issn 1857-0798 mic 3.pdf · el este umbra care umbl= dup= tine f=r= s=-\i dai seama de prezen\a ei,...
TRANSCRIPT
ISSN 1857-0798
REVIST+ PENTRU COPII {I ADOLESCEN|I
martie
3, 2 016POVESTEA VIE|IIAntonela IA|CO, 9 ani
{coala de Arte Plastice, {old=ne[ti
El este atomulce leag= uscatulşi apa, şi foculinimii tale.
pag. 1-5
H]rtoapele mi-au marcat via\a de la sat: cu mult zgomot copil=resc, cu amurguri argintii, cu duminici ca zile sfinte.
pag. 14-15
|in s= v= spun, copiii mei, c= rug=-ciunea este o flac=r=, un c=rbune ]n- cins, iar sufletul – un c=rbune rece.
pag. 16
Mediatorul care o instruia era mirat de mintea ager= a copilei – prindea u[or no\iuni, pe care adesea maturii le ]n\elegeau cu greu. Avea doar zece ani c]nd s-a familiarizat cu manualul lui Burden, dup= care se studia la universitatea din Paris.
pag. 28
NOI
antologie noi
GREUTATE NORMAL+Valerie VOLONTIR
OD+ MAMEI
Cheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n.
Nevrednic s]nt, nevrednic= mi-e m]naCe-ncearc= s= ating= lucruri sfinte.Cu o peni\= ce-a atins lumina.Cum s= dau vie\ii via\= de cuvinte?
Cum pot s= scriu despre acea fiin\=,C=reia pot duios s= m= ]nchin{i m]na s=-i s=rut cu umilin\=,S=-i m]ng]i p=rul nins de dor [i chin.
Te-admir sub ploaia grea, m=icu\= drag=,Cr=pat-a cerul sf]nt din ochii t=i,Iar buzele-\i, cu-o arcuire vag=,Topesc ghe\arii [i din ochii mei.
Ah, sf]nt= cu chipul din icoane,Mai infinit= dec]t universul,Cum a[ putea a ta iubire, mam=,S= o cuprind cu mintea, [i cu versul?...
Crina SNEGUR, cl. a XII-a Cubolta, S]ngerei
2016, martie NOI
capriciile muzei
1
C rina SNEGUR, cl. a XII-a (Cubolta, S]ngerei). Despre mam= altfel. Acesta e primul g]nd a-
p=rut la citirea poemului Od= mamei. Despre ma-m= f=r= zorzoane, f=r= laude gratuite, f=r= dul-ceg=rii.
Nelea COG}LNICEAN, cl. a XII-a (B=l\i). Mi-e team= e un poem de un dramatism/tragism pronun- \at. Pare a fi oarecum abrupt ]n final, dar ]n ]ntre-gime e un poem reu[it. E de men\ionat c= tema des-chis= e una vast= [i ofer= multiple oportunit=\i de fructificare.
Irina DIACONU (Ungheni). Debutul e promi\=tor. Am ales un fragment din Un drum...
Marinela LUNGU, 16 ani (F=le[ti). Textul (frag-mentul din romanul Singur= cu mine) v=de[te o bun= g]ndire analitic=, capacitatea de a vedea esen\a lucrurilor [i, totodat=, de a te distan\a de ele ]n m=sura necesar= pentru a le descrie „la rece”.
Rosa LUPAN, cl. a IX-a (Coliba[i, Cahul). Eseuri bine ]nchegate. At]t cel dedicat realit=\ii imediate (Scrisoare pentru p=rin\i), c]t [i cel axat pe lucr=ri literare (Via\a).
C=t=lina COJAN, cl. a V-a (Coliba[i, Cahul). Scur-gerea timpului te pune pe g]nduri, [i acesta e me-
ritul principal al eseului. Ar mai fi de lucrat la expre-sivitatea frazei.
Liliana RECEAN, cl. a IX-a (M]nd]c, Drochia). Din mai multe lucr=ri trimise la redac\ie am selectat Comoara sufletului. E un eseu care vine cu multe puncte de reper [i convinge. Celelalte lucr=ri, inclu-siv versurile, sufer= de mai multe caren\e cum ar fi lipsa unei consecutivit=\i clare a ideilor promovate, confuzia subiectelor, st]ng=ciile de expresie.
Corina DEMENCIUC, cl. a VII-a (Heciul Vechi, S]ngerei). Discursul apare oarecum sacadat. E ne-voie de un liant artistic care ar coagula tezele emise.
Texte demne de aten\ie, dar care nu ating linia publicabilit=\ii, ne-au trimis Tatiana BALAN, cl. a VIII-a (Slobozia, {tefan-Vod=), Maria CARAMAN, cl. a IX-a (Ursoaia, C=u[eni), Victoria SAVA, 14 ani (Bardar, Ialoveni), Cristian BOLDURESCU, cl. a II-a (Chi[in=u), Elena PORUBIN (Holercani, Dub=sari) [i Iana EREMIA (Coliba[i, Cahul).
Nu numim autorii cu lucr=ri ocazionale sau mo-deste, totodat=, sf=tuindu-i s= insiste [i s= revin=.
V= dore[te inspira\ie [i succes
Leo BORDEIANU
O, MAM+, DULCE MAM+...
UN NIMENI{i acum ca ]n toat= ziua prive[ti la poza sa.El e un nimeni ]n via\a ta.Printre lacrimile m=[cate vezi c]rduri de cioroi
cum vin.Fa\a \i-e plin= de durere, iar sufletul de un dor
str=in.
MARTIE A VENIT Mult te-am a[teptat; Alb ca pura nea, Ro[u ca iubirea. Tu, prim=vara veste[ti, Iar eu te privesc cu drag – E[ti cel ce sufletul ]mi ]nflore[ti.
Arome plutesc ]n v=zduh…
Viorele se a[tern pe c]mpii. E prim=var=… pomii ]nfloresc! Nori de r]ndunele pe cer vuiesc, Iar se ridic= soarele pozna[. T]n=r= m= simt, din nou copila[!
Nelea COG}LNICEAN, 19 aniColegiul Pedagogic Ion Creang=, B=l\i
MI-E TEAM+Mi-e team= c= poate m]ine o s= dispar... {i alba[tri ochi nu-i voi mai vedea ]n veci,Mi-e team= c= boala o s= m= doboare,F=r= a spune adio se vor ]nchide pleoapele reciPe c]nd ]nc= nu am ]n\eles ce ]nseamn= s= tr=ie[ti,Pe c]nd sufletul ]mi zboar=, se ]nal\=, ][i caut= al
s=u nume!Mi-e team= c= nu pot trage aer,Sting]ndu-m= f=r= a l=sa prin via\= urme...
NOI, martie 20162
cap ri ci ile mu zei
HIENA }N PUSTIUPrecum o fiar= de fierCu ochii durerii m-ai ]n\epat.Inima nu mai este, ai r]s de ea,Tu blestemat= hien= ]n
pustiul meu,{tiu c=-mi a[tep\i sl=biciunea
s= m= sf][ii.
DE
ZM
OR
|IR
E
Mih
ael
a U
NG
UR
EA
NU
, cl.
a V
III-
a{c
oala
de
Art
e Pl
astic
e N
. Moi
sei,
Tele
ne[t
i
Un drum une[te destine,leag= prietenii,distruge du[m=nii.El este umbra care umbl= dup= tinef=r= s=-\i dai seamade prezen\a ei,umbracare te urmeaz= incon[tient [i care te asigur=
c= totul este bine.Un drump=streaz=-n tain=mai mult dec]t poate spunecuv]ntul.El este atomulce leag= uscatul [i apa, [i foculinimii tale.
Irina DIACONUUngheni
UN DRUM
VIL
+V
icto
r IU
RC
U, c
l. a
IX
-aB
otn=
re[t
i, A
neni
i Noi
PRAFNu pot respira,M= sufoc ]n c=ut=ri.Carte dup= carte...H]rtie ]ng=lbenit= de timp,Flori uscate ]ntre pagini.E at]ta praf, lumina moare,A apus soarele [i n-am g=sit,Nu m-am atins de ea,De adev=rata cunoa[tere.Doar ochii mi-am pr=fuitCu atomi de suflete, de idei.
Constantin COTOMAN, cl. a XI-aL. T. N. Iorga, Chi[in=u
MI-E DOR DE MAMA
Mi-o amintesc pe mama:Cu chipul ei bl]nd,Cu m]inile ei calde,Cu sufletul ei generos.Mi-o amintesc pe mama:T]n=r=,F=r= fire albe ]n p=rul ei brun.Mi-o amintesc pe mamaCum ]mi sufla pe ran= c]nd m=
loveam,Cum m= petrecea p]n= la [coal=,Cum m= certa.Mi-o amintesc pe mama:F=r= cearc=ne, riduri,F=r= ochi umfla\i de oboseal=.Am v=zut-o pe mama,Dar parc= nu-i ea acum.Refuz s= cred c= a trecut at]t de
mult timp,C= s-a schimbat.Totu[i, nu m= deranjeaz=
aspectul fizic,C=ci sufletul i-a r=mas acela[i.Mi-e dor de mama.
Marinela LUPU{OR, 15 aniCobani, Glodeni
2016, martie NOI 3
S ingur=tatea este o stare de triste\e [i nesigu-ran\=, este o pr=pastie. Odat= ce am nimerit
]n ea, cu greu po\i ie[i, doar dragostea [i aten\ia celor din jur te pot salva.
Singur=tatea este o umbr= ce te spioneaz= zi [i noapte, atunci c]nd lup\i cu r=ul din interiorul t=u, cu ]ntunericul din lumin=. Dac= dore[ti ca via\a ta s= nu fie un co[mar, ]nhumeaz= singur=tatea un-deva departe [i astfel spiritul t=u nu va muri odat= cu tine. „Nu e singur cel ce este singur, ci acel ce se simte singur”, spunea Grigore Vieru. Deci e bine s= folose[ti singur=tatea, dar s= nu fii folosit de ea.
Mihaela BURLAC, cl. a XI-aCobani, Glodeni
SINGUR+TATEA
BABA DOCHIAIon-Vlad COZLOV, 9 ani
{coala de Arte Plastice, Co[erni\a, Dub=sari
A ei este inima care izbucne[te cu m]ndrie c]nd ]\i vede fa\a. Ai ei s]nt ochii care arunc= s=ge\i
]n st]nga [i ]n dreapta, doar ca s= vad= dac= lu-mea ta e sigur=. Ale ei s]nt bra\ele care te ]mbr=- \i[eaz=. Ale ei s]nt m]inile care te ghideaz= cum nimeni altcineva nu o face. Al ei piept ]\i va \ine de cald [i ]\i va da putere atunci c]nd sufletul t=u va obosi. Ale ei s]nt lacrimile de bucurie, v=z]ndu-te pe tine cresc]nd s=n=tos [i independent. A ei este vocea care te ]nt]mpin= de fiecare dat= c]nd ajungi acas=. A ei este dragostea care e de fa\= c]nd ai nevoie de ea mai mult. {i a mea, a mea este ]n-treaga via\= care ]i mul\ume[te, pentru c= singurul ei scop este s= m= vad= fericit=.
Am cunoscut aceast= magnific= fiin\= cu cinci-sprezece ani ]n urm=. Cu c]t mai mult trec prin via-\=, ]ncep s=-i ]n\eleg fiecare pova\=. Crea\ia care a ]ncununat opera lui Dumnezeu – mama – vede ]n noi viitorul, [i un viitor str=lucit este cea mai mare remunerare pentru acest geniu inegalabil.
S]nt fericit=. Pentru c= ea e mama mea. Z]mbesc pentru c= buzele sale m= s=rut= ca o binecuv]n-tare ]n fiecare sear=. S]nt fericit=, pentru c= ]n timp ce ]mi ]n[ir sentimentele pe h]rtie ]i aud respira\ia cald= ]n spatele meu [i b=t=ile inimii, simt toate emo\iile care ]i str=fulger= sufletul. }mi imaginez lacrimile care i se scurg pe obraz [i a[ da orice ca s= aib= doar lacrimi de bucurie, lacrimi de m]ndrie.
Da, m=mico, a[ da orice [i tot pu\in mi s-ar p=-rea ]n compara\ie cu ce ]mi oferi tu ]n fiecare zi. Prietenia, dragostea [i aten\ia ta s]nt lucrurile pen-tru care tr=iesc ast=zi. Nimeni, niciodat= nu va [ti puterea dragostei pe care \i-o port. Tu e[ti singura care simte cum sun= inima mea. Tot ce s]nt [i n=-d=jduiesc a fi se datoreaz= \ie [i dorin\ei tale de a m= vedea ]mplinit=.
Tamara BIVOL, 15 aniBardar, Ialoveni
SCRISOARE MAMEIS cumpa mea mam=,
Mai ]nt]i de toate, doresc s= [tii c= te iubesc mult, te iubesc c]te-n lun= [i ]n stele. Tu e[ti ploaia care calmeaz= [i ]mprosp=teaz= bolta dup= o lung= se-cet=. E[ti soarele care p=trunde cu osta[ii s=i de ]n-credere ]n fiecare suflet, fie el sumbru [i ostil, sau optimist [i eficient, sco\]nd la iveal= doar bun=tatea [i iubirea.
De fiecare dat= c]nd ]\i privesc perfec\iunea chi-pului, deduc\iile [i logica ta eminent=, m= ]ntreb cum ar putea cineva s= fie perfect? Ochii t=i s]nt plini de amintiri, de speran\=. Obrajii t=i, care au suferit at]tea ierni, nu au fost p=ta\i niciodat= [i vor r=m]ne cura\i [i imacula\i. Ai m]inile calde [i pline de magie, de aceea c]nd ]mi iei m]inile ]ntr-ale tale, simt o greutate imens= risipindu-se de pe inim=.
Ai un mod elocvent [i sincer de a convinge [i de a c][tiga ]ncrederea ]n al\ii. Ai un mod unic ]n lume de a ]nvinge obstacolele [i de a c][tiga luptele vie- \ii. Ai o modalitate original= de a destinde atmos-fera, oric]t de posomor]t= [i pustie ar fi. Ai un mod fantastic de a vorbi doar cu ajutorul ochilor t=i mag-nifici. E[ti m=rinimoas=. E[ti vrednic= ca o furnicu\= mereu neobosit=.
Dac= a[ putea alege din toate figurile de stil, a[ spune c= tu e[ti un epitet, nu o compara\ie, a[a c= m]ndre[te-te cu frumuse\ea ta. Dac= a[ putea alege o melodie care te define[te, a[ alege toate notele, ]ncep]nd cu C dur ( do major) din sub contraoctav= [i termin]nd cu C dur din octava a cincea, incluz]nd [i diezurile, [i bemolurile, [i pauzele, [i m=surile.
Mihaela TONU, cl. a VIII-a Bardar, Ialoveni
MAMA
4 NOI, martie 2016
cap ri cii le mu zei
TU E{TI SOARELE MEUD rag= mam=, nu s]nt un copil ideal. Poate une-
ori nu ]\i ascult cuv]ntul, dar ]ntotdeauna v=d ]n ochii t=i ]n\elegere [i aceasta e destul pentru ca s= tind spre perfec\iune.
Oamenii zic c= e mai u[or s=-\i exprimi senti-mentele atunci c]nd le scrii pe foaie. S= fi [tiut c]t de tare gre[esc! E mai u[or s=-i spui mamei ceea ce sim\i privind ]n ochii ei. Noi spunem ,,Te iubesc, mam=!” doar c]nd s]ntem mici. Dar de ce nu rostim aceste cuvinte ]n fiecare zi? Zace oare o sfial= ]n noi?
Inima mamei este un imens izvor de r=bdare, dragoste [i credin\=. Orice frunz= ][i are copacul ei, orice floare dore[te s= fie ]nc=lzit= de soare, orice copil dore[te s= fie iubit de o mam=. C]nd ]n-treb copiii mici: ,,Ce ]nseamn= pentru tine mama?”, ei r=spund cu m]ndrie: ,,Soare”. Eu tind s= fiu ca mama, de parc= a[ fi floarea-soarelui ce-[i ridic= fa\a spre razele calde ale soarelui. E[ti adoles-cent= ]n suflet. }n\elegi g]ndurile mele. Prietenii se mir= c]nd eu le povestesc despre nop\ile noastre ]n compania unui film interesant. Eu ascult piesele adolescen\ei tale, iar tu ascul\i adolescen\a mea. Acest fapt m= ]ndeamn= s= g]ndesc c= mama mea este deosebit=.
Tu miro[i a p]ine coapt= [i lini[te. L]ng= tine eu ]mi g=sesc copil=ria. Au existat momente grele. Mo-mente c]nd eu nu vedeam ie[ire, dar tu le g=seai. Toate grijile copil=riei au fost pe umerii t=i fini [i, totodat=, puternici. Pentru copil mama este o pri-vighetoare, care str=bate cu aripile sale cerul ]no-rat [i aduce ]n via\a lui numai soare [i fericire. Nu cred c= exist= ]n ]ntreaga lume un loc mai sigur dec]t l]ng= mama. Tu e[ti creatura splendid= a lui Dumnezeu. E[ti ]ngerul care merge pe p=m]nt [i pe care eu ]l numesc mam=.
Elena MUREA, cl. a XI-aCuhure[tii de Jos, Flore[ti
AD+PAREAnastasia PETRU{CO, 12 ani
{coala de Arte Plastice, Ungheni
T impul curge repede, omul nici m=car nu ][i d= seama c= timpul trece mai repede ca v]ntul. O
singur= secund=... o singur= clip= ai ]nt]rziat [i ai pierdut trenul... Toate lucrurile, toate persoanele dragi se duc ca ni[te clipe.
Timpul curge ireversibil. }n majoritatea cazurilor a[a se ]nt]mpl= [i cu cea mai drag= persoan= – mama – c]nd s]ntem mici, o iubim nespus, dar apoi, uit=m s=-i ar=t=m constant respectul [i dragostea noastr=. Acest lucru este trist, [i, din p=cate, abia dup= ce o pierdem ne d=m seama c]t de mult va-loreaz= pentru noi [i c]t de mult am gre[it. Dup= o vreme, c]nd r=m]nem singuri, ne pare r=u de tim-pul pierdut...
Cele mai frumoase clipe din via\a fiec=rui om s]nt momentele petrecute cu familia, pentru c= atunci sim\im cea mai mare dragoste de care au oamenii nevoie – dragostea matern=. {i ]ntr-un moment dat, r=m]nem singuri... To\i trebuie s= pre\uim tim-pul, chiar [i o singur= clip=, pentru c= nu se mai ]n-toarce.
C=t=lina COJAN, cl. a V-a Coliba[i, Cahul
SCURGEREA TIMPULUI
Chipul t=u, mam=, Ca o mie
De privighetori r=nite.
Gr. VIERU
M ama… spun]nd acest cuv]nt ]mi vin ]n minte o mie de g]nduri pe minut, inima ]mi bate
mai tare, pulsul accelereaz=, iar sufletu-mi este ]m-p=cat.
Mama mea nu este un om perfect, cum nu s]nt nici al\ii, [i s]nt sigur= c= nu vor fi, dar este o ]ntru-chipare a tuturor calit=\ilor pozitive pe care poate s= le posede o femeie. Chipul ei, de[i cam trist din cauza nevoilor [i a scurgerii ireversibile a timpului, care las= urme, este un balsam t=m=duitor pen-tru mine.
Nu este genul de femeie care ]ncepe a r]de f=r= motiv, face zgomot sau vorbe[te cuvinte vulgare. }ntre frumuse\ea ei interioar= [i exterioar= este o simetrie perfect=. M= bucur= faptul c= ]n spatele aspectului ei fizic pl=cut se ascund calit=\i [i o in-teligen\= de l=udat. Cu mama nu m= plictisesc ni-ciodat=, cu ea pot vorbi pe orice tem=, de la po-litic= la iubire, de la geografie la prietenia adev=-rat=.
S]nt m]ndr= c= via\a mea o ]nfrumuse\eaz= a[a un omule\ frumos [i minunat, c= am fost educat= de o regin=.
Nicoleta NANI, 15 aniUlmu, Ialoveni
REGINA MEA
52016, martie NOI
concurs-loterie
Dragi cititori, desigur, s]nte\i curio[i s= afla\i ci-ne s]nt c][tig=torii concursului-loterie lansat ]n
num=rul 10, 2015. Abona\ii la revista NOI pentru anul 2016 au fost invita\i s= trimit= pe adresa noastr= copiile cotoarelor de abonament, iar pe versoul lor s= r=spund= la dou= ]ntreb=ri. }nainte de a prezenta rezultatele, public=m r=spunsurile corecte la ]ntreb=rile ]n cauz=:
1. Rubrica fii s=n=tos! este sus\inut= de Vale-ria Prodan.
2. Dialogul cu Nicolae Dabija de la rubrica nimic altceva a fost g=zduit ]n num=rul 4, 2015 al revistei noastre.
Eugenia RO{CA, 16 ani, Orhei – Un e-book (carte electronic=);
Natalia BURDUJA, 15 ani, {tefan-Vod= – Enci-clopedia familiei tale. Lumea ]n date [i fapte (Edi-tura Prut Interna\ional);
Crina MORARI, 13 ani, Cahul – Republica Moldova – Patrimonial (Editura Princeps);
Emilia CIOCANU, Costuleni, Ungheni – Unul dintre volumele Lumea vegetal= a Moldovei (Edi-tura {tiin\a);
Aliona CAZACU, cl. a VIII-a, Hagimus, C=u[eni – Unul dintre volumele Lumea animal= a Moldovei (Editura {tiin\a);
Mihaela DODI, Susleni, Orhei – Ion Dediu, En-ciclopedia ecologic= (Editura {tiin\a);
Cristina CRE|U, 14 ani, B=l\i – Gheorghe Duca, Dic\ionar poliglot de chimie ecologic= (Academia de {tiin\e a Republicii Moldova);
Tamara BIVOL, 15 ani, Bardar, Ialoveni – Cartea ro[ie a Republicii Moldova (Editura {tiin\a);
Olga BOL{ENCO, Cobani, Glodeni; Alina PLE{CO, Orhei – Albumul de familie al parteneri-atului estic (dou= premii) (Uniunea Arti[tilor Fo-tografi din Republica Moldova);
Vasile CIOBANU, 13 ani, F=le[ti – O minge de fotbal (Federa\ia Moldoveneasc= de Fotbal).
Felicit=ri!
}nving=torii s]nt invita\i la sediul redac\iei pen-tru a-[i ridica premiile.
Premiile au fost oferite de revista noi, Academia de {tiin\e a Republicii Moldova, Editura Prut, Uni-unea Arti[tilor Fotografi din Republica Moldova [i de Federa\ia Moldoveneasc= de Fotbal.
Tuturor c][tig=torilor Agen\ia Na\ional= de Pres= MOLDPRES le-a oferit Calendarul ilustrat 2016.
C}{TIG+ CU NOI
UNIVERS DE M}NG}IEREM ama este ]nceputul tuturor ]nceputurilor. A-
ceast= f=ptur= plin= de dragoste [i lumin= ne d= via\=, ne ocrote[te, ne ]ngrije[te, ne educ=, ne d=ruie[te alinare prin fiecare [oapt= [i atinge-re. Mamele s]nt sfinte, c=ci ele ][i dedic= toat= via-\a lor copiilor. Pentru ele nimic nu este mai dureros dec]t lacrimile pruncilor. Devin pentru copiii lor medici, psihologi, profesori,... [i totu[i nu exist= nici o profesie sau meserie mai complicat= dec]t cea de mam=. F=ptura mamei m]ng]ie, vocea ei bucu-r=, iar m]na ei vindec=.
Mama mea e madona sufletului meu. E via\a mea, e speran\=, alinare [i fericire. Ei ]i datorez e-duca\ia, succesele [i tot ce am mai bun. Privirea ei e cea mai dulce, vocea ei e t=m=duitoare, iar vor-bele ei s]nt cele mai ]n\elepte. Ea e un ]nger, o fiin\= foarte sensibil=, dar ]n acela[i timp e capabil= s= treac= peste o lume ]ntreag= [i s= ]nfrunte orice pentru copilul s=u.
Pre\ui\i-v= mamele acum, ar=ta\i-le c]t de mult le iubi\i. C=ci ele pot ]nlocui pe oricine, ]ns= nimeni nu poate s= le ]nlocuiasc= pe ele.
Ruslana CABURGAN, 14 aniCioburciu, Ştefan-Vod=
MUSTRAREValentina DOGA, cl. a X-a
L. T. A. Pu[kin, C=u[eni
NOI, martie 2016
cu ta re r]nd mu[ c=
6
| in s= v= mul\umesc c= ]n con-tinuare ne s]nte\i prieteni fi-
deli ai adolescen\ilor de pretutin-deni. V= mul\umim pentru d=ruire, sim\ul frumosului [i ]n\elepciunea de care da\i dovad= zilnic, ticlu-ind rubrici at]t de interesante.
V= mul\umesc pentru acorda-rea pre\iosului premiu [i deosebi-tele c=r\i [i, nu ]n ultimul r]nd, pentru c= mi-a\i oferit posibilita-tea de a merge la tab=ra din Ro-m`nia.
Fie ca altruismul vostru s= fie r=spl=tit din plin. Dumnezeu s= v= binecuv]nteze.
Veronica RO{CA, cl. a X-a Coliba[i, Cahul
***O SCRISOARE CE NU VA MAI FI CITIT+
} n via\= s]nt oameni noroco[i care mereu au al=turi per-
soane ce s]nt gata s= le dea o m]-n= de ajutor atunci c]nd ]nt]lnesc greut=\i, ]ns= exist= al\ii, mai pu- \in noroco[i, care s]nt lipsi\i de a[a bog=\ie. Iar dac= avem al=-turi de noi asemenea persoane, nu ]ntotdeauna le pre\uim, uit=m s= le spunem un simplu: Mul\umesc sau un sincer Te iubesc. Cu p=-rere de r=u, ]n\elegem asta doar atunci c]nd ]i pierdem, atunci c]nd deja nu mai putem ]ntoarce tim-pul ]napoi.
