zi, ]nsemn]nd a flec=ri, a p=l=-vr=gi, sau a se ]mb=ta, a sta ridicat, a sta ]n sus, a se coco\a, a se ]mpopo\ona, a se ]nzorzona, a se str]mba, a se ]ngusta. Familiar, pup=z= poate fi o persoan= flecar=, o femeie ]mbr=cat= sau fardat= strident. }i merge gura ca pup=za, se spune des-pre cineva care vorbe[te mult, flec=re[te.

Dumnezeul meu, f= s= cunosc c]t de mici s]nt bun=t=\ile p=m]nte[ti, c]t de mari s]nt cele

cere[ti, c]t de scurt este timpul acestei vie\i [i c]t de nem=rginit= este ve[nicia. Amin!

RUG+CIUNI PENTRU M}NTUIRE (XII)

RAPSODII DE TOAMN+A trecut ]nt]i o boarePe deasupra viilor,{i-a furat de prin ponoarePuful p=p=diilor.

Cu acorduri lungi de lir=i-au r=spuns f]ne\ele.Toate florile [optir=,}ntorc]ndu-[i fe\ele.

Un salc]m privi spre munteM]ndru ca o flamur=.Solzii frunzelor m=runteS-au zburlit pe-o ramur=.

Mai t]rziu, o co\ofan=F=r= ocupa\ieA adus o veste-n goan={i-a f=cut senza\ie:

Cic=-n munte, la povarn=,Plopii [i r=surileSpun c= vine-un v]nt de iarn=R=scolind p=durile.

{i-auzind din dep=rtareVocea lui tiranic=,To\i ciulinii pe c=rareFug cuprin[i de panic=...

zvonul prin livezi coboar=.Colo jos, pe mla[tin=.S-a-nt]lnit un pui de cioar=C-un b]tlan de ba[tin=

{i din treac=t ]i arunc=Alt= veste stranie,C-au pornit-o peste lunc=Frunzele-n bejanie!

PUP+ZA LUI CREANG+

George TOP~RCEANU


Rubric= ]ngrijit= de Olesea CURMEI

E ra odat= un b=ie\el pe care ]l chema Filip. }ntr-o zi v=zu copiii ]ndrept]ndu-se spre [coal=. Filip

][i lu= c=ciula [i vru s= se duc= [i el cu ei. Dar maic=-sa ]l ]ntreb=:

— }ncotro te duci, Filipok?— La [coal=.— E[ti ]nc= mic [i nu po\i s= te duci! [i mama ]l

opri acas=.To\i copiii erau du[i la [coal=. Tata a plecat ]nc=

de diminea\= la p=dure, iar mama s-a dus s= lu-creze cu ziua. Au r=mas acas= numai Filipok [i bu-nica sus pe cuptor. Lui Filipok i s-a ur]t s= stea sin-gur. {i c]nd bunica a adormit, el s-a apucat s=-[i caute c=ciula. Pe-a lui n-a g=sit-o [i a luat una ve-che de-a lui taic=-s=u; pe urm= a plecat la [coal=.

{coala era la cap=tul cel=lalt al satului, l]ng= biseric=. C]t a mers Filipok pe uli\a lui, c]inii i-au dat pace, ]l cuno[teau. Dar cum a ajuns prin drep-tul cur\ilor str=ine, a s=rit Jucika [i a ]nceput s= la-tre, dup= Jucika a s=rit [i Volciok, un c]ine mare de tot. Filipok a luat-o la fug=, c]inii dup= el. Filipok a ]nceput s= \ipe, s-a ]mpiedicat [i a c=zut. Dintr-o curte a ie[it un mujic, a alungat c]inii [i s-a r=stit la copil:

— }ncotro alergi a[a singur, neast]mp=ratule?Filipok n-a r=spuns nimic, [i-a sumes poalele

hainei [i a ]nceput s= fug= din r=sputeri. A ajuns l]ng= [coal=. }n cerdac nu era nimeni, dar din=untru r=zbea larma copiilor. Pe Filipok l-a cuprins frica: „Dac= ]nv=\=torul m= alung=?” Se tot g]nde[te ce s= fac=. S= se ]ntoarc=, vor s=ri c]inii iar la el; s= intre ]n [coal=, ]i era fric= de ]nv=\=tor. Tocmai atunci trece pe l]ng= [coal= o femeie cu doni\a ]n m]n= [i-l ]ntreab=:

— Tu de ce stai aici, c]nd to\i ]nva\=?Filipok n-a mai avut ce face [i a intrat. }n pridvor

[i-a scos c=ciula [i a deschis u[a. {coala era plin= de copii. Fiecare spunea ceva cu glas tare, iar ]nv=\=torul, care purta un fular ro[u la g]t, se plim-ba prin mijlocul lor.

— Tu ce vrei? l-a ]ntrebat el pe Filipok.Filipok [i-a str]ns cu putere c=ciula la piept [i nu

a r=spuns nimic.— Cine e[ti?Filipok t=cea mai departe.— Nu cumva e[ti mut?Filipok s-a speriat a[a de tare, c= n-a mai putut

scoate o vorb=.— Ei, dac= nu vrei s= vorbe[ti, pleac= acas=.Tare ar fi vrut Filipok s= r=spund=, dar spaima

]i ]ncle[tase gura. S-a uitat la ]nv=\=tor [i a ]nceput

s= pl]ng=. Atunci ]nv=\=torului i s-a f=cut mil= de el. L-a m]ng]iat pe cap [i a ]ntrebat pe copii cine-i b=ie\elul acela.

— E Filipok, fratele lui Kostiu[ka. Demult vrea s= mearg= la [coal=, dar mama lui nu-l las=, [i atunci a venit la [coal= pe furi[.

— Hai, a[az=-te pe banc= l]ng= fratele t=u; [i am s-o rog pe maic=-ta s= te lase la [coal=.

Apoi, ]nv=\=torul a ]nceput s=-i arate literele, dar Filipok le [tia de mai ]nainte, ba putea s= [i citeasc= pu\in.

— ia s= v=d cum ]\i silabise[ti numele?{i Filip ]ncepu:— Pfe-i-pfi, le-i-li, pe-oc-poc.Copiii r]ser=.— Bravo! a spus ]nv=\=torul. Cine te-a ]nv=\at

s= cite[ti?Filipok a prins curaj [i a r=spuns:— Kostiu[ka. Eu s]nt de[tept [i dintr-o dat= am

priceput tot! S]nt grozav de de[tept!}nv=\=torul l-a ]ntrerupt [i a spus:— Nu te gr=bi cu lauda, mai ]nt]i ]nva\=.De atunci Filipok a ]nceput s= mearg= [i el cu

copiii la [coal=.

FILIPOK

Ilustra\ii: Alexei COL~BNEAC

Lev TOLSTOI


cu ochii pe Leu

D rag= prietene, A ]nceput abonarea pentru anul 2017.

At]t tu, c]t [i colegii t=i merita\i un abonament la revista Noi. }ndeamn=-i s= se aboneze!

Ar fi bine ca ]n fiecare clas= s= fie cel pu\in un abonament la revista Noi.

Noi e o revist= cu tradi\ii. Au citit-o p=rin\ii, dar [i bunicii t=i. A[adar, au crescut genera\ii ]ntregi cu revista Noi. De ce n-ai cre[te [i tu la fel de frumos? De ce n-ai citi-o [i tu? F=-\i un prieten sigur cu Noi, care nu te va tr=da niciodat=.

Noi este revista care poate vorbi simplu despre lucruri complicate. }n paginile revistei pute\i g=si: literatur= [i spiritualitate, ecologie [i investiga\ii tehnice, profesii [i probleme psihologice, teatru, muzic= [i cinema, sport [i curiozit=\i... {i, bine]n\e-les, concursuri cu premii valoroase puse ]n joc.

Abon]ndu-te la Noi, te asiguri cu un adev=rat ghid pe t=r]mul crea\iei [i al autorealiz=rii. Po\i miza pe echipa redac\ional=, pe speciali[tii asocia\i [i

pe to\i cititorii care s]nt gata s= te as-culte, s= te ]n\elea-g= [i s=-\i dea un sfat.

Cite[te num=r cu num=r [i via\a ta va deveni mai frumoas= [i mai interesant=.

{coala cu un num=r de p]n= la

400 de elevi care va perfecta peste cincizeci de abonamente anuale [i [coala cu un num=r mai mare de 400 de elevi care va perfecta peste o sut= de abonamente anuale la revista NOI, la prezen-tarea cotoarelor de abonamente, vor primi gratuit pentru bibliotec= Dic\ionarul universal ilustrat al limbii rom`ne, 12 volume (Editura Litera), sau Cronica ilustrat= a omenirii, 16 volume (Editura Litera), sau Dic\ionar enciclopedic (Editura Carti-er), sau DEI Junior (Editura Cartier), sau Cartea ro[ie a Republicii Moldova (Editura {tiin\a), sau cele patru volume din colec\ia Lumea vegetal= a Moldovei, sau cele patru volume din colec\ia Lu-mea animal= a Moldovei (Editura {tiin\a), sau unul dintre cele 14 volume, ap=rute p]n= ]n pre-zent, ale Enciclopediei Localit=\ile Republicii Mol-dova (Funda\ia Draghi[tea), sau Enciclopedia de ecologie (Editura {tiin\a) – la alegere.

Revista Noi apare lunar, inclusiv ]n vacan\a mare, f=r= numere comasate.

Pre\ul unui abonament anual pentru 2017 – 180 de lei; semianual – 90 de lei. Indicele PM 31239.

Abonamentul la revista Noi poate fi perfectat la orice oficiu po[tal.

