issn 1857-0798 mic 7.pdfantologie noi a ap+rut o }ntrebare valerie volontir nostalgie cheltuielile...
TRANSCRIPT
ISSN 1857-0798
REVIST+ PENTRU COPII {I ADOLESCEN|I
iulie
7, 2 015PORNITE }N OSPE|IEEcaterina BOICO, 15 ani
Liceul Nr. 1, Briceni
Vom c=uta, ]n clipa marii fr]ngeri, Nu semne reci, ci lic=riri de ]nger.
pag. 1-5
Mihai Eminescu era un mare ama-tor de fotbal. Ion Luca Caragiale, Camil Petrescu, Vasile Vasilache au fost pasiona\i de [ah. Lui Goethe ]i pl=cea s= cultive flori, ]n special viorele.
pag. 12, 13
Nuvela lui Saint-Exupéry Micul prin\ a declan[at lumea visurilor mele – m= imaginam c=l=tor printre astre, le repovesteam altor copii cartea, ad=ug]nd de la mine noi [i noi ]nt]mpl=ri.
pag. 14, 15
M=m=liga trebuie s= fiarb= cu bulbuci. Mai ]nt]i ei ciupesc din ceaun [i, cum se satur=, dispar. Dup= ce dis-par bulbucii, mesteci ]ntruna p]n= miroase m=m=liga a copt.
pag. 30, 31
NOI
antologie NoI
A AP+RUT O }NTREBAREValerie VOLONTIR
NOSTALGIE
Cheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n.
Copil=roas= sau hain=,Umbl]nd pe-a drumului lumin=,Amurgul rece c]nd se las=Suspin [i dorul iar m=-apas=.
T=cut=, murmur]nd ]n [oapt=,Mustrat= de a vie\ii soart=,At]t de rece [i pl=p]nd=,Cu ochii str]n[i, inima fr]nt=…
{i parc=-i vis, dar prea aproape,Sub umbrele de z=ri sc=ldateDispari… [i-o simpl= nostalgie}mi mai aduce-a ta privire.
Vlada TALAI, 15 aniL. T. M. Eminescu, Drochia
2015, iulie NoI
capriciile muzei
1
N elea COG}LNICEAN, cl. a XII-a (B=l\i). Po-ezia, spre deosebire de proz=, este mai rezis-
tent=, dar nu peste tot. Se ]nt]mpl= s= ]ncepi un text (R=m]i, r=m]i cu bine...) foarte ]ndr=zne\, ca apoi s= revii cu detalii irelevante, dac= nu chiar triviale.
Vlada TALAI, 15 ani (Drochia). Un ]nceput salu-tar cu u[oare amendamente de sens ]n T=cerea moart= dintre noi [i Nostalgie. }n rest, discursul po-etic nu este ajustat p]n= la cap=t. Subiectele au sin-cope [i nu s]nt finalizate.
Dan GORBATOVSCHI, 18 ani (Colegiul Peda-gogic, Orhei). Se eviden\iaz= Un lac de lav=.
Marinela LUNGU, cl. a IX-a (F=le[ti). Nevoia de lacrimi, dup= cum am denumit ]n redac\ie eseul, vine ]n filiera textelor anterioare cu mult sens [i mult= poezie. Dac= l-am aranja ]n r]nduri de poezie, precum ]i pl=cea lui Nichita St=nescu s= procedeze cu lucr=rile unor predecesori, am ob\ine un poem de zile mari. Felicit=ri!
Mihaela BURLAC, cl. a XI-a (Cobani, Glodeni). Eseuri (Menirea noastr=, D=ruie[te-\i... fericire!) care merg la origini, la sensuri profunde, la rosturi primordiale.
Iana EREMIA (Coliba[i, Cahul). Despre iubire nou, proasp=t, cu inflexiuni filozofice [i spirit de jertf=.
Tamara BIVOL (Bardar, Ialoveni). Mama ne-a cucerit. Se vede c= textul e reflec\ia ad]ncului senti-ment de dragoste [i recuno[tin\= pe care ]l nutre[ti fa\= de protagonista eseului. }ncearc= s= abordezi [i alte subiecte. Credem c= o s=-\i reu[easc=!
Dumitri\a UNGUREANU (Voinescu, H]nce[ti). Singur= ]ntre oameni e un text de un dramatism aparte, care beneficiaz= de un spirit de observa\ie fin, de surprinderea unor detalii aparent minore, dar relevante ]n contextul desf=[ur=rii ideii.
Mihaela TONU (Bardar, Ialoveni). Cu acest eseu spargi stereotipul textelor despre natur=, care, de regul=, s]nt schematice, superficiale, pline de for-mul=ri generale [i locuri comune. Ai dat dovad= de imagina\ie [i de coparticipare.
Valeria ROMAN, cl. a IX-a (Bardar, Ialoveni). Doar un fragment, care impresioneaz= prin unele elemente retro.
}ncerc=ri literare promi\=toare ne-au mai trimis: Liuba NEAGA, cl. a VI-a, Ana GROSU, cl. a VII-a (C=\eleni, H]nce[ti), Iana PISANIUC, cl. a IX-a (Us-tia, Dub=sari) [i Mihaela ZAVA|CHI, cl. a VI-a (Drochia).
Nu numim autorii cu lucr=ri ocazionale sau mo-deste, totodat=, sf=tuindu-i s= insiste [i s= revin=.
V= dore[te inspira\ie [i succes
Leo BORDEIANU
MENIREA NOASTR+
SINGUR+TATEC=ut]nd sinceritate,}ntr-un final te reg=se[ti ]n singur=tate!{i poate s= ]nceap= ziua oric]t de bine,Seara r=m]i singur, cu g]ndurile ce s]ngereaz= ]n tine,{i te r=nesc toate,At]t de ad]nc,Pentru c= atunci e[ti singur= pe p=m]nt.Indiferent de prieteni,Rude sau cunoscu\i...Noaptea e[ti singur pe lume{i unicul lucru ce se acord= cu tineEste luna...
Elena PORUBIN, cl. a IX-aHolercani, Dub=sari
MAM+MAM+, e[ti universul meu,}n care se ascund sentimente...{i ]n care problemele nicic]nd nu s]nt evidente...Iubirea TA e mai mult dec]t infinit,Pentru noi mereu ai jertfit...Nu am cuvinte s= ]\i spun c]t de mult te iubesc...Mereu la tine m= g]ndesc...MAMA este raza mea de lumin=,Trimis= de sus,Pentru a-mi lumina calea mereuIndiferent de ce r=u am f=cut eu...MAM+, ]nc= s]nt multe de spus... Care se rezum= la: MAM+, te iubesc nespus!
Aceast= revist= a fost publicat= cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe — Departamentul Politici pentru Rela\ia cu Rom`nii de Pre-tutindeni. Con\inutul acestei publica\ii nu reprezint= pozi\ia oficial= a Departamentului Politici pentru Rela\ia cu Rom`nii de Pretutindeni.
NoI, iulie 20152
cap ri ci ile mu zei
R+M}I, R+M}I CU BINE
ROMANI|+Tatiana {CERBANI, 14 ani
{coala de Arte, Coste[ti, R][cani
R=m]i, r=m]i cu bine,Un chip de mort, pierdut ]n cea\=.Nu-mi voi mai aminti de tine.Te [terg din a mea via\=.
Ale tale vorbe de[arteNu m= mai ]nc=lzesc.Te-ai pierdut ]n neagra noapte.Eu m= trezesc.
}n imensa ]ntunecime,Pl]ng]nd, te voi l=sa.Spre o nou= lumeVoi pleca.
Nelea COG}LNICEAN, cl. a XII-a Colegiul Pedagogic I. Creang=
B=l\i
RAPORT CORECTAripile ni s-au lipit de um=r,Cununile-au c=zut printre ora\ii.Ne-am rezemat suflarea la un num=r{i-am ]mp=r\it fiin\a-n ecua\ii.
{i r]d amar de-aceast= deplasare,{i pl]ng (ne)cunoscutele supreme,}n matematici goale de salvare,Iubirile se-nchid ]n teoreme.
Avem nevoie grav= de balan\=,Lua\i din cer, c=ci ceru’-o s= ne ierte!S= nu purt=m ]n ultim= instan\=Babilonia numerelor sterpe.
Vom c=uta, ]n clipa marii fr]ngeri,Nu semne reci, ci lic=riri de ]ngeri.
Crina DURUGHEAN-SNEGUR, cl. a XI-a
L. T. P. Halippa, Cubolta, S]ngerei
COPIL+RIE Copil=rie, ai r=mas ]n trecut:C]nd juc=rii f=ceam din lut,C]nd ]n copaci cu greu ne c=\=ram,C]nd la b=rbia mamei abia
ajungeam.C]nd iepura[ul ]mi punea sub pern=
ciocolate,C]nd Mo[ Cr=ciun ne aducea de
toate,C]nd por\ile de fotbal erau bolovani,C]nd din pietre f=ceam buzdugani,
C]nd trenul scotea sunetul tuc-tuc,C]nd banii erau frunzele de nuc,C]nd florile aveau orice culoare,C]nd tehnologia nu avea valoare.Copil=rie... de ce-ai fugit?Nu \i-am f=cut vreun r=u, [tii bine!Eu te-am avut [i te-am iubit,{i m-a[ ]ntoarce azi iar=[i la tine.
Marinela LUPU{OR, 14 aniCobani, Glodeni
2015, iulie NoI 3
SA
LCIE
PE
MA
LUL
R}U
LUI
Vea
cesl
av
V+
RZ
AR
US
toln
icen
i, H
]nce
[ti
UN LAC DE LAV+Mult mai lac ]n ap= seac=Ar fi iubirea pl=cere-t=cere, t=cere.otac pe c]mp, unde stau mieii noaptea.Dar cum a reu[it sc=parea S= arunce iubirea din ur=-ur= – murmur=La aniversarea mor\ii ei,Cu mieii?
Recicleaz=, recicleaz=,Degradeaz= fixat.Decupeaz=Trunchi pe ramCopacule, [i ram ]n tineCade.
Zero inimi,La a mor\ii aniversare de ea.
Dan GORBATOVSCHI, 18 aniColegiul Pedagogic V. Lupu, Orhei
FLORILE LUMINIIIubesc aceast= via\=.Iubesc p]n= la lacrimice-amare s]nt [i ude,[i ard, [i scrijelesc,dar dulce e mireasma udat=-n veci de patimi[i dulce e caisul ce-n mai ]n floare-a dat.Iubesc nespus.M= doare [i ]mi place,C=ci [tiu c=-s muritoare,C=ci [tiu c= nu s]nt stea!N-am s= eman prea mult lumin=-ndrum=toare,voi impregna p=m]ntul cu firea toat=-a mea.Ca mugur – trec=toare,nu ve[nic= ca stea:azi ]nfloresc[i m]ine tu vei avea o floare[i poate-o s= dureze corola asta a mea.Azi ]nfloresc,dar m]ine – o s= dureze oare?C=ci florile luminii oricum se ve[tejesc?!
Cristina VASILI|A, cl. a XI-a Liceul Academiei de {tiin\e a Republicii Moldova
Chi[in=u
4 NoI, iulie 2015
cap ri cii le mu zei
NEVOIA DE LACRIMIS ]nt lacrimi pe care le ]nghi\i ]n sinea ta, f=r=
s= le dai fr]u liber vreodat=. Poate pentru c= dor prea mult. S]nt lacrimi pe care ai dori s= le ]n-gropi ]n p=m]nt, dec]t s= le ]ngropi ]n suflet, c=ci datorit= lor p=m]ntul ar rodi ceva, ]n schimb, su-fletul, s-ar usca de am=r=ciune. S]nt lacrimi ce-\i zg]rie pere\ii firavi ai inimii, p]n= c]nd aceasta se rupe ]n mii de buc=\i. S]nt lacrimi care curg f=r= a ]ntreba dac= e momentul potrivit [i alte lacrimi care nu vor s= curg=, chiar dac= sim\i necesitatea s= pl]ngi. S]nt lacrimi la fel de benefice precum ploaia. }\i cur=\= sufletul de p=cate [i suferin\e adunate ]n timp, dar s]nt [i lacrimi care \i-l distrug, \i-l sugrum=, \i-l ]nnegresc. S]nt lacrimi care nu pot fi pl]nse, pentru c=-s prea grele [i mai s]nt lacrimi care curg cu u[urin\=, pentru c=-s t=m=duitoare...
S]nt lacrimi care exprim= o emo\ie cald= ce-\i ]n-f=[oar= sufletul ]ntr-un balsam de vise colorate, iar altele, s=rate, care-\i adaug= o cantitate mare de am=r=ciune ]n inim=. S]nt lacrimi care te m]ng]ie, te alin=, te u[ureaz=, dar s]nt [i lacrimi care te ]m-pov=reaz= cu tot mai multe g]nduri ce-\i r=pesc lini[tea interioar=. S]nt lacrimi pe care le pl]ngi [i sim\i c=-\i este sufletul mai curat... ]ns= mai s]nt [i lacrimi care ]\i murd=resc interiorul cu amintiri ce ar trebui uitate, pentru c= d=uneaz= mai mult. S]nt lacrimi pe care le ver[i atunci c]nd ]\i aminte[ti de vremuri frumoase, dar s]nt [i lacrimi care ]\i amin-tesc de vremuri ur]te.
Lacrimile s]nt buc=\i din suflet ce se rup [i val-seaz= p]n= ajung pe obrazul t=u umbrit de griji [i probleme... acel obraz care cere s= fie cur=\at, c=ci prin cur=\area lui se purific= [i sufletul ]nsetat dup= apa ce cade sub form= de lacrimi. E nevoie de lacrimi, pentru c= ele ]nseamn= poc=in\= [i pu-rificare. S]nt lacrimi de tot felul. Mai calde [i mai reci, mai benefice [i nocive, mai dureroase [i mai t=m=duitoare. De orice soi, lacrimile au menirea s= ne vindece. Sufletul lipsit de lacrimi este un p=m]nt din de[ert, unde nu mai plou=, nu mai cre[-te nimic [i nu mai este ]nconjurat de nimic, dec]t de pustietatea ]n care se afl=.
E adev=rat c= lacrimile exprim= de cele mai multe ori durere... o durere t=inuit=. Dar dup= ce lacrimile cad, ]n suflet r=sare lumina, c=ci anume ele fac loc luminii ce caut= s= p=trund= ]n fiecare suflet…
Marinela LUNGU, 15 aniL. T. Ion Creang=, F=le[ti
PORTRET ANONIM Dumitri\a CARAMAN, cl. a IX-a
Br=viceni, Orhei
FRUMUSE|E {I DUREREC e este natura? Doar c]\iva copaci [i c]teva flori?!
Sau, poate, natura este ceea ce-\i lini[te[te su-fletul; o alt= lume?!
Primul r=spuns apar\ine celui care vede, dar nu observ=. Al doilea r=spuns apar\ine celui care stu-diaz= tot ce-l ]nconjoar= [i ]ncearc= s= ]n\eleag=; care nu doar vede, dar [i observ=.
Nu to\i au parte de o priveli[te care cuprinde o c=prioar= t]n=r= s=lbatic= sau dou= vulpi de o frumuse\e rar=, [erpi sau nev=stuici. Nu to\i pot ve-dea plutind ]n aer ra\e s=lbatice, fazani sau pot]r-nici. Nu to\i pot vedea zeci de cocost]rci st]nd ]n v]r-ful celor mai b=tr]ni plopi [i aproape nimeni nu poate vedea trei lebede gra\ioase plutind m]ndre pe apele iazului.
Toate acestea fac parte din natura multiubit= [i neatins= de om, dar cum arat= natura care este deja ]n m]inile lui? Aceast= natur= ori este artifi-cial=, neadev=rat=, ori nu mai exist= deloc. Acolo unde stai tu, c]ndva era un copac enorm care as-cundea viet=\ile de ar[i\= sau era locuin\a unui animal. Acolo unde acum este un copac care-\i \ine umbr=, peste c]teva decenii sau secole, va fi un magazin de care se vor folosi urma[ii t=i, ace[tia nerealiz]nd c]t de cruzi au fost str=mo[ii lor fa\= de natur=.
Dac= te g]nde[ti s= schimbi ceva din jurul t=u, ]n-cepe de la tine.
Mihaela TONU, 15 aniBardar, Ialoveni
52015, iulie NoI
sarea g]ndirii
NOAPTE DE VAR+D ac= o noapte de iunie ar putea vorbi, probabil
c= s-ar l=uda c= ea a inventat dragostea.
Bern WILLIAMS
Dac= miresmele ar fi vizibile precum culorile, a[ vedea gr=dina ]n var= asemenea unor nori picta\i ]n toate culorile curcubeului.
Robert BRIDGES
Noaptea de var= este asemenea perfec\iunii unui g]nd.
Wallace STEVENS
o zi perfect= de var= este atunci c]nd soarele str=luce[te, v]ntul adie, p=s=rile c]nt=, [i ma[ina de tuns iarb= este stricat=.
James DENT
}n miezul iernii, am ]nv=\at, ]n cele din urm=, c= ]n mine exist= o invincibil= var=.
Albert CAMUS
Ar trebui s= existe o var= etern= ]n sufletele re-cunosc=toare.
Celia THAXTER
Doar din amintiri mai pot crede c= vara e anotim-pul destinului meu.
Octavian PALER
}n timpul verii, c]ntecul se c]nt= pe sine ]nsu[i.
William Carlos WILLIAMS
Miezul verii este vremea c]nd lenevia devine res-pectabil=.
Sam KEEN
Atunci c]nd s]nt ferici\i, oamenii nu ][i mai dau seama dac= este var= sau iarn=.
Anton CEHOV
Verile scurte adesea s]nt prim=veri timpurii.
William SHAKESPEARE
}n mintea mea este iarn=, dar ]n sufletul meu este o var= permanent=.
Victor HUGOIarna nu-i ca vara.
Traian B+SESCU
CAUZA PENTRU CARE LUPT
E iubirea, pentru c= ea e singurul lucru ce deo-sebe[te oamenii de ma[ini. Iubirea nu e via\=,
e mult mai mult. Puterea dragostei este nem=r-ginit=: ea poate s=-\i inunde sufletul m]hnit cu o real= bucurie, ceea ce nu o poate face nimeni [i nimic. Unii afirm= c= banii ]\i pot umple sufletul cu iubire, dar se ]n[al=. To\i banii din lume, acele h]rtii fo[nitoare, nu ar putea ]nlocui o ]mbr=\i[are cald= ce-\i astup= golul din inim=, ca un balsam ce-\i poate alina r=nile s]nger]nde. Nu pot ]nlocui un s=rut cald al unei fiin\e dragi, un z]mbet al unui copil care tinde spre mama sa ca florile dup= soare. Unii ar da milioane ca s= simt= iubirea unei mame adev=rate. Pe c]nd al\ii, av]nd-o, n-o pre\uiesc, pentru c= fo[netul banilor este prea in-sistent. Fiecare clip= tr=ie[te-o cu iubire, deoarece via\a e unic= [i fiecare cuv]nt spus cu dragoste poate fi „un geam ]n zid”.
...anume iubirea \ine familia str]ns unit=. Iubi-rea nu are o defini\ie, este mai mult un verb dec]t un substantiv. Ea va fi aceea ce va d=inui dup= ce totul se va n=rui, plec]nd cu sufletul nostru, fiindu-ne martor credincios ]n \ara Judec=torului.
De[i nu-i deloc u[or, iubirea va fi bine pl=tit= (r=spl=tit=). To\i spun „iubi\i ca s= fi\i iubi\i”, dar eu a[ spune c= iubind cu adev=rat nu ne-am teme c= nu vom fi iubi\i de al\ii... De aceea anume IUBI-REA este cauza pentru care eu lupt, lupt cu mine ]n-s=mi, [i lupt pentru a le aminti [i celorlal\i s= nu uite c= iubirea a fost, este [i va r=m]ne o adev=rat= cauz= nobil=.
Iana EREMIAColiba[i, Cahul
DISTRAC|IEEcaterina TETCO, 11 ani
{coala de Arte Plastice, Drochia
NoI, iulie 2015
cu ta re r]nd mu[ c=
6
S ]ntem lupt=torii timpurilor noi. Dobor]m realitatea, o
sugrum=m, c]nt]nd imnul noilor vremuri. Ne ridic=m din cele mai ad]nci abisuri pentru a aprinde noi stele pe cer, iar c]nd reu[im, ne ridic=m [i mai sus. Via\a noas-tr= nu va fi tihnit= niciodat= – noi s]ntem cei ce vor construi viitorul din praful mansardelor. Inspir=m puterea cu aerul. Salv=m [i dis-trugem lumi cu un singur cuv]nt. Norii den[i, \=r]na neagr= de sub t=lpi [i apa de sticl= nu pot s= ne opreasc=.
S]ntem genera\ia nou= – viito-rii st=p]ni ai acestui P=m]nt.
orice g]nd devine vraj=, dus= de valsul cifrelor spre orizont. S]n-tem vr=jitorii lumii noi. Ne aprin-dem ]n ]ntuneric [i ilumin=m nop\ile mai puternic dec]t luna. Aplaud=m din v]rful mun\ilor, lu]n-du-ne zborul; lupt=m, vis]nd la vi-itor; ne pr=bu[im, cert]ndu-ne cu v]ntul; ne spargem ]n cioburi s]n-ger]nde spre a le lipi ]napoi de ]n-dat=.
S]ntem eroii timpurilor noi.
Maria-C=t=lina BUBOC, 19 aniLiceul T. Vladimirescu, Bucure[ti
TINERIISCRISOARE POETULUID rag= Grigore Vieru, studiin-
du-V= biografia, am ]n\eles c= frumuse\ea, bun=tatea, valoa-rea se na[te din greut=\i. Am ]n- v=\at de la Dvs., pe l]ng= ceea ce ]nseamn= s= fii simplu [i s= d=-ruie[ti, cum trebuie s=-\i iube[ti limba.
Se spune c= gusturile nu se discut=, dar ]n clasa noastr=, c]nd vine vorba despre opera Dvs., to\i s]ntem o sim\ire [i-o tr=ire. Tuturor ne s]nte\i drag [i scump deopotriv=, iar c=r\ile cu
autografe pe care le-a\i d=ruit cu generozitate fac parte din zes-trea noastr=, constituind podoa-ba bibliotecii [colare.
}ntotdeauna a\i fost mai mult dec]t un poet. A\i fost un destin, o mare con[tiin\= a timpului nos-tru, d]nd dovad= de spiritul drep-t=\ii, de iubirea ce poate dep=[i orice barier=. A\i r=mas ]n amin-tirea noastr= un m=re\ simbol al rena[terii na\ionale.
