issn 1857-0798 5, mic_0.pdf · vei fi uimit s= afli c= arborele genealogic al familiei tale poate...

$: ISSN 1857-0798 5, mic_0.pdf · Vei fi uimit s= afli c= arborele genealogic al familiei tale poate fi la fel de interesant ca un tabel de ascenden\i al unei dinastii de regi sau al$
ISSN 1857-0798

REVIST+ PENTRU COPII {I ADOLESCEN|I

mai

5, 2 013PIC+TURIPatricia GOLBAN, 12 ani

{coala de Arte Plastice, Orhei

}n ploaie dac= m-a[ preface,To\i stropii mei, c=z]nd pe-obraz,Te-ar s=ruta, m=icu\= drag=,Ca s= te spele de necaz!

pag.1-5

Vei fi uimit s= afli c= arborele genealogic al familiei tale poate fi la fel de interesant ca un tabel de ascenden\i al unei dinastii de regi sau al unei vechi familii boiere[ti.

pag. 16

Era pasionat de colectarea scoici-lor, pietricelelor, mineralelor, apoi a insectelor. Era interesat de lumea animalelor s=lbatice.

pag. 28

Pe timpuri, lumina venea de la m=n=stiri, mi-a m=rturisit c=runtul c=lug=r, c=lug=rii vechi, ]mi pare c= aveau mai mult= credin\=, dreptate [i ap=reau cu lacrimi la slujb=...

pag. 24,30,31

NOI

antologie noi

UNDE EXIST+ FERICIREAm vorbit t=cerea.Am mirosit p=durea,am ascultat ploile,am v=zut aerul,dar ce v=d orbii?Ce aud surzii? Ce vor s= spun= mu\ii?Poate ne comp=timesc pe noi,cei ce cunoscmu\enia sufletului,surzenia con[tiin\ei,

orbirea inimii.orbii v=d dragostea,mu\ii ][i spun visele,surzii aud cerul,noi?Unde exist= fericire mai maresau unde nu se [tiece-i fericirea?

Doina ST}N+, cl. a XII-aGura Galbenei, Cimi[lia

CU G}NDUL LA TINE

Fotografie: Valerie TUDOR

2013, mai noi

DOR DE POEM

capriciile muzei

N atalia POCIUMBAN, cl. a XI-a (Cobani, Glodeni). Se remarc= o fluidizare benefic= a limbajului

[i o st=p]nire mai sigur= a expresiei artistice. Succes!Alisa VERDE (Glodeni). Discursul poetic se de-

canteaz=. Formul=rile sun= conving=tor [i nu s]nt lip-site de farmecul propriu formelor scurte. Cu toate acestea, unele texte ne-au p=rut oarecum descrip-tive, cu explica\ii ]n plus.

Doina ST}N+ (Gura Galbenei, Cimi[lia). Mergi pe un drum neb=t=torit. Plonjeurile ]n diferite straturi ale g]ndirii, asocia\iile existen\iale [i trimiterile cultu-rale implic= st=ri, descoperiri [i alte efecte inedite. Felicit=ri! Acum conteaz=, ]ndeosebi, sim\ul m=surii, capacitatea de a men\ine rela\ia dintre zborul ima-gina\iei [i realit=\ile imediate.

Lucia CHIRI|A, cl. a XII-a (Ign=\ei, Rezina). G]n-durile ce m= ”tulbur=” amintesc de schema oarecum ra\ionalist= cu miz= pe final din alte poeme ale tale. Credem c= ar fi nevoie de mai mult= ]ndr=zneal= ar-tistic=, de o eliberare de locurile/viziunile patinate deja, de deschiderea unei pagini noi, mai dezinvolte, mai expresive.

Ana LUNGU (Chi[c=reni, S]ngerei). Un ]nceput poetic bun.

Marinela LUPU{OR, cl. a VI-a (Cobani, Glodeni). Dedica\ia lui Eminescu, dincolo de unele st]ng=cii, e

sincer= [i nepref=cut=. A[tept=m [i alte texte, dup= aceast= declara\ie de dragoste fa\= de Eminescu [i fa\= de Poezie.

Elena PORUBIN, cl. a VII-a (Holercani, Dub=sari). Ai abilit=\i poetice. }ncearc= s= tratezi [i alte teme.

Vasilisa CIOBANU, cl. a IX-a (Pruteni, F=le[ti). Eseul ar putea trece drept o mostr= de proz= foarte-foarte scurt=. E o remarc=, dar [i o sugestie.

Cornelia-Izabela GOLEA (Coliba[i, Cahul). }n-treb=ri [i r=spunsuri, interesante. Merit= s= perseve-rezi, inclusiv la cizelarea frazei.

Stelian LUPAN (Coliba[i, Cahul). Doar un fragment!Lucr=ri interesante ne-au mai trimis Alexandru

B}RSAN, cl. a X-a (Ecaterinovca, Cimi[lia), Mihaela DODI, cl. a VI-a (Susleni, Orhei), Ana-Maria HARGHEL, cl. a VI-a (Ign=\ei, Rezina), Aly ZUBEI, cl. a VI-a (Furceni, Orhei), Gabriela BOIAN (Porum-brei, Cimi[lia) [i Aurel ROTARI (C=z=ne[ti, Tele-ne[ti).

nu numim autorii cu lucr=ri ocazionale sau mo-deste, dar r=m]nem ]n a[teptarea altor ]ncerc=ri lite-rare, realizate dup= o pauz= de medita\ii, lecturi [i exers=ri.

V= dore[te inspira\ie [i succes

Leo BORDEIANU

Dac= a[ avea puteri,M-a[ preface ]ntr-o stea, Ca, ivindu-m= pe cer,Calea s=-\i pot lumina.M-a[ preface-n iarb= verde,Ca, atunci c]nd vei c=lca,S= ]\i m]ng]i talpa goal=,S=-\i alin durerea grea.Soare dac= eu a[ fi,}n fiecare diminea\=,La geamul t=u a[ r=s=ri,Te-a[ ]nc=lzi ]ntreaga via\=.}n ploaie dac= m-a[ preface,To\i stropii mei, c=z]nd pe-obraz,Te-ar s=ruta, m=icu\= drag=,Ca s= te spele de necaz!

Ana LUNGU, cl. a X-aChi[c=reni, S]ngerei

DAC+

1

G}NDURI CE M+ TULBUR+Tu ai plecat,dar ai l=sat o urm= ad]nc=ai pictat tabloul sumbrelor amintiri,ai descris zareaprin prisma t=cerilor lungi[i...chinuitoare.Povara nesf]r[itelor dorin\emai e vie [i azi,ai pus pecetea uit=riipe zbuciumul sentimentelor.A apus dragostea precum soarele[i poate m]ine ]n zori se va na[te speran\acare va aduce un nou ]nceput.

Lucia CHIRI|A, cl. a XII-a Ign=\ei, Rezina

noi, mai 20132

cap ri ci ile mu zei

ROMANI|E

Lumini\a NICOLAEV, 13 ani{coala de Arte, Cocieri, Dub=sari

Am m]inile juliteDe scoici prea ascu\ite}n care marea te-a ascuns de mine.}n scoici [i valuriCe cad ]ncetPeste trupul meu acoperit de r=ni,Am ochi ]n care marea nu ]ncape.iar p=s=rile sale str=veziiMai ciugulesc, adorm,{i visez cum marea respir=prin pl=m]nii t=i.Am marea ]n m]ini{i pungi de raci vii,Am stele ]n cad={i sirene adormite pe pat,Am delfini, ce se joac= cu mine,Dar totu[i e trist cu marea al=turi.Mi-e dor, Te caut Pe tine.

Alisa VERDE, cl. a XI-a Glodeni

{I EU{i eu am vise,Ce le desenezPe coli de h]rtie imenseCare cuprind universul{i ajung la cer.Acolo visele devin stele{i sufer= metamorfoze ]ntregi,Apoi cad ca pulbere de viseCe-mi nimeresc ]n ochi.{i eu,{i eu s]nt ca voi,{i eu tr=iesc cu pulbere de vise-n ochi.

OBOSIT+

CU MAREA AL+TURI

S]nt obosit=,de anturaj, de mine,de chipuri reci, cuvinte goale,de z]mbete schi\ate de pictori mediocri.S]nt obosit=de nimicuri,de mituri [i legende,ce se cred evenimente reale,de prieteniprea buni pentru a fi adev=ra\i.S]nt obosit=de petreceri cu m=[ti,de nop\i pierdute, cer f=r= stele.S]nt obosit=[i vreau acas=.

LUI EMINESCUTu te-ai n=scut, bade Mihai, numai din poezie{i orice om pe-al nostru plai Pe Eminescu-l [tie. noi te purt=m de mititei}n inimi [i ]n g]nd,{i ve[nic fi-vei printre noiC]t fi-vom pe P=m]nt.Tu ai murit spre a te na[te{i-n veci a[a va fi,nu vei apune niciodat=,Ci doar vei r=s=ri.Tu e[ti un soare ce r=sare,Luceaf=rul de sus ne e[ti,Tu arzi precum o lum]nare{i-n calea noastr= str=luce[ti.Tu e[ti izvor de poezieDin care am b=ut [i-a[ bea,{i chiar de-a[ bea o ve[nicie,Eu niciodat= nu m-oi s=tura!

Marinela LUPU{OR, cl. a VI-a Cobani, Glodeni

PENTRU MAMAo, tu, dulce cirea[=,Vara, c]nd te p]rguie[ti,Gr=be[te-te la gura mamei,De foame s-o p=ze[ti.o, tu, stea cereasc=,Din cer ce luminezi,Lumineaz=-i calea mameinoaptea tu c]nd o z=re[ti.o, tu, }nger P=zitor,M= ap=r= pe mine,Dar nu uita de mama,Ce mult mi-e drag= mie.

Elena PORUBIN, cl. a VI-aHolercani, Dub=sari

JOCURI NUP|IALE

Radu TCACI, cl. a VIII-a T=t=r=uca Veche, Soroca

2013, mai noi 3

nu-i mediocru izvorulCe curge ]ncet printre vise.nu-i harnic soarelece r=sare ]ncet printre g]nduri,[i apune la fel printre umbre.nu este alb p=rul m=icu\eice na[te [i griji [i pove\e.Ci, noi devenit-am precumnici oglinda nu recunoa[teasemeni luminii ce se transfom=]n negre dungi de mucegaiuri pline.Cu ochi de linx vrem cuceriri de sobe,zg]rci\i uit=m c= bun=tatea cost=[i’nebuni\i de mii de avioanevrem mun\i ]n beciuri s= depozit=m.Dar las= toate astea, a[az=-te pe prisp=(n-o ai, ]ncearc= s-o g=se[ti),Prive[te-\i m]inile [i r]de,fii fericit c= ]nc= mai tr=ie[ti!

Doina ST}N+, cl. a XII-aGura Galbenei, Cimi[lia

{I DA, {I NUDa... nunu... DaDa, da m= doareorice lam= de cu\itnu, nu mi-e fric=de cuvinte.Mi-am construitarmur= din lacrimide fericire.Da! Vreau s= salvezomenirea! nu [tiu cum.}nc=. Proiectez.Da, a[tept soareleS=-mi ning= peste vene.nu tac, vreau s= m= aud=[i pas=rea, [i cerul, [i omul trec=tor.Da, plec s= v= caut,sau ([i) s= citesc ale voastre g]nduri...nu m= g=si\i,Citi\i ale mele r]nduri.{i dac= nici atuncinu ve\i g=si culoare,S= v= culca\i g]ndindu-v= la voi:Tr=i\i sau v= preface\i?

COPIL+...Pupila a devenit un c=rbuneCe c=uta cu afec\iuneVersurile – pete negre ce murd=resc o foaie alb=.Pe care a rupt-o din jurnal.o privesc...nu m= observ=,E atent=,Caut= cuvinteMi[c]ndu-[i buzele ]ncet,Pe care observ balsam de ]n\elepciune.Este frumoas=... A[ vrea s= nu mai g=seasc= cuv]ntul care ar rima versulPentru a putea admira copila din banca mea.Dar a g=sit ce c=uta,M-a \intit cu privirea,M-a ]mbr=\i[at cu un z]mbet{i mi-a [optit— Un poem pentru tine, prietena mea!

Natalia POCIUMBAN, cl. a XI-aCobani, Glodeni

ATINGE-|I P+RUL, PRIVE{TE-|I M}INILE FLOAREA MIRESEI

Andrea BUNU, cl. a V-aLiceul Gh. Asachi, Chi[in=u

4 noi, mai 2013

cap ri cii le mu zei

MIROS DE PRIM+VAR+O arom= dulce [i sumbr= scald= v=zduhul, pierdut

]n lumin= – e mirosul p=m]ntului ]mbibat de mus-tul z=pezii, care preveste[te primul, ]naintea pl=- p]nzilor ghiocei cu petale de catifea alb=, ]mprumu-tat= de la iarn=, sosirea prim=verii. Va poposi la noi ]n carul ei ]mpletit din violetele [i ginga[ele br]ndu[e, din topora[ii pitici [i aroma\i [i zveltele l=crimioare parfumate, clopo\ei n=ltu\i, purtat de ro\ile-i cro[etate din fire de iarb= fraged= [i crud=, trase de [apte co-coare sprintene, frumoase, albe, p=tate cu negru [i gr=bite, m]nc]nd distan\ele [i rup]nd barierele iernii.

Regina a tot ce cap=t= via\=, dup= o perioad= de amor\ire [i hibernare, sose[te acum, aduc]nd cu ea cerul senin [i clar, sc=ldat ]n azur, soarele cald [i drag, care din nou ”darnic” ne va da lumina, dup= care am t]njit iarna, umbri\i de norii de ninsoare [i de c=ldur= din abunden\=. Va ]nc=rca din nou pomii negri [i goi cu flori parfumate de m=tase, croite din stof= alb=, galben=, roz=, ]mb=t=tor de mirositoare [i de frumoase. ne va bucura din nou zumzetul albi-nelor harnice, pornite dup= gr=uncioare de polen. Va trebui s= fim iar=[i aten\i pe unde c=lc=m, s= nu strivim vreun c=r=bu[ pornit ]n explorare.

Dup= ce [i-a primit por\ia din elixilrul vie\ii, natura cap=t= via\= [i noi ]mpreun= cu ea. Ce bine e s= sim\i din nou v=paia [i repeziciunea s]ngelui curg]nd ]n vene!

Vasilisa CIOBANU, cl. a IX-aPruteni, F=le[ti

MAMAC hipul mamei este ca o raz= de soare ce lumi-

neaz= ]n sufletul nostru. M]inile ei s]nt ni[te biju-terii de aur care se ]ngrijesc de noi de c]nd ne-a adus pe lume. Picioarele ei au obosit de-at]tea griji pe care le-a avut pentru noi. ochii ei ne-au vegheat tot timpul [i anume ea nu ne-a l=sat s= mergem pe calea cea gre[it=. Chipul mamei este ca un scut ce ne ap=r= de orice r=u din via\a noastr=.

Stelian LUPANColiba[i, Cahul

CUI OARE S+ M+ DEST+INUIA tunci c]nd am cele mai intime g]nduri, nu le pot

dest=inui nim=nui, mi-e mai u[or s= pl]ng dec]t s= aduc g]ndul ]naintea unei persoane muritoare ca mine. Dac= am ocazia, formulez acest g]nd sau aceast= ]ntrebare, dup= care caut informa\ia pe in-ternet, iar dac= nu am posibilitate, ]ncerc eu singur= s= caut solu\ii pentru aceste g]nduri [i s= le plasez ]n timp [i spa\iu, pe fiecare la locul lor.

De cele mai multe ori, mi-e greu [i mi-e nepl=cut s= le spun unora ce g]ndesc eu [i las foarte pu\in din aceste g]nduri s= ias= la iveal=. Am ]ncredere ]n une-le persoane, dar socot c= nu e bine s= le dest=inui toate g]ndurile intime sau secretele. Tot ce pot ]mp=r\i cu prietenul sau cu cea mai bun= prieten=, cu mama sau cu al\ii – ]mpart, dar s]nt anumite lucruri [i g]n-duri care nu trebuie dest=inuite, cel pu\in nu acum.

S]nt la o v]rst= c]nd prea multe g]nduri intime ][i fac apari\ia, b]ntuindu-mi capul [i mintea, uneori, chiar lini[tea sufleteasc=. }n unele momente e at]t de greu s= le mai car, nu le mai suport sau, pur [i simp-lu, m= satur s= m= mai g]ndesc la astfel de lucruri.

C]nd se umple paharul p]n= la ultima pic=tur= [i nu mai pot s= suf=r, m= retrag ]n camera mea [i pl]ng sau scriu, ]n astfel de momente mi-e foarte u[or s= scriu o poezie, sau practic la calculator un joc foarte complicat. Uneori, rezolv teste psihologice.

P]n= la urm=, epuizat= de tot [i de toate, trag un pui de somn, care pune cap=t tuturor g]ndurilor [i face regul= ]n ele, f=c]nd loc pentru apari\ia altora.

Cornelia-Izabela GOLEAColiba[i, Cahul

Z}NA FLORILORAlexandra |URCAN, 6 ani

Santa Marta do Pinhal, Portugalia

D ac= scrii versuri, eseuri, povestioare, articole, dac= desenezi [i fotografiezi, trimite cele mai

bune lucr=ri ale tale pe adresa redac\iei.

POENI|A VESEL+

52013, mai noi

sarea g]ndirii

UMBRA UNIVERSULUIR eligia: apogeul dragostei de sine.

Jonathan SWIFT

Credin\a f=r= dragoste este un lucru imposibil.Marcio BARRIOS

Scepticismul este ]nceputul credin\ei.Oscar WILDE

Religia f=r= con[tiin\= moral= nu e dec]t un cult supersti\ios.

Immanuel KANT

Divinul este ]n omenesc.Jose Julian Marti PEREZ

Religia este umbra universului ce se sprijin= pe inteligen\a uman=.

Victor HUGO

Cre[tinismul este timpul ]n toate clipele lui, spri-jinindu-se pe eternitate.

Thomas CARLYLE

nu exist= lucruri m=re\e, doar lucruri mici cu o dra-goste mare, fericite s]nt acelea.

Maica TERESA

Credin\ele [i hot=r]rile se macin= dac= le c]nt=re[ti mult.

Liviu REBREANU

Toate religiile s]nt ]ntemeiate pe teama celor mul\i [i pe iste\imea c]torva.

STENDHAL

Un popor f=r= religie nu poate fi condus dec]t cu tunurile.

George WASHINGTON

F=r= religie, adic= f=r= teama [i respectul de Dum-nezeu, unde ar ajunge omenirea?

Napoleon BONAPARTE

Prin lini[te s]nt recunoscu\i cei care-l poart= pe Dumnezeu ]n inimile lor.

Gerhard TERSTEEGEN

Gloria cre[tin=t=\ii este s= cucere[ti prin iertare.

William BLAKE

Suferin\a uman= este prea mare ca oamenii s= poat= tr=i f=r= credin\=.

Heinrich HEINE

Cu c]t credin\a e mai slab=, cu at]t mai mare e do-rin\a de a o r=sp]ndi.

Lev TOLSTOI

DORUL, AIDOMA UNEI FLORI DE NUF+R

D orul este crea\ia spiritual=, care se na[te din emo\ii [i sentimente, care tr=ie[te pe contul de-

p=rt=rii [i supravie\uie[te datorit= amintirilor. Ce poate fi mai frumos dec]t s= por\i ]n suflet un dor cu-rat [i pur, un dor ce ]\i d= speran\= [i ]\i adun= visele [i amintirile ]ntr-un ecou de fericire. Simplu, fer-mec=tor, imaculat, idescriptibil, asemenea unei flori de nuf=r, dorul ne ilustreaz= sentimentele, asemenea unui pictor talentat ce d= fr]u liber imagina\iei. At]t de tainic [i de subtil, at]t de tandru [i de sublim dorul ne transform= via\a ]ntr-un mister. C]t de mult l-ar blestema unii, nimic nu-i ]mpiedic= pe al\ii s= [i-l fac= prieten. Dorul este un proiector al sentimentelor, un generator de amintiri [i un catalizator ]n existen\a unor iubiri sincere [i nevinovate. Aidoma florii de nuf=r, dorul devine fundalul unei iubiri nevinovate [i imaculate.

Lucia CHIRI|A, cl. a XII-a Ign=\ei, Rezina

abonament

NOI — REVISTA COPIL+RIEI {I ADOLESCEN|EI TALE

D rag= prietene, Ai observat c= revista [i-a m=rit num=rul de pagini?

Ar fi bine ca fiece clas= s= fac=, cel pu\in, un abo-nament la revista noi. Colegii t=i merit= un abona-ment la revista noi. }ndeamn=-i s= se aboneze!

Abon]ndu-te la noi, te asiguri cu un adev=rat ghid pe t=r]mul crea\iei [i al autorealiz=rii. Po\i miza pe echipa redac\ional=, pe speciali[tii asocia\i [i pe to\i cititorii care s]nt gata s= te asculte, s= te ]n\eleag= [i s=-\i dea un sfat.

noi este revista care poate vorbi simplu despre lucruri complicate. Cu revista noi au crescut mai multe genera\ii.