NOI — O PRIVIRE DIN COPIL+RIE SPRE VIITOR O dat= la c]teva luni Banca Na\ional= a Republi-

cii Moldova (BNM) m=re[te sau mic[oreaz= rata de baz=. }n anul 2015, c]nd infla\ia pornise ]n sus, a f=cut-o mai des, pentru a st=vili cre[terea pre\uri-lor. Rata a urcat, ]n numai un an, de la 4,5 la sut= la un incredibil 19,5 la sut=.

Din februarie 2016, c]nd a devenit clar c= pre\u-rile o iau la vale [i ar putea cobor] p]n= la nivelul \intit de BNM, comitetul executiv al b=ncii centrale a ]n-ceput s= reduc= rata.

Ce este, totu[i, rata de baz=? Un bancher ar spu-ne c= este un instrument de politic= monetar= prin care BNM ]ncearc= s= men\in= rata infla\iei ]n a-propierea \intei, s= regleze condi\iile pe pia\a mo-netar= [i, nu ]n ultim= instan\=, dob]nda la credite [i depozite. Este un semnal pentru b=nci. Sau, alt-fel spus, rata de baz= arat= ]ncotro bate v]ntul in-fla\iei [i cum ar trebui s= reac\ioneze bancherii.

Modific=rile, indiferent ]n ce direc\ie se fac, nu au un efect imediat, pia\a are o reac\ie ]nt]rziat=, de regul=, de [ase-nou= luni. {i asta pentru c= avem un sistem bancar destul de lichid. }n aceste condi\ii, BNM are un calendar dup= care efectueaz= ope-ra\iuni de sterilizare ]n vederea gestion=rii surplu-sului de lichiditate din sistem.

o majorare cu 2-3 puncte a ratei de baz= nu ]n-seamn= automat o cre[tere similar= a dob]nzilor la credite. }n perioada sf]r[itul anului 2014 – anul 2015, rata de baz= a crescut de peste 4 ori. Credi-tele bancare s-au scumpit ]n medie pe sistem cu 38 la sut=. iar dup= ultimele decizii ale B=ncii Na\io-nale tendin\a s-a inversat [i ne putem a[tepta la o diminuare ]n continuare a dob]nzii la ]mprumuturi.

Un efect aproape in-stantaneu ]l are schim-barea ratei de baz= asu-pra pie\ei primare a h]rtiilor de valoare de stat (HVS). Ministerul Finan\elor emi-te HVS, pe care le vinde prin intermediul BNM, pentru a acoperi deficitul bugetar, la o anumit= do- b]nd=. Cu c]t este mai mare aceast= dob]nd=, cu at]t statul cheltuie[te mai mult pentru a se ]mpru-muta pe pia\= plas]nd h]rtii de valoare. La sf]r[itul lunii decembrie 2014, Banca Na\ional= a majorat rata de baz= de la 4,50 la 6,50 la sut=, iar ]n ur-m=toarele dou= luni p]n= la 13.50 la sut=. Pia\a h]rtiilor de stat a explodat ]n doar trei luni, rata efectiv= a dob]nzii a crescut de la 11,81 la sut=, ]n ianuarie, la 20,20 la sut= ]n martie 2015, iar ]n ia-nuarie 2016 s-a ridicat la 26.48 la sut=. Ca urmare, datoria de stat intern= a crescut ]n primul trimestru cu aproape un miliard de lei, ceea ce ar ]nsemna o cre[tere zilnic= de 10 milioane de lei.

}n lipsa unei finan\=ri externe, guvernul este for- \at s= emit= h]rtii de valoare pentru a se ]mprumuta pe pia\a intern= [i a acoperi cheltuielile curente.

CE ESTE RATA DE BAZ+?

abonament

Rubric= sus\inut= de Vlad BERCU

Alexandru DIMITROV


abc juridic

Continuare ]n pag. 30-31

proz=

C ]nd eram copil [i cineva ]mi r=-nea sufletul, aveam tendin\a s=

alerg c=tre bra\ele tat=lui meu. Aveam nevoie de siguran\a bra\elor lui, un-

de m= sim\eam protejat= de r=ut=\ile lumii.}ntr-o zi, c]nd, nu mai [tiu ce m-a trimis alerg]nd

c=tre bra\ele tat=lui meu, acesta nu m-a primit. {i m-am ascuns ]ntr-un loc unde m= sim\eam nev=zut= [i am pl]ns p]n= c]nd am obosit. Atunci m-am sup=rat pe tata [i am tr=it sentimentul straniu de singur=tate.

De fapt, tata [tia de ce m= refugiam ]n bra\ele lui. Eram speriat= de r=utatea cuiva care ]mi r=nea sufletul. Acea r=utate m= f=cea s= caut cu dispe-rare protec\ie [i iubire [i m= f=cea s= m= simt mic=, neputincioas= [i neiubit=. Tata m-a refuzat [i a doua oar= c]nd am c=utat protec\ia bra\elor lui, pentru a pl]nge. M-a durut, iar de atunci nu am mai c=utat alinare ]n bra\ele lui, ori de c]te ori ci-neva m= r=nea. {i, ]n loc s= fug pl]ng]nd c=tre tata, ]n loc s= m= ascund ]ntr-un loc nev=zut pen-tru a pl]nge, am ]nceput s= ]nfrunt lumea. Am ]nce-put s= prind ]ncredere ]n mine [i nu m-am mai l=-sat r=nit=. Am ]nceput s= nu m= mai simt singur= av]ndu-m= doar pe mine... {i am ]n\eles c= nimeni nu are dreptul s= m= nedrept=\easc= [i am ]nce-put s= ]mi aleg prietenii [i s= ]nl=tur lucrurile care nu ]mi f=ceau bine, de care, ]n trecut m= ag=\am cu disperare, crez]nd c= ]ntr-un fel, depindem de ele.

Timpul a trecut, iar eu am ]n\eles din ce ]n ce mai bine de ce, de la un moment dat, tata nu m-a mai primit ]n bra\ele lui atunci c]nd sim\eam nevo-ia s= g=sesc consolare [i siguran\=. Am ]nceput s= ]n\eleg c=, de[i ]l durea fiecare lacrim= de-a mea, c= de[i sim\ea cu ardoare nevoia s= m= ]mbr=- \i[eze [i s= ]mi [tearg= lacrimile, c= de[i s-ar fi luptat cu lumea ]ntreag= pentru a m= ap=ra, a tre-buit s= m= lase s= m= descurc singur=, fiindc= nu-mai a[a a[ fi putut dob]ndi putere [i ]ncredere ]n mine.

Azi, dac= cineva ]ncearc= s= m= r=neasc=, s= m= sperie [i s= m= descurajeze, [tiu c= nu s]nt mic=, [tiu c= nu s]nt neputincioas=, [tiu c= nu s]nt singur=, [tiu c= nu s]nt neiubit=. {tiu c=, de[i nu am bra\e protectoare care s= m= str]ng= la piept [i care s= ]mi [tearg= lacrimile, ]l am pe Dumnezeu, care ]mi este tot timpul al=turi [i care m= prote-jeaz=, suferind ]mpreun= cu mine, alin]ndu-mi fie-care durere [i d=ruindu-mi ]ncredere, putere [i pace...

DINAMICA REZULTATELOR {COLARE

NEVOIA DE BRA|E PROTECTOARE...

Rubric= sus\inut= de Tatiana CRESTENCO, jurist specializat ]n drepturile copilului

U n coleg de-al meu, la o or= de educa\ie fizic=, [i-a fracturat m]na, s=rind peste capr=. P=rin-

\ii lui s]nt revolta\i, motiv]nd c= fiul lor nu a fost asi-gurat bine ]n momentul s=riturii. Drept urmare, el a suferit o interven\ie chirurgical= destul de compli-cat=. E al doilea caz ]n [coala noastr=. Putem cum-va fi scuti\i de asemenea exerci\ii?

I. BOTNARU, 15 aniChi[in=u

Ne pare r=u pentru situa\ia colegului t=u de cla-s=. }ntr-adev=r, testele motrice pe care le sus\in co-piii uneori s]nt peste m=sura posibilit=\ii acestora [i, ]ntr-o oarecare m=sur=, prezint= pericol pentru s=n=tatea lor. }n acela[i timp, este afectat= [i reu[i-ta copiilor din cauza notelor sc=zute la obiectul e-duca\ia fizic=. Solu\ia ar fi modificarea curricumu-lui [colar la educa\ia fizic=, astfel ]nc]t participarea elevilor la educa\ia fizic= s= fie apreciat= cu „ad-mis/respins”, iar la sus\inerea testelor motrice [i a normelor de ]nv=\=m]nt s= se \in= cont de particula-rit=\ile fiziologice ale fiec=rui copil.

Excluderea ]n totalitate a obiectului educa\ia fi-zic= nu ar constitui o solu\ie, deoarece aceast= dis-ciplin= trebuie s= cultive la elevi un mod de via\= s=n=tos [i s= le ofere recreere ]n timpul orelor. Spe-r=m ca ]n scurt timp Ministerul Educa\iei [i Agen\ia Na\ional= pentru Curriculum [i Acreditare s= ope-reze modific=rile necesare ]n curriculumul [colar.

P rofesoara noastr= de biologie insist= s= facem toate proiectele pentru portofoliu culese la com-

puter. Pe cele scrise de m]n= nu le accept=. Eu nu am acas= computer [i [tiu c= degrab= nu am s=-l am. La [coal= nu mi se permite s= fac acest lucru ]n cabinetul de informatic=. Drept urmare, m= aleg cu note mult mai joase dec]t cele pe care le merit. Ce s= fac?

Tatiana C., 15 ani

Tatiana, evaluarea rezultatelor [colare reprezin-t= o activitate educativ= complex= de colectare sis-tematic= a informa\iei despre calitatea [i dinamica rezultatelor [colare. obiect al evalu=rii [colare poa-te fi [i modul de folosire a unui aparat sau unui mij-loc de ]nv=\=m]nt stabilit dinainte.