Eu cred c= fac parte dintre cei noroco[i, deoarece am un tat= care are grij= de mine, care mun-ce[te din greu, uit]nd de confort, de durerile [i necesit=\ile sale, am [i o mam= care mereu m= sus\i-ne, m= sf=tuie[te [i ]mi acord= sprijin. S]nt norocoas= [i ]n pri-vin\a bunicilor. Am dou= bunici excelente, de la care iau cele mai bune lucruri. Cu p=rere de r=u, ambii bunici ai mei acum s]nt de-parte. Ei au p=r=sit aceast= lume dur= [i sper c= acum s]nt ]ntr-o alt= lume mai bun=, de unde m= ve-gheaz=. Regret c= nu pot s= le
spun c]t ]i iubesc, c]t ]i pre\uiesc [i c]t de mult a[ vrea acum s=-i v=d. A[ vrea s= le dedic o scri-soare. {i chiar dac= nu o vor pu-tea citi, sper din tot sufletul s=-i fac pe al\i copii s= le spun= ]nc= o dat=, c]t ]nc= nu e t]rziu, c]t de mult ]i iubesc ei pe bunicii [i p=-rin\ii lor.
D ragul meu bunic,Acum de pu\in timp ai ple-
cat ]ntr-o lume mai bun=, acolo unde nu exist= probleme, lacrimi [i dureri. Ai plecat f=r= s= ne lu=m r=mas-bun, f=r= s= te v=d pentru ultima dat= z]mbind. Dar sper din tot sufletul c= m= veghezi de acolo, de sus. {tiu c= nu am fost prea apropia\i, locuind ]n dou= localit=\i diferite, ne vedeam rar, prea rar, [i acum regret acest fapt. Regret c= nu \i-am spus vreodat= c= te iubesc. }mi amintesc fiecare clip= din vacan\ele pe care le pe-treceam la tine, [i con[tientizez doar acum c= erau cele mai fru-moase vacan\e. Rev=d ]n minte, de sute de ori, fiecare moment petrecut l]ng= tine. {i chiar dac= adesea m= certai, acum nu m=
mai sup=r, c=ci f=ceai asta pentru a nu-mi permite s= fac gre[eli.
Bunicule, ai fost cel mai bun! }mi este dor.
S= te odihneasc= Domnul!
Cu mult drag pen-tru cel mai scump bu-nic, care, cu p=rere de r=u, nu mai e cu mine...
Ruslana CABURGAN, 14 ani
Cioburciu, {tefan-Vod=
FIECARE CU-ALE SALELilia {CHIOPU, 16 ani
L. T. A. Mateevici, C=inari, C=u[eni
P entru c= ne place limba ro-mân= [i este ]ntotdeauna o
desf=tare pentru suflet [i spirit, un t=r]m magic ]n care te po\i pierde ca Alice ]n \ara minunilor, ]n fieca-re an ]n liceul nostru, se desf=-[oar= S=pt=m]na Limbii Române. De fiecare dat=, a[tept acest eve-niment cu sufletul la gur=, el fiind oportunitatea ideal= pentru a te expune [i a te dezvolta intelectual [i spiritual. M-a cople[it marea de activit=\i ]n care pur [i simplu m= pierdeam, fascinat=, ]ncerc]nd s= particip la fiecare; dar [i marea de elevi dornici s= cunoasc=, s= vad=, s= ating= frumosul, s= sa-vureze cuv]ntul scris, ]mpreun= cu profesoara de limba român=. Fie-care zi a s=pt=m]nii a fost o nou= tenta\ie, o nou= ]ncercare pentru elevii erudi\i din liceu.
A avut loc [i concursul tinerilor poe\i, la care, odat= cu versurile proprii, elevii ][i d=ruiau [i c]te o buc=\ic= din suflet.
Nicoleta RUSU, cl. a XI-aLiceul cu profil sportiv Lipoveni
Cimi[lia
NE PLACE LIMBA ROM~N+
2016, martie NOI 7
noi [i voi
1. }n [coala ta se orga-nizeaz= excursii? C]t de des ie[i\i ]n s]nul naturii?2. Alc=tuie[ti ierba-re care s= constituie material pentru studi-ile de botanic=?3. Ce animale s=lbatice ai prin preajma loca-lit=\ii tale?4. Ai auzit de la p=rin\ii sau bunicii t=i [i des-pre alte animale care au disp=rut ]ntre timp din acea zon=?
5. }\i este fric= de vreun animal s=lbatic? De ce?
6. Prin p=r\ile tale s-a ]nt]mplat ca vreun ani-mal s=lbatic s= prici-nuiasc= vreun r=u?
7. Cum crezi, g]nda-cul de buc=t=rie [i [oarecele de cas= s]nt animale s=batice sau domestice?
8. Cuno[ti c]te ci[mele s]nt ]n localitatea ta?
9. Prin preajma loca-lit=\ii tale curge vreun r]u sau p]r]u? }n ce stare se afl= acesta?
10. }n satul vostru s]nt cuiburi de barz=?
11. La strea[ina casei voastre p=s=rile ][i fac cuib?
12. Ai s=dit acas= vreo parcel= cu flori, vreun copac?
13. Cuno[ti vreo insti-tu\ie din Republica Moldova care are grij= de protec\ia stratului de ozon?
CHESTIO NAR
TINERE|E F+R+ B+TR}NE|EG enera\ii de cititori se perind= ]n paginile revistei NOI. Cresc de la un an la altul.
Iar odat= cu voi, dragi cititori, am crescut [i noi, ajung]nd cea mai longeviv= revist= din republic=. S-au copt [i valorile pe care le promov=m din pagin= ]n pa-gin=. }mpreun= ]nv=\=m s= fim mai buni, s= fim inteligen\i, bine crescu\i, s= avem verticalitate [i, nu ]n ultimul r]nd, s= r=m]nem copii, adic=, sinceri, pozitivi, cert=re\i pe alocuri [i... plini de visuri.
R=spunsurile cititorilor no[tri la chestionarul din nr. 12, 2015, Noi ]nde noi vin s= confirme rela\ia de prietenie pe care am stabilit-o ]n timp. V= mul\umim [i ne dorim s= fi\i pe aceea[i lungime de und= a inspira\iei, a lecturilor [i a succeselor ]nregis-trate.
NOI }N NATUR+
2. Nu-mi scap= din vedere nici o rubric=, dar m= concentrez mai ales asupra con-cursurilor, c=ci s]nt foarte interesante.4. Am citit revista ]n fiecare lun= la bibli-otec=, p]n= c]nd m-a cucerit [i m-am a-bonat la ea. Abia o a[tept!8. Un abonament la aceast= publica\ie este un dar frumos pentru oricine.
Emilia CIOCANU, cl. a VII-aCostuleni, Ungheni
5. Spre deosebire de alte publica\ii, ma-terialele din paginile revistei NOI s]nt se-lectate cu mare grij=, miz]ndu-se pe va-loare, pe calitatea lor. Ar fi minunat dac= revista [i-ar m=ri volumul, cel pu\in de dou= ori.
Alina CRE|U, 15 aniB=l\i
5. }n general, revista e bine structurat= [i cuprinde diverse teme. Mi-a[ dori totu[i mai mult= culoare: nuan\e ]ndr=zne\e ]n contrast cu cele pastelate.6. Din p=cate, mi se ]nt]mpl= s= a[tept revista cu sufletul la gur=, iar ea, din vi-na po[tei, s= vin= cu ]nt]rziere. Acest lu-cru m= afecteaz=, deoarece nu reu[esc s= trimit r=spunsurile la concursuri f=r= a dep=[i limita de timp stabilit=. 11. 85 de ani este o v]rst= venerabil= pen-tru o publica\ie pentru copii [i adolescen\i. Realizez c= au lucrat multe genera\ii de oameni excep\ionali ]mpreun= cu cititori fideli, care au avut grij= ca revista s= ajung= ]n m]inile noastre. Nu m= ]ndo-iesc c= revista NOI va ajunge [i la v]rsta de un secol.
Tatiana BALANSlobozia, {tefan-Vod=
3. Pentru mine este imposibil s= nu o citesc integral, fiindc= aceast= revist= e ca o carte.5. Pe l]ng= toate celelalte concursuri ex-cep\ionale, cred c= [i-ar g=si loc [i un concurs de matematic=.7. Bine]n\eles c= revista NOI ne ajut= s= facem fa\= unor probleme, ]ndemn]n- du-ne s= ne tr=im via\a g]ndind frumos.11. Revista NOI este Tinere\e f=r= b=tr]-ne\e [i via\= f=r= de moarte.
Maria BABCENCO, 14 aniCuhure[tii de Jos, Flore[ti
5. Am observat c= angaja\ii de la NOI se deplaseaz= poate cel mai des [i ]n pro-vincie, venind cu materiale originale de acolo. Acest lucru ne bucur= [i pe noi, cei de la ora[.
Andrei RUSU, 16 aniChi[in=u
9. Particip la unele concursuri din pagi-nile revistei. }ntre timp poate vor veni [i premiile mult a[teptate.10. La orele de dirigen\ie utiliz=m drept suport revista NOI. De exemplu, r=spun-dem la chestionar.
Mihaela NECRU|U, 14 aniCuhure[tii de Jos, Flore[ti
1. Aceast= frumoas= revist= a ajuns la mine datorit= bunicii mele, profesoar= de limba rom`n=. M-a ]ndemnat s= o ci-tesc, zic]ndu-mi c= astfel voi cre[te fru-mos. O citesc cu mare grij=, \in]nd cont de sfatul ei. De scris ]ns=, nu scriu. Timi-ditatea m= opre[te. Ast=zi ]ns=, am vrut s= [ti\i c= s]nt cu ochiul pe voi.5. }ndemn echipa redac\ional= s= abor-deze mai des subiecte care s]nt ocolite at]t la [coal=, c]t [i acas=, ]n familie.
Gabriela CECAN, 15 aniStr=[eni
8. M-am g]ndit s=-i fac cadou bunicii mele un abonament la revista NOI. E m]ndr= de mine [i ]mi cite[te publica\iile cu lacrimi ]n ochi.9. Am primit din partea revistei mai mul-te colete de carte, printre care [i locul 2 la concursul Veni, vedi, vici, iar de dou= ori am avut ocazia s= merg la mare. 10. Mereu am ]n ghiozdan c]te o revist= pe care o folosesc la ore c]nd ]ntrez=resc vreo leg=tur= ]ntre tema studiat= [i o anumit= rubric=.11. Dac= nu era NOI, nu mi-a[ fi desco-perit talentul de a scrie. Este cea mai iu-bit= revist= pentru copii [i adolescen\i, iar dovada este c= a rezistat ]n timp indi-ferent de obstacole.
Marinela LUPU{OR, 15 aniCobani, Glodeni
NOI, martie 20168
poezie
mul\umindu-i lui Lawrence Krauss
S-a n=scut ]n anul 1992, la Chişin=u. Studiaz= la City University, Londra, dup= ce a urmat, ]ntre 2009 [i 2011, cursurile King William’s College din Isle of Man.
Volume: Aceasta e prima mea revolu\ie. Fura\i-mi-o (2010), un jurnal al evenimente-lor de la Chi[in=u, din aprilie 2009 („revolu\ia tinerilor”); Ai grij= de tine (2015), poezie.
ai grij= de tine.
— sometimes a potato is just a potato, — uneori un cartof e doar un cartof,
un cartof,
sau fragmente din aceea[i stea, atomi din explozii, ca ]n m]na ta dreapt=, ca ]n m]na mea st]ng=, ]n zeama bunicii,]n bigmac, ca rochia cu z]ne purtat= de la 5 la 11 ani, ca iPhoneul la care m= holbez toat= ziua, ca p=durile, betonul, ca aspirina.
ca be\i[orul /copilul care scobe[te cu un be\i[or ]n p=m]nt, concentrat, ca tata,ca sacul de f]n cu care alerga bunica lui ]n spate, la 80 de ani, ultima \=ranc= din urss care n-a dat la colhoz, el abia o ajungea din urm=, venit ]n vacan\=. m= ]nv=\a popa-prostul c]nd desenam c]ini zbur=tori.ca scaunul cu rotile ca doamna sub\ire, cu p=r scurt, alb [i riduri frumoase chiuind prin mijlocul Londrei, prin mijlocul str=zii, ]ntre ma[ini, alerg]nd la goan= pe scaunul cu rotile, cu 2 bastoane
ca [i chelia ca o aur= a domnului cu p=r lung (unde ]l mai are), alb, ]mbr=cat sub\ire, c=ruia ]i z]mbe[ti, ]\i sur]de, merge\i al=turi, t=ce\i trei minute unul l]ng= altul, o lua\i pe c=i diferite, ]ntoarce\i capul [i v= flutura\i din m]n= –
pa, ai grij= de tine,t=ce\i fiecare,(]n trafalgar square un monument din bronz cu un
copil pe calul lui de lemn c]nd at]tea monumente pentru victorii [i comemor=ri [i r=zboaie [i regi acesta e un monument pentru cre[terea noastr=zilnic=)
un b=rbat din sydney a demisionat [i acum salveaz= sinuciga[ii de pe cl=direa de vizavi, invit]ndu-i la un ceaic]te unul,
prietenii se amestec= ]n c]ntece indie, ]n anii '60, ]n t=cerea sau bun=tatea lor pentru oameni, aproape iubi\ii se ]ncurc= cu aceea[i uitare de sine, de tine, cu lenea, deschiderea, gura, ]n=l\imea sau ochii lor mari de cer complicat
]n m]na mea dreapt=, ]n m]na ta st]ng=, aceia[i atomi, mama visa la momentul fermecat c]nd voi fi suficient de ]nalt= s= se poat= plimba de m]n= cu mine pe strad=,
ca p=rin\ii care nu puteau ]n\elege de ce s-ar certa oamenii care au cas=, ]mi caut gazd=, s]ntem c]te 30 de oameni s= vedem acela[i apartament, se decide chiria ]ntr-o or=, o licita\ie pentru studen\i,
barba de c=lug=r rus a tipului, vagabondului care vinde the issue, ]i zice fiec=rui trec=tor bun= ziua, doamn=, cu z]mbet de m`[kin, la acela[i col\, a domnului vagabond, cu ochelari p=tra\i,
Paula ERIZANU
2016, martie NOI 9
Violeta ZABULIC+
mari, cu sticl= cafenie, care c]nt= p=dure, verde p=dure, cu voce mare, joas=, [i cu accent rusesc vechi, cutreier]nd noi col\uri, noi p=trate chi[in=uiene, cu noua sa doamn= (]nc= s]nt ]mpreun=)
/c]nd eram obsedat= de tine, eram obsedat= de mine, m= uit doar ]n z]mbetele trec=torilor, \in min-te c]nd îmi zice [oferul de microbuz o zi bun=, librarul ]mi spune c= el e pur [i simplu un om care acum se ]nt]mpl= s= lucreze ]ntr-o libr=rie/
fragmente din aceea[i stea, atomi din explozii, aceia[i ca-n barba lui menocchio, morarul italian din secolul 16, care credea c= lumea era la ]nceput o mas=, ca o br]nz=, [i din ea au ap=rut ]ngerii, ca ni[te viermi, [i viermele cel mai mare era
dumnezeu,
barba lui menocchio, din aceea[i stea,
cu fruntea inchizitorului s=u,
ne s=rut=m m]inile ]n semn de prietenie, de iubire, ]n englez= po\i iubi [i br]nza, nu doar oamenii,(ea apuc= fiecare bucat= de br]nz= ca pe anafor=,)
]n tibetan= emo\iile [i g]ndurile s]nt acela[i cuv]nt.
(ai ]nv=\at s= ]i iube[ti pe ceilal\i, acum ]nva\= s= te iube[ti [i pe tine.
lumea e mare [i grea, tata, mintea e mic=, adoles-cen\a cu ]ntreb=rile ei vine [i pleac=, revine [i plea-c=, raiul e ]n flux [i reflux, e o clip=, v]nturile bat [i valurile acoper= totul, uit r=spunsurile, apoi ]mi zice alex, duhovnicul meu –
ai ]nv=\at s= ]i iube[ti pe ceilal\i, acum ]nva\= s= te iube[ti [i pe tine,
apoi ]mi spune [i ea c= e ok s= cazi de pe cal, ridic=-te,
]nainte de somnurile fiec=reia, ]mbr=\i[ate-ntr-o singur= statuie)
*s]nt bine, s]nt ok, scrie cicatricea ta,
zefirul se face criv=\,
ce spune alex, duhovnicul meu? – pe mine m= ajut= s= dorm,
*diminea\a, c]nd lumina e cea mai frumoas=, pe di-agonal=, ]n [uvoi, observ o b=tr]n= mignon= cu p=rul alb piept=nat elegant ]ntr-un coc mic, cu pantofiori lucio[i [i cu pas repejor intr]nd ]n con-versa\ie cu t]n=rul cu p=r ]nc]lcit ]n dreadlocks c=- r]nd lemne, ]ntreb]ndu-l ce a zis ]ntr-o doar= c]nd credea c= nimeni nu-l aude, schimb= o replic=, dou=, ea ]i z]mbe[te continu]ndu-[i drumul pe tro-tuar, ]nainte, el continu= s= care lemne pentru ca s= poat= c=l=tori ]n c]teva luni pentru c]teva luni, c=ut]ndu-se
*tot ce pot e s= fiu o parte din lume)
10 NOI, martie 2016
pa uz= de g]ndi re
I storia este o poveste interminabil= a fiec=rui popor. Paginile ei se scriu ]n timp, se tr=iesc intens [i se simt diferit. Fiecare, proba-
bil, a avut m=car o dat= ]n via\= dorin\a de a evada ]n trecut pentru a vedea ce [i cum s-a desf=[urat, ce oameni au tr=it, ce evenimente au avut loc. La care dintre acestea ar vrea s= fie martori, ne spun elevii clasei a X-a „B” de la Liceul Teoretic Alexei Mateevici, P]rli\a, Ungheni.
Vitalie STROIU: A[ vrea s= particip la primul zbor pe Lun=. S= fiu eu declarat primul om care a v=zut P=m]ntul de la ]n=l\ime [i a f=cut primii pa[i pe Lun=.
Victor IRIMICA: To\i am fost afecta\i de explozia reactorului de la Ciornob]l. A[ vrea s= m= transpun ]n acea perioad= pentru a ]ncerca s= ]mpiedic explozia lui.
Anastasia BOBOC: Evenimen-tele din perioada celui de-al Doi-lea R=zboi Mondial trezesc ]n mine dorin\a de a le mai tr=i o dat=, doar pentru a schimba mo-dul de g]ndire al oamenilor.
Vasile TCACI: }mi doresc s= fiu prezent la discursul lui Martin
Luther King, Am un vis, pentru a putea demonstra ast=zi marilor puteri c= s]ntem egali. Astfel, poa-te va ]nceta discriminarea rasial=.
Cristina LUPU: Tratatul Pri-m=vara de la Praga este eveni-mentul care m= intereseaz= cel mai mult. A[ vrea s= simt pe pie-lea mea ast=zi ce ]nseamn= liber-tate politic=. M= g]ndesc c= \ara noastr= are nevoie de a[a ceva.
Adelina DEDIU: A[ dori s= se repete descoperirea Americii [i s= am posibilitatea de a fi martor la aceasta.
Maria GAFIIUC: Mi-ar pl=cea s= tr=iesc momentele culturale din timpul c]nd jazzul era ]n vog=.
Aceast= muzic= r=sp]nde[te mul-t= energie.
Iana IANCIUC: A[ vrea s= re-v=d Jocurile Olimpice de var= din 1986 de la Atena. Dac= a[ fi prac-ticat un anumit tip de sport, a[ fi f=cut ceva de senza\ie.
Ana-Maria VETRICI: Mi-ar pl=cea s= fiu prezent= la de-port=rile staliniste, dar s= le v=d de undeva din umbr=. S]nt uimit= de chinul prin care au trecut de-porta\ii, de modul ]n care ][i c][ti-gau existen\a, de felul cum luptau pentru via\=.
Pentru NOI – Olesea COSOIP]rli\a, Ungheni
PE POST DE |AP ISP+{ITORC u to\ii gre[im... Nu cred s= existe fiin\= omeneasc= care s= poat=
spune cu m]na pe inim= c= nu a gre[it niciodat= ]n via\a sa. S= gre[e[ti e omene[te, s= fii pedepsit pentru gre[eal= se cuvine, dar s= fii pedepsit pentru gre[eala altuia e dureros. Fiecare dintre noi ar trebui s= se g]ndeasc= la consecin\ele ac\iunilor ]nainte de a le comite. Elevii clasei a VII-a de la Liceul Teoretic Ion Creang= din Co[ni\a, Dub=sari, ne-au m=rturisit ce fac ei c]nd s]nt pedepsi\i pen-tru gre[eala altuia.
Nicoleta CERLAT: Deseori, ma-ma m= ceart= pentru vreo gre[ea-l= a surorii mele mai mici [i inven-teaz= pedepse noi pentru mine. Astfel, de multe ori trebuie s= fac ordine ]n gr=din=. Eu m= sup=r, c=ci nu s]nt vinovat= [i ]ncerc s=-i explic mamei cum a fost cu ade-v=rat.
Dana TURCULE|: Le spun sin-cer p=rin\ilor sau celor care m= ceart= c= nu s]nt vinovat=.
Danu MORARU: Dac= e un co-pil mic, eu o s= iau gre[eala asu-pra mea, dar o s=-i explic c= nu e
bine s= fac= a[a. Dar dac= priete-nul meu ar proceda ]n acest fel, nu a[ mai vorbi cu el niciodat=.
Victoria GROSUL: Mi s-a ]nt]m-plat un asemenea caz [i eram foarte trist=, deoarece nu m-am a[-teptat c= prietena mea va proceda astfel. Atunci am t=cut, dar ]n schimb am aflat ce fel de prieten= este. Am ]ntrebat-o de ce a f=cut a[a, dar ea nu mi-a r=spuns. A tre-cut mai mult timp [i am iertat-o.
Nicoleta BOLGARI: Eu nu o s= m= sup=r dac= o s= fiu pedepsit= pentru gre[eala prietenei mele,
pentru c= ea este cea mai apropi-at= persoan=.
Vlad GOLT}NSCHI: C]nd voi fi pedepsit pentru gre[eala colegu-lui, voi apleca capul [i voi asculta cearta. Iar c]nd voi face eu o fapt= rea, ]mi voi scoate p]rleala.
Daniela MAMULAT: Eu voi cla-rifica lucrurile cu persoana care a procedat a[a, ]i voi zice s= spun= adev=rul [i s=-[i cear= iertare.
Pentru NOI – Maria POZIUMSCAIACo[ni\a, Dub=sari
(RE)TR+IRI ISTORICE
2016, martie NOI 11
BINELE CARE }NVINGE
D ragi cititori, numi\i logourile care s]nt prezen-tate ]n imaginile al=turate. Primilor trei care ne
vor trimite r=spunsul corect redac\ia le va oferi Albu-mul de familie al parteneriatului estic. Donator: Uni-unea Arti[tilor Fotografi din Republica Moldova. C][tig=torii vor fi desemna\i ]n nr. 6, 2016.
..........................................................................................
Am primit mai multe scrisori cu r=spunsul corect la concursul din nr. 12, 2015, dar primii trei au fost Vitalie CELAC, cl. a VII-a, S]ngera, Chi[in=u; Mihae-la DODI, Susleni, Orhei; Crina MORARI, 13 ani, Cahul.
Premiul – cartea COLEC|IA ICOANE BASARABE-NE [i Calendarul ilustrat 2016 – v= a[teapt= la redac\ie.
Donatori: Muzeul Na\ional de Art= a Moldovei, Agen\ia Na\ional= de Pres= MOLDPRES.
R=spunsul corect este urm=torul: M=n=stirea H]r-bov=\, M=n=stirea Putna, M=n=stirea Rudi, M=n=s-tirea |ig=ne[ti, M=n=stirea Sucevi\a, M=n=stirea Vorone\.
C u to\ii [tim c= ]n textul epic personajele s]nt purt=toare de semnifica- \ii ale mesajului transmis prin discurs. Ele s]nt roti\ele care pun ]n
mi[care ]ntregul mecanism al universului fic\ional. }n basm, personajele s]nt purt=toare ale unor valori simbolice: binele [i r=ul, ]n diversele lor ipostaze. Am ]ntrebat un grup de elevi de la Liceul Teoretic Seli[te, Nis-poreni, ce personaje de basm [i-ar dori s= fie [i de ce.
Grigore CIORTAN, 12 ani: Da-c= a[ alege un personaj de basm preferat, acesta ar fi F=t-Frumos. Este puternic, curajos [i foarte fru-mos.
Loredana LUNCA{U, 13 ani: O prefer pe fata mo[neagului din povestea Fata babei [i fata mo[-neagului. }ncerc [i eu de fiecare dat= s= ajut oamenii, s= fiu bun=.
Marinela FONARU, 12 ani: Eu a[ vrea s= fiu Corbi\a. Este un personaj de la care po\i lua exem-plu, este frumoas=, ginga[=, sprin-ten= ca o c=prioar=. Pe l]ng= a-ceste calit=\i fizice, ea are [i calit=\i morale, cum ar fi bun=tatea [i curajul.
Mihaela MARDARI, 13 ani: Desigur c= a[ alege-o pe Alb=-ca-Z=pada. De ce? Foarte sim-plu, ea este o fat= ginga[=, sin-cer=, cinstit= [i modest=. Este ]nzestrat= cu o frumuse\e rar=.
Victoria MANOIL+, 13 ani: Ce-nu[=reasa este personajul care m= fascineaz=, cu toate c= s]nt deja ]n clasa a VIII-a. De la ea am foarte multe de ]nv=\at, e harnic=, blajin= [i cu o inim= mare.
Cristian PLOP, 13 ani: M-a im-presionat foarte mult personajul Sold=\elul de plumb. }nf=\i[area sa este deosebit=, [i aceasta din cauz= c= are un picior beteag, dar, cu toate acestea, pare chiar
mai chipe[ dec]t to\i ceilal\i.Ion ADAM, 13 ani: Vreau s=
fiu la fel de curajos [i puternic ca [i Pr]slea cel Voinic din basmul Pr]slea cel Voinic [i merele de aur.