Revista noi apare lunar, inclusiv ]n vacan\a mare, f=r= numere comasate.

Te po\i abona la ea pentru urm=toarele 7 luni ale anului 2013.

Pre\ul unui abonament pentru 7 luni este de 91 de lei.Indicele PM 31239.Abonamentul la revista noi poate fi perfectat la

orice oficiu po[tal.

noi, mai 2013

cu ta re r]nd mu[ c=

C el mai mare b]rfitor al clasei noastre este, spre surprinde-

rea tuturor, un b=iat. De[i, se cre-de c= fetele s]nt cele mai calomni-ere, el a demonstrat contrariul. {tie totul despre to\i, p]n= ]n cele mai mici detalii. nimeni [i nimic nu scap= din vizorul lui. Colegii i-au pus [i o porecl= pe m=sur= – Paparazzo. Aceasta nu l-a sup=rat, chiar se m]ndre[te, de parc= ar fi o vedet=.

}[i face ”meseria” cu at]ta serio-zitate ]nc]t, oric]t de atent ai fi, nu scapi de gura lui. {i de ar spune doar ceea ce vede [i aude, dar are [i prostul obicei s= denatureze lu-crurile. Are o imagina\ie tare bo-gat=, precum [i pl=cerea s= inven-teze [i s= r=sp]ndeasc= diferite zvonuri despre colegi.

C]\iva b=ie\i au vrut s=-i dea o lec\ie cu for\a fizic=, dar, p]n= la urm=, tot ei au primit o mustrare aspr= de la director. Cum po\i s= scapi de a[a n=past=?

Adelina H}NCU, 15 aniChi[in=u

"VEDETA" CLASEI NOASTRE

PUF DE P+P+DIE

Fotografie: Cristina BIUC, cl. a XI-a Ci[michioi, UTA G=g=uzia

PE URMELE LUI GULLIVER

N oi, elevii clasei a Vii-a de la Liceul Teoretic ion Pelivan din

R=zeni, ialoveni, am participat la Proiectul interna\ional Lecturiada Public= pentru Juniori din Rom`nia. La aceast= lecturiad= au luat par-te liceele din municipiul Chi[in=u: Gh. Asachi, i. Creang=, M. Eliade, M. de Cervantes, Gaudeamus [i Colegiul na\ional Dr. loan Me[ota din Bra[ov. To\i participan\ii au ci-tit [i au recitit C=l=toriile lui Gulli-ver de J. Swift. Anume lectura ro-manului lui Swift a fost un liant pentru noi to\i ]n aceast= tab=r= de prim=var=.

Echipa ]n care am activat [i eu s-a prezentat foarte bine, ]ndeo-sebi la concursul geografilor, con-cursul oratoric [i la maratonul inte-lectual. ne-am f=cut noi prieteni, am f=cut schimb de experien\= [i am c=p=tat mai mult= ]ncredere ]n sine. Prin intermediul acestor ac-tivit=\i ne ]mbog=\im cuno[tin\ele [i ne facem mai puternici din punct de vedere moral, dar mai ad=ug=m [i o carte citit= ]n lista noastr= de lecturi. A fost o oportunitate minu-nat= [i sper=m c= nu ultima.

Am descoperit frumuse\ea mun- \ilor, am savurat atrac\iile medie-vale ale Bra[ovului, am f=cut o ex-cursie la Castelul Bran, construit pe o st]nc=, care ne-a impresionat at]t prin frumuse\ea lui, c]t [i a le-gendei Contelui Dracula.

Hotelul ]n care am fost caza\i era situat ]ntr-o minunat= oaz= de lini[te [i armonie, unde ne-am pe-trecut timpul minunat.

Anghelina TULGARA, cl. a VII-aR=zeni, Ialoveni

EXIST+ PRIETENIE ADEV+RAT+?T o\i avem prieteni, mai bine zis,

a[a credem noi. Aceste persoa-ne ne s]nt ]ns= cu adev=rat prieteni sau doar a[a credem noi? Pu\ini ]n- \eleg sensul cuv]ntului prietenie. {i e greu de definit acest concept.

Prietenii adev=ra\i te vor ascul-ta mereu cu inima deschis=. Unica persoan= cu care niciodat= nu m= plictisesc [i c=reia ]i ]mp=rt=[esc toate impresiile [i tr=irile mele este foarte departe. Distan\a testeaz= prietenia noastr=.

Am ]n preajm= [i dintre acei, a[a-numi\i ”prieteni”, care atunci c]nd au nevoie de ceva se lingu[esc pe l]ng= mine, iar c]nd eu am ne-voie de sus\inerea lor, fug [i uit= de mine. M= bucur c= ]n lume exist=, cel pu\in, o fin\= care e me-reu cu g]ndul la mine, oric]t de de-parte s-ar afla.

M=d=lina BURLACU, 12 aniCobani, Glodeni

A ]n\elege ]n-seamn= a sim\i.

Constantin STANISLAVSKI

6

Cea mai bun= modalitate de a \i-ne minte ceva este s= ]ncerci s= ui\i aceasta.

Michel de MONTAIGNE

2013, mai noi 7

noi [i voi

1. Ce ]nseamn= pentru tine recuno[tin\a?

2. C]t de frecvent sim\i pe pielea ta acest sen-timent?

3. Pentru tine recuno[-tin\a ]nseamn= un mod de via\=, o perspectiv=, o stare sau un senti-ment?

4. Cum obi[nuie[ti s=-\i exprimi sentimentele de recuno[tin\=?

5. Fa\= de cine nutre[ti cea mai mare recuno[tin\=? De ce?

6. Cum s]nt prietenii, colegii, oamenii din antu-rajul t=u, recunosc=tori sau nu prea? 7. Cum te sim\i c]nd ci-neva ][i exprim= recu-no[tin\a?

8. |i s-a ]nt]mplat s= te apostrofeze cineva dintre maturi pe tema dat=? }n ce situa\ie?

9. Ce cuno[ti despre Ziua Recuno[tin\ei, c]nd, unde se s=rb=tore[te [i ce semnifica\ie are?

10. Scrie c]teva moti-ve pentru care te sim\i recunosc=tor fa\= de cineva sau fa\= de ceva.

11. Comenteaz=: C]nd recuno[tin\a devine un mod de via\=, succe-sul, pacea, fericirea [i s=n=tatea s]nt la ordi-nea zilei. Cu c]t o sim\i mai mult, cu at]t mai multe motive g=se[ti ca s= o sim\i (Louise Hay).

CHESTIO NAR

RESPIR+M }N CUVINTEF or\a cuvintelor [i a frazelor ]n via\a noastr= este incontestabil=. Po\i d=r]ma un

ora[, arde o carte, zg]ria o marmur=: nu po\i [terge urma unui cuv]nt ]ntr-un creier, spunea Edouard Estaunie, sau Un singur cuv]nt adresat unui suflet, poate crea un ]ntreg univers, care s=-l umple de lumin=, spunea Victor Hugo. Fiecare \ine la anumite fraze [i cuvinte dragi sufletului. {i le aminte[te ]n momentele dificile ale vie\ii sau c]nd e ]n al nou=lea cer de fericire. Ele ne ]ntregesc universul cultural [i ne fac via\a mai colorat=. Ce fraze [i cuvinte celebre le s]nt pe plac cititorilor no[tri afla\i din r=spunsurile la ches-tionarul din nr. 2 a.c.

A utorii celor mai i n t e r e s a n t e

r=spunsuri la ches tionar vor fi premia\i ]n decem-brie curent. Succes!

RECUNO{TIN|A

A utorii celor mai i n t e r e s a n t e

r=spunsuri la chestio-nar vor fi desemna\i [i premia\i ]n decembrie curent.

1. }mi plac nespus aceste fraze: Respir=m aer. Ca s= putem respira idei, ca s= pu-tem respira sentimente, trebuie s= existe cuvinte (nichita St=nescu); }n fa\a con-[tiin\ei se ]nchin= ]ntregul univers, ]ntrea-ga fenomenalitate (Eugen Lovinescu).2. Le-am scris pe prima pagin= din porto-foliu la limba [i literatura rom`n=.6. Profesorii din liceul nostru utilizeaz= expresia, ]n special, c]nd trebuie s= r=spundem tema de acas=: Dac= voi nu m= vre\i, eu v= vreau (Al. L=pu[neanu).9. Cred c= nu voi uita niciodat= testamen-tul lui {tefan cel Mare: Moldova n-a fost a mea [i nici a voastr=, ci a urma[ilor ur-ma[ilor vo[tri.

Veronica POPESCUValea-Trestieni, Nisporeni

2. Le notez ]n agende speciale, numite ”Frumosul cuvintelor rostite de al\ii”.3. }mi place filosofia lui Preda, Blaga, Eliade. Din literatura universal=, apre- ciez stilul lui Voltaire, Dumas, Eschil, Tolstoi, Eco, Dostoievski.4. Le selectez de la radio, tv, din ziare, re-viste, c=r\i [i chiar din lexicul interlocutori-lor mei. }mi zic: ”Asta-i bun=!” {i o notez.7. }l admir pe Florin Piersic. E un om pe care nu m= satur s=-l ascult la spectaco-le, ]n interviuri. Are at]ta har [i frumuse\e ]n cuvinte...10. Se ]nt]mpl= deseori s= ]ncepem lec\ia cu citate. 11. Aceste fraze [i expresii celebre m= fac ]n\eleapt=, ]mi deschid o nou= viziune asupra lucrurilor, ]mi schimb= atitudinile.

Doina ST}N+Gura Galbenei, Cimi[lia

1. Una dintre frazele mele preferate: nu exist=-n lume o mai pl=cut= [i o mai de folos z=bav= dec]t cetitul c=r\ilor (Miron Costin).6. Frazele celebre cel mai des utilizate ]n localitatea mea s]nt: A tunat [i i-a adu-nat; Ce semeni, aceea aduni; Surcica nu sare departe de trunchi.

Vasilisa CIOBANUPruteni, F=le[ti

2. Pe unele le memorez, iar pe cele mai lungi le notez ]ntr-o agend= special=.3. Majoritatea lor le cunosc.4. Le ]nt]lnesc ]n c=r\ile pe care le citesc, ]n pres= sau chiar le aud de la unele per-soane.5. Am utilizat asemenea fraze chiar [i ]n situa\ii delicate: conflicte, opinii diferite. M-am sim\it mai puternic, mi-au fost ca un suport moral.

Mircea CIOBANUOrhei

4. Doar din revista noi am selectat o su-medenie de fraze.7. Cred c= maximele [i citatele difer= de la o genera\ie la alta, deoarece fiecare genera\ie ][i are propriile valori. Toto-dat=, s]nt fraze valabile de-a lungul seco-lelor.12. iat= c]teva citate care cred c= rezist= ]n timp: }nv=\area f=r= g]ndire este munc= irosit= (Confucius); |ine minte c= ferici-rea nu depinde de ce e[ti sau de ce ai, ci doar de ceea ce g]nde[ti (Dale Carne-gie); Timpul este marea art= a omului (napoleon Bonaparte); Veni, Vidi, Vici (iulius Caesar).

Nicoleta |URCANUChi[in=u

1. S]nt foarte multe expresii [i citate ce-lebre pe care le ador, de exemplu: nu po\i acuza gravita\ia c]nd dragostea te do-boar= (Albert Einstein); Cine alearg= du-p= doi iepuri nu prinde nici unul.2. De obicei, ]ncerc s= le memorez, ]ns= cel mai des le notez pe ultima pagin= din caiet.5. Exist= multe situa\ii c]nd utilizez aceste maxime, deseori s]nt o salvare pentru mine ]n situa\iile jenante.6. Deseori, pun ]n aplicare expresia: Pen-tru o bab= surd=, clopotele nu bat de dou= ori; la colegi am observat frecvent utilizarea expresiilor de genul: Tot p=\itu-i priceput; Gur=-casc=; nu-i ajunge o doag=; A ajuns la sap= de lemn.8. Profesoara de limb= [i literatur= ro-m`n= cunoa[te o enormitate de aseme-nea expresii.

Lucia CHIRI|AIgn=\ei, Rezina

A utorii celor mai interesante r=spunsuri la chestionar vor fi desemna\i [i premia\i ]n decembrie curent.

noi, mai 20138

É щ щ «» ç Ö ”””

DIALOG DE IARN+

Poet, traduc=tor, gazetar, editor, muzeograf. N=scut: 4.02.1953, Drago[-Vod=, Drochia. Studii: UPS I. Creang= din Chi[in=u, US Peteris Stučika din Riga. Ac-tiveaz= la publica\ii periodice, edituri, la Muzeul Literaturii Rom`ne Mihail Kog=lniceanu. }n 2009 este tuns ]n monahism la M=n=stirea Na[terea Maicii Dom-nului, Curchi, Orhei.

Debut literar: 1969. Volume (semnate Victor P`nzaru): Muzeul semin\elor (1984), Distan\ele sufletului (1989), Prietenul meu, soarele (1989), Cine ascult= de bunici (1992), C=p[una (2003) [.a.

Vino, {tefane, iar= la noi,lumea ]n r=u se ascunde,de parc= ne-am mi[ca ]napoi, – nu mai e bine niciunde.

Tu ai ]n fa\a lui Dumnezeudrepturi date \ie de sus.Vino [i vezi cum azi tot mai greufacem ce ne spuse iisus.

o, m= tem c= nu vei cunoa[tetoate zidirile tale, –azi ]n locul lor cresc n=paste,]mprejmuite cu jale.

Vino [i ne ad= ru[ine[i pune-o iar ]n oricare...Mai vino, c= aproape nimenidrum ]nspre Rai nu mai are.

Vino [i ajut=-ne iar=,c= cine nu spune: “Mi-i greu?”Vino acum, – s= nu dispar=frica toat= de Dumnezeu.

VINO, {TEFANE...

ST+ CERUL UIMITPe sub haina zilei multe s-au ascuns,r]nduri de ispite ies la prad=.Simt c= tot ce v=d aici nu e de-ajuns,chiar iubirea s-ar dori t=gad=.

Fiecare om e foarte obosit – ]ntre sol [i cer nu vede punte.}n lumina serii cerul st= uimitde mi[carea lumii nu [tiu unde.

Hristos a ]nviat!

Schimonah IRINEU (P~NZARU)

R+NILEA[tept Lumina curat=s= umple inima mea, –s-o d=rui fra\ilor toat=,c= umbra zilei e grea

}ns= mai grea mi se pareprivirea f=r= lumini:doar e[ti privit – [i te doareca, noaptea, printre str=ini.

Lumin=, Lumin= mai vin=prin chilii [i prin stran=,peste monahi te ]nchin=tot ca peste o ran=.

numai aici, ]n m=n=stirea mileipo\i g=si pu\in= bun=tate.Deci, ad= cele mai frumoase zileaici – s= le ai ]n ceruri toate.

Aici e casa noastr= de p=strare[i a duhului ]n hain= bun=.Aici, ]n locul de ]nsingurare,doar iubirea-n tine se adun=,

numai iubire pentru lumea toat=,doar iertare pentru fiecare.{i asta este cea mai mare plat=,plata noastr= cea m]ntuitoare.

Printre case, printre oameni – spre chiliecaut= monahii drum de ve[nicie.

nu se vede, nu se [tie, dar exist=o tr=ire-n toat= lumea foarte trist=.

{i se vindec= numai a[a: cu anii,doar ]n dang=tul de clopot, prin metanii.

Auzi, maic=? }n ast= sear=L]ng= fereastra mic= a taCade precum o povar=Cea mai luminoas= stea.

Prin aburii calzi de lun=,Sub coroanele b=tr]nului tei,Ciorile cronc=nind se adun=Primprejurul focului ei.

iar eu m= uit: niciodat=,C]t o cuprinde ]naltul,S= nu-i fie lumina mutat=Dintr-un loc ]n altul.

{i-o raz= a ei, prelung=,Mai vine tainic spre mine,Dar nu [tiu: s= m= lumineori poate s= m= ascund=?

* * *

* * *

S+ M+ LUMINE, S+ M+ ASCUND+?

{i vine searaca o m]ntuire.Toat= povarae prin amintire.

Vine cu pace]n suflete bune.Dar nu mai tacedurerea. Ce spune?

Spune ]n [oapt=:“Este greu, tot mai greu,c]nd nici o fapt=nu-i pentru Dumnezeu”.

* * *

2013, mai noi 9

LOCUL RUG+CIUNII

}nsereaz= [i pl]ng iar=.Stau fa\= ]n fa\= lacrima mea [i o stea.inima nu mai are putere s= cear=ceva mai u[or... ori nu vrea.

Steaua a fost [i ea c]ndvalacrima unui monah mai s=rac dec]t s]nt.Dar inima lui s-a f=cut tot a[a de grea,ca [i cum plin= cu p=m]nt,

pentru c= avea ]n sinetot p=m]ntul cu prostiile lui ]nc=put.De-abia c]nd noaptea f=\arnic= revine,]ndat= de lumin= uit

[i visez surogatul ei,[i m= ]nva\= tot f=\=rnicie, – luna,dar m= ap=r cu o cruce [i un condei,c=ci ]mi doresc numai una:

s=-i devin pl=cut lui iisus.{i dorin\a asta e centrul vie\ii mele.{i iat= s]nt la marginea ei [i ce am spusfrumos? numai despre piele,

despre cele necesarepentru ]ntre\inerea ei ]ntru p=cate.

Tocmai de asta venirea serii m= doare, –c= vine cu pas de moarte.

Deci timpul nu se scurteaz=propor\ional cu relele ce am f=cut.Dar, totu[i, rug=ciunea mea are la baz=]nt]i asta: s= nu discut

ce e bine [i ce e r=u,dar pe primul s=-l fac, iar pe altul s=-l detest,s= am lacrim= de chilie, nu de muzeu,ca poc=in\=, nu ca test

al grelelor mele c=deri,c= asta o faci [i ]n contabilitate.iar mie ]mi vine, Doamne, chiar dac= nu ]mi ceri,s= mi le transcriu pe spate,

c= nu mai pot sa mi le iert.Cu o lacrim= de sear= ele se spal=?M=car nu m= l=sa, Doamne, s= scriu ]n de[ert.C]t nu-i biserica goal=,

c]t clopotul tainic bate[i ]n inima mea, – ora serii e bun=:mi-i cerul tot mai aproape, r=ul – apatic.}\i mul\umesc, – nu s]nt unul...

Ilu

stra

\ie:

Vio

leta

ZA

BU

LIC

+

}n tihna chiliei, ca ]ntr-o manta, –]n sentimentele mele de gard=.Dac= vocea rug=ciunii voi uita,locul ei nu va ]ncepe s= ard=?

S= vin=, s= vin= un ]nger, ca iar]n locul meu s= pl]ng=pentru toat= lumea cu mil= [i har,

inima ce mai uit= de Dumnezeu – pentru neascultare...De[i demult nu zic “eu”[i mai tac deplin, c]nd ]nc= m= doare

si pentru om [i pentru sufl=rimai mici [i mai reci dec]t mine.A[a e ast=zi [i a[a a fost [i ieri.F=, Doamne, s= fie m]ine mai bine.

* * *

O LACRIM+ {I O STEA

10 noi, mai 2013

pa uz= de g]ndi re

O DAT+-N VIA|+E xist= lucruri ]n via\a aceasta pe care vrei s= le faci o singur= dat=... [i

e de-ajuns s= te sim\i ]mplinit! Te mul\ume[ti c= ai avut posibilitatea s=-\i vezi visul realizat. Unii ][i doresc mai mult, al\ii mai pu\in, ]ns= nu acest lucru e important, ci faptul c= tindem s= facem lucrurile care ne plac cel mai mult.

Am ]ncercat s= facem o list= cu astfel de experien\e revelatoare, inspira- \ionale, motivatoare ale elevilor din Gimnaziul S]rcova, Rezina [i s= afl=m c]t de importante s]nt aceste momente pentru ei.

Adelina SAGAIDAC, cl. a X-a: Me-reu am considerat c= limbile str=ine s]nt o cheie a succesului. Cunoa[terea unei limbi str=ine ne ofer= posibilita-tea de a comunica cu oameni din di-ferite \=ri. Prin comunicarea cu ei, pu-tem afla multe despre cultura [i modul lor de via\=. A[ dori s= studiez limba turc=, ]mi pare interesant= [i, de ce nu, ]mi poate deschide multe u[i ]n viitor.

Oxana CALMISH, cl. a XI-a: Cu-noa[terea unei limbi str=ine ]\i ofer= [ansa de a c=l=tori ]n \ara unde se vor-be[te limba dat=. Apoi, aceasta ]\i dez-volt= vocabularul [i g]ndirea ]n general.

Cristian USTIANSCHII, cl. a X-a: Eu consider c= limbile str=ine ne aduc tuturor celor care le studiem numai be-neficii. }ntotdeauna o bun= alegere este limba englez=, deoarece este utilizat= [i recunoscut= la nivel interna\ional.

Doina MOROGA, cl. a X-a: A[ vrea s= studiez o limb= exotic=. Tot ce e

nou intrig=! noi, moldovenii, avem aptitudini ]n acest sens, oriunde ne arunc= soarta, f=r= mari dificult=\i, ]n-v=\=m limba b=[tina[ilor. La acest capi-tol, cu siguran\=, s]ntem pe primul loc.