Prin urmare, prezentarea unui proiect de c=tre e-lev este o component= a evalu=rii [colare, iar obiect al evalu=rii poate fi modul de utilizare a computeru-lui de c=tre elev. Astfel, nerespectarea cerin\elor pro-fesorului poate constitui temei pentru mic[orarea notei elevului. Sfatul meu este s= discu\i cu profeso-rul [i s= conveni\i asupra modalit=\ii de prezentare a portofoliului.

Nota redac\iei: Dac= ave\i ]ntreb=ri ce \in de drepturile voastre, scrie\i-ne pe adresa revistei NOI.

Irina BINDERBra[ov


pa gi na mu ze lor

JENNIFER ANISTON

A tunci c]nd mai am momente de indispozi\ie, a-pelez la filmele care odinioar= ]mi ridicau

moralul. A[a c= zilele trecute vizion]nd c]teva epi-soade din serialul Friends (Prietenii t=i), care se concentreaz= asupra vie\ilor unui grup de prieteni din cartierul Manhattan, New York, am decis s= nu trec cu vederea activitatea celebrei actri\e Jennifer Aniston [i s= scriu c]te ceva despre ea la pagina muzelor. Ea a cucerit faima interna\ional= pentru rolul lui Rachel Green ]n serialul sus-numit.

Jennifer Joanna Aniston s-a n=scut pe 11 febru-arie 1969 ]n Sherman oaks, Los Angeles. Este o actri\=, regizoare, produc=toare de film [i femeie de afaceri american=. P=rin\ii s=i s]nt John Aniston [i Nancy Dow. Din partea tat=lui s=u are descenden\i greci, iar din partea mamei – italieni [i sco\ieni. Are doi fra\i vitregi, John Melick [i Alex Aniston. }n co-pil=rie a locuit un an ]n Grecia ]mpreun= cu familia sa. Mai t]rziu s-au mutat la New York. Studiile [i le-a f=cut la [coala Rudolf Steiner [i Liceul de Mu-zic= [i Art= Dramatic= Fiorello H. LaGuardia din Manhattan. A jucat ]n produc\ii care nu au fost prezentate pe Broadway, precum For Dear Life and Dancing ]n Checker's Grave, [i s-a ]ntre\inut av]nd mai multe joburi part-time, printre care osp=t=ri\=, operator telefonic [i curier. }n 1989 s-a mutat la Los Angeles. A fost apreciat= pentru presta\ia sa din

filmele She's the one (1996), office Space, The Good Girl (2002) [i Friends with Money (2006). Cel mai mare succes la public [i implicit pentru cariera sa l-a avut cu lungmetrajele comerciale Bruce Almighty din 2003, Along Came Polly ]n 2004, The Break-Up ]n 2006, Marley & Me din 2008 [i He's Just Not That into You din 2009. Primul s=u rol ]ntr-o produc\ie de televiziune a venit ]n 1990, ]ntr-o serie de scurt-metraje. A ap=rut dup= aceea ]n Ferris Bueller's Day off, produc\ie care a fost mai t]rziu suspendat=. Nu a fost primul serial ]n care a ap=rut [i s-a suspen-dat. Dup= apari\ia ]n filmul horror Leprechaun, Aniston, descurajat= de reac\iile publicului [i ale presei de specialitate, a vrut s= renun\e la cariera de actor. Decizia ei s-a dovedit a fi una pripit=, pen-tru c= a reu[it s= ia castingul pentru sitcomul Friends, care a avut un succes extraordinar [i a propulsat-o printre cei mai bine cota\i actori de la Hollywood.

Pentru rolul lui Rachel Green din Friends a c][- tigat un premiu Emmy, un Glob de Aur [i un pre-miu Screen Actors Guild Award. }n 2012, Aniston a primit o stea pe Hollywood Walk of Fame. }n plus, revista Men's Health a ales-o pe Aniston drept „cea mai sexy femeie din toate timpurile” (Sexiest Wom-an of All Time).

Ana CEAP+


SERGHEI TARNOVSCHI

A m stat cu sufletul la gur= ]n aceast= var=, poate-poate vine [i Republica Moldova acas= cu

vreo medalie de la Jocurile olimpice de la Rio. }n-tr-una din zile am renun\at s= mai a[tept [i am scris la rubrica time-out despre un alt sportiv, oarecum dezam=git= c= nu pot s= laud meritele sportivilor no[tri. Dar nu a durat mult [i starea mea a fost schimbat= de cele dou= ve[ti ]mbucur=toare pen-tru noi, dar [i pentru tine, cititorule, cele dou= me-dalii. De[i nu ambele au venit acas=, ne-am bucu-rat mult pentru Sergiu Toma, judocanul care a participat pentru alt= \ar=, [i, mai proasp=t, pen-tru t]n=rul de 19 ani, Serghei Tarnovschi, c][tig=torul medaliei de bronz la caiac-canoe. Am a[teptat 20 de ani (]n 1996 Nicolae Juravschi a c][tigat medalia de argint la aceast= prob= ]n Atlanta) ca Republi-ca Moldova s= fie din nou pe podiumul de la Jo.

Dac= marii cronicari mergeau pe timpuri s= ]nve\e la Lvov, atunci ast=zi Lvivul ni l-a trimis pe Serghei Tarnovschi, un t]n=r ambi\ios [i plin de speran\= pentru \ara noastr=, n=scut pe 24 iunie 1997. A ]n-ceput s= practice caiac-canoe la v]rsta de zece ani, iar cum a[chia nu sare departe de trunchi, a[a nici sportivul ucrainean, devenit cet=\ean al Republicii Moldova, nu s-a ab=tut de la normele familiale de a se antrena ]n acest domeniu. o parte din studii [i le-a f=cut ]n Ucraina la Colegiul cu profil Economic din Ternopil. }ns= a decis s= mearg= pe calea sportului, iar economia s= mai a[tepte pu\in.

Pentru prima dat= a fost remarcat de c=tre Fede-

ra\ia interna\ional= de Caiac-Canoe ]n 2014, cu prilejul Jocurilor olimpice de Tineret de la Nanjing, China. De acolo a venit cu aurul ]n \ar=, c][tigat la canoe simplu ]n proba de sprint C1, fiind discipolul experimentatului antrenor Alexandru Chirpicenco, antrenor emerit al Republicii Moldova, al Bulgariei [i al fostei URSS.

La nici 18 ani, canoistul a debutat la Milano, italia, ]n cadrul Campionatului Mondial de Caiac-Canoe rezervat seniorilor. Locul trei [i medalia de bronz nu l-au sup=rat nici pe Tarnovschi [i nici pe fanii sportivului. Spre mirarea noastr=, acesta nu se opre[te aici, ci ]n sezonul urm=tor se face re-marcat la Campionatul Mondial de Caiac-Canoe U 23, cucerind medalia de aur pe distan\a de 1000 de metri [i medalia de bronz ]n cursa final= la ca-noe simplu, 200 de metri. iar un an mai t]rziu, la Jo de la Rio ne-a f=cut s= ne sim\im m]ndri de el [i de medalia de bronz pe care a c][tigat-o cu demnita-te [i prin mult= munc=.

Nu [tiu dac= \ie, drag= cititorule, ]\i place emo- \ia particip=rii [i concuren\a, dar [tiu sigur c= pen-tru Serghei Tarnovschi este o pl=cere, iar s= subes-timezi capacit=\ile concurentului t=u este o prostie, deoarece, spune sportivul, ast=zi acesta poate pier-de, iar m]ine ]\i poate ]ntinde o curs= la care nici nu te a[teptai. Pentru a face fa\= tuturor provoc=rilor, trebuie s= munce[ti f=r= a avea mil= de sine [i f=r= a c=uta scuze. Punct [i de la cap=t.

Olesea CURMEI

time-out


I gor Sikorskyi s-a n=scut pe 25 mai 1889, la Kiev, ]n familia medicului-psihiatru, profesorului ivan

Sikorsky [i a Mariei Sikorsky, de asemenea, medic. Tat=l s=u l-a ]nv=\at s=-[i educe voin\a, s= formuleze scopuri bine structurate ]n via\= [i s= le urmeze, s= fie insistent, ]n timp ce mama l-a purtat ]n lumea artei, muzicii, literaturii, istoriei. Anume ea l-a fami-liarizat cu opera lui Leonardo da Vinci, cu numeroasele schi\e ale diferitelor ma[in=rii, dintre care ]n mod deosebit l-au cople[it cele visate pentru zbor – [urubul aerian, deltaplanul, para[uta, aripi dirijate de for-\a muscular=. }mpreun= cu romanul lui Ju-les Verne Robur cuceritorul, ]n care marele scriitor anticipeaz= c=l=toriile ]n jurul glo-bului la bordul unei nave uria[e asemenea elicopterelor, acestea ]i vor determina des-tinul.