Ai Dumneavoastr= urma[i, elevii cl. a IX-a, Coliba[i, Cahul
M+
N+
STI
RE
A C
UR
CH
I
Ma
rina
STO
ICA
, 17
ani
Ca
nia
, Ca
ntem
ir
De[i p=m]ntul se
]nv]rte mereu, m-am
n=scut acas=.Grigore VIERU
POETUL NOSTRUV reau s= v= spun c= s]nte\i po-
etul neamului nostru, s]nte\i scriitorul inimilor noastre [i muza tuturor crea\iilor. Citind poeziile dumneavoastr= frumoase, cere[ti, ne ]ntoarcem ]n copil=rie, ne ]ntoar-cem acas=. Revenim la clipele c]nd mereu eram ]nso\i\i de ma-mele noastre – ]ngerii no[tri p=zitori, ne face s= le auzim din nou vocile firave [i pl=p]nde ce ne miluiau mereu. Poeziile dum-neavoastr= ne fac s= ne oprim din timp, s= chibzuim, s= ne amintim de scumpele noastre mame cu ai lor ochi nevinova\i, cu fa\a lor nemaipomenit de fru-moas=, s= ne amintim de p=rin\i [i de tot ce ne este scump [i drag inimilor noastre.
S= cite[ti o carte de-a dum-neavoastr= e o onoare, e un dar, deoarece ]n fiecare oper= e as-cuns= o comoar=, un mesaj foar-te valoros, pe care ]l culegem [i care ne ajut= mult ]n clipele grele [i pentru asta v= mul\umim mult. S= v= avem ca scriitor e un mare noroc, c=ci s]nte\i un poet ]n toat= puterea cuv]ntului, f=r= poeziile Dumneavoastr= neamul nostru ar fi mult mai s=rac.
Drag= Grigore Vieru, crea\iile dumneavoastr= s]nt ve[nice [i au un loc special ]n inimile noastre. V= mul\umesc mult pentru co-moara care ne-a\i l=sat-o.
Ruslana CABURGAN, 13 aniCioburciu, {tefan-Vod=
Puterea celor ti-neri st= ]n fapt=, a celor b=tr]ni ]n chib-zuin\=.
EURIPIDE
2015, iulie NoI 7
noi [i voi
1. Dup= tine, ce ]n- seamn= a fi un om ciu-dat?
2. Cuno[ti pe cineva care prefer= s= m=n]n- ce cu una [i aceea[i lin-gur=, s= bea doar dintr-o anumit= can= etc.?
3. Ai ]nt]lnit oameni care nu suport= ]n cas= sau ]n gospod=rie anumite lucruri sau viet=\i?
4. Ai observat ]n loca-litatea ta copii, dar [i maturi, care ]n timp ce merg, fredoneaz= o melodie, [uier= sau vorbesc singuri?...
5. {tii c= s]nt oameni care adun= acas= tot ce le cade ]n m]n=, chiar [i un cui ruginit?
6. Ai colegi cu mult= fan-tezie, dar poate [i tu e[ti printre ace[tia, c=rora le place s= repovesteasc= un film sau o carte [i, tot-odat=, neap=rat adaug= de la ei episoade, perso-naje?
7. Care oameni ilu[tri au intrat ]n istorie [i prin ciud=\eniile lor?
8. Ce alte ciud=\enii mai cuno[ti la colegii, prie-tenii t=i? Poate nici tu nu faci excep\ie ]n acest sens?
9. Ai observat vreo form= de relief ciudat=, vreun p]r]ia[ care curge ciudat etc.?
10. Comenteaz= afirma\i-a dramaturgului francez Jules Renard: Nu s]ntem responsabili de ciud=- \eniile min\ii noastre. Nu putem dec]t s= alung=m imoralul [i ilogicul, dar nu s= le ]mpiedic=m s= vin=. E[ti de acord?
CHESTIO NAR
ALEGEREA }|I APAR|INE
Dac= unii dintre voi, dragi cititori, mai au timp s= mediteze ce vor deveni peste ani, uite c= al\ii degrab= vor trebui s= fac= marea alegere. Grea ]ncercare!
Responsabil=, bine]n\eles! R=spunsurile la chestionarul Profesii ochite din nr. 4, 2015 al revistei vine s= confirme acest lucru.
CIUD+|ENII
A utorii celor mai interesante r=spunsuri la chestionar vor fi desemna\i [i premia\i ]n decembrie curent. Succes!
1. A[ vrea s= practic ]n viitor meseria de farmacist=, fiindc= ]mi place s= am grij= de s=n=tatea mea [i a celor din jur. 4. }n lume exist= ]n jur de 70 000 de do-menii profesionale.5. S]nt profesii doar pentru femei [i doar pentru b=rba\i. Nu v=d ce-ar c=uta o fe-meie ]n locul unui pompier, pilot. A fi preot, de exemplu, este o profesie pur masculin=.12. Precum coloana vertebral= este axa central= a corpului nostru, astfel [i pro-fesia este st]lpul vie\ii [i starea noastr= de bine.
Aliona CAZACU, cl. a VII-aHagimus, C=u[eni
3. Pentru a fi bancher, ]n primul r]nd tre-buie s= fii educat [i manierat, punctual [i creativ, s= posezi abilit=\i de sistema-tizare [i analiz= a datelor, planificare [i control al activit=\ilor [i performan\elor specifice acestui domeniu.7. optez pentru o meserie drag= sufletu-lui meu, nu neap=rat pentru una bine pl=tit=, deoarece banii chiar de s]nt mul\i, oricum se epuizeaz= odat= [i-odat=.9. P=rin\ii [i profesorii m= sus\in ]n ale-gerea profesiei [i le mul\umesc pentru tot ce fac pentru viitorul meu.11. oricare dintre profesiile ciudate, dar bine pl=tite, niciodat= nu vor putea de-veni voca\ia mea.
Maria BABCENCO, cl. a VII-aCuhure[tii de Jos, Flore[ti
2. optez pentru o profesie ]n domeniul asisten\ei sociale sau al psihologiei, vr]nd s= urmez exemplul celor care fac
totul cu d=ruire pentru a ajuta cu adev=rat oamenii, nu pentru scopuri egoiste [i meschine.6. Fiind pe ultima sut= de metri de a ]n-cheia ciclul gimnazial, s]nt foarte atent= la informa\iile despre topul celor mai so-licitate profesii de la noi. El arat= cam a[a: om de afaceri, medic, jurist, poli\ist, profesor, inginer, asistent social.8. Nu s]nt sigur= c= putem deveni profesioni[ti fiind autodidac\i. Prefer s= ]nv=\, s= exersez, s= am modele de la care s= ]nv=\ a fi un specialist bun.10. Am descoperit urm=toarele profesii rare din lume: degust=tor pentru m]nca-rea pisicilor, ]nghesuitor ]n sta\ii de au-tobuz (Japonia, China), salvamar de pinguini.
Veronica RO{CA, cl. a IX-aColiba[i, Cahul
1. }nc= nu mi-am ales o profesie anu-mit=, c=ci abia ]ncep s=-mi cunosc abi-lit=\ile [i dorin\ele. Cred ]ns= c= orice persoan= care munce[te cu pl=cere, si-lin\= [i r=bdare este un exemplu demn de urmat.4. Pe l]ng= profesiile care ne ofer= un sa-lariu, mai exist= [i datoria de a fi om, de a fi un bun p=rinte.12. Cum ]ntregul organism uman se ba-zeaz= pe coloana vertebral=, iar f=r= de ea ar fi imposibil mersul, la fel [i via\a noastr= e ]n str]ns= corela\ie cu profesia pe care o alegem.
Ruslana CABURGAN, 13 aniCioburciu, {tefan-Vod=
10 NoI, iulie 2015
pa uz= de g]ndi re
C ele mai bune [i mai dragi fotografii pe care le avem se g=sesc nu doar ]n albume, dar [i ]n inimile noastre. S]nt t=inuite acolo, un-
deva [i reprezint= arhiva noastr= personal=. Pu\ini au acces la ea.I-am rugat pe elevii de la Gimnaziul N. Testemi\anu din Ochiul
Alb, Drochia, s= ne spun= ceva despre fotografiile care le trezesc cele mai frumoase amintiri.
M=d=lin PASCARU, cl. a VIII-a: Am o poz= cu tat=l meu, ]mi este foarte drag=. P=rin\ii mei s-au desp=r\it...
Daniela LUNCARU, cl. a VIII-a: }mi place mult poza cu bunicul meu, din p=cate nu mai e printre noi [i ]mi este dor de el.
Gherman DR+G+LIN, cl. a VIII-a: }n albumul nostru s-a p=strat poza str=bunicului [i str=bunicii, ei erau pilonii familiei noastre.
Iuliana IACIVENCO, cl. a VIII-a: o fotografie de la nunta bunicilor mei. }n ea se p=streaz= istoria adev=rat=.
Cristian S+U, cl. a VIII-a: |in mult la fotografia ]n care p=rin\ii mei s]nt tineri.
Felicia LESNIC, cl. a VIII-a: Este poza ]n care s]nt cu familia la v]rsta de doi ani. Al=turi erau mama [i tata, acum am r=mas nu-mai cu mama.
Valeria TUDOS, cl. a VIII-a: Am o mul\ime de fotografii, dar printre ele este una care ]mi r=s-cole[te amintirile. }n acea poz= s]nt cu veri[oara mea. De c]nd p=rin\ii au divor\at, nu am mai v=zut-o. Sper c= o s= citeasc= revista NoI [i o s= ]n\eleag= c]t de dor ]mi este de ea.
Marius RUSU, cl. a VII-a: Mi-e drag= fotografia ]n care s]nt al=turi de bunica, ea a decedat, poza ]mi aminte[te de clipele frumoase pe-trecute ]mpreun=.
Marius MO|OC, cl. a VII-a: Cea mai drag= fotografie este cea ]m-preun= cu familia f=cut= la o m=-n=stire.
Alexandrina GOLUB, cl. a VII-a: Bunica a pus ]n ram= o poz= de la nunta ei. }n fiecare diminea\= c]nd m= trezesc o v=d. Ea ]mi creeaz= o dispozi\ie bun=.
Felicia {CHIOPU, cl. a VII-a: P=strez o poz= ]n care s]nt ]mpre-un= cu veri[orul meu la Chi[in=u. Eram at]t de mici [i amuzan\i.
Nicolae |AR+LUNG+, cl. a VII-a: |in la o poz= f=cut= ]n drum spre mare la Sulina, Rom`nia. }mi treze[te emo\ii pozitive.
C=t=lina FREC+U|ANU, cl. a VII-a: Am ]n albumul meu o foto-grafie de pe c]nd eram la gr=-dini\=, ]mi aminte[te de colegii mei de grup=, de educatori. Ea e copil=ria mea.
C=t=lin SCUTARU, cl. a VII-a: o fotografie ]n fa\a [colii c]nd am mers ]n clasa-n ]nt]i.
Ariadna LITFIN, cl. a VII-a: Am o poz= ]n care tat=l meu m= \ine ]n bra\e. Eram mic=. Mi-e dor de acele clipe frumoase.
Pentru NOI – Iuliana BUNUOchiul Alb, Drochia
NU EXIST+ NU POT, EXIST+ NU VREAUD ac= e[ti atent, po\i ]nv=\a c]te ceva nou ]n fiecare zi. }ntr-adev=r,
fiecare zi este o ocazie de a asimila ceva nou, fie de la oameni extrem de pasiona\i de ceea ce fac, fie de la cei care au trecut deja prin ni[te experien\e care i-au schimbat sau pur [i simplu din dorin\a noastr= de a fi mai buni.
Am ]ntrebat un grup de elevi din clasele a VI-a [i a VII-a de la Liceul Teoretic Vasile P`rvan din Gote[ti, Cantemir, ce au ]nv=\at nou des-pre ei ]n ultima vreme. Iat= r=spunsurile lor:
Maria BACR+U, 13 ani: S]nt o fat= prietenoas=, iar cu ajutorul acestei calit=\i ]mi fac mul\i prie-teni noi, desigur nu uit nici de cei vechi. }ncerc s= fiu bun= cu to\i cei din jur.
Dorina GORA{, 13 ani: Am aflat c= pot s=-mi fac repede pri-eteni cu ajutorul umorului, astfel pot s= fac fa\= tuturor situa\iilor dificile.
Cristina BOI{TEANU, 13 ani: Am ]nv=\at s= fiu responsabil= ]n tot lucrul pe care ]l fac. Recent am descoperit o nou= pasiune, de a crea compozi\ii originale din materiale reciclabile.
Gheorghe GARANOVSCHE, 11 ani: }n ultimul timp am ]ncer-cat s= scriu mai frumos, s=-mi dau toat= str=duin\a pentru a ]n-v=\a mai bine. Dup= c]teva s=p-t=m]ni am avut [i rezultate.
Roxana LAZARICA, 12 ani: Am ]nceput lec\iile de pian de ceva timp ]n urm= [i ]mi dedic tot timpul liber acestei pasiuni. Atunci c]nd ]mi este greu pe su-flet, ]ncep s= c]nt [i imediat m= simt mai bine.
Dumitru {ARAGOV, 11 ani: S]nt cel mai bun din clas= la ma-tematic=. Asta se datoreaz= efor-
tului meu zilnic [i preg=tirii siste-matice de ore.
Milena CULICOVSCHI, 13 ani: Dac= depun efort [i ]mi doresc ceva cu adev=rat, pot face lucruri frumoase. De exemplu, ]mi place s= c]nt [i s= dansez.
Alina DEREVENCA, 13 ani: }n ultimul timp mi-am dat seama c= datorit= curajului [i curiozit=\ii pot s= trec peste orice dificultate ap=rut= ]n cale. De fiecare dat= ]mi spun: nu exist= nu pot, exist= nu vreau.
Pentru NOI – Olga BALANGote[ti, Cantemir
ARHIVA PERSONAL+
2015, iulie NoI 11
S+ G}NDIM ECOLOGIC} n mass-media tot mai des se discut= despre stratul de ozon [i peri-
colul ce ne pa[te din cauza distrugerii acestuia. Conchidem astfel c= aceast= problem= devine din ce ]n ce mai actual= [i se acutizeaz= pe zi ce trece. Or, omul modern nu vrea s= renun\e la activit=\ile lui ce au o influen\= negativ= asupra stratului protector al Terrei.
Solu\ii alternative, ]n ceea ce prive[te protec\ia stratului de ozon, ni le-au prezentat, r=spunz]nd la ]ntrebarea Cum po\i salva tu stratul de ozon?, elevii clasei a X-a de la Liceul Teoretic Boris Cazacu, Nisporeni.
Victor PRIS+CARU: Stratul de ozon are o importan\= vital= pen-tru planeta noastr=. Putem salva acest strat ]nlocuind alimentarea transportului cu hidrogen, care se consider= a fi absolut inofen-siv. De asemenea, a[ ruga toate doamnele s= nu mai foloseasc= fixativul de p=r. Pare banal, dar s-a demonstrat c= acesta duce la distrugerea treptat= a stratului protector. Noi decidem ce ale-gem: o coafur= atractiv=, o in-dustrie dezvoltat= sau un viitor limitat [i o via\= distrus=.
Ana |ERNA: Dac= a[ fi direc-
torul unei uzine, a[ instala c]t mai multe filtre posibile, care ar stopa eliminarea de gaze nocive.
Diana B}TC+: Eu s]nt un pic pesimist=, crez]nd c= niciodat= nu vom putea repara stratul de ozon, deoarece omul modern nu se poate lipsi de tehnologiile
existente. Tot ce putem face, ]n calitate de simpli cet=\eni, este s= nu ]nr=ut=\im situa\ia, f=c]nd abuz de substan\e [i utilaje d=-un=toare. optez doar pentru uti-laje ecologice, g]ndesc ecologic [i doresc s= lucrez ]n echip= pentru a solu\iona problema dat=.
Mariana E{ANU: Cred c= tran-sportul aerian perturb= stabilita-tea stratului de ozon, distrug]ndu-l. De aceea se impune ]nlocuirea par\ial= a transportului aerian cu cel feroviar electric. o alt= solu\ie ar fi stoparea lans=rii frecvente de rachete [i de sateli\i. Consider c= ar fi util [i propun s=
se construiasc= nave aeriene care s= zboare la altitudini joase.
Alina CATARAGA: Personal m-a[ implica ]n c]t mai multe activit=\i de plantare a copacilor [i de cur=\are a surselor acvati-ce. Proiectul Tinerii pentru N]rno-va, la care deja am participat,
este un exemplu de activitate care implic= foarte mul\i tineri [i dezvolt= atitudinea con[tiincioa-s= [i ecologic= a acestora.
Inga ZAHARIA: S]nt adepta protej=rii stratului de ozon prin majorarea pre\ului la combusti-bil, astfel mul\i vor utiliza mai rar transportul personal [i se vor de-plasa cu cel public. Dac= a[ fi primar, a[ interzice gospodarilor de la \ar= s= ard= frunzele.
Valeria F+R}M+: Eu pot salva stratul de ozon folosind produse bio. De exemplu, s= utilizez bici-cleta, ca mijloc de transport. S= respect ac\iunile orei P=m]n-tului. Lucruri mici, dar cu efect global.
Cristi ULINICI: Un lucru bun ar fi s= reducem la minimum nu-m=rul de incendii sau cel pu\in s= nu mai utiliz=m sting=toarele ce con\in haloni, substan\= d=u-n=toare pentru mediu.
Adelina ECHIM: Putem prote-ja ozonul prin limitarea num=rului de uzine [i folosirea ma[inilor cu energie solar=. Ceea ce pot eu s= fac e s= contribui la plantarea puie\ilor [i la colectarea de[eu-rilor ]n pubele speciale.
Marina TELECHI: Eu ]ncerc s= ]nlocuiesc saco[ele de plastic sau s= le utilizez c]t mai pu\in [i optez pentru transportul ecologic.
Gabriel DASCALCIUC: Ple-dez pentru reciclarea [i depozi-tarea de[eurilor, ]n special a fri-giderelor, ale c=ror freon afecteaz= stratul de ozon.
Elena ARTENE: Propun s= re-ducem experimentele astronauti-ce. }n viitor oamenii poate vor reu[i s= creeze un strat protector artificial.
Pentru NOI – Olesea COSOINisporeni
}NAINTE DE PLOAIEAlexandru DIMITROV
NoI, iulie 201512
evoc=ri
SCRIITORI PASIONA|I DE FOTOGRAFIE
P u\ini [tiu c= o bun= parte dintre scriitorii mari au avut [i pasiuni mari. Ernest Hemingway,
Ivan Turgheniev, Mihail Sadoveanu, Aureliu Busu-ioc aveau o mare sl=biciune pentru v]n=toare. Po-eta american= Sylvia Plath a fost [i o distins= gra-fician=. Vladimir Nabokov era entuziasmat mult de fluturi, activ]nd timp de [ase ani ca lepidoptero-log (disciplin= care are ca obiect studierea fluturi-lor) la Muzeul de Zoologie Contemporan= din Harvard, dezvolt]nd [i o teorie referitoare la migra- \ia unei specii de fluturi alba[tri, teorie care a fost recunoscut= dup= 65 de ani. Scriitorul japonez Murakami a avut o mare pasiune pentru atletism, pentru alerg=ri. F. Dostoievski a fost entuziasmat de jocurile de noroc, ]n special de rulet=. Lui Lev Tolstoi ]i pl=cea s= are cu plugul tras de cal [i s= confec\ioneze cizme pentru el, neamurile [i priete-nii lui. Mihai Eminescu era un mare amator de fot-bal. Ion Luca Caragiale, Camil Petrescu, Vasile Vasilache au fost pasiona\i de [ah. Lui Goethe ]i pl=cea s= cultive flori, ]n special viorele. Mihail Bulgakov colec\iona bilete de la spectacolele la care mergea. Lui Gogol ]i pl=ceau lucrurile de m]-n= [i croia surorilor sale rochii. Lui Cehov ]i pl=cea s= adune timbre po[tale (la Ialta s-au p=strat circa 15 mii de m=rci po[tale adunate de el). Erich Maria Remarque, Ernest Hemingway, Nichita St=nescu au fost afec\iona\i de b=utur= tare...
E ra o diminea\= devreme din copil=ria mea, c]nd sosisem pentru prima dat= cu p=rin\ii la
Chi[in=u. Cobor]nd pe bulevardul de azi Grigore Vieru, am observat mai mult= lume gr=bindu-se la serviciu, dar re\in]ndu-[i privirea asupra unui geam de la nivelul doi sau trei al unui bloc de lo-cuit. De geam erau lipite pe din=untru c]teva zeci de fotografii. Mult mai t]rziu am aflat c= era gea-mul locuin\ei poetului Liviu Deleanu (1911-1967), autorul cunoscutei poezioare pentru cei mici Batis-ta (Nicu[or e mic/ {i are/ Numai dou= buzunare/... Numai o batist= n-are...,) [i al poemului Crochiu, care m-a impresionat la v]rsta adolescen\ei (P=[im ]n doi/ Sub pletele b=tr]nei ploi/...Iar p=rul t=u cu p=rul meu/ Se-ating din mers [i se s=rut=...). Aproape 15 ani Liviu Deleanu a fost membru al colegiului de redac\ie al revistei NoI (Sc]nteia le-ninist=). Pu\in= lume ]ns= cunoa[te c= Deleanu a fost un mare pasionat de fotografie. }i pl=cea s= fotografieze copii, pe so\ia sa, pisici, peisaje, ve-deri din c=l=toriile pe care le-a f=cut... De regul=, developa filmul sau imprima imaginea pe h]rtie fotografic= noaptea (pe atunci nici nu se pomenea
de aparate foto digitale) ]n baia locuin\ei sale, ca ]n zorii zilei s= pun= la uscat pe geam pozele proasp=t sp=late de fixator. Din p=cate, p]n= azi s-au p=strat doar c]teva fotografii, f=cute de poet, care se g=sesc ]n biblioteca liceului din Chi[in=u care-i poart= numele.
Unul dintre primii fotografi din lume a fost cu-noscutul scriitor englez Lewis Carroll (1832-1898), autorul c=r\ilor Alice ]n |ara Minunilor [i Alice ]n |ara oglinzilor. El a mai fost [i preot, matema-tician, logician, inventator (a inventat tricicleta [i o clan\= electronic=). La ]nceput Carroll [i-a procu-rat un aparat foto, sper]nd s= c][tige bani cu aceast= meserie, ]ns= n-a fost chiar a[a. Ajung]nd scriitor cunoscut, el nu se dezice de fotografie. Da-torit= pasiunii sale, noi [tim ast=zi cum ar=ta Alice Liddell, prototipul eroinei c=r\ilor sale. Carroll a imprimat pe placa cu celuloid pe unul dintre cei mai mari fotografi ai timpurilor sale, Julia Margaret
Liviu DELEANU
Lewis CARROLL
CASTELUL PELE{
PORTRETUL ALICEI LIDDELL
2015, iulie NoI 13
Cameron, [i alte personalit=\i de atunci, cum ar fi Ellen Terry, Dante Gabriel Rossetti, Alfred Tenny-son... Un biograf al s=u sus\ine c= prin fotografie Carroll a ]ncercat s= combine idealurile de liberta-te [i frumuse\ea inocent= a Edenului... Mai bine de [aizeci la sut= din lucr=rile lui Carroll s]nt fotogra-fii cu feti\e. }n afar= de portrete, fotograful a impri-mat scene din via\=, nuduri, peisaje. A f=cut peste 3000 de fotografii, ]ns= p]n= ]n zilele noastre au ajuns circa o mie.