Cristina BERCARU, cl. a VII-a: o limb= str=in= de circula\ie interna\io-nal= te va ajuta s= te descurci exce-lent ]ntr-o mul\ime de \=ri din lumea ]ntreag=, fapt care ]\i va permite s= str=ba\i p=m]ntul ]n lung [i-n lat! Mai ai posibilitatea s= prive[ti filmele as-cult]nd, [i nu citind subtitrele.

Alexandru S}RBU, cl. a XI-a: Cu-noa[terea unei limbi str=ine ]\i ofer= posibilitatea s= afli o mul\ime de lu-cruri noi: cultur=, tradi\ii, obiceiuri [i multe alte detalii interesante. Cei care au aptitudini pot s= studieze chiar mai multe limbi.

Vasile SP}NU, cl. a XI-a: Cred c= mul\i ][i doresc s= plece ]n Japonia, China, india etc. Dar foarte pu\ini cu-

nosc limba oficial= a acestor \=ri. Te sim\i cu mult mai bine c]nd pleci pen-tru prima dat= ]ntr-o \ar= cu o alt= re-ligie, cultur= [i cu alte tradi\ii, cunosc]nd limba. }i admir pe demnitarii din misi-unile diplomatice str=ine care ne cu-nosc limba.

Iana MARIN, cl. a IX-a: Atunci c]nd cuno[ti mai multe, e[ti mai “s=n=tos”, iar atunci c]nd ai posibilitatea s= vizi-tezi o \ar= ]n care se vorbe[te limba respectiv=, te sim\i ]n largul t=u, c=ci ]n- \elegi ce se vorbe[te ]n jur [i ]\i po\i ex-prima liber g]ndurile.

Cristina FOIU, cl. a X-a: Cunoa[-terea unei limbi str=ine ne ajut= s= ne extindem orizonturile. Un alt avantaj ar fi c= avem posibilitatea s= citim c=r\ile ]n original, c=ci, deseori, traducerea denatureaz= un pic con\inutul [i nu p=streaz= farmecul operei.

Pentru NOI – Ana BRADU Ciorescu, mun. Chi[in=u

Anton GANCIOR, cl. a VI-a: Visul meu este ca s= pot ajuta oamenii bol-navi. S= le ofer banii necesari pentru tratament.

Dan OLEINIC, cl. a VII-a: A[ vrea s= merg la Chi[in=u [i s= vizitez mu-zeele de acolo. M= intereseaz= foarte mult tot ceea ce \ine de art= [i de isto-rie.

Gheorghe BOTNARI, cl. a VII-a: Marea mea dorin\= este s= v=d Pari-sul. nu cer prea multe de la p=rin\i, dar a[ dori ca o dat= s=-mi fac= aceast= surpriz=.

Ion COVALI, cl. a VII-a: Vreau foarte mult s= ajung pe planeta Mar-te. Dac= nu, mi-a[ dori cel pu\in s= fac ]ncojurul lumii.

Alexandra PARABINA, cl. a VII-a: A[ vrea ca s= mi se ofere [ansa de a

juca un rol important ]ntr-un film. }mi place foarte mult actoria [i este visul meu cel mare, de a deveni actri\=.

Olga GAVRILIUC, cl. a VII-a: De mult visez ca la un sf]r[it de an [co-lar s= fiu declarat cel mai bun elev al anului. {tiu c= pentru aceasta trebu-ie s= muncesc mult, mai am ]ns= timp, viitorul ]mi este ]n fa\=.

Adrian SCRIPNIC, cl. a VII-a: }mi place foarte mult fotbalul, de aceea vreau s= joc un meci cu cei mai mari ca mine. }i v=d deseori juc]nd, dar nu mi se ofer= posibilitatea de a intra [i eu ]n echipa lor.

Lilian DURNEA, cl. a VI-a: M=car o dat= ]n via\= a[ vrea s= fiu mai bun. S= ofer oamenilor tot ce e mai frumos [i ei s= se bucure de mine.

Iulian MARCHITAN, cl. a VI-a: }l rog pe Dumnezeu ca s= m= ajute s= am mul\i bani. Ace[ti bani sper s= ]i pot dona unei case de copii, ca s= poat= sim\i [i ei cum e s= fii fericit cu adev=rat.

Grigore NEGAR+, cl. a VI-a: Vreau nespus de mult s= ajung pe malul oceanului Pacific. Este visul meu din copil=rie [i sper s= mi se re-alizeze vreodat=.

Cristina GAVRILIUC, cl. a VI-a: De[i s]nt fat=, vreau s= urc la bordul unui avion [i s= fiu ]n locul unui pilot; ]ns= nu [tiu dac= voi reu[i s= fac acest lucru din cauza problemelor de s=n=-tate.

Pentru NOI – Olesea CURMEIS]rcova, Rezina

} nsu[irea unei limbi str=ine este o adev=rat= investi\ie ]n viitorul t=u. Cunoa[terea temeinic= a ei poate avea multiple beneficii ]n dezvoltarea

personal=. Mai mult ca at]t, st=p]nirea unei limbi str=ine implic= l=rgirea viziunii asupra limbii native! Explica\ia? Procesul de ]nv=\are te determin= s=-\i studiezi propria limb=, cu regulile [i specificul s=u.

C]t de important= este pentru noi cunoa[terea unei limbi str=ine? Este su-ficient s= cunoa[tem doar o limb= str=in=? Poate una mai exotic=? Acestea s]nt ]ntreb=rile la care ne-a r=spuns un grup de elevi de la Liceul Teoretic Nicolae B=lcescu din comuna Ciorescu, mun. Chi[in=u.

CHEIA SUCCESULUI

2013, mai noi 11

PAZA BUN+ TRECE PRIMEJDIA REAA ]nceput reabilitarea drumului S=r=teni – Soroca. }n aceast= perioad= se

va desf=[ura campania de informare lansat= de Fondul Provoc=rile Mile-niului Moldova [i de companiile de construc\ie care reconstruiesc traseul. Vor fi instrui\i peste 2000 de elevi [i profesorii din cele 14 comunit=\i amplasate de-a lungul traseului reabilitat, despre cerin\ele de securitate rutier= pe parcursul derul=rii lucr=rilor de construc\ie, despre marcajele [i indicatoarele de circula- \ie, utilizate pentru semnalizarea lucr=rilor de construc\ie etc. }n fiecare comuni-tate, vor fi create grupuri comunitare care vor ajuta copiii [i adul\ii s= traverseze drumul pe sectoarele cu risc sporit de accidente. Primii au fost instrui\i elevii din Gimnaziul Alexandru Lupa[cu din Volovi\a, Soroca. }n aceast= institu\ie ]nva\= [i copii din Zast]nca [i din Alexandru cel Bun, sate ]nvecinate. C]\iva dintre elevii claselor a IX-a ne-au ]mp=rt=[it impresiile dup= seminar.

Sorin VIZITIU: }n timpul lucr=ri-lor de restabilire a drumului aten\ia conduc=torilor auto poate fi sustras= de indicatoare, utilaje, muncitori, de aceea, ]n aceast= perioad=, trebuie s= fim mult mai aten\i. Mult= tehnic= performant= va fi ]n preajma noastr=, un excavator c]nt=re[te c]teva tone... [i a[a cum noi, b=ie\ii, avem o curio-zitate de maimu\=, am fost aten\iona\i s= le admir=m de la distan\=.

Roxana CAPB+TUT: informa\ia pe care am aflat-o ]n cadrul acestui semi-nar trebuie s-o transmitem celor mici, e o responsabilitate mare. Vom ]ncerca s= le cultiv=m cultura traficului rutier.

Mihaela IZVOREAN: Pe mine m-au uimit statisticile pe care le-am

aflat: la nivel global, ]n fiecare an, ]n urma accidentelor rutiere 1,2 milioa-ne de persoane ][i pierd via\a [i 50 de milioane de persoane s]nt r=nite.

Olesea COCAREV: Din p=cate, s]nt [oferi care conduc ma[inile sfi-d]nd orice se poate sfida, inclusiv vie\ile celor care au ne[ansa s= se afle ]n acela[i timp [i ]n acela[i loc cu ei. Aten\ia noastr= sporit= [i gri-ja pentru cei din jur ne poate feri de eventuale pericole.

Victor NITREAN: noi s]ntem capa-bili s= ]nv=\=m regulile de circula\ie, dar ]mi fac griji pentru animalele noas-tre de companie. Mul\i c]ini [i multe pisici au nimerit sub ro\ile ma[inilor. Am suferit mult la pierderea lor.

Paula NITREAN, Viorel RUBAC, C=t=lina GHIDIRIM: Fiind membri ai grupului comunitar trebuie s= fim un exemplu pentru to\i. }n grija noastr= vor fi copiii din Volovi\a, Zast]nca [i din Alexandru cel Bun. S]ntem m]ndri de responsabilitatea pe care o avem. Am fost dota\i cu hai-ne reflectorizante, cu fluiere [i cu fa-nioane pentru direc\ionarea traficu-lui. Acum, nu este o trecere de pietoni [i nici indicatoare rutiere nu s]nt.

Constantin POPA: iarna s=niu- \ele, vara bicicletele, rolele s]nt bu-curiile copil=riei noastre. Cei mai mari s]nt pasiona\i de motociclete. De multe ori uit=m c= s]ntem ]n preajma drumului. Se mai ]nt]mpl= s= se fure semnele rutiere, de multe ori, ]n glum=, alteori, pentru a aco-peri nevoile m=runte. Ho\ilor nici prin g]nd nu le trece c= pun ]n peri-col vie\i omene[ti.

Mariana R+ILEAN: nu e buletin de [tiri ]n care s= nu se spun= despre un nou accident rutier, acest lucru ar trebui s= ne fac= [i mai pruden\i, acum, ]n perioada de reabilitare a drumului.

Olivia REABOI: Uneori, ]i invidi-am un pic pe copiii din ora[ care pot s= traverseze strada la semafor sau la trecerea de pietoni. }n timp scurt ne vom bucura [i noi de aceast= prioritate gra\ie faptului c= se reabiliteaz= drumul.

Ionela MOVIL+: Multe dintre cele auzite la seminar s]nt lucruri cunoscute, doar c= nu le prea acor-dam aten\ia cuvenit=. organizatorii [i-au propus s= ]mbun=t=\easc= siguran\a rutier= [i s= reduc= nu-marul de victime ale accidentelor rutiere. {i noi vom contribui la acest lucru cu ce putem.

Pentru NOI – Iuliana BUNUVolovi\a, Soroca

TREI PE-O BICICLET+ Fotografie: Alexandru DIMITROV

noi, mai 201312

VENI, VIDI, VICI

calea spre olimp

Rubric= sus\inut= de Elena BANARI, magistru ]n filologie

R=spunsurile corecte la etapa a V-a:i. Adjectivele ce nu pot avea grade de compara\ie:

pedant, impetuos, incomparabil, discret, ini\ial, te-nace, admirabil, altruist.

Ex.: Prietena mea e o persoan= altruist=, ]i ajut= mereu pe b=tr]ni.

ii. Se vor considera corecte urm=toarele sinonime sau perifraze pentru explicarea sensului verbelor subliniate:

1. Tribunalul ]l absolv= ]n urma noilor dovezi. / ]l scute[te de pedeaps=

Ea absolv= acela[i liceu. / termin= 2. Fata toarn= ap= ]n pahar. / vars=Filmul se turneaz= ]n studiouri [i ]n aer liber. / se

produce, se realizeaz=3. Metalele se contract= la temperaturi mici. / se

contrag, ][i mic[oreaz= dimensiunileEl contracteaz= o nou= datorie, neav]nd bani. / se

]ndatoreaz=, se ]mprumut=Copiii contracteaz= u[or, ]n colectivit=\i, bolile

molipsitoare. / se ]mboln=vesc de..., se molipsesc de..., iau o boal=

4. Acest material se ]ndoaie u[or. / se ]mp=tur=, se ]nconvoaie

El se ]ndoie[te c= va sus\ine cu brio acest examen. / este nesigur, st= la ]ndoial=, nu are ]ncredere

Veniturile lor se ]ndoiesc anual. / se dubleaz=

iii. Se vor considera corecte r=spunsurile unde au fost identificate urm=toarele figuri de stil [i au fost prezentate 5 exemple similare.

”Arde-n candel=-o lumin= c]t un s]mbure de mac...” (M. Eminescu) – litot=.

”ia am fost [i eu ]n lumea asta, un bo\ cu ochi, o bucat= de hum= ]nsufle\it= din Humule[ti” (i. Creang=) – metonimie, metafor=.

”}ntr-o lume de neguri / Tr=ie[te luminoasa umbr=...” (M. Eminescu) – metafor=, personificare, oximoron.

”Un g]nd m-a[teapt=-n Eminescu, / o [otie se zba-te-n Donici.” (H. Furtun=) – metonimie.

”{i-a fost de veste lumea plin=, / C= steagul turcu-lui se-nchin=.” (G. Co[buc) – sinecdoc=.

Exemple:

• ”M=riuca S=vucului, care, drept s= v= spun, nu-mi era ur]t=”. (i. Creang=) – litot=.

• ”La noi s]nt c]ntece [i flori, / {i lacrimi multe, multe....” (o.Goga) – metonimie.

• ”P=rea c= printre nouri s-a fost deschis o poart=, / Prin care trece alb= regina nop\ii moart=.” (M. Emi-nescu) – metafor=.

• ”Farmec dureros de dulce.” (M. Eminescu) – oxi-moron.

• ”Tot ce e perfid [i lacom, tot Fanarul, to\i ilo\ii...” (M. Eminescu) – sinecdoc=.

iV. }ntotdeauna am avut aceea[i p=rere – frumu-se\ea adev=rat= e cea l=untric=. Aceast= frumuse\e nu ]n[al=, aceast= frumuse\e d=inuie[te, aceast= frumuse\e d= str=lucire [i aspectului fizic, chiar dac= el ar fi mai pu\in atr=g=tor.

A fi frumos la exterior nu e un merit, ci un dar, pe care majoritatea oamenilor ]l posed=, pe c]nd frumu-se\ea interioar= se cap=t= doar ]n urma efortului [i este un merit care pre\uie[te mult mai mult. De o frumuse\e doar fizic= te saturi, azi o prive[ti, o ad-miri, ]ns= m]ine e aceea[i, dar frumuse\ea l=untric= ]n fiecare zi scoate la iveal= lucruri noi, ]n\elepte.

}n viziunea mea, o frumuse\e exterioar= [i o goli-ciune interioar= e ca o farfurie frumoas=, dar – goal=, nu-\i ofer= nimic bun. noi, oamenii, s]ntem de multe ori tenta\i s= judec=m dup= aspectul fizic, uit]nd c= aparen\ele ]n[eal=.

Mihaela UNGUREANU Chi[c=reni, S]ngerei

Rezultatele etapei a V-a:

37 de puncte a acumulat: Veronica BUGA (9,9,10,9), Lozova, Str=[eni.

35 de puncte au acumulat: Iustin ANDONII (10,8,9,8), Ciripc=u, Flore[ti; Valentina MIHALCIUC (8,10,8,9), Susleni, Orhei; Vasilisa CIOBANU (8,10,8,9), Pruteni, F=le[ti; Ionela BEJENARU (7,9,9,10), Bute[ti, Glo-deni.

34 de puncte au acumulat: Doina MANIC (9,9,6,10), Lozova, Str=[eni; Tamara BIVOL (9,8,8,9), Bardar, Ialoveni.

33 de puncte au acumulat: Valeria POSLAVSCHI (10,9,8,6), Mihaela PATRA{CO (9,9,8,7), Dumitru USAT}I (9,8,8,8), Ciripc=u, Flore[ti.

31 de puncte a acumulat: Mihaela UNGUREANU (7,9,6,9), Chi[c=reni, S]ngerei.

30 de puncte a acumulat: Silvia MUNTEANU (8,8,6,8), Susleni, Orhei.

29 de puncte a acumulat: Lucia CHIRI|A (8,7,6,8), Ign=\ei, Rezina.

28 de puncte a acumulat: Mihaela DODI (8,8,5,7), Susleni, Orhei.

27 de puncte a acumulat: Daniela GORGOS, cl.VI ”B” (8,8,5,6), Susleni, Orhei.

25 de puncte a acumulat: Iana CAZACU (4,9,5,7), Br=viceni, Orhei, Natalia POCIUMBAN (3,5,9,8), Co-bani, Glodeni.

23 de puncte a acumulat: Daniela GORGOS, cl.VI ”A” (5,7,4,7), Susleni, Orhei.

D=m publicit=\ii doar numele participan\ilor care au acumulat minimum 23 puncte. La bilan\ul gene-ral ]ns= vom \ine cont de punctajul tuturor partici-pan\ilor.

2013, mai noi 13

Rubric= sus\inut= de Andrei MUNTEANU,doctor ]n biologie, profesor universitar

SOL LUCET OMNIBUSˇ

antiquitas recidiva

Rubric= sus\inut= de Lidia COLESNIC-CODREANCA, doctor ]n filologie

{COALA LUI EPICUR E picur (341- 270 ]. Hr.), filozof grec, s-a n=scut la Samos,

]n familia unui ]nv=\=tor, colonist atenian, pe nume neocles. A fost elevul platonicianului Pamfilos. La 14 ani tat=l s=u ]l trimite la [coala filozofic= a lui nausifan din Teos, discipol al lui Democrit, care, prin reprezentarea unei lumi atomiste, le preda elevilor s=i absen\a fricii. }n 323-321, dup= moartea lui Alexandru Macedon, Perdikka, regentul Macedoniei, i-a izgonit pe atenieni din insula Sa-mos [i Epicur este nevoit s=-[i urmeze p=rin\ii ]n exil, la Colofon, ora[ din ionia, Asia Mic=. Anume la [coala s=r=ciei el descoper= secretul fericirii pe care urma s= o tr=iasc= bolnav fiind. Suferea de o boal= cronic= la sto-mac [i de pietre la vezic=.

La 19 ani deja era matur. Locuia singur ]n reflec\ii [i medita\ii. Descoperirea pe care o face este c= el, ca [i to\i oamenii, e f=cut pentru a fi fericit. }n 12 ani de medita\ie solitar= se formeaz= doctrina sa pe care ]ncepe s= o pre-dea. Devine profesor de filozofie. La 32 de ani adun= ]n jurul s=u discipoli, ]ntemeind propria [coal= filozofic=.

}n 306 se stabile[te la Atena. }n anii 307-261 ora[ul su-port= patru asedii, mai multe r=zboaie [i lupte politice, incendii [i jafuri. Epicur, ajutat de prieteni, cump=r= o Gr=din= ]n partea de nord-est a Atenei, unde se mut= cu traiul ]mpreun= cu discipolii s=i, epicurienii ”filozofii gr=dinii”; deasupra u[ii de la intrare era o inscrip\ie adre-sat= oaspe\ilor: ”Aici te vei sim\i bine. Aici satisfac\ia este fericirea suprem=”. Pentru el prietenia este ]n\elepciunea ]ns=[i, [i nu numai mijlocul de a ajunge la ea. }n contactul de la suflet la suflet rezid= pacea sufletului, care nu este numai ataraxie (lini[te sufleteasc= absolut=), dar [i armo-nie suprem=, deoarece ]nv=\=tura lui oferea lini[tea ]n lo-cul agita\iei, eliberarea omului de orice durere fizic= sau psihic=, de frica de moarte [i de zei. Astfel, apare noul curent filozofic – epicurismul, care concura cu Academia [i Lykeion-ul [i a d=inuit nu numai p]n= la sf]r[itul epocii antice, ci ]nc= 500 de ani mai t]rziu. Epicur ][i ]ndreapt= aten\ia spre sclavi, acea p=tur= social= condamnat= la mizerie [i lipsuri.

Epicur, spre deosebire de Platon, nu credea ]n nemuri-rea sufletului, el credea ]n realitatea a ceea ce se vede. A preluat teoria atomist= a lui Democrit, fiind considerat un promotor al ei, doar c= plaseaz= ]n centrul preocup=rilor sale etica. Filozofia sa e constituit= din trei mari domenii: 1. Kanonika (logica), care con\inea ]nv=\=tura despre ca-noanele adev=rului, logica e necesar= pentru distingerea adev=rului de fals. 2. Physica (fizica) – o explica\ie filozo-fic= a naturii. 3. Ethica (etica) – un ]ndreptar practic pen-tru via\=, ce trateaz= condi\iile vie\ii fericite. Din opera lui s-au p=strat doar trei scrisori din cele 40 de titluri men\io-nate ]n antichitate.

Unii dintre contemporanii s=i, precum Ariston, l-au ]nvi-nuit de plagiat, stoicii – c= [i-ar fi ]nsu[it ]nv=\=tura lui Democrit, Epicur ]ns= i-a negat pe to\i. Scriitorul latin Lu-cretius Carus vorbe[te despre Epicur ca despre un zeu, scriind c= numai un zeu a putut s= g=seasc= cel dint]i acest drum de via\=, care se nume[te ast=zi ”}n\elepciu-ne!”, iar Cicero noteaz= despre epicurism c= este ”o cale bine descoperit=, simpl= [i dreapt=!”.