La 14 ani, igor alege {coala Maritim= din Peters-burg, pe care, dup= trei ani de studii, o p=r=se[te, ]n\e-leg]nd c= soarta lui este chemarea cerului, [i nu a m=rii. Pleac= la Paris, unde frecventeaz= lec\ii de aerodinamic=. }n 1907 revine la Kiev pentru a deveni student la Politehnic=, dar ]n scurt timp o abandoneaz= ]n favoarea avia\iei practice. }n 1909, ]n curtea casei p=rinte[ti din Kiev construie[te primul s=u elicopter, care nu s-a des-prins de la sol. Al doilea e-xemplar, din 1910, a reu[it s= se ridice ]n aer, dar f=r= vreo ]nc=rc=tur= util=, de aceea Sikorsky decide s= construias-c= avioane. Aici succesele au fost mult mai palpabile. Sus- \inut de conducerea de la Uzi-na de Vagoane Russo-Balt din Petersburg, Sikorsky constru-ie[te, ]n 1913, primul avion bi-plan din lume cu patru mo-toare – Grand. Urmeaz= modelul perfec\ionat Russkii viteaz, dup= care apare celebrul ilia Murome\. Ace[ti gigan\i ai timpului puteau fi pilota\i ini\ial doar de autor. La bordul unuia igor Sikorsky ]ntreprinde o c=l=torie anevoioas=, cu dou= escale, de la Peters-burg la Kiev. {i avionul, [i c=l=toria au f=cut senza- \ie at]t ]n imperiul Rus, c]t [i peste hotare, Sikorsky devenind erou na\ional. }n scurt timp au fost produse diverse modific=ri, inclusiv primul avion de pasageri, cu carlinga separat= de salon, cu suficiente como-dit=\i pentru zboruri ]ndelungate confortabile. }n Pri-mul R=zboi Mondial avioanele lui Sikorsky au format prima escadril= de bombardiere din lume. Pentru a le ap=ra de avioanele inamice, Sikorsky a proiectat [i a construit [i avioane de ]nso\ire, de v]n=toare, de

cercetare, de instruire [i de pilotaj, hidroavioane. ilia Murome\ era destul de rezistent – din cele 60 de exemplare militare doar unul a fost dobor]t ]n lupt=, fiind atacat de 20 de avioane germane.

Dar Rusia anului 1917 a venit cu revolu\ia bol[evic= [i cu represiunile intelighen\iei, ]n lista de lichidare fizic= fiind [i i. Sikorsky. A reu[it ]n ultimul moment

s= plece ]n Anglia, apoi ]n Fran\a, unde gu-vernul i-a comandat c]teva avioane de r=zboi. }ntre timp r=zboiul s-a ]ncheiat [i co-manda a fost anulat=. }n 1919 Sikorsky emi-greaz= ]n SUA, unde ]ncepe o carier= difi-cil=, departe de cea visat= – lec\ii de matematic= pentru copiii emigran\ilor, lec\ii de popularizare a aeronauticii etc. }n 1923 fondeaz= o companie, care a putut s=-[i ]n-ceap= activitatea gra\ie ajutorului financiar

din partea renumitului pianist rus Rahmaninov. Timp de 16 ani Sikorsky a elaborat [i a produs 15 modele de avioane pentru necesit=\i militare [i civile. iar ]n 1939 a testat primul elicopter, SW-300, la care a apli-cat cu succes, ]n pionierat, schema cu un singur ro-tor. De[i deja ]n timpul celui de-al Doilea R=zboi

Mondial au fost utilizate eli-copterele lui Sikorsky, con-struc\ia lor de propor\ii a ]n-ceput doar dup= 1946. Militarii au apreciat ]nalt eficien\a lor, dar [i serviciile civile le-au g=sit extrem de utile. Paza de coast=, salva-torii, poli\ia, geologii, servi-ciile po[tale s]nt doar c]teva destina\ii. Pre[edin\ii SUA neap=rat au la dispozi\ie eli-coptere Sikorsky. Cine nu a auzit de renumitele „maca-rale aeriene”, care s]nt an-trenate la transportarea ]n-c=rc=turilor voluminoase, la defri[=rile forestiere sau la stingerea incendiilor? Sau de recordurile modelelor lui

Sikorsky – primul zbor peste oceanele Atlantic (31 mai – 1 iunie 1967, 6872 km. Sikorsky HH-2E) [i Pa-cific cu alimentare ]n aer, cea mai mare vitez= – 468,6 km/or= (Sikorsky X-2, ]n 2010)? Dar cea mai mare re-alizare a elicopterelor sale igor Sikorsky o considera salvarea vie\ilor omene[ti. Doar elicopterele produse de compania sa au salvat peste 50 de mii de oameni, iar toate modelele din lume, care folosesc schemele tehnice ale lui Sikorsky – peste un milion!

}n diminea\a lui 26 octombrie 1972, la 83 de ani, igor Sikorsky a p=r=sit aceast= lume. Senin, lucid, fericit de ceea ce a l=sat oamenilor.

Iurie SCUTARU, doctor ]n [tiin\e

MARELE VR+JITOR AL CERULUI

Violeta ZABULIC+

galeria Minervei


anticamera fotografiei alb-negru

Rubric= sus\inut= de Valerie VOLONTIR

VINE TATA...


proz=

Urmare din pag. 25

PRIETENIE SAU...?

LACRIMI

C ea mai apropiat= prieten= pe care am avut-o ]n copil=rie era vecina mea, o feti\= care avea

aceea[i v]rst= cu mine. Eram nedesp=r\ite, dar tot-odat= ne certam foarte des. Ea era o fire mai greu de mul\umit [i adesea trebuia s= m= supun dorin- \elor ei, pentru a-i face pe plac. ori de c]te ori refu-zam s= ]i fac pe plac, aceasta se sup=ra [i nu vor-bea cu mine zile ]ntregi. Era orgolioas= [i nu venea niciodat= s= caute ]mp=carea… iar asta m= du-rea. }mi lipsea compania ei [i f=ceam tot posibilul s= m= ]mpac cu ea.

}ntr-o zi, c]nd ea s-a sup=rat pe mine, tata m-a surprins ]n fa\a por\ii cum ]mi ceream iertare de la

ea. Dar ea mi-a ]ntors spatele [i a plecat, l=s]n-du-m= pl]ng]nd.

— De ce \i-ai cerut iertare? – m-a ]ntrebat tata.

— Nu [tiu… – am spus.

— Cum nu [tii? Ai gre[it cu ceva?

i-am povestit tat=lui meu de ce se sup=rase pri-etena mea, iar el a ]n\eles c= nu ]i gre[isem cu ni-mic.

— Nu trebuia s= ]\i ceri iertare

– mi-a spus tata.— Dar nu ai spus tu c= cine e mai bun las= de

la el? Da, dar asta nu ]nseamn= c= trebuie s= te

umile[ti [i s= cer[e[ti prietenie [i iubire. {tiu c= \ii la ea, dar dac= [i ea ar \ine la tine nu te-ar obliga s= te umile[ti ]n fa\a ei [i s= ceri iertare pentru gre[eli care nu exist=. Am v=zut c= ori de c]te ori s]n-te\i certate, tu te duci la ea. De ce faci asta?

— Pentru c= e prietena mea [i \in la ea…— Dar ea nu e prietena ta? Ea nu \ine la tine?

Te-ai g]ndit vreodat= de ce este ea prietena ta [i ce vede ]n tine? E[ti cu adev=rat o prieten= sau doar un copil cu care s= ][i piard= timpul?

Atunci am rev=zut multe episoade dintre mine [i prietena mea, momente ]n care ea m-a f=cut s= pl]ng nemeritat [i ]n care m-a supus umilin\ei de a-mi cere iertare pentru gre[eli ]nchipuite. }n dispe-rarea mea de a nu o pierde eram ]n stare de orice…

{i am realizat atunci un adev=r dureros: c= ea

nu m= pre\uia la fel cum o pre\uiam eu. Am ]n\eles c= purtarea prietenei mele nu era datorat= firii ei capricioase, ci lipsei iubirii.

Chiar [i acum, ca adult, mi se mai ]nt]mpl= s= m= str=duiesc s= \in cu disperare al=turi de mine oameni pe care-i iubesc. M= trezesc justific]ndu-m= pentru neputin\ele mele [i f=c]nd eforturi s= fiu c]t mai atent=, c]t mai prezent=, c]t mai bun= pentru ei… Cu toate acestea, realizez c= nici un efort nu este de ajuns, c= nu mi se recunoa[te nici un merit [i c= nu s]nt iubit=, ci doar folosit=…

Sufletul omului este dependent de apropiere, de prietenie [i de iubire. Dar nu to\i oamenii pe care-i avem aproape ne pot fi prieteni. Pe unii din-tre ei ni-i aduce via\a ]n preajm=, ca vecini, colegi sau cuno[tin\e din anturaj… Am v=zut prietenii care s-au terminat de ]ndat= ce „geografia” nu a mai fost favorabil=, adic= de ]ndat= ce una dintre persoane a trebuit s= plece ]n alt ora[, ]n alt= firm= [i poate chiar [i doar cu dou= birouri mai depar-te… {i astfel, vecinii prieteni au fost ]nlocui\i cu al\ii noi, aproape din punct de vedere geografic [i la ]n-dem]n=.

Cred cu t=rie c= nu poate exista prietenie f=r= iubire. Dar nu po\i for\a pe cineva s= te iubeasc=.

Uneori ne am=gim cu prietenii imaginare, crez]nd c= sentimentele ne s]nt ]mp=rt=[ite. {i ne trezim la un moment dat c= ]n loc s= avem un prieten al=turi, avem de fapt un str=in…

Cert este c= un om care iube[te [i pre\uie[te pe cineva, nu ]l r=ne[te, nu ]l obose[te cu capricii [i frustr=ri personale, nu revendic= mereu drepturi [i nu pretinde tot timpul s= i se ofere... Prietenia ]n-seamn= libertate [i iubire, ]n\elegere, devotament, r=bdare, armonie [i nicidecum team=, justific=ri inutile [i eforturi pentru a \ine omul l]ng= tine…

…nu poate exista prietenie f=r= iubire.

Aurel GU|U

C ]ndva, c]nd eram mic=, tata m-a surprins pl]n- g]nd.

Mi-a spus atunci c= Doamne-Doamne le-a dat oamenilor un num=r fix de lacrimi. {i c= exist= dou= feluri de lacrimi: de triste\e [i de fericire.