Mihaela LUCHIAN, 13 ani: Ra-punzel este personajul meu pre-ferat. Pe l]ng= faptul c= are un p=r lung [i este foarte frumoas=, mai este [i curajoas=.
Aliona CHITOROAG+, 13 ani: Chiar dac= s]nt ]n clasa a VII-a, de multe ori recitesc basmul Fru-moasa adormit=. Exemplul ei ne demonstreaz= c= binele ]nvinge de fiecare dat= r=ul.
Pentru NOI – Olga BALANSeli[te, Nisporeni
numai pentru noi
NOI, martie 201612
calea spre Olimp
Continuare ]n pag. 24
Rubric= sus\inut= de Elena VOROTNEAC, profesor de limba [i literatura rom`n=
VENI, VIDI, VICIETAPA a VI-a
I. Scrie abrevierile urm=toarelor cuvinte: Dom-ni[oar=, Doamna, Doamnei, Dumneavoastr=, Dum-nealui, Dumnealor, Domnilor, paginile, pagin=, publicat, aliniat, bulevard, circa, cu semn=tura sa, literatur=, televizor, ]nainte de Hristos, salva\i sufletele noastre, anul curent, post scriptum.
II. Din punct de vedere stilistic ce gre[eli s]nt ]n expresiile de mai jos: a ecraniza un film; a convie\ui ]mpreun=; angajat ca consilier; impor-tant ca copiii s= aib= o educa\ie bun=; am venit cu rug=mintea; ea este ceea ce este; au jucat nun-ta; colaboratorii se vor expune mai t]rziu pe acest subiect; anul ]mprejur; a vrut s-o copie.
III. Red= cinci-[apte ]n\elepciuni populare re-liefate ]n proza lui Ion Dru\=.
IV. }ntr-un eseu de p]n= la o pagin= explic= de ce limba se nume[te român=, nu moldoveneasc=.
A[tept=m r=spunsurile voastre timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.
R=spunsurile corecte la etapa a III-a:
I. Ab\ibilduri, acolade, aerodromuri, aeropor-turi, ou=, ii, [ei, fiare, ca[cavaluri, orare, b=tr]ne\i, suporturi, niveluri, nivele, ingrediente, festivaluri.
II. 1) Am preferat s= studiez suplimentar mate-matica dec]t s= m= uit la televizor.
2) Primarul comunei a fost reales.3) Potrivit prognozei meteo se a[teapt= averse.4) Trebuie urgent s= lu=m m=suri privitor la mo-
dernizarea sistemului educa\ional.5) Tinerii au fost la monumentul lui Grigore Vie-
ru pentru a comemora marele poet na\ional.6) Dup= ce am participat la vernisaj am scris un
articol ]n revista noi.7) Eram lihnit c]nd am venit de la spectacol.8) Dan B=lan a devenit o notorietate gra\ie pie-
selor sale.9) Deci, surcica nu sare departe de trunchi.10) Era de ajuns s=-i vezi fizionomia ca s=-\i dai
seama c]t de indispus era.
III. 1) P=s=rile tinere\ii noastre, Ion Dru\=. 2) Baltagul, Mihail Sadoveanu. 3) Tem= pentru acas=, Nicolae Dabija.
4) Mi-e dor de tine, mam=, Grigore Vieru. 5) Me[terul Manole, Lucian Blaga.
IV. Recent, am citit Romanul adolescentului miop de Mircea Eliade [i m-am convins ]nc= o dat= c= Mircea Eliade este o personalitate inedit=, ce ne duce faima la nivel interna\ional. Anterior citi-sem celebrele lucr=ri eliadiste Memorii, Noapte de S]nziene, Maitreyi [. a. S]nt marcat= de caracterul polivalent al personajelor cu viziuni filosofice. {ti-am c= toate performan\ele sale le-a ob\inut prin munc= asidu=. }nc= de mic era obsedat de lectur=, dormea cel mult trei ore pe zi [i citea foarte mult, ]nc]t risca s=-[i piard= vederea. Asta l-a ajutat s=-[i for-meze o viziune clar= despre via\=, [tiin\=, existen\=, sco\]nd la lumin= lucr=ri cu variate subiecte [i di-rec\ii: traducere, romane, publicistic=, memorialis-tic=, jurnale, istorie, religie, teorie literar= etc. Ope-rele sale au devenit suport referen\ial pentru cercet=tori din ]ntreaga lume.
Interesul pentru cunoa[tere, mitologie, mister i s-a ]noculat ]nc= din familie, apoi de profesorul Nae Ionescu, iar ulterior, la Calcutta, s-a ini\iat ]n sanscrit= [i tehnicile yoga. Mai t]rziu, sus\ine teza de doctor [i se stabile[te cu traiul la Chicago, unde devine profesor universitar la Catedra de Istoria Religiilor. Este considerat unul dintre cei mai ilu[tri speciali[ti ]n istoria religiilor, c=r\ile sale fiind tra-duse ]n mai multe limbi ale lumii, iar manuscrise-le, care au mai putut fi salvate, s]nt p=strate [i azi de universitatea american=.
La operele sale [i azi se fac referin\e ]n reviste cu renume interna\ional, iar importante lucr=ri [tiin\ifice de teorie literar=, filozofie [i publicistic= au la baz= cercet=rile rom`nului care s-a ]nve[nicit printr-o contribu\ie consistent= la fondul de aur al culturii universale. Mircea Eliade este autor a pes-te 1500 de c=r\i, eseuri, articole [tiin\ifice, fondator al Revistei Luceaf=rul [i autor al volumelor Istoria religiilor. De asemenea, foarte important este de men\ionat c= marele scriitor rom`n a devenit Doc-tor Honoris Causa a mai multe universit=\i din lume: Fran\a, Anglia, SUA, Belgia, Argentina etc.
Prin urmare, putem afirma cu toat= certitudinea c= Mircea Eliade este o personalitate de valoare na\ional= [i universal=.
Mihaela TONU Bardar, Ialoveni
2016, martie NOI 13
ETAPA a VI-a
1. Descrie nevertebratele pedobionte: enu-mer=-le. Ce semnifica\ie ecologic= au acestea?
2. Plantele acvatice submerse schimb= valoa-rea pH-ului ]n procesul de fotosintez=. Ce schim-bare a pH-ului se ]nt]mpl= [i de ce este cauzat= aceasta?
3. Cum se nume[te interac\iunea dintre specii care este folositoare pentru ambele, dar care nu este obligatorie? Exemplific=.
A[tept=m r=spunsurile voastre timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.
R=spunsurile corecte la etapa a III-a:
1. Insectele pot comunica perfect ]ntre ele folo-sind, ]n acest scop, un registru bogat de semnale, cum ar fi: vizuale, sonore, chimice, olfactive, tacti-le. Astfel, una dintre c=ile de comunicare la albine este dansul. Pentru a le spune celorlalte albine din stup unde se g=sesc florile, albinele care se ]ntorc din recunoa[tere aterizeaz= pe urdini[, unde exe-cut= un dans special. Astfel, albinele se vor a[eza pe fagurele aflat ]n pozi\ie vertical=, iar dansul va lua forma cifrei 8. Albinele se vor mi[ca de-a lun-gul unei linii drepte care de fapt str=bate acea cifr= [i se vor mi[ca „dans]nd” dintr-o parte ]n cea-lalt=. Dup= aceea albinele se vor mi[ca ]n cerc c=tre una dintre extremit=\i [i se vor ]ntoarce apoi ]n punctul ini\ial de plecare. Aceast= secven\= se poate repeta chiar [i de o sut= de ori, iar direc\ia de ]ntoarcere va alterna de pe o parte [i de cea-lalt=. Durata dansului este corelat= direct cu dis-tan\a la care se situeaz= sursa de hran=, iar nu-m=rul de cercuri pe care le fac furnizeaz= informa\ii legate de cantitatea de hran=. Unghiul care se for-meaz= ]ntre linia dreapt= de la care albinele por-nesc ini\ial [i linia perfect vertical= care desem-neaz= axa stupului este egal cu unghiul dintre sursa de hran= [i soare, pornind de la stup. Cu c]t dansul este executat mai viguros, cu at]t sursa de hran= este mai bogat=. Un alt dans mult mai sim-plu, care se desf=[oar= ]ntr-un singur cerc, comu-nic= celorlalte albine c= de fapt sursa de hran= este foarte aproape de stup [i c= nu este necesar dec]t s= ias= afar= [i s= cerceteze ]mprejurimile din imediata vecin=tate. O alt= cale este cea ol-factiv= – albinele cerceta[e aduc mostre de nectar [i polen din zona descoperit=, ]n mod special pen-tru a informa despre calitatea sursei de hran=. Al-binele se orienteaz= ]n drumul lor [i dup= lumina soarelui. Ele s]nt ]n stare s= vad= un spectru mult mai larg dec]t noi, oamenii, fiind capabile s= simt= polarizarea luminii, se pot orienta astfel chiar [i atunci c]nd soarele e acoperit de nori.
SOL LUCET OMNIBUS
Rubric= sus\inut= de Larisa BOGDEA, doctor ]n biologie
ˇFurnicile comunic= ]ntre ele f=r= s= emit= un
simplu sunet, de[i tr=iesc ]n colectivit=\i ce num=r= uneori mii de membri, [i fiecare individ [tie exact ce are de f=cut. Secretul acestei convie\uiri armo-nioase este comunicarea pe cale exclusiv chimic=, fiecare furnic= poate emite p]n= la 50 de semnale diferite (]n func\ie de specie) sub forma unor secre- \ii cu compozi\ii chimice specifice.
Semnalul chimic este numit feromon, iar rolul fiind divers:
– multe specii emit feromoni de alarm= pentru a-[i alerta semenii de pericol [i de a-i atrage la locul cu pricina.
– Anumite furnici ]mpr=[tie a[a-numi\ii feromoni de urm=rire pe p=m]nt pentru a-[i ghida semenii spre m]ncare, locuri care necesit= ap=rare sau noi locuri pentru cuib. Cea care g=se[te hrana face o urm= pe drumul ]napoi spre colonie, aceasta fiind urmat= de alte furnici care o ]nt=resc c]nd se ]ntorc cu hrana ]n colonie. C]nd m]ncarea se termin=, nu mai s]nt l=sate urme de furnicile care se ]ntorc [i mirosul dispare cu timpul.
– Feromonii mai s]nt utiliza\i pentru a marca grani\e teritoriale la anumite specii. Intru[ii care p=trund ]n cuib s]nt ataca\i, deoarece au un miros diferit ]n raport cu locuitorii mu[uroiului.
– Unii din feromoni secreta\i de c=tre regin= atrag lucr=toarele pentru a fi ]ngrijit= [i a o hr=ni.
O alt= cale de comunicare pentru unele specii de furnici este folosirea sunetelor pentru a comuni-ca alarma. Ele produc sunete prin stridula\ie, folo-sind segmentele gasterului [i mandibulele. Furni-cile dulgher ][i bat ritmic capetele de podeaua camerelor, iar furnicile t=ietoare de frunze emit su-nete ascu\ite dac= cuibul lor se surp=. Furnicile folosesc, de asemenea, [i pip=itul, ]n particular, antenele pentru a comunica.
2. T=ierile de r=rire au ca scop formarea coroa-nei pomilor, dirijarea cre[terii [i a form=rii ramuri-lor de rod, pentru a m=ri productivitatea [i a men- \ine de la an la an. Metoda se bazeaz= pe faptul c=, ]ndep=rt]nd mugurul terminal al unei ramuri (t=iere), oprim cre[terea ]n lungime a ramurii [i, totodat=, determin=m dezvoltarea unor muguri axilari, de ]nlocuire, care p]n= atunci erau inhiba\i tocmai de prezen\a mugurului terminal. Prin t=ie-rea excesului de coroan= se faciliteaz= aerisirea [i primirea cantit=\ii de lumin= suficient=. De ase-menea, s]nt eliminate ramurile bolnave, cele afec-tate de d=un=tori [i cele uscate.
3. Uneori, se observ=, ]n natur=, o masiv= cre[tere numeric= a unei specii oarecare urmat= de invazia indivizilor respectivi, pe mari suprafe\e de teren cu toate consecin\ele negative inerente.
Continuare ]n pag. 24
NOI, martie 201614
nimic altceva
UN C}NTEC BUN }{I VA G+SI ASCULT+TORII
I nterpreta Ba-sarabeanca
(Aurica Dicusa-r=) s-a n=scut ]n satul Ghiduleni, Rezina. A absol-vit Colegiul de Co-mer\ din Chi[i-n=u. S-a lansat ca autoare [i pro-motoare a unui stil de muzic= li-ric= pur=, care te mobilizeaz= la medita\ie, la pu-rificare sentimen-tal=. Are ]n reper-toriu peste 40 de c]ntece, multe din-tre care le g=si\i pe re\eaua de socia-lizare youtube.
— Doamn= Dicusar=, ce mai face interpreta Basarabeanca, cea care s]nte\i tot Dumnea-voastr=?
— Ambele facem bine. Ne bucur=m de tot ce ne ofer= via\a. Eu s]nt n=scut= ]n luna martie, [i asta m= face s= cred c= tot anul este o prim=var=. Mereu fredonez ceva ]n g]nd. A[a mi-e firea. Chiar [i acum am un c]ntec nou ]n minte pe care-l fredonam merg]nd la ]nt]lnire cu Dumneavoastr=. Nici titlul ]nc= nu l-am g=sit, dar esen\a lui e c=, ]n mijloc de iarn=, oricine poate s= aib= prim=vara sa. Deci, totul e le-gat de prim=var=. Port ]n suflet mai multe piese pe ca-re o s= le scot ]n fa\a ascult=torului la timpul potrivit.
— Care a fost ultimul concert cu prezen\a Dum- neavoastr= ca interpret=?
— Am participat recent la un concert organizat la {coala pentru copii cu dizabilit=\i. Am evoluat al=-turi de foarte mul\i interpre\i. Dar planurile mele de viitor nu le divulg. }mi place s= vorbesc despre lu-crurile mele atunci c]nd deja s]nt ]nf=ptuite.
— Pe c]nd planifica\i un concert pe scena prin-cipal= a republicii cu genericul V= Invit= Basara-beanca?
— Sun= bine, dar nu s]nt ]nc= preg=tit= moral pentru un asemenea eveniment, ]n care s= fiu cap de afi[. }n general, s]nt foarte timid=, apari\iile publi-ce le ]nfrunt foarte greu. Am un trac pe care ]nc= nu pot s=-l ]nving, c=ci c]ntecul nu este o meserie a mea. C]nt din pl=cere [i o fac numai atunci c]nd s]nt convins= c= asta place [i ascult=torilor mei. Mai cred c= un c]n-tec bun numaidec]t ][i g=se[te ascult=torii. Unele dintre c]ntecele mele au devenit cunoscute chiar da-c= le-am plasat numai pe re\eaua de socializare
youtube. {tiu c= un c]ntec va prinde aripi [i f=r= a-l ]m-pinge din urm=. Nu insist pe promov=ri speciale, deoarece nu am pus la cale s=-mi fac o carier= din c]ntec.
— Consider c= ar trebui s-o face\i. Argumentez: ]n a-cela[i timp, inter-pre\i mai pu\in ta-lenta\i, dar cu bani [i cu ambi\ii de ve-dete, se ghiontesc ]n avanscen=, inun-d= spa\iul nostru cultural cu opere de-o valoare dubi-
oas=, ceea ce diminueaz= nivelul spiritual al so-ciet=\ii noastre ]n ]ntregime.
— Ce e bun oricum r=zbate, iar beneficiarul de cultur= adev=rat= oricum g=se[te. C]ntecul bun ajunge singur la om [i nu-i nevoie s= ies eu cu tara-ba ]n drum, s=-l promovez. Pentru mine conteaz= s= fac bine ceea ce fac. Nu vreau s= deranjez cu c]n-tecul meu, vreau ca omul s=-l asculte doar atunci c]nd ]l dore[te. Noi s]ntem o \ar= mic= [i un c]ntec bun cuprinde repede spa\iul ei. Las lucrurile s= cur-g= de la sine…
— C]te c]ntece include repertoriul de azi al in-terpretei Basarabeanca?
— Nu le-am num=rat, dar am editate dou= CD-uri, unul cu 20 de piese, iar altul cu 15. }n total, voi avea vreo 40 de c]ntece.
— Pe care dintre ele v= place s=-l c]nta\i ]n primul r]nd?
— Depinde nu de c]ntec, ci de starea sau de ano-timpul pe care ]l tr=iesc. Orice c]ntec al meu apare dintr-o tr=ire sufleteasc= personal=, dar toate ]mi s]nt aproape, deoarece ele redau ]n ]ntregime senti-mentele mele.
— Iar din copil=rie, pe care vi-l aminti\i cel mai des? — S]nt c]ntecele p=rin\ilor. Eu am prins vremurile
c]nd mai mergeam cu mama pe la [ez=tori. C]ntam din Eminescu – Pe l]ng= plopii f=r= so\, populare – Fa, Ilean=, bobulean=, M=i pelin amar [i altele. S]nt din satul Ghiduleni, raionul Rezina. Acolo nu prin-deam posturi de radio române[ti, ca s= ne ]mbog=- \im repertoriul. Poate, problema era c= satul nostru se afl= ]ntre v=i [i dealuri. V=ile [i h]rtoapele de la Ghiduleni r=sunau cu c]ntece de-ale noastre.
DE VORB+ CU INTERPRETA BASARABEANCA
Fotografie din arhiva personal=
2016, martie NOI 15
— }n care locuri frumoase de la Ghiduleni ar vrea s= se ]ntoarc=... [treng=ri\a Aurica?
— }mi amintesc livada de cire[i ca pe o „gur= de rai”, h]rtoapele cu turme de oi. Vai, cum m-a[ mai duce m=car o dat= la furat cire[e albe, apoi – la str]ns ]n poal= de cele negre-m=run\ele, dulci-am=rui. H]rtoapele mi-au marcat via\a de la sat: cu mult zgomot copil=resc, cu amurguri argintii, cu duminici ca zile sfinte... Dar, pe c]nd eram ]n clasa a patra, familia noastr= s-a stabilit la Chi[in=u [i regret acum c= nu m-am bucurat ]n ]ntregime de copil=ria de la \ar=. Mi-au r=mas acele vremuri ca o poveste, cu v=rz=ri de cire[e, coapte pe vatra cuptorului, le-janca, bor[ul sc=zut [i fripturica de Cr=ciun preg=-tite de nana mea, Raisa. Bunicii mei dup= tata preg=-teau coco[ei din zah=r b=tut cu miez de nuc=, p]rjoale ]n prapur=, saltison... Mama preg=tea huluba[i, fie-care cu n=suc, iar noi, copiii, le puneam chiar [i ochi[ori. Doamne, ce timpuri frumoase!
Noi am fost educa\i nu cu cuv]ntul, dar cu fapta, cu exemplul. Nu era nevoie de multe cuvinte. Am tr=it cu adev=rat ]n spirit cre[tinesc: s=rb=toarea era s=rb=toare, ziua de munc= – zi muncitoare, nu se m]nca prea mult, nu se dormea prea mult. Aceste lucruri, cred eu, au fost miezul educa\iei. Azi, nu mai e nici cuptorul, nici lini[tea de atunci. S-a schimbat ritmul vie\ii. Lumea are alte griji, alte interese, alte necesit=\i.
— Se pare c= pentru tineretul de azi, chiar [i expresia „casa p=rinteasc=” nu mai are sensul cl=dit de noi [i de str=mo[ii no[tri pe parcursul secolelor. Sau copiii Dumneavoastr= s]nt de alt= p=rere?
— Copiii mei au plecat ]n Europa pe c]nd erau elevi. S-au ]ntors, dar se pare c= nu le mai s]nt at]t de aproape lucrurile dragi nou=. Pentru ei expresia „casa p=rinteasc=” nu mai are acea conota\ie pro-fund= tr=it= de noi. Noi tr=iam cu adev=rat norma cre[tin=. Dac= mergeam cu colindatul, o f=ceam sincer, fiind convin[i c= Dumnezeu va ]ndeplini pen-tru gazde ur=rile noastre. Dar azi, chiar [i la postul public de televiziune, colindele au un mesaj mai de-grab= de cer[etor dec]t unul cu urare de bel[ug.
Am doi feciori. S]nt deja bunic=. Primul a f=cut studii ]n Fran\a, acolo – [i masteratul, iar cel mai mic a f=cut studii economice ]n Germania, apoi a mers ]n Statele Unite ale Americii, unde a absolvit o academie de film. S-au ]ntors acas=, lucreaz= [i vor s= se stabileasc= aici, dar, cine [tie, depinde cum va fi situa\ia ]n republica noastr=.
— S]nte\i ]ngrijorat= c= va fi [i mai r=u?— Ne-am pornit alerg]nd ]ncotro speram s= ob\i-
nem o via\= mai bun=, dar ne-am oprit brusc [i st=m pe loc, ]nn=moli\i ]n propriile noastre neajunsuri. O salvare poate fi doar atunci c]nd fiecare cet=\ean va con[tientiza c= trebuie s= fac= onest [i calitativ ceea
ce ne dorim, c= trebuie s= fim uni\i ]ntru binele fiec=ruia [i al neamului ]n ]ntregime. Unirile mici fac unirile mari. Privi\i: ]mpreun=, to\i ne dorim bi-nele, dar, aparte, fiecare ][i face interesele sale.
— Pu\ini dintre cititorii revistei NOI cunosc fap-tul c= numele Dumneavoastr= adev=rat este Au-rica Dicusar=. Cine v-a sugerat ca numele scenic s= fie Basarabeanca?
— Basarabeanca am fost numit= ]n Transnistria. A[a m= numeau locuitorii din satul so\ului meu, Cioburciu, Basarabeanca. Iat= c= un fel de porecl= a devenit numele meu de scen=. Transnistrenii nu spuneau cu sens ur]t lucrul acesta. }nchipui\i-v=: cu cine s-a c=s=torit cons=teanul nostru? Cu o basara-beanc=. E tot a[a cum ai spune: cu o nisporeneanc= sau cu o tiraspoleanc=, dar pentru mine era ceva nou, ceva ce m= identifica. La Cioburciu mi-am n=s-cut copiii. Mai merg [i acum ]ncolo la rudele so\ului meu. O jum=tate de sat s]nt moldoveni, iar o alt= ju-m=tate – ucraineni. E prima localitate dup= Slo-bozia, spre sud.
— Dar ]n satul Dumneavoastr= de ba[tin= mai merge\i?
— }ncolo merg mai des, pentru c= acolo am rude [i ]mi reg=sesc povestea copil=riei mele. Am avut [i concerte acolo, dar [i ]n centrul raional, cu ocazia diferitor s=rb=tori.
— S]nte\i cunoscut= ca interpret= de muzic=. Mul\i ar da [i c=ma[a de pe ei ca s= v= asculte. Totu[i, ce profesie a\i ]nv=\at ]n tinere\e?
— Am absolvit Colegiul de Comer\, dar am lucrat foarte pu\in ]n acest domeniu, deoarece o bun= parte a vie\ii mele am dedicat-o copiilor mei. Apoi am ]n\eles c= via\a mea f=r= c]ntec nu mai are sens, pentru c= am fost crescut= cu c]ntecul. Asta era tra-di\ia ]n satul nostru – s= se c]nte. }n plus, bunicii [i de la mam=, [i de la tat= au fost preo\i [i dasc=li. {i ei au educat ]n familie spiritul interpretativ. Uneori, am impresia c= precum s]ngele circul= prin mine, tot a[a, [i c]ntecul.
— Ce le pute\i spune tinerilor care viseaz= s= ajung= interpre\i de muzic= u[oar= sau popu-lar=?
— Dac= vor s= se realizeze pe aceast= cale, trebuie s=-[i formeze o scar= de valori [i s= \in= la aceste valori cu sfin\enie. F=r= a respecta o scar= de valori, un artist nu poate s= se realizeze, dar nici nu poate s= ]n\eleag= ce-i aceea fericire creatoare.
Valoarea e ca o carte de vizit=, am ]ncercat s-o cultiv [i copiilor mei, ea ]nsemn]nd pentru ei: vatr=, p=rin\i, credin\=, respectul fa\= de omul de al=turi.
— S= presupunem c= ave\i o dispozi\ie bun= [i tocmai ]n clipa aceasta a\i descoperit primele flori de prim=var=. Ce ne c]nta\i?
— Lume, te iubesc.
Pentru NOI – Gheorghe BUDEANU
NOI, martie 201616
RUGA|I-V+, COPII!} n una dintre lucr=rile sale S. Nilus poveste[te o
]nt]mplare, care m-a marcat pentru toat= via\a. Este vorba de sosirea la Atkarsk a episcopului de Saratov Iakov. Poporul ]l considera sf]nt. Dup= litur-ghie, el a ie[it pe amvon, a aruncat o privire p=trun-z=toare asupra celor prezen\i [i, observ]nd copiii, ]ntre care eram [i eu, a zis:
— Copii! Apropia\i-v=!...Ne-am apropiat – c]\iva copii ]n frunte cu mine.
St=team chiar ]n fa\a vl=dic=i [i el, ca [i cum adres]n-du-se mie, a ]nceput s= vorbeasc=:
— Copii, vreau s= discut cu voi despre rug=ciune. {ti\i cum trebuie s= v= deprinde\i cu ea? Mai ]nt]i,
ruga\i-v= c]te pu\in, ]ns= c]t mai des. Rug=ciunea este asemenea sc]nteii – pe parcurs ea se poate pre-face ]ntr-o flac=r= mare. Dar pentru aceasta e ne-voie de efort permanent, de timp [i de pricepere. S= examin=m, bun=oar=,
doi c=rbuni – unul ]ncins [i unul simplu, rece.}ncerca\i s=-l aprinde\i pe cel rece cu focul celui-
lalt. Ce trebuie de f=cut pentru aceasta? De apropi-at c=rbunele rece de cel ]ncins. Dar [i apropiindu-i nu ve\i reu[i s= aprinde\i c=rbunele rece. Numai dac= ve\i sufla c]te pu\in [i f=r= oprire peste c=rbu-nele ]ncins, ]n scurt timp c=rbunele rece va fi cuprins de fl=c=ri. Atunci vor arde nu doar ambii c=rbuni, ci [i tot ce ve\i pune ]ntre ei, declan[]ndu-se o mare de fl=c=ri.