Epicur, ]n\eleptul bolnav, spre sf]r[it [i-a dictat celor de fa\= testamentul s=u, prin care insista ca fa\= de cei s=raci [i umili s= se arate [i ]n continuare bun=tatea pe care le-o ar=tase el totdeauna, i-a eliberat din sclavie pe cei patru sclavi ai s=i, printre care o femeie [i servitorul s=u Mys. iar despre moarte ca atare a zis: ”iat= cea mai frumoas= zi din via\a mea este ultima!”.

R=spunsurile corecte la etapa a V-a:1. ornitologii, studiind modul de via\= al p=s=rilor, le-

au divizat ]n dou= categorii: de[tepte [i proaste. P=s=rile “de[tepte” au o capacitate adaptiv= mai mare, compara-tiv cu cele ”proaste”, exprimat= [i prin imitarea unor caren\e din c]ntecele unor p=s=ri. Printre cele mai cunos-cute p=s=ri s]nt: graurul care imit= fluieratul grangurului, mieunatul pisicii, l=tratul c]inelui, orc=itul broa[tei etc; gai\a u[or imit= vocea diferitor animale, l=tratul c]inelui. Corvidele (corbul, cioara griv=, cioara de sem=n=tur=) reproduc 100-200 de semnale, printre care vocea c]inelui, a pisicii, a omului.

2. Stuful (Phragmites australis) este o plant= erba-cee, peren=, emers= care serve[te ca un filtru biologic pentru protec\ia bazinelor acvatice. Serve[te ca suport pentru un num=r mare de organisme acvatice care pu-rific= apa. Rizomii stufului ]n descompunere dau na[tere plaurilor (insuli\e plutitoare), habitat pentru multe spe-cii de animale vertebrate [i nevertebrate. Stuf=riile cre-eaz= condi\ii favorabile de reproducere, hran= [i odihn= a multor p=s=ri, mamifere, amfibieni, reptile, neverte-brate. Stuful este folosit ca materie prim= ]n industria celulozei [i a h]rtiei, ]n construc\ie ca izolator termic [i element ornamental.

3. Canibalism (din lat. canis – c]ine, fr. cannibalism – ferocitate, s=lb=t=cie), antropofagie. Devorare, de c=tre unele specii de animale, a indivizilor din propria specie, manifestat= ]n anumite perioade ale vie\ii sau perma-nent (ex. unele specii de insecte). Acest fenomen are loc atunci c]nd hrana obi[nuit= devine insuficient=. Caniba-lismul a fost stabilit la 1350 de specii. Canibalismul a fost ]nregistrat [i la unele triburi de oameni primitivi, de-terminat de insuficien\a resurselor alimentare sau de credin\e religioase. }n condi\ii extremale atipice caniba-lismul reprezint= singurul mijloc de supravie\uire.

Punctajul acumulat de participan\i la etapa a V-a:29 de puncte (10,10,9): Rita ANDREEV, Tatiana

POPU{OI, Holercani, Dub=sari; Doina MANIC, Veroni-ca BUGA, Lozova, Str=[eni; Mihaela STICEA, Cobani, Glodeni.

28 de puncte (9,9,10): Maria PORUBIN, Holercani, Dub=sari.

27 de puncte (9,9,9): Oxana DARII, Doina C}RNA|, Felicia COJUHARI, Holercani, Dub=sari.

25 de puncte: Cristina MIHAILOV (8,9,8), VALERIA NIRCA (8,9,8), Liceul M. Eminescu, Dub=sari; Valentina CHICERMAN (7,9,9), Holercani, Dub=sari.

24 de puncte: Aliona POPA (7,10,7), Nadejda VERLAN (8,7,9), Doina BEZNOS (8,8,8), Nina SCAUN (8,8,8), Liceul M. Eminescu, Dub=sari.

23 de puncte: Dorina BO{C+NEANU (7,8,8), Elena RO{CA, (7,8,8), Holercani, Dub=sari; Carolina BIVOL (8,7,8), Liceul M. Eminescu, Dub=sari.

19 puncte (6,6,7): Daniela CERNEI, Daniela CO-RE|CHII, Liceul M. Eminescu, Dub=sari.

D=m publicit=\ii doar numele participan\ilor care au acumulat minimum 19 puncte. La bilan\ul general ]ns= vom \ine cont de punctajul tuturor participan\ilor.

Not=. Mihaela STICEA, Cobani, Glodeni, la etapa a III-a a acumulat 29 de puncte (9,10,10).

noi, mai 201314

nimic altceva

MOLDPRES — O SURS+ SIGUR+ DE INFORMARE

—} n fiecare zi ne tre-zim [i ne culc=m cu

[tiri prinse ]n grab= sau a[-teptate cu sufletul la gur=...

— S]ntem con[tien\i de faptul c= [tirile unei agen- \ii informa\ionale de stat s]nt mai rigide, oficiale, mai pu\in interesante pen-tru publicul larg. P]n= a veni la Moldpres, credeam c= e o problem= generat= de calitatea institu\iei noas-tre. Dup= ce am f=cut mai multe investiga\ii, am sta-bilit rela\ii cu mai multe agen\ii interna\ionale de stat din lume, am ]n\eles c= asta este soarta acestui gen de activitate. nu ne putem compara cu agen- \iile comerciale care \in s= informeze cu orice pre\ pri-mele, [i de multe ori, dau ]n bar= ]n goan= dup= recor-duri la acces=ri, senza\ii.

— Care este cititorul [tirilor Moldpres?— Avem un cititor-\int= al [tirilor noastre: institu\iile

mass-media de orice gen, TV Public=. Toate ambasadele acreditate ]n Republica Moldova [i multe guverne str=ine s]nt abonate la [tirile difuzate de agen\ia noastr=. Re-cent, un grup de deputa\i moldoveni s-au ]nt]lnit la Bei-jing cu pre[edintele forului legislativ al Chinei, care era foarte bine informat despre situa\ia din Republica Moldo-va. La ]ntrebarea de unde cunoa[te at]tea am=nunte, Domnia Sa a r=spuns laconic – de la Moldpres.

Fiecare vrea s= aib= o versiune verificat=, echidis-tant= a [tirilor oficiale despre activitatea institu\iilor sta-tului: Parlament, Guvern, Pre[edin\ie, Administra\ia Pu-blic= Central=, Administra\ia Public= Local=, despre evenimentele [i fenomenele de ordin social-economic, despre cultur=, sport etc. }ntotdeauna ne baz=m pe c]teva surse, ]n primul r]nd, pe cea oficial=. }n patru ani nu am avut ]nc= nici o dezmin\ire a [tirilor noastre.

— Agen\ia Informa\ional= de Stat Moldpres ]m-pline[te 23 de ani. Cum a ap=rut aceast= agen\ie?

— }n 1940 regimul de ocupa\ie sovietic [i-a creat structurile sale informa\ionale. Renumitul TASS sovietic, care era o ma[in= propagandistic=, un imperiu propa-gandistic enorm, a creat ATEM – Agen\ia Telegrafic= Moldoveneasc=, care era condus= de reprezentan\i ai KGB-ului. La momentul declan[=rii mi[c=rilor de elibe-rare na\ional=, ]n fosta URSS [i ]n Republica Moldova, ]n 1988, ATEM a fost una dintre institu\iile statului care au luptat ]mpotriva acestor mi[c=ri. Din aceast= cauz=, primul parlament, ales ]n 1990, ]nc= cu un an ]nainte de proclamarea independen\ei, a decis lichidarea ATEM ca structur= a regimului sovietic de ocupa\ie [i a creat o institu\ie nou= – Moldova–pres la 29 iunie 1990, care avea menirea s= informeze obiectiv opinia public= in-terna\ional=, dar [i cet=\enii moldoveni.

— Ce ]nseamn= Moldpres pentru is-toria R.M.?

— Apari\ia Agen\iei informa\ionale de Stat Moldpres coincide cu apari\ia statului, mai ]nt]i suveran, apoi inde-pendent, Republica Mol-dova. istoria Moldpres, practic, coincide sut= la sut= cu istoria Repub-licii Moldova, deoarece tocmai Moldpres a re-flectat toate eveni-mentele din aceast= perioad=. }n timpul conflictului transnis-trean din 1992, toat= lumea se informa din mediile ruse[ti, care nu puteau s= fie ne-p=rtinitoare, de aceea, o bun= parte a comu-nit=\ii interna\ionale a

avut o opinie eronat= despre ceea ce se ]nt]mpla ]n Transnistria. Unica surs= veridic= ce reflecta punctul de vedere al Republicii Moldova a fost Moldpres.

— Cum s]nt selectate [tirile, ]n timp ce zilnic au loc at]t de multe evenimente?

— S]ntem o agen\ie na\ional=, de aceea alegem [tirile care reprezint= un interes na\ional. Facem agenda ]n fieca-re zi [i, ]n primul r]nd, reflect=m activitatea institu\iilor statu-lui. Avem un flux de 30-40 de [tiri zilnic, precum [i fotografii de pres=.

— Pe ce ar trebui s= pun= accentul tinerii care se afl= ]nc= pe b=ncile [colii, dar care ][i doresc s= devin= reporteri?

— }n primul r]nd, s= cunoasc= bine limba rom`n= [i o limb= str=in=, s=-[i g=seasc= domeniul preferat, s=-l studie-ze aprofundat. Un jurnalist care nu cunoa[te tema atunci c]nd pune ]ntreb=ri e superficial. Fiind ]n [coal=, t]n=rul tre-buie s= se g]ndeasc= de ce are nevoie societatea, [i s= nu cread= c=, dac= ]nva\= bine, succesul ]i este garantat. Uita-\i-v= c]\i juri[ti avem...

— Moldpres are coresponden\i peste hotare? — Cred c= ar trebui s= avem coresponden\i cel pu\in ]n

10-15 capitale importante, dar s]ntem la autogestiune total= [i nu ne putem permite acest lucru. iTAR-TASS (Federa\ia Rus=), AGERPRES (Rom`nia), Ukrinform (Ukraina) – au zeci de reprezentan\e ]n capitalele lumii. Ceea ce poate face peste hotare un jurnalist nu poate face un diplomat. Un diplomat are mai multe restric\ii. imagina\i-v= c= un jurna-list de al nostru particip= la o conferin\= de pres=, unde s]nt prezen\i al\i 300 de jurnali[ti, [i adreseaz= o ]ntrebare le-gat= de problema Transnistriei. Tema aceasta va fi imediat abordat= ]n toat= presa str=in=. Ru[ii, francezii utilizeaz= frecvent aceast= metod=. Coresponden\ii de peste hotare nu numai c= vor transmite [tiri, dar prezen\a lor acolo va contribui la promovarea Republicii Moldova ]n exterior.

— }n cadrul Agen\iei se editeaz= Monitorul Oficial... — Acum c]\iva ani, publica\ia avea un tiraj mare, circa

10 000 de exemplare. Din aceast= sum= se finan\a agen\ia

Fotografie: Mihai POT~RNICHE

DE VORB+ CU VLAD DARIE, DIRECTORUL AGEN|IEI MOLDPRES

2013, mai noi

de [tiri. Statul nu aloca nici un b=nu\, precum nu aloc= nici ast=zi. odat= cu promovarea principiului e-guverna-re, care prevede obliga\ia noastr= de a informa publicul larg, Monitorul oficial este publicat concomitent pe dou=-trei site-uri. Prin urmare, tirajul s=u s-a redus sim\itor. S]ntem ]n c=utarea produselor noi, care s= ne aduc= venit. Avem Declara\ia de independen\= cu toate semn=turile, portre-tul lui {tefan cel Mare pe p]nz=, cartea Cronica Basara-biei, ]n urma c=reia avem un profit mare.

— Numero[i reprezentan\i ai intelectualit=\ii basa-rabene au apreciat Cronica Basarabiei 1918-1944 drept un demers al demnit=\ii [i al curajului, care recupe-reaz= adev=ruri nerostite de peste 50 de ani [i care se constituie ]ntr-un document al destinelor Basarabiei in-terbelice. Cum a ap=rut ideea edit=rii acestei lucr=ri?

— M-am ]ntrebat ce am f=cut eu pentru memoria p=rin\ilor mei care au tr=it ]n perioada interbelic=. Sigur c= n-o s= g=si\i aici istoria personal= a p=rin\ilor no[tri, ci a acelei genera\ii. Perioada interbelic= nu numai c= e cea mai spinoas=, disputat=, dar e [i de o elegan\= ne-maipomenit=. Cele peste 200 de fotografii de epoc=, pre-zente ]n carte, pot confirma acest lucru.

}n carte nu s]nt exteriorizate emo\iile noastre, nu-i ro-man, s]nt documentele epocii date, material din presa timpului. Am dat dovad= de pluralism, fiind puse al=turi cronica presei rom`ne [i presa sovietic=. E o lucrare co-lectiv=, nu e doar meritul meu [i al lui Mihai Pot`rniche, poate e mai mult meritul presei de atunci dec]t al nostru. Cartea este [i un avertisment, pentru c= multe evenimen-te se repet=, parc= ar fi trase la indigo. Cronica Basara-biei ]nregistreaz= un record de v]nz=ri. Credeam c= vom umple depozitele, dar va fi nevoie de un tiraj repetat. Ea trebuie s= ajung= ]n [coli, profesorilor le va fi util=.

— C]t timp a\i lucrat la aceast= cronic=?— Zece luni de munc= prin institu\iile de specialitate

din Rom`nia [i din Republica Moldova. Regret c= la noi nu s-au p=strat multe arhive. nici la Moldpres nu s-a p=strat arhiva (g=sim doar ultimii [ase-[apte ani). Arhiva unei agen\ii este o istorie adev=rat=, cu c]t mai mult timp trece, cu at]t e mai de pre\. Eu, fiind istoric, cred c= arhi-vele s]nt cea mai mare comoar=.

— Dvs. ce gen de literatur= prefera\i ]n copil=rie?— Citeam tot. P]n= ]n clasa a iV-a am terminat biblio-

teca [colar=, p]n= ]n clasa a Vi-a am citit biblioteca satu-lui. C]nd am venit ]n clasa a Vii-a la {coala nr. 1 din Chi[in=u, azi Liceul Gheorghe Asachi, am ]nceput a citi de la Biblioteca pentru Copii Pu[kin. Sigur c= eram fra-pat de Robinson Crusoe, Tom Sawyer, Huckleberry Finn, dar am citit [i despre “eroul” Pavlik Morozov. Sora mea mai mare studia la Facultatea de Limbi Str=ine. }n vacan\a de var=, la istoria literaturii str=ine avea de citit o list= de titluri. Ea nu reu[ea s= le citeasc=, pentru c= atunci c]nd \i se impune ceva, apare un fel de repulsie. Eu le citeam pe toate cu mult drag. Literatura clasic= rus=, dup= mine, e una dintre cele mai bune. i-am citit [i r=scitit pe Dostoievski, Gogol, Cehov, Turgheniev. Dintre scriitorii sovietici am unul preferat, Konstantin Paustovski, are eseuri [i nuvele deosebite. C]t prive[te literatura rom`n=, aceasta era inaccesibil=. Cump=ram c]te ceva ]n rom`n=, c]nd plecam la Moscova, Leningrad, Cern=u\i sau odesa. }n ultimii 25 de ani m= str=duiesc s= recuperez citind din literatura rom`n=.

— Spunea\i odat=: c=r\ile necitite ]n copil=rie nu se recupereaz= niciodat=...

— Eu ]l citez pe Vasili {uk[in. Scriitor, actor, regizor, un talent neobi[nuit. }ns=, ]n copil=rie, nu citise aproape nimic. Apoi a ]nceput s= le recupereze. }n una dintre nu-velele sale spunea c= acele c=r\i pe care nu le-ai citit ]n copil=rie pe urm= nu le mai po\i citi niciodat=. Acest gol te urm=re[te toat= via\a.

— Cum ar trebui s= aleag= un copil o carte bun=?— }mi place politica Editurii Cartier, care promo-

veaz= o carte bun=, select=. }n lectur=, regula trecerii cantit=\ii ]n calitate nu func\ioneaz=. nu po\i s= cre[ti intelectual citind literatur= de bulevard. Un num=r mare de c=r\i citite ]nc= nu ]nseamn= cultur=.

— Ce pasiuni ave\i?— S]nt de ba[tin= din Suruceni, care e la 18 km de

Chi[in=u. De prin clasa a iV-a, ]mpreun= cu un prieten al meu am ]nceput s= venim la fotbal la stadionul re-publican, pe atunci juca echipa Moldova. }mp=r\eam o rubl= la doi. Luam bilete pentru copii de 10 copeici, o p]ine [i ap=. Ultimul autobuz era la ora 19, atunci c]nd ]nce-pea meciul. Pentru a ajunge acas=, o parte din drum mergeam cu autobuzul, care se ducea la ialoveni, iar cealalt= pe jos, pe de-a dreptul, ajungeam acasa pe la 12 noaptea. }mi amintesc c= odat= am v=zut o vulpe [i am alergat de ne-au sc=p=rat c=lc]iele. P=rin\ii ne cer-tau, noi juram c= nu ne mai ducem. Dar adunam copei-c= cu copeic= [i la urm=torul meci eram prezen\i.

Fotbalul ]n satul Suruceni nu a fost doar o pasiunie, a fost un cult, se juca pe toate drumurile. {i acum ]n sat este o [coal= de fotbal, copiii au ocupa\ie. Cititul [i fot-balul s]nt pasiunile mele. nu s]nt chiar compatibile, dar le-am unit.

— S= fii deputat ]n primul Parlament al RM mi se pare o onoare. Ce regreta\i c= nu a\i realizat atunci ]n aceast= calitate?

— Era un parlament de trei ori mai mare dec]t aces-ta, dintre cei 300 erau cel pu\in 100 de persoane perfor-mante care reprezentau diferite domenii. nume sonore, economi[ti, juri[ti, scriitori ]n aceast= minoritate parla-mentar=, care aveau mult curaj [i care la o sear= de poezie adunau o sal= plin=. Era un poten\ial intelectual deosebit.

Dar ce s-a ]nt]mplat? Pe de o parte, a fost un roman-tism incurabil, care ne-a \inut mult timp prin[i ]n proble-mele filologice [i de identitate [i nu am reu[it s= d=m prioritate celor economice...

Pe de alt= parte, erau dou= curente: unionist [i de independen\=, [i, din p=cate, ]n loc s= lupt=m cu comu-nismul, atunci exprimat prin agrarieni, s= proced=m la reforme, am tras o linie de demarca\ie ]ntre noi [i, p]n= la urm=, am cedat puterea opozi\iei. Am ratat [anse mari, nu am avut pragmatismul necesar unui stat mo-dern. noi, din p=cate, ne-am oprit la nivelul jocului de dame, nu s]ntem [ahi[ti, s= g]ndim cu c]teva mut=ri ]nainte. nu s]ntem pragmatici, ci emotivi.

— P]n= ]n prezent cu sprijinul Agen\iei Moldpress au fost scoase de sub tipar [ase antologii de versuri, cuprinz]nd cele mai bune crea\ii ale cititorilor, ap=rute ]n revista NOI. De asemenea, nu o singur= dat= a\i oferit c][tig=torilor concursurilor organizate de re-vist= Calendarul ilustrat tip=rit de Moldpres. V= mul- \umim [i pe aceast= cale pentru sus\inere.

— Am f=cut-o ]ntotdeauna cu mult drag [i o s= v= oferim pentru c][tig=torii concursului de istorie Cronica Basarabiei.

Pentru NOI – Iuliana {CHIRC+

15

noi, mai 201316

}N+L|AREA DOMNULUI

S =rb=torind }n=l\area Domnului de pe p=m]nt la ceruri s= ne str=mut=m toate g]ndurile [i n=zuin-

\ele noastre spre cele de sus. odat= cu ]n=l\area lui Hristos a fost ]n=l\at= [i fiin\a noastr= omeneasc=, pe care El a primit-o de la Sf]nta Fecioar= Maria.

{i cum s= nu ne ]ndrept=m noi ]ntr-acolo unde a fost ]n=l\at „”trup din trupul nostru [i os din osul nos-tru”? Prin ]n=l\area trupului nostru ]ntru Hristos noi s]n-tem pream=ri\i [i preasl=vi\i; ne-am ]nvrednicit de a[a o cinste de care se minuneaz= [i ]ngerii. Cum s= nu ne bucur=m de aceasta? Cum s= nu n=zuim spre ceruri? {i dac= p]n= acum ne ]nsp=im]ntam s= pri-

vim ]n sus, fi-indc= r=suna de acolo nu binecuv]nta-rea, ci bles-temul (pentru p=catul s=- v]r[it), acum se revars= bi-necuv]ntarea [i mila.

Domnul nostru iisus Hristos S-a ]n=l\at cu m]inile ridicate, binecuv]nt]nd pe apostoli [i, de aceea, noi primim binecuv]ntarea lui Dumnezeu din cer. iat= de ce ]n ziua na[terii M]ntuitorului se c]nt=: ”Hristos pe p=m]nt, ]n=l\a\i-v=”.