Scriitorul [i publicistul rus Mihail Pri[vin (1873-1954) a fost un mare c=l=tor, naturalist, folclorist [i... fotograf. Primul aparat foto [i l-a procurat ]n 1928, ca peste 20 de ani, adres]ndu-se cu o scri-soare c=tre conducerea \=rii, s=-[i cumpere o ca-
mer= german= Leica, lucru greu de ob\inut ]n ace-le timpuri. Pri[vin a fost pasionat de mai multe genuri ]n fotografie: oameni, natur=, peisaje, pei-saje industriale, studii. }n ultima perioad= a vie\ii sale era ]ntr-at]t de entuziasmat de fotografie, ]nc]t, l=s]ndu-se ]ntunericul, a[tepta cu ner=bdare s= se lumineze c]t mai degrab= ca s= ias= la fotografiat. El s-a exprimat odat=: Un adev=rat fotograf f=cea lucr=ri mai bune ca mine, dar unui specialist adev=rat nu-i venea niciodat= ]n cap s= priveasc= aceea ce fotografiam eu – el nu vedea acele lu-cruri... Eu vreau s= demonstrez prin fotografie vizi-unea mea proprie asupra lumii reale.
Un alt scriitor de limb= rus=, Ilia Ilf (1897-1937), e cunoscut nu doar ]n calitate de coautor, cu Evghe-ni Petrov, al romanelor Dou=sprezece scaune [i Vi\e-lul de aur, dar [i ca un minunat fotograf, ale c=rui lucr=ri au fost publicate ]n diferite ziare, cea mai mare parte din ele fiind din c=l=toria sa prin Ame-rica. Mai t]rziu au fost editate [i dou= c=r\i cu foto-grafiile lui Ilia Ilf. }n 1930 scriitorul a fost pasionat at]t de mult de fotografie, ]nc]t, ]n pofida rug=min- \ilor lui Petrov, ei au fost nevoi\i s= am]ne scrierea romanului Vi\elul de aur. Petrov (Kataev) ironiza: Am avut un coautor [i 800 de ruble la CECI. Eu i-am ]mprumutat lui Ilf to\i banii pentru a-[i procu-ra un aparat de fotografiat [i acum am r=mas [i f=r= de coautor, [i f=r= de bani. El se \ine doar de fotografiat, de developat [i de imprimat fotografii.
Scriitorul francez Émile Zola (1840-1902), cu-noscut prin romanele sale Romanul experimental, Romancierii naturali[ti, Crî[ma, Nana, Germinal, P]ntecele Parisului, Banii..., ]ncepe a fotografia ]n 1888, dar se dedic= acestei pasiuni abia ]n 1894. Zola a avut trei ateliere foto [i zece aparate foto, un num=r destul de impun=tor nu numai pentru acele vremuri. Realizeaz= multe experimente foto. De regul=, p]n= la amiaz= autorul scria, iar dup= pr]nz ie[ea la fotografiat. Fotografiaz= Parisul, face reportaje, portrete, peisaje. {i-a fotografiat des familia, ]n special copiii. Zola ][i numea foto-grafiile „povestiri adev=rate”, spun]nd c= din punctul meu de vedere nu po\i afirma c= ai v=zut un lucru p]n= nu l-ai fotografiat. Fotografiile sale, mult timp ignorate, azi fac parte integrant= din opera marelui scriitor. A imprimat pe h]rtie foto cir-ca zece mii de imagini, dintre care s-au p=strat doar c]teva sute.
P entru majoritatea scriitorilor, pasiunile pe care le-au avut au fost un stimulator ]n crea\ia
lor. Altora ]ns=, dimpotriv=, le-au ]ncetinit ori chiar le-au oprit scrierile.
Valerie VOLONTIR
C}NDVA AU B+TUT CLOPOTELE
Mihail PRI{VIN
Ilia ILF
CATEDRALA HRISTOS M}NTUITORUL
VEDERE PRINTRE PILONII TURNULUI EIFFEL
Émile ZOLA
NoI, iulie 201514
nimic altceva
AM SCRIS DOAR CEEA CE MI-A DICTAT INIMA {I CON{TIIN|A
N =scut pe 31 martie 1959 ]n co-muna Cazangic, Leova. A
absolvit Universitatea Mihail Lo-monosov din Moscova, Facultatea de Istorie. }n 1974 debuteaz= cu versuri ]n revista NOI. Primul volum de poezii, St]lpul de foc, ]i apare ]n 1988. Ulterior editeaz= [i alte volume de poezii: Somn de lup; Ziliada; 101 poeme; Elegiile fiului risipitor; Cafeaua din paha-rul iubirii; Cruciada Balcanic=... Editeaz= c=r\i de proz=, drama-turgie, istorie, critic= literar=. Di-rector al Editurii Hyperion; redac-tor-[ef al ziarului Mesagerul; director adjunct al Institutului de Filologie al Academiei de {tiin\e a Republicii Moldova; ]n 2013 este numit director al Institutului Cul-tural Rom`n Mihai Eminescu la Chi[in=u, ]n 2011 este ales membru de onoare al Academiei Rom`ne. Deputat ]n Parlamentul Republicii Moldova (1994-2001), iar ]n anii 1998-1999 a fost vicepre[edintele Parlamentului. Este principalul autor al Declara\iei de independen\= a Republicii Moldova (1990). Premii: Mihai Eminescu al Acade-miei Rom`ne; Marele premiu Nichita St=nescu; Premiul Poesis; Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. I se confer= medalia Mihai Eminescu (Rom`nia); Ordinul Na\ional Steaua Ro-m`niei ]n grad de Comandor; Ordinul Republicii; Medalia Dimitrie Cantemir; Medalia Mihai Emi-nescu (R. Moldova). Este cet=\ean de onoare al municipiului Ploie[ti.
— Domnule academician Valeriu Matei, am auzit c= ave\i o bibliotec= foarte bogat=. Se vorbe[te c= unele c=r\i din casa Dvs. mai pot fi g=site doar la Biblioteca Na\ional= din capital= sau poate nici acolo. E adev=rat? Dup= ce principii selecta\i c=r- \ile pentru biblioteca personal=?
— Am, ]ntr-adev=r, o bibliotec= bun=. Toat= via\a am adunat [i am citit c=r\i. Bine]n\eles, nu la ]nt]m-plare. Student fiind, mi-am f=cut un plan riguros de lecturi. Voiam s= compensez absen\a c=r\ilor nece-sare ]n timpul copil=riei [i al anilor de [coal=. {i ast=zi, oriunde merg, aduc c=r\i, fiindc= ]mi place s= vizitez anticariatele. S]mb=ta trecut= am revenit de la Ia[i cu dou= pungi pline cu edi\ii mai vechi ce lip-seau din biblioteca mea.
— Fiind elev, V-a\i remarcat la olimpiadele de istorie [i de limba [i literatura rom`n=. A\i absolvit [coala medie cu medalie de aur. Colegii de clas= [i de [coal= v= invidiau pentru succesele ob\i-nute ori se str=duiau s= V= ur-meze exemplul?
— Colegii de atunci aveau, la fel ca [i cei de ast=zi, caractere [i un comportament diferit. Am avut [i admiratori, [i dintre cei invidio[i, dar, bine]n\eles, cei mai mul\i tin-deau, cum e [i firesc, s= aib= suc-ces. Citeam mult, mai ales ]n cla-sele a IX-a [i a X-a, c]nd eram elev ]n ora[ [i nu mai aveam, ca p]n= atunci, at]tea de f=cut pe l]ng= cas= sau al=turi de p=rin\i la mun-cile c]mpului.
— Care lecturi V-au marcat cel mai mult ]n copil=rie sau ]n ado-lescen\=?
— Dou= c=r\i mi-au marcat pro-fund primii ani ai copil=riei: Luceaf=rul lui Eminescu [i Micul prin\ al lui Antoine de Saint-Exupéry. Aveam cinci ani c]nd mama m-a ]nv=\at s= citesc at]t cu alfa-bet chirilic, c]t [i cu alfabet latin, folosind pentru aceasta pagini dintr-un calendar agricol interbelic [i din revistele Via\a Basarabiei [i Lumin=torul, pe care le-au p=strat ascunse ]n podul casei. Mama selectase paginile cu versuri, texte de istorie (]ntre acestea [i discursul lui C. Stere ]n Sfatul |=rii la 27 martie 1918), rug=ciuni [i sfaturi utile pentru agricultori.
Nuvela lui Saint-Exupéry Micul prin\ a declan[at lumea visurilor mele – m= imaginam c=l=tor printre astre, le repovesteam altor copii cartea, ad=ug]nd de la mine noi [i noi ]nt]mpl=ri. Luceaf=rul eminescian, recitat mecanic la ]nceput, mi-a modelat sufletul [i g]n-direa la toate v]rstele. Ast=zi repet tot mai des ca-trenele ]n care [i-au g=sit ]ntrupare viziunile cosmo-gonice ale lui Eminescu [i cele ce anticipeaz= poetic teoria relativit=\ii.
— A\i fost pasionat [i de sport?— Da. Am f=cut atletic= u[oar= ]n [coal= [i ]not ]n
anii de studen\ie.— Efortul pe care-l depunea\i la ]nv=\=tur=, ]n
activitatea extra[colar=, ajutorul acordat p=rin- \ilor ]n gospod=ria casnic=, desigur, V= r=peau mult timp. Dar, b=nuiesc c= ]n anii de [coal= nu V-a ocolit nici prima dragoste...
— Prima dragoste nu ocole[te pe nimeni. E pur= [i platonic=. Dar te maturizeaz=.
DE VORB+ CU SCRIITORUL-ACADEMICIAN VALERIU MATEI, DIRECTORUL INSTITUTULUI CULTURAL ROM~N M. EMINESCU LA CHI{IN+U
2015, iulie NoI 15
— }n acea perioad= a\i ]nceput a scrie versuri. Compunea\i [i poezii de dragoste dedicate fetelor? V= aminti\i de vreun r]nd a[ternut ]n acei ani de adolescen\=?
— Versuri am ]nceput a scrie mai devreme. F=ceam ]mpreun= cu profesorul de literatur= Victor P=v=lache revista literar= a [colii, o alt= profesoar=, doamna Larisa Chirilencu, fiindu-ne critic literar. Era o critic= benefic=, astfel ]nc]t m= obliga s= nu comit nici o gre[eal= de ortografie ori de stil. Nu s-au p=strat toate textele de atunci. Citez aici un text din 1974, pe c]nd eram elev ]n clasa a VIII-a, intitulat Viziune: P=durea cade ]nspre stele/ cu iarba [i cu frunza moart=/ [i flutur= prin aer steme/ din alte lumi ce-abia se-arat=./ Ulmi, carpeni, fagi – cuprind ]n ramuri/ partea din ceruri ]ntomnat=,/ frunza din tei ]nal\= fla-muri/ s-ating= luna argintat=./ Alunec= spre cer ste-jarii/ cu luntrile zv]cnind ]n trunchi/ [i duhul p=s=rilor care/ azurul ]l adun=-n unghi./ Ce iarb=-n stele dea-s=, mare/ ninge poleiuri – nestemate/ [i-n ram de soc doinesc cavale/ dureri din secole uitate.
— S]nte\i autorul a mai multe c=r\i de poeme. Ave\i [i poezii pe care regreta\i azi c= le-a\i g=zduit ]n aceste plachete?
— Nu. Nu am scris texte conjuncturale, pentru a ob\ine premiile comsomolului sau alte favoruri. Am scris doar ceea ce mi-a dictat inima [i con[tiin\a.
— Fratele Dvs., Iurie Matei, este un pictor cunos-cut departe de hotarele \=rii noastre. Nu v-a\i pro-pus s= conlucra\i ]n domeniul frumosului?
— Conlucr=m de mult. El mi-a ilustrat mai multe dintre c=r\ile mele. }l pre\uiesc mult, nu doar pentru c= mi-i frate [i prieten, ci pentru harul s=u deosebit.
— V-a\i aflat la ]nceputurile Mi[c=rii de Rena[tere Na\ional=. A\i fost deputat [i vicepre[edinte al Par-lamentului Republicii Moldova. Parfumul politic V= urm=re[te [i ast=zi?
— La ce iz are politica de ast=zi... Adev=rata poli-tic= e o art=, pe care prea pu\ini dintre cei care cred c= fac politic= o st=p]nesc. Politica mea de ast=zi e cultura rom`neasc=, lume ]n care m= simt ]mplinit. Ce va fi pe viitor?... }mi amintesc r]ndurile din Glossa eminescian=: Viitorul [i trecutul s]nt a filei dou= fe\e...
— Mai bine de doi ani s]nte\i ]n fruntea Institutu-lui Cultural Rom`n M. Eminescu la Chi[in=u. Citi-torul nostru este curios s= [tie c]nd a fost ]nfiin\at Institutul Cultural Rom`n (ICR) la Bucure[ti [i c]nd a fost deschis Institutul Cultural Rom`n M. Emines-cu la Chi[in=u? Care este menirea acestor institu\ii?
— Institutul Cultural Rom`n a fost ]nfiin\at ]n anul 2003 prin reorganizarea Funda\iei Culturale Rom`ne, creat= ]n 1990. Misiunea principal= a ICR e de a face cunoscut= cultura rom`n= ]n afara hotarelor Ro-m`niei, de a-i asigura vizibilitate [i prestigiu. ICR M. Eminescu ]n Republica Moldova a fost deschis ]n toamna anului 2010, av]nd acelea[i scopuri ca [i ICR ]n general, cu precizarea c=, dat fiind specificul acti-vit=\ii sale, promoveaz= [i valorile literaturii, muzicii, teatrului, artelor plastice, filmului, precum [i valorile
identitare create ]n spa\iul cultural rom`nesc din Re-publica Moldova.
— V= rug=m s= ne spune\i ]n c]teva cuvinte de-spre cele mai importante activit=\i pe care le-a desf=[urat Institutul Cultural Rom`n M. Eminescu ]n Republica Moldova.
— }n ace[ti patru ani [i jum=tate de activitate ICR M. Eminescu a contribuit la organizarea a peste 900 de evenimente culturale ]n Chi[in=u [i ]n majoritatea raioanelor Republicii Moldova, 700 dintre acestea desf=[ur]ndu-se ]n ultimii doi ani [i dou= luni, ]n peri-oada mandatului meu. Cele mai importante [i cu im-pact s]nt proiectele multianuale pe care le-am ini\iat ]n prim=vara anului 2013: ]n domeniul literaturii – Po-duri de carte (]nt]lniri ale scriitorilor rom`ni cu pu-blicul cititor din Republica Moldova, ]n special cu cel din localit=\ile rurale), ]n domeniul muzicii clasice – Muzic= rom`neasc= pe ambele maluri ale Prutului (concerte ale celor mai cunoscu\i compozitori con-temporani sau prezentarea crea\iei acestora), expo-zi\iile itinerante prezentate ]n cadrul galeriilor La r]nd (la r]ndul de la statuia lui {tefan cel Mare [i Sf]nt) [i Moldo Facciatta (pe fa\ada Bibliotecii Na\ionale), menite s= promoveze valorile civiliza\iei rom`ne[ti, universit=\ile populare de var= organizate dup= modelul celei ]ntemeiate de Nicolae Iorga la V=lenii de Munte ]n 1908, suita de festivaluri devenite tradi- \ionale – Festivalul Interna\ional de Poezie Grigore Vieru, Festivalul Filmului European, Festivalul {coli-lor de Teatru, Bienala Interna\ional= de Pictur= [.a.
— Domnule scriitor, ce sfaturi le da\i copiilor [i adolescen\ilor care stau ]n fa\a rafturilor din biblio-tec= sau din libr=rie [i nu-[i dau seama cum s= deosebeasc= o carte valoroas= de una mai pu\in important=?
— S= consulte dic\ionarele [i enciclopediile, bi-bliotecarii [i profesorii din institu\iile unde-[i fac stu-diile. E o art= adev=rat= s= [tii a lucra cu dic\ionarele [i edi\iile enciclopedice.
— Dar acei care au ]nceput a scrie poezii sau alt gen de literatur= cum pot ]n\elege c= au pornit cu dreptul sau mai au de muncit p]n= a scoate o alt= foaie alb= pentru a a[terne alte g]nduri?
— S= citeasc= mult, foarte mult din Eminescu, Creang=, Caragiale, Arghezi, Blaga, Bacovia, Rilke, Rebreanu, Mateiu Caragiale, Nichita St=nescu, Nicolae Labi[, Grigore Vieru, Ana Blandiana, din al\i mari scriitori ai literaturii rom`ne [i ai literaturii univer-sale, [i s= nu se gr=beasc= s= publice dec]t dup= ce-[i verific= bine for\ele [i nivelul la care-au ajuns. S= nu uite c= dac= pot tr=i f=r= ca s= scrie – mai bine s= nu scrie.
— }n ]ncheiere ce le dori\i cititorilor revistei NOI, publica\ie ]n care a\i debutat c]ndva [i Dvs.?
— Succes ]n toate, vacan\= pl=cut= [i util=, noi c=r\i bune [i noi prieteni de ]ncredere.
Pentru NOI – Valerie VOLONTIRFotografie de autor
NoI, iulie 201516
M+N+STIREA PUTNAM =n=stirea Putna, supranumit= de M. Emi-
nescu Ierusalimul neamului rom`nesc, este prima [i cea mai important= ctitorie a Binecredin-ciosului Voievod {tefan cel Mare [i Sf]nt.
Voievodul {tefan cel Mare alege locul pe care va fi zidit= Biserica M=n=stirii Putna, tr=g]nd cu arcul de pe Dealul Crucii pe 4 iulie 1466. {ase zile
mai t]rziu se ]ncepe construc- \ia, care va fi terminat= ]n anul 1469. Biserica Adormirea Mai-cii Domnului era de o frumu-se\e rar=, fiind pictat= de cei mai buni me[teri ai epocii. Cronicarul Ion Neculce scria despre ea: „tot cu aur poleit= zugr=veala, mai mult aur dec]t zugr=veal= [i pre din=untru [i pre denafar=”.
Pe 3 septembrie 1470 are loc sfin\irea sf]ntului loca[,
ceremonie ]nt]rziat= de campania contra t=tarilor, terminat= cu victoria de la Lipnic, pe Nistru.
}n anul 1653 este distrus= biserica M=n=stirii Putna, inclusiv pictura interioar= [i exterioar=. Din porunca domnitorului Vasile Lupu se va ]ncepe re-facerea bisericii ]n anul 1653. Lucr=rile vor fi conti-nuate de voievozii Gheorghe {tefan [i Eustratie Dabija [i terminate ]n anul 1662. }ntre anii 1756 [i 1760, prin grija mitropolitului Iacov Putneanul, la M=n=stirea Putna se execut= importante lucr=ri de restaurare. Biserica este restaurat= de arhitectul austriac K. A. Romstorfer ]ntre anii 1901 [i 1902.
M=n=stirea Putna are un tezaur unic, const]nd din manuscrise [i broderii realizate ]n atelierele m=n=stirii, c=r\i de cult [i de ]nv=\=tur=, odoare biserice[ti, obiecte din ceramic= etc.
La Putna se afl= morm]ntul Binecredinciosului Voievod {tefan „om ales de Dumnezeu”, „ap=r=tor al dreptei credin\e”, „ocrotitorul celor n=p=stui\i”, „st]lp neclintit al r=bd=rii”, „ne]nfricat osta[ al lui Hristos”, „p=rinte al neamului rom`nesc”.
Rubric= sus\inut= de Daniela PREA{CA
CINE PAP+ BINE ARE CORP FRUMOS
cei şapte ani de-acas=
Rubric= ]ngrijit= de Ioan ALBU
lumin= din lumin=
CALENDAR CRE{TIN-ORTODOXAUGUST
2 Sf]ntul Prooroc Ilie.9 Sf]ntul Mare Mucenic Pantelimon.14 Scoaterea Sfintei Cruci. }nceputul Postului
Adormirii Maicii Domnului.19 Schimbarea la Fa\= a Domnului.28 ADORMIREA MAICII DOMNULUI.
A vem extrem de multe proverbe [i zic=tori des-pre alimenta\ie specifice regiunii [i cultului
nostru. Cel mai tare m= amuz= cea cu „cine-i gras= ]i [i frumoas=”, or, am auzit-o de at]tea ori ]n copil=rie c= era mai-mai s= o cred verosimil=. Nu am fost ]n copil=rie plinu\= [i nici prea slab=, nu m= afecta dac= mi se spunea s= mai pun pe mine c]teva kilograme ca s= ar=t mai „bine”. Subiectul alimenta\iei nu era at]t de frecvent ]n societate pre-cum este ast=zi [i s]nt motive ]ntemeiate de ce ]n lume e tratat la orice pas: multitudinea de boli ce reies din alimenta\ia necorespunz=toare; prezen\a chimiei ]n ap= [i sol, ]n alimente, lipsa meniurilor echilibrate ]n gr=dini\e, [coli [i altele.
|ara noastr= se afl= pe locul 44 ]n lume ]ntr-un clasament al statelor cu cea mai s=n=toas= [i ac-cesibil= alimenta\ie, [i acest lucru ne face s= folo-sim c]t mai multe alimente crescute natural. Pe de alt= parte, Republica Moldova este pe locul trei ]n lume dup= inciden\a bolilor digestive, iar acest lu-cru vorbe[te despre faptul c= nu ne aliment=m co-rect. Deci, avem ce, ]ns= mai e necesar s= [tim cum s= consum=m [i s= aplic=m ni[te principii:
1. Asigurarea unei diversit=\i alimentare, ceea ce ]nseamn= consumul pe parcursul unei zile de alimente din toate grupele [i subgrupele alimen-tare. 2. Asigurarea unei propor\ionalit=\i ]ntre grupele [i subgrupele alimentare, adic= un aport mai mare de fructe, legume, cereale integrale, lap-te [i produse lactate, comparativ cu alimente-le cu un con\inut crescut de gr=simi [i adaos de zah=r. 3. Consumul mo-derat al unor produse alimentare sau alimente cu un aport sc=zut de gr=-simi saturate (unt, untur=, carne gras=) [i de zah=r ad=ugat. 4. Hidratarea cu ap= calitativ= [i alte b=uturi de origine natu-ral=. 5. Evitarea la maximum a consumului de pro-duse cu E-uri, coloran\i, aditivi, ]nlocuitori, precum [i a b=uturilor carbogazoase (adic= citim etichete-le). 6. Evitarea dietelor sau a ]nfomet=rii la copii [i adolescen\i.