Dar de c]t timp, munc=, r=bdare [i statornicie e ne-voie pentru a aprinde ]n sob= ni[te lemne sau c=r-buni umezi!... |in s= v= spun, copiii mei, c= ru-g=ciunea este o flac=r=, un c=rbune ]ncins, iar sufletul – un c=rbune rece. De aceea [i trebuie s= ne rug=m zilnic – ca [i cum am apropia c=rbunele rece al inimii de c=rbunele ]ncins al rug=ciunii [i am su-fla c]te pu\in peste el. Crede\i-m=, copii, c= dac= m= ve\i asculta [i v= ve\i ruga ]n fiecare zi c]te un pic, dar permanent, atunci inimile voastre vor fi cu-prinse de dragostea focului dumnezeiesc. Fi\i aten\i ]ns= – nu v= ruga\i cu elan mare [i trec=tor, nu ]m-pr=[tia\i sc]ntei din c=rbunele ]ncins al rug=ciunii. Nu uita\i c= elanul mare e urmat de lene, iar cu sc]n-tei nu po\i aprinde c=rbunele inimii.
Rubric= sus\inut= de Daniela PREA{CA
}NTRE NOI, FETELE, {I DESPRE VOI, B+IE|II
cei şapte ani de-acas=
Rubric= ]ngrijit= de Ioan ALBU
lumin= din lumin=
CALENDAR CRE{TIN-ORTODOXAPRILIE
3 Duminica Sf. Cruci. Sfin\ii Ierarhi Iacob, Chiril, Toma; Sf. Cuv. Serafim.
7 BUNA VESTIRE.17 Duminica Sf. Cuvioase Maria Egipteanca.
Sf. Cuvio[i Iosif Imnograful, Gheorghe, Zosima.24 Duminica Floriilor. INTRAREA DOMNULUI }N
IERUSALIM. Sf. Sfin\it Mucenic Antipa; Sf. Cuv. Ioan. Filip.
N u mai am]n=m subiectul sexualit=\ii pentru voi, copii [i adolescen\i, el fiind unul dintre cele
prioritare ]n procesul de cunoa[tere a lumii sau, [i mai important, ]n procesul cunoa[terii de sine. Apar\i-nem speciei umane [i e firesc s= cunoa[tem c]t mai multe despre evolu\ia, dezvoltarea [i ]nmul\irea noastr=. Regula de aur, atunci c]nd trat=m aceste subiecte, este s= ]nv=\=m lucrurile potrivite v]rstei fiec=ruia. Pentru a culege cea mai valoroas= infor-ma\ie, bine]n\eles, c=uta\i interlocutorul de ]ncrede-re, el fiind unul dintre p=rin\i, o rud= sau un prieten mai mare, un profesor mult stimat, un medic, dar [i sursele scrise. Informa\ia este foarte ampl= despre cunoa[terea omului, cunoa[terea corpului [i, desigur, ave\i o mul\ime de ]ntreb=ri legate de maturizare.
Pubertatea (maturizarea sexual=) ]ncepe atunci c]nd glanda pituitar=, situat= sub creier, ]ncepe s= secrete hormoni. Ace[ti hormoni influen\eaz= pro-ducerea de estrogen (la fete) [i de testosteron (la b=ie\i). Ace[ti hormoni s]nt responsabili [i de multe-le schimb=ri care au loc ]n timpul pubert=\ii. Puber-tatea ]ncepe, de obicei, ]ntre 10 [i 16 ani pentru fete [i ]ntre 10 [i 17 ani pentru b=ie\i [i du-reaz= ]n general c]\i-va ani [i se consi-der= ]ncheiat= c]nd organele de reprodu-cere au ajuns la ma-turitate. Dac= nu a-ve\ i ore dedicate cunoa[terii sexuale ]n [coal=, g=si\i cea mai ]n\eleapt= [i mai de ]ncredere persoan= pentru fiecare dintre voi, [i ruga\i-o s= v= r=spund= la urm=toarele ]ntreb=ri:
Pentru b=ie\i: • Ce este un vis umed, ce este o erec\ie [i ce este
sperma? • De ce cre[te p=r ]n zona genital=, pe fa\=, la
subra\e [i pe piept?• Ce se ]nt]mpl= cu vocea ta?• De ce apar co[uri pe fa\=? Uneori acneea poa-
te fi mai puternic= [i poate afecta ]n mod sever ima-ginea de sine. Eventual vorbe[te cu un dermatolog pentru ameliorarea acneei.
• De ce este nevoie s= ]ncepi s= folose[ti un de-odorant?
• Cum te sim\i cu privire la schimb=rile pe care le resim\i?
• La pubertate b=ie\ii au tendin\a de a deveni competitivi [i ]ncep s= se compare cu prietenii lor. Din aceast= cauz=, este bine de [tiut c= schimb=rile prin care trece fiecare s]nt perfect normale [i s=n=-toase, chiar dac= restul prietenilor se dezvolt= mai ]ncet sau mai repede.
Alexandru DIMITROV
Continuarea ]n num=rul urm=tor.
2016, martie NOI
ZILE
DE
LEC
TUR+
9 /
16 /
Ma
rcel
PR
OU
ST
Ap
oi
ult
ima
pa
gin
= e
ra c
i-ti
t=,
cart
ea
era
te
rmin
at=
. Tr
ebui
a,
s= p
un c
ap=
t g
oane
i ne
-b
une
a o
chilo
r [i
a v
ocii
ce-i
urm
a
t=cu
t=,
opri
ndu-
se n
uma
i pe
ntru
a
-[i
trag
e r=
sufla
rea
cu u
n of
tat
a-
d]n
c. A
tunc
i, sp
re a
sili
tum
ultu
l d
e pr
ea m
ult=
vre
me
dez
l=n\
uit ]
n m
ine
s= c
ontr
olez
e [i
alte
mi[
c=ri
, pe
ntru
a-l
pute
a l
ini[
ti a
stfe
l, m
=
rid
ica
m,
]nce
pea
m s
= m
erg
de-
a
lung
ul p
atul
ui,
cu o
chii
]nc=
a\in
-ti\
i sp
re u
n a
num
it pu
nct
pe c
are
za
da
rnic
l-a
i fi
c=ut
at
]n c
am
er=
sa
u ]n
afa
ra e
i, c=
ci n
u er
a a
[eza
t d
ec]t
la o
dis
tan\
= s
ufle
tea
sc=
, la
un
a d
in a
cele
dis
tan\
e ce
nu
se
m=
soa
r= ]
n m
etri
[i
]n l
eghe
, a
[a
cum
se
m=
soa
r= c
elel
alte
, [i
pe
care
est
e d
e a
ltfel
cu
nepu
tin\=
s=
o
conf
unzi
cu
ele
c]nd
pri
ve[t
i och
ii „p
ierd
u\i”
ai
celo
r ce
se
g]n
des
c „l
a a
ltcev
a”.
Da
r atu
nci a
cea
ca
rte
nu ]
nsem
na d
ec]t
at]t
a l
ucru
? Pe
f=
ptur
ile a
cele
a,
c=ro
ra l
e a
cor-
da
sem
ma
i m
ult=
ate
n\ie
[i
iub
ire
dec
]t oa
men
ilor
vii,
ne]n
dr=
znin
d
totd
eaun
a
s=
m=
rtur
isim
c]
t d
e m
ult
le i
ubim
, [i
ast
a ch
iar
c]nd
p=
rin\
ii no
[tri
ne
g=
sea
u ci
tind
[i
p=re
au
a s
ur]d
e d
e em
o\ia
noa
str=
, [i
c]n
d ]
nchi
dea
m c
art
ea,
cu o
in-
dife
ren\
= p
ref=
cut=
sa
u cu
o f
als
=
plic
tisea
l=, n
u ne
va
ma
i fi
da
t s=
le
ved
em,
des
pre
ele,
pen
tru
care
a
m g
]f]it
de
spa
im=
[i a
m p
l]ns
cu
susp
ine,
nu
ne v
a m
ai
fi d
at
s=
[tim
nim
ic, ]
nc=
]n
urm
= c
u c]
teva
pa
gin
i, a
utor
ul, ]
n cr
udul
s=
u „E
pi-
log
”,
avu
sese
g
rij=
s=
„r
enun
\e
trep
tat”
la
mul
te d
intr
e el
e, c
u o
ind
ifere
n\=
inc
red
ibil=
pen
tru
cel
ce [
tia c
u c]
t int
eres
le u
rm=
rise
p]-
n= a
tunc
i pa
s cu
pa
s. N
e po
ves-
tise
cum
][i p
etre
c fie
care
cea
s d
in
via
\a lo
r. A
poi,
din
tr-o
da
t=:
„La
dou
=ze
ci d
e a
ni d
up=
a-
cest
e ]n
t]mpl
=ri
put
eai
]nt]l
ni p
e st
r=zi
le d
in F
oug
eres
un
b=
tr]n
ce
se \i
nea
]nc=
dre
pt e
tc”.
Iar
des
pre
c=s=
tori
a a
c=
rei
]nc]
nt=
toa
re p
o-si
bili
tate
fuse
se s
uger
at=
de-
a lu
n-g
ul a
dou
= v
olum
e ce
ne
]nsp
=i-
m]n
tase
r= [
i a
poi
ne b
ucur
ase
r=
oda
t= c
u fie
care
pie
dic
= i
vit=
[i
apo
i ]nd
ep=
rta
t=, a
fl=m
c=
a a
vut
loc
din
tr-o
fra
z= r
ostit
= ]n
t]mpl
=to
r d
e un
per
sona
j se
cund
ar,
nic
i nu
[t
im la
dre
pt v
orb
ind
c]n
d, ]
n a
cest
ui
mito
r ep
ilog
scr
is p
arc
= d
in ]n
al-
tul c
erul
ui, d
e c=
tre
o fii
n\=
ind
ife-
rent
= fa
\= d
e vr
emel
nice
le n
oast
re
pasi
uni,
care
s-a
sub
stitu
it a
utor
u-lu
i. A
m fi
vru
t at]t
de
mul
t s=
nu
se
term
ine
cart
ea [
i, d
ac=
ast
a e
ra
cu n
eput
in\=
, s=
ave
m [
i alte
da
te
des
pre
toa
te a
cele
per
sona
je,
s=
afl=
m a
cum
c]te
cev
a d
espr
e vi
a\a
lo
r, s
= o
tr=
im [
i p
e a
no
ast
r=
f=c]
nd
lucr
uri c
are
s=
nu
fie c
u to
-tu
l st
r=in
e d
e iu
bir
ea p
e ca
re e
le
ne-o
ins
pira
ser=
[i
care
ne
lipse
a
din
tr-o
da
t=, s
= n
u fi
iub
it ]n
za
da
r,
doa
r pe
ntru
un
sing
ur c
eas,
fiin
\e
ce,
m]in
e, n
u vo
r m
ai
fi, d
ec]t
un
num
e pe
o p
ag
in=
uita
t=,
din
tr-o
ca
rte
f=r=
nic
i o le
g=
tur=
cu
via
\a [
i a
supr
a v
alo
rii c
=re
ia n
e ]n
[ela
sem
d
e vr
eme
ce r
ostu
l ei a
ici,
lucr
u pe
ca
re ]l
]n\e
leg
eam
ab
ia a
cum
[i p
e ca
re p
=ri
n\ii
no[t
ri n
i-l s
pune
au,
la
nevo
ie,
]n c
]teva
cuv
inte
dis
pre\
u-ito
are
, n
u e
ra n
icid
ecu
m,
cum
cr
ezus
em,
ace
la d
e a
cu
prin
de
da
c=, p
entr
u a
aju
nge
la e
l, tr
ebui
e s=
se
oste
nea
sc=
, ace
a o
sten
eal=
va
fi d
oar
de
natu
r= m
ate
ria
l=, n
e-fii
nd p
entr
u g
]nd
ire
dec
]t un
fel d
e o
dih
n=
pli
n=
de
fa
rme
c. F
=r=
]n
doi
al=
, va
treb
ui s
= fa
c= o
lung
=
c=l=
torie
, s=
str=
bat=
pe
ap
=, ]
ntr-
o co
rab
ie t
ras=
de
cai,
c]m
piil
e ce
g
em ]
n b
=ta
ia v
]ntu
lui,
]n t
imp
ce
pe m
alu
ri tr
estii
le s
e a
plea
c= [
i se
]na
l\=, r
]nd
pe
r]nd
, ]nt
r-o
nesf
]r[i
t=
und
uire
; va
treb
ui s
= s
e op
rea
sc=
la
Dor
dre
cht,
ora
[ul
ce-[
i og
lind
e[te
b
iser
ica
a
cope
rit=
d
e ie
der
=
]n
p=ie
njen
i[ul
de
cana
le a
dor
mite
[i
]n M
euse
, r]
ul f
rem
=t=
tor
[i a
uriu
pe
ca
re v
ase
le,
alu
nec]
nd,
spul
-b
er=
, sea
ra, r
=sf
r]ng
erile
, tra
se c
u lin
ia p
arc
=, a
le a
cope
ri[u
rilo
r ro[
ii [i
ale
cer
ului
alb
ast
ru; [
i, ]n
sf]r
[it,
aju
ns l
a c
ap=
tul
c=l=
tori
ei,
nu v
a
fi ]n
c= s
igur
c=
va
lua
cun
o[tin
\=
de
ad
ev=
r. V
a t
reb
ui, ]
ntru
ace
as-
ta,
s= r
ecur
g=
la
inf
luen
\e p
uter
-ni
ce,
s= c
aut
e pr
iete
nia
ven
era
-b
ilulu
i a
rhie
pisc
op
d
in
Utr
ech
t, ce
l cu
ch
ip f
rum
os
[i p
ute
rnic
d
e
b=
tr]n
ja
nsen
ist,
a
pios
ului
pa
znic
al a
rhiv
elor
din
Am
ersf
oort
. C
ucer
irea
ad
ev=
rulu
i es
te c
on
-ce
pu
t= ]
n a
cest
ca
z ]n
tocm
ai
ca
succ
esul
unu
i fe
l d
e m
isiu
ne d
i-pl
oma
tic=
din
ca
re n
-au
lipsi
t ni
ci
gre
ut=
\ile
c=l=
tori
ei, n
ici s
urpr
izel
e ne
goc
ieri
lor.
Da
r ce
co
nte
az=
! To
\i a
ce[t
i en
oria
[i a
i st
r=ve
chii
bis
eric
u\e
din
Utr
echt
, d
e a
c=
ror
bun
=vo
in\=
dep
ind
em p
entr
u a
in-
tra
]n s
t=p]
nire
a a
dev
=ru
lui,
s]nt
oa
-m
eni f
erm
ec=
tori
ale
c=r
or c
hipu
ri,
sem
=n]n
d cu
cel
e al
e oa
men
ilor
din
seco
lul a
l XV
II-le
a, s
]nt
altf
el d
ec]t
chip
urile
pe
care
ne-
am
ob
i[nu
it s=
le
ved
em z
ilnic
, [i c
u ca
re v
a fi
at]t
de
pl=
cut
s= r
=m
]nem
pri
eten
i, fie
[i
num
ai
prin
cor
espo
nden
\=.
Stim
a
lor,
a c
=re
i d
ova
d=
vor
con
tinua
s=
ne-
o tr
imit=
din
c]n
d ]n
c]n
d, n
e va
]n=
l\a ]
n pr
opri
ii no
[tri
och
i, [i
le
vom
p=
stra
scr
isor
ile c
a p
e un
ce
rtifi
cat d
e b
un=
pur
tare
[i c
a p
e o
curi
ozita
te.
{i,
]ntr
-o b
un=
zi,
le
vom
ded
ica
una
din
c=
r\ile
noa
stre
, ac
esta
fiin
d ce
l mai
ne]
nsem
nat l
u-cr
u pe
ca
re-l
po\i
face
pen
tru
ni[t
e oa
men
i ca
re \
i-au
d=r
uit..
. ade
v=ru
l. ia
r c]
t pr
ive[
te c
ele
c]te
va m
=ru
nte
cerc
et=
ri p
e ca
re v
om fi
ob
liga
\i s=
le
fa
cem
]n
bib
liote
ca m
=n=
stir
ii,
[i c
are
vor
con
stitu
i pr
elim
ina
riile
in
dis
pens
ab
ile
ale
a
ctul
ui
de
a
intr
a ]
n st
=p]
nire
a a
dev
=ru
lui
– a
a
dev
=ru
lui
pe c
are
, d
in p
rud
en\=
[i
pen
tru
ca s
= n
u ne
sca
pe, ]
l vom
no
ta p
e h]
rtie
–,
ar
fi ne
polit
icos
d
in p
art
ea n
oast
r= s
= n
e pl
]ng
em
c= n
e-a
u os
teni
t pre
a m
ult:
lini[
tea
[i
r=
coa
rea
b=
tr]n
ei m
=n=
stir
i s]n
t a
t]t d
e m
inun
ate
, a
ici
und
e c=
lu-
g=
ri\e
le p
oart
= ]n
c= p
e ca
p ]n
altu
l v=
l, ca
dou
= a
ripi
alb
e, p
e ca
re ]
l po
art
= [
i ]n
tab
loul
lui R
oger
Via
n d
er
Wey
den
a
fla
t ]n
vo
rbito
rul
m=
n=st
irii;
[i,
]n t
imp
ce l
ucr=
m,
clop
otel
e d
in s
ecol
ul a
l [a
ptes
pre-
zece
lea
n=
uces
c cu
at]
ta i
ubir
e a
pa n
aiv
= d
in c
ana
l, pe
ca
re u
n so
are
firav
[i p
alid
o lu
min
eaz=
]n-
tre
cele
dou
= r
]nd
uri
de
arb
ori
cu
frun
zele
c=z
ute
]nc=
de
la s
f]r[i
tul
veri
i [i c
are
atin
g o
glin
zile
ag
=\a
te
pe c
ase
le c
u a
cope
ri[u
ri \
ugui
ate
d
e pe
cel
e d
ou=
ma
luri
.
}nce
put
ul ]n
nr.
2 a
. c.
Va
urm
a.
NOI, martie 2016
10 /15 /
universul [i destinul, ci d
oar d
e a
ocupa un loc foa
rte str]mt ]n b
ib-
lioteca nota
rului, ]ntre str=lucirea
lipsit=
de fa
rmec a
Jurnalului de
mode ilustra
t [i Geogra
fia \inutu-
lui Eure-et-Loir.
***...}na
inte de a
]ncerca s=
ar=
t, a
bord
]nd
Com
orile reg
ilor, d
e ce, dup= p=rerea m
ea, Lectura nu
trebuie s=
joace ]n via
\= rolul pre-
ponderent pe ca
re i-l acord
= R
uskin ]n a
ceast=
mic=
lucrare, treb
uia s=
scot
din
discu\ie
fermec=
toarele
lecturi din copil=
rie, a c=
ror am
in-tire treb
uie s= r=
m]n=
pentru fie-ca
re dintre noi o b
inecuv]ntare. F=
-r=
]ndoia
l=, a
m d
ovedit ]nd
eajuns
prin lungim
ea [i ca
racterul celor
ce au preced
at ceea
ce spusesem
la ]nceput d
espre ele: ele las=
ma
i a
les ]n noi ima
ginea
locurilor [i a
zilelor de ca
re s]nt lega
te. Nu a
m
sc=pa
t nici eu de vra
ja lor: voind
s=
vorbesc d
espre ele, am
vorbit d
es-pre cu totul a
lt lucru dec]t d
espre c=
r\i, pentru c= nici ele nu m
i-au
vorbit d
espre c=r\i. D
ar poa
te c=
am
intirile pe care una
dup=
alta
m
i le-au d
=ruit, vor fi st]rnit [i ]n
mintea
cititorului un [ir de a
mintiri,
silindu-l trepta
t, ]n timp ce ]nt]rzie
pe aceste d
rumuri ]nflorite [i oco-
lite, s= recreeze ]n m
intea-i a
ctul psiholog
ic origina
l numit Lectur=
, cu d
estul= for\=
spre a putea
urma
a
cum, pa
rc= ]nl=
untrul lui ]nsu[i, cele c]teva
cuget=
ri pe care treb
uie s=
i le ma
i ]nf=\i[ez.
Putem s=
smulg
em zece m
inute d
e conversa\ie unui ministru ]n cab
i-netul a
cestuia, putem
avea
o da
t=
]n via\=
privilegiul d
e a fi privi\i o
clip= d
e o regin= [i totu[i r]vnim
la
aceste ]nt]m
pl=ri trec=
toare, ne ri-
sipim a
nii, pasiunile [i ta
lentele urm
=rind
s= ob
\inem ]nc=
[i ma
i pu\in d
ec]t at]ta
, de[i, ]n tot a
cest tim
p, exist= [i o societa
te ce ne es-te totdeauna deschis=, alc=tuit= din oa
meni ca
re ne-ar vorb
i at]t c]t a
m
dori, ind
iferent de ra
ngul nostru.
Iar a
ceast=
societate, tocm
ai pen-
tru c= este a
t]t de num
eroas=
[i a
t]t de b
l]nd=
]nc]t o putem l=
sa s=
a
[tepte ]n
prea
jma
noa
str= ziu
a
]ntreag
= – reg
i [i oam
eni de sta
t a
[tept]nd r=
bd
=tori nu pentru a
a
corda
o aud
ien\=, ci pentru a
o ob
\ine – , noi nu o c=ut=m niciodat=
]n a
cele antica
mere m
obila
te cu sim
plitate ca
re s]nt rafturile b
iblio-
tecilor noastre, [i nu a
scult=m
nicio-d
at=
nici m=
car un sing
ur cuv]nt d
in ceea ce ar avea s= ne spun=. A
m ]n
cercat s=
ar=
t ]n n
otele ce ]nso\esc a
cest volum c=
lectura nu
poate fi a
stfel asim
ilat=
unei con-versa
\ii, fie ea [i cu cel m
ai ]n\elept
dintre oa
meni; c=
diferen\a
esen- \ia
l= d
intre o carte [i un prieten,
nu const= ]n ]n\elepciunea
lor ma
i m
are sa
u ma
i mic=
, ci ]n felul cum
comunic=m
cu ei, lectura, ]nsemn]nd
pentru fieca
re dintre noi fa
ptul de
a prim
i ceea ce ne com
unic= o a
lt=
g]nd
ire, d
ar
r=m
]n]n
d
totoda
t=
sing
uri, continu]nd, a
dic=
, s= ne
bucur=
m d
e for\a intelectual= pe care o d= sing
ur=ta
tea [i pe ca
re conversa
\ia o risipe[te pe d
at=
, continu]nd
a putea
fi inspira\i, a
r=
m]ne ]n plin=
lucrare fecund
= a
spiritului a
supra lui ]nsu[i. D
ac=
R
uskin ar fi tras toate consecin\ele d
in alte a
dev=
ruri pe care le-a
e-nun\a
t c]teva pa
gini m
ai d
eparte,
este proba
bil c=
ar fi a
juns la o
concluzie asem
=n=
toare cu a
mea
. D
ar, evid
ent, el nu a c=
utat s=
p=-
trund=
]n ]ns=[i inim
a id
eii de lec-
tur=.
de la
un altul, treb
uie, evident, s=
-l prim
easc=
]n singur=
tate, ]n a
fara
c=
reia, a
m v=
zut, nu poate a
vea
loc acea
activita
te creatoa
re pe ca
re tocma
i trebuie s=
o ]nvie ]n ea
. Din sing
ur=ta
te numa
i, mintea
lene[=
nu ar putea
trag
e nici un folos, d
e vreme ce este inca
pab
il=
s= pun=
]n mi[ca
re, din propriu-i
]ndem
n, a
ctivitatea
-i creato
are.
Da
r conversa\ia
cea m
ai eleva
t=,
sfaturile cele m
ai insistente nu i-a
r sluji, d
e asem
enea, la
nimic, d
e vrem
e ce ele nu pot produce d
irect a
ceast=
activita
te origina
l=. E
ste nevoie d
eci de o interven\ie ca
re, d
e[i vine de la
un altul, se prod
uce ]nl=
untrul nostru, de im
pulsul ve-nit d
e la o
alt=
min
te, da
r prim
it ]n sing
ur=ta
te. Or, a
m v=
zut c= toc-
ma
i acea
sta, este d
efini\ia lecturii,
[i c= ea
se potrive[te numa
i lectu-rii. S
ingura
disciplin=
ce poate e-
xercita o influen\=
favora
bil=
asu-
pra unor a
semenea
min\i este d
eci lectura
: ceea ce [i treb
uia d
emon-
strat, d
up= cum
spun geom
etrii. D
ar [i ]n a
cest caz lectura
nu ac\i-
oneaz=
dec]t ca
o incita\ie ce nu
poate c]tu[i d
e pu\in s= se sub
sti-tuie a
ctivit=\ii noa
stre personale;
ea se m
ul\ume[te s=
ne-o dea
iar
]n folosin\=, tot a
stfel cum, ]n a
fec- \iunile
nervoase
la
care
tocma
i f=
ceam
aluzie, psihotera
peutul nu fa
ce dec]t s=
-i redea
bolna
vului voin\a
de a
se sluji de stom
acul
s=u, d
e picioarele, d
e creierul s=u,
r=m
ase inta
cte. De a
ltfel, fie c=
toate m
in\ile s]nt atinse m
ai m
ult sa
u ma
i pu\in de a
ceast=
lene, de
acea
st= sta
gna
re, fie c=, f=
r= a
-i fi
neap=
rat
necesar=
, exa
ltarea
ce urm
eaz=
dup=
anum
ite lecturi a
re o
influen\=
propice a
supra
muncii persona
le, multor scriitori,
ni se ara
t=, le pla
ce s= citea
sc= o
pag
in= d
intr-o carte b
un= ]na
inte de a ]ncepe s= lucreze. Em
erson ]n-cepea
rareori s=
scrie ]nainte d
e a
reciti c]teva pa
gini d
in Platon.