M]ntuitorul S-a ]n=l\at pentru a ne trimite nou= pe Preasf]ntul Duh, pentru a ne ]n=l\a [i pe noi, cei ce credem ]n El, de pe p=m]nt la cer, din iad ]n rai, din moarte la via\=, precum El ]nsu[i zice: ”iar Eu, c]nd M= voi ]n=l\a de pe p=m]nt, ]i voi trage pe to\i la Mine”. oamenii se ]nal\= la cer, la Dumnezeu, prin harul Duhului Sf]nt, prin credin\= dreapt= [i prin fap-te bune pe care le ]ncununeaz= dragostea cre[tin=, rug=ciunea, milostenia [i poc=in\a.

Rubric= sus\inut= de Daniela CODREANU

ARBORELE GENEALOGIC

cei şapte ani de-acas=

Rubric= ]ngrijit= de Ioan ALBU

lumin= din lumin=

CALENDAR CRE{TIN—ORTODOXIUNIE

3 Sfin\ii ]ntocmai cu Apostolii }mp=ra\i Constan-tin [i Elena.

13 }N+L|AREA DOMNULUI. Sf. Apostol Ermia; Sf. Mc. Ermei.

23 Duminica VIII dup= Pa[ti. SF}NTA TREIME. CINCIZECIMEA. Sf. Mc. Timotei; Sf. Irh. Vasile, Ioan; Sf. Mc. Alexandru [i Antonina.

24 Ziua Sf]ntului Duh. Sf. Ap. Vartolomeu [i Var-nava. Cuv. Efrem.

D intotdeauna am fost atras= de atelierele de genea-logie. P=strez toate [abloanele mele ]nchegate st]n-

gaci la cerin\a profesorilor. Primul e cel f=cut ]nc= ]n cla-sa a patra... E cel mai mic “arbore genealogic” al meu.

Ca s=-\i dai seama c]t de important= este spi\a nea-mului t=u, drag= cititorule, afl= c= genealogia ][i are originea undeva ]n preistorie, unde leg=turile de rude-nie consolidau societatea. odat= cu apari\ia scrisului, aceasta s-a dezvoltat rapid datorit= preocup=rii obsesi-ve a familiilor de a-[i venera neamul, de a-[i ar=ta ob]r-[ia social=. Arborele familiei sau Cartea casei erau de nelipsit ]n familiile de nobili ]n imperiul Roman. }n 1467, la Strasbourg apare prima lucrare cu caracter genealo-gic incunabulul anonim, astfel, Europa fiind ]mp]nzit= de tip=rituri cu tabele genealogice. Abia ]n sec. al XVii-lea se stabilesc primele norme, principii de abordare genealogic= prin contribu\ia lui Andre Duchesne, Claude-Francois Menestrier, Jean Le Laboureur, ]ns= genealogia, ca [tiin\= auxiliar= a istoriei, o face germa-nul Johann Hubner, ]n seria de lucr=ri publicate ]n anii 1725-1731. }n \ara noastr=, genealogia este cunoscut= din actele de cancelarie ]nc= din perioada medieval=, privind mo[te-nirile, drepturile asupra p=m]nturilor. Pio-nierii acestui domeniu la noi s]nt Dimitrie Cantemir, ba-nul Mihail Cantacuzino, care alc=tuie[te Ghenaloghia Cantacuzinilor, paharnicul Costantin Sion cu Arhondo-logia Moldovei.

Mereu apar genera\ii noi de calculatoare. Le facem robo\ilor arbore genealogic. Medit]nd asupra acestui g]nd, ne-am propus ]n num=rul de fa\= s= te motiv=m s=-\i cuno[ti r=d=cinile, s= descoperi poves-tea familiei tale. Toa-te fotografiile r=t=cite ]n albumele de fami-lie, documentele vechi, scrisorile p=strate ]n cuferele pr=fuite de vreme ale bunicilor ]\i pot fi de ajutor. Bi-nevenite vor fi m=r-turiile p=rin\ilor, ale bunicilor, rudelor apro-piate. }n cazul unei in-vestiga\ii complete po\i apela [i la arhivele publice. Vei fi uimit s= afli c= arborele genealogic al familiei tale poate fi la fel de in-teresant ca un tabel de ascenden\i al unei dinastii de regi sau al unei vechi familii boiere[ti.

}\i stau la dispozi\ie bazele de date online care con\in comori genealogice. F=-\i timp s= le cercetezi! Alege un model pe gustul t=u – o platform= de creare schematic= sau ]l po\i decora cu desene. invit=-i ]n ajutor pe veri[orii t=i, va fi mai distractiv. {i ]ncepe\i cercetarea: persoana de referin\= va fi pozi\ionat= la r=d=cina arborelui. }n partea de sus, ramurile copacului, s]nt trecu\i copiii [i al\i descenden\i, iar persoana cu acela[i grad de rude-nie mai t]n=r= este trecut= ]n st]nga fa\= de cei mai ]n v]rst=. Axioma cercet=rii ]n genealogie sun= cam a[a: ”C]nd e[ti t]n=r – nu te intereseaz=, c]nd avansezi ]n v]rst= – nu mai ai de cine ]ntreba!”

{i cum a[chia nu sare departe de trunchi, vei fi, pro-babil, surprins s= afli de unde \i se trag anumite voca\ii, talente pe care nu le b=nuiai. Succes!

Ilustra\ie: Alexandru DIMITROV

2013, mai noi

B+TR

}NUL

{I M

ARE

A

25 /

iisus

e, h

ab

ar

n-a

vea

m c

=-i

at]t

de

ma

re! C

ontin

u=:

— D

ar

tot

o s=

-l om

or. C

u to

at=

sl

ava

[i m

=re

\ia lu

i. “D

e[i

e ne

dre

pt”,

se

g

]nd

i el

.”D

ar

o s=

-i a

r=t c

e po

ate

s=

fac=

un

b=

rba

t [i

c]te

poa

te ]

ndur

a u

n b

=rb

at.”

—

i-a

m s

pus

pu[t

iulu

i c=

-s u

n b

=tr

]n c

iud

at,

spus

e cu

gla

s ta

re.

Acu

m e

mom

entu

l s-o

dov

edes

c.

Zec

ile d

e m

ii d

e m

omen

te c

]nd

o

dov

edis

e nu

ma

i ]ns

emna

u ni

mic

. A

cum

urm

a s

-o d

oved

easc

= ia

r=[i

. Fi

eca

re o

cazi

e er

a o

nou

= o

cazi

e [i

b

=tr

]nul

nu

se g

]nd

ea n

icio

da

t= l

a

trec

ut a

tunc

i c]n

d e

a s

e iv

ea.

“A[

vrea

s=

ad

oarm

= [

i el

[i

s=

ador

m [

i eu,

ca

s= v

isez

lei”

, se

g]nd

i b

=tr

]nul

. “D

e ce

leii

s]nt

sin

gur

ul lu

cru

im-

port

ant

ca

re a

ma

i r=

ma

s ?

nu-

\i b

ate

ca

pul,

mo[

ule!

” ][

i zi

se a

poi.

”Sta

i lin

i[tit

aco

lo,

pe s

c]nd

ur=

, [i

nu

te

mai

g]n

di l

a ni

mic

. Pe

[tel

e se

tru

de[t

e. T

u tru

de[t

e-te

c]t

mai

pu\

in.”

V

eni

[i d

up=

-am

iaza

, ia

r b

arc

a

]na

inta

]n

cont

inua

re ]

ncet

[i

ferm

.

Da

r a

cum

bri

za d

insp

re e

st ]n

gre

u-na

trud

a p

e[te

lui,

iar b

=tr

]nul

plu

tea

]n

cet

pe

ma

rea

a

proa

pe

calm

=,

sim

\ind

va

g [

i dom

ol d

urer

ea d

e la

sf

oara

ce-

l ap=

sa p

e sp

ina

re.

La

un

mom

ent

da

t, ]n

tim

pul

dup

=-a

mie

zii,

sfoa

ra ]

ncep

u s=

se

]na

l\e d

in n

ou. D

ar

pe[t

ele

]not

a ]n

co

ntin

uare

, doa

r c=

se ri

dica

se p

u\in

m

ai

la s

upra

fa\=

. Lu

min

a s

oare

lui

c=d

ea p

e b

ra\u

l st]n

g a

l b=

tr]n

ului

, pe

um

=ru

l [i

pe

spin

are

a l

ui.

Ast

-fe

l ][i

d=

du

el s

eam

a c

= p

e[te

le n

u m

ai m

erg

ea s

pre

nord

, ci s

pre

est.

Acu

m,

c]n

d ]

l v=

zuse

o d

at=

, ][

i pu

tea

im

ag

ina

cum

]no

at=

pri

n a

p=, c

u ]n

ot=

toa

rele

pec

tora

le m

ov

r=sf

ira

te

ca

ni[t

e a

ripi

[i

d

espi

- c]

nd c

u co

ad

a l

ui m

are

[i

\ea

p=n=

b

ezna

ape

lor.

”M

= ]

ntre

b c

]t po

ate

s=

va

d=

la a

d]n

cim

ea a

ia”,

][i z

ise

el. ”

Are

ni[

te o

chi i

men

[i, i

ar

un c

al

poa

te v

edea

]n

]ntu

neri

c, d

e[i

are

oc

hii

mul

t m

ai

mic

i. o

din

ioa

r= v

e-d

eam

[i e

u fo

art

e b

ine

]n ]n

tune

ric.

n

u d

ac=

era

]ntu

neri

c a

bso

lut.

Da

r a

proa

pe c

a o

pis

ic=

.”

32 /

Ern

est

HE

MIN

GW

AY

” Ia

r el

b=

nuie

sc c

= o

s=

ste

a c

u m

ine”

, ][i

zis

e [i

a[t

ept=

s=

se

fac=

lum

in=

. A

cum

, ]n

ain

te d

e ve

-ni

rea

zor

ilor,

se

f=cu

se fr

ig, a

[a c

=

b=

tr]n

ul s

e lip

i de

lem

nul b

=rc

ii, c

a

s= s

e ]n

c=lz

easc

=. ”P

ot s

= re

zist

at]t

c]t

rezi

st=

[i e

l”, ]

[i s

puse

. {i,

la p

rim

a

gea

n= d

e lu

min

=, s

foa

ra s

e ]n

tinse

, co

bor

]nd

]n

ap=

. B

arc

a s

e m

i[ca

ne

ab

=tu

t, ia

r c]

nd r

=s=

ri c

ea d

int]i

ra

z= d

e so

are

, ea

cob

or] p

e um

=ru

l d

rept

al b

=tr

]nul

ui.

— o

ia s

pre

nord

, zis

e b

=tr

]nul

.“C

uren

tul

treb

uie

s= n

e fi

dus

m

ult

]nsp

re e

st”,

se

g]n

di

el.

”A[

vrea

s=

o ia

[i e

l dup

= c

uren

t. A

sta

a

r a

r=ta

c=

ob

ose[

te.”

C

]nd

soa

rele

se

rid

ic=

ma

i su

s pe

cer

, b=

tr]n

ul ][

i d=

du

sea

ma

c=

pe

[tel

e nu

ob

osea

. nu

exis

ta d

ec]t

un s

ing

ur s

emn

]mb

ucur

=to

r. D

up=

c]

t d

e ]n

clin

at=

era

acu

m s

foa

ra,

se v

edea

c=

pe[t

ele

]noa

t= la

o a

d]n-

cim

e m

ai

mic

=.

Ast

a n

u ]n

sem

na

nea

p=ra

t c=

o s

= s

ar=

. D

ar

era

po

sib

il s-

o fa

c=.

—

D=

, D

oam

ne,

s=

sar=

! ex

-cl

am

= b

=tr

]nul

. A

m d

estu

l= s

foa

r=

c]t s

=-l

\in s

ub c

ontr

ol.

”Poa

te c

= d

ac=

a[

]nco

rda

un

pic

ma

i ta

re s

foa

ra,

o s=

fa

c s=

-l do

ar=

[i-a

tunc

i o s

= sa

r=”,

se

g]nd

i el

. ”A

cum

, c=

s-a

f=

cut

ziu=

, a

r fi

bin

e s=

sa

r=, c

a s

=-[

i um

ple

cu a

er

saci

i =

ia p

e ca

re-i

are

de-

a l

ung

ul

spin

=ri

i, [i

-atu

nci

n-o

s= s

e m

ai

poa

t= d

uce

s= m

oar=

]n a

d]n

c.”

}nce

rc=

s=

ma

i spo

rea

sc=

tens

i-

unea

, da

r ]nc

= d

in m

omen

tul ]

n ca

re

prin

sese

pe[

tele

]n c

]rlig

sfo

ara

era

d

eja

at]t

de

]nco

rda

t=,

]nc]

t st

=te

a

s= p

lesn

easc

=,

a[a

c=

atu

nci

c]nd

se

l=s=

pe

spa

te [

i vru

s=

tra

g=

de

ea, s

im\i

c]t

de

tare

era

[i

][i

d=

du

sea

ma

c=

nu

are

cum

s-o

ma

i tra

g=

sp

re e

l. ”}

n ni

ci u

n ca

z nu

treb

uie

s=

smuc

esc

de

ea”,

se

g]n

di

el.

”Fie

-ca

re s

muc

itur=

l=rg

e[te

t=ie

tura

pe

care

i-o

fa

ce c

]rlig

ul [

i m

ai

apo

i, a

tunc

i c]

nd o

s=

sa

r=,

s-a

r pu

tea

sm

ulg

e d

in e

l. D

ar,

ori

cum

, m=

sim

t m

ai b

ine

acu

m c

= e

soa

re. D

e d

ata

a

sta

nic

i m

=ca

r nu

tre

bui

e s=

m=

ui

t la

el.”

D

e sf

oar=

se

prin

sese

r= n

i[te

ie

rbur

i g

alb

ene,

da

r b

=tr

]nul

[tia

c=

nu

f=ce

au

altc

eva

dec

]t s=

]n-

gre

uiez

e po

vara

pe[

telu

i, a

[a c

=

se b

ucur

=.

Alg

ele

ast

ea g

alb

ene

din

gol

f isc

ase

r= ]n

tim

pul n

op\ii

lu-

min

a fo

sfor

esce

nt=

din

ap=

. —

S=

[tii

tu,

m=

i pe

[te,

c=

eu

te i

ubes

c [i

te

resp

ect

mul

t d

e to

t, sp

use

cu g

las

tare

. Dar

p]n

= la

sf]r

-[i

tul z

ilei o

s=

te o

mor

neg

re[i

t. ”S

per

s= fi

e a

[a”,

][i z

ise

el.

o

p=s=

ruic

=

se

apr

opie

d

e b

arc

=,

veni

nd d

insp

re n

ord

. E

ra o

pa

s=re

c]n

t=to

are

mic

=1 ,

ce z

bur

a

foa

rte

jos,

dea

supr

a a

pei.

B=

tr]n

ul

][i

d=

du

sea

ma

c=

era

gro

zav

de

oste

nit=

. Pa

s=re

a s

e ]n

dre

pt=

spr

e pu

pa

b=

rcii

[i s

e op

ri s

= s

e od

ihne

asc

=

aco

lo. A

poi s

e ]n

v]rt

i pe

l]ng

= c

apu

l b

=tr

]nul

ui [

i se

a[e

z= p

e sf

oar=

,

1. }n

ori

gin

al w

arb

ler

(eng

l.). P

rob

ab

il c=

e v

orb

a d

e D

end

roic

a s

tria

ta, o

pa

s=re

ma

roni

e cu

dun

gi a

lbe

[i

neg

re, c

are

tr=

ie[t

e ]n

nor

dul

con

tinen

tulu

i am

eric

an.

Est

e o

pas=

re d

es ]n

t]lni

t= ]n

Ca

nad

a, A

lask

a [

i ]n

zona

M

ari

lor

Lacu

ri. i

arn

a m

igre

az=

]n A

mer

ica

de

Sud

.

2. C

ram

p=, c

]rce

l (sp

.)

NO

TE

Va

urm

a. }

ncep

utul

]n n

r. 2

a. c

.

noi, mai 2013

unde p=

ru c= se sim

te mult m

ai

confortab

il. —

C]\i a

ni ai? i se a

dres=

b=

tr]nul p=

s=ruicii. E

prima

ta c=

l=torie?

C]t vorb

i el, pas=

rea ]l fix=

cu privirea

. Era

at]t d

e obosit=

, ]nc]t nici m

=ca

r nu ma

i cercet= sfoa

ra.

|op=i nesig

ur= d

e-a lung

ul ei p]-n=

c]nd picioru[ele sa

le delica

te o prinser=

str]ns. —

E \ea

p=n=

, ]i spuse b=

tr]nul. E

prea \ea

p=n=

. Da

r tu n-ar treb

ui s=

fii at]t d

e obosit=

dup=

o noapte ]n

care n-a

b=

tut v]ntul. Altfel ce-o s=

se a

leag

= d

e p=s=

ri? ”{

oimii”, ][i zise el. “{

oimii vin

pe ma

re ca s=

dea

peste ele.” Da

r nu-i pom

eni nimic p=

s=rii d

in fa\a

lui, ca

re oricum nu-l putea

]n\elege

[i care o s=

afle foa

rte cur]nd cum

st=

treab

a cu [oim

ii. —

Sta

i [i te odihne[te ca

lumea

, p=

s=ruico, zise el. A

poi porne[te la

drum

[i ]ncearc=

-\i norocul, cum

face orice om

, pas=

re sau pe[te.

Vorbitul ]i m

ai d=dea curaj, fiindc=

pe timpul nop\ii ]i ]n\epenise spa

-tele [i-a

cum ]l d

urea ta

re de tot.

— R

=m

]i aca

s= la

mine d

ac=

vrei, p=

s=ruico, a

d=

ug=

el. }mi pa

-re r=

u c= nu pot s=

ridic vela

[i s= te

duc la

ma

l chiar a

cum, c=

s-a por-

nit [i v]nticelul =sta

. Da

r s]nt cu un prieten.

Chia

r ]n clipa a

ceea pe[tele se

smuci b

rusc, pr=v=

lindu-l pe b

=tr]n

jos, la prora

, [i l-ar fi t]r]t chia

r pes-te b

ord d

ac=

acesta

nu s-ar fi \inut

tare [i n-a

r fi da

t drum

ul la un pic

de sfoa

r=.

C]nd

sfoara

zv]cnise, pas=

rea ][i

luase zb

orul, iar b

=tr]nul nici m

=ca

r nu a

puc= s-o va

d=

plec]nd. Prinse

atent sfoa

ra cu m

]na d

reapt=

[i ob-

serv= c=

palm

a ]i s]ng

era.

— S

-ar putea

s=-l fi r=

nit ceva,

zise el

cu voce

tare

[i tra

se ia

r sfoa

ra spre el, ca

s= va

d=

da

c= nu

putea d

irija cum

va pe[tele.

Da

r c]nd

a

junse la

m

omentul

decisiv, se opri [i se a

[ez= ia

r=[i ]n

aceea

[i pozi\ie, \in]nd sfoa

ra la

fel d

e ]ncorda

t= ca

[i ]nainte.

— A

cuma

[tii [i tu, pe[te, cum

st= trea

ba

, zise el. {i D

umnezeu

mi-e m

artor c=

o [tiu [i eu. A

poi ][i

roti privirea

, c=

ut]nd

pas=

rea, fiind

c= i-a

r fi f=cut pl=

cere s=

aib

= pe cineva

cu el. Pas=

rea

disp=

ruse. ”n

-ai sta

t mult”, se g

]ndi b

=r-

ba

tul. “Da

r pe drum

, p]n= s=

ajung

i la

\=rm

, o s= a

i parte d

e greut=

\i m

ai num

eroase d

ec]t o s= a

m eu.

Cum

de-a

m l=

sat pe[tele =

sta s=

m

= r=

neasc=

doa

r dintr-o sm

ucitur=

repezit=? S

-ar zice c=

m=

prostesc d

e tot. Sa

u poate c=

m=

uitam

la

p=s=

ruica a

ia m

ic= [i m

= g

]ndea

m

la ea

. De-a

cum o s=

fiu atent nu-

ma

i la trea

ba

mea

. {i treb

uie s=

m

=n

]nc [i tonul, ca

s= nu m

= tre-

zesc c= m

= la

s= puterile.”

— A

[ fi vrut s= fie [i pu[tiul a

ici [i s=

-mi fi lua

t [i ni[te sare cu m

ine, spuse el ta

re. D

up= ce ][i m

ut= g

reutatea

sforii pe um

=rul st]ng

[i ]ngenunche cu

grij=

, ][i sp=l=

m]na

]n ocean [i o

\inu scufunda

t= a

colo ma

i bine d

e un m

inut, urm=

rind d

]ra d

e spum=

pe ca

re o l=sa

]n urm=

[i [uvoiul de

ap=

ce-i izbea

ne]ncetat pa

lma

]n tim

p ce ba

rca ]na

inta.

— A

]ncetinit mult, zise el.

B=tr]nului i-ar fi pl=cut s=-[i \in=

ma

i m

ult=

vreme

m]na

]n

apa

s=

rat=

, da

r se temea

ca pe[tele s=

nu fa

c= ia

r=[i un sa

lt brusc, a

[a c=

se rid

ic=, se propti b

ine pe picioare

str]ns= ca

ghea

rele ]ncle[tate a

le unui vultur.