Efortul alimentar urmeaz= a fi completat cu un efort fizic obligatoriu, precum sportul, mersul pe jos. Un renumit nutri\ionist din Rom`nia, dr. {er-ban Damian, recomand= elementele principale, care pot fi „asamblate” ]n 3 mese principale [i 2 gust=ri, dup= preferin\ele fiec=ruia: minim 5 por\ii (80 g) de fructe [i legume, de preferat proaspete; optim 2-4 por\ii fructe, 3-5 por\ii legume; 3-4 c=ni de lapte sau iaurt, care asigur= calciu [i vitamina D; 2 por\ii (60-80 g) de carne slab= – pui, pe[te, vit=; 6-11 por\ii (60-80 g) de p]ine, cereale, paste, orez, cartofi; de 3-4 ori pe s=pt=m]n= 1 ou; rar – dulciuri, pr=jituri, patiserie.
}n plin= vacan\= delecta\i-v= cu cele mai s=-n=toase [i mai delicioase meniuri!
Alexandru DIMITROV
2015, iulie NoI
FRA
M U
RSUL
PO
LAR
49 /
56 /
Cez
ar
PETR
ES
CU
Ins
ula
era
]na
lt=, s
t]nco
as=
, ]n-
fior=
tor
de
pust
ie, a
cope
rit=
de
n=m
e\i [
i de
ghe
\uri
. Pri
n po
jghi
\a
stic
loa
s=
a
sloi
urilo
r st
r=b
=te
au
pe a
locu
ri p
iscu
rile
ra
re d
e pi
atr
=.
Se
]n=
l\au
asc
u\ite
ca
met
erez
ele
unei
cet
=\i
ruin
ate
. o c
eta
te p
usti-
it= p
arc
= d
e ur
gii.
}m
pres
ura
t= d
e a
pele
ver
zi,
oglin
din
du-
se s
ing
u-ra
tic=
]n
ocea
nul
pola
r, a
[tep
ta
parc
= o
vra
j= d
in b
asm
e, c
a s
-o
de[
tept
e la
via
\=.
Da
r or
ice
sufla
re p
ieri
se.
Nu
se
z=re
a ni
ci o
vie
tate
c=\
=rat
= pe
pov
]r-ni
[ul d
e cr
emen
e. N
u se
]n=
l\a n
ici
o a
\= a
lba
str=
de
fum
. N
u fo
[nea
pe
cer
nic
i un
f]lf
]it d
e pa
s=re
. N
u se
clin
tea
nim
ic; n
ici v
]ntu
l.V
apo
rul
anc
ora
se ]
n la
rg.
To\i
c=l=
tori
i se
afla
u pe
pun
te ]
n d
i-m
inea
\a b
orea
l=, r
ece
[i a
lb=
, to\
i ]m
br=
ca\i
]n
bl=
nuri
g
roa
se,
cu
n=ri
le ]n
\epa
te d
e g
er.
Se
min
una
ser=
ma
i ]n
t]i d
e a
-se
men
ea d
imin
ea\=
ciu
da
t=. o
di-
min
ea\=
f=
r= s
oa
re, c
u a
lba
stru
l no
p\i
i to
pin
du
-se
nes
im\i
t ]n
tr-o
lu
min
= a
lbur
ie, t
ulb
ure,
de
alt=
lu-
me.
o d
imin
ea\=
f=
r= s
oare
. C=
ci
soa
rele
]nc=
nu
se iv
ea. }
l l=
sase
r=
c=l=
tori
i und
eva
, dep
art
e, ]n
urm
=,
dea
supr
a m
=ri
lor
cald
e d
e un
de
au
veni
t, un
de
ma
i er
a d
esp=
r\i-
re ]
ntre
noa
pte
[i z
i. A
ici,
soa
rele
po
lar
n-a
vea
s=
se
ivea
sc=
mul
t=
vrem
e. N
uma
i se
pre
sim
\ea
, nu
-m
ai
]l [t
iau
cu t
o\ii,
asc
uns
dup
=
gea
na r
o[ia
tic=
a r
=s=
ritu
lui.
Gea
na
ace
ast
a
ro[i
atic
=
din
za
re
vest
ea
[i
aic
i un
so
i d
e pr
im=
var=
. N
u ]n
s= p
rim
=va
ra p
e ca
re o
l=
sase
r= e
i aca
s=, ]
n to
at=
re
v=rs
are
a d
e lu
min
= [
i de
culo
ri,
cu fl
ori d
e lil
iac
[i p
aji[
ti pr
es=
rate
cu
b=
nu\e
i g
alb
eni
de
p=p=
die
, u
nd
e zb
urd
= m
iei
cu c
an
af
ro[u
]n
ure
chi.
Ci o
altf
el d
e pr
im=
var=
: a
spr=
[i
f=r=
pa
rfum
de
zam
bile
, f=
r= r
]nd
unel
e [i
f=r=
cio
c]rl
ii, f=
r=
gla
sul
pl=
p]nd
al
mie
ilor
[i f
=r=
s=
gea
ta s
tolu
lui
de
coco
ri s
cris
=
cu li
nie
nea
gr=
pe
cer.
Pest
e o
s=pt
=m
]n=
, so
are
le a
-ve
a s
= u
rce
]nce
t d
rum
ul b
oltit
, ca
s=
nu
ma
i a
pun
= c
]teva
lun
i. S
e pr
eg=
tea
ziu
a c
ea l
ung
= d
e a
proa
pe
jum
=ta
te
de
an.
Z
iua
ca
re \
inea
c]t
vara
pol
ar=
. Lu
mi-
noa
s=,
cu s
oare
le s
clip
ind
orb
i-to
r ]n
n=
me\
i. D
ar
un s
oare
rec
e [i
f=
r= v
ia\=
, cu
m e
soa
rele
cu
din
\i d
in ie
rnile
de
aiu
rea
.S
loiu
rile
nu
se to
pea
u ni
ciod
at=
d
eplin
. A
bia
[ur
oia
o v
]n=
sub
\ire
de
ap=
pe
patu
l d
e g
hea
\=.
Ab
ia
ap=
rea
, d
e su
b n
=m
e\i,
mu[
chiu
l ve
rde
c=pt
u[in
d s
t]nci
le; [
i pe
alo
-cu
ri,
c]te
o f
loa
re f
ira
v=,
m=
runt
=,
chir
cit=
, f=
r= p
arf
um.
Des
pre
ace
stea
au
vorb
it c=
l=-
torii
adu
na\i
pe p
unte
, min
un]n
du-s
e.
Acu
m s
e m
inun
au
de
insu
la s
in-
gur
atic
=,
]n=
l\at=
ca
o a
r=ta
re d
e vi
s r=
u ]n
mijl
ocul
pus
tiet=
\ilor
din
oc
eanu
l pol
ar.
Va
urm
a. }
ncep
utul
]n n
r. 1
a. c
.
}N O
STRO
VUL
PUS
TIU,
DE
LA C
AP+
TUL
P+M
}NTU
LUI
bur
t=. }
i sim
\ea
ung
hiile
. {i v
]na
tul
era
la
doi
pa
[i.
Num
ai
s= s
ar=
: nu
ma
i s=
se
n=pu
stea
sc=
[i
s=
sfa
rme
oase
le c
u d
in\ii
.D
ar
ochi
i foc
ilor
priv
eau
at]t
de
mar
i, de
bl]n
zi [
i de
nevi
nova
\i, ]n
c]t,
deo
da
t=,
Fra
m ]
[i a
dus
e a
min
te
de
alte
foci
.Tr
upa
de fo
ci d
e la
Circ
ul S
tru\k
i.A
cele
a ie
[eau
sin
gure
din
baz
in,
prin
dea
u m
ing
ea ]
n b
ot,
se j
uca
u r=
sf=
\ate
. E
rau
cele
ma
i b
l]nd
e a
nim
ale
d
e la
C
ircu
l S
tru\
ki
[i,
dup
= f
ieca
re n
um=
r d
in p
rog
ram
, a
[te
pta
u d
e l
a d
reso
r, a
lin
tate
, un
da
r. U
n pe
[te
zv]r
lit,
un f
ruct
, o
pr=
jitur
=.
Era
u pr
iete
nele
lui
. o
vr
eme
au
juca
t ch
iar
o pa
rte
din
pr
ogra
m ]
mpr
eun=
. Pu
tea
el
oare
s=
se
n=pu
stea
sc=
asu
pra
une
ia,
s=-i
sfa
rme
\ea
sta
cu
co
l\ii,
s=
sim
t= o
sul t
rosn
ind
]n f=
lci?
och
ii ce
lei m
ai d
e a
proa
pe s
-au
]nt]l
nit c
u oc
hii l
ui F
ram
.A
ceia
[i
ochi
b
uni,
nevi
nova
\i,
f=r=
fric
=. o
chi r
otun
zi [
i ne[
tiuto
ri.
S-a
u pr
ivit.
Ia
r Fr
am
a ]
ntor
s sp
a-
tele
. Ca
s= a
lung
e is
pita
foam
ei ]n
-ce
rc=
s=
gon
easc
= fo
cile
.D
ar
foci
le n
u se
d=
dea
u d
use.
C
resc
user
= l]n
g= o
insu
l= u
nde
p]n=
a
tunc
i n-a
c=
lca
t pic
ior
de
urs.
Nu
cuno
[tea
u fr
ica
. St=
tea
u ]n
tinse
pe
lesp
ezile
de
st]n
c= [
i se
uita
u m
i-nu
nate
la a
cea
st=
ma
taha
l= n
ecu-
nosc
ut=
, ca
re s
e r=
stea
la d
]nse
le,
se r
idic
a ]n
dou
= la
be,
mor
m=
ia [
i p=
rea
foa
rte
sup=
rat=
.Fr
am
le
]m
pins
e cu
b
otul
, le
r=
stur
n= c
u la
ba
, le
]m
br]
nci
[i l
e ro
stog
oli ]
n a
d]n
c. R
idic
= u
n pu
i [i
]l zv
]rli c
a pe
-o m
inge
, pes
te c
ap, ]
n a
p=. Pe
urm
=, c
]nd
locu
l r=
ma
se g
ol,
se a
[ez=
pe
ma
rgin
ea p
ietr
elor
, ca
un
om
cu
b=
rbia
]n la
be,
[i,
ca u
n
om
, p
=re
a c
= a
cum
cer
cete
az=
]n
grijo
rat
]n\e
lesu
l a
cest
ei
]nt]m
-pl
=ri
. A
[ad
ar,
foc
i nu
s-a
]nd
ura
t s=
uci
d=
? N
ici
foci
[i
poa
te n
ici
alte
f=pt
uri.
Cu
toa
te a
tr=
it a
l=tu
ri ]n
cu[
tile
circ
ului
.Le
[t
ie.
Le-a
a
uzit
gea
m=
tul
prin
som
n c]
nd t]
njea
u d
up=
lib
er-
tate
a p
ierd
ut=
[i
dup
= l
ocur
ile d
e un
de
au
fost
pri
nse.
Foa
rte
bun
e [i
fru
moa
se e
rau
toa
te!
Num
ai
c=
ace
stea
nu
\inea
u d
e fo
am
e. F
ram
se
sim
\i ur
sul c
el m
ai n
ec=
jit d
e pe
lu
me.
Era
un
urs
care
se
]nto
rses
e pr
ea t
]rzi
u [i
pre
a p
u\in
]na
rma
t, a
cas=
, din
colo
de
cerc
ul p
ola
r.A
m=
r]t,
cu s
f]rcu
l de
coa
d=
]ntr
e pi
cioa
re, s
e pr
eg=t
ea s
= ur
ce p
ov]r-
ni[u
rile
d
e st
]nc=
. }n
=l\=
n=
rile
. S
im\i
un
mir
os
cuno
scut
. M
erse
pe
d]r
a m
iros
ului
[i
des
cope
ri ]
n g
=va
nul d
e pi
atr
= p
rovi
ziile
l=sa
te
de
v]n=
tor.
Cut
iile
de
lapt
e co
n-d
ensa
t, ca
rnea
[i p
]inea
pre
f=cu
t=
]n b
ulg
=ri
de
ghe
a\=
.Ta
ctic
os,
prec
um
]nv=
\ase
]n
vi
a\a
lui
]nde
lung
at=
din
tov=
r=[i
a
oam
enilo
r, de
sf=c
u o
cutie
lovi
nd-o
d
e st
]nc=
. La
ptel
e er
a s
loi.
Mu[
c=
din
el.
A d
oua
cut
ie s
e m
ai
]n-
c=lz
ise,
fiin
dc=
a \in
ut-o
sub
suoa
r=.
Lins
e la
ptel
e [i
se
linse
pe
bot
. o
p]
ine
]i a
jung
ea d
eoca
md
at=
[i
o b
uca
t= d
e ca
rne.
}i m
ai l
ipse
a d
oar
o st
icl=
de
ber
e [i
o fe
lie d
e to
rt s
=
pun=
ca
pac
osp=
\ulu
i! D
ar t
rea
c=-
mea
rg=
[i
f=r=
ace
stea
... P
entr
u o
zi s
c=pa
se d
e g
rij=
. M
ai
ave
a
prov
izii
[i p
entr
u fo
am
ea d
e m
]ine.
Le
asc
unse
se g
riju
liu ]
n g
=va
nul
de
pia
tr=
[i l
e a
cope
ri c
u z=
pad
=,
dup
= c
hipu
l [i a
sem
=na
rea
c]in
ilor
care
asc
und
osul
. Dar
poi
m]in
e, d
ar
ma
i t]r
ziu?
NoI, iulie 2015
50 /55 /
Priveau ]n t=
cere. Era
at]t d
e posom
or]t= a
r=ta
rea ]m
presurat=
d
e ape, a
t]t de posom
or]t= [i a
t]t d
e desp=
r\it= d
e restul lumii [i d
e via
\=! D
in st]ncile sure [i sterpe, d
in ghe\urile sleite, d
in piscurile og
lindite ]n a
d]ncul neclintit se ]m
-pr=
[tia o triste\e ca
re p=trund
ea
inimile.
Aici
era
un pustiu
des=
v]r[it. P
=rea
cu n
epu
tin\=
am
=g
irea,
c= und
eva, d
eparte, ]n \=
rile de
unde
au
venit c=
l=torii,
se m
ai
afl=
ora[e cu b
ulevard
e [i larm
=
de g
lasuri, cu vitrine [i tea
tre, cu flori
[i g
r=d
ini. P=
rea
cu nepu-
tin\=
am
=g
irea,
c=
toate
aceste
minuni b
l]nde, a
le omului [i a
le firii, m
ai d
ureaz=
acolo pentru tot-
dea
una: ia
rn= [i va
r=, toa
mn=
[i prim
=va
r=, noa
pte [i zi. C=
]l ma
i a
[teapt=
. C=
le vor reg=
si tot a[a
cum
le-au l=
sat. I-a
]mpietrit pe
to\i, cu suflarea
t=ia
t=, g
]ndul c=
o ]nt]m
plare rea
, un naufra
giu sa
u o furtun=
, sf=r]m
]nd va
porul ar putea
s=
-i arunce pe un a
semenea
\=rm
. A
ici, s= r=
m]n=
aici, ]n pustieta
tea
]nghe\a
t=, ]n t=
cerea d
e moa
rte, ]n st]ncile cu piscuri d
e sloiuri oglin-
dite ]n ocea
nul verzui?Era plin= de ]nfrico[are ]nchipui-
rea.— E
u a[ m
uri de fric=
]n cea
d
int]i zi! spuse, scuturat=
de un fior,
femeia
cea t]n=
r=, ca
re ar=
tase
at]ta
bun=
tate pentru Fra
m.
Se d
ovedise in
imoa
s= cu
o zi ]na
inte. Acum
][i pierduse cura
jul. S
e ]ng=
lbenise la
chip, numa
i la
g]ndul unei a
semenea
]nt]mpl=
ri. S
e vedea
singur=
, zv]rlit= cu sf=r]-
m=turile vasului pe insula blestem
a-t=
; dur]nd
u-[i coliba
de z=
pad
=;
ne[tiin
d cum
s= a
prin
d=
focul [i ]ndur]nd foam
ea. Poate ar prinde-o noa
ptea cea
lung=
[i gerul ca
re
sleie[te ocean
ul ca
o tip
sie de
gh
ea\=
. Atunci n-a
r ma
i fi nici o n=
dejd
e. Va
porul trimis ]ntr-a
jutor n-a
r ma
i putea s=
str=b
at=
p]n=
aici, d
ec]t peste un an.
— A
[ muri d
e fric=! repet=
fe-m
eia, ]nsp=
im]nta
t= d
e propriile sa
le ]nchipuiri.Pe urm
=, se ]ntoa
rse c=tre cei
doi v]n=
tori, care f=
ceau preg
=tiri
s=-l cob
oare pe Fra
m.
— E
u cred c=
e nedrept ceea
ce fa
ce\i cu acea
st= f=
ptur= b
l]nd=
[i d
e isprav=
! Cum
are s=
tr=ia
sc=
oare Fra
m ]n pustiul d
e aci? E
ne-d
rept... Nu-i vinova
t cu nimic.
Unul d
in v]n=tori ]ncepu s=
r]d=
:—
D
umnea
ta
te ]n[eli
am
ar!
Judeci
[i sim
\i cu
priceperea
[i cu sim
\irea noa
str=, om
eneasc=
. U
i\i c= Fra
m e un sim
plu anim
al.
Un urs a
lb, n=
scut aici, a
proape
de pol. B
a ]nc=
nu pe asem
enea
insul=, pe und
e ma
i trec vapoa
re [i
oam
eni. M
ai
sus, m
ai
spre m
iaz=
noapte,
ma
i a
proape
de
pol, ]n insulele [i ma
i nec=lca
te de
picior omenesc.
— D
ar n-o s=
aib
= ce m
]nca.
Are s=
sufere de g
er! ]l pl]nse fe-m
eia cea
t]n=r=
.V
]n=torul r]se m
ai ]nveselit:
— A
re s= se d
escurce singur!
A[a
cum se d
escurc= [i cum
s-au
descurca
t de m
ii de a
ni milioa
ne d
e ur[i alb
i. Via
\a lui e a
ceasta
. V
ia\a
lui cea a
dev=
rat=
[i liber=
…
Noi,
oam
enii, a
m
]ncercat
s=-l
schimb
=m
pe Fram
. Da
r se vede
c= n-a
m izb
utit. L-am
f=cut un g
im-
nast, un a
croba
t. {i Fra
m p=
rea c=
s-a
deprins cu a
sta. Poa
te chiar i-a
f=
cut pl=cere! D
ar ]ntr-o b
un= zi a
]nceput s=
t]njeasc=
dup=
pustie-t=
\ile unde a
f=cut ochi [i und
e a
copil=rit…
}n loc s= stea
la chib
zuial=
, lu-a
se insula la
colinda
t de colo-colo,
urc]ndu-se pe st]nci [i cob
or]nd ]n
tobog
an
pov]rni[urile, hoin=
rind
f=r=
\int=. N
u-[i ochise un ad
=post.
Nu purta
se de g
rij= d
ac=
are ori nu
ce s= m
=n]nce a
doua
zi. L-a prins
viscolul pe nevestite. A cl=
n\=nit
din d
in\i ca o pota
ie netrebnic=
, a
[a cum
scheaun=
pe l]ng=
ga
r-d
uri, iarna
, ]n ora[ele oa
menilor,
c]inii nim=
nui.Insula
p=rea
pustie. Nu ]nt]lnise
nici urm=
de pa
[i. Nici o sufla
re. }l ]ncerca
foam
ea. {
i nu prea ved
ea
el cum a
re s-o potoleasc=
.D
eocamdat=,
cuminte
era s=
p=
r=sea
sc=
locurile a
cestea
de-
[erte. }n
am
intirile lui
tulburi
[i vechi
p=stra
te d
in via
\a
puiului b
ecisnic de urs, se d
e[teptar=
]n-v=
\=m
intele f=pturii uria
[e care-i
purta atuncea de grij=. C]nd un \inut
umb
lat se a
r=ta
neprielnic [i s=ra
c ]n v]na
t, atunci cob
ora la
\=rm
. A
[tepta un sloi plutitor [i pornea
, pe puntea
acea
sta c=
l=toa
re, aiu-
rea. S
au g
=sea
]ntinderea
apei
acoperit=
de g
hea\=
[i se dep=
rta,
pe podul a
cela c=
tre alte ostroa
ve m
ai pu\in vitreg
e.}n\elept era
s= fa
c= [i el la
fel.Fra
m se ]nd
rept= spre \=
rm. La
st]nca
pe unde urca
se. Se opri s=
privea
sc= d
e sus. }naintea
ochi-lor se d
esf=[ur=
oceanul d
e[ert. V
aporul pleca
se. }i cuno[tea locul
unde
an
cora
se. A
cum
nu
ma
i era
acolo nici o urm
=. }ntind
erea
pustie [i trist= d
e ap=
.N
uma
i depa
rte de tot plutea
u sloiuri str=
vezii, ad
use de v]nturi-
le de m
iaz=
noapte [i m
]nate spre
miaz=zi, ca tainice nave f=r= p]nze,
f=r=
v]sle [i f=r=
v]sla[i.
Da
r toate era
u prea d
eparte.
Chiar ocheanul abia le-ar fi d
eslu[it,
ap=
r]nd [i topind
u-se pe linia z=
rii. A
proape, a
l=turi, sub
ma
lul ]nalt,
clipotea
lin num
ai
apa
a
d]nc=
, sf=
r]m]nd
]n oglinzi trem
ur=toa
re priveli[tea
r=sturna
t= a
st]ncilor.Pentru a
st=zi nu se a
r=ta
nici o n=
dejd
e s= p=
r=sea
sc= insula
goal=.
Fram
se preg=ti
s= plece
de la \=
rm ca
s=-[i ca
ute un culcu[. M
=ca
r cu somnul s=
-[i am
=g
easc=
foa
mea
.D
eoda
t= tres=
ri! Ceva
se mi[-
case pe luciul verd
e. Se ivi o pa
t=
neag
r=
[i lucioa
s=.
Un
trup d
e foc=
.V
]natul! Pra
da
!… H
rana
! Se pi-
tul= d
up= st]nci [i a
[tept=.
Nu m
ai era
acum
Fram
, ursul sa
vant d
e la C
ircul Stru\ki, ca
re [tia
s= fa
c= a
croba
\ii [i gim
nas-
tic=,
saluta
[i
st]rnea
apla
uze. o
clip= fu num
ai ursul pola
r cel a
dev=
rat. U
n urs fl=m
]nd, p]nd
ind
hrana
vie.Foca
se scufund=
, b=
tu ap
a cu
]not=toa
rele ciunge. S
e ivi din nou.
}ncerc= s=
se ca\=
re pe o lespede.
Lunec=. A
lese alt loc. }n pieptul lui
Fram
, sub coa
ste, inima
zv]cnea
ascu\it. }i era
team
= s=
nu plece pra
da
cumva
, s= nu-i a
dulm
ece m
irosul, s= nu d
ispar=
.}n sf]r[it, foca
afl=
un loc potri-vit, se t]r] cu m
onturile scurte [i se ]ntinse c]t era
de m
are.