Iar D
ante nu este sing
urul poet pe ca
re Virg
iliu l-a c=
l=uzit p]n=
]n pra
gul pa
rad
isului.A
t]ta vrem
e c]t lectura este pen-
tru noi acel ]nd
emn a
le c=rui chei
ma
gice ne d
eschid ]nl=
untrul nos-tru poa
rta unor l=
ca[uri und
e altfel
n-am
fi [tiut s= p=
trundem
, rolul ei ]n via
\a noa
str= este sa
lutar. E
l de-
vine, dim
potriv=, prim
ejdios, c]nd
, ]n loc s=
ne trezeasc=
la via
\a per-
sonal=
a spiritului, lectura
tinde
s= i se sub
stituie, c]nd a
dev=
rul nu ne m
ai a
pare ca
un idea
l pe ca
re nu-l putem rea
liza d
ec]t prin prog
resul intim a
l g]nd
irii noastre
[i prin str=d
ania
inimii noa
stre, ci ca
un lucru ma
terial, d
epus ]ntre foile c=
r\ilor precum o m
iere ga
ta
prepara
t= d
e ceilal\i [i pe ca
re nu treb
uie dec]t s=
ne ostenim s=
o lu=
m d
e pe rafturile b
ibliotecilor
[i s= o degust=m apoi pasiv, ]ntr-o
des=
v]r[it= tihna
a trupului [i a
m
in\ii. Uneori chia
r, ]n anum
ite ca-
zuri oarecum
excep\ionale, [i, d
e a
ltfel, dup=
cum vom
vedea
, ma
i pu\in prim
ejdioa
se, ad
ev=rul, con-
ceput ca fiind
]nc= exterior, este ]n-
dep=
rtat, a
scuns ]ntr-un loc la ca
re se a
junge cu g
reu. }n acest ca
z este vorb
a d
e vreun docum
ent secret, d
e vreo coresponden\=
inedit=
, de
mem
orii ce pot s= ni-i ]nf=
\i[eze pe a
numi\i oa
meni ]ntr-o lum
in=
nea[tepta
t=, [i d
espre care e g
reu s=
lu=m
cuno[tin\=. C
]t= fericire,
c]t= tihn=
pentru cel a c=
rui minte
a ob
osit s= ca
ute ad
ev=rul ]n ea
]n-s=
[i, c]nd ][i poa
te spune c= a
cel a
dev=
r se afl=
]n afa
ra ei, ]n pa
-g
inile unui in-folio p=stra
t cu grij=
]ntr-o m
=n=
stire din O
land
a, [i c=
2016, martie NOI
11 /
14 /
…m
-a\i
v=
zut
citi
nd
la
gu
ra s
obei
…A
dri
an
MO
RA
RU
art
ei p
icto
rulu
i. S
upre
mul
efo
rt a
l sc
riito
rulu
i, ca
[i
al
art
istu
lui,
nu
izb
ute[
te s
= r
idic
e d
ec]t
]n p
art
e pe
ntru
noi
v=
lul
de
ur]\e
nie
[i d
e b
an
alit
ate
ce
ne
las=
in
dif
eren
\i ]n
fa
\a u
nive
rsul
ui.
Atu
nci,
el n
e sp
une:
„ Priv
e[te
, priv
e[te
. Par
fum
és d
e tr
èfle
et
d'a
rmoi
se,/
Ser
rant
leu
rs
vifs
rui
ssea
ux é
troi
ts/
Les
pays
de
l'Ais
ne e
t de
l'Ois
e.
Priv
e[te
ca
sa d
in Z
eela
nda
, ro-
z= [
i luc
itoar
e pr
ecum
o s
coic
=. P
ri-ve
[te!
}nv
a\=
s=
vez
i! ” [
i ]n
ace
a
clip
= d
ispa
re.
Iat=
va
loa
rea
lec
-tu
rii
[i i
at=
tot
oda
t= i
nsuf
icie
n\a
ei
. A
fa
ce d
in e
a o
dis
cipl
in=
]n-
sea
mn=
a a
cord
a u
n pr
ea m
are
ro
l unu
i luc
ru c
are
nu
este
altc
eva
d
ec]t
o in
cita
re. L
ectu
ra s
e a
fl= p
e pr
ag
ul v
ie\ii
spi
ritu
ale
; ea
poa
te
s= n
e fa
c= s
= p
=tr
und
em a
colo
: d
ar
nu c
onst
ituie
ea
]ns
=[i
via
\a
spir
itua
l=.
Exi
st=
tot
u[i
anu
mite
ca
zuri
, a
-nu
mite
ca
zuri
pa
tolo
gic
e, s
pre
a
spun
e a
stfe
l, d
e d
epre
siun
e sp
iri-
tua
l=, c
]nd
lect
ura
poa
te s
= d
evin
=
un f
el d
e d
isci
plin
= t
=m
=d
uito
are
[i
s=
aib
=,
prin
inc
it=ri
rep
eta
te,
func
\ia d
e a
rei
ntro
duc
e ne
]nce
tat
]n v
ia\a
spi
ritu
al=
un
spir
it le
ne[.
C
=r\
ile j
oac=
atu
nci
]n c
azu
l lu
i un
rol
ase
m=
n=to
r cu
cel
juca
t d
e ps
ihot
era
peu\
i pe
l]n
g=
a
num
i\i
neur
ast
enic
i.{
tim c
=,
]n a
nu
mit
e a
fec\
iuni
a
le
sist
emul
ui
nerv
os,
bol
navu
l, f=
r= c
a v
reun
ul d
intr
e or
ga
nele
lui
s= f
ie a
tinse
, est
e cu
fund
at p
arc
=
]ntr
-un
fel d
e ne
putin
\= d
e a
voi
, ca
]n
tr-o
gro
ap=
ad
]nc=
, d
e un
de
nu
poa
te i
e[i
sing
ur,
[i u
nde
p]n=
la
ur
m=
ar
pier
i, d
ac=
o m
]na
put
er-
nic=
[i
cari
tab
il= n
u s-
ar
]ntin
de
s=-l
aju
te.
Cre
ieru
l lu
i, pi
cioa
rele
, pl
=m
]nii,
sto
ma
cul s
]nt i
nta
cte.
Nu
e lip
sit d
e pu
tin\a
rea
l= d
e a
lucr
a,
de a
mer
ge, d
e a
]nfr
unta
frig
ul, d
e a
m]n
ca. D
ar e
ste
inca
pabi
l s=
vrea
a
face
toa
te a
cest
e lu
crur
i, pe
ca
re a
r fi
foa
rte
capa
bil
s= le
s=
v]r[
easc
=.
[i o
dec
=d
ere
org
ani
c=, c
e, p
]n=
la
urm
=, a
r ]ns
emna
tot a
t]t c
]t [i
bol
ile
pe c
are
nu
le a
re, a
r fi
cons
ecin
\a
irem
edia
bil=
a in
er\ie
i voi
n\ei
sa
le,
da
c= i
mpu
lsul
pe
care
nu-
l po
ate
g
=si
]n
el ]
nsu[
i nu
i-a
r ve
ni d
in
afa
r=,
de
la u
n m
edic
ce
s= v
rea
pe
ntru
el,
p]n=
]n z
iua
c]n
d i
se v
or
fi re
educ
at
trep
tat
dife
rite
le v
oin\
e or
ga
nice
. Or,
exi
st=
anu
mite
min
\i ce
ar
pute
a fi
com
para
te c
u a
ce[t
i b
olna
vi [
i pe
ca
re u
n fe
l d
e le
ne
sau
de
friv
olita
te l
e ]m
pied
ic=
s=
co
boa
re s
pont
an
]n r
egiu
nile
pro
-fu
nde
ale
fiin
\ei l
or l=
untr
ice,
und
e ]n
cepe
ad
ev=
rata
via
\= s
piri
tua
l=.
Ace
ast
a n
u ]n
sea
mn=
c=
da
c= a
u a
juns
, c=
l=uz
i\i d
e a
ltcin
eva
, a
ici,
nu s
]nt ]
n st
are
s=
des
cope
re [
i s=
ex
ploa
teze
ad
ev=
rate
bog
=\ii
, da
r f=
r=
ace
ast
=
inte
rven
\ie
str=
in=
ei
tr=
iesc
la
sup
rafa
\=,
]ntr
-o p
er-
petu
= u
itare
de
sine
, ]n
tr-u
n fe
l d
e pa
sivi
tate
ce-
i la
s= p
rad
= t
u-tu
ror
pl=
ceri
lor,
]i
mic
[ore
az=
pe
m=
sura
cel
or c
e se
afl=
]n
prea
j-m
a l
or [
i ]i
umpl
e d
e zb
uciu
m,
[i,
ase
men
ea a
celu
i g
entil
om c
are
, ]m
p=rt
=[i
nd
]nc=
d
in
copi
l=ri
e vi
a\a
uno
r t]l
hari
de
dru
mul
ma
re,
nu-[
i m
ai
am
inte
a d
e nu
mel
e lu
i, fii
ndc=
]nc
eta
se d
e m
ult=
vre
me
s=-l
ma
i po
art
e, a
r a
jung
e s=
ni-
mic
easc
= ]
n ei
ori
ce s
entim
ent
[i
oric
e a
min
tire
a n
oble
\ei
lor
spir
i-tu
ale
da
c= u
n im
puls
ext
erio
r nu
i-a
r re
intr
oduc
e, s
pre
a s
pune
ast
-fe
l, cu
for\
a, ]
n vi
a\a
spi
ritu
al=
, un-
de
][i
reg
=se
sc d
intr
-o d
at=
put
e-re
a d
e a
g]n
di
prin
ei
]n[i
[i [
i d
e a
cre
a.
Or,
ace
st i
mpu
ls p
e ca
re
min
tea
len
e[=
nu-
l po
ate
g=
si ]
n ea
]ns
=[i
[i
care
tre
bui
e s=
-i vi
n=
NOI, martie 2016
12 /13 /
Limitele
rolului lecturii
deriv=
d
in ]ns=[i na
tura virtu\ilor ei. Ia
r a
ceste virtu\i voi ]ncerca s=
le ar=
t vorb
indu-v=
tot
de
lecturile d
in copil=
rie. Acea
carte pe ca
re, acum
c]teva
clipe, m-a
\i v=zut citinid
-o la
gura
sobei ]n
sufrag
erie, sau ]n
cam
era m
ea, cufund
at ]n fotoliul
acoperit cu o hus=
cro[etat=
, [i, ]n tim
pul frumoa
selor ore ale d
up=-
am
iezii, sub
a
lunii [i
p=d
uceii d
in parc, und
e isuflarea
c]mpiilor
nesf]r[ite venea d
e at]t d
e depa
rte s=
zburd
e ]n preajm
a m
ea, ofe-
rind, f=
r= un cuv]nt, n=
rilor mele
distra
te, mirea
sma
de trifoi [i d
e creasta coco[ului, c=tre care ochii m
ei ob
osi\i se
ridica
u uneori;
acea
carte c=reia ochii vo[tri, aplec]ndu-se c=
tre ea
, nu-i
vor putea
d
esci-fra
titlul afla
t la d
ou=zeci d
e ani
dep=
rtare, m
emoria
mea
, a c=
rei ved
ere este
ma
i potrivit=
pen-
tru acest g
en de percep\ie, v=
va
spune c= este C
=pita
nul Fraca
sse, d
e Théophile Ga
utier. }mi pl=
ceau
din ea
ma
i presus de orice d
ou=
sau trei fra
ze, care ]m
i ap=
reau
ca fiind
cele ma
i origina
le [i ma
i frum
oase.
Nu-m
i ]nchipuia
m
ca
vreun alt a
utor s= fi scris vreo-
da
t= ceva
care s=
le semene. D
ar
avea
m sentim
entul c= frum
use\ea
lor corespundea
unei realit=
\i din
care Théophile G
autier nu ne l=
sa
s= ]ntreved
em, o d
at=
sau d
e dou=
ori ]n fieca
re volum, d
ec]t o fr]ntur=
[i cum socotea
m c=
el o cuno[tea,
f=r=
]ndoia
l=, ]n ]ntreg
ime, a
[ fi vrut s=
citesc [i alte c=
r\i de el, ]n
care toa
te frazele s=
fie tot at]t
de frum
oase precum
acestea
, [i s=
aib
= d
rept obiect lucrurile a
supra
c=rora
a[ fi d
orit s=-i [tiu p=
rerea.
„R]sul nu este crud
prin natura
lui; el ]l d
eosebe[te pe om
de a
nima
l [i este, a[a cum
se vede din Odiseea
lui Hom
erus, poet grec, privileg
iul zeilor nem
uritori [i preaferici\i, ce
r]d olim
pian [i pe s=turate ]ntreag
a
ve[nicie”. A
ceast=
fraz=
m=
]m-
b=
ta, pur [i sim
plu. Mi se p=
rea
c=
]ntrez=resc
o a
ntichitate
mi-
raculoa
s=
prin
mijlocirea
unui
Ev m
ediu pe ca
re numa
i Ga
utier putea
s= m
i-l dezv=
luie. Da
r a[ fi
vrut ca ]n loc s=
-mi spun=
toate
astea
pe furi[, dup=
plictisitoarea
d
escriere a unui ca
stel pe care nu
mi-l puteam
c]tu[i de pu\in ]nchipui d
in pricina prea
ma
relui num=
r de
termeni necunoscu\i m
ie, s= scrie
de-a
lungul ]ntreg
ului volum fra
ze d
e acel fel [i s=
-mi vorb
easc=
des-
pre lucruri pe care, d
up= ce voi fi
termina
t cartea
, a[ fi putut s=
con-tinuu a
le cunoa[te [i a
le iubi. A
[ fi vrut s=
-mi spun=
, el, singurul ]n\e-
lept afla
t ]n st=p]nirea
ad
ev=rului,
ce trebuia
de fa
pt s= g
]ndesc d
es-pre
Sha
kespeare,
Sa
intine, S
o-focle, E
uripide, S
ilvio Pellico, pe ca
re ]i citisem ]ntr-un m
artie foa
rte frig
uros, merg
]nd, trop=
ind d
in pi-cioa
re, a
lerg]nd
pe
drum
uri, d
e fieca
re da
t= d
up= ce ]nchid
eam
ca
rtea, ]n sta
rea d
e exalta
re prici-nuit=
de lectura
termina
t=, d
e for- \ele acum
ulate prin nemi[care [i d
e v]ntul s=
n=tos ce sufla
pe str=zile
satului. A
[ fi vrut ma
i ales s=
-mi
spun= d
ac=
avea
m m
ai m
ulte [an-
se s= a
jung la
ad
ev=r repet]nd
sau
nu clasa
a [a
sea [i fiind
ma
i t]rziu d
iploma
t sa
u a
vocat
la
Curtea
d
e Ca
sa\ie. D
ar d
e ]nda
t= ce ter-
mina
frum
oasa
fra
z=,
]ncepea
s= d
escrie o ma
s= a
coperit= „d
e un a
semenea
strat d
e praf ]nc]t
puteai s=
scrii cu deg
etul pe ea”,
lucru prea ne]nsem
nat ]n ochii m
ei pentru ca
s=-i pot a
corda
fie [i o clip=
de a
ten\ie; [i eram
silit s=
m=
]ntreb ce a
lte c=r\i m
ai scrisese
Ga
utier, c=r\i ce a
r putea m
ai b
ine s=
r=spund
= d
orin\ei mele [i ca
re m
-ar fa
ce, ]n sf]r[it, s=-i cunosc pe
de-a
-ntregul g
]ndirea
.{
i, ]ntr-ad
ev=r, una
dintre m
a-
rile [i mira
culoasele ca
racteristici
ale c=
r\ilor frumoa
se ([i care ne va
fa
ce s= ]n\eleg
em rolul esen\ia
l [i totod
at=
limita
t pe care lectura
]l poa
te juca ]n via
\a noa
str= spiritu-
al=
) este aceea
c= pentru a
utor ele s-a
r putea num
i „Concluzii”, iar pen-
tru cititor „}ndemnuri”. S
im\im
foarte
bin
e c=
]n\e
lep
ciun
ea
no
astr=
]ncepe a
colo unde sf]r[e[te ]n\elep-
ciunea a
utorului, [i am
vrea ca
el s=
ne dea
r=spunsuri, c]nd
de fa
pt tot ceea ce poate s= fac= este s= st]r-nea
sc= ]n noi d
orin\e. Iar a
ceste d
orin\e el nu le poate trezi ]n noi
dec]t f=
c]ndu-ne s=
contempl=
m
frumuse\ea
suprem=
la ca
re i-a
fost ]ng=
duit s=
ajung
= prin cea
m
ai ]na
lt= str=
da
nie a a
rtei lui. D
ar d
atorit=
unei legi ciud
ate [i d
e a
ltfel providen\ia
le a opticii m
in\ii (leg
e care ]nsea
mn=
poate c=
noi nu putem
primi a
dev=
rul de la
ni-m
eni, [i c= treb
uie s=-l cre=
m noi
]n[ine), ceea ce este ca
p=tul ]n\e-
lepciunii lor nu ne apa
re dec]t ca
un ]nceput a
l ]n\elepciunii noastre,
astfel ]nc]t tocmai ]n m
omentul c]nd
ne-a
u spus tot ceea ce putea
u s=
ne spun=, ne d
au sentim
entul c=
nu ne-au spus ]nc=
nimic. D
e alt-
fel, d
ac=
le
punem
]ntreb=
ri la
ca
re nu pot r=spund
e, le cerem
toto
da
t=
[i r=
spu
nsu
ri ce
n
u ne-a
r ]nv=\a
nimic. C
=ci iub
irea pe
care poe\ii o trezesc ]n noi ne fa
ce s=
acord
=m
o importa
n\= litera
l=
unor lucruri care pentru ei nu sem
-nific=
dec]t em
o\ii personale. Prin
fiecare ta
blou pe ca
re ni-l ara
t=, ei
nu par s=
ne dea
dec]t o va
g=
ima
-g
ine a unui \inut m
iraculos, d
iferit
de restul lum
ii, [i ]n inima
c=ruia
a
m vrea
s= p=
trundem
cu ajutorul
lor. Duce\i-ne, a
m vrea
parc=
s= le
putem spune d
omnului M
aeter-
linck, d
oam
nei d
e N
oailles,
„]n g
r=d
ina d
in Zeela
nda
unde cresc
acele flori d
emod
ate”, pe d
rumul
]nmiresm
at m
=rg
init cu „trifoi [i pelin”, [i ]n toa
te locurile de pe
p=m
]nt despre ca
re nu ne-a\i vor-
bit ]n c=
r\ile voastre, d
ar pe ca
re le socoti\i tot a
t]t de frum
oase. A
m
vrea s=
vedem
acel c]m
p pe care
Millet, (c=
ci pictorii ne ]nva\=
]n a
cela[i m
od ca
[i poe\ii) ni-l ara
t=
]n tab
loul s=u Prim
=va
ra, a
m vrea
ca
dom
nul Cla
ude M
onet s= ne
duc= la Giverny, pe m
alul Senei, l]ng
=
acea
cotitur= a
r]ului pe care a
bia
ne la
s= s=
o ]ntrez=rim
prin cea\a
d
imine\ii. O
r, ]n realita
te, doa
r cu-no[tin\e sau rela\ii de rudenie ]nt]m
-pl=
toare, ce le-a
u da
t prilejul s=
treac=
pe acolo sa
u s= stea
ma
i m
ult= vrem
e ]n acele locuri, i-a
u f=
cut pe doa
mna
de N
oailles, pe
Ma
eterlinck, pe Millet, pe C
laud
e M
onet s=
a
leag
=,
pentru a
le
zugr=
vi, acel d
rum a
nume, a
cea
gr=
din=
, acel c]m
p, acea
cotitur=
a r]ului, [i nu a
ltele. Ele ne a
par
altfel, [i m
ai frum
oase d
ec]t restul lum
ii, tocma
i pentru c= pa
rc= ]n
ele se oglind
e[te inefab
ila im
pre-sie a
geniului, pe ca
re am
vedea
-o r=
t=cind
tot at]t d
e ciuda
t= [i d
es-potic=
pe chipul indiferent [i supus
al tuturor \inuturilor pe ca
re acesta
le-a
r zug
r=vi.
Apa
ren\a
cu ca
re ne
farm
ec=
[i ne
deza
m=
gesc,
[i dincolo d
e care a
m vrea
s= a
-jung
em, este ]ns=
[i esen\a a
celui lucru lipsit, spre a
spune astfel, d
e g
rosime, a
dev=
rat m
iraj fixa
t pe o p]nz=
: o viziune. Iar cea
\a pe ca
-re ochii no[tri la
comi a
r vrea s-o
str=p
un
g=
, este ultim
ul cu
v]nt a
l
2016, martie NOI 21
abonament
calea spre Olimp
NOI — REVISTA COPIL+RIEI {I ADOLESCEN|EI TALE
HISTORIA EST MAGISTRA VITAERubric= sus\inut= de Adrian DOLGHI, doctor ]n istorie
ETAPA a VI-a
1. Apreciaz= consecin\ele evenimentului reprezentat ]n imagine.
2. Explic= cine au fost amelu.
3. Recunoa[te monu-mentul din imaginea al=-turat=.
A[tept=m r=spunsurile voastre timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.
R=spunsurile corecte la etapa a III-a:
1. }n imagine este reprezentat= semnarea Tra-tatului de Pace de la Bucure[ti (16 mai 1812), nego-cierile asupra acestuia. Consecin\ele acestui eveni-ment s]nt dramatice pentru popula\ia dintre Prut [i Nistru. }ncep]nd cu anul 1813, acestui spa\iu i s-a dat denumirea Basarabia [i a fost ]ncorporat ]n cali-tate de provincie autonom= ]n componen\a Imperiului Rus. Treptat, autonomia a fost limitat=, ca ]n anul 1873 s= fie lichidat= complet, iar Basarabia devine gubernie ordinar= ]n componen\a Imperiului Rus. Guvernul \arist promova o politic= de colonizare a teritoriului cu popula\ie alogen=, originar= din alte regiuni ale imperiului. De asemenea promova o poli-tic= de dezna\ionalizare [i rusificare prin introduce-rea limbii ruse ]n administra\ie, [coal=, justi\ie, tipar etc.
2. Diadoh – cuv]ntul semnific= „urma[” [i de-semneaz=, ]n special, pe fo[tii ofi\eri ai lui Alexan-dru cel Mare, care, dup= moartea acestuia, au ]n-ceput s= lupte ]ntre ei pentru ]mp=r\irea imperiului. Ace[tia au fost: Antigonos, Ciclops, Antipatros, Crater, Eumene din Cardia, Lisimah, Perdicas, Ptolemeu, fiul lui Lagos, [i Selecucos.
3. }n imagine este reprezentat un fragment din complexul M=n=stirile de la Meteora. Meteora, situat= ]n c]mpia Thesaliei, ]n apropiere de Kalam-baka, ]ntre mun\ii Koziakas [i Antichassia, este unul din cele mai cunoscute centre monahale ale R=s=ritului cre[tin. O adev=rat= p=dure de piatr= ce izbucne[te ]n mijlocul c]mpiei plaseaz= ansam-blul monastic ]ntr-un peisaj de o m=re\ie tulbu-r=toare. Meteorele reprezint= cel mai important centru monahal ortodox al grecilor, dup= Sf]ntul Munte Athos.
Rezultatele etapei a III-a:
C]te 30 de puncte (15,10,5) au acumulat: Viori-ca GORI, Ionela B}RDAN, Ecaterina ISTRATI, Maria JARDAN, Tamara ISTRATI, Adelina JAR-DAN, Alina ISTRATI, Ionela JARDAN, Lozova, Str=-[eni; Aliona CAZACU, Hagimus, C=u[eni; C=-t=lina MUNTEANU, Z=icani, R][cani; Veronica ROTARI, Alexandrina BATR}NCEA, Elena PO-RUBIN, Holercani, Dub=sari; M=d=lina B}TC+, Nisporeni; Ani[oara ABABII, M=d=lina ABABII, Marcela B}RSA, V=sieni, Ialoveni; Mihaela DODI, Susleni, Orhei; Daniela Nani, Ulmu, Ialoveni; Marinela LUPU{OR, Maria REVENCU, Cobani, Glodeni.
29 de puncte: Lumini\a ANTON (14,10,5), Ba-latina, Glodeni; Marinela STICEA (14,10,5), Cobani, Glodeni; Iulian DANU (14,10,5), {endreni, Nispo-reni; Irina GRIGORA{ENCO (15,10,4), Chi[in=u.
28 de puncte: Daniela GORGOS, cl. a IX-a „A” (13,10,5), Susleni, Orhei.
27 de puncte: C=t=lina MIRCOS (13,9,5), C=r-pineni, H]nce[ti.
25 de puncte: Daniela GORGOS, cl. a IX-a „B” (13,9,3), Susleni, Orhei.
22 de puncte: Natalia POSTIC+ (12,10,0), Molo-vata, Dub=sari.
Din lips= de spa\iu, public=m doar numele par-ticipan\ilor care au acumulat minimum 22 de puncte. La bilan\ul general ]ns= vom \ine cont de punctajul tuturor participan\ilor.
D rag= prietene, Te po\i abona pentru urm=toarele 9 luni ale a-
nului 2016. Fiecare dintre colegii t=i merit= un abonament la
revista NOI. }ndeamn=-i s= se aboneze!
Abon]ndu-te la NOI, te asiguri cu un adev=rat ghid pe t=r]mul crea\iei [i al autorealiz=rii. Po\i miza pe echipa redac\ional=, pe speciali[tii asocia\i [i
pe to\i cititorii care s]nt gata s= te asculte, s= te ]n\e-leag= [i s=-\i dea un sfat.