”Da

r las’ c-o s=

se desfa

c=”, se

]ncuraj=

el. ”o s=

se desfa

c= ]n m

od

sigur, ca

s=-m

i ajute d

reapta

. Trei lucruri s]nt ]nfr=

\ite aici: pe[tele [i

cele dou=

bra

\e ale m

ele. Trebuie

s= se d

esfac=

. E sub

dem

nitatea

ei

s= r=

m]n=

]ncle[tat=

.” Pe[tele ]nce-tinise ia

r [i acum

merg

ea ]n ritm

ul s=

u cunoscut. “M

= ]ntreb

de ce-o fi ie[it d

ea-

supra”, se g

]ndi b

=tr]nul. ”A

s=rit

din a

p= d

e parc=

ar fi vrut s=

-mi

ara

te c]t de m

are e. E

i bine, a

cuma

[tiu. A

[ vrea s=

pot s=-i a

r=t ce fel

de b

=rb

at s]nt eu. D

ar a

tunci mi-a

r ved

ea [i m

]na cu c]rcelul. La

s=-l m

ai

bine s=

cread

= c=

s]nt ma

i b=

rba

t d

ec]t s]nt [i a[a

o s= [i fiu. A

[ vrea

s= fiu eu pe[tele”, ][i m

ai zise el,

”cu tot ce are el ca

s= lupte cu

mine, pe c]nd

eu n-am

dec]t voin\a

[i intelig

en\a m

ea”.

Se

a[ez=

com

od

pe sc]nd

u-ra

b=

rcii [i se ]mp=

c= lini[tit cu

suferin\a. Pe[tele ]not=

ma

i depa

rte ]n acela[i ritm

, iar barca ]nainta ]ncet prin a

pa ]ntuneca

t=.

od

at=

cu

v]ntul ce

]ncepu s=

b

at=

dinspre est, m

area

se ag

it=

u[or, iar la

pr]nz m]na

st]ng= a

b=

tr]-nului se d

escle[t=.

— V

e[ti proaste pentru tine, pe[-

te, spuse el [i mut=

sfoara

peste sa-

cul care ]i a

coperea um

erii. S

t=tea

com

od,

de[i

suferea,

numa

i c= nu voia

s= recunoa

sc=

nicidecum

c= sufer=

. —

nu-s vreun cred

incios, zise el. D

ar ca

s= prind

pe[tele =sta

, o s=

zic de zece ori “Ta

t=l nostru” [i d

e zece ori “B

ucur=-te, M

arie” [i m

=

leg c=

da

c= o s=

-l prind, o s=

merg

]n pelerina

j la S

f]nta Fecioa

r= d

in C

obre. F=

g=

duiesc s-o fa

c.

}ncepu s=

spun=

rug

=ciunile

meca

nic. U

neori se

sim\ea

a

t]t d

e obosit, c=

nu ma

i reu[ea s=

-[i a

duc=

am

inte cuvintele [i atunci ]n-

cepea s=

le spun= reped

e, ]n a[a

fel ]nc]t s=

-i vin= a

utoma

t pe buze.

“Bucur=

-te, Ma

rie” e ma

i u[or de zis

dec]t ”Ta

t=l nostru“, se g

]ndi el.

— Bucur=

-te, Ma

rie, cea plin=

de

har, D

omnul este cu tine. Binecuv]n-

tat=

e[ti tu ]ntre femei [i b

inecuv]ntat

este rodul trupului t=

u, iisus. Sf]nt=

M

arie, M

aica

lui Dum

nezeu, roag

=-

te pentru noi, p=c=

to[ii, acum

[i ]n cea

sul mor\ii noa

stre. Am

in. A

poi ad

=ug

=:

— Prea

sf]nt= Fecioa

r=, roa

g=

-te pentru m

oartea

pe[telui =stuia

. A[a

m

inunat cum

e el. D

up= ce ][i spuse rug

=ciunile

[i se

sim\i

mult

ma

i b

ine, d

e[i suferin\a

]l ap=

sa la

fel de ta

re, ba

p

oate chia

r un pic m

ai zd

rav=

n, se ]ntinse peste lem

nul prorei [i ]ncepu s=

-[i mi[te m

ecanic d

egetele m

]inii st]ng

i. S

oarele ardea de-acum tare de tot,

de[i v]ntul ]ncepea s= sufle bl]nd. —

Ma

i bine a

[ pune o mom

eal=

nou=

]n undi\a

aia

mic=

de la

pu-pa

, spuse b=

tr]nul. Da

c= pe[tele

se hot=r=

[te s= m

= m

ai \in=

]nc=

o noapte, a

tunci o s= treb

uiasc=

s=

ma

i m=

n]nc o da

t=, ia

r apa

din

sticl= s-a

cam

dus. A

ici nu cred

c= a

[ putea prind

e dec]t vreo d

o-ra

d=

. Da

r da

c= o m

=n]nc c]t e ]nc=

proa

sp=t=

, n-o s= fie tocm

ai rea

. M

i-ar p

l=cea

s= v=

d c=

la n

oap

te ]m

i sare ]n b

arc=

un pe[te zbur=

tor. D

ar n-a

m nici o lum

in= cu ca

re s=-l

ad

emenesc. U

n pe[te zbur=

tor e excelent

c]nd

]l m

=n]nci

crud

[i nici n-ar trebui s=-l m

ai spintec. De-

acum treb

uie s=-m

i p=

strez for\ele.

26 /31 /

2013, mai noi

prie

teno

ase

de

]ng

he\a

t=,

iar

un-

dev

a, m

ult d

easu

pra

lor,

se

z=re

au

fulg

ii su

b\ir

i a

i no

rilo

r ci

rrus

, ca

re

se p

rofil

au

pe c

erul

]na

lt d

e se

p-te

mb

rie.

—

o b

risa

u[o

ar=

, spu

se e

l. V

re-

mea

-i m

ai

bun

= p

entr

u m

ine

dec

]t pe

ntru

tine

, pe[

te.

M]n

a s

t]ng

= ]

i er

a ]

nc=

]n\

epe-

nit=

, da

r o

des

f=cu

]nce

ti[or

. ”M

= ]n

furi

e g

roza

v c]

rcei

i =[t

ia”,

][

i zi

se.

”Te

vezi

tr=

da

t d

e pr

opri

ul

t=u

corp

. Da

c= a

i dia

ree

din

ca

uz=

c=

te-

ai

into

xica

t cu

ni[

te m

]nca

re

sau

da

c= v

omi\i

din

pri

cina

ei,

te

sim

\i um

ilit

]n f

a\a

cel

or d

in j

ur.

Da

r u

n c

]rce

l” –

b=

tr]n

ul

]i s

pu

se

]n m

inte

ca

lam

bre

2 – “

te fa

ce s

= te

si

m\i

umili

t ma

i ale

s a

tunc

i c]n

d e

[ti

sing

ur.”

“D

ac=

pu[

tiul a

r fi

fost

aic

i, a

r fi

putu

t s=

]mi m

ase

ze b

ra\u

l [i s

= m

i-l

des

cle[

teze

de

la c

ot ]n

jos”

, se

g]nd

i el

. ”D

ar

tot o

s=

se

des

cle[

teze

el.”

C

um

\inu

de

sfoa

r=

cu

m]n

a

dre

apt

=,

sim

\i o

schi

mb

are

]n

for-

\a d

e tr

ac\

iune

]nc

= ]

nain

te s

= v

a-

d=

m

odifi

care

a

]ncl

ina

\iei

ei

]n

ap=

. Apo

i, ]n

tim

p ce

\in

ea b

ine

de

sfoa

r= [

i ][i

ple

snea

m]n

a s

t]ng

= d

e co

aps

=,

cu g

estu

ri r

api

de

[i p

uter

-ni

ce, v

=zu

cum

sfo

ara

se

]nd

rea

pt=

u[

or ]n

sus

. —

ie

se

dea

supr

a,

spus

e el

. H

aid

e, m

]n=

! Ha

i, te

rog

eu!

S

foa

ra

se

]n=

l\=

]nce

t [i

co

n-st

ant

, d

up=

ca

re o

glin

da

oce

anu

-lu

i se

um

fl= b

rusc

]n

fa\a

b=

rcii

[i

pe[t

ele

ie[i

la

sup

rafa

\=.

nu

ma

i te

rmin

a d

e ie

[it

[i a

pa ]

i [i

roia

pe

am

bel

e la

turi

ale

cor

pulu

i. Pe

[tel

e st

r=lu

cea

]n

b=

taia

soa

relu

i, ca

pul

[i s

pina

rea

]i

era

u d

e un

mov

]n-

tune

cat,

iar

dun

gile

de

pe p

=r\

ile

late

rale

, lu

min

ate

de

raze

, p=

rea

u

de

un l

ilia

chiu

des

chis

. B

otul

lui

]n

form

= d

e la

nce

era

lun

g c

]t o

b]t=

d

e b

ase

ba

ll [i

asc

u\it

la v

]rf,

]nto

c-m

ai c

a o

spa

d=

, ia

r pe

[tel

e ie

[i d

in

ma

re ]

n to

at=

lun

gim

ea l

ui,

dup

=

care

se

cufu

nd=

lin

]na

poi ]

n ea

, ca

un

s=

rito

r la

tra

mb

ulin

=.

B=

tr]n

ul

v=zu

la

ma

im

ens=

, ca

o c

oas=

, a

co

zii

pe[t

elui

int

r]nd

[i

ea ]

n a

d]n

-cu

ri, d

up=

ca

re s

foa

ra ]n

cepu

s=

se

des

f=[o

are

. —

E c

u m

ai

bin

e d

e ju

ma

’de

met

ru m

ai

lung

dec

]t b

arc

a,

spus

e b

=tr

]nul

. S

foa

ra s

e d

esf=

[ura

rep

ede,

da

r ri

tmic

, ia

r pe

[tel

e nu

era

spe

ria

t. B

=tr

]nul

]nc

erc=

s=

\in

= d

e sf

oar=

cu

am

]ndo

u= m

]inile

exa

ct a

t]ta

c]t s

=

nu a

jung

= p

e[te

le s

-o r

up=

. {tia

c=

d

ac=

nu

]l si

le[t

e s=

]nc

etin

easc

=,

da

c= n

u \in

e fu

nia

tens

iona

t=, p

e[-

tele

ar

pute

a s

= d

esf=

[oa

re t

oat=

sf

oara

dup

= e

l [i a

poi s

-o r

up=

. “E

un

pe[t

e m

=re

\ [i t

reb

uie

s=-l

duc

cu

z=h=

relu

l”, ]

[i s

puse

el.

“nu

treb

uie

s=-l

las

nici

o c

lip=

s=

[tie

c]t

]l d

uc p

uter

ile, n

ici c

e-a

r pu

tea

face

d

ac=

ar

vrea

s=

sca

pe. S

= fi

u eu

]n

locu

l lui

, a[

da

acu

m t

ot c

e po

t d

in

min

e [i

a[

lupt

a p

]n=

c]n

d c

eva

s-a

r ru

pe.

Da

r, s

lav=

Dom

nulu

i, pe

[tii

nu-s

la

fel

de

inte

ligen

\i ca

noi

, cei

ca

re-i

omor

]m,

chia

r d

ac=

s]n

t m

ai

inim

o[i [

i ma

i ]nz

estr

a\i

dec

]t no

i.”

B=

tr]n

ul v

=zu

se m

ul\i

pe[t

i m

ari

la

via

\a lu

i. V

=zu

se m

ul\i

pe[t

i ca

re

c]nt

=re

au

pest

e ju

m=

tate

de

ton=

[i

p]n=

acu

m p

rins

ese

doi

ca

m a

[a d

e m

ari

, da

r nic

iod

at=

c]n

d e

ra s

ing

ur.

Acu

m e

ra s

ing

ur, n

u m

ai v

edea

nic

i \=

rmul

[i e

ra le

ga

t de

cel m

ai m

are

pe

[te

pe c

are

]l

v=zu

se v

reod

at=

, m

ai

ma

re d

ec]t

auz

ise

el v

reod

at=

c=

ar

pute

a e

xist

a, i

ar

m]n

a s

t]ng

=

]i r=

m=

sese

]n

cont

inua

re l

a f

el d

e

27 /

30 /

... P

e[te

le ie

[i la

sup

rafa

\=.

Ilus

tra

\ie:

Ad

ria

n M

OR

AR

U

noi, mai 2013

[i ][i ridic=

m]na

]n b=

taia

soare-

lui. Era

doa

r o t=ietur=

de la

funie, una

care ]i a

junsese p]n= ]n ca

rne. D

ar era

]n partea

de pa

lm=

cu care

lucra. {

tia c=

o s= a

ib=

nevoie de

m]ini p]n=

s= term

ine treab

a a

ici [i nu-i pl=

cea c=

s-a t=

iat ]nc=

]nainte

s= ]ncea

p=.

— A

cum treb

uie s= m

=n]nc tonul

=la

mic, spuse el d

up= ce a

pa d

e pe m

]n= i se usc=

. Pot s=-l tra

g spre

mine cu ca

ngea

[i s= sta

u s=-l

m=

n]nc lini[tit aici.

}ngenunche [i a

junse cu cang

ea

la tonul a

runcat sub

punte, dup=

ca

re ]l trase spre el, ferind

u-se s=

ating

= m

osoarele d

e sfoar=

. |inu ia

r=[i sfoa

ra ]ncord

at=

pe um=

rul st]ng

, se rezem=

pe bra

\ul st]ng [i

pe palm

=, scoa

se tonul din c]rlig

ul ca

ngei [i puse ca

ngea

la loc. Fix=

pe[tele, pun]nd

un genunchi pe el,

[i t=ie f][ii long

itudina

le de ca

rne crud

=, p

ornind d

in dosul ca

pului

]nspre coa

da

pe[telui.

Feliile d

e ca

rne avea

u form=

de pa

n=, ia

r b

=tr]nul f=

cea t=

ietura d

e l]ng=

[ira

spin=rii p]n=

sub b

urt=. D

up= ce ][i

t=ie [a

se felii de ca

rne, le ]ntinse pe lem

nul prorei, ][i [terse cu\itul d

e panta

loni [i, apuc]nd

scheletul tonului d

e coad

=, ]l a

runc= peste

bord

. —

nu cred

c=-s ]n sta

re s= m

=-

n]n

c unul ]ntreg, spuse el [i ]nfipse

cu\itul ]ntr-una d

in feliile de ca

rne ro[ia

tic=.

Sim

\i a

p=sa

rea

ferm=

[i

ne-schim

bat= a sforii undi\ei [i un c]rcel ca

re ]i prinse m]na

st]ng=

. Palm

a ]i

]n\epenise a[a

, ]ncle[tat=

pe sfoara

a

spr=, [i b

=tr]nul se uit=

cu dezg

ust la

ea.

— C

e fel de m

]n= m

ai e [i a

sta?

zise el.

Foarte

bine,

]n\epene[te,

da

c= a

[a vrei! Tra

nsform=

-te ]ntr-o g

hear=

! n-o s=

-\i ajute la

nimic.

”Ha

i, hai”, se g

]ndi el [i se uit=

]n

jos, ]n

apele

]ntunecate,

spre locul und

e sfoara

intra ]n a

d]nc.

“Acum

m=

n]nc= [i o s=

prinzi puteri [i ]n m

]n=! n

u-i vina m

]inii, iar tu a

i petrecut a

t]tea ore cu pe[tele =

sta...

Da

r po\i s= sta

i cu el o ve[nicie. “H

ai, m

=n]nc=

tonul!” A

puc= o b

ucat=

de ca

rne, [i-o v]r] ]n g

ur= [i o m

estec= a

ga

le. nu

era rea

la g

ust. ”M

estec= b

ine”, ][i zise b=

tr]ul. “S

toarce toa

te sucurile din ea

. n-a

r fi r=

u da

c= a

i putea s-o m

=n]nci cu

l=m

]ie, cu l=m

]ie verde sa

u cu un pic d

e sare.”

— C

um te m

ai sim

\i tu, m]n=

? ][i ]ntreb

= el pa

lma

, care-i ]n\epenise

a[a

de ta

re, c-ai fi zis c=

-i moa

rt=.

Pentru tine o s= m

=n]nc m

ai m

ult. M

]nc=

[i cea

lalt=

jum

=ta

te a

feliei d

e carne pe ca

re o t=ia

se ]n d

ou=. o

mestec=

foarte g

rijuliu [i a

poi scuip= pielea

. —

Ce m

ai zici a

cum, m

]n= ? S

au

e prea d

evreme ca

s=-\i d

ai sea

-m

a? M

ai lu=

o buca

t= ]ntrea

g=

de

carne, pe ca

re ]ncepu s-o mestece.

”E ca

rne de pe[te v]nos, plin d

e vla

g=

”, se g]nd

i el. “Am

avut m

are

nooc c= l-a

m prins pe el [i nu d

o-ra

da

. Dora

da

e prea d

ulce la g

ust. C

arnea

a

sta

nu-i d

ulce a

proape

deloc [i [i-a

p=stra

t [i acum

toat=

vig

oarea

.” ”o

ricum,

n-are

sens s=

jud

ec a

ltfel dec]t pra

ctic”, ][i zise apoi.

“Mi-a

r pl=cea

s= a

m [i ni[te sa

re. {

i z=u c=

nu [tiu da

c= soa

rele o s=

usuce sau o s=

strice ce-a m

ai

r=m

as d

in pe[te, a[a

c= a

[ face

ma

i bine s=

-l m=

n]nc pe tot, chiar

da

c= nu m

i-e foam

e. Pe[tele meu e

calm

[i neab

=tut. o

s= m

=n]nc tot

[i-atunci o s=

fiu preg=

tit.” —

Ai r=

bd

are, m

]n=, zise el. Pen-

tru tine o fac.

”Mi-ar fi pl=cut s=-i pot da de m

]n-ca

re pe[telui”, med

ita b

=tr]nul. ”E

fra

tele meu. D

ar treb

uie s=-l om

or [i treb

uie s= ]m

i p=strez for\ele, ca

s=

pot s-o fac.” {

i ]nghi\i ]nceti[or [i

con[tiincios toate b

uc=\ile d

e carne

]n form=

de pa

n=.

Se ]nd

rept= d

e spinare, [terg

]n-d

u-[i m]na

de pa

ntaloni.

— S

= ved

em, zise el. E

i, m]n=

, po\i s=

-i da

i drum

ul sforii, c= o s-o

dirijez eu d

oar cu d

reapta

p]n= c]nd

]ncetezi cu prostiile a

stea.

Puse talpa

piciorului drept pe

sfoara

grea

, pe care p]n=

atunci

o \inuse m]na

lui st]ng=

, [i se l=s=

pe spa

te, ]n contra d

irec\iei ]n care

tr=g

ea pe[tele.

— D

oam

ne-Dum

nezeule, ajut=

-m

=

s=

scap

d

e c]rcel!

zise el.

Fiindc=

nu [tiu ce-are d

e g]nd

s=

fac=

pe[tele. ”n

uma

i c= el pa

re s= fie lini[tit.

{i pa

re s= a

ib=

un plan”, se g

]ndi

b=

tr]nul. ”Da

r planul m

eu care-i?

La a

l meu treb

uie s= im

provizez, a

sta pentru c=

e un pe[te a[a

de

ma

re. Da

c= sa

re din a

p=, pot s=

-l om

or. Da

r st= a

colo, la fund

, de-o

ve[nicie. Asta

]nseam

n= c=

o s=

stau [i eu cu el o ve[nicie.” }[i frec=

de pa

ntaloni m

]na ]n-

durera

t= [i ]ncerc=

s=-[i d

ezmor-

\easc=

deg

etele. Da

r nu izbuti s=

d

esfac=

palm

a str]ns=

. ”Poate c=

o s=

se desfa

c= la

soare”, ][i zise

el. ”Poate c=

o s= se d

esfac=

dup=

ce-o s=

dig

er tonul =la

crud [i s=

- \ios. D

ac=

o s= fiu silit s=

o desfa

c, o s-o d

esfac eu, ind

iferent ce-ar fi.