Fram
a[tept=
. Alte ca
pete se z=
reau ]n a
p=, fr=
m]nt]nd
u-se [i a
propiindu-se
de
suprafa
\=.
Pe urm
=, ]nc=
o foc= se c=
\=r=
pe pia-
tr=, [i a
lta, [i a
lta. E
l ]nv=\a
se de
la oa
meni s=
numere. E
rau a
cum
cinci la num
=r. D
ou= cu pui. S
e l=
sase s=
lunece u[or din sloi ]n
sloi, ferindu-se s=
nu fie z=rit.
Acum
le vedea
ap
roa
pe d
e tot. Foa
mea
]i ]nfipsese ghea
ra ]n
2015, iulie NoI
51 /
54 /
}nto
rses
e sp
ate
le v
ap
orul
ui [
i mul
\im
ii…A
dri
an
MO
RA
RU
pe c
are
Fra
m, u
rsul
pol
ar,
]l o
fere
a
oam
enilo
r [i
civ
iliza
\iei.
— H
aid
e! M
=ca
r a
cum
fii
po-
litic
os.
Sa
lut=
[i
ia-\i
r=
ma
s b
un!
vorb
i pri
eten
a lu
i de
pe p
unte
a v
a-
poru
lui.
Vor
bis
e ]n
cet.
At]t
de
]nce
t, ]n
c]t
ab
ia s
tr=
b=
tuse
mur
mur
ul d
oja
nei
p]n
= l
a u
rech
ea c
=l=
toru
lui
de
l]ng
= d
]nsa
.D
ar
Fra
m
parc
=
ar
fi a
uzit.
Pa
rc=
ar
fi ]n
\ele
s cu
vint
ele
din
d
ep=
rta
re.
Du
se l
ab
a l
a t
]mp
l=,
]n s
alu
tul
lui
com
ic,
care
st]r
nea
ve
selia
cop
iilor
la C
ircu
l Str
u\ki
.Pe
urm
=,
][i
d=
du
dru
mul
]n
patr
u la
be
[i s
e f=
cu n
ev=
zut d
up=
un
met
erez
de
st]n
c=.
CEA
DIN
T}I }
NT}
LNIR
EU
n vi
scol
n=
pra
snic
s-a
isca
t din
se
nin. Dep
=rt
=ri
le
din
m
iaz=
noa
pte
au
slob
ozit
nori
i vi
ne\i,
v]n
tul
cu
chio
te,
troi
enel
e ro
stog
olite
]n
al-
be
tala
zuri
. }n
c]te
va c
easu
ri n
u s-
a m
ai
cuno
scut
cer
de
p=m
]nt,
ghe
\uri
de
ape
. A
fos
t nu
ma
i un
v=
lm=
[ag
d
e z=
pa
d=
m
=ru
nt=
ca
stic
la p
isa
t=,
]ntr
-o l
umin
= v
er-
zuie
sc
=zu
t=,
care
nu
er
a
nici
no
apt
e, n
ici
zi.
Tros
nea
u sl
oiur
ile
de f
rigul
cum
plit.
Se
desp
icau
st]n
-ci
le s
ub n
=pu
stir
ea v
]ntu
lui.
Hu-
ruia
v=
zduh
ul [
i se
n=
ruia
bol
ta
ceru
lui.
Fra
m, u
rsul
pol
ar,
se
ghe
mui
se
]ntr
-un
ad
=po
st d
e g
he\u
ri. C
red
ea
c= l
-a a
les
bin
e. {
i se
]n[
ela
se.
}l su
fla
vis
colu
l d
in t
oate
p=
r\il
e. }
l ]n
gro
pa tr
oia
nul.
o b
uca
t= d
e sl
oi,
smul
s= d
e ur
gia
vije
liei,
]i c=
zu ]
n ca
p. A
lta ]i
lovi
dur
eros
o la
b=
.Pe
ur
m=
se
]n
t]mpl
=
o ne
-m
aip
omen
it= c
iud
=\e
nie:
urs
ul p
o-la
r ]n
cepu
s=
cl=
n\=
ne d
e fr
ig.
Se
dez
v=\a
se d
e g
er ]
n a
d=
post
urile
ca
lde
din
cir
c.
Suf
la ]
n la
bel
e a
dus
e ]n
covo
-ia
t la
bot
. Se
scut
ura
de
pulb
erea
g
he\o
as=
a n
inso
rii
[i d
e sl
oiur
ile
slei
te ]
ntre
la
be.
}nc
erca
s=
se
]n-
covr
ige
cu b
otul
cui
b=
rit
]n b
lana
b
ur\ii
. Vis
colu
l ]i ]
nghe
\a s
pina
rea
, se
r=su
cea
[i a
tunc
i ]l m
u[ca
ger
ul
de
n=ri
.A
u fo
st c
]teva
cea
suri
de
ne-
ma
ipom
enit
chin
pen
tru
el.
C]n
d
visc
olul
se
po
toli,
Fr
am
sc
oase
na
sul l
a lu
min
=, d
estu
l de
am
=r]
t, ]n
tr-u
n ha
l ca
re a
r fi
st]r
nit m
ila lu
i A
ugus
t ce
l pr
ost
[i s
chim
onos
irile
]n
vese
lite
ale
tut
uror
ma
imu\
elor
d
e la
Cir
cul S
tru\
ki. H
a-h
a!
Un
urs
pola
r d
]rd
]ind
de
ger
.P]
n= u
na-a
lta ]
ncep
u s=
joa
ce,
ca s
=-[
i d
ezm
or\e
asc
= p
icio
are
le.
Iar
fiin
dc=
[t
ia
s=
joa
ce
alt
fel
dec
]t u
r[ii
s=lb
atic
i, se
dez
mor
\i cu
g
imna
stic
a ]n
v=\a
t= d
e la
oa
men
i. S
=ri
pes
te c
ap
]na
inte
[i
]nd
=r=
t, ]n
sa
lt m
orta
l. S
e f=
cu g
hem
[i
se
rost
ogol
i de-
a d
ura
. }[i
trec
u pi
cioa
-re
le
de
din
d=
r=t
dup
=
cea
f=
[i
mer
se n
uma
i pe
pic
ioa
rele
de
di-
nain
te.
D=
dea
o r
epre
zent
a\ie
gra
tuit=
pu
stiu
lui p
ola
r.A
lt=d
at=
l-a
r fi
apl
aud
at
dou
=
mii
de
oam
eni,
]nce
pînd
cu
cei d
e su
s, d
e l
a g
ale
rie
, p
]n=
la
ce
i ]n
m=
nu[a
\i d
in l
oji.
{i
nici
nu
l-ar
fi ]n
c]nt
at
toa
te a
pla
uzel
e d
e pe
lu
me.
Pre
a ]
l d
obor
]se
am
aru
l c=
a
juns
ese
un u
rs p
ola
r, c
ara
ghi
os,
care
a ]n
ghe
\at d
e fr
ig. R
u[in
ea [
i oc
ara
ur[
ilor
alb
i!D
up=
ce
se ]
nc=
lzi,
se a
[ez=
po
pone
\ pe
un b
ulg
=re
de
ghe
a\=
, a
m=
r]t
ca v
ai
de
el.
Ved
ea [
i el
pr
ea b
ine
c= a
por
nit c
u pa
s g
re[i
t ]n
via
\a l
ui d
e lib
erta
te.
Um
bla
se
far=
nic
i un
ros
t, la
]nt
]mpl
are
, ca
[i
cum
s-a
r m
ai a
fla [
i aic
i cin
eva
s=
-i po
art
e d
e g
rij=
, de
ad
=po
st [
i d
e hr
an=
.
NoI, iulie 2015
52 /53 /
— {
i cum a
re s= se hr=
neasc=
? E
o insul= prea
pustie pentru el! continu=
s=-i poa
rte de g
rij= fe-
meia
cea t]n=
r= [i m
iloas=
.—
N
ici d
espre a
ceasta
nu-i
purta d
umnea
ta d
e grij=
! rosti v]-n=
torul. Ast=
zi ma
rea e lib
er=. D
ar
peste dou=
-trei zile, o s=pt=
m]n=
, se poa
te ]nt]mpla
s= d
ea un g
er cum
plit. A
tunci se
prind
sloiuri. A
re s=
c=l=
tore
asc=
de
pe
un
sloi pe
altul,
ma
i d
eparte,
spre m
iaz=
noa
pte, a
colo
un
de e p
a-
tria lui... }l m
]n= instinctul. A
re s=-[i
g=
seasc=
tovar=
[i... Are s=
]nve\e ceea
ce a uita
t sau ]nc=
nici n-a
[tiut... A[ fi chia
r curios s=-l v=
d
cum se poa
rt=. Pe l]ng
= priceperea
lui d
e urs a ]nv=
\at n=
zdr=
v=nii d
e la
oam
eni... Unele a
u s=-i strice.
— Poa
te era m
ai b
ine atunci s=
-l fi l=
sat pe o insul=
cu eschimo[i! ][i
d=
du p=
rerea fem
eia cea
t]n=r=
, ca
re ]l apla
uda
se de m
ulte ori la
circ pe Fram
, ursul polar. S
-ar fi
deprins s=
stea ]n a
propierea oa
-m
enilor.V
]n=torul cl=
tin= d
in cap.
— Tocm
ai a
ceasta
n-am
voit. S
pre binele lui! }na
dins a
m hot=
r]t s=
-l l=s=
m a
ici, pe o insul= g
oal=
, nu
]ntr-o insul=
cu
eschimo[i.
Fram
s-a ]nv=
\at s=
nu se team
=
de oa
meni. S
-ar putea
]nt]mpla
s=
dea
peste un v]n=tor, ca
re s=-l ia
la
ochi. El, ]n loc s=
se apere [i s=
fug
=, s-a
r ridica
]n dou=
lab
e s=
ofere pieptul deschis g
lon\ului. {i
ar fi p=
cat! A
[a, ]i d
=m
r=g
az s=
se s=
lb=
ticeasc=
pu\in.—
Totu[i, nu m-a
i convins de
fel! se ]nver[un= protectoa
rea lui
Fram
. Nu m
= pot ob
i[nui cu g]nd
ul c=
are s=
se simt=
bine [i fericit ]n
pustiet=\ile a
cestea.
—
Dra
g=
d
oam
n=,
nici nu
v=d
nevoia s=
ma
i doved
esc c=
fac b
ine ori n
u. Prive[te, te rog
,
la Fra
m! o
doved
e[te el, ]n locul m
eu. Uite cu ce nea
st]mp=
r nu-[i g
=se[te locul! U
ite cum ]n\eleg
e c=
pentru el s-a oprit va
porul, cum
]n\elege c=
vrem s=
-l cobor]m
pe insul=
[i uite cum ne cere d
in ochi s=
d=
m zor!
}ntr-ad
ev=r,
Fram
nu-[i
ma
i g
=sea
locul.S
e ]n=l\a
s= a
dulm
ece cu n=rile
v=zd
uhul ]nghe\a
t. Privea o clip=
neclintit
spre insul=
. C
=d
ea
]n pa
tru lab
e [i d=
dea
t]rcoale m
ari-
narilor ca
re preg=
teau la
n\urile [i funiile, s=
coboa
re ba
rca.
}i ]mping
ea cu b
otul. Morm
=ia
. Privea
iar=
[i ]nd=
r=t, spre insul=
, [i ia
r ][i d=
dea
drum
ul pe lab
e. E
ra ca
un c=l=
tor ]ntr-o gar=
, c]nd a
pierd
ut r=b
da
rea a
[tept]nd trenul
]nt]rziat. M
ereu se duce pe peron
s=
priveasc=
la
ca
p=tul
liniei. M
ereu se uit= la
ceas [i ]ntrea
b=
[eful sta
\iei de ce nu m
ai sose[te
expresul.M
arina
rii au sf]r[it d
e cobor]t
ba
rca.
Fram
s-a
d
at
singur
jos, pe
scara
de funie, ca
un acrob
at ]n-
dem
]natic ce era
.—
E ca
m nepoliticos d
omnul
Fram
! rosti
deza
m=
git=
fem
eia
cea
t]n=r=
[i
inimoa
s=.
Nu
m=
a
[teptam
la a
[a ceva
! Nici nu [i-a
lua
t r=m
as-b
un.—
Ce voi\i, d
oam
n=! ]l scuz=
c=
pitanul va
porului. A sosit pen-
tru el
vremea
s=
se
lepede
de
polite\ea ]nv=
\at=
de la
oam
eni. N
u [tiu ce i-ar folosi ]n a
semenea
pustiet=
\i…Fra
m
uitase
]ntr-ad
ev=r
cu d
es=v]r[ire
or]nduielile
bunei-
cuviin\e.N
u numa
i c= nu [i-a
luat ziua
b
un= [i c=
nu r=spunsese la
che-m
=rile pa
sagerilor ca
re ]l r=sf=
\a-
ser= [i-l iubeau. Acum
, coco\at ]n d
ou= la
be, ]ntorsese spa
tele va-
porului [i mul\im
ii de pe punte,
dep=
rt]ndu-se
]n b
arca
]m
pins=
de v]sle.
C]\iva
c=l=
tori preg=
tiser= a
pa-
ratele d
e fotogra
fiat. E
ra [i un ope-
rator de cinematograf, care ]nv]rtea
r][ni\a
lui, ca s=
prind=
]ntr-un film,
pentru jurna
lul Fox
Movietone,
desp=
r\irea lui Fra
m d
e oam
eni [i d
e civiliza\ie.
To\i ]l chema
u, striga
u, fluturau
ba
tistele.D
ar lui Fra
m pu\in ]i p=
sa a
cum
de toa
te acestea
. Poate nici nu
auzea
strig
=tele.
Poate
nici nu
ma
i ]n\elegea
gla
surile. El privea
la
com
insula
de
ghe\uri
[i d
e z=
pezi, unde a
v=zut ]nt]ia
oar=
lum
ina soa
relui polar puiul cel a
lb
[i s=
lba
tic. M
orm=
ia
]ncet
de
mu
l\um
ire. Un m
orm=
it ca torsul
unei pisici uria[e, c]nd
e s=tul=
[i se r=
sfa\=
.B
arca
se opri sub
peretele d
e st]n
c= [i d
e ghea
\=.
— C
am
drept peretele! ][i d
=d
u p=
rerea unul d
in v]sla[i. N
u-l prea
v=d
eu urc]ndu-se p]n=
sus.—
Las=
grijile a
cestea! ]l sf=
tui v]n=
torul, care toa
t= vrem
ea \inuse
m]na
pe spinarea
lui Fram
. Faci [i
dum
neata
ca d
oam
na cea
t]n=r=
d
e pe vapor…
Nu uita
c=, pe l]ng
=
priceperea lui ]nn=
scut= d
e urs, a
ma
i ]nv=\a
t multe n=
zdr=
v=nii d
e la
oam
eni!}l a
puc=
pe Fra
m d
e grum
az [i
]l ]ntoarse cu ochii ]n ochii lui.
Spuse:
— E
i, dra
g=
Fram
! Te-am
ad
us la
destina
\ie. Ai putea
s=-m
i mul-
\ume[ti [i a
i putea s=
-mi trim
i\i d
in c]nd ]n c]nd
o carte po[ta
l= cu
vederi. A
cum, voia
j bun! C
=l=
torie spr]ncena
t=! D
= la
ba
!Fra
m d
=d
u lab
a.
Apoi zv]cni, cu un sa
lt, din b
arc=
pe st]nca
lucioas=
, se cl=tin=
, ][i ]n-d
rept= echilib
rul. Cu o ]nd
em]na
re
de pisic=
, uimitoa
re la a
semenea
f=
ptur= uria
[=, ]ncepu s=
se ca\=
re pe peretele d
e cremene, d
in v]rf ]n v]rf, p]n=
ajunse sus.
— C
e-\i spu
nea
m eu
? ]ntreb
=
]nc]ntat v]n=
torul. Acum
se simte
la el a
cas=
!Pe va
por r=suna
u strig=
tele de
ad
io [i uralele.
Fram
se ]n=l\a
]n dou=
lab
e pe v]rful d
e st]nc=. Privi ]nd
=r=
t, spre va
por, spre oam
eni, spre flutur=rile
de b
atist=
. Poate a
bia
acum
]n\e-leg
ea d
eplin c= se d
esparte d
e oa-
meni pentru totd
eauna
.Jos, v]n=
torul [i ma
rinarii d
in b
arc=
zv]rleau, ]ntr-o scob
itur= d
in \=
rm, c]teva
bra
\e de provizii. C
utii cu la
pte condensa
t, carne [i p]ine.
— E
idiot ceea
ce facem
noi! m
=rturisi cu o m
ucalit=
stingherea
-l=
v]n=torul. N
e-ar r]d
e lumea
s=
afle. A
[a cum
a r]s tova
r=[ul m
eu, ca
re a r=
ma
s pe vapor [i spune
c= m
-am
prostit de c]nd
m-a
apu-
cat d
rag
ostea pentru ursul a
cesta.
Spun=
]ns= ce vor [i crea
d=
ce poftesc! D
ar m
-am
g]nd
it c=, ]n
primele lui zile d
e liberta
te, bietul
Fram
are s=
se deprind
= ca
m g
reu s=
tr=ia
sc= num
ai pe socotea
la
lui. Da
, da
! Nu r]d
e\i!C
]nd sf]r[i d
e zv]rlit proviziile ]n a
d=
postul st]ncilor, aprinse pipa
[i rid
ic= ochii la
muchia
]nalt=
a
\=rm
ului.Fra
m m
ai privea
]n dou=
lab
e la
vaporul [i la
mul\im
ea flutur]nd
d
in m]ini. S
t=tea
drept, nem
i[cat,
profilat a
lb pe cerul v]n=
t, una cu
st]nca: a
lb ca
un sloi crescut din
sloiuri.S
trig=
tele mul\im
ii ajung
eau p]-
n= la
el. och
ean
ele ]l urm
=rea
u cu
rioa
se. R
][ni\a
o
pera
toru
lui
de cinem
atog
raf se ]nv]rtea
repe-d
e, repede, s=
nu scape nici un
am
=nunt. E
ra un num
=r senza
\i-ona
l. Ultim
ul num=
r senza\iona
l
2015, iulie NoI 21
LUCRAREA PRIETENIEIMama are ce are cu prietenii mei. Mereu le
g=se[te „neajunsuri”: ba nu vorbesc „cum trebuie” sau „ce trebuie”, ba „nu au interesele con-form v]rstei noastre”, ba „nu vizioneaz= filmele potrivite” [i... lista poate fi continuat=. Cel mai sup=r=tor a fost recentul ei repro[ c= „nu [tiu s=-mi aleg prietenii”. De ce ar deranja-o at]t de mult prie-tenii mei, at]ta timp c]t eu m= simt bine cu ei?
Sergiu, 14 ani, Chi[in=u
P oate ][i face griji, pentru c= orice persoan= cu care „te sim\i bine” o treci imediat ]n categoria
de prieteni? Poate nu e sigur= c= faci diferen\a ]ntre amici\ie [i prietenie? Poate e cazul s= discuta\i pe a[ezate despre aceste disensiuni ]n materie de prietenie?
{coala este perioada cea mai „productiv=” ]n le-garea, dar [i dezlegarea prieteniilor. Nu ini\iem prietenii neap=rat cu persoane de acela[i sex. B=-ie\i [i fete, se reg=sesc deopotriv= printre prietenii no[tri. De la unii ]nv=\=m cum putem fi mai buni,
mai ]mplini\i. Prin al\ii ajungem s= ]n\elegem de ce detest=m anumite comportamente, gesturi sau obiceiuri. E o rela\ie ]n care noi investim mai mult ]n cel=lalt, ]ncerc]nd s=-l „aducem” ]n lumea noas-tr=. Uneori p=rin\ii ][i fac griji pentru acest ultim gen de amici: s= nu ced=m ]n fa\a eventualelor tenta\ii. {i atunci apar disensiunile. Dac= ar [ti d]n-[ii c= acest proces este pentru noi o continu= tes-tare „a virtu\ilor [i valorilor prieteniei adev=rate”.
or, prietenia adev=rat= este una dintre cele mai c=utate, apreciate [i dorite rela\ii sociale. Pierde-rea prieteniei, degradarea ei, sau stingerea ei –
pot cauza durere [i suferin\= profunde. Psihologic, ]nchegarea [i men\inerea unei prietenii este una dintre primele noastre alegeri, de care s]ntem foarte m]ndri. Nu po\i impune cuiva o prietenie [i nici nu i-o po\i retrage cu for\a.
o prietenie este mai multicolor=, mai durabil= [i mai solicitant= dec]t amici\ia. De[i au aceea[i ]n-c=rc=tur= emo\ional=, presupun ata[ament [i sti-m=, prietenia implic= mai mult= deschidere, ]n\e-legere, ]ncredere [i ]nc=rc=tur= emo\ional=. {i neap=rat – o cunoa[tere reciproc= ]n profunzime. Elbert Hubbard spunea: prieten adev=rat e cel care, chiar dac= te cunoa[te bine, continu= s= te plac=. Spui cu lejeritate: M]ine ies cu un amic. L-am cunoscut vara ]n tab=r=. {i de atunci nu am mai auzit de el. Spui cu ner=bdare: M]ine ies cu prietenul meu. Nu ne-am v=zut de c]nd am plecat ]n tab=r=. Se pare c= a trecut o ve[nicie.
Un prieten este o persoan= aparte, de care s]n-tem lega\i printr-o afec\iune deosebit=, bazat= pe ]ncredere, bun=voin\=, apreciere [i respect reci-
proc. Este persoana c=reia te po\i adresa cu orice problem=, ]n orice situa\ie ]nt]l-nind ajutor [i ]n\elegere. Este persoana c=reia ]i po\i ]mp=rt=[i cele mai tr=snite idei, dar [i secrete t=inuite, av]nd siguran\a c= vei fi ]n\eles, acceptat [i niciodat= tr=dat. }n aceast= rela\ie investe[ti tot ce ai mai de pre\: timp, idei, mult= bucurie, o parte din c=ldura sufletului t=u. }ntr-o rela\ie de prietenie adev=rat= te g=se[ti [i re-g=se[ti „la tine acas=”, prin ea cre[ti [i te ]mbog=\e[ti. Probabil, astfel vede [i mama ta prietenia sincer=, pre\ioas=.
Adev=rul e c= prietenia are mai multe chipuri.