NOI este revista care poate vorbi simplu despre lucruri complicate. Cite[te num=r cu num=r [i via\a ta va deveni mai frumoas= [i mai interesant=.
Revista NOI apare lunar, inclusiv ]n vacan\a mare, f=r= numere comasate.
Pre\ul unui abonament pentru 9 luni este de 135 de lei.
Indicele PM 31239. Abonamentul la revista NOI poate fi perfectat la
orice oficiu po[tal.
NOI, martie 201622
Carul-Mic
A muzant sau nu, dar e cert, sus\in cercet=torii. Vacile dau mai mult lapte dac= privesc dese-
ne animate la televizor. }ns= dac= vizioneaz= filme de groaz=, cantitatea de lapte scade foarte mult. Acest lucru a fost afirmat [i de c=tre un fermier care a instalat ]n ferma sa televizoare. Poate de aceea, vacile s]nt mame extraordinare [i ar face orice s= ][i apere puiul. Le plac lucrurile frumoase [i sensi-bile. Aceste animale, ]nt]lnite foarte des ]n \ara noastr=, pot percepe mirosuri de la peste [ase kilo-metri dep=rtare. Au vederea panoramic= [i s]nt ca-pabile s= aud= sunete de ]nalt= [i joas= frecven\= mai bine dec]t omul.
C ic=, Magellan nu a f=cut niciodat= ]nconjurul lumii. El a fost omor]t de c=tre b=[tina[ii din
Filipine c]nd era foarte aproape de aceast= perfor-man\=. }n Malaysia, Magellan a cunoscut un sclav pe nume Enrique, care vorbea perfect spaniola [i cuno[tea toate rutele ce se deplasau spre \inta pe care c=l=torul avea s= o ating=. Din echipajul lui Magellan de 236 de oameni, au mai r=mas doar 18, care au fost c=l=uzi\i de c=tre Enrique ]n dru-mul spre Spania. Opiniile clasice s]nt r=sturnate [i se zice c= anume acest sclav a fost primul om care a f=cut ]nconjurul lumii.
P rimele texte tip=rite, calendarele, erau cump=ra-te ]n num=r mare de c=tre popula\ie. De ce? Edi-
torii, ca s=-i atrag= pe oameni, au introdus ]n calen-dare: tabele astrologice, datele s=rb=torilor religioase, t]rguri importante, prognoza meteo, sfaturi pentru fermieri, privind ]ns=m]n\=rile, proverbe, informa\ii istorice sau geografice etc. Orice idee era bun= pen-tru editor pentru a-i determina pe oameni s= cumpe-re aceste explozii de informa\ii, care deveniser= a-dev=rate enciclopedii (de aceea putem considera calendarul cel mai vechi str=mo[ al ziarelor [i revis-telor).
Tip=rite ]nghesuit, pentru a nu folosi foarte mult= h]rtie, care pe atunci era scump=, fiind f=cut= ini\ial din de[euri textile, greu de citit [i pline de informa\ii, calendarele se dovedeau de multe ori inutile pentru cei care le achizi\ionau. Astfel, s-a n=scut vorba din popor a face (cuiva) capul calendar pentru a trans-mite mesajul: a z=p=ci pe cineva dup= o avalan[= de informa\ii, a ]ncurca cu at]tea vorbe, pierz]ndu-se esen\ialul sau a vorbi prea mult [i f=r= rost.
{i dac= e vorba totu[i despre calendare, v= rea-mintim o alt= expresie la fel de cunoscut=, cu origini comune, a se uita ca m]\a-n calendar, cu sensul de a privi la ceva f=r= a pricepe nimic (deoarece acei care nu [tiau a citi cump=rau calendarele, dar nu ]n\ele-geau nimic din ceea ce era publicat ]n ele).
T e rog cu umilin\=, lumineaz=-mi mintea mea, o\ele[te-mi voia, cur=\e[te-mi trupul [i sfin\e[-
te-mi sufletul. Amin!
RUG+CIUNI PENTRU M}NTUIRE (V)
MUGURI Asemenea corni\elor de iad=,Se ]mbulzesc pe ram ]nt]ii muguri.Cu lacrimi mari, ca boabele de struguri,Butucul vi\ei pl]nge ]n ograd=.
Miros de frunze arse, fum de ruguri{i vr=biile gure[e-n livad=.P=m]ntul abure[te din z=pad=,Cutreierat ]n carnea lui de pluguri.
O dulce ame\eal= te colind={i geana bate: fluture-n lumin=.Mustind de sev=, pomii din gr=din=
Au prins gola[e ramuri s=-[i ]ntind={i-a[teapt= diminea\a aprilin=}n albe policandre s=-i aprind=.
R+STURNARE DE SITUA|IE
George DUMITRESCU
2016, martie NOI 23
Rubric= ]ngrijit= de Olesea CURMEI
A fost odat= ca niciodat=, a fost odat=, dragi copii, ]ntr-o vreme ]ndep=rtat=, c]nd pam]n-
tul era plin de animale care nu se m]ncau ]ntre ele, de oameni care nu se du[m=neau... A fost odat=... un ]mp=rat. El st=p]nea tot p=m]ntul [i era bun [i bl]nd, darnic [i ]n\eleg=tor. Pe atunci, ]n timpul anului, nu erau patru anotimpuri, ci unul singur, ]n care le ]nt]lneai pe toate patru, dup= cum ]\i era dorin\a. {i nu numai pe cele patru pe care le cunoa[tem acum, ci [i multe al-tele, azi necunoscute nou=, nici m=car din auzi-te. Aceste multe st=ri ale vremii erau toate copiii ]mp=ratului, care se numea... }mparatul Timp [...]
}ntr-o dup=-mas=, }mp=ratul, care dormea – vede\i bine c= era un ]mp=rat cuminte, care dor-mea ]n fiecare dup=-mas=, [tiind c= trebuie s= creasc= mare – deci, ]ntr-o dup=-mas=, }mp=ratul avu un vis ciudat. Se f=cea c= cerul ve[nic lumi-nat al ]mp=r=\iei sale s-a ]ntunecat brusc. Era o noapte neagr=, nici m=car vreun licurici nu se z=rea prin ]ntunecimea grea ca de smoal=. Nu se mai vedea nimic ]n jur, dar ]n aer se sim\ea frigul p=trunz=tor, din ce ]n ce mai p=trunz=tor. Plantele [i animalele au ]nceput atunci s= ]nghe-\e, ]ncetul cu ]ncetul. Speriat, }mp=ratul Timp [i-a chemat copiii ]n ajutor. Primii au venit b=ie\ii cei mari care, cu r=suflarea lor proasp=t=, au dez-ghe\at p=m]ntul. Iar Soarele s-a i\it printre nori [i lumina a ]nceput s= p=trund= printre crengile copacilor. Pe urm= au venit fetele cele frumoase ale }mp=ratului, care au adus Soarele de-a bi-nelea pe cer [i au ]nc=lzit lumea.
Apoi au venit din nou b=ie\ii – mai mici – care au f=cut p=m]ntul s= rodeasc=. La sf]r[it, cu mare greu, au ap=rut fetele lene[e [i adormite, care au cufundat ]mp=r=\ia ]ntr-un somn bine-f=c=tor [i au acoperit-o cu o hain= alb= de z=-pad=. Trezit din somn, }mp=ratul ][i privi ]m-p=r=\ia [i c=zu pe g]nduri. Imaginile pe care le visase nu-i mai ie[eau din minte. Se uita cu aten\ie la copaci [i animale [i observ= c= erau cu to\ii foarte obosi\i. C= p=reau foarte plictisi\i. Tr=iau de prea mult= vreme ]n acela[i anotimp [i atunci, }mp=ratul lu= o hot=r]re: avea s= fac= a[a dup= cum visase. Chem]ndu-[i copiii, ]i ]mp=r\i ]n pa-tru grupuri.
— Voi, le spuse el celor mai mari, ve\i fi Pri-m=vara. Tu vei fi Boarea, tu vei fi }nmugurirea, tu – Ploaia Cald=. Voi – Vara. Tu vei fi Ar[i\a, tu – Furtuna, iar tu – Mirosul Adormitor al Nop\ilor de Var=. {i tot a[a, ][i numi copiii pe r]nd: Rodnicia, }mbel[ugarea, Criv=\ul, Z=pada. La sf]r[it, lu]n-du-[i r=mas-bun de la ei, dup= ce ]i ]nvesti pe fiecare cu c]te o hain= aleas=, }mp=ratul Timp se cufund= ]n vise.
Mai doarme ]nc= [i azi, iar copiii lui au luat ]n st=p]nire lumea. Ei s]nt Cele Patru Anotimpuri. De atunci Prim=vara ne ]nt]mpin= cu bucurie, trezindu-ne din Iarna grea, Boarea alung= z=-pezile, }nmugurirea treze[te pomii, iar Ploaia Cald= dezghea\= apele [i cheam= animalele afar=, ]n lumin= [i c=ldur=. Apoi vine Vara: Ar-[i\a fuge despletit= pe c]mpii [i zore[te plantele s= creasc=, le m]ng]ie tulpinile verzi [i le c]nt= des-pre sosirea fratelui ei, Rodnicia [...]
Dar st=p]nul [i tat=l lor a r=mas [i ast=zi tot }m-p=ratul Timp.
POVESTEA ANOTIMPULUI UITAT
Ilustra\ii: Alexei COL~BNEAC
(fragment)
Jonathan SWIFT
NOI, martie 201624
A{TEPT UN SFAT
Urmare din pag. 13
calea spre Olimp
}n acest caz vorbim de o explozie ecologic=. }n de-cursul istoriei, se cunosc dese „explozii” [i invazii de agen\i patogeni, la om, care au provocat grave epidemii, cu decimarea a zeci de mii de oameni, de pe mari suprafe\e continentale. Dezvoltarea ex-cesiv= a bacteriei Yersinia pestis a provocat, ]n trecut, ciuma sau pesta, care au luat forme de pan-demie, ]ntinz]ndu-se pe mai multe continente. O alt= epidemie periculoas=, holera, a reu[it s= uci-d= zeci de milioane de oameni ]ntre anii 1816 [i 1960. S]nt ]ns= [i cazuri c]nd ]nsu[i omul „contribu-ie”, neinten\ionat la producerea unor asemenea explozii ecologice. Astfel, omul a adus din Ameri-ca de Nord filoxera. Acest d=un=tor catastrofal a invadat apoi ]ntreaga Europ=. La fel s-au petrecut lucrurile [i cu g]ndacul de Colorado, care a inva-dat Europa, produc]nd pagube imense culturilor de solonacee [. a.Punctajul acumulat de participan\i la etapa a III-a:
30 de puncte a acumulat: Tamara ISTRATI (10,10,10), Lozova, Str=[eni.
29 de puncte (10,10,9): Maria JARDAN; Ionela JARDAN, Lozova, Str=[eni; Irina GRIGORA{EN-CO, Chi[in=u.
28 de puncte: Mihaela DODI (9,10,9), Susleni, Orhei; Elena PORUBIN (8,10,10) Holercani, Du-b=sari.
25 de puncte (10,10,5): Alina ISTRATI, Ecateri-na ISTRATI, Lozova, Str=[eni.
23 de puncte: Alina LUCHI|+ (9,6,8), Bardar, Ialoveni.
21 de puncte (9,10,2): Daniela GORGOS, cl. a IX-a „A”, Marinela SAJIN, Susleni, Orhei.
20 de puncte: Veronica ROTARI (10,10,0), Holer-cani, Dub=sari; Lumini\a ANTON (10,10,0), Bala-tina, Glodeni.
19 puncte: Alina ROTARI (9,10,0), Holercani, Dub=sari; Alina PLE{CO (9,10,0), Orhei.
18 puncte: Marinela STICEA (9,9,0), Cobani, Glodeni.
17 puncte: C=t=lina MUNTEANU (4,7,6), Z=i-cani, R][cani; Nadejda CEBOTARI (8,7,2), Vasile ANDREEV (8,9,0), Holercani, Dub=sari.
16 puncte: Alexandrina BATR}NCEA (8,8,0), Holercani, Dub=sari; Viorica GORI (6,10,0), Lozo-va, Str=[eni; Natalia ODOBESCU (8,8,0), Cu[mir-ca, {old=ne[ti.
15 puncte: Tatiana ODOBESCU (8,7,0), Cu[-mirca, {old=ne[ti; Tamara BIVOL (5,10,0), Bar-dar, Ialoveni.
14 puncte: Adelina JARDAN (5,9,0), Lozova, Str=[eni.
11 puncte: Alina CAZACU (4,7,0), Hagimus, C=u[eni; Tatiana BALAN (4,7,0), Slobozia, {te-fan-Vod=.
Din lips= de spa\iu, public=m doar numele par-ticipan\ilor care au acumulat minimum 11 puncte. La bilan\ul general ]ns= vom \ine cont de punctajul tuturor participan\ilor.
Urmare din pag. 12
Rezultatele etapei a III-a:
39 de puncte (10,10,10,9) au acumulat: Mihae-la DODI, Susleni, Orhei; Cristina C+T+NOI, Ur-soaia, C=u[eni; Tamara BIVOL, Bardar, Ialoveni; Marinela LUPU{OR, Maria REVENCU, Cobani, Glodeni.
38 de puncte: Veronica ROTARI (10,9,10,9), Holercani, Dub=sari; Ionela JARDAN, Maria JAR-DAN (10,10,10,8), Lozova, Str=[eni; Aurelia OBRE-JA, Silvia MELNIC (10,10,10,8), Orhei; Ana RU-GIN+, Vera MUNTEANU (10,10,10,8), Cobani, Glodeni.
37 de puncte: Ecaterina POPU{OI (10,8,10,9), Holercani, Dub=sari; Adelina JARDAN (10,10,10,7), Veronica VORNICESCU (9,9,10,9), Lozova, Str=-[eni; Ana-Maria URBINELLI (9,10,10,8), Cobani, Glodeni; Valeria MINCIUN+ (9,9,10,9), Corjova, Criuleni.
36 de puncte: Nicoleta COJOCARI (9,8,10,9), Ciripc=u, Flore[ti; Alina PLE{CO (9,9,10,8), Or-hei; Gabriela ALBOT (9,9,10,8), Cobani, Glodeni.
35 de puncte: Andreea POPA (9,8,10,8), Cirip-c=u, Flore[ti; Natalia POSTIC+ (9,9,10,7), Molova-ta, Dub=sari; Alina LUCHI|A (9,9,10,7), Bardar, Ialoveni.
34 de puncte: C=t=lina MIRCOS (10,6,10,8), C=r-pineni, H]nce[ti.
31 de puncte: Alexandrina BATR}NCEA (4,9,10,8), Holercani, Dub=sari; Valeria DOLGHI-ER (10,5,10,6), Ciripc=u, Flore[ti; Cristina JITO-REANU (8,5,10,8), Ungheni.
30 de puncte: Mihaela TONU (10,4,7,9), Bar-dar, Ialoveni; Alina ROTARI (4,8,10,8), Holercani, Dub=sari; Ionela B}RDAN (10,10,10,0), Lozova, Str=[eni.
29 de puncte: Teodora GU|U (9,10,10,0), Dro-chia, Drochia.
28 de puncte: Emilia CIOCANU (10,1,10,7), Costuleni, Ungheni; Maricica ANDONI (10,0,10,8), Coliba[i, Cahul.
27 de puncte: C=t=lina MUNTEANU (9,8,10,0), Z=icani, R][cani.
23 de puncte: Camelia PORUBIN (4,2,10,7), Ho-lercani, Dub=sari; Valentina COJAN (6,0,10,7), Coliba[i, Cahul.
22 de puncte: Eugenia RUDACOV (6,0,9,7), Str=[eni.
21 de puncte: Vasile ANDREEV (8,3,10,0), Ho-lercani, Dub=sari.
Eseurile plagiate se apreciaz= cu 0 (zero) puncte.
Din lips= de spa\iu, public=m doar numele par-ticipan\ilor care au acumulat minimum 21 de punc-te. La bilan\ul general ]ns= vom \ine cont de punc-tajul tuturor participan\ilor.
2016, martie NOI 25
calea spre Olimpabc juridic
Rubric= sus\inut= de Constantin OLTEANU
CITIUS, ALTIUS, FORTIUS!I at=-ne cu ]nc= o etap= consumat= [i asta nu ]n-
seamn= dec]t un pas mai aproape de podium. {tim c= dincolo de ]ntreb=rile noastre urmeaz= un efort al vostru ]n speran\a c= ve\i g=si r=spunsul corect. {i mai [tim c= acest efort poate fi diferit pentru fiecare dintre voi. Unii r=scolesc prin me-morie, al\ii caut= prin calculatoare, o alt= parte merg la poli\a cu c=r\i ca s= g=seasc= r=spuns la ]ntreb=rile pe care le tot sucim [i le tot rotim ]n ca-binetele redac\iei noastre. Este vorba de un exerci- \iu pe care trebuie s=-l face\i pentru a acumula c]t mai multe cuno[tin\e. Ca s= culegi un m=r trebuie s= ]ntinzi m]na. Asta ]nseamn= efort.
Dar s= revenim la mai vechile noastre ]ntreb=ri [i la mai noile voastre r=spunsuri.
ETAPA a V-a
1. Cine este Pre[edinte al Federa\iei Na\iona-le de Hochei pe Ghea\= din Moldova? (5 puncte)
2. Cine este poreclit ZiZu [i care este func\ia pe care o de\ine acum? (4 puncte)
3. Care este considerat cel mai bogat club de fotbal din lume? (3 puncte)
A[tept=m r=spunsurile voastre timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.
R=spunsurile corecte la etapa a II-a:
1. Na\ionala Republicii Moldova a acumulat 2 puncte.
2. 5 goluri ]n doar 9 minute.3. Marea maestr= a [ahului rom`nesc, Elisabe-
ta Polihroniade, pe 23 ianuarie curent a decedat, dar p]n= la sf]r[itul vie\ii a locuit ]n Bucure[ti.
Rezultatele etapei a II-a:
Iat= [i numele celor care au acumulat maximum de puncte (12 puncte):
Vasile ANDREEV, Elena PORUBIN, Maria C}RNA|, Alexandrina BATR}NCEA, Alina RO-TARI, Veronica ROTARI, Holercani, Dub=sari; Alina LUCHI|A, Bardar, Ialoveni; Daniela GOR-GOS, cl. a IX-a „A”, Daniela GORGOS, cl. a IX-a „B”, Mihaela DODI, Susleni, Orhei; Aliona CAZA-CU, Hagimus, C=u[eni; Tamara BIVOL, Bardar, Ialoveni; Emilia CIOCANU, Costuleni, Ungheni; Lumini\a ANTON, Balatina, Glodeni; Andrei [i Daniel MORARU, Alexandru T+R+CIL+, Selemet, Cimi[lia; Marinela STICEA, Cobani, Glodeni.
Ecaterina HER|A, Bardar, Ialoveni a acumu-lat 7 puncte.
Din lips= de spa\iu, public=m doar numele par-ticipan\ilor care au acumulat minimum 7 puncte. La bilan\ul general ]ns= vom \ine cont de punctajul tuturor participan\ilor.
ACCES INTERZIS
Rubric= sus\inut= de Tatiana CRESTENCO,Oficiul Avocatului Poporului
F r=\iorul meu anul acesta a mers ]n clasa ]nt]i. P=rin\ii mei s-au confruntat cu urm=toarea
problem=: dup= o s=pt=m]n= de la ]nceperea anu-lui de studii, nu li s-a mai permis s= ]l duc= direct p]n= ]n clas=, accesul ]n institu\ia de ]nv=\=m]nt fiind interzis. Men\ionez c= paza institu\iei este achitat= din banii p=rin\ilor. Este normal acest lu-cru? Mai ales c= fr=\iorul meu are momente c]nd pl]nge sau refuz= s= mearg= la [coal= anume din acest motiv.
Amelia SCARLAT, 15 aniChi[in=u
Drag= Amelia, ]n foarte multe institu\ii de ]nv=-\=m]nt au fost ]nregistrate cazuri c]nd p=rin\ii unor copii intrau ]n s=lile de clas= [i agresau copiii. Ast-fel, pentru a nu admite situa\iile c]nd p=rin\ii ]n-cearc= de sine st=t=tor s= fac= „ordine” ]n r]ndul copiilor, administra\ia institu\iilor de ]nv=\=m]nt interzice p=rin\ilor accesul ]n [coli [i licee. Aceast= prevedere se reg=se[te ]n Regulamentul intern de func\ionare al institu\iei de ]nv=\=m]nt.
}n cazuri speciale, p=rin\ii scriu cerere pe nu-mele directorului [i doar atunci li se permite acce-sul ]n institu\ia de ]nv=\=m]nt. Fr=\iorului t=u trebu-ie s= i se explice c= este pentru binele lui aceast= procedur=.
C olega mea are probleme cu vederea. Recent s-a confruntat cu o situa\ie nepl=cut= la lec\ia
de educa\ie tehnologic=. Dup= mai multe discu\ii, profesoara i-a permis s= cumpere a\= mai groas= [i stof= cu un caracter mai pronun\at ca s= realize-ze un prosop. La lec\ia urm=toare ea deja ][i cum-p=rase toate cele necesare, ]ns= profesoara i-a repro[at, ridic]nd vocea la ea, c= a exagerat cu m=rimile. Este obligat= colega mea, care are pro-bleme cu vederea de c]nd o [tiu, s= participe la asemenea activit=\i?
Tatiana, 14 ani, Edine\
Drag= Tatiana, pentru a asigura accesul tutu-ror copiilor ]n cadrul institu\iilor de ]nv=\=m]nt, Mi-nisterul Educa\iei a aprobat o serie de modific=ri ]n Curriculumul [colar, dar [i ]n Planul de ]nv=\=m]nt.
Astfel, pentru copiii cu cerin\e educa\ionale spe-ciale profesorii s]nt obliga\i s= modifice criteriile de notare, modalitatea de predare, dar [i cerin\e-le. }\i recomand s= sesizezi cele ]nt]mplate specia-li[tilor ]n cadrul Serviciului de asisten\= psihope-dagogic= din Edine\.
Nota redac\iei: Dac= ave\i ]ntreb=ri ce \in de drepturile voastre, scrie\i-ne pe adresa revistei NOI.
NOI, martie 201626
pa gi na mu ze lor
RUSSELL CROWE
E ste imposibil s= nu-l cunoasc= cineva dintre citi-torii no[tri pe protagonistul filmului Gladiator,
Russell Crowe, dar nu este de trecut cu vederea [i rolul s=u principal ]n filmul cu tent= psihologic= Jo-curile ra\iunii, un film pe care ]l recomand tuturor tinerilor, care vor s= devin= cineva ]n via\=, plus la toate s= fac= o alegere corect=, care nu ar d=una nici altora, nici propriei s=n=t=\i mintale. Un film des-pre dorin\e [i despre felul ]n care ajung acestea s= ne distrug= via\a, dac= nu [tim s= discernem corect adev=rul de ceea ce este mai pu\in adev=rat.
Russell Crowe s-a n=scut pe data de 7 aprilie 1964, ]n Wellington, No-ua Zeeland= [i a crescut ]n Sydney, Australia. {i-a ]nceput cariera de actor de mic [i a jucat ]n c]teva show-uri australiene locale. Mai t]rziu, a c]n-tat ]ntr-o trup= [i a lucrat ]n calitate de chelner. La v]rsta de 25 de ani, Crowe a ob\inut primul s=u rol im-portant ]n filmul Prisoners of the Sun, dar s-a f=cut cu adev=rat remarcat prin presta\ia din filmul Proof din 1991.
Crowe a c][tigat ]n 2001 premiul Oscar pentru cel mai bun actor ]n rol principal cu rolul gladiatorului Maxi-mus din produc\ia de mare succes Gladiatorul ]n regia lui Ridley Scott. Dup= acest mare succes, ]mpreun= cu trupa sa de muzic=, 30 Odd Foot of Grunts, a sus\inut primul s=u con-cert ]n SUA, ]n Austin, Texas. Asocia\ia criticilor de film i-a acordat, de ase-menea, premiul pentru cel mai bun actor, iar Crowe a primit nominaliz=ri [i pentru premiile Screen Actors Guild, BAFTA, precum [i pentru Globul de Aur. Cu un an ]n urm=, fusese nominali-zat la Oscar pentru rolul s=u din The Insider, un film de Michael Mann.
N=scut ]n Noua Zeeland=, Crowe a crescut ]n Australia, unde a [i fost r=spl=tit pentru munca sa. Meritele sale au fost recunoscute de Institutul de film australian (AFI) timp de trei ani la r]nd, ]ncep]nd cu 1991, c]nd a fost nominalizat pentru cel mai bun actor, datorit= rolului din The Crossing.
Crowe [i-a f=cut debutul ]n lumea filmului american odat= cu apari\ia din 1995 ]n The Quick and the Dead, al=turi de Gene Hackman si Sharon Stone, urm]nd apoi rolul hacker-ului
Sid 6.7 din Virtuosity.Crowe de\ine o ferm= de 560 de ari la nord de
Sydney, unde locuiesc p=rin\ii s=i [i fratele s=u mai mare [i unde are grij= de o mul\ime de animale pe care le nume[te „prietenii mei”.
Este foarte bun prieten cu Jodie Foster [i Nicole Kidman. }n 2003 s-a ]nsurat cu Danielle Spencer pe care o cunoscuse ]n 1989 ]n timpul film=rilor la The Crossing; ]mpreun= cu care are doi copii.
Ana CEAP+
2016, martie NOI 27
CRISTINA NEAGU
S f]r[it de an. Unii s]nt ferici\i c= au reu[it s= intre ]n noul an f=r= datorii, cu reu[ite [i plini de succes,
al\ii ]ns= continu= s= se pl]ng= de greut=\ile care [i de data aceasta se \in scai de ei. Toat= lumea face bilan- \uri. Nostalgia pentru anul trecut dureaz= vreo trei luni, p]n= c]nd to\i uit= de precedentul an. NOI ]ns= nu putem uita de evenimentele sportive [i de cei mai buni sportivi. Printre ei se num=r= [i cea mai fericit= rom`nc=, handbalista Cristina Neagu, considerat= cea mai bun= juc=toare de handbal din anul 2015. Un succes destul de promi\=tor pentru sportiva din Ro-m`nia.