Da

r nu vreau s-o d

esfac a

cum, cu

de-a

sila. La

s-o s= se d

escle[teze sing

ur= [i s=

-[i revin= a

tunci c]nd

crede ea

de cuviin\=

. La urm

a ur-

mei, a

m tra

s mult prea

tare d

e ea

azi-noa

pte, c]nd a

trebuit s=

elibe-

rez [i s= d

eznod toa

te sforile de la

und

i\e.” B

=tr]nul scrut=

cu privirea ]ntin-

sul m=

rii [i ][i d=

du sea

ma

c]t de

singur era

acum

. Da

r v=zu [i refle-

xele prisma

tice ]n ad

]ncurile apei

]ntunecate,

[i sfoa

ra

]ncorda

t=

dina

intea lui, [i stra

nia und

uire a

calm

ului apei. n

orii se ad

unau pe

cer, vestind venirea

alizeului, ia

r c]nd

pescarul se uit=

drept ]na

inte, v=

zu un c]rd d

e ra\e s=

lba

tice care

zbura

u ]n

forma

\ie pe

funda

lul cerului, d

easupra

apei, d

up= ca

re se ]m

pr=[tia

u [i se ad

unau ia

r ]n form

a\ie, [i ][i d

=d

u seam

a c=

nici un om

n-a fost vreod

at=

singur pe

ma

re. S

e g]nd

i c= unii b

=rb

a\i se te-

mea

u c]nd ie[ea

u cu vreo b=

rcu\=

]n larg

[i nu ma

i izbutea

u s= va

d=

\=

rmul [i-[i d

=d

u seam

a c=

avea

u d

reptate – a

sta ]n lunile c]nd

se f=

cea b

rusc vreme rea

. Da

r acum

era

a

notimpul

urag

anelor,

iar

atunci c]nd

nu vine nici un urag

an,

vremea

din a

notimpul ura

ga

nelor e cea

ma

i bun=

din a

n. ”D

ac=

vine vreun urag

an [i e[ti

pe ma

re, vezi ]ntotdea

una pe cer,

cu multe zile ]na

inte, semne c-o

s= vin=

. Cei d

e pe \=rm

nu le v=d

, pentru c=

nu [tiu la ce s=

se uite”, m

edit=

b=

tr]nul. ”Proba

bil c=

us-ca

tul face ca

[i forma

norilor s= fie

diferit=

. Da

r acum

nu vine nici un ura

ga

n.” S

e uit= la

cer [i v=zu cum

norii cum

ulus se ad

un= ca

ni[te gr=

mezi

28/29/

2013, mai noi21

D e mai bine de dou= decenii suntem o mare [i unit= familie – revista natura [i cititorii ei, cu

dor de frumuse\ea Basarabiei, cu dragoste fr=\eas-c= [i lumin= a adev=rului. ne zbucium=m, vis=m [i lupt=m ]mpreun= ca s= avem un p=m]nt mai curat, ape mai cristaline, un popor mai s=n=tos.

ne dorim s= fim tot mai mul\i, mai puternici – [i vom fi dac= [i tu, drag= cititorule, te vei al=tura fa-miliei revistei natura. invit=-\i [i colegii, prietenii, ru-dele la izvorul dragostei de verde, [i ]mpreun=, cu siguran\=, ne va fi mai u[or s= facem via\a mai bun= [i lumea mai frumoas=.

intr= ]n orice oficiu po[tal ca s= te abonezi la na-tura pentru a ii-a jum=tate a anului 2013 [i ]n-deamn=-i [i pe al\ii s= devin= ca [i tine – un cititor fidel al revistei.

Indice de abonament persoane fizice – 67805. Costul abonamentului pentru 6 luni – 30 de lei.

Aboneaz=-te acum!

abonament

calea spre olimp

HISTORIA EST MAGISTRA VITAE R=spunsurile corecte la etapa a V-a:

1. Scopul revolu\iilor burgheze a fost asigurarea dezvolt=rii libere a societ=\ii ]n baza principiilor poli-tice moderne, respect=rii drepturilor naturale ale cet=- \enilor [i suveranit=\ii poporului. Primele revolu\ii mo-derne – englez=, american=, francez= – au preg=tit terenul pentru afirmarea rela\iilor capitaliste. Ele au stimulat con[tiin\a popoarelor, ]ncuraj]nd lupta lor pentru ]nlocuirea rela\iilor vechi cu cele moderne; ]n \=rile coloniale apare conflictul dintre tendin\ele de dezvoltare de sine st=t=toare a economiei, vie\ii poli-tice [i spirituale na\ionale [i domina\ia str=in=.

Revolu\iile burgheze ]n epoca modern= [i-au ]nde-plinit rolul de factor de progres, prin instaurarea struc-turilor moderne, care permiteau dezvoltarea liber= a economiei, organizarea politic= ce garanta drepturile omului, suveranitatea poporului. Au fost puse bazele na\iunilor moderne, ale unei civiliza\ii [i culturi ]nain-tate.

Rezultatul revolu\iei engleze, ]n plan politic, a fost afirmarea liberalismului [i constituirea monarhiei constitu\ionale, al celei americane – ]nl=turarea domi-na\iei coloniale [i constituirea SUA cu un regim politic democratic, al celei franceze – ]nl=turarea vechiului regim [i ]nceputul unui [ir de transform=ri pe plan po-litic – trecerea de la republic= la monarhia constitu- \ional= [i revenirea la regimul autocrat, dup= care s= izbucneasc= o nou= revolu\ie, ]n 1848, [i s= insti-tuie o nou= republic=, la care va reveni ]n 1871, dup= ]nl=turarea celui de al Doilea imperiu Francez. }n alte \=ri, de[i revolu\iile au fost ]n=bu[ite, acestea au marcat ]nceputul unor profunde transform=ri soci-al-economice [i politice, au punctat necesitatea refor-melor, au trezit con[tiin\a na\ional=.

2. Mihail Kog=lniceanu (1817-1891) – istoric, scrii-tor, ziarist, om politic, prim-ministru [i, mai t]rziu, mi-nistru de Externe. A jucat un rol important ]n Revolu\ia de la 1848 [i ]n lupta pentru Unirea Principatelor. A f=cut studii str=lucite ]n Fran\a [i ]n Germania. }n 1839, redacteaz= Foaea s=teasc= a prin\ipatului Moldovei, iar ]n 1840, a anun\at apari\ia a [ase tomuri din Leto-pise\ele Valahiei [i Moldaviei [i, ]n acela[i an, a preg=tit apari\ia unei publica\ii de documenta\ie isto-ric=, intitulat= Arhiva rom`neasc=. Publica\ia a ap=rut ]n 1841. La nou= ani de la revolu\ia din 1848, particip= ca deputat de Dorohoi la Adunarea ad-hoc de la ia[i, unde este chemat s= se pronun\e ]n privin\a Unirii. Sfetnic al domnitorului Al. i. Cuza, ministru, apoi prim-ministru al Rom`niei, ]n perioada 1863-1865, a avut un rol hot=r]tor ]n adoptarea unor reforme cruciale. Ca ministru de Externe, ]n 1867 [i ]n perioada 1877-1878, [i-a legat numele de actul proclam=rii indepen-den\ei de stat a Rom]niei. Membru al Societ=\ii Aca-demice Rom`ne (1868), vicepre[edinte (1886-1887) [i pre[edinte al Academiei Rom`ne (1887-1890), pre[e-dinte al sec\iunii istorice (1891).

Rubric= sus\inut= de Adrian DOLGHI, doctor ]n istorie

3. }n imagine este prezentat monumentul Taj Mahal din ora[ul Agra, india. A fost construit de ]mp=ratul Shah Jahan drept mausoleu pentru so\ia sa, Mumtaz Mahal. Cl=direa a fost construit= ]ntre 1630 [i 1653.

}n 1983 Taj Mahal a devenit parte din patrimoniul mondial UnESCo [i r=m]ne [i p]n= ast=zi printre cele mai vizitate [i faimoase monumente din lume.

Rezultatele etapei a V-a:C]te 30 de puncte (15,10,5) au acumulat: Veronica

BUGA, Lozova, Str=[eni; Lumini\a ROIBU, Ulmu, Ia-loveni; Mihaela STICEA, Natalia POCIUMBAN, Co-bani, Glodeni; Lauren\iu CALANCEA, Liceul Orizont, Chi[in=u; Stela BUDEANU, Ecaterina PLAMADEALA, Silvia ISTRATI, Zinaida DARII, Silvia NACU, Marina MERIUTA, Ialoveni, V=sieni; Natalia DOBO{; Irina C+LUG+REANU; Marcela DAMIAN, Cristian TAG}R{, Gabriela VELE{CO, Silvia JIGANU, Cristina MOVILEANU, Adriana BUDACA, H]nce[ti; Doina ST}N+, Gura Galbenei, CIMI{LIA.

29 de puncte au acumulat: Victoria BUNESCU (14,10,5), Mihail CUCULESCU (14,10,5), Andrei MANZUC (15,9,5), H]nce[ti.

28 de puncte (14,9,5) au acumulat: Ana JUCOVSCHI, Zina STOICA, H]nce[ti.

27 de puncte a acumulat: Gheorghe B}NZARI (13,9,5), H]nce[ti.

20 de puncte a acumulat: Eugenia MIHAILA (15,0,5), Ialoveni, V=sieni.

D=m publicit=\ii doar numele participan\ilor care au acumulat minimum 20 de puncte. La bilan\ul general ]ns= vom \ine cont de punctajul tuturor participan\ilor.

Aboneaz=-te la revista

noi, mai 201322

Carul-Mic

{ tia\i c= alunele americane, numite [i arahide, au fost denumite gre[it ca fiind nuci? De[i

florile acestei plante se afl= pe tulpina ei, fructele cresc ]n p=m]nt, de unde [i denumirea de alune de p=m]nt. Delicioasele alune nu s]nt nuci [i nici fruc-te oleaginoase. Alunele de p=dure s]nt legume, din aceea[i familie din care fac parte fasolea [i maz=rea.

Alunele de p=m]nt se cultiv= prin sem=narea di-rect= ]n sol sau prin r=sad. Acolo unde s]nt planta-te arahidele, anul urm=tor nu cresc buruieni.

P u\ini [tiu c= Pele a fost decorat cu medalia de aur pentru merite ]n lupta contra analfabetis-

mului. Distinc\ia i-a fost acordat= dup= publicarea c=r\ii Eu, Pele, care a trezit un mare interes, ]nc]t mul\i dintre analfabe\ii brazilieni au ]nv=\at s= citeasc= pentru a parcurge biografia idolului lor.

}n anul 1999, Pele, fost fotbalist brazilian, consi-derat de mult= lume ca fiind cel mai mare fotbalist din toate timpurile, a primit titlul de Atlet al Seco-lului din partea Comitetului interna\ional olimpic.

F aptul ar fi avut loc ]n jurul anului 612 e.n., c]nd Mahomed abia ]ncepuse a prop=v=dui reli-

gia islamic=. Arabii erau, pe atunci, idolii lui Ma-homed [i-i cereau s= le fac= tot felul de minuni.

Profetul a poruncit muntelui, ]n fa\a c=ruia pre-dica, s= vin= p]n= la el. Muntele, bine]n\eles, n-a catadicsit s= se urneasc=. Atunci Mahomed s-a ]nchinat [i, cu ochii la cer, a exclamat senin: ”Mare e ]n\elepciunea ta, Allah! Dac= ai fi dat ascultare cuvintelor mele [i ai fi f=cut muntele s= se mi[te, ne-ar fi pr=p=dit pe to\i. Trebuie, deci, eu s= m= duc la munte [i s= mul\umesc Celui de Sus c= a fost at]t de milostiv cu un neam de p=g]ni”. {i, ]n-drept]ndu-se spre munte, a rostit cuvintele: dac= nu vine muntele la Mohamed, se duce Mohamed la munte, care azi se spun, ]n zeflemea, acelora care n-au alt= cale dec]t s= se plece ]n fa\a unei situa\ii, chiar dac= astfel trebuie s= ]nfrunte ironia [i batjocura.

Doamne, Sfinte }mp=rate, Ce ]n ceruri sus lo-cuie[ti, caut= cu mil= [i cu ]ndurare asupra ca-

sei noastre. D= s=n=tate tatii [i mamei, ca s= poat= ]ngriji de noi [i de to\i ai casei noastre. Amin.

RUG+CIUNE P+RIN|ILOR

DESTIN— Ce culoare are bucuria?o-ntreba-i pe mama ]ntr-o zi.— Alb=, dragul mamei, ca h]rtia,Care-o-ns=ilezi cu poezii.

— Dar durerea ce culoare are?— neagr=, ca funinginea din horn{i-i ]n stare sufletul s=-\i areCu un cap=t otr=vit de corn.

— Da triste\ii, cum ]i e culoarea?— Galben=, ca ceara din [tiubei.Ea din suflet mai u[or dispare,Un pahar de c]ntec dac= bei.

— Dorul, mam=, ce culoare are?— Ro[ie, ca para din cuptor.omul, dragul mamei, p]n= moare,Toat= via\a e bolnav de dor.

— P=i atunci nu-mi este de mirareC=-i a[a v=rgat destinul meu.— Soarta, dragul mamei, la oricareE [i ea un fel de curcubeu.

nu de-acela care se arat=Dup= ploaie numa-n trei culori,Ea-i ori dulce, ori e prea s=rat=,ori e prea amar= uneori.

E curat, [i ea, ca l=turelul, Care-l \es din c=pi\ele mici{i se-nt]mpl=-n via\= ]n tot felul:Singur cazi [i singur te ridici.

NUCI SAU LEGUME?

Petru ZADNIPRU

2013, mai noi 23

Rubric= ]ngrijit= de Olesea CURMEI

I eri veni la mine acas= un b=iat s= m= invite la o serbare, la [coal=.

B=iatul intr= [i ]mi spuse:— Copiii v= invit= la [coal=. D=m o serbare. M-au

trimis pe mine s= v= spun. V-am spus, acum plec...— Asta-i tot?— Tot.— n-ai uitat nimic?— nimic.— Ba ai uitat. L-ai uitat c]nd ai intrat pe

”bun= ziua”. Unde l-ai uitat?— nu [tiu.— Cum se poate s= nu [tii? Aminte[te-\i!

nu po\i pleca a[a la drum f=r= ”bun= ziua”. G]nde[te-te pu\in! Ai mai trecut pe undeva ]nainte s= vii la mine?

— Am mai trecut pe acas=.— Poate l-ai uitat pe ”bun= ziua” acas=.

Ai telefon?— Da.— Ce num=r?}mi spuse num=rul [i sunai la el acas=.

R=spunse bunica.— S=rut m]na, bunicu\o, ]ncepui. lart=-

m= c= te abat de la treburi. nepotul dumitale e la mine. l s-a ]nt]mplat ceva, l-a uitat pe ”bun= ziua”. nu cumva la uitat acas=?

— nu, auzii de la cel=lalt cap=t al firului. Din p=cate, nu l-a uitat acas=. Dac= ]l uita, ]l g=seam. nici c]nd a trecut pe acas= nu-l avea la el. A deschis u[a de la buc=t=rie, a spus: ”Bunic=, mi-e foame!”, a ]nfu-lecat o p]rjoal=, dar, \in bine minte, l-a uitat pe ”bun= ziua”. nu [tiu unde l-a uitat. {tii cumva dumneata?

— nu, dar o s= aflu. Mul\umesc, bunicu\o. S=rut m]na. L=sai receptorul ]n furc= [i-i vorbii b=iatului:

— nu l-ai uitat acas=. Ai mai fost pe undeva?— Da, am trecut pe la un chio[c de ziare.— Care chio[c?— Cel din col\. Am ]ntrebat dac= a ap=rut...nu-l mai a[teptai s= sf]r[easc=. A[a cum eram, ]n

c=ma[=, cu papucii de cas= ]n picioare, zbughii spre chio[cul de ziare din col\.

— noroc! }l salutai pe v]nz=tor. Fii bun [i d=-mi o in-forma\ie. A trecut pe la dumneata un b=iat a[a [i a[a...

— A trecut, ]mi r=spunde v]nz=torul.— Fii bun atunci [i uit=-te... nu cumva l-a uitat aici

pe ”bun= ziua”?— n-are nici un rost s= m= uit. nu l-a uitat. n-avea

cum. nu l-a l=sat nici o clip=. A ]ntrebat dac= a ap=rut o revist=, dar n-am auzit nici un ”bun= ziua”. Poate i-a uitat ]n alt= parte.

— Bine. o s= aflu eu unde l-a uitat. noroc!B=iatul m= a[tepta acas=, juc]ndu-se cu ma[ina

mea de scris.

— nu l-ai l=sat pe ”bun= ziua” nici ia chio[c – ]i zisei ]n timp ce ]i luam din fa\= ma[ina de scris – f=r= s= b=nuiesc c= era deja prea t]rziu... n-ai mai fost pe nic=ieri?

— nu.

— Atunci ]nseamn= c= l-ai uitat la [coal=. Stai s= m= interesez. Luai telefonul [i formai num=rul [colii:

— Alo, v= salut... nu v= sup=ra\i, cu cine vorbesc?— Cu [coala! ]mi r=spunse o voce groas=.— Chiar... [coala?— Chiar.— Atunci, iat= ce a[ dori s= v= ]ntreb: acum dup=

ce au plecat elevii acas=, a\i f=cut cur=\enie?— Desigur.— {i a\i m=turat sub fiecare banc=, a\i [ters praful

de pe raftul cu c=r\i, a\i...— Mai ]ncape vorb=?— }ntr-adev=r, nu mai ]ncape [i totu[i a[ mai avea

ceva de spus: cred c= un b=iat l-a uitat la scoal= pe ”bun= ziua”. nu cumva l-a\i g=sit?

— Ba da. L-am g=sit sub o banc=. E al unui b=iat care c]nd pleac= de ia [coal= ]i las= mereu acolo. La [coal= ]l are tot timpul la el. }i d= doamnei ]nv=\=toare, domnului director [i mie, femeii de serviciu. Cum s-ar spune, cu alte cuvinte, la [coal= e un b=iat respectu-os. Dar de vreme ce-l uit= mereu pe ”bun= ziua” la [coal=, cred c= acas= sau ]n alt= parte nu-i la fel.

— Mul\umesc. M-am l=murit.{i pentru c= m= l=murisem, ]i spusei b=iatului:— |i l-am g=sit pe ”bun= ziua”, ]l ui\i mereu la

[coal=. Asta nu se poate. Ai nevoie de el nu numai acolo. Ai nevoie de el pretutindeni.

{i spun]ndu-i acestea b=iatului..., dar mai bine s= ne oprim aici. Gata. Punct. Bun= ziua!

S-A PIERDUT CEVA...

Ilustra\ii: Sergiu PUIC+

Octav PANCU-IA{I

noi, mai 201324

M+N+STIREA C+PRIANAA cum vreo 15 ani, la M=n=stirea Condri\a (din

1783 [i p]n= ]n 1918, schit al M=n=stirii C=pri-ana) l-am cunoscut pe p=rintele Varahil, Dumnezeu s=-l odihneasc= ]n pace, mereu ]n treburi [i rug=-ciuni, care cuno[tea pe de rost Psaltirea, Vie\ile multor sfin\i, o emo\ionant= [i lung= balad= despre {tefan cel Mare. odat=, fiind al=turi de el ]n bise-ric=, l-am auzit cum se ruga at]t pentru M=n=stirea Condri\a, c]t [i pentru M=n=stirea C=priana. }n alte duminici, afl]ndu-m= la Condri\a, m= dam mai aproape de b=tr]nul c=lug=r, ]ncredin\]ndu-m= c= se roag= ]n [oapt= odat= pentru ambele m=n=stiri. P=rintele Varahil, de la v]rsta de [ase ani, ][i g=se[te c=ldur= sufletesc= la M=n=stirea C=priana, ca ]n 1962, aceasta fiind ]nchis= de sovietici, se refugiaz= la o m=n=stire din odesa, pentru a revini la ea ]n

1989, imediat cum aceasta a fost redeschis=. }n scurt timp ]ns=, ]n urma unor ne]n\elegeri cu stare\ul de atunci, se mut= la Condri\a, purt]nd ]n inim=, p]n= la ultima suflare, dragostea M=n=stirii C=priana.

C=priana e una dintre cele mai vechi m=n=stiri din \ara noastr= [i istoria ei a atras aten\ia cer-cet=torilor mai bine de un secol [i jum=tate. Cu toa-te c= despre ea s-au scris sute de articole [i mono-grafii, multe lucruri r=m]n p]n= ast=zi necunoscute. Primele documente ce atest= M=n=stirea C=priana s]nt c=r\ile domne[ti de danie din 25 aprilie 1420 [i din 10 februarie 1429 de pe timpul lui Alexandru cel Bun. ini\ial, m=n=stirea purta numele V`[neve\ (i[nove\), prelu]nd numele r]u[orului ce trece prin preajma localit=\ii. numele de mai t]rziu, pe care-l poart= [i ast=zi, C=priana provine de la Chiprian, primul egumen al m=n=stirii, unul dintre primii scrii-tori de limb= slavon= din Moldova. Chiprian este autorul lucr=rii hagiografice Jitia [i via\a cunoscutu-lui nostru p=rinte Varvar cu izvor]tor de mir care s-a ostenit ]n muntele Pelagonez, scris= ]n 1435. Din timpul domniei lui {tefan cel Mare s-au p=strat dou= documente despre m=n=stire – din 1 aprilie [i

din 7 mai 1470. P]n= la noi au ajuns mai multe le-gende despre M=n=stirea C=priana. iat= una dintre ele: ”Domnitorul, odat=, ]ntorcîndu-se de la nistru cu oastea sa, dup= ce alungase o hoard= de t=tari care pr=dase \ara, ]n timpul unui popas f=cut pe aceste locuri, mai exact, ]ntr-o poian= pe malul unui p]r]u, ar fi observat venind spre ei o frumoas= c=prioar=. o[tenii imediat au ]nconjurat-o, preg=-tindu-[i arcurile s= trag= ]n ea. V=z]ndu-se f=r= de sc=pare, str]mtorat= din toate p=r\ile, ]nfrico[at=, c=prioara, tremur]nd, c=zu ]n genunchi, ]n semn de rug=ciune, ca [i cum le-ar fi cerut libertatea. }n ochii c=prioarei au dat chiar [i lacrimi. Atunci, {tefan cel Mare, ]nduio[at c= animalul face semn de ]nchi-n=ciune, ar fi b=nuit c= poate fi un semn ceresc [i a poruncit arca[ilor s= nu trag=, iar pe locul acela hot=r] s= ]nal\e un altar.”