Un b=tr]n ]n\elept a fost ]ntrebat: — C]te tipuri de prietenie exist=? — Patru – r=spunse d]nsul.— S]nt prieteni la fel ca hrana – zilnic ai
nevoie de ei.— S]nt prieteni asemenea alifiilor t=m=duitoare,
]i cau\i c]nd nu te sim\i bine.— S]nt prieteni precum boala, ei singuri te caut=.— Dar s]nt [i prieteni la fel ca aerul pe care ]l
respiri, – ei nu se v=d, dar s]nt ]ntotdeauna cu tine.Pentru a nu te r=t=ci ]n labirinturile prieteniei,
trebuie s= te cuno[ti pe tine [i pe cel=lalt. Asta pre-supune mult= r=bdare, ]ng=duin\= [i respect. o prietenie este asemenea unui organism viu: trebuie ]ntre\inut=, nutrit= [i ]ncurajat=. }n aceast= lucrare individual= avem nevoie [i de sprijinul p=rin\ilor. Merit= s= depunem efort pentru a-i avea ca alia\i.
constela\ia fr=mînt=rilor tale
SPRIJIN DE N+DEJDEMircea ANDREI
Rubric= sus\inut= de Svetlana FOC{A-SEMIONOV, psihopedagog
NoI, iulie 201522
Carul-Mic
C iudat, dar adev=rat! Cimpanzeii [i co\ofenele s]nt singurele animale care au dat dovad= de
inteligen\=, put]nd astfel s=-[i recunoasc= imagi-nea ]ntr-o oglind= la fel ca oamenii. Cercet=torii au descoperit [i alte ciud=\enii ]n r]ndul acestor animale care le apropie de specia uman=.
Cimpanzeii beau ap= folosindu-se de un „pa-har”. Desigur, unul improvizat dintr-o frunz= r=- sucit=. De asemenea, cimpanzeii se spal= pe din\i cu fire de iarb= sau cu ramuri de copac. Aceast= specie de maimu\= este capabil= s= scoat= 31 de sunete diferite, ]n func\ie de expresia facial= pe care o are ]n momente diferite.
Co\ofenele pot recunoa[te oamenii dup= fa\=, la fel ca pinguinii, puii de g=in=, porumbeii, ciorile, oile, lamele, c]inii etc. oamenii de [tiin\= au des-coperit cu stupoare c= stolurile de co\ofene se ]n-torc s= ]ngrijeasc= [i s= ]ngroape trupurile surate-lor decedate accidental. Astfel s-a tras concluzia c= [i co\ofenele ][i jelesc mor\ii. }n Europa, co\ofe-nele au reputa\ia de-a lua [i de-a ascunde obiecte str=lucitoare. Se spune c= acestea s]nt atrase de bijuteriile doamnelor, obiectele din plastic [i chiar de [terg=toarele automobilelor.
B tritanicul Sam Heath a intrat ]n Cartea Re-cordurilor cu o performan\= care a durat c]-
teva secunde. El a reu[it s= cuprind= 50 de copii ]ntr-un balon de s=pun. Bula de s=pun a fost ]nalt= de 1,5 metri, cu un diametru de 4 metri. Evenimen-tul a avut loc ]n cadrul expozi\iei de fenomene fizi-ce, intitulat= Launchpad, din Londra. Supranumit omul-balon, Sam Heath a ]nceput s= se joace cu apa [i s=punul ]n anul 1989, c]nd a reu[it s= ui-measc= publicul unei emisiuni televizate ]nchiz]nd 49 de baloane mai mici ]n unul gigantic.
C unoscuta expresie luna de miere vine din Ba-bilonul de acum 4000 de ani. }n prima lun= de
dup= nunt=, tat=l miresei trebuia s=-i ofere ginere-lui at]t mied (o b=utur= alcoolic= ce con\ine miere) c]t poate s= bea acesta. Pentru c=, a[a cum se [tie, calendarul babilonienilor era lunar, iar b=utura era cu miere, s-a inventat expresia lun= de miere.
La fel prin aceast= expresie, orientalii ar=tau c]t de pu\in \ine dulcea\a c=sniciei. Unul dintre cele mai vechi citate din Dic\ionarul englez oxford in-dic= faptul c= aceast= expresie era de fapt una diabolic= [i c= dragostea va ]ncepe s= descreasc= precum fazele lunii dup= aceast= perioad=.
D oamne, |ie m= rog pentru fra\ii [i surorile mele: d=-le lor s=n=tate, pace, iubire, via\= [i darul
T=u cel sf]nt ca s= umble ]n c=ile Tale [i s= fac= cele pl=cute |ie. Amin!
RUG+CIUNEA FRA|ILOR {I A SURORILOR
ZI DE VAR+Lini[te. C=ldur=. Soare.S=lciile pl]ng=toareStau ]n aer, dormit]nd.Un vi\el ]n r]u s-adap={i-o femeie, l]ng= ap=,Spal= rufele, c]nt]nd.{i din vale abia vineMurmur slab, ca de albine,Somnoros [i uniform:R]ul, str=lucind ]n soare,Ceart= s=lciile, careToat= ziulica dorm.Sub o salcie b=tr]n={i cu-o carte groas=-n m]n=Care-mi \ine de ur]t,M-am culcat ]n f]n pe spate, Somnul lin, pe nechemate,A venit numaidec]t.C]ntec, murmur, adiereDe zefir ]n frunze piere{i r=m]ne doar un glasCare umple valea-ngust=.………………………..…….Ia te uit=, o l=cust=Mi-a s=rit tocmai pe nas!
LUNA DE MIERE
George TOP~RCEANU
2015, iulie NoI 23
Rubric= ]ngrijit= de Olesea CURMEI
A st=-prim=var=, ni[te vecini ne-au dat patru ou= de g]sc=. Noi le-am pus ]n cuibarul g=inii noas-
tre negre, c=reia ]i ziceam Dama de pic=. Au trecut zile trebuincioase clocitului [i Dama de pic= a scos patru boboci galbeni. Piuiau cu totul altfel dec]t puii de g=in=, dar Dama de pic=, ]nfoindu-se m]ndr=, nu \inea seama de nimic [i avea acum grij= de boboci la fel cum avusese alt=dat= de propriii ei pui.
Trecu prim=vara, veni vara, p=p=diile r=s=riser= la tot pasul, iar bobocii, de[i p=reau mai ]nal\i dec]t mama lor c]nd ][i ]ntindeau g]turile, tot se mai \i- neau dup= ea. Se ]nt]mpla uneori ]ns= ca g=ina, scormonind p=m]ntul cu ghearele, s=-[i cheme ]n zadar puii. Bobocii nu-i r=spundeau [i-[i vedeau de treaba lor, ciugulind p=p=diile [i risipindu-le puful ]n v]nt. Atunci Dama de pic= ]i privea b=nuitoare dup= cum ni se p=rea nou=. P=i ce! Ea scormone[te p=m]ntul cu ceasurile, se-nfoaie [i cotcod=ce[te, dar bobocilor nici c= le pas=! Piuie ]n legea lor [i ciugulesc iarb= verde! C]te-un c]ine ]ncerca s= treac= pe l]ng= ea, dar nu era chip. Se n=pustea asupra c]inelui [i nu-[i g=sea ast]mp=r p]n= nu-l alunga. Apoi ][i privea bobocii nedumerit=...
Ne uitam ce face g=ina [i a[teptam s= se ]nt]m-ple ceva care s-o fac= s= priceap= p]n= la urm= c= puii ei nu seam=n= c]tu[i de pu\in cu g=inile [i c= nu merit= ca, din pricina lor, risc]ndu-[i via\a, s= se n=pusteasc= asupra c]inilor.
{i iat= c= lucrul acesta s-a ]nt]mplat ]n ograda noastr= nu mult timp dup= aceea. Era o zi ]nsorit= de iunie [i-n aer st=ruia parfumul ]mb=t=tor al flori-lor. Dar deodat= soarele se ascunse ]n nori [i coco[ul d=du alarma.
— C]rrr, c]rrr, c]rrr! ]i r=spunse g=ina [i se gr=bi s=-[i cheme bobocii sub strea[in=.
— M=iculi\=, ia te uit= ce nori vin! se pornir= s= strige gospodinele, alerg]nd s= str]ng= rufele ]ntin-se la uscat.
Tunetul bubui, fulgerul br=zd= cerul.— C]rrr, c]rrr, c]rrr! ]i d=dea zor Dama de pic=.{i cei patru boboci, ]ntinz]ndu-[i g]turile ca ni[te
pr=jini, o urmau sub strea[in=. Ne uitam [i nu ne venea s= credem cum, la chemarea Damei de pic=, bobocii, ]nal\i c]t g=ina, au izbutit s= se ghemuiasc= [i s= se strecoare sub ea. Iar g=ina, ]nfoindu-se [i ]n-tinz]ndu-[i aripile deasupra lor, ]i acoperi, ]n-v=luindu-i cu c=ldura ei de mam=.
Dar furtuna nu \inu mult. Norii istovi\i se scurser= spre z=ri [i soarele se ar=t= din nou deasupra gr=dinii noastre. Apa nu mai curgea de pe aco-peri[uri [i p=s=relele de tot felul ]ncepur= s= c]nte din nou. Auzindu-le, bobocii piti\i sub g=in= ]nce-pur= s= se foiasc=, vr]nd s= ias= la lumin=.
— Afar=, afar=! ziser= ei.— C]rrr, c]rrr! r=spunse g=ina, ceea ce ]nsemna:
„Mai sta\i pu\intel, e ]nc= r=coare”.— Ba nu, ba nu! f=cur= boboceii. Afar=, vrem
afar=!{i deodat=, opintindu-se ]n picioare, se ridicar=
[i-[i ]ntinser= g]turile, iar g=ina, ]n=l\at= ca pe pa-tru pr=jini, ]ncepu s= se legene ]n aer deasupra p=m]ntului.
De-atunci totul s-a sf]r[it ]ntre bobocii de g]sc= [i Dama de pic=: ea-[i f=cea veacul ]ntr-o parte, bobo-cii ]ntr-alta.
Pesemne, abia acum ]n\elesese [i g=ina, ]n sf]r-[it, [i nu mai avea chef s= se vad= iar=[i coco\at= pe pr=jini.
Traducere de Irina ANDREESCU
G+INA COCO|AT+
Ilustra\ii: Alexei COL~BNEAC
Mihail PRI{VIN
NoI, iulie 201524
lumea ]n cuvinte [i expresii
A{TEPT UN SFAT
L iu-liu este o interjec\ie care s-a infiltrat ]n voca-bularul [i folclorul basarabenilor fie din limba
rus=, fie din ucrainean=. Dic\ionarul {=ineanu afirm= c= din ucrainean=: „Refrenul c]ntecelor de leag=n din Moldova, corespunz]nd sinonimului nani-nani din Muntenia […] Cf. ucr. ljiuli-ljiuli”. De altfel, e unicul dic\ionar rom`nesc ce are interjec\ia ]n registru. Plus cel dialectal, scos prin anii ’70 ai secolului trecut de Academia de la Chi[in=u. La noi, ca [i ]n limba de export, valoarea semantic= a r=mas aceea[i: „ЛЮЛЮ, люшеньки, люли, люлю-шеньки, припев при убаюкивании младенца, баю-бай”.
Adic=, la fel ca ]n ruse[te, r=m]ne un refren ]n c]nte-cele de adormit copiii: Liuliu, liuliu cu mama./ Mama la tine g]nde[te,/ Dormi, c= mama te p=ze[te/ Ca pe-un pui de r]ndunic=/ {i-un boboc de floricic=,/ Pui[orul mamei, pui. Sau: Haide liuliu, liuli[or,/ Dra-gul mamei pui[or,/ Dormi [i cre[te m=ri[or. {i ]nc=: Dragul mamei pui de pe[te,/ Haide liuliu [i-adorme[te/ S= te poat= mama cre[te.
Dic\ionarul {=ineanu d= un exemplu din culege-rile de folclor editate la Ia[i de Nicolae Ionel: Liuliu, liu, v]ntu-i lin ca sufletu/ dormi cu z]nele de-amu.
Hai liuliu?...
LIULIU
DOMN {I DOMNITOR} n fond, cele dou= substantive s]nt sinonime,
dup= cum e [i fixat ]n DEX: „ DoMN. Titlu pur-tat de suveranii \=rii Rom`ne[ti [i ai Moldovei; voie-vod; domnitor [sublinierea mea – e.l.]; persoan= care purta acest titlu”. (Fie vorba ]ntre noi, DEXI a cam dat ]n bar= vizavi de cei doi termeni viza\i ]n titlu…). Totu[i no\iunea de domnitor, ]n mod speci-al, este atribuit= doar capetelor ]ncoronate din se-colul al XIX-lea. Unul dintre ei e Alexandru Ioan Cuza, care a condus, din 1859 p]n= ]n 1862, Princi-patele Unite, iar ]n intervalul dintre 1862 [i 1866, sta-tul na\ional Rom`nia. Al doilea suveran din aceast= epoc= a fost Carol I, domnitor (1866-1881) [i rege (1881-1914) al Rom`niei. Conform preceptelor lexi-cografice, pe ceilal\i lideri ai \=rilor rom`ne de p]n= la ei ar trebui s=-i numim domni.
Cei mai mul\i vorbitori de rom`n= pun ]ns= sem-nul de egalitate ]ntre termenii domn [i domnitor. Iat= c]teva exemple dintr-un text recent al Anei Blan-diana – De la Edicule la Sighet, despre credin\a [i memoria modelelor. Scriitoarea evoc= figura lui Constantin Br`ncoveanu (a condus \ara Rom`- neasc= din 1688 p]n= ]n 1714), c=ruia, conform uzan\elor, ar trebui s=-i spunem domn. Ana Blandi-ana alterneaz= ]ns= cele dou= substantive, Br`n-coveanu fiind numit c]nd domn, c]nd domnitor: „Br̀ ncoveanu a fost domnitorul [sublinierile mele – e.l.] |=rii Rom`ne[ti care pe parcursul a mai bine de un sfert de secol de domnie a reu[it, cu infinit= inteli-gen\= [i subtilitate, s= men\in= un echilibru care nu putea fi dec]t instabil ]ntre marile puteri care ]l
]nconjurau, luptau ]ntre ele, [i erau ]n egal= m=sur= periculoase. Domnia sa a fost ]n multe privin\e mi-raculoas= [i, ]n pofida tragediei prin care s-a ]nche-iat, o incredibil= victorie. {i asta nu numai pentru c=, de[i a[ezat= ]n timp [i spa\iu „]n calea tuturor r=ut=\ilor”, cum zice cronicarul, a fost o domnie lung= [i bogat= („Alt`n bei”, domnitorul de aur, i se spunea la Istanbul), ci pentru c= posteritatea sa cul-tural= a fost f=r= egal” (Rom`nia literar=, 22 august 2014). {i mai jos: „Cumplita cruzime otoman= [i cutremur=toarea t=rie spiritual= a domnului valah, cunoscut de cancelariile occidentale, a f=cut ]nconju-rul Europei” (ibidem). {i iar=[i o revenire la terme-nul conceput ca sinonim absolut: „}n ceea ce prive[te lumea ortodox=, Calinic, mitropolit de Haricleea ce avea s= devin= patriarh al Constantinopolului, a dedicat un lung poem credin\ei [i virtu\ilor domni-torului martir al |=rii Rom`ne[ti, iar tragedia sa cutremur=toare a devenit ]n Carpa\i subiect de doi-ne [i balade. }n celebrul distih „Br`ncoveanu Con-stantin/ boier vechi [i domn cre[tin” care revine ca un leit motiv ]n diferitele forme de poezie popular=, se simte nu numai compasiunea [i adeziunea, ci [i „m]ndria autorului” (ibidem).
o situa\ie similar= au avut [i ru[ii. P]n= la Ivan al IV-lea Vasilievici (cel Groaznic), titlul conduc=torilor ru[i era de mare-cneaz; Ivan al IV-lea a fost mare cneaz din 1533 p]n= ]n 1547, dup= 1547 [i-a luat ti-tulatura de \ar. Suveranii care l-au urmat au fost numi\i [i ei \ari.
Eugen LUNGU
2015, iulie NoI 25
CITIUS, ALTIUS, FORTIUS!
calea spre olimp
Rubric= sus\inut= de Constantin OLTEANU
abc juridic
Rubric= sus\inut= de Tatiana CRESTENCO,Oficiul Avocatului Poporului
U n copil poate beneficia de ajutor material?
Mihai S}RBU, 17 ani, Chi[in=u
Mihai, din ]ntrebarea adresat= nu ne este clar la ce tip de ajutor material faci referire. De obicei, copilul beneficiaz= de ajutor material doar c= acesta se achit= prin intermediul unui reprezen-tant legal. Exist= [i unele ]ndemniza\ii care se achit= elevilor, studen\ilor personal. Pentru a ob- \ine un r=spuns mai detaliat, te rug=m s= contac-tezi Linia fierbinte „Telefonul copilului” 0800 11 116.
L a biblioteca [colii au fost aduse c]teva dona- \ii de carte, cum ar fi colec\ia „Adev=rul”. C]nd
am vrut s= iau o carte cu ]mprumut, desigur, mi s-a spus s= citesc c=r\i din acelea vechi, c= acestea noi nu le dau acas=. Cum pot lua atunci s= citesc c=r\ile respective. V= rog s= m= ajuta\i!
Daniela F., 15 ani, Rî[cani
Drag= Daniela, biblioteca este o colec\ie pu-blic= organizat= de publica\ii [i nonpublica\ii sau o institu\ie de informare, cultur= [i ]nv=\=m]nt care achizi\ioneaz=, conserv= [i organizeaz= astfel de colec\ii pentru satisfacerea cerin\elor beneficiari-lor privind lectura [i informarea.
Legisla\ia na\ional= garanteaz= oric=rui bene-ficiar al bibliotecii accesul la toate genurile de pu-blica\ii intrate ]n biblioteci, inclusiv la nonpublica- \ii [i la acte oficiale. Pentru a g=si r=spunsul la ]ntrebarea ta dac= e[ti ]n drept s= iei la domiciliu c=r\ile din colec\iile noi intrate ]n biblioteca [co-lar=, ]\i recomand, s= studiezi [i Regulamentul in-tern de func\ionare [i organizare a bibliotecii din institu\ia de ]nv=\=m]nt unde studiezi.
Nota redac\iei: Dac= ave\i ]ntreb=ri ce \in de drepturile voastre, scrie\i-ne pe adresa revistei NOI. Continuare ]n pag. 31
{ tim c= este cea mai a[teptat= etap= [i c= ea vine dup= un lung drum parcurs printre
semne de ]ntrebare, st=ri de incertitudine, bucurii, regrete [i, desigur, speran\e. Este etapa la care ve-dem cum a r=spuns fiecare dintre voi la ]ntreb=rile noastre. }ntreb=ri care, mie, ]mi par ]ntotdeauna grele, dar care, p]n= la urm=, se dovedesc a fi destul de u[oare. A[adar, iat= r=spunsurile corecte la ultima etap=, dup= care vine bilan\ul [i, bine]n\eles, desemnarea c][tig=torilor.
R=spunsurile corecte la etapa a VI-a:
1. Veaceslav Manolachi.
2. Stadionul Republican a fost demolat.
3. Julio Iglesias. Real Madrid.
Rezultatele etapei a VI-a:Iat= [i numele celor care au acumulat maxi-
mum de puncte (12 puncte):Mihaela DODI, Daniela GORGOS, cl. a VIII-a
„A”, Daniela GORGOS, cl. a VIII-a „B”, Susleni Orhei; Vlada [i Andrei FIODOROV, Chi[in=u; Elena PORUBIN, Olga ROTARI, Holercani, Du-b=sari; Natalia COBZAC, Selemet, Cimi[lia; Mi-hai AFANASII, Z]mbreni, Ialoveni.
R=spunsurile autorilor care au acumulat 7 puncte:
Aliona CAZACU, Hagimus, C=u[eni; Dumitri\a UNGUREANU, Voinescu, H]nce[ti; Marinela STI-CEA, Cobani, Glodeni; Damian MAXIMENCO, B=l=ne[ti, Nisporeni; Dorina BO{C+NEANU, Ho-lercani, Dub=sari; Veronica RO{CA, Coliba[i, Cahul; Alexandra BEREGOI, R=zeni, Ialoveni; Tamara BIVOL, Bardar Ialoveni.
D incolo de aceste r=spunsuri e podiumul. Pe treapta cea mai ]nalt= urc= cei mai buni. Un
pic mai jos, cei care au muncit [i ei, dar care au fost cu un pas ]n urm=. Asta e competi\ia, acestea s]nt regulile. Cei care ]nving ridic= trofeul spre cer.
Astfel, primul loc a fost ]mp=r\it de trei concuren\i – de Mihai AFANASII din Z]mbreni, Ialoveni, [i de Andrei [i Vlada FIODOROV din Chi[in=u, care au acumulat maximum de puncte – 72. Mihai AFA-NASII s-a ales cu Albumul Comitetul Na\ional Olimpic al R. M. la 20 de ani [i o minge de rugby.
LINIA FIERBINTE
NoI, iulie 201526
pa gi na mu ze lor
SIA
S ia (n=scut= Sia Kate Isobelle Furler, 18 decem-brie 1975, Adelaide) este o c]nt=rea\= [i cant-
autoare australian= de muzic= downtempo, pop [i jazz. Ea a lansat cinci albume de studio, c][tig]ndu-[i notorietatea interna\ional= la ]nceputul anilor 2010 mul\umit= unor colabor=ri cu Christina Aguilera, Flo Rida sau David Guetta.
Sia a fost, din perspectiva multor critici, revela\ia anului 2014. Piesa Chandelier [i albumul 1000 Forms of Fear au f=cut ravagii ]n topuri, plas]nd-o pe artista [i produc=toarea australian= ]n aten\ia tuturor. Sia a primit anul trecut patru nominaliz=ri la Grammy, ]n categoriile Record of the Year, Song of the Year, Best Pop Solo Performance [i Best Mu-sic Video.
Dup= lansarea albumului 1000 Forms of Fear ]n iulie 2014, acesta se plaseaz= doar ]n c]teva zile pe prima pozi\ie ]n topul Billboard, prima reu[it= de acest gen din cariera ei. „Eu pl=nuiam s= compun piese pop pentru al\i arti[ti. Dar am semnat contrac-tul cu o cas= de discuri ]n calitate de artist, a[a ]nc]t
a trebuit s= lansez acest album. Nu am vrut s= ajung faimoas=, a[a c= am ales ce piese mi-au pl=cut [i m-am distrat realiz]nd acest disc”, a povestit Sia ]ntr-un interviu acordat unei publica\ii str=ine.
Trei dintre clipurile lansate de Sia o au ca pro-tagonist= pe Maddy Ziegler, o micu\= dansatoare, ]n v]rst= de doar 12 ani, care este de fiecare dat= per-sonajul principal, red]nd prin expresiile fe\ei ]ntrea-ga palet= de emo\ii ce compune starea pieselor.
}n aprilie curent a lansat ultimul videoclip. De data aceasta c]nt=rea\a a considerat c= povestea noului videoclip este prea ]ndr=znea\= pentru Ma-ddy Ziegler. Astfel, Sia i-a contactat pentru videocli-pul piesei Flame Meet Gasoline pe Heidi Klum [i Pedro Pascal, cunoscut pentru rolul lui oberyn Mar-tell din Game of Thrones. Regizorul este Francesco Carrozzini, un renumit fotograf italian, care a co-laborat cu cele mai mari nume de la Hollywood: An-gelina Jolie, Robert De Niro, Cate Blanchett, Scarlett Johansson, Morgan Freeman.