„Nu ]\i irosi lacrimile, tati, pentru lucruri care nu merit=. P=streaz=-le pentru atunci c]nd va trebui s= pl]ngi de fericire. Ar fi p=cat s= nu ai ]n acele momente cu ce s= pl]ngi!”

V= sf=tuiesc [i pe voi s= face\i economie la la-crimi [i s= nu le mai irosi\i pe nimicuri [i pentru oameni care nu merit=. Doar cei pe care ]i iubim merit=, pentru c= ei le compenseaz= cu fericire. Pl]n-ge\i atunci c]nd ceva v= bucur= inima, c]nd v= este dor, c]nd sufletul v= vibreaz= la frumos...

V= doresc ca toate lacrimile voastre s= fie de fericire!


DE NE}NVINS...} n adolescen\a mea am fost martora unei ]nt]m-

pl=ri pe care nu am reu[it s= o uit niciodat=. Era o zi frumoas= de iarn=. Mergeam s= vizitez o coleg= de [coal= care locuia la marginea ora[ului. Pe drum m-am bucurat nespus de peisajele pe care natura le oferea ]n toat= spendoarea ei. }n fa\a mea, la c]\iva pa[i, mergea un c=lug=r. La un moment dat, un b=rbat care venea din sensul opus s-a oprit ]n fa\a c=lug=rului. }l cuno[team pe acel b=rbat ca fiind recalcitrant. Se certase cu mult= lume din ora[, vorbea foarte ur]t [i ][i b=tea frec-vent so\ia [i copiii. Am observant c= i-a spus ceva c=lug=rului, ]ns= acesta nu i-a r=spuns [i a ]ncer-cat s=-[i vad= de drum. B=rbatul s-a ]ntors dup= c=lug=r [i, vizibil ]nfuriat, i-a dat acestuia o palm=. C=lug=rul n-a reac\ionat nici de aceast= dat=, ci s-a ]ndep=rtat de omul care ]l atacase. B=t=u[ul [i-a v=zut de drum doar dup= ce a ]njurat [i a scui-

pat ]n urma c=lu-g=rului. Pe partea cealalt= a drumului o femeie [i un b=r-bat au privit indife-ren\i acea scen=, apoi au mers mai de-parte. N-am ]n\eles de ce nu au interve-nit s=-l apere pe c=lug=r [i-mi urmam neputin\a de a fi f=-cut ceva.

M-a durut [i m-a speriat ceea ce am v=zut atunci. {i m-a f=cut s=-l ur=sc pe b=rbatul agresiv ca-re lovise [i umilise

un om bl]nd, care nu-l deranjase cu nimic ]n drumul lui.

L-am ajuns pe c=lug=r din urm= [i, c]nd am trecut pe l]ng= el, l-am privit discret. Era t]n=r [i avea un chip senin [i frumos, cu tr=s=turi ce-mi in-spirau bl]nde\e [i ]ncredere. Dar pe fa\a lui am z=rit urme de lacrimi. V=z]ndu-m= c=-l privesc, mi-a z]mbit. Mi-a d=ruit un z]mbet senin ca cerul. z]mbetul lui m-a ]ncurajat [i mi-a alungat ]ngrijo-rarea. }n sinea mea l-am admirat pe c=lug=r pen-tru for\a interioar=. o for\= despre care atunci, copil fiind, nu [tiam prea multe.

C]nd m-am ]ntors acas= i-am povestit totul tat=lui meu [i l-am ]ntrebat de ce unii oameni se poart= a[a. Tata, m]hnit [i furios, mi-a spus c= oa-menii pro[ti ur=sc ceea ce nu cunosc [i nu au ca-pacitatea de a ]n\elege. „Se tem de cei diferi\i de ei, mai ales c]nd este vorba despre cineva mai bun, care are ceva ce ei [tiu c= nu vor avea niciodat=”.

Am pl]ns atunci pentru nedreptatea [i umilin\a pe care a trebuit s= le tr=iasc= acel c=lug=r. M-am revoltat ]n interiorul meu de fiecare dat= c]nd

TREBUIE S+ {TII C}ND E CAZUL S+ PLECI...C ]nd am suferit pentru prima oar= din cauza

unei prietene (pe la 14 ani), am avut norocul s= ]l am pe tata al=turi. El g=sea mereu cuvintele potrivite cu care s= ]mi aline triste\ea [i cu care s= m= fac= s= ]n\eleg [i s= accept anumite situa\ii.

Aveam pe atunci o prieten= care se purta din ce ]n ce mai rece cu mine [i c=reia aveam impresia c= nu mai reu[eam nicicum s= ]i fac pe plac, de[i o pre\uiam foarte mult.

C]nd i-am spus tat=lui meu c= nu m= mai ]n\e-leg nicicum cu acea prieten=, mi-am amintit brusc de o cuno[tin\= care avea prostul obicei ca, atunci c]nd mergea ]n vizit= la cineva, s= stea mai mult dec]t se cuvenea, uneori p]n= noaptea t]rziu, de-ranj]nd. Era vestit= pentru obiceiul ei deranjant de a veni [i de a uita s= mai plece. Nu ]n\elegeam care era leg=tura dintre acea cuno[tin\= [i priete-na mea, dar tata m-a l=murit.

„Trebuie s= [tii c]nd e timpul s= pleci din casa unui om. Trebuie s= sim\i c]nd e[ti nedorit= [i nu trebuie s= a[tep\i p]n= c]nd deranjezi sau p]n= c]nd devii o nepl=cere. Nu abuza de ospitalitatea unui om. La fel este [i ]ntr-o prietenie. Trebuie s= [tii c]nd e cazul s= te retragi. S= nu insi[ti s= r=m]i acolo unde observi c= nu e[ti bine primit=. Sufletul omu-lui este ca o cas=. Nu insista s= r=m]i dac= nu e[ti dorit= acolo…”

mi-am amintit [i l-am comp=timit pe c=lug=rul bl]nd [i ]nvins. }ns= cu timpul, percep\ia mea asu-pra acelei ]nt]mpl=ri s-a schimbat.

A trebuit s= treac= ani [i s= tr=iesc experien\e de via\= cu oameni care lovesc [i insult= ca s= ]nv=\ c= nu cel lovit este ]nvins, ci acela care love[te. {i am realizat c= nu durerea c=lug=rului ar fi trebuit s= o pl]ng atunci, ci sminteala acelui b=rbat care ]l lovise. Nu nedreptatea la care a fost supus c=lug=rul ar fi trebuit s=-mi st]rneasc= mila, ci r=utatea omu-lui agresiv.

Acum [tiu c=, de fapt, cel umilit nu a fost c=lug=rul lovit [i ]njurat, ci acel b=rbat care s-a purtat nebune[te. Nimic nu umile[te [i nu degradeaz= mai tare ca purtarea neomeneasc=.

C]nd v=d personaje care condamn= [i atac= ve-hement pe cineva, recunosc de ]ndat= sl=biciunea, teama, complexele [i prejudec=\ile. {tiu deja c= atac= doar cei care se simt amenin\a\i de un spirit superior.

Privind ]n urm= la scena pe care am v=zut-o ]n adolescen\a mea, ]ncerc s=-mi imaginez cum ar fi fost dac= acel c=lug=r ar fi ripostat...

Aceea a fost lec\ia mea despre cum trebuie s= r=spunzi atacurilor [i r=ut=\ilor.

Eu cred c= bun=tatea poate fi mereu [i o solu\ie, [i un r=spuns...

Dup= c]\iva ani, l-am rev=zut pe c=lug=r ajut]nd o familie c=reia ]i arsese casa. Muncea cot la cot cu toat= lumea, transmi\]ndu-le tuturor ]ncrederea, bucuria [i for\a lui. z]mbetul lui, purtarea [i exem-plul frumos pe care mi l-a dat, mi-au ar=tat c= omul bun este de ne]nvins.

Pe fa\a lui am z=rit urme de lacrimi.

Aurel GU|U


Rubric= sus\inut= de Daniela CODREANU

ex-libris

1000 DE }NTREB+RI, TES-TE DE CULTUR+ GENERA-L+. National Geographic Kids, vol. 1-4. Chi[in=u-Bu-cure[ti: Litera mic=, 2015.

Dac= e[ti tentat, drag= cititorule, s=-\i testezi cu-no[tin\ele acumulate ]n timp [i s= te distrezi al=turi de to\i membrii familiei tale, poftim, ai ocazia – 1000 de ]ntreb=ri distractive ]n c]te 176 de pagini pentru fiecare volum ]n parte. }\i pui mintea la ]ncercare prin ]ntreb=rile cu r=s- punsuri multiple sau de tipul adev=rat-fals, precum [i prin testele inventive ]n baza h=r\ilor, imaginilor [i jocurilor. Gra\ie organiza\iei [tiin\ifice [i educa\i-onale nonprofit din lume, National Geographic So-ciety, care are drept scop s= difuzeze cuno[tin\ele despre geografie [i te ]ndeamn= s= ai grij= de planet=.

ERA EXTREMELOR. O istorie a secolului XX, 1914-1991. Eric Hobs-bawm. Traducere din englez= de Liliana Ionescu. Chi[in=u: Car-tier istoric, 2015, 716 p.

Transpun]nd istoria ]ntr-un lim-baj accesibil, „cel mai respectat is-toric britanic”, public= peste 30 de lucr=ri, fiind traduse ]n mai multe limbi – Era Revolu\iei (1789-1848); Era Capitalului (1848-1875); Era imperiului (1875-1914). Prima edi\ie a Erei Extre-melor a ap=rut ]n rom`n= ]n 1999. Partea ]nt]i: Era Catastrofei oglinde[te Era r=zboiului total, Revolu\ia mondial=, C=derea liberalismului... Partea a doua – Epoca de Aur – R=zboiul rece, Revolu\ia social= 1945-1990, Lumea a treia... Cotitura, care este par-tea a treia, ne prezint= Deceniile de criz=, Sf]r[itul socialismului [i Drumul c=tre mileniul trei.