Mezina familiei Neagu s-a n=scut pe 26 august 1988, ]n cartierul Ghencea din Bucure[ti. A ]ndr=git handbalul ]n- t]mpl=tor. La 12 ani, prin 2000, c]nd era la ora de sport, au fost vizita\i de an-trenoarea Maria Covaci, care venise s= fac= o selec\ie pentru sec\ia de hand-bal a Clubului Sportiv {colar Nr. 5. Ea nu a ezitat nici o clip= [i a decis s= mearg= s= o ]ncerce [i pe aceasta. {i nu a dat-o ]n bar= deloc. Succesul i-a fost garantat de atunci, iar via\a ei a luat o ]n-tors=tur= radical=. Chiar dac= totul a ]n-ceput ]ntr-o joac=, Cristina Neagu [i-a asumat ]n totalitate responsabilit=\ile. Se antrena de la ora 9 diminea\a [i de la ora 19 seara. Ba mai mult, era nevoit= s=-[i pl=teasc= din economiile sale de-plas=rile la sal=, cantonamentele [i ba-remurile de arbitraj. }ns= Dumnezeu, probabil, nu a trecut cu vederea sacrifi-ciul s=u [i ]i aduce ]n 2005 titlul de cea mai valoroas= juc=toare a lumii la Cam-pionatul European de junioare din Aus-tria. Lan\ul abia ]ncepe. }n 2006 ob\ine acela[i titlu la Campionatul Mondial de Tineret din Canada, iar ]n 2007 – me-dalia de bronz la Izmir. {i aceasta la doar 19 ani.
Din 2009 [i p]n= ]n 2015 ]n palmaresul s=u s-a tot auzit sintagma cea mai bun=. A fost desemnat= cea mai bun= juc=toare de dou= ori, cel mai bun debutant, cea mai bun= handbalist= de patru ori, cea mai bun= marcatoare de trei ori, cea mai bun= pasatoare etc. Or, acest lucru spu-ne foarte multe sau spune totul despre ceea ce este un sportiv.
Anul 2015 a fost cel care a ]ncununat cariera sa de succes. Rom`nca Cristina Neagu este desemnat= cea mai bun= juc=toare a lumii la Campi-onatul Mondial de Handbal Feminin. Punct [i de la cap=t. Un nou sportiv cu nume vine ]n plin= for\=.
{i c]nd m= g]ndesc, dragi cititori, c= e la ]nceput de cale [i c= abia la 22 de ani are at]tea adunate. Dar ce se va spune despre numele s=u peste ani? Va deveni un fenomen, iar istoria sportiv= va scrie pagini despre succesul s=u.
Olesea CURMEI
time-out
28 NOI, martie 2016
} n toiul iernii, la 15 ianuarie 1850, la Moscova, ]n familia generalului din armata \arist= Vasili Kor-
vin-Krukovski [i a Elizavetei Schubert, s-a n=scut al doilea copil. Era o feti\= [i mam=-sa ][i alunga ca un voal de cea\= prezicerea bunicului, renumit matema-tician al timpurilor: „copilul, pe care ]l a[tep\i va fi matematician [i ]mi va urma calea”. Nu, nu putea s= fie adev=r – pentru feti\e tradi\iile prescriau un viitor exclusiv ]n s]nul familiei, f=r= nici o [ans= de a urma studiile superioare, dar-mite s= devii savant!
}n scurt timp familia generalului pensi-onat s-a transferat la mo[ia lui de la Polibi-no, de l]ng= ora[ul Vitebsk. Camera Sofiei, din lips= de tapete, avea pere\ii lipi\i cu foi de h]rtie, ]mp]nzite de lec\iile de matema-tic= ale renumitului matematician Ostro-gradski. Misterul formulelor ne]n\elese a captivat-o. Cine [tie cum a influen\at-o aceast= situa- \ie [i ce poten\ial de cunoa[tere a stimulat, dar cert e c= de la o v]rst= fraged= So-fia, sau, cum i se mai spunea frecvent – Sonea, a demon-strat abilit=\i deosebite fa\= de aritmetic=. Meditatorul care o instruia era mirat de mintea ager= a copilei – prindea u[or no\iuni, pe ca-re adesea maturii le ]n\ele-geau cu greu. Avea doar zece ani c]nd s-a familiarizat cu manualul lui Burden, dup= care se studia la universi-tatea din Paris. P=trundea ]n esen\a temelor compli-cate din manualele de fizic= pentru studen\i.
Auzind despre capacit=- \ile Sonei, un vecin i-a suge-rat tatei s=-l angajeze pentru studii mai profunde pe un ofi\er militar, mare cunosc=tor al tainelor matema-tice. Muzica [i limbile str=ine, pe care Sonea le ]n-su[ea la fel de u[or, au r=mas ]n trecut – ea deja era ini\iat= ]n cele mai sacre capitole ale matematicii de c=tre unul dintre cei mai notorii matematicieni ru[i, A. Strannoliubski din Sankt-Petersburg. }n Rusia fete-lor le erau interzise studiile ]n universit=\i, o [ans= fiind \=rile occidentale. }ns= pentru a ob\ine un pa-[aport pentru str=in=tate, era necesar= permisiunea tat=lui sau a so\ului. Tat=l nu agrea ideea continu=rii studiilor de c=tre fiic=-sa, astfel c= unica ei posibili-tate era o c=s=torie fictiv=. }n 1868, ]mpreun= cu t]n=-rul s=u „so\”, Vladimir Kovalevski, Sofia pleac= ]n Germania, la Heidelberg, unde era „paradisul [tiin-
\ei”. Timp de doi ani i-a avut ca profesori pe renumi- \ii savan\i, fizicienii Kirchhoff [i Helmholtz [i chimis-tul Bunsen – nume cunoscute [i azi de orice student. Apoi Sofia pleac= la Universitatea din Berlin, dar aici, ca [i ]n Rusia, fetele nu erau admise la studii. Ia lec\ii particulare de la notoriul profesor Weierstrass, care a apreciat ]nalt talentul tinerei [i a sus\inut-o.
S-a dedicat g=sirii ecua\iilor ce descriu rota- \iile corpurilor solide – de la titirez la inelele planetei Saturn. Trei lucr=ri profunde, reali-zate ]n perioada colabor=rii cu Weierstrass, i-au permis s= ob\in= cu brio ]n 1874, la Uni-versitatea din Gӧttingen, titlul de doctor ]n Filozofie, devenind prima femeie-doctor ]n matematici. De[i colegii o elogiau, cariera [tiin\ific= r=m]nea incert= ]n virtutea tradi\i- ilor discriminatorii. Se ]ntoarce ]n patrie ]n speran\a de a se angaja la vreo universitate,
dar ]n zadar: Rusia a primit-o cu r=ceal=. {i din nou se implic= Weierstrass – el pune ]n joc toat= autori-
tatea sa [i rela\iile [i ]i g=se[te, din 1884, un loc de profesor la Universitatea din Stockholm, dar cu o condi\ie: ]n primul an ][i duce prelegerile ]n limba ger-man=, iar deja ]n al doilea an – ]n suedez=. Investiga\iile Sofiei Kovalevskaia s]nt ]nalt apreciate de centrele [tiin\ifice europene – ]n 1888 Academia Francez= de {tiin\e ]i decerneaz= ]naltul premiu Borden, apoi urmeaz= un premiu de la Academia de {tiin\e a Suediei. }n Suedia este supranumit= prin\es= a [tiin\ei. De[i ]n 1889 devine membru corespondent al Academiei din Sankt-Petersburg, savantei ]n Rusia nu i se permite nici s= a-
siste la [edin\ele Academiei!Sofia Kovalevskaia s-a manifestat [i ]n calitate de
scriitoare [i publicist= – pe parcursul anilor a publi-cat articole de critic= teatral=, romane, drame, ver-suri. }ns= soarta nu a fost milostiv= cu mult talentata Sonea – la 10 februarie (stil vechi), la doar 41 de ani, moare la Stockholm de pneumonie, cu mult= triste\e pentru reticen\a manifestat= fa\= de patria sa, c=reia i-a dus faima ]n toat= lumea. Urma[ii i-au ]nve[nicit numele: un crater de pe Lun=, un asteroid, str=zi, in-stitu\ii, premii ]i poart= numele. Iar o teorem=, Cau-chy-Kovalevskaia, este cunoscut= de c=tre to\i mate-maticienii.
Iurie SCUTARU, doctor ]n [tiin\e
SOFIA KOVALEVSKAIA — PRIN|ESA {TIIN|EI
Violeta ZABULIC+
galeria Minervei
Matematica necesit= mult= imagina\ie [i este imposibil s= fii un bun matematician f=r= a fi un pic poet.
Sofia KOVALEVSKAIA
292016, martie NOI
anticamera fotografiei alb-negru
Rubric= sus\inut= de Valerie VOLONTIR
FLORI PENTRU EA
30 NOI, martie 2016
para lui N=t=flea\=
lec\ie de logic=
RELU+M ANTRENAMENTELE PE RINGUL DE VOIE BUN+!
N u [tiu de mai \ii minte c= la prima mu[c=tur= din ultima par= m=l=ia\= de anul trecut te ]n-
demnam s= m= dumere[ti c]nd s-a n=scut Iisus Hristos, dac= noi s=rb=torim de dou= ori – la 25 decembrie [i 7 ianuarie, de Cr=ciun pe stil nou [i pe stil vechi, na[terea M]ntuitorului, apoi ]nc= de dou= ori – la 1 [i 14 ianuarie, pe stil nou [i pe stil vechi, serb=m Anul Nou dintr-o num=r=toare care tot de la na[terea lui Hristos ]ncepe. S=-\i spun drept, eu nu s]nt chiar at]t de naiv ca s= fi a[teptat de la tine r=spunsul la o ]ntrebare generat= de haosul din calendarele laice [i religioase, [tiind c= o sumedenie de min\i luminate [i-au g=sit ]n rezolvarea acestei probleme sensul ]ntregii lor vie\i. Eu altceva am vrut. S= pricepi c= ]n via\a asta [i lucrurile clare la prima vedere ]\i pot da de g]ndit, dac= te deprinzi s=-\i pui creierii ]n mi[care din dorin\a de a ]n\elege pentru ce faci umbr= p=- m]ntului [i pe ce lume tr=ie[ti.
Ferit-a Sf]ntul s=-\i ]nchipui c= eu, ]n comunica-rea cu tine, mi-a[ asuma rolul de mentor din sim-plul motiv c= am mai mul\i ani [i o experien\= de via\= mai bogat=. Din contra, dac= nevast=-mea ]ntrece m=sura la s]c]it fiica sau feciorul cu pove\e, eu o ]ntreb: „|ie ]\i place cum tr=ie[ti [i ce ai ob\i-nut ]n via\=?”, iar c]nd zice c= nu, nu-i place, o mai iscodesc: „Atunci de ce crezi c= tinerii ar trebui s= procedeze exact ca tine ]n orice situa\ie, dar nu a[a cum g=sesc ei de cuviin\=?”. Iat= de ce [ed eu acum [i m= g]ndesc pe c]t este de reu[it= me-toda prin care m-am apucat s= te familiarizez cu umorul. Dup= cazna de la [coal=, c]nd sperai s= te mai delectezi cu cititul, iat= [i mo[ul cu sfaturile lui! Te ]n\eleg [i z=u c= nu te invidiez, dar ]i zic ]nainte, fiindc= nu am la ]ndem]n= nimic mai po-trivit dec]t propria experien\=. Oric]t de mult te-a[ surprinde, spun]ndu-\i c= o glum= copioas= este rodul unei munci serioase, accentuez din nou c= sim\ul umorului se atrofiaz= ]n lipsa exerci\iilor permanente [i ]\i mai propun o pagin= pentru an-trenamente.
la poalele lui Parnas
Pisicu\a se treze[te{i motanului d= veste:– Am v=zut acum, ]n vis,Cum un [oricel am prins...– Ei [i ce-ai f=cut cu el,Dac= spui c=-i mititel?– C]nd a zis c= s]nt frumoas=,L-am l=sat s= plece-acas=.
Bunicul Dumitru DUCA,pentru nepo\ica din Telecentru, Chi[in=u
{ORICELUL DIPLOMAT
I at= r=spunsul la testul de inteligen\= propus de Dana |URCANU de la Liceul Gh. Asachi
din Chi[in=u ]n nr. 12, 2015 al revistei. Imagineaz=-\i c= e[ti la volanul automobilului
[i cite[ti numerele privind ]napoi: 86, 87 (sub ma-[in=), 88, 89, 90, 91.
CINE-I PRIMUL }N PARCARE?
N -am de unde [ti cum te-ai descurcat, fiindc= \i-a fost lene s=-mi spui. Oricum ar fi, te invit s=-\i
pui creierii ]n mi[care cu dou= exerci\ii propuse angaja\ilor unei firme specializate ]n solu\ionarea problemelor irezolvabile pentru exper\ii din dome-niile care au cerut ajutorul (trouble-shooter).
Jos p=l=ria!Un cinematograf din nu [tiu ce ora[ american
era pe cale de a intra ]n insolvabilitate. Precum s-a constatat, spectatorii erau nemul\umi\i de faptul c= doamnele nu-[i scot p=l=-rioarele care, ]n timpul vi-zion=rii filmelor, ]i ]ncurc= s= vad= ce-i pe ecran. Ad-ministra\ia cinematografu-lui a f=cut tot ce-i posibil pen-tru rezolvarea problemei: [i la garderob= a afi[at un a-nun\, [i prin radio ]ndemna doamnele s= dea dovad= de bun= educa\ie, ]ns= rezultatul era egal cu zero. Atunci a fost invitat un trouble-shooter care... a g=sit solu\ia!
Gata, nu mai po\i fura!Firma „Nike”, ca s=-i fie venitul mai barosan, a
deschis c]teva fabrici de ]nc=l\=minte ]n zone cu bra\e de munc= ieftine. Planul era bun [i treaba avea s= mearg= strun=, de nu ap=rea chiar din start o problem= irezolvabil= pentru speciali[tii din oficiul central al firmei: partea leului din pro-duc\ia gata era furat= de angaja\ii ]ntreprinde-rilor. {i ]n acest caz a fost invitat un trouble-shooter care, fiind pus la curent cu situa\ia, urma s= g=-seasc= solu\ia.
VREI S+ FII TROUBLE-SHOOTER?
F+R+ CUVINTEMargareta CHI|CAT}I
312016, martie NOI
Rubric= sus\inut= de Vlad BERCURubric= sus\inut= de Victor PAVLIUC
cu ochii pe Leu
INTERMINABILA TRANZI|IE
D e un sfert de secol Republica Moldova se afl= ]n tranzi\ie. De la economia protec\ionist= la
cea de pia\=. La o economie cu adev=rat liber=. La un mediu ce ar stimula afacerile [i investi\iile. Ar asi-gura un trai decent cet=\eanului.
Se schimb= guverne. S]nt elaborate foi de par-curs, planuri de ac\iuni. Par\ial ele s]nt realizate. Re-formele ]ns= treneaz=. Ne mi[c=m ]ncet, foarte ]ncet. Ne afl=m la 25 de ani dup= ce Republica Moldova a devenit independent=, ne afl=m la un sfert de veac dup= o situa\ie economic= similar= sau aproape si-milar= cu cea a \=rilor care s-au desprins din spa\iul sovietic, perioad= care ne-a dus ]ntr-o direc\ie din ce ]n ce mai marginal=.
Reformatorul Poloniei, Leszek Balcerowicz, afirma c= un politician are de ales ]ntre dou= lucruri, face reforme [i pierde puterea sau mimeaz= reformele prin ac\iuni populiste [i se men\ine ]n fotoliu. „Este nevoie de mai pu\ine viziuni m=re\e [i mai multe solu\ii concrete”, spune el. Ceea ce ne-a lipsit nou= au fost solu- \iile concrete [i ceea ce am avut au fost zeci [i sute de strate-gii [i programe.
Sub influen\a ex-perien\elor [i mode-lelor occidentale, via\a economic= moldoveneasc=, sub toate aspectele ei, ]ncepe s= se dezmor\easc=. iar semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Eu-ropean= a marcat ]nceputul unei perioade hot=r]toa-re ]n construirea unei economii moderne. Multe din ac\iunile planificate pentru primul an de implemen-tare a Acordului ]ns= nu s-au pus ]n practic=. Un pro-gram anticriz= s=n=tos de \ar= ]n condi\iile unei crize regionale profunde nu a fost ]ns= dus la bun sf]r[it, el a „]nghe\at” ]n faz= de proiect.
{i ]n anul 2015 modelul de cre[tere a r=mas cel din ultimii ani, bazat pe consum, remiten\e. „E nevo-ie de o restructurare profund= a modelului econo-mic”, constat= exper\ii Centrului Analitic Indepen-dent Expert-Grup. }ntr-un an de recesiune, ne-am convins c= economia moldoveneasc= nu este imun= la [ocurile negative, externe sau interne. Am v=zut ]ns= c= nu a fost [i o reac\ie pe m=sur=.
Asigurarea unei cre[teri durabile pentru Republi-ca Moldova nu este doar un concept la mod=, el este o necesitate vital=.
Alexandru DIMITROV
A[adar, firma „Nike”, pentru a-[i optimiza chel-tuielile, a hot=r]t s= produc= adida[i ]n cele mai s=race \=ri ale Africii. Totul a fost calculat [i pro-gramat din timp, au fost construite fabricile, insta-late utilajele [i preg=tite cadrele. Se a[tepta un profit de invidiat [i chiar avea s= fie, de nu ie[ea la iveal= un clenci imprevizibil: muncitorii autohtoni furau produc\ia fabricilor sistematic [i ]n cantit=\i imense. Sate ]ntregi, de la pici p]n= la b=tr]ni, au ajuns s= poarte adida[i de la „Nike”, de[i pre\ul lor pe pia\= era comparabil cu salariul anual al unui lucr=tor. }ncercarea de a angaja mai mul\i paznici din r]ndurile aborigenilor, ]n loc s= amelio-reze, a agravat starea de lucruri, fiindc= [i paznicii, [i familiile lor ]ndr=giser= adida[ii produ[i la „Nike”. Nici paza adus= din SUA nu rezolva pro-blema, deoarece ar fi crescut prea mult cheltuieli-le. Prin urmare, de la trouble-shooter se cerea s= g=seasc= metoda ce ar asigura reducerea la zero a furturilor, f=r= a cere cheltuieli suplimentare pentru paza fabricilor [i a depozitelor. {i iat= c= acel trouble-shooter, care nu prea cuno[tea nuan- \ele procesului de producere a ]nc=l\=mintei, dar, spre deosebire de managerii companiei, a fost ]n stare s= analizeze situa\ia din cu totul alt punct de vedere, a g=sit solu\ia optim= [i a rezolvat pro-blema!
C a s= nu ui\i p]n= la var= condi\iile problemelor de la lec\ia de logic=, ]\i dau acum r=spunsurile,
ca s= le confrun\i cu solu\iile n=scute ]n capul t=u.
Jos p=l=ria!Ai vreo idee? Nu? Atunci ]\i spun cum a rezolvat
problema acel trouble-shooter ingenios. Iat-a[a, schimb]nd textul anun\ului de la garderob=: „Ru-g=m doamnele s=-[i scoat= p=l=rioarele ]n timpul vizion=rii filmului. Rug=mintea nu se refer= la da-mele ]n etate”. E clar c= nici o doamn= nu a dorit s= fie trecut= ]n categoria damelor ]n etate.
Gata, nu mai po\i fura!Specialistul invitat de „Nike” s-a descurcat ]nc=
mai u[or, c=ci avea destul= experien\= acumulat= la firma american= „Reebok”, care la fel o p=\ise, c]nd a deschis c]te o filial= de producere a ]nc=l-\=mintei pentru sport ]n Thailanda [i ]n Taiwan, un-de muncitorii tot preferau s= se ]ncal\e din furat. M=surile represive nu au avut efect, doar solu\ia propus= de trouble-shooter a l=sat ho\ii f=r= chili-pir. {tii ce ie[ire din situa\ie a g=sit [mecheroiul? Acum pantoful drept este produs ]n Taiwan, iar cel st]ng – ]n Thailanda, fiind ]mperechea\i ]n SUA sau ]n Europa, adic= ]n locul comercializ=rii.
Asta-i tot pentru ziua de azi. Dac= ai auzit [i tu de asemenea situa\ii, d=-mi de [tire, s= le discut=m ]mpreun=. Mai [tii, poate g=sim solu\ia optim=.
limpezirea apelor
AT}T DE SIMPLU?!
32 NOI, martie 2016
Rubric= sus\inut= de Daniela CODREANU
ex-libris
CELE MAI FRUMOA-SE FLORI; P}INE CU ROU+; TOPORUL CU COAD+ DE P+UN. Gri-gore Vieru. Chi[in=u: Cartier codobelc, 2015, 24 p.
O mare bucurie s= le \ii ]n m]n=. O mare bucurie s= po\i petrece o sear= ]n compania lui Grigore Vieru l]ng= copilul t=u, sora sau fr=\iorul t=u mai mic. Desprindem lec\ii de via\= at]t de ne-cesare zilei de ast=zi din cuv]ntul scris, dar [i din ilustra\iile remarcabile: S]nt cele mai frumoase flori, pentru c= te-ai trudit pentru ele; Apoi cea mai bun= e p]inea cu rou=; Acum toporul cu coad= de p=un st= ]ntre c=ld=ri f=r= fund [i ceainice sparte [i alte lucruri vechi. Ilustra\ii de Oana Ispir, Roman Tolici [i Ghenadie Popescu. Lectur= pl=cut=!
ILIADA. ODISEEA. ENEIDA. Chi[in=u: Prut Interna\ional, colec\ia Biblioteca pentru to\i copiii, 2015, 244 p.
Epopei care au r=zbit timpul, repovestite pentru copii de Geor-ge Andreescu. Legendele [i mi-turile greco-romane, redate ]ntr-o form= accesibil= ca dimensiune [i expresie, te invit=, drag= citi-torule, s= faci pact cu istoria [i cultura clasic= antic=, s= afli despre faptele de vitejie ale eroilor greci [i romani, despre uneltirea zeilor [i a zei\elor. „E un mod de adaptare, de ]m-prosp=tare, de re]nc=rcare energic=, ]n inten\ia de a reg=si prospe\imea [i vivacitatea capodoperelor pl=smuite ]n neguri de vremuri, ]n ad]nc de Antichi-tate” (Leo Butnaru).
CE-|I DORESC EU |IE, DUL-CE ROM~NIE. Lecturi [colare. Chi[in=u-Bucure[ti, Litera mi-c=, 2015, 32 p.
Ai ]n fa\a ta o colec\ie de po-ezii patriotice semnate de M. Eminescu, V. Alecsandri, D. Bo-lintineanu, G. Co[buc [i {t. O. Iosif. {i se duce-n goana mare,/ Crunt scr][nind, ca scos din minte,/ Iar ]n urm=-i st= Moldo-va/ Slobod=, ca [i-nainte! (Vi-sul lui {tefan cel Mare, {t. O. Iosif). Ilustra\iile lui Simion Zam[a vin s= confirme spiritul patriotic al poporului nostru prin momentele cruciale [i eroii neamului nostru. A[adar, colec\ia Scriitori rom`ni ilustra\i din biblioteca ta se mai bucur= de un titlu.
punctul de pornire
PRIMA REGUL+ }N SPORT
—D e unde ]ncepe pasiunea ta pentru tenisul de mas=?
— Prima dat= am \inut paleta ]n m]n= la [ase ani, fiind ]ndrumat de mama mea. Am ]nceput s= practic tenisul de mas= la clubul Top-Spin, din Chi[in=u, iar ]n prezent, s]nt titular al Clubului Sportiv Pristavu. P=rin\ilor mei le s]nt recunosc=tor pentru toate eforturile pe care le fac pentru mine [i nu ]n ultimul r]nd, antrenorilor mei.
— Cum te preg=te[ti ]nainte de un meci im-portant?
— }nainte de meci m= a[ez pe scaun, ]mi arunc prosopul pe mine [i m= g]ndesc la ce trebuie s= fac. Astfel reu[esc s= m= concentrez.
— Ai o partid= memorabil=?— Meciul pentru medalia de la europene a fost
un joc dificil, de neuitat.— Participan\ii la concurs ]\i devin prieteni?— Concuren\a nu trebuie s= lase loc de du[m=-
nie, invidie. De la toate competi\iile am ]nv=\at [i m-am ales cu prieteni.
— Cine te inspir= ]n acest sport? Ai vreun model ]n acest sens?
— Dimitri Ovtcharov este preferatul meu. De la marii sportivi ne ]mbog=\im arsenalul de procedee tehnico-tactice.
— Care este cel mai important lucru pe care l-ai ]nv=\at de la profesorii t=i?
— A fi educat, iat= regula de aur ]n sport. De la acest aspect pornesc succesele [i insuccesele, me-daliile, dar [i ratarea lor.
— Cum e s= fii cel mai bun dintre cei mai buni?— E o emo\ie de nedescris. Te sim\i cap de se-
rie, dar imediat ]\i aduci aminte c= la 15 ani e prea devreme s= te umfli ]n pene, deoarece ]nc= e loc de mult= munc= [i d=ruire.
— Ce presupun planurile tale de viitor?— Nu m= las de tenis. }mi propun ca la 18 ani
s= ajung campion mondial. Sun= bine!— }\i place s= cite[ti? — Sigur c= da. Romanul Comoara din insul= a
lui Robert Louis Stevenson m-a \inut cu sufletul la gur=, mai ales c= protagonistul, un b=iat de cincis-prezece ani, d= dovad= de mult curaj [i perseve-ren\=.