Ana BRADU
2015, iulie NoI 27
LEV IA{IND e multe ori aud
discut]ndu-se despre performan\e- le sportivilor cu re-nume. {i, deseori, m= ]ntreb cine a fost mo-delul lor ]n via\=. De exemplu, pentru Me-ssi, Ronaldo, Kahn? Unul, cu siguran\=, c= se ]nscrie ]n lista lor. Unul mai r=s=rit care a uimit o ]n-treag= lume [i care a f=cut istorie, pe vremea c]nd visurile se realizau indife-rent de vremea de afar= sau de politica ]n stat. Unul care s-a bucurat ]naintea tu-turor de Balonul de Aur [i de alte titluri. Acela a fost Lev Ia[in, sportivul din R=s=rit care a spart ghea\a [i a f=cut carier= ]n dou= sporturi: fot-bal [i hochei.
Lev Ia[in s-a n=scut la Moscova, pe 22 octombrie 1929, ]n familia unor muncitori. Via\a nu i-a fost uns= cu miere, fiind nevoit la v]rsta de 13 ani s= lucreze ]ntr-o fabric=. Aici descoper= c]t de frumos e s= joci fotbal. Peste ani, ]n perioada c]nd s]ngele ]i fierbea ]n vene, Ia[in ][i ia inima ]n din\i [i se lanseaz= ]n fotbal, debut]nd la echipa sa de suflet, Dinamo Mos-cova, ]ntr-un joc amical. Debutul ]l vedea altfel la acea v]rst=. A fost dezam=git din prima ]n urma unui gol primit de la goalkeeperul advers, direct dintr-o repunere din col\ul careului mic. Ru[inea l-a facut s= se retrag=.
Ambi\ios din fire, nu-[i pierde speran\a, iar pentru a se men\ine ]n form= a mers la hochei, la sec\ia clubului Dinamo, c][tig]nd [i acolo un titlu de cam-pion na\ional, ]n 1953.
Revine pe terenul de fotbal ]n 1953, mult mai matur ]n joc, cu o poft= de a devora adversarul [i de a ar=ta lumii cine este cu adev=rat Lev Ia[in. Nu mai rateaz= nici un meci, iar saltu-rile sale incredibile, prin care salva goluri gata f=cute sau ]i de-poseda de mingi pe atacan\ii adver[i, i-au dat titlul de pantera neagr= sau p=ianje-nul negru. A devenit primul portar care a ]ndr=znit s= p=r=-seasc= linia por\ii [i s= se aventureze ]n careul de 16 metri.
Cele 78 de meciuri jucate pentru echipa na\ional=, cele 150 de lovituri de la 11 metri ap=rate, acel gol marcat pentru Dina-mo Moscova, singurul, de altfel, din cariera sa, cele cinci titluri na\ionale [i trei Cupe ale URSS ob\inute cu echipa, au demonstrat lumii c= Ia[in a f=cut isto-rie ]n calitate de portar ]n ]ntreaga lume. Nu a vrut s= se mul\umeasc= cu cele ob\inute p]n= atunci [i ]n 1963 a fost primul [i singurul portar din istorie la acea vreme care a c][tigat Balonul de Aur [i titlul de Juc=torul European al anului. Distinc\ii: ordinul o-limpic, ordinul de Merit al FIFA, Portarul secolului (2000), Juc=torul de Aur al Rusiei (2003, post-mortem).
Lev Ia[in a fost cunoscut [i pentru metodele sale nonconformiste de antrenament, ]n care combina metodele de fotbal cu hochei, ori folosea pepeni de diverse m=rimi sau mingi de tenis.
Olesea CURMEI
time-out
28 NoI, iulie 2015
A lessandro Giuseppe Antonio Anastasio Gero-lamo Umberto Volta – anume acesta este nu-
mele complet al eroului nostru. S-a n=scut la Como, ora[ din nordul Italiei, la 18 februarie 1745, ]n familia semiclandestin= a iezuitului don Filippo Volta. P]n= la 4 ani nu a vorbit, fapt ce provoca ]ngrijor=ri, dar spre 7 ani vorbea la fel de bine ca [i semenii s=i. La 13 ani a fost ]nscris la un seminar iezuit, unde ]nv=\a retorica [i filozofia. P=rin\ii sperau s=-l vad= cleric, iar unchiul ]i prezi-cea carier= ]n jurispruden\=. o „stea” ]ns= i-a schimbat destinul – ]n acela[i an pe cer s-a v=zut o comet= (cunoscut= ]n prezent drept cometa Halley), revenirea c=reia a fost prezis= de c=tre astronomul britanic Edmond Halley. Alessandro a r=mas ]nc]n-tat de for\a intelectului uman, astfel c= a decis s= se consacre [tiin\elor naturale. }n 1761 ][i face studiile la Seminarul Regal Benzi din Como. Pa-siunea lui pentru [tiin\= a fost observat= [i ]ncurajat= de p=rintele Gattoni, cu care s-a ]mprietenit. Acesta i-a oferit generos cabinetul s=u dintr-un turn din zidul ora[ului, unde Volta putea s= experimenteze. La 23 de ani a realizat un sis-tem riscant de captare a tr=s-netelor pe timp de furtun= cu ajutorul unui zmeu, legat de clopo\eii de pe o clopotni\=: tr=snetul f=cea clopo\eii s= sune. A[a ]n Como a ap=rut primul paratr=snet. Peste un an a publicat prima sa lucrare [tiin\ific=. }n toamna 1775 de-vine profesor de fizic= la [coa-la regal= din Como. }n aceast= perioad= el a construit multe aparate [tiin\ifice, printre care „electroforul perpetuum”, eudi-ometrul, a descoperit metanul inflamabil ]n emana- \iile din mla[tinile din vecin=tate, a inventat conden-satorul plat.
Eforturile [i ardoarea sa i-au permis s= fie numit, ]n 1778, profesor la universitatea din Pavia. Cunosc=tor al c]torva limbi europene, Volta ]ntre\inea corespon-den\= cu cei mai mari savan\i ai timpului, c=l=torea mult, se ]nt]lnea cu ei, f=cea schimb de idei. Volta a fost primul profesor care s-a decis s=-[i \in= discur-surile nu ]n latin=, ci ]n limba italian=. Activitatea sa este apreciat= ]n Europa, fiind invitat de marile cen-tre [tiin\ifice pentru lec\ii despre electricitate. Nume-roasele observa\ii i-au permis s= conteste cu argu-
mente tezele lui Galvani despre „electricitatea animal=”. }n 1791 este ales membru al Societ=\ii Re-gale din Londra. }n 1796 ]n nordul Italiei au intrat ar-matele franceze, conduse de primul-consul Napole-on. Dup= ce a f=cut cuno[tin\= cu realiz=rile lui Volta, Napoleon a devenit admiratorul [i protectorul savan-tului italian pentru tot restul vie\ii, fie ]n calitate de
imperator al Fran\ei, fie de rege al Italiei. }n 1799 lui Volta i-a reu[it cea mai
mare inven\ie – prima pil= electric=, com-pus= din discuri de cupru, acoperite cu discuri de piele, ]nmuiate ]n solu\ie sa-lin=, [i discuri de zinc. Din 20 de astfel de seturi a construit o coloan= vertical=, la „talpa” [i „capul” c=reia a conectat con-ductoare de metal. Acesta a fost primul
generator de curent continuu cunoscut, „str=mo[ul” pilelor moderne, care a declan[at o veritabil= revolu- \ie ]n electricitate. Deja ]n 1800 cu ajutorul unei astfel
de baterii a fost descom-pus= apa ]n hidrogen [i oxi-gen, apoi au fost separa\i potasiul [i sodiul din s=- rurile lor.
Volta a introdus no\iunea de tensiune (diferen\= de poten\ial), care, din 1881, se m=soar= ]n vol\i. El a in-ventat balan\a electrosta-tic= pentru aprecierea va-lorii tensiunii, electroscopul, un pistol cu metan de sem-nalizare la distan\=. Socie-tatea Regal= din Londra i-a conferit, ]n 1774, medalia Copley – un Premiu Nobel al timpului. Napoleon Bo-naparte l-a promovat ]n di-verse func\ii publice impor-
tante, i-a acordat medalii [i premii, iar ]n 1810 l-a bucurat cu titlul de conte. }n 1816 ][i vede publicat= ]ntreaga sa oper= [tiin\ific=, ]n 5 volume. }n 1822 se retrage din via\a public= activ= la Camnago – o mic= localitate din vecin=tatea ora[ului Como, unde ][i ]ncheie parcursul omenesc la 5 martie 1827. Dar ecoul r=sun=tor al personalit=\ii savante Alessandro Volta este prezent [i ast=zi. }n semn de recuno[tin\= postum=, ]n multe localit=\i s]nt str=zi, institu\ii de ]nv=\=m]nt, ce ]i poart= numele, iar Camnago a fost redenumit, ]n 1861, ]n Camnago Volta.
Iurie SCUTARU, doctor ]n [tiin\e
ALESSANDRO VOLTA
Violeta ZABULIC+
galeria Minervei
292015, iulie NoI
anticamera fotografiei alb-negru
Rubric= sus\inut= de Valerie VOLONTIR
}NT}LNIRE MATINAL+
30 NoI, iulie 2015
proz=
ODAT+, LA CHINDII} mi d= mama sita ]n m]n= [i ]mi zice:
— Cerne de m=lig=. Azi tu faci m]ncare… Eu nu-mi
v=d capul de lucru. Poate m]ntui de uns peretele ista
p]n= ]n sar=.
N-am f=cut niciodat= m=m=lig=.
Cern. Jum=tate ]n lighean, cealalt= al=turi.
— Crezi c= m= duc [i m]ine la moar=?! Nu te cost= f=ina, c]t drumul.
{i la noi ]n sat a fost c]ndva o moar=. Acolo, la podul cel mare. Mo[ Ion, cumnatul lui bunelu, era morar. Um-bla mereu alb de f=in=! Numai ochii erau ai lui.
— Vara facem m]ncare afar=, la cuptora[ul de sub agud.
— Mam=, c]t= ap= s= pun?— Ceaunul s= r=m]n= de[ert de patru
degete.Torn ap=. Trece de jum=tate. C]te degete
s= fi r=mas? Ar trebui s= fac un semn. Iau o \int= [i trag o linie pe peretele ceaunului. Ceaunul se r=stoarn=. Apa r=zmoaie vatra proasp=t vopsit=.
— Sunte\i mari, dar buni numai de tr=sn=i!
Mama ][i fere[te cu bra\ul broboada, care se tot las= ]n jos s=-i acopere ochii s= nu vad= ce fac eu la cuptora[ [i se coboar= de pe scar=. C]nd mama e sus pe scar=, n-are de ce s=-\i fie fric=.
Mai umplu o dat= ceaunul cu ap= p]n= la semn.
— Nu uita s= pui sare.Pun o jum=tate de lingur= de sare. At]ta
spune mama. A[tept s= prind= a fierbe [i m= g]ndesc la cele dou= gavanoase cu carne din beci, pe care de at]tea ori le-am ]ncercat cu furculi\a.
— Mam=, apa fierbe!— Presoar= o m]n= de f=in=.Presor. Apa se domole[te. Devine g=lbuie.
— Nu uita s= pui sare.Aurel GU|U
Lidia CODREANCA
S-a n=scut pe 18 iulie 1954, Sine[ti, Ungheni.Studii: Facultatea de Filologie a Universit=\ii de Stat din Moldova (1976), doctor
]n filologie (2001). Activeaz= la Catedra de filologie clasic= a USM, revista pentru copii Stelu\a, ULIM, Institutul de Filologie al A{M, sectorul Istoria limbii, dialectolo-gia [i onomastica.
Debut literar (1978): nuvele ]n revista Moldova, nr. 5, 1978.Debut editorial (1984): culegerea de proze pentru copii Crai Nou.Prima culegere de versuri (1994): Elegii de Parnas. Volume: La Prohodul Iubirii
(versuri), Chi[in=u, 2007; 101 poeme (versuri), Bucure[ti, 2011; Naturi statice cu t=ceri (versuri), Chi[in=u, 2012. Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova (1987) [i Rom`nia (2009).
312015, iulie NoI
abonament
NOI — REVISTA COPIL+RIEI {I ADOLESCEN|EI TALE
D rag= prietene, Te po\i abona la revista NoI pentru urm=-
toarele 5 luni ale anului 2015.NoI este revista care poate vorbi simplu despre
lucruri complicate. }n paginile revistei g=si\i: lite-ratur= [i spiritualitate, ecologie [i investiga\ii teh-nice, profesii [i probleme psihologice, teatru, mu-
zic= [i cinema, sport [i curiozit=\i... {i, bine]n\e-les, concursuri cu premii valoroase puse ]n joc.
Revista NoI apare lu-nar, inclusiv ]n vacan\a mare, f=r= numere co-masate.
Pre\ul unui abona-ment pentru urm=toarele 5 luni este de 75 de lei. Indicele PM 31239.
Abonamentul la revista NoI poate fi perfectat la orice oficiu po[tal.
calea spre olimp
Urmare din pag. 25
Andrei [i Vlada FIODOROV – Albumul 100 de ani ai fotbalului moldovenesc [i o minge de fotbal.
Daniela GORGOS, cl. a VIII-a „B”, Susleni, Orhei, cu 70 de puncte, [i Natalia COBZAC, Se-lemet, Cimi[lia, cu 69 de puncte, s-au clasat pe locul doi. Ambelor li s-a oferit c]te un fular.
Urmeaz= ]n clasament locul trei ]mp=r\it de Alexandra BEREGOI, R=zeni, Ialoveni; Dorina BO{C+NEANU, Elena PORUBIN, Holercani, Du-b=sari, [i Mihaela DODI, Susleni, Orhei, care au acumulat c]te 67 de puncte. Dorinei, Elenei [i Ale-xandrei le-a fost oferit c]te un volum al Enciclo-pediei Localit=\ile Republicii Moldova (Funda\ia Draghi[tea), iar Mihaelei – o geant=. Felicit=ri!
To\i c][tig=torii au fost premia\i cu c]te un tricou [i un chipiu [i cu literatur= cu tematic= sportiv=. Premiile au fost oferite de c=tre Comitetul Na\ional olimpic, Federa\ia Na\ional= de Fotbal [i oficiul ozon/ Ministerul Mediului. }nving=torilor le-a fost oferit= diploma revistei NoI.
Dar timpul trece, iar o parte din an se nume[te var=. Se mai nume[te [i vacan\=, ni[te zile pline cu soare, cu prieteni, cu lecturi [i cu a[teptare. Pentru c= a[tepta\i un alt septembrie c]nd v= re-vede\i cu prietenii. V= dorim o vacan\= frumoas= [i izb]nd= ]n toate pe c]te le face\i. Ne ]nt]lnim la o nou= edi\ie ]n noiembrie curent.
}ncepe s= creasc= ]n ceaun. Cre[te p]n= nu mai ]ncape.— D= ]n foc!— Pune c]\iva pumni de f=in=.Unu… doi… trei… s= fie destul? Cinci... [apte...
Gata. Nici f=in= nu mai am.Caut melesteul. L-a f=cut frate-meu la o lec\ie de lu-
cru manual. E cioturos ca [i vorba lui.Pe mama n-o mai ]ntreb.
M =m=liga trebuie s= fiarb= cu bulbuci. Mai ]nt]i ei ciupesc din ceaun [i, cum se satur=, dispar.
Dup= ce dispar bulbucii, mesteci ]ntruna p]n= miroase m=m=liga a copt.
Plita duduie. Stropii nu mai ]ncap ]n ceaun. Sar pe plita fierbinte, pe vatra r=zmuiat=. M= pi[c= de m]n=. Nu m= las= s= ]ndrept melesteul ]necat de-a binelea. V=d c= ar mai trebui f=in=, dar ceaunul e at]t de plin, ]nc]t ar curge pe plit= dac= a[ mai pune... Mai arunc ni[te lemne pe foc. Las’ s= fiarb=. La fierbere apa se evapor=.
Preg=tesc tigaia pentru ud=tur=, a[a cum face mama, dar m= g]ndesc mereu la ceaunul plin ochi, ]n care nu mai pot ]nv]rti melesteul. R=sfoiesc ]n g]nd manualele de fizic=, la care n-am str=lucit niciodat=. Poate mi-amintesc ceva ce mi-ar prinde bine acum. Le-gea conserv=rii materiei? Nu. Legea atrac\iei univer-sale? Nu. R=m]ne echilibrul termic. Evaporarea. S= mai fiarb=...
— Hai, termin= odat= m=liga ceea, c= mi se lipe[te stomacul de spinare!
M=m=liga iese prea moale, dar nu mai am ce face. Mestec s= nu aib= bo\uri.
C]nd potrivesc c=-i gata, o r=storn pe mas=. Un st]lp de abur cre[te din ea, ridic]ndu-mi ceaunul ]n sus. Trep-tat m=m=liga mea se l=\e[te. Seam=n= cu o turt= mare, rotund=.
Ne a[ez=m la mas=.— Ai f=cut o m=m=lig=, s-o m=n]nci numai tu!
Frate-meu se duce s=-[i aduc= o bucat= de p]ine.Simt c= mi se urc= un nod ]n g]t.— Las’ c=-i bun=, zice tata ascunz]nd ni[te bo\uri ]n
gur=.Mama m=n]nc= [i tace. Vreau [i eu s= m=n]nc, dar
nu pot. }mi ]ntorc ochii spre muchia dealului [i observ soarele ]nro[it pe cre[tetul lui. E tot rotund [i at]t de ro[u, de parc= ar fi fost [i el luat adineaori de pe foc!
32 NoI, iulie 2015
Rubric= sus\inut= de Daniela CODREANU
ex-libris
CENU{+REASA. Charles Perrault (30 p.) [i SCUFI|A RO{IE. Fra\ii Grimm (32 p.). Ilustra\ii de Lic= Sainciuc. Chi[in=u: Cartier codobelc, 2015.
Pove[tile de mai sus nu au nevoie de vreo prezentare. De data aceasta ]ns=, ele capteaz= aten\ia cititorului prin ilustra\iile delicate [i expresive ale maestrului Lic= Sainciuc. „Nici o liter= de alfabet nu a intrat ]n mintea mai multor genera\ii de copii f=r= ca, mai ]nt]i, s= se reg=seasc= ]n culoare, ]n desen, ]n fascinanta pictur= a acestui artist de la Chi[in=u” (BBC).
C+|ELU{UL {CHIOP. Elena Farago (32 p.), A-N-FLORIT O P+P+DIE. Otilia Cazimir (32 p.) [i C}ND ST+P}NUL NU-I ACAS+. Emil G`rleanu (32 p.) Bucure[ti-Chi[i-n=u: Litera mic=, 2014.
Seria Lecturi [colare din colec\ia Scriitori rom`ni ilustra\i g=zduie[te autorii sus-numi\i care au scris pen-tru copii. Elena Farago uime[te prin cugetarea ad]nc=, muzicalitatea [i forma des=v]r[it= a versului. otilia Cazimir, numit= de Constantin Ciopraga „poet= a su-fletelor simple”, se remarc= prin sensibilitate feminin=, sentimentul discret [i delicat al iubirii. Iar Emil G`rleanu, apreciat at]t de mult de Nicolae Iorga, c=ruia ]i [i dedic= volumul de debut, impresioneaz= cu morala fin= a ]nt]m-pl=rilor alegorice, unde zugr=ve[te universul plantelor, animalelor [i al insectelor.
HEIDI, FETI|A MUN|ILOR. Joha-nna Spyri (2015, 220 p.) [i BASME. Wil-helm Hauff (2008, 348 p.). Chi[in=u: Prut Interna\ional, colec\ia Bibliote-ca pentru to\i copiii.
Uite c=, drag= cititorule, mitul v]r-stei de aur, elogiind copil=ria prin po-ezia limbajului ]n care ][i scald= nara- \iunea Johanna Spyri, ajunge [i pe raftul t=u. Povestea feti\ei r=mase orfan= la o v]rst= fraged= a fost publicat= ]n 1880, iar apoi este tradus= ]n peste 50 de limbi, fiind una dintre cele mai renumite opere elve\iene. Peste 20 de ecraniz=ri. Iar ]n 1979, un asteroid descoperit de astronomul elve\ian Paul Wild primea [i el numele eroinei acestei c=r\i.
Basmele lui Wilhelm Hauff ]nfrunt= timpul [i impre-sioneaz= printr-un puternic sim\ al naturii: umbra so-lemn= a codrilor seculari, frumuse\ea sobr= a piscurilor seme\e din mun\ii Bavariei [i Harz etc.
punctul de pornire
MATEMATICA CREEAZ+ EMO|II
—C um ai realizat c= e[ti pa-sionat= de cifre [i prin
ce anume te-au sedus ele?— Nu cred c= pot s= explic cum am realizat c=
]mi place matematica. Aceast= [tiin\= e frumoas= prin faptul c= orice lucru afirmat are nevoie de o demonstra\ie.
— Cum a fost la olimpiad=? — Au fost [ase zile petrecute ]ntre persoane cu
care avem o pasiune comun=. A fost o experien\= frumoas=, am reu[it s= cunosc oameni minuna\i, de la care am ]nv=\at s= z]mbesc mai des.
— Pe care dintre marii matematicieni ]i admiri? — Arhimede, Isaac Newton, Leonhard Euler,
lista poate continua. Ei au pus bazele matemati- cii pe care o facem acum, au combinat-o cu alte [tiin\e.
— Care e rolul matematicii ]n dezvoltarea ta personal=?
— Cred c= unul dintre rolurile principale este formarea unei g]ndiri logice. Rezolvarea proble-melor m-a ajutat s= analizez mereu lucrurile ]nainte de a ac\iona. Matematica e o [tiin\= care te inspir=.
— Poate matematica crea emo\ie?— Matematica creeaz= mult mai multe emo\ii
dec]t ne putem imagina. Ele s]nt diferite: de bucu-rie [i entuziasm c]nd rezolvi o problem=, m]ndrie atunci c]nd rezolvi o problem= la care te-ai g]ndit c]teva zile, team= de a nu r=m]ne dezam=git= atunci c]nd a[tep\i rezultatele unui concurs.
— Este matematica regina [tiin\elor?— Cu siguran\=, tot ce ne ]nconjoar= e mate-
matic=. Geometria o g=sim observ]nd formele obiectelor din jurul nostru, c=su\a melcului [i floa-rea-soarelui reflect= [irul lui Fibonacci. Limba matematicii s]nt numerele, iar dac= ]nv=\=m aceast= limb=, ne convingem c= matematica e re-gina tuturor [tiin\elor.
— Ce pasiuni mai ai?— }n timpul liber joc [ah, ]mi place muzica, re-
cent am ]nceput s= ]nv=\ s= c]nt la chitar=. Prefer s= fac voluntariat, este o ac\iune care ]mi permite s= fac ceva pentru al\i oameni de la care ]nv=\ multe despre valorile umane.