CARTEA PU{TOAICELOR. Violeta Babić. Chi[in=u: ARC, 2015, 168 p.

E[ti fat= [i ai ]ntre 9 [i 19 ani? Atunci aceast= carte ]\i este des-tinat= \ie, deoarece cre[ti, te dezvol\i [i te transformi. Pentru a nu fi neinformat= [i derutat=, aici vei g=si explica\ii detaliate despre schimb=rile pe care le sufer= organismul t=u la puber-tate. Vei afla cum s=-\i ]ngrije[ti corpul, cum s= te alimentezi corect, cum s= te ]mprietene[ti cu exer-ci\iile fizice, care este machiajul recomandat pen-tru ]ncep=toare etc. Astfel vei reu[i s= te sim\i bine ]n pielea ta [i s=-\i pui ]n valoare calit=\ile cu care ai fost h=r=zit=. Bine]n\eles, atunci c]nd e[ti con-fuz=, apeleaz= la sfaturile pre\ioase ale mamei tale [i la cele adunate ]ntr-o carte bun=.

punctul de pornire

ROADELE BUNE CER MULT EFORT

—C um ai ajuns la taek-wondo? Cine te-a ]n-

drumat? — Urm=rind ]ntr-o zi o emi-

siune sportiv=, am v=zut c]\iva b=ie\i afla\i la antrenament. Mi-a pl=cut ceea ce f=ceau ei

[i, p=rin\ii v=z]nd interesul meu pentru artele mar- \iale, m-au ]ndrumat s= ]ncerc [i eu.

— De la ce v]rst= te antrenezi?— S]nt ]n sala de antrenamente de c]nd am ]n-

ceput a merge la [coal=, de la v]rsta de [ase ani. M= antrenez de dou= ori pe s=pt=m]n=, timp ]n care muncesc mult.

— Este taekwondo un sport greu?— La prima vedere nu mi s-a p=rut complicat,

dar c]nd ]ncepi s= ]nve\i tehnicile de lupt= [i s= te lup\i cu adversarii t=i, te convingi c= este din ce ]n ce mai greu.

— }n ce \=ri ai evoluat, ]n afar= de Republica Moldova? Ce locuri ai ob\inut?

— Am participat la Campionatul open Cup 2015, Polonia, unde am ob\inut locurile i [i iii.

— Ai un model de urmat ]n sportul pe care-l practici?

— Da, este vorba chiar de antrenorul meu, Dani-el Grecu. }n primul r]nd lui i se datoreaz= sucesele mele. Este un profesor bun de la care mai am ]nc= multe de ]nv=\at.

— De ce este nevoie ca s= ajungi s= ob\ii performan\e?

— Mai ]nt]i trebuie s=-\i plac= ceea ce faci, s= fii bine preg=tit, s= ai mult= r=bdare [i s= nu renun\i niciodat=. Dar roadele bune cer [i foarte mult efort.

— La ce te ajut= aceast= disciplin= sportiv=?— Practic]nd taekwondoul pot s= m= ap=r ]n ori-

ce situa\ie. El ]\i ofer= ]ncredere ]n for\ele proprii, rezisten\= [i mult= s=n=tate.

— Ai [i alte pasiuni?— Deocamdat= sportul este unica mea pasiune.— Care este dorin\a ta cea mai mare?— }mi doresc mult s= devin un bun antrenor [i

un lupt=tor de taekwondo de succes. Vreau s= fac cunoscut numele \=rii noastre ]n lume.

Pentru NOI — Valeria PRODAN

Alexandru NANI, cl. a V-a. Gimnaziul Coju[na, Str=[eni. Performan\e interna\ionale: locurile I [i III la Campiona-tul Open Cup 2015, Polonia.


fii s=n=tos!

BOALA OBRAJILOR RO{II

poft= bun=!

V ara trecut= am avut parte de o vacan\= frumoas=, c=l=torind ]n c]teva \=ri europene. Am ]nt]lnit lu-

cruri frumoase [i, desigur, m-am delectat cu buca-tele tradi\ionale ale acestora. Un restaurant ]ns= m-a vr=jit cu ceva deosebit. A[a am cunoscut an-ghinarea. Anghinarea este o plant= originar= din zona mediteraneean=, av]nd forma unor solzi c=r-no[i, de culoare verde. Revenind acas=, m-am bu-curat s= aflu c= aceast= specie se cultiv= [i la noi, chiar dac= este sensibil=.

}nc= din Antichitate oamenii ]i apreciau nu doar gustul, dar [i efectele terapeutice deosebite. i se spunea m]ncarea boga\ilor. Preparat= cu o\et, miere [i chimen, anghinarea era consumat= de cei boga\i ]n scop curativ, ]n urma osp=\urilor bogate ]n carne, alcool [i gr=simi. {i nu ]n zadar. Aceast= plant= mi-nunat=, pe care ]nc= pu\ini o cunosc, este unul din-tre cei mai puternici detoxifian\i ai organismului, cunoscut= pentru proprietatea de a cur=\a ficatul, rinichii [i s]ngele de toxine.

Consumul de anghinare implic= o serie de bene-ficii pentru s=n=tate. Ar fi p=cat s= n-o al=tur=m fa-voritelor noastre. }n cazul meu, c]nd vine vorba de sezonul rece, am grij= ca anghinarea s= nu lip-seasc= din rezervele pentru iarn=. o p=strez f=r= grij= ]n congelator. Anghinarea proasp=t= consti-tuie un depozit de vitamina C. Acest lucru este echivalent cu o imunitate bun=, deci o rezisten\= sporit= ]mpotriva infec\iilor, virozelor [i altor afec\i-uni de sezon. Este de ajutor ]n func\ionarea ficatu-lui. Datorit= unei substan\e din compozi\ia sa, sili-marina, anghinarea ajut= la regenerarea \esutului hepatic, la buna func\i- onare a bilei [i la stimu-larea poftei de m]nca-re, men\in]nd ]n acela[i timp nivelul zah=rului din s]nge. Bulbii de an-ghinare s]nt o surs= bo-gat= de calciu, magne-ziu [i vitamina K. Lor li se datoreaz= calita-tea sistemului nostru osos [i muscular. C]nd vine vorba de anghinare, nu trebuie ignorate [i alte dou= minerale, con\inute ]n miezul acesteia, cum ar fi fierul [i cuprul. Acestea s]nt responsabile de producerea celulelor ro[ii. iat= de ce anghinarea este un aliment ideal pentru pre-venirea [i tratarea anemiei.

Gustul u[or amar al anghinarei poate s= plac= sau poate nu. Dar dac= te g]nde[ti mai ]nt]i c]t= s=n=tate ]\i ofer=, nu ar trebui s= ezi\i prea mult. An-ghinarea se g=se[te ]n stare crud=, ]nghe\at= sau ]n conserve. Atunci c]nd alegem o anghinare proas-p=t=, aceasta trebuie mai ]nt]i cur=\at= atent. iat= cum se face acest lucru. Se desprinde anghinarea de tulpin= [i i se cur=\= primul strat de frunze, dup= care se taie un centimetru din v]rfuri. Se despic= an-ghinarea pe lungime [i i se cur=\= miezul. Miezul are forma de puf. Dup= cur=\are, anghinarea se pu-ne imediat ]n vasul cu ap= [i l=m]ie, pentru a nu se ]nnegri. Poate fi g=tit= la aburi, ]n cuptor sau ad=u-gat= ]n diverse m]nc=ruri. Se folose[te [i la prepara-rea ceaiurilor.

Rubrici sus\inute de Valeria PRODAN

O bun= parte din copil=rie am petrecut-o la bunici, ]n alt= localitate. A[teptam ner=bd=toare du-

minicile [i vacan\ele pentru a merge acas= la ei, unde se ]ntindea o mahala mare, cu foarte mul\i copii. {i pentru c= acolo unde se ]nt]lnesc diferi\i copii ]mboln=virile s]nt inevitabile, ]nc= pe atunci auzisem de varicel=, scarlatin=, pojar. Bunica avea leac pentru toate, de aceea mul\i veneau la ea dup= ajutor. Recent am auzit de o alt= boal= a copil=riei din aceea[i categorie de boli contagioa-se eruptive. Este vorba de boala obrajilor ro[ii sau p=lmui\i. Denumirea popular= i-a fost dat= din cauz= c= erup\ia localizat= pe obraji seam=n= cu urma unor palme l=sate pe fa\=. }n dic\ionarul medical, aceasta poart= denumirea de eritem in-fec\ios sau boala a cincea, ]ntruc]t este a cincea dintr-un grup de boli in-fec\ioase ale copil=riei.

Eritemul infec\ios apare de obicei la copiii cu v]rsta cuprins= ]ntre 3 [i 15 ani, dar se ]nt]lnesc cazuri [i ]n r]ndul adul\ilor. Se mani-fest= ]n timpul prim=verii [i iernii. Boala debuteaz= cu febr= [i cu ]nro[irea obrajilor, care mai apoi se extinde pe corp. Uneori pot fi sim\ite m]nc=rimi la nivelul bra\elor [i picioarelor. Aceast= irita\ie apare de obicei ]n urma b=ilor calde, a efortului fizic [i a transpir=rii. Totodat=, este ]nso\it= de dureri ]n g]t, oboseal=, somnolen\= [i lipsa poftei de m]ncare.