Pentru NOI – Daniela COJOCARU
Cristian CHIRI|A, n=scut ]n Chi[in=u, elev ]n clasa a IX-a la Liceul cu program sportiv din C]mpulung-Muscel, România. Membru al Clubului de Tenis de Mas= Pristavu. Performan\e: multiplu campion al Republicii Moldova [i al Ucrainei. Locul 3 ]n Belgia la Top 16 Europa. }n componen\a selec\ionatei Eu-ropei a devenit campion mondi-
al ]n concursul pe echipe la ITTF Mondiale Cadet Chalenge 2015. Locul 3 la Campionatul European pentru cade\i [i juniori la Bratislava, Slovacia.
332016, martie NOI
fii s=n=tos!
PERICOLE PARFUMATE
poft= bun=!
C hiar dac= se apropie sezonul fructelor proaspete, pentru mine fructele uscate r=m]n a fi ]n topul
preferin\elor. Iar dintre acestea cele mai bune, mai hr=nitoare [i mai s=n=toase s]nt stafidele.
Stafidele reprezint= ni[te bobi\e uscate de stru-guri, ob\inute din soiuri f=r= semin\e [i s]nt utilizate pe scar= larg= ]n ]ntreaga lume (mai ales ]n deser-turi). De[i credem c= s]nt doar un ingredient pentru pr=jituri, s]nt extrem de valoroase din punct de ve-dere nutritiv [i nu trebuie s= lipseasc= din regimul nostru alimentar. Stafidele con\in o cantitate uria[= de betacaroten, de vitamina A [i B, care s]nt absolut necesare pentru o vedere bun=. Pentru c= s]nt bo-gate ]n vitamina C, stafidele ajut= la cre[terea imu-nit=\ii [i ne protejeaz= de r=celi. Surs= de calciu [i acid oleanoic, stafidele s]nt bune pentru s=n=tatea din\ilor. Chiar dac= s]nt foarte dulci [i lipicioase, nu d=uneaz= din\ilor. Mai mult dec]t at]t, acidul olea-noic distruge bacteriile din cavitatea bucal=, iar cal-ciul ]mpiedic= deteriorarea din\ilor. Totodat=, cal-ciul [i borul din con\inutul lor previn deteriorarea oaselor [i le men\in rezisten\a, at]t ]n cazul copiilor, c]t [i a maturilor. Se spune c= stafidele mai s]nt [i prietenii inimii, ele fiind ]nzestrate cu mult potasiu. O sut= de grame de stafide con\in 16% din doza zilnic= de potasiu recomandat=. Cel mai mult pota-siu dar [i al\i nutrien\i importan\i se con\in ]n stafi-dele de culoare brun=. Dup= cum se [tie, acest mine-ral regleaz= tensiunea arterial=, fluidizeaz= s]ngele [i ajut= la buna func\ionare a mu[chiului inimii. Stafidele s]nt [i un ade-v=rat pansament pentru stomac. Aceste fructe con\in magneziu, care ]mpreun= cu potasiul vin ]n ajutorul digestiei lene[e, ajut]nd la regla-rea acidit=\ii gastrice, la eliminarea toxinelor din organism, prevenindu-se astfel riscul de boli precum artrita, guta, pietrele la rinichi sau bolile cardiace. Stafidele s]nt foarte bogate ]n fier [i cupru – ]nc= un motiv pentru a fi consumate, ]ndeosebi de cei anemici. Aceste dou= substan\e minerale stimu-leaz= producerea celulelor ro[ii din s]nge – celule cu rol extrem de important, [i anume cel de a trans-porta oxigenul c=tre creier.
Stafidele con\in o concentra\ie mare de carbo-hidra\i, fructoz= [i glucoz=, de aceea pot ]nlocui bomboanele pline de zah=r [i aditivi. Prin urmare, combat oboseala, oferind mult= energie, [i s]nt indi-cate pentru recuperarea organismului dup= un efort fizic sau intelectual. Pentru a beneficia de propriet=- \ile lor, zilnic se recomand= s= consum=m 100 de grame de stafide, sub orice form=. Acestea pot fi ad=ugate ]n iaurt, ]n salate, ]n pr=jituri (fiind un bun ]ndulcitor) sau pot fi consumate ca o gustare s=n=-toas= [i hr=nitoare.
Rubrici sus\inute de Valeria PRODAN
O dorizantele, lum]n=rile [i be\i[oarele parfumate ne-au invadat via\a. S]nt ni[te trucuri la care
apel=m pentru a crea o atmosfer= pl=cut= ]n cas=, pentru a ]ndep=rta mirosurile nepl=cute [i a ]m-prosp=ta aerul, precum [i pentru a ne relaxa. Dar oare mul\i dintre noi se ]ntreab= ce con\in ele [i c]t de inofensive s]nt?
Unul ne umple casa cu miros de flori sau de fruc-te, altul ne duce ]n mijlocul p=durii sau ne ofer= pros-pe\imea ploii. De fapt, odat= cu aceste senza\ii, mi-resmele din comer\ nu fac altceva dec]t s= ne ofere o por\ie de substan\e nocive, pe care le inspir=m. Odorizantele, ]n marea lor varietate, s]nt periculoa-se ]n special pentru cei care sufer= de alergii [i afec- \iuni respiratorii. Acestea afecteaz= tractul respi-rator, ochii [i produc dureri de cap sau ame\eli. Pentru a evita aceste st=ri, putem folosi odo-rizante preparate aca-s=. Am ]ncercat [i eu, este simplu. Este nevoie de un recipient ]n care se toarn= 1 litru de ap=, 5 pic=turi de ulei de l=m]ie, tot at]tea de ulei de ment= sau de lev=n\ic= [i o lingur= de o\et. Sau, se amestec= o lingur= de suc de l=m]ie cu o lingur= de bicarbonat de sodiu [i 400 ml de ap=. Con\inutul este gata ]ndat= pentru a fi pulverizat ]n cas=.
Probabil, cele mai ]ndr=gite de to\i s]nt lum]n=rile parfumate. O lum]nare aprins= ocazional nu pre-zint= nimic grav. }ns=, dac= s]nt deseori folosite [i mai ales ]n spa\ii neaerisite, lum]n=rile parfumate, din parafin=, prezint= un mare pericol pentru s=-n=tate, ele fiind la fel de d=un=toare ca [i \ig=rile. Cu c]t s]nt mai parfumate [i mai colorate, cu at]t mai multe substan\e chimice cancerigene con\in, iar fu-mul pe care ]l eman= ele ]n timp ce ard polueaz= ae-rul [i este foarte toxic. O alegere corect= ]n materie de lum]n=ri ar fi cele din cear= de albine. Nu au miros, ]n schimb s]nt inofensive [i pot decora ]nc=-perile la fel de frumos. Mai mult, ]n timpul arderii elimin= o substan\= care revigoreaz= organismul. Recent, am descoperit lum]n=ri din soia – cele mai recomandate. Ard mult mai lent [i nu degaj= fum.
Nici be\i[oarele parfumate nu s]nt de l=udat. Ma-joritatea con\in oxizi de fier [i plumb, foarte iritante pentru piele, ochi [i sistemul respirator. Acestea con\in r=[in= parfumat= [i o serie de substan\e canceri-gene. Un be\i[or parfumat produce mai mult fum de- c]t o lum]nare obi[nuit=. Iarna, c]nd sezonul citrice-lor era ]n toi, pentru a parfuma casa, foloseam cojile lor uscate. Acestea se pot utilza ]n orice anotimp, al=turi de c]teva crengu\e de brad, lev=n\ic=, ia-somie sau orice alte flori uscate. }ncearc= [i cafeaua. Aceasta nu doar mascheaz= mirosurile, dar eman= [i o arom= delicioas=.
BIJUTERII ALIMENTARE
34 NOI, martie 2016
abc-ul Af ro di teisimbolistica planetelor
E ste cunoscut= importan\a pla-netei Venus [i a ciclului venu-
sian ]n vechile civiliza\ii mezoame-ricane [i mai ales la maya [i la azteci, at]t pentru stabilirea calen-darului, c]t [i pentru cosmogonia lor, ambele lucruri fiind de altfel ]n str]ns= leg=tur=. La azteci, anii ve-nusieni se num=r= ]n grupuri de cinci, corespunz]nd cu opt ani so-
lari. Venus ]l repre-zenta pe Quetzal-coalt, ]nviat la Est dup= ce murise ]n Vest. Zeul [arpe-lui cu pene, ]n a-ceast= re]ncarna-re, era reprezentat
printr-un arca[, temut pentru c= trimitea bolile. Este vorba aici de unul din cele dou= aspecte ale dualit=\ii simbolice, moarte [i re-na[tere, con\inute ]n mitul lui Quet-zalcoalt. Ciclul diurn al lui Venus, care apare alternativ la Est [i la Vest (Luceaf=r de diminea\= [i Luceaf=r de sear=), face din ea un simbol esen\ial al mor\ii [i al rena[terii. Cele dou= apari\ii ale planetei, la cele dou= capete ale zilei, explic= de ce Quetzalcoalt, divinitate aztec=, a fost numit= de asemenea pre\iosul geam=n. Aso-cia\ia dintre Venus [i Soare, da-torat= asem=n=rii cursei lor diur-ne, face uneori din acest astru divinizat un mesager al Soarelui, un intermediar ]ntre acesta [i oa-meni.
Buria\ii v=d ]n acest astru spiri-tul tutelar al cailor. }i aduc daruri prim=vara, ]nsemn]nd m]njii [i t=-ind coama cailor. Pentru aceste po-poare nomade, Venus este p=s- torul ceresc ce ][i pa[te turmele de stele. Pentru ieniseeni este cea mai veche dintre stele [i le ap=r= pe toa-te celelalte.
R=pirea anual= a logodnicei, la buria\i, se leag= de cultul lui Ve-nus. Ea este o minunat= fecioar= care are Pleiadele drept iubi\i, ]n legendele iaku\ilor. Pentru kirghizi, ca [i pentru vechile popoare din Asia Mic=, ea este fiica lunii, stea-ua serii. Vechii turci o numeau pe Venus Arlig, r=zboinicul, masculul,
apoi steaua luminii (Lucifer), apoi Ciolban, Str=lucitorul. Pentru su-merieni, Venus era cea care arat= calea c=tre stele. Zei\= a serii, ea favoriza dragostea [i voluptatea; zei\= a dimine\ii, prezida r=zboa-iele [i m=celurile. Era fiica lunii [i sora soarelui. Ar=t]ndu-se ]n zori [i ]n amurg, era firesc s= apar= ca un fel de leg=tur= ]ntre divinit=\ile zilei [i cele ale nop\ii. De aceea, av]ndu-l frate geam=n pe Soare, avea zei\a infernului drept sor=. Rudeniei ei cu Soarele ]i datora calit=\ile r=zboinice; era numit= viteaza sau doamna b=t=liilor. A-ceasta, ]n calitate de stea a dimi-ne\ii. Ca stea a serii, ea se afl= sub influen\a dominant= a mamei sale Luna, devenind zeitatea dra-gostei. }n literatura religioas= este uneori numit= leul furios sau le-
oaica zeilor cerurilor. Mitul ei cu-prinde o cobor]re ]n infern, ceea ce explic= sensul ini\iatic al sim-bolismului venusian: un rege din Babilonia o nume[te cea care, la r=s=ritul soarelui [i la asfin\itul ei ]n-depline[te prevestirile mele. }n A-siria, ca [i ]n Sumeria, ea apare ]n vis [i preveste[te sf]r[itul bun sau r=u al r=zboaielor. Printre atribu-tele sale se num=r= arcul [i s=ge\ile, simboluri de sublimare. }ntr-un text liturgic babilonian, este calificat= drept doamn= a destinului [i regi-n= a soartei. Planeta Venus repre-zint=, ]n astrologie, atrac\ia in-stinctiv=, sentimentele, iubirea, simpatia, armonia [i bl]nde\ea.
Jean CHEVALIER,Alain GHEERBRANT
Dic\ionar de simboluri,Bucure[ti
CE CULOARE AI }N C+LIMAR+?
} n troleibuz prind cu urechea o discu\ie ]ntre un b=iat [i o fat=.
S= fi fost prin clasa a [asea. B=-iatul: Am luat opt la evaluare. Am pierdut puncte la descrierea culo-rii galben. Ia zi-mi, ce mare lucru po\i scrie despre o culoare?! Fata: Aceast= sarcin= mi s-a p=rut foar-te u[oar=. }nchizi ochii [i scrii ce vezi. At]t.
Revolta b=iatului mi-a amintit c= citisem undeva c= femeile [i b=rba\ii v=d culorile diferit. Caut pe internet [i g=sesc: femeile s]nt mai bine echipate din punct de ve-dere lingvistic s= descrie o culoa-re. Mai aflu c= femeile pot discer-ne mai u[or ]ntre nuan\e similare, iar b=rba\ii le v=d, ]n general, la fel. Prin urmare, sarcin= deloc u-[oar= pentru un b=iat la o evalua-re la limba rom`n=. Frica de culori ]l poate urm=ri [i la alte examene. Aceasta se nume[te cromatofobie sau cromofobie. Aten\ie deci!
Culorile ]ns= ne pot bucura, av]nd impact asupra st=rii noastre de spirit, asupra energiei sau chiar a apetitului. Ele ne pot induce senti-mentul de pace, lini[te, relaxare sau, din contra. |ie ce culoare ]\i place, drag= cititorule? Uite c= al-bastrul este culoarea preferat= de marea majoritate a oamenilor de pe glob. Albastrul este de patru ori mai apreciat dec]t culorile ce urmeaz=, verde sau violet. Testele ]n care au fost analizate percep\ia culorilor [i vederea periferic= au ar=tat c= galbenul este observat primul, adic= de 1,25 de ori mai repede dec]t orice alt= culoare. Ia-t= de ce ]n str=in=tate autobuzele [colare s]nt galbene.
Nu limita gama de culori a cur-cubeului, ci potrive[te cromatica din sufletul t=u. Indiferent de e[ti b=iat ori fat=, vei reu[i s= ob\ii punc-tajul maxim dac= te ]mprietene[ti cu toat= armonia de culori exis-tent=. Afirma\ia lui Nicolae Grigo-rescu, primul dintre fondatorii pic-turii rom`ne, vine s= te conving=: Sentimentul coloreaz=, nu pensu-la. Po\i colora c-o buc=\ic= de c=rbune, [i toate tuburile din lume nu-\i dau albastrul unei flori de ini[or dac= nu-l ai ]n suflet. Des-coper= prima lun= a prim=verii prin toate nuan\ele ei, de la sum-bru la lumin=, de la verde crud la verde matur.
VENUS
352016, martie NOI
PANOZ — IUTE PE CIRCUIT, IUTE PE {OSEA
ieri [i azi
APRILIE
D e[i are peste un sfert de veac, pu\ini au auzit de marca auto-
mobilistic= Panoz. {i asta pentru c= produce serii limitate de ma[ini sportive de strad=, pe care le vinde pe pia\a local= – SUA. Un num=r mic ajunge ]n garajele [eicilor din Orientul Apropiat. }n lumea auto-sportului echipele companiei s]nt
bine cunoscute at]t prin performan\ele tehnice ale bolizi-lor diviziunii sporti-ve, c]t [i prin rezul-tate.
Era 1989 c]nd Dan Panoz, fiul ma-
relui magnat farmaceutic Don Pa-noz, un ]mp=timit al sporturilor auto, a fondat la Brasseton, statul Geor-
gia (SUA), compania Panoz Auto Development. Deja ]n 1990 este pro-pus= premiera – prototipul roadste-rului Panoz, a c=rui produc\ie a ]nceput ]n 1992. Caroseria era din aluminiu, fiind modelat= prin tehnologii aerospa\i-ale. Motorizarea a fost ]mprumutat= de la Ford Mustang – un V8 de 5 l, tot de la Mustang erau sus-pensia [i transmi-sia. Au fost asamblate doar 44 de exemplare. Apoi, ]n 1996, apare o nou= versiune, Panoz AIV Roadster, cu motor din aluminiu V8 de 4,6 l. De data aceasta [i [asiul era din aluminiu pentru a reduce masa to-tal=. }ntre timp compania producea modelul de curse Panoz Esperante
GTR-1, de la care a derivat, ]n 2000, modelul pentru drumurile publice Panoz Esperante. Putea fi dotat cu motoare perfec\ionate V8 de la Ford, fie de 4,6 l (cu [i f=r= compresor, de 422 [i 309 c.p. respectiv), fie de 5,8 l (390 c.p.). Acesta din urm= ]i permi-tea s= accelereze cel mai rapid – 4,2 secunde pentru a atinge 97 km/or=, viteza maxim= fiind de 293 km/or=.
Pentru amatorii de emo\ii tari, ]n 2003 au fost propuse modelele Es-perante GTLM [i GTLM Converti-ble, coupe [i cabriolet. Ambele au devenit foarte populare, motiv pen-tru care au fost men\inute mul\i ani ]n produc\ie. }n 2014, la aniversarea a 25-a a firmei, Panoz vine cu un model jubiliar – EsperanteSpyder.
Pentru a-i spori [i mai mult perfor-man\ele, automo-bilul trebuia „u[u-rat”. }n acest scop o parte din panou-rile de aluminiu ale caroseriei au fost ]n-locuite cu altele, din fibre de carbon. Dou= propulsoare la alegere – V8 de
5 l (435 c.p.) [i 5,4 l (Turbo, 560 c.p.) satisfac orice vitezoman. Ini\ial au fost produse 25 de modele ]n vari-
anta „cabriolet”, apoi 25 de coupe-uri, a cîte 179 de mii de dolari. Soli-citarea sporit= a acestor serii limitate le-a inspirat celor de la Panoz opti-mism pentru viitorul companiei.
Iurie SCUTARU
150 de ani de la ]nfiin\area Aca-demiei Române, cel mai ]nalt for [tiin\ific [i cultural din România (1 apr. 1866).
140 de ani de la na[terea lui Ion PELIVAN, jurist, publicist, om poli-tic, diplomat, militant de vaz= al mi[c=rii de eliberare na\ional=, deputat ]n Sfatul |=rii, cofondator al primului ziar ]n limba român= – Basarabia (1 apr. 1876 – 25 ian. 1954).
135 de ani de la na[terea lui Octavian GOGA, dramaturg, poet, publicist [i politician român, mem-bru titular al Academiei Române (1 apr. 1881 – 6 mai 1938).
75 de ani de la na[terea lui Gri-gore GRIGORIU, actor de teatru [i cinema (4 apr. 1941 – 20 dec. 2003).
355 de ani de la stingerea din via-\= a lui Vasile LUPU, domn al Moldo-vei (1634-1653), mare ctitor [i protec-tor al Bisericii Ortodoxe, de origine aromân= (1593 – 6 apr. 1661).
70 de ani de la na[terea lui Gheorghe ZAMFIR, naist, compo-zitor, muzician, instrumentist [i po-et român, supranumit Regele naiu-lui (6 apr. 1946).
345 de ani de la na[terea lui Jean-Baptiste ROUSSEAU, poet [i dramaturg francez (6 apr. 1671 – 17 mart. 1741).
95 de ani de la na[terea lui Charles BAUDELAIRE, poet fran-cez [i critic de art= [i literatur=, tra-duc=tor [i publicist, precursorul sim-bolismului [i poetul modernit=\ii (9 apr. 1821 – 31 aug. 1867).
100 de ani de la na[terea Mag-dei ISANOS, poet=, prozatoare, pu-blicist=, avocat= român= (17 apr. 1916 – 17 nov. 1944).
90 de ani de la na[terea ELISA-BETEI a II-a (Elizabeth Alexandra Mary), regin= a [aisprezece state suverane, cunoscute sub numele de Regatele Commonwealth-ului (21 apr. 1926).
125 de ani de la na[terea lui Serghei S. PROKOFIEV, compozi-tor, pianist [i dirijor rus, considerat unul dintre cei mai importan\i com-pozitori ai secolului XX (23 apr. 1891 – 5 mart. 1953).
calendar
NOI, martie 201636
un de dai [i un de crap=
Rub ric= sus\inut= de Igor GRO SU
ORIZONTAL: Caracterizeaz= bolile mintale. 2. Din c]nd ]n c]nd – Real... ]n dreapta! 3. Pus ]n p=m]nt – Programul Alimentar Mondial. 4. Lora Puiu – Ne]ndem]natic=. 5. }ntocmai – Cu boi – Desface lemne. 6. Farmacist. 7. Chemare – La prisac=... ]n dreapta. 8. Din partea locu-lui. 9. }nchis – Cl=dire. 10. Fir – La revedere – Ten!
VERTICAL: 1. Prost crescute. 2. Vinars – Noutate (reg.). 3. Puiul caprei – Sl=bit de ap=. 4. Le[ – A pluti ]n aer. 5. Mineri – Leo Sturza. 6. Num=r geometric – Roman. 7. Piersic= cu s]mburele ]ntors! 8. Echip= sportiv= (engl.) – Ceart=. 9. Picioare de vers – Nep=tat. 10. Dumnealui – O\etit= – Plin de zile [i luni.
Cuv]ntul spi\er ]nseamn=: 1. Ras= de c]ine; 2. Farmacist; 3. T]r-
n=cop.
R=spunsurile corecte – nr. 1, 2016
ORIZONTAL: 1. {aret=. Ftl. 2. Ata[. Laori. 3. Cel. Sania. 4. Alia\i. Act. 5. Auto. Alta. 6. R. J. Ap=. Aob. 7. Ac. Mo. Re. 8. |ug. Maci. 9. Itinerare. 10. Triad=. A\=.
VERTICAL: 1. Saca. Rotit. 2. Atelaj. U.T.R. 3. Raliu. Agii.
Cuv]ntul darab ]nseamn= tran[=; bucat=.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
fr=m]nt=ri de minte
trei variante – un r=spuns
trei variante – un r=spuns
fr=m]nt=ri de minte
Ai o sut= de foi. Pentru a num=ra 10 foi e nevoie de 10 secunde. De c]t timp e nevoie pentru a num=ra 80 de foi?
Foarte simplu – Literat.
cuvinte ]ncruci[ate
CaissaAlbul ]ncepe [i d= mat ]n dou= mut=ri.
cuvinte ]ncruci[ate
D ragi cititori,Ne bucur= nespus faptul c= rubrica unde dai [i unde crap= ]ntrune[te tot mai mul\i tineri ingenio[i.
Acest lucru ]l demonstreaz= cu prisosin\= r=spunsurile voastre la integramele din nr. 10, 11 [i 12, 2015. }i men\ion=m ]ndeosebi pe Ecaterina HER|A [i Tamara BIVOL din Bardar, Ialoveni; Tatiana BALAN din Slobozia, {tefan-Vod=; Vadim PLE{CA din Chi[in=u. V= mai amintim c= la sf]r[itul anului cei mai ageri dintre voi se vor alege cu premii speciale.
4. Es. Atac. Na. 5. Stop. Med. 6. Alai. Amar=. 7. An. Oca. 8. Foial=. Ira. 9. Tractor. E.T. 10. Li. Tabel.
Caissa
1. ...Db2. 2. Rxb2 Txb3X.
ochiul al treilea
DIN NUM+RUL URM+TOR:
Dawson DAWSON-WATSON (1864-1939): ODIHN+ DUP+ LUCRU
Pictor impresionist n=scut ]n \inutul britanic. Provine dintr-o familie de pictori renumi\i. Tat=l s=u a ilustrat romanele Robinson Crusoe [i Arabian Nights. A devenit celebru ]n 1927 pentru c][tigarea celui mai mare premiu b=nesc ]n Texas, America, pentru lucr=rile sale, unde a realizat picturile a 70 de cactu[i diferi\i. Este considerat un artist versa-til, care a urmat modelul [colii Barbizon, dar care nu a exclus paleta impresionist=.
Lucr=ri: MARELE CANION, DE{ERT, LAC, LINI{TE DE IARN+ }NTR-O DUP+-AMIAZ+, PORT }N ORA{ AGLOMERAT, FRUCT DE CACTUS etc.
C]ntece pascale culese [i ]ngrijite de folcloristul Andrei TAMAZL~CARU.De vorb= cu poetul Emilian GALAICU-P+UN.proz=: CEA MAI FRUMOAS+ AMINTIRE DESPRE }NVIERE de Irina BINDER.pagina muzelor: Florin PIERSIC.time-out: Lindsey VONN.fii s=n=tos!: PUTEREA LACRIMILOR.
FON DA TOR:MI NIS TE RUL EDUCA|IEI
Fondat 1930Serie nou= 1990
Re dac tor-[ef:Va le rie VO LON TIR
Valeria PRODANsecretar responsabil
Leo BOR DEIANUre dac tor de sec\ie
olesea CURMEire dac tor ar tis tic
Valentin GU|Ustilizator
Daniela CODREANUco rec tor
Alina BODROVAcontabil-[ef
Ana CEAP+ope ra tor
Sergiu FRUNZ+[ofer
Co man da 234For ma tul 60x90 1/2Co li de ti par 5Tiraj — 4000 ex.
WE(in Ro ma ni an Lan gu age)Monthly ma ga zi ne forchil dren and teenagers
AD RE SA RE DAC|IEI:Re vis ta NOI,str. Pu[kin nr. 22,MD 2012, Chi[in=uTe le fo ane:022 23 31 91; 022 23 37 25;022 23 36 45; 022 22 22 45Fax: 022 23 31 91E-mail: [email protected]/ Revistanoi Noiwww.revistanoi.md
Ti pog ra fia EdituriiUNIVERSUL
}nregistrat= la Camera }nregistr=rii de Stat pe 11.08.2008 cu nr. 1003600012713
V= ru g=m s= in di ca\i la sf]r [i tul tex te lor, pe ver soul de se ne lor [i fo to-g ra fii lor, pre nu me le, nu me le, v]rsta, cla sa ]n ca re ]n v=\a\i, ad re sa com-
ple t=, nu m= rul de te le fon.Materialele cu tematic= ecologic= apar cu suportul financiar al
Ministerului Mediului (Fondul Ecologic Na \ional).
Indice 31239.Post-restant 34239Pre\ul 15 lei
}N PAZA DOMNULUIValerie VOLONTIR