Pentru NOI – Iuliana BUNU
Elvira SERD|EVOI, elev= ]n clasa a XI-a la L. T. Orizont, Chi[in=u. Performan\e: meda-lia de bronz la edi\ia a IV-a a Olimpiadei Europene de Ma-tematic= pentru fete (Minsk, Belarus, 2015).
332015, iulie NoI
fii s=n=tos!
HOMEOPATIA
poft= bun=!
} n ultimii ani b=uturile energizante au invadat rafturile magazinelor, devenind o b=utur= popu-
lar= ]n special ]n r]ndurile tinerilor. Aromate [i foarte atr=g=toare la gust, dar ]n primul r]nd pline de ener-gie, tot mai mult= lume apeleaz= la aceste b=uturi, cu scopul de a alunga oboseala [i de a ob\ine de la organism o capacitate mai mare de lucru. }n unele cazuri chiar, din lips= de timp pentru micul dejun, acestea ]nso\esc sau ajung s= ]nlocuiasc= cea mai important= mas= a zilei.
Este adev=rat, efectul b=uturilor energizante este imediat – ofer= un plus de energie, reduc starea de somnolen\=, sporesc puterea de concentrare [i ]m-bun=t=\esc memoria. Acestea ]ns= s]nt de scurt= du-rat=, motiv pentru care mul\i simt nevoia s= le con-sume ]n mod repetat, f=r= a-[i da seama c=, folosite ]n cantit=\i mari, energizantele reprezint= un pericol imens pentru organism.
Energizantele con\in o cantitate mare de zah=r, ap=, acid citric [i arome. P]n= aici, ingredientele s]nt cele ]ntîlnite [i ]n b=uturile r=coritoare. Dar diferen\a o fac stimulen\ii pe care energizantele ]i con\in. Este vorba de cafein= [i taurin=. Cafeina, ]nt]lnit= ]n ceai [i cafea, m=re[te puterea de concentrare [i ]n-dep=rteaz= pentru o perioad= oboseala. Ajung]nd ]n organism ]n cantit=\i mari, aceasta creeaz= depen-den\= [i pu\in c]te pu\in afecteaz= s=-n=tatea. Nivelul cres-cut al cafeinei poate provoca grea\=, pal-pita\ii, tensiune arte-rial= crescut= [i poa-te face inima s= se contracte mai puter-nic. Iar efectele se fac mai sim\ite ]ndeosebi dac= e-nergizantul se consum= pe stomacul gol. Astfel, 250 de mililitri de energizant pot fi mai periculo[i dec]t dou= cafele. }n acela[i timp, energizantele ]mpiedic= ac\iunea calciului ]n organism [i deshidrateaz= or-ganismul.
Cu c]t v]rsta consumatorului este mai mic=, cu at]t efectele b=uturilor energizante s]nt mai puternice. Dac= un adult poate consuma dou= doze de ener-gizante ]ntr-o zi, pentru un copil sau un adolescent, este prea mult. }n acest sens, medicii recomand= tu-turor o alternativ= s=n=toas=. Pentru a face fa\= unui program ]nc=rcat, putem alimenta creierul cu o doz= de vitamina B, care se g=se[te ]n fructele [i legumele de culoare verde. Acestea pot fi consumate ca atare sau sub form= de sucuri proaspete. De asemenea, se recomand= s= se opteze pentru semin\e [i nuci.
Rubrici sus\inute de Valeria PRODAN
T ot mai mult= lume, ]n special copiii, au devenit sensibili la boli, ]ndeosebi la r=celi. Ca mam=,
]ncerc]nd s= evit tratamentele medicamentoase to-xice, mai greu de tolerat de c=tre organism [i c=ut]nd solu\ii nepericuloase pentru copilul meu, ]ntr-o zi am spus un „nu” hot=r]t pastilelor tradi\ionale. Astfel, am trecut la homeopatie, care este cunoscut= ]nc= din cele mai vechi timpuri, s-a dezvoltat pe parcurs [i a devenit ast=zi prac-ticat= pe scar= larg=. Chiar de la ]nceput am r=mas pl=cut surprins= de rezultatele trata-mentului.
Homeopatia es-te o metod= tera-peutic= eficient=, adecvat= oric=rei v]rste. Remediile homeopatice con-stituie o combina\ie de substan\e naturale, nontoxice, majoritatea extrase din plante, dar [i din minerale sau produse de origine animal= (cum ar fi veninul). Ele se g=sesc sub form= de granule dulci, pudr=, ule-iuri sau pic=turi, se administreaz= u[or [i ]ncep s= ac\ioneze ]ndat= dup= administrare. Important, re-mediile homeopatice nu au efecte secundare sau contraindica\ii [i s]nt foarte eficiente ]n cazul multor boli – r=ceal=, grip=, infec\ii respiratorii, probleme digestive, dureri de cap sau dureri de din\i, alergii, tulbur=ri de somn, oboseal=, tulbur=ri de concentrare [i de memorie, team= etc. Atunci c]nd suferim de o afec\iune a c=ilor respiratorii, spre exemplu, remedi-ile homeopatice reduc intensitatea simptomelor, scad riscul de r=sp]ndire a infec\iei [i treptat ]nl=tur= afec- \iunea definitiv. Dar ]n primul r]nd terapia homeopa-tic= lucreaz= ]n armonie cu sistemul imunitar, ceea ce ]nseamn= un organism s=n=tos, rezistent ]n fa\a bolilor. Totodat=, homeopatia nu doar trateaz=, dar are [i un rol preventiv.
Dup= cum se [tie, nici un tratament nu se ia la ]nt]m-plare, inclusiv cel homeopatic. Acesta trebuie reco-mandat [i urm=rit ]n cele mai bune condi\ii de c=tre medicul homeopat. Mai ]nt]i, specialistul ]n homeo-patie, ia cuno[tin\= de simptomele acuzate, [i abia dup= ce stabile[te un diagnostic, poate indica sche-ma de tratament, ]mpreun= cu condi\iile de utilizare a acestora. Dac= cineva din familie a r=cit [i a apelat la un tratament homeopatic, nu ]nseamn= c= [i ceilal\i membri vor urma acelea[i remedii, de[i este vorba de acela[i simptom sau de aceea[i boal=.
B+UTURILE ENERGIZANTE
34 NoI, iulie 2015
abc-ul Af ro di teisimbolistica lunilor
N umit= ini\ial Sextilis (luna a [asea) ]n limba latin=, luna
august a fost numit= astfel ]n onoarea ]mp=ratului roman Au-gustus Caesar (Augustus mensis) ]n anul 8 ].Hr., devenind a opta lun= a anului ]n jurul anului 700 ].Hr. }n astrologie, luna august de-buteaz= cu soarele aflat sub sem-nul zodiacal al Leului [i se finali-zeaz= cu astrul solar ]n zodia Fecioarei.
Pietrele pre\ioase ale lunii au-gust: peridotul, sardonixul [i safirul.
}n lumea antic=, peridotul era considerat un dar al zeilor [i un simbol al prim=verii, visul acestei pietre av]nd darul de a avertiza asupra unui pericol iminent. Pre- \uite de regii egipteni [i numite de c=tre ace[tia „pietrele soarelui” (de[i nu puteau fi descoperite sub lumina solar=), gemele de crisolit f=ceau parte din magnifica colec- \ie de bijuterii a Cleopatrei. oa-menii din Evul Mediu purtau pie-trele de peridot pentru a c][tiga premoni\ie [i inspira\ie divin=.
Safirul cu nuan\e de la albastru deschis la albastru pal, dar [i ]n culori precum galben, roz, violet, verde sau, pur [i simplu, transpa-rent, este numit „piatra destinului”, fiind considerat ]n cre[tinism drept un simbol al cerurilor [i devo\iunii bucuroase fa\= de Dumnezeu, dar [i un ]nsemn al adev=rului, credin- \ei [i onestit=\ii. }nc= din timpurile
str=vechi, d=ruirea unui safir echi-vala cu un angajament de ]ncre-dere [i loialitate, motiv pentru care a fost extrem de popular ca piatr= a inelelor de logodn=.
Florile nativilor din august: gla-diola [i macul.
Semnifica\iile simbolice ale flo-rii de gladiol= s]nt agilitatea, pu-terea, frumuse\ea cople[itoare [i dragostea la prima vedere. Gladi-ola [i-a c=p=tat numele datorit= formei de sabie (gladius) a frunze-lor ei, ea fiind ]n Antichitate un simbol al gladiatorilor romani.
Arborii lunii august: plopul, ce-drul [i bradul.
Plopul este cunoscut drept un arbore ]nzestrat cu capacitatea de a vorbi sau a [opti. Se spune ca ar avea abilitatea de a ]ndura res-tri[tile [i a le ]nvinge. Hercule pur-ta pe cap o coroan= din frunze de plop atunci c]nd l-a capturat pe Cerber ]n Hades.
Cedrii simbolizeaz= vindeca-rea, purificarea [i protec\ia, dar [i puterea, noble\ea [i incoruptibili-tatea. Considerat [i un simbol al vie\ii ve[nice, cedrul poate fi ]nt]l-nit adesea ]n cimitire. Un arbore cosmic, copac al vie\ii, cedrul es-te ]nzestrat cu propriet=\i magice, mai ales ]n timpul verii.
Portocala, fructul lunii august. }n vechea tradi\ie chinezeasc=, emblema lunii august este fructul de portocal=, acesta fiind un sim-bol al prosperit=\ii, fericirii [i bu-curiei vie\ii care caracterizeaz= aceast= lun=.
August, luna cunoscut= ca Gus-tar sau Secelar, este una din luni-le ce abund= ]n legume, fructe [i recolte de tot soiul.
UN TRIFOI CU PATRU FOI
T e bucuri ca un copil c]nd dai peste un trifoi cu patru foi sau
alegi o alt= cale c]nd vezi ]n fa\a ta o pisic= neagr=. Afl= c= nu mai este nevoie de aceste artificii, pen-tru c= exist= metode demonstrate [tiin\ific prin care norocul poate fi atras ]n via\a ta! Este suficient s= fii dispus= s= aduci mici schimb=ri ]n modul ]n care prive[ti lucrurile, iar Afrodita ]\i dezv=luie c]teva metode prin care po\i ajunge s= te consideri [i tu o persoan= noro-coas=.
Cei care se pl]ng de ghinion s]nt, de fapt, prea tensiona\i [i stresa\i pentru a observa ce se ]nt]mpl= cu adev=rat ]n jur. Studii de speciali-tate au demonstrat c= norocul nu \ine neap=rat de circumstan\e sau destin, ci de capacitatea noastr= de a fi deschi[i, de a profita de orice [ans=.
Un lucru este cert: persoanele care s]nt considerate a fi norocoa-se s]nt mult mai deschise fa\a de lucruri noi, iar aceast= caracteris-tic= poate fi antrenat=! Cei care par a fi noroco[i apeleaz= ]n ma-joritatea cazurilor la propria intui- \ie. }ncearc= s= adop\i [i tu aceas-t= tactic= de a te cunoa[te mai bine. G=se[te c]teva clipe ]n fieca-re zi pentru a te relaxa [i pentru a asculta ce zice vocea interioar=. Ai putea s= meditezi ]n fiecare di-minea\= [i s= ]ncerci s= petreci mai mult timp ]n compania propri-ei persoane.
}nva\= o lec\ie din fiecare e[ec! Situa\iile mai pu\in pl=cute fac parte din via\a de zi cu zi. }ns=, este important s= nu te la[i dobor]-t= de fiecare obstacol. oamenii ce par s= aib= parte de mai mult no-roc [tiu cum s= transforme fiecare situa\ie ]ntr-o oportunitate de a ]nv=\a o lec\ie nou=. Nu te l=sa prad= ]ndoielilor [i fricilor. Noro-cul reflect=, de fapt, starea noastr= emo\ional= [i modul ]n care pri-vim lumea ]nconjur=toare.
AUGUST
352015, iulie NoI
EAGLE — VULTURUL R+T+CIT
ieri [i azi
AUGUSTM arca Eagle a apar\inut, pe la
mijlocul secolului trecut, pro-duc=torilor auto Hudson [i Nash din SUA. Fuzion]nd, acestea au constituit American Motors Corpo-ration (AMC), care, spre finele ani-lor '70 ai sec. XX, a fost achizi\io-nat= de c=tre produc=torul francez
Renault. Aces-ta a ]nceput s= produc= modelul Re-nault-Eagle la ontario, Ca-nada. A ur-
mat un nou „mariaj”, cu Chrysler, care ][i asuma obliga\iunea de a spori v]nz=rile automobilului pe pia\a american=. Nu a fost s= fie, astfel c= cea mai consistent= istorie
a m=rcii ]ncepe mai t]rziu, dup= 1964, c]nd pilotul de curse Dan Gur-ney deschide un magazin pentru v]n-zarea automobilelor cu de-sign propriu. }n 1967 el realizeaz= un bolid pentru Formula 1, Eagle-Weslake, considerat unul dintre cele mai frumoase automobile din segment, construite vreo-dat=.
}n 1979 AMC, inspirat= de succesul automobilelor Subaru, propune versiunea proprie a unui automobil cu trac\i-une integral=, care se dovede[te a fi chiar mai reu[it= dec]t a japonezi-lor. }n anii '80, AMC, ]mpreun= cu Renault, propune dou= modele pentru producerea lor ]n mas= – Ea-gle Premier [i Eagle Medallion. Ex-
teriorul lui Eagle Premier, proiectat de Giorgietto Giugaro de la studio-ul Italdesign, avea o form= aerodi-namic= de invidiat. Eagle Medalli-on, destinat pie\ei nord-americane, a fost o replic= a lui Renault Meda-llion. Nesf]r[itele litigii ]ntre proprie-tarii m=rcii – AMC, Chrysler [i Re-nault s-au r=sfr]nt negativ asupra sor\ii lui Eagle, acesta fiind privit ca un copil adoptiv.
Apoi AMC este „]nghi\it=” de Chrysler, care ]ncepe o colaborare cu Mitsubishi. Americanilor le s]nt propuse modele similare celor ja-poneze – sportivul Eagle Talon (Mit-subishi Eclipse), Eagle Summit (Mitsubishi Lancer). }n 1992 apare modelul Eagle Vision, elaborat de Chrysler. De[i foarte confortabil,
spa\ios [i performant, modelul a ]ncetat s= fie produs ]n 1998. Dup= un timp, ]n care brandul Ea-gle a fost preluat definitiv de Chrysler, s-a decis abandonarea m=rcii, iar noul automobil Eagle, deja preg=tit pentru pro-duc\ie, a ap=rut cu denu-mirea Chrysler 300M. Fastuos, aristocratic, nu mai poart= logoul cu vul-turul m=re\ – simbol al
Statelor Unite ale Americii. {i dac= marca Eagle nu s-a bu-
curat de un succes comercial bine-
meritat, aceasta se datoreaz= fap-tului c= nu a fost promovat= eficient separat, ci mereu al=turi de altele din palmaresul produc=torilor. ori-cum, nu este exclus=, ]n viitor, o nou= revenire. Poate, mai reu[it=.
Iurie SCUTARU
70 de ani de la na[terea acto-rului de teatru [i rapsodului rom`n Tudor GHEoRGHE (1 aug. 1945).
80 de ani de la na[terea lui Ion UNGUREANU, regizor, actor de teatru [i film, publicist, om de stat (2 aug. 1935).
80 de ani de la na[terea Mariei BIE{U, c]nt=rea\= de oper=, so-pran= [i lied, profesor universitar, academician, Primadona operei Na\ionale din Republica Moldova (3 aug. 1935 – 17 mai 2012).
165 de ani de la na[terea nuve-listului [i romancierului francez Guy de MAUPASSANT (5 aug. 1850 – 6 iul. 1893). Creatorul nuve-lei psihologice, maestrul des=v]r-[it al genului scurt.
85 de ani de la na[terea lui Neil Alden ARMSTRoNG, astronaut, inginer [i profesor american (5 aug. 1930 – 25 aug. 2012).
75 de ani de la ]ntemeierea Universit=\ii Pedagogice de Stat Ion Creang= din Chi[in=u (Institu-tul Pedagogic de Stat Ion Creang=) (16 aug. 1940).
370 de ani de la na[terea scrii-torului francez Jean de la BRU-YÈRE, unul dintre cei mai valoro[i morali[ti ai literaturii universale (16 aug. 1645 – 10 mai 1696).
545 de ani de la B=t=lia de la Lipnic (20 aug. 1470).
125 de ani de la stingerea din via\= a lui Vasile ALECSANDRI, poet, dramaturg, folclorist, filolog, om politic, ministru, membru titu-lar al Academiei Rom`ne, creator al teatrului [i al literaturii drama-tice rom`ne (14 iun. 1818/1821 – 22 aug. 1890).
70 de ani de la formarea An-samblului Academic de dansuri populare JoC (23 aug. 1945).
70 de ani de la ]nfiin\area Uni-versit=\ii de Stat de Medicin= [i Farmacie N. Testemi\eanu (31 aug. 1945).
70 de ani de la ]nfiin\area, la Soroca, a organiza\iei Na\ionale din Basarabia (oNB) Arca[ii lui {tefan cel Mare (organiza\ie anti-sovietic=, fondat= de c=tre profe-sorii [i studen\ii [colii Pedagogice din Soroca) (aug. 1945).
calendar
NoI, iulie 201536
un de dai [i un de crap=
Rub ric= sus\inut= de Igor GRO SU
ORIZONTAL: 1. Acrituri. 2. Turmentat – Lichid. 3. Sub dimensiunile obi[nuite (fem.) – Perete de protec\ie. 4. }n repetate r]nduri – Fricoas=... la urma urmei! 5. Lit iu – }ndurare. 6. Piese la r=zboi – Floare albastr= – Alifie. 7. }nc=l\=minte de toamn= – B=utura de diminea\=. 8. Animale cu vehicule – Maria Ene. 9. Sever, dar... f=r= cap – Adev=rat. 10. Tulpin= simpl= – Podoab= pe deget.
VERTICAL: 1. Aliment din f=in= de porumb. 2. Umezeal= (hot.). 3. Are temperatur= sc=zut= – {colari. 4. A anexa – Exclama\ie la coride. 5. }nceput de tic! – Trimi[i cu misiuni. 6. Uniunea Teatral= din Estonia – Din ianuarie p]n= în ianuarie. 7. At]rn= pe brad – A revendica. 8. Din nou – C=ma[= – Dumnealui. 9. Preparat din carne. 10. ofilit – Zîne.
Cuv]ntul tumult ]nseamn=:1. Zgomot; 2. P=[une; 3. }nvolburare.
R=spunsurile corecte – nr. 5, 2015
ORIZONTAL: 1. {es. Conace. 2. Ulteriorii. 3. Boite. Sau. 4. Scli- pit. Re. 5. Iv=r. Eroul. 6. De. Ar-suri. 7. Inutil. Gaj. 8. A\e. Metale. 9. Radia. Unan. 10. Patrie.
VERTICAL: 1. Subsidiar=. 2. Elocvent=. 3. Stila. Uedp. 4. Eti-
Cuv]ntul suliman ]nseamn= fard; plant=.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
fr=m]nt=ri de minte
trei variante – un r=spuns
trei variante – un r=spuns
fr=m]nt=ri de minte
Doi p=rin\i [i doi fii au mers la pescuit. }n total ei au prins trei pe[ti, dar fiecare s-a ales cu c]te un pe[te. Cum a[a?
Dac= a treia joac= [ah, evi-dent, trebuie s= aib= partenera sa. Deci, a [aptea joac= [i ea [ah.
cuvinte ]ncruci[ate
Caissa
Albul ]ncepe [i d= mat ]n dou= mut=ri.
cuvinte ]ncruci[ate
S ite-ul Superscholar.org a f=cut un top al celor mai inteligen\i indivizi ai speciei umane, oameni cunoscu\i publicului datorit= reu[itelor personale remarcabile. Garri Kasparov este pe locul
cinci, cu un IQ de 190.
rat. Ia. 5. Crep. Rimat. 6. oi. Iesle. 7. Nostru. Tui. 8. Ara. or-gane. 9. Ciuruial=. 10. Ei. El. Jena.
Caissa
1.Nc8 R:c8. 2. Da8X, sau 1. Nc8 Ra7. 2. Db7X.
ochiul al treilea
DIN NUM+RUL URM+TOR:
Samuel MüTZNER (1884-1959): A CRESCUT FLOAREA-SOARELUI
Pictor rom`n, cu origini evreie[ti. A studiat la {coala de Belle Arte din Bucure[ti, apoi a absolvit Academia Julian, Paris. La ]nceput picteaz= ]n stilul pointilist, urm]nd o serie de picturi cu tematic= \=r=neasc=. Gustul pentru c=l=torii ]l va face s= reflecte ]n lucr=rile sale cultura [i oamenii \=rilor vizitate. Cel mai mare succes l-au avut picturile de inspira\ie japonez=. Ghei[ele au fost personajele principale ]n picturile sale.
Lucr=ri: PEISAJ DIN MACUTo, JAPoNEZ+, SURoRILE, PE PLAJ+, PLASE LA USCAT, CULESUL VIEI, FATA CU LALELE etc.
nimic altceva: De vorb= cu doctorul ]n biologie Anatol T+R}|+,
coordonator oficiul ozon/ Ministerul Mediului.
poezie: Iustin PAN|A.
caligrafii cu Ion BRADU: DIN TINDA BISERICII.
roza v]nturilor: DICTATUR+ {I EDUCA|IE.
FON DA TOR:MI NIS TE RUL EDUCA|IEI
Fondat 1930Serie nou= 1990
Re dac tor-[ef:Va le rie Vo LoN TIR
Iuliana {CHIRC+secretar responsabil
Leo BoR DEIANUre dac tor de sec\ie
olesea CURMEIre dac tor ar tis tic
Valentin GU|Ustilizator
Daniela CoDREANUco rec tor
Alina BoDRoVAcontabil-[ef
olga BALANope ra tor
Sergiu FRUNZ+[ofer
Co man da 7616For ma tul 60x90 1/2Co li de ti par 5Tiraj — 4000 ex.
WE(in Ro ma ni an Lan gu age)Monthly ma ga zi ne forchil dren and teenagers
AD RE SA RE DAC|IEI:Re vis ta NoI,str. Pu[kin nr. 22,MD 2012, Chi[in=uTe le fo ane:022 23 31 91; 022 23 37 25;022 23 36 45; 022 22 22 45Fax: 022 23 31 91E-mail: [email protected]/ Revistanoi Noiwww.revistanoi.md
Ti pog ra fia EdituriiUNIVERSUL
}nregistrat= la Camera }nregistr=rii de Stat pe 11.08.2008 cu nr. 1003600012713
V= ru g=m s= in di ca\i la sf]r [i tul tex te lor, pe ver soul de se ne lor [i fo to-g ra fii lor, pre nu me le, nu me le, v]rsta, cla sa ]n ca re ]n v=\a\i, ad re sa com-
ple t=, nu m= rul de te le fon.Materialele cu tematic= ecologic= apar cu suportul financiar al
Ministerului Mediului (Fondul Ecologic Na \ional).