Diagnosticul, care se face ]n baza unor analize clinice [i de laborator, este greu de stabilit, simptome-le fiind asem=n=toare multor afec\iuni. Deci, con-sultarea specialistului este necesar=. Vestea bun= e c= boala este una u[oar= [i nu necesit= un trata-ment special. Tratamentul const= din m=suri de ]n-grijire la domiciliu, adic= unul simptomatic pentru a reduce febra, durerea de cap [i alte manifest=ri nepl=cute. Se recomand= un consum c]t mai mare de lichide [i odihn= suficient=. De asemenea, trebuie de evitat contactul cu produsele chimice care pot provoca alergii [i expunerea la soare, ]n-truc]t erup\ia poate reap=rea ]ntr-o form= mai pro-nun\at=. Boala dispare de la sine ]n aproximativ dou= s=pt=m]ni. Totodat=, organismul care a supor-tat o dat= boala obrajilor p=lmui\i, cap=t= imunitate [i nu se mai ]mboln=ve[te niciodat= de ea.

Boala obrajilor ro[ii este cauzat= de un virus, care se transmite pe aceea[i cale ca [i o r=ceal= simpl= – prin intermediul tusei, str=nutului, al obiec-telor infectate sau al contactului m]n= la m]n=. iat= de ce, pentru a nu-i ]mboln=vi pe cei din jur, per-soana contaminat= trebuie s= respecte o igien= strict=, s= se spele ]n mod regulat pe m]ini cu ap= cald= [i s=pun [i s= foloseasc= batiste de unic= folosin\= pentru eliminarea secre\iilor nazale.

M}NCAREA BOGA|ILOR


abc-ul Af ro di teisimbolistica planetelor

C}T DE TARE E PREA TARE?T ot mai mul\i copii [i adoles-

cen\i ascult= zilnic muzic= prin c=[ti ]n timp ce fac cump=-r=turi, se plimb= de m]n= cu fr=\i-orul mai mic [i chiar atunci c]nd traverseaz= strada. Care s]nt mo-tivele pentru care dai volumul la maximum, dep=[ind pragul ad-mis de 89 de decibeli? }ncerci s= acoperi ]n acest fel zgomotul tra-ficului?

C=[tile audio s]nt un acceso-riu la mod=, dar [i unul dintre cele mai mari riscuri pentru pier-derea auzului. Unde mai pui c= aproape toate dispozitivele teh-nologice moderne s]nt compati-bile cu c=[tile audio! {tiai c= playerele la volum maxim pot transmite 104 decibeli, aceasta echival]nd aproape cu c]t trans-mite un burghiu electric (110 de-cibeli)? Celulele senzoriale care exist= ]n urechea intern= au ro-lul de a transmite semnale c=tre creier, ]ns= sunetele puternice le pot afecta, iar odat= distruse, aceste celule nu se mai refac. organiza\ia Mondial= a S=n=t=\ii avertizeaz= c= ascult]nd muzic= la c=[ti mai mult de o or= pe zi, f=r= pauze, cu volumul ridicat peste 85 de decibeli, auzul are de suferit iremediabil.

E firesc s= te relaxezi cu aju-torul notelor muzicale, dar peri-colul poten\ial al muzicii as- cultate tare, fie c= e vorba de discotec=, concert sau prin c=[ti, nu trebuie s=-\i scape de sub control. Dac= folose[ti un astfel de sistem, ai grij= s= po\i auzi conversa\ia din jurul t=u ]n timp ce ascul\i muzic=. C=[tile de tip plastic ]nchid mai bine canalul auditiv fa\= de c=[tile clasice, a[a c= transferul muzicii e mai eficient cu c=[tile de tip pastil=, aten\ie ]ns=! – diferite sunete ]n ureche sau senza\ia de plenitu-dine ]nseamn= c= muzica ]ntre-ce m=sura. Ai grij= [i la tipul de c=[ti pe care le folose[ti, reco-mandate fiind cele care acoper= ]ntreaga ureche, dar nu care se introduc ]n ureche. Nu-\i st= bine s= dansezi ]n mijlocul str=zii sau s= dai din cap ne]ncetat. }nva\= s= savurezi muzica de calitate, care ]\i d= aripi [i ]\i ]nnobileaz= sufletul.

Urmare din nr. 9, 2016

SOAREP rincipiul solar este figurat prin-

tr-un mare num=r de flori [i animale (crizantem=, lotus, floa-rea-soarelui, vulture, cerb, leu), precum [i printr-un metal, aurul, care este desemnat ]n alchimie ca fiind soarele metalelor.

Pentru vechii mexicani, tr=im ]n era celui de-al cincilea soare. Primii patru sori au fost, succe-

siv, cei ai tigru-lui, v]ntului, ploii (sau focului) [i apei. Primul este cel al lui Tezcat-lipoca, legat de

frig, de noapte, de nord; al doi-lea, cel al lui Queztzalcoalt, sub prima sa form=, este legat de farmece [i de vest; al treilea este cel al lui Tlaloc, zeu al ploii [i al sudului; cel de-al patrulea, al zei\ei apei, Chalchiuitlicue, este asociat estului. Soarele nostru, cel de-al cincilea, este situat sub semnul lui Xiuhtecutti, una dintre divinit=\ile focului; el este uneori reprezentat sub forma unui flutu-re. Toate aceste ere, numite so-rim, s-au ]ncheiat prin ni[te cata-clisme: cei patru tigri au devorat oamenii, cele patru v]nturi i-au luat cu ele, cele patru ploi [i cele patru ape i-au ]necat.

}n panteonul aztec, marea di-vinitate a soarelui de amiaz=, Huit-zilopoctli, este ]nf=\i[at ca un vul-tur \in]nd ]n cioc [arpele ]nstelat al nop\ii.

}n astrologie, soarele este sim-bolul vie\ii, al c=ldurii, al zilei, al luminii, al autorit=\ii, al sexului masculin [i a tot ceea ce r=sp]n-de[te raze. Chiar dac= pare s= fie redus de c=tre astrologi la a ]n-deplini rolul unei simple planete, comparabil= cu Marte sau Jupi-ter, aceasta se ]nt]mpl=, ]n pri-mul r]nd, pentru c= influen\a sa este ]mp=r\it= ]n dou= domenii perfect distincte: o influen\= di-rect=, care este dat= de pozi\ia sa pe cer, [i una indirect=, care este cea a zodiacului. }ntr-ade-v=r, orice influen\= a semnelor zo-

diacale are o esen\= solar= [i este, ]n realitate, o influen\= a Soarelui, reflectat= sau polarizat= de or-bita terestr=.

}n calitate de simbol cosmic, Soarele de\ine o pozi\ie de ade-v=rat= religie astral=. Cultul s=u a dominat str=vechile mari civili-za\ii, prin figurile zeilor-eroi gi-gan\i care erau ni[te ]ntrup=ri ale for\elor creatoare, ale izvorului vi-tal de lumin= [i c=ldur= pe care astrul ]l reprezint=. Pentru po-poarele cu o mitologie astral=, Soarele este simbolul tat=lui, a[a cum apare [i ]n desenele copii-lor sau ]n visele adul\ilor. {i ]n astrologie, soarele a fost, dintot-deauna, un simbol al principiului generator masculin [i al princi-piului autorit=\ii, a c=rui prim= ]n-trupare este, pentru individ, tat=l. Soarele mai este [i simbolul ace-

lei regiuni a psihismului instau-rat= prin influen\= patern= cu rolul de dresaj, de educa\ie, de con[ti-in\=, de disciplin=, de moral=.

}ntr-un horoscop, Soarele re-prezint= astfel constr]ngerea so-cial= a lui Durkheim sau cenzura lui Freud, din care deriv= tendin- \ele sociale, civiliza\ia, etica [i tot ceea ce este m=re\ ]ntr-o fiin\=. Registrul s=u de valori se ]ntinde de la negativul supraeului, care strive[te fiin\a sub interdic\ii, principii, reguli sau prejudec=\i, [i p]n= la pozitivul ideal al eului – imagine superioar= despre sine, la ]n=l\imea c=reia individual ca-ut= s= se ridice.

Jean CHEVALIER,Alain GHEERBRANT

Dic\ionar de simboluri,Bucure[ti


SSANGYONG — DRAGONII GEMENI

ieri [i azi

NOIEMBRIE} n 1954 a fost organizat= ]n

Coreea de Sud compania Ha-dongwahn, care producea auto-buze, ma[ini pentru pompieri, ca-mioane. Mai t]rziu achizi\ioneaz= o mic= ]ntreprindere, care produ-cea sub licen\= automobile Jeep

pentru unit=\ile militare ameri-cane, amplasa-te ]n \ar= dup= r=zboiul cu Co-reea de Nord. Aceasta pose-

da tehnologiile pentru produce-rea ma[inilor de teren, astfel c= au ]nceput s= fie produse diverse modele, ]n colaborare cu Ameri-can Motors Corporation. Din 1977

][i schimb= denumirea ]n Dong-A, apoi achizi\ioneaz= produc=- torul automobilelor de te-ren 4x4, Korando. Fiind un model de succes, este ex-portat mai ]nt]i ]n Japonia, apoi [i ]n nordul Europei. }n 1988 ][i schimb= denumi-rea ]n SsangYong (din co-reean= – dragonii gemeni) [i se ambi\ioneaz= s= pro-duc= automobile luxoase [i SUV-uri. }n acest scop din 1993 ini\iaz= o colabo-rare cu Mercedes-Benz AG pentru a accesa tehnologiile mo-derne de producere a motoarelor. Deja ]n acela[i an este propus automobilul 4x4 SsangYong Mus-so, dotat cu motor de la Merce-des. A fost un model reu[it, cu de-sign european, sigur [i destul de confortabil. Pentru o r=sp]ndire

mai extins= ]i lipsea o gard= la sol mai mare [i rezisten\a carose-riei la coroziune ]n condi\ii de umiditate [i temperaturi negative. oricum, ]n diferite variante, a fost propus p]n= ]n 2005.

}n perioada 1982-1993 compa-nia a produs [i a exportat, ]n num=r redus, automobilele spor-tive Panther Kallista, de accentu-at – stil retro. iar ]n 1997, gra\ie colabor=rii cu partenerii de la Mercedes-Benz, este developat sedanul de lux Chairman.

Totu[i, pozi\iile-cheie apar\in SUV-urilor. Cu toate problemele de ordin financiar, economic, so-cial, inclusiv de schimbare a pro-prietarilor (]n scurt timp – Daewoo

din Coreea, SAiC din China, apoi Mahindra&-Mahindra din india), SsangYong a reu[it s= se men\in=, ba chiar s= vin= cu oferte de succes – ]n permanent= ]mbu-n=t=\ire, cu modific=ri pentru Korando, Musso, Chairman, dar [i noile SUV-uri Rexton din cla-sa Premium (2001), Ro-dius (2004), Kyron (2005),

Actyon (2006). }n anii urm=tori compania a continuat perfec\io-

narea [i diversificarea acestor modele, care au priz= la cum-p=r=tori. Urm]nd cerin\ele pie\ei, ]n 2013 SsangYong vine cu mini-vanul cu 7 locuri Stavic ]n c]teva variante, inclusiv una luxoas= – Luxury.

Iurie SCUTARU

70 de ani de la na[terea lui Dumitru MoLDoVAN, econo-mist, profesor universitar, istoric, scriitor, membru corespondent al Academiei de {tiin\e a Repu-blicii Moldova (2 nov. 1946).

1655 ani de la stingerea din via\= a lui CoNSTAN|iU al ii-lea (Constantinus Flavius iulius), ]m-p=rat roman (337-361), a fost cel de-al doilea fiu al lui Constantin cel Mare (7 aug. 317 – 3 nov. 361).

65 de ani de la na[terea lui Traian B+SESCU, om politic, ex-pre[edinte al Rom`niei (4 nov. 1951).

80 de ani de la na[terea lui Emil LoTEANU, regizor de film, scenarist, actor, poet [i profesor, personalitate artistic= de talie mondial= (6 nov. 1936 – 18 apr. 2003).

55 de ani de la na[terea Na-diei CoMANECi, gimnast= ro-m`n= (12 nov. 1961).

200 de ani de la na[terea lui Andrei MURE{ANU, poet [i re-volu\ionar rom`n, unul dintre conduc=torii Revolu\iei din 1848, autorul versurilor De[teapt=-te, rom`ne!, devenit, din 1990, im-nul de stat al Rom`niei (16 nov. 1816 – 12 oct. 1863).

90 de ani de la na[terea lui Tsung DAo LEE, fizician, profe-sor universitar [i cercet=tor [tiin\i- fic american de origine chinez=, laureat al Premiului Nobel pen-tru fizic= (25 nov. 1926).

90 de ani de la na[terea lui Tudor oPRi{, scriitor, enciclope-dist, istoric literar, ziarist [i pro-fesor rom`n (26 nov. 1926 – 24 ian. 2015).

60 de ani de la na[terea lui Mircea V. CioBANU, poet, dra-maturg, eseist [i istoric literar (29 nov. 1956).

calendar


un de dai [i un de crap=

Rub ric= sus\inut= de Igor GRO SU

ORIZONTAL:1. Aspira\ii la ceva – Des e f=r= cap! 2. Loc ]nc]nt=tor – Lucruri de cali-tate proast=. 3. M=run\i[ (pl.) – Trage la nord. 4. Mesager – A cunoa[te! 5. Cele! – Pe din p=r\i (pl.). 6. Rai! – ocup= o suprafa\= mare – Posed. 7. Luarea ]nainte. 8. Loc ]n fundul infernului – Se mi[c= f=r= salturi. 9. Mitre peste cap! – Sete! 10. Grup uman – Vezi.

VERTICAL: 1. Puterea oame-nilor. 2. Gu[a-porumbelului. 3. Nefritic – Convoi de vagoa-ne. 4. Suprasatura\ie de ap= – Au c]te un kilogram de ap=. 5. }ncuie u[i. 6. Mi[c=ri involuntare. 7. D]nsa – Se c=s=tore[te Traian Tulnic cu Geta Puiu! – R=spunde vaca. 8. St= legat la mijloc – Aluminiu. 9. Fetele cochetele – Rari[ti f=r= de sf]r[it! 10. impresii intime.

Cuv]ntul hiat ]nseamn=:

1. Dou= vocale pronun\ate succesiv ]n silabe diferite; 2. }ntrerupere; 3. Cal.

R=spunsurile corecte – nr. 8, 2016

ORIZONTAL: 1. Catedr=. Ma. 2. Abil=. Stat. 3. Teze. Atat=. 4. Ac. Minaret. 5. Ler. R. i. im. 6. odat=. imam. 7. Gata. Acut=. 8. R=rit. Rid. 9. Metaforic=. 10. Anale. Am.

VERTICAL: 1. Catalog. Mi. 2. Abecedare. 3. Tiz. Ratat=. 4.

Cuv]ntul me[in= ]nseamn= piele t=b=cit=; c=ptu[eal= pen-tru pantofi.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

fr=m]nt=ri de minte

trei variante – un r=spuns

trei variante – un r=spuns

fr=m]nt=ri de minte

Scrie\i un cuv]nt din literele ]n[irate aici: u, î, v, c, n, u, t, n.

Toate lunile anului au cel pu\in 28 de zile: care 29, care 30, iar care [i 31. Uita\i-v= ]n calendar.

cuvinte ]ncruci[ate

Caissa

Albul ]ncepe [i d= mat ]n dou= mut=ri.

cuvinte ]ncruci[ate

C hiar dac= unii ]l consider= doar un sport al min\ii, ]ntr-o partid= intens= de [ah se pot consuma mai multe calorii dec]t am fi ]nclina\i s= credem. Boris Spasski a pierdut mult din greutate ]n

timpul meciului cu Petrosian pentru titlul mondial [i se crede c= [i ]n meciul cu Fisher a pierdut tot din cauza epuiz=rii fizice.

Deci s= jucam [ah ca s= sl=bim!

Caissa

1.Da8. Nxa8. 2. h8TX.

Elem. |=ran. 5. Da. ira. i.F.A. 6. Ani. Atol. 7. Asta. ic. Re. 8. T=r]muri. 9. Matematica. 10. +tat. Madam.

ochiul al treilea

DIN NUM+RUL URM+TOR:

ÉDOUARD MANET (1832-1883): CALEA FERAT+

Pictor francez, precursor al impresionismului. S-a ]mpotrivit tiparelor obi[nuite acceptate p]n= la el, solicit]nd modelelor sale s= se ]mbrace, a[ez]ndu-le ]n pozi\ii naturale ]n locul \inutei alese [i aran-jate. Tablourile lui reprezint= eliberarea femeii de ipocrizia epocii. Femeia ]n pictura sa ][i accept= adev=rata natur=. P]n= atunci nudul feminin fusese acceptat doar la temele mitologice, adic= numai la reprezentarea nimfelor [i a zei\elor. Lucr=rile marelui pictor uimesc [i ast=zi, reprezent]nd astfel o parte incontestabil= a picturii univer-sale.

Lucr=ri: DEJUNUL PE iARB+, oLYMPiA, PE BALCoN, C}NT+RE|UL SPANioL, CoNCERT }N PARCUL TUiLLERiES.

poezie: versuri de Arcadie SUCEVEANU.De vorb= cu Pavel CioBANU, pre[edintele Federa\iei Moldo-vene[ti de Fotbal.pauz= de g]ndire: ACAS+ ESTE DoRUL DE Noi }N{iNE.o nou= edi\ie a concursului sportiv Citius, altius, fortius!.pagina muzelor: Calvin HARRiS.time-out: C=t=lina PoNoR.

FON DA TOR:Mi NiS TE RUL EDUCA|iEi

Fondat 1930Serie nou= 1990

Re dac tor-[ef:Va le rie Vo LoN TiR

Valeria PRoDANsecretar responsabil

Leo BoR DEiANUre dac tor de sec\ie

olesea CURMEire dac tor ar tis tic

Valentin GU|Ustilizator

Daniela CoDREANUco rec tor

Alina BoDRoVAcontabil-[ef

Ana CEAP+ope ra tor

Sergiu FRUNz+[ofer

Co man da 1340For ma tul 60x90 1/2Co li de ti par 5Tiraj — 4000 ex.

WE(in Ro ma ni an Lan gu age)Monthly ma ga zi ne forchil dren and teenagers

AD RE SA RE DAC|iEi:Re vis ta Noi,str. Pu[kin nr. 22,MD 2012, Chi[in=uTe le fo ane:022 23 31 91; 022 23 37 25;022 23 36 45; 022 22 22 45Fax: 022 23 31 91E-mail: [email protected]/ Revistanoi Noiwww.revistanoi.md

Ti pog ra fia EdituriiUNiVERSUL

}nregistrat= la Camera }nregistr=rii de Stat pe 11.08.2008 cu nr. 1003600012713

V= ru g=m s= in di ca\i la sf]r [i tul tex te lor, pe ver soul de se ne lor [i fo to-g ra fii lor, pre nu me le, nu me le, v]rsta, cla sa ]n ca re ]n v=\a\i, ad re sa com-

ple t=, nu m= rul de te le fon.Materialele cu tematic= ecologic= apar cu suportul financiar al

Ministerului Mediului (Fondul Ecologic Na \ional).

indice 31239.Post-restant 34239Pre\ul 15 lei

}NV+|+TOAREA NOASTR+Mircea ANDREI

issn 1857-0798 - revistanoi.mdrevistanoi.md/sites/default/files/jurnal10 mic.pdfantologie noi ***...

Documents