}n 1516 un cutremur distruge m=n=stirea. }n 1538, m=n=stirea este jefuit= [i distrus= de turci. De altfel, loca[ul sf]nt a avut de suferit nu o singur= dat= din cauza invaziilor str=ine.

C ronicarul Grigore Ureche confirm= faptul c= domnitorul Moldovei Petru Rare[ (1527-1538;

1541-1546) ]n a doua sa domnie recl=de[te pe aceea[i temelie biserica ]n piatr= cu hramul Ador-mirea Maicii Domnului. Totodat=, Petru Rare[ d=-ruie[te acestui loca[ sf]nt o evanghelie ]n slavon=, scris= pe pergament [i ]mbr=cat= ]n argint. }n sec. al XVii-lea, m=n=stirea trece printr-o perioad= de criz= economic= [i cultural=, iar domnitorul de atunci, Alexandrul Coconul sus\ine c= m=n=stirea s-a pustiit.

}n 1698 domnitorul Moldovei Antioh Cantemir ]nchin= M=n=stirea C=priana, s=r=cit= de-a bine-lea, M=n=stirii Zograf de la Sf]ntul Munte Athos. Cu p=rere de r=u, egumenii de la Athos, trimi[i aici, nu prea ]ngrijeau de acest loca[, iar toate veniturile le trimiteau la Athos ori [i le ]nsu[eau lor. Situa\ia s-a ]nr=ut=\it [i mai mult ]n urm=torul secol, cu toate c= dup= recens=m]ntul din 1772-1773, M=n=stirea C=priana avea ]n st=p]nirea sa mo[iile satelor Ciorna, Buda, Ciore[ti, P]rjolteni, Horodi[te, Sadova, Micleu[eni, Lozova, Vorniceni, Malcoci, Scoreni, Condri\a, C=priana.

}n urma r=pirii Basarabiei, ]n 1812, de c=tre Ru-sia, M=n=stirea C=priana trece ]n supu[enia Mitro-poliei Chi[in=ului [i a Hotinului. Acest merit ]i apar- \ine mitropolitului Gavriil B=nulescu-Bodoni, care este [i stare\ al m=n=stirii. El depune eforturi mari ]n prosperarea m=n=stirii, ]n special cea spiritual=, [i anume din aceast= perioad= s-au p=strat mai multe izvoare despre acest loca[; se fac multe repa-ra\ii [i este ridicat= din nou Biserica de var= cu hra-mul Adormirea Maicii Domnului; este construit un paradis cu hramul Sf. Gheorghe, rebotezat= mai apoi ]n Biserica Sf. nicolai; a fost ridicat= o clopot-ni\=; l]ng= Biserica Adormirea Maicii Domnului a fost construit un ceas solar dintr-un st]lp de marmur=;

Continuare ]n pag. 30

totul e o minune

2013, mai noi 25

CITIUS, ALTIUS, FORTIUS!

calea spre olimp

R=spunsurile corecte la etapa a IV-a: 1. Usain Bolt. 2. Veaceslav Gojan. 3. Dan olaru.

Au fost nota\i cu 12 puncte urm=torii partici-pan\i: Mihai AFANASII, Z]mbreni, Ialoveni; Maria PORUBIN, Tudor PORUBIN, Inga S}RBU, Elena PO-RUBIN, Holercani, Dub=sari; Veronica POPESCU, Va-lea-Trestieni, Nisporeni; Eugen COJOCARI, Cobani, Glodeni.

C]te 9 puncte au fost acordate: Danielei CER-NEI, Danielei CORE|CHII, Liceul M. Eminescu, Dub=sari; Luciei CHIRI|A, Ign=\ei, Rezina; Ritei ANDREEV, Holercani, Dub=sari.

D=m publicit=\ii doar numele participan\ilor care au acumulat minimum 9 puncte. La bilan\ul ge-neral ]ns= vom \ine cont de punctajul tuturor partici-pan\ilor.

Rubric= sus\inut= de Ion ROBU

abc juridic

Rubric= sus\inut= de Tamara PL+M+DEAL+, avocat parlamentar pentru protec\ia drepturilor copilului

De dou= ori pe s=pt=m]n= m= duc la [coala de pictur= cu o geant= ]n care ]ncape mapa A3. }n una dintre zile taxatoarea mi-a zis s= achit doi lei pentru geant=, fiindc= e prea mare, sau la sta\ia urm=toare s= cobor din troleibuz. M-am mirat pentru c= ghioz-danul meu e mult mai voluminos, dar niciodat= nu mi s-a cerut s= achit pentru el. Cum s= proced=m ]n astfel de situa\ii?

Ana-Maria M.Liceul {t. cel Mare, Chi[in=u

Drag= Ana-Maria,Taxatorul din troleibuz este ]n drept s= solicite

achitarea taxei pentru transportarea bagajelor de m]n= doar ]n cazul c]nd gabaritele acestora dep=[esc m=rimile 60x40x20 [i sunt mai grele de 30 de kg.

Aceste reglement=ri s]nt men\ionate ]n Regula-mentul cu privire la depistarea contraven\iilor [i sanc\ionarea pasagerilor contravenien\i ]n transpor-tul public, aprobat prin Decizia Consiliului Municipal Chi[in=u nr. 12/10 din 27 noiembrie 2009. Respecti-vul act ]l po\i g=si consult]nd pagina web a Prim=riei mun. Chi[in=u.

}n urma unei consulta\ii la medicul ortoped am aflat c= am o problem= la coloana vertebral=, pro-babil, din cauza ghiozdanului greu pe care ]l port zilnic ]n spate. }n fiecare diminea\=, ]nainte de a ie[i din cas=, mama ]mi verific= ghiozdanul, repro[]ndu-mi c= duc pietre ]n el.

Pe de alt= parte, doamna profesoar= insist= s= avem toate manualele, caietele, inclusiv dic\ionarele necesare pentru acea zi, altfel ne scade nota. Unde mai pui c= am nevoie [i de rechizitele [colare! Cum s= le ]mpac?

Bianca M., cl. a VI-aLiceul Gh. Asachi, Chi[in=u

Drag= Bianca,S]ntem con[tien\i de faptul c= ]n prezent progra-

ma [colar= este foarte ]nc=rcat=, din acest conside-rent [i ghiozdanele elevilor s]nt grele.

Medicii ortopezi men\ioneaz= c= ghiozdanul ele-vului trebuie s= c]nt=reasc=, ]n medie, 8,2% din gre-utatea copilului, ]naint]nd odat= cu v]rsta. A[adar, de la o greutate de circa 6,2% din greutatea copilului la gr=dini\= se ajunge la 12% ]n clasa a Vi-a.

Totu[i, pentru a evita apari\ia devierilor coloanei vertebrale este important ca elevii s= fac= sport, de-oarece, exerci\iile fizice corecteaz= [i coloana verte-bral=, dar [i pozi\ia. Ghiozdanul urmeaz= a fi purtat pe ambii umeri, iar ]n mijlocul de transport poate fi dat de pe umeri.

Nota redac\iei: Dac= ave\i anumite ]ntreb=ri ce \in de drepturile voastre, scrie\i-ne pe adresa re-vistei NOI.

BILET PENTRU BAGAJ

C+PITANULFotografie: Valerie TUDOR

noi, mai 201326

pa gi na mu ze lor

NICU M~|+

S ensibil, sincer, tr=ie[te prin intermediul c]ntecului [i nu ][i imagineaz= via\a f=r= muzic=. nicu M`\=

este un t]n=r care, de c]\iva ani, a cucerit aproape toate festivalurile de muzic= popular=. Maestrul nicolae Botgros sus\ine c= din t]n=ra genera\ie de arti[ti ai muzicii populare, nicu este cel mai talentat!

S-a n=scut la 23 noiembrie 1988 la n=v]rne\, F=le[ti, ]n familia lui ion [i a Verei M`\=. Tat=l s=u este inginer tehnic, iar mama – profesoar= de muzic=.

Dup= absolvirea Academiei de Muzic=, Teatru [i Arte Plastice din Chi[in=u, a dat admiterea la Univer-sitatea din Bucure[ti, unde studiaz= istoria Artei [i Filosofia Culturii. Apropierea de muzica popular= s-a produs atunci c]nd a descoperit crea\ia lui nicolae Sulac, [i anume c]ntecul }ntr-o iarn= lung=, grea [i balada Miori\a. E tulburat p]n=-n prezent de profunzi-mea acestor c]ntece. Apoi a descoperit muzica Sofiei Vicoveanca [i a Minei P]slaru [i s-a ]mboln=vit de mu-zic=. Dup= care a cunoscut muzica ]ntregului areal rom`nesc. Atunci [i-a dat seama c]t de bogat este nea-mul nostru, c]t de divers [i de armonios este folclorul rom`nesc.

Prima apari\ie pe scen= a lui nicu s-a produs la v]rs-ta de patru ani cu c]ntecul ionel, b=iat frumos. }n anul 2010 ]nregistreaz= c]teva piese cu orchestra na\io-nal= de Muzic= Popular= L=utarii.

“}nceputul este mereu plin de entuziasm, apoi te mai domole[ti, v=z]nd c= totul se realizez= ]n timp, ]\i dai seama c= nimic nu se ob\ine u[or [i po\i s= ob\ii ceva doar prin mult= munc=, [i apoi ea te r=spl=te[te. }n general, folclorul, muzica popular= este un gen artistic al ]n\elepciunii, al medita\iei [i contempl=rii. Dac= nu tr=ie[ti ceea ce c]n\i, nu e[ti veridic”, spune nicu.

Gestion]ndu-[i corect timpul, le reu[e[te pe toate. }i plac istoria [i geografia, ]i place fotbalul, devenind ]ns= doar un spectator fidel, ]i place s= mearg= la tea-trul liric [i dramatic, are o mare pasiune pentru filmele bune. Dar dintre toate acestea, nimic nu ]ntrece pl=-cerea de a asculta muzic=. Ascult= muzic= bun=, in-diferent de gen, dar p]n= la urm=, cea clasic= [i fol-clorul ]i ]ntregesc inima.

Ana BRADU

2013, mai noi 27

TIGER WOODS

{ tiam cu to\ii c= e sportul celor boga\i. Pe toloaca de la marginea satului, unde mi-am jucat copil=ria fu-

gar=, urm=ream b=ie\ii ar[i de soare cum preg=teau ”terenul de joac=”: s=pau vreo c]teva g=uri, aproximativ egale, le netezeau bine, adunau pietre, bolovani, [tiule\i, fel de fel de cutii [i, ]n cele din urm=, ][i preg=teau instrumentele de joc, ni[te b]rne-c=ngi legate cu multe noduri. Era o naiv= improviza\ie a unui teren [i a croselor de golf. noi, fetele, ca s= nu r=m]nem ]n urm=, in-ventasem ceva asem=n=tor: jocul ]n bumbi. A[a mi-am jerpelit genunchii ochind cu sf]rla ]n nasturi o var= ]n-treag=... ]ncerc]nd s= nimeresc toate g=urile. Devenisem campioan= ]n ale bumbilor...

Prima persoan= de culoare care a avut un succes ful-minant ]n sportul cu cros=, care p=rea s= fie monopolul albilor, este Eldrick ”Tiger” Woods (n. 30 decembrie 1975, Cypress, California). Fiind singurul copil al fami-liei, la [ase luni imita ]n p=tu\ul lui gesturi de la golf observate la tat=l s=u, un bun juc=tor. {i-a petrecut copil=ria pe terenul de golf, exers]nd diferite modalit=\i de a lovi mingea sub ]ndrumarea profesorilor. La trei ani reu[e[te s= ”]mpu[te” 48 pentru 9 g=uri, iar la cinci ani e prezent deja ]n celebra publica\ie de profil Golf Digest. De la opt ani c][tig= turneul interna\ional opti-mist Junior de [ase ori, [i de trei ori, turneul de amatori US Junior, primul titlu c][tig]ndu-l ]n 1994. ”Am folosit golful ca s=-l ]nv=\ despre via\=, despre responsabilitate [i munca sub presiune”, declara tat=l s=u. La 19 ani,

particip]nd ]n competi\ii interna\ionale ca membru al echipei Statelor Unite, Tiger practicase deja intens gol-ful timp de 17 ani. Sportivul \ine bine minte spusele tat=lui: “Culegi ceea ce s=de[ti. Dac= vrei s= devii un doctor bun sau un profesor, trebuie s= ]nve\i. Dac= vrei s= fii bun ]n golf, trebuie s= te antrenezi. E simplu.” Astfel a devenit cel mai bun golfer, a c=rui uimitoare tinere\e [i talent s]nt urmate de abilit=\i profesioniste.

Tiger Woods este p]n= ]n prezent cel mai bun juc=tor de golf profesionist din lume [i sportivul cu cel mai mare venit provenit din sport, detron]ndu-l la capitolul finan-ciar ]nc= din 2002 pe pilotul Michael Schumacher. Gol-ful profesionist ]l ]ncepe ]n anul 1996, bucur]ndu-se de 101 victorii. }mpreun= cu antrenorul s=u Hank Haney au format o echip= de temut, c][tig]nd 6 dintre cele 14 tur-nee importante din cariera sa. Are ]n palmares 67 de turnee de golf c][tigate [i 14 titluri majore. Sezonul din 2000 al lui Tiger Woods e cel mai bun din istoria tur-neelor PGA. El a devenit cel de-al doilea juc=tor care a reu[it s= c][tige 3 turnee profesioniste ]ntr-un an [i do-boar= recordul lui Byron nelson, care a rezistat peste 50 de ani. C][tig= dramatic la U.S. open ]n 2008 – cu o fractur= la picior, fiind ]n scurt timp operat. C][tigarea turneului WGC Accenture Match Play din 2009 marcheaz= revenirea golferului pe arena de joc. }ns= decizia sa de mai apoi de a se retrage din circuitul profesionist pentru un timp nedeterminat a surprins mult= lume.

Daniela COJOCARU

time-out

28 noi, mai 2013

L a 12 februarie 1809, ]n familia cunoscutului medic Robert Darwin din Shrewsbury, Anglia, s-a n=scut

un b=ie\el, pe care p=rin\ii ]l vedeau continuator al tra-di\iilor familiale. Unul dintre bunici, Erasmus, medic [i el, elaborase, pe timpuri, teoria mo[tenirii [i diferen- \ierii speciilor. Era recunoscut pentru cerce-t=rile sale ]n domeniul naturalisticii, dar [i al filosofiei. Alt bunic, dup= mam=, a fost fonda-torul celei mai renumite fabrici de por\elan din Anglia. To\i membrii familiei erau convin[i c=, pentru a avea succes, este necesar s= ]n-ve\i bine de mic. Charles se ghida, probabil, de o alt= teorie, care nu-i stimula deloc abne-ga\ia fa\= de carte. Dup= un an de studii la [coala din localitate, tat=l s=u, deziluzionat, l-a dat la o [coal= teologic= particular=. Pentru Charles studierea limbilor vechi era un adev=rat chin. Era pa-sionat de colectarea scoicilor, pietricelelor, mineralelor, apoi a insectelor. Era interesat de lumea animalelor s=lbatice. Tat=l lui ]ns= mai visa s=-l vad= medic, ]n-scriindu-l, ]n 1825, la Facultatea de Medicin= a Univer-sit=\ii din Edinburgh (Sco\ia), unde studia [i feciorul s=u mai mare. Zadarnic= a[teptare – Charles nu a re-zistat dec]t un an. Avea apatie fa\= de cursurile de anatomie practic=, dar unele materii i-au trezit interes. Putea asculta, ore ]n [ir, povestirile unui fost sclav ne-gru despre natura Africii, diversitatea lumii vegetale [i a celei animale. }n lunile de var= de dup= primul ([i unicul) an de studii la medicin=, Charles Darwin particip= cu entuziasm la [edin\ele unui cerc studen\esc de studiere a naturii. Anume aici ]ncepe s= fie mai atent la comportamen-tul, asem=n=rile [i deose-birile diferitor p=s=ri, notînd, cu rigurozitate, cele necesare. Anume aici i se [lefuie[te ca-pacitatea de a clasifica. {i nici vorb= s= revin= la cursurile de medicin=!

oricine ar fi l=sat m]inile ]n jos, dar nu [i tat=l lui Charles: el ][i transfer= fiul la Cambridge, la cursurile de teologie. Charles nu avea ]ncotro. Urma s= studieze [i ceea ce nu-i pl=cea, dar frecventa cu pl=cere [i cur-surile de botanic= [i geologie. Marea lui pasiune pen-tru colec\ii [i capacitatea de a analiza i-au permis s= contribuie la ]mbog=\irea colec\iilor celui mai faimos muzeu al [tiin\elor naturii din Europa de atunci, public]nd chiar [i unele lucr=ri [tiin\ifice. }n 1831 [i-a terminat stu-diile teologice cu rezultate bune, ]ndeosebi la [tiin\ele care ]l interesau – fizica [i matematica.

Unii profesori cu adev=rat i-au trezit curiozitatea fa\= de [tiin\ele naturii. }[i dorea mult o c=l=torie ]n Africa Ecuatorial=, pentru a cerceta natura bogat= de aici. }n cur]nd ]ns=, va avea parte de o provocare nemaipome-nit=: fostul s=u profesor, Henslow, cunosc]nd pasiunile [i capacit=\ile lui Darwin, l-a recomandat naturalistului Robert Fitzroy, care ][i completa echipa pentru o expe-

di\ie oceanic= spre America de Sud. ini\ial tat=l s=u s-a opus categoric, apoi a riscat s=-i permit= lui Charles aceast= aventur=. C=l=toria la bordul navei Beagle a durat cinci ani lungi, interesan\i [i dificili pe-alocuri, purt]ndu-l pe Darwin ]n jurul lumii. Meleagurile exotice,

cu flora [i fauna lor divers=, cu istoria, scris= ]n straturile geologice, l-au captivat profund. Pe fiecare insul= unde debarcau, el realiza investiga\ii complexe [i, cu pedantismul care ]l caracteriza, aduna mostre de plante, in-secte, fosile, minerale etc. ochiul s=u antre-nat depista at]t asem=n=rile, c]t [i deosebirile dintre exemplarele de p=s=ri de pe insulele vecine, iar mintea c=uta cauzele lor. Deosebit de productive au fost explor=rile insulelor

Galapagos, ]n Peru, Ecuador, Chile, Argentina, noua Zeeland=, Brazilia [.a. Colec\iile sale erau imense. Darwin a ]ndurat b=rb=te[te r=ul de mare de care su-ferea, dar a jurat c= nu va mai c=l=tori pe mare. Dup= 57 de luni de peregrin=ri, Beagle s-a ]ntors ]n Anglia. A ]nceput activitatea ”invizibil=” de studiere profund= [i de sistematizare a colec\iilor aduse, pe care Darwin o f=cea cu mult= migal= [i scrupulozitate.

Decenii ]ntregi i-au fost necesare pentru a elabora teoria evolu\ionist=, conform c=reia speciile evolueaz= ]n timp, se adapteaz= condi\iilor naturale, lupt= pentru existen\=. Ca rezultat, ]n 1859, apare de sub tipar prin-

cipala oper= a lui Charles Darwin – originea spe-ciilor. Spre deosebire de al\i autori cu concep\ii asem=n=toare (Alfred Wallace), Darwin aducea numeroase dovezi ale afir-ma\iilor sale. nu doar lu-mea insectelor, p=s=rilor [i a mamiferelor se modi-fic=, ci [i lumea vegetal=. Reputa\ia sa de naturalist era de neclintit, fiind recu-noscut de numeroase cen-tre [tiin\ifice din Europa. Teoria evolu\iei a fost ex-tins= [i asupra altor do-menii, inclusiv asupra schimb=rilor de pe Terra.

Fiecare edi\ie nou= a originii speciilor, fiecare carte nou= (Polenizarea la orhidee, Plante ag=\=toare, origi-nea omului [i selec\ia sexual= etc.) erau a[teptate cu ner=bdare de savan\ii din ]ntreaga lume.

Pe c]t de m=rea\= era opera sa [tiin\ific=, pe at]t de in-diferent era Darwin fa\= de titlurile onorifice acordate. Doar prietenii ]i puteau aminti ce titluri mai de\ine.

S=n=tatea-i, tot mai [ubred=, ]i determina modul de via\= sedentar [i retras. nu participa nici la congrese, nici la dezbateri, pun]nd accentul pe revizuirea scrieri-lor sale [i munca meticuloas= la noi c=r\i. Sleit de pu-teri, Charles Darwin p=r=se[te aceast= lume la 19 apri-lie 1882. Fiindu-i apreciat= genialitatea, a fost ]nhumat al=turi de al\i doi savan\i str=luci\i ai Angliei – isaac newton [i John Herschel.

Iurie SCUTARU, doctor ]n [tiin\e

CHARLES DARWIN

Ilustra\ie: Violeta ZABULIC+

galeria Minervei

292013, mai noi

anticamera fotografiei alb-negru

Rubric= sus\inut= de Valerie VOLONTIR

F+R+ MARTORI

30 noi, mai 2013

mai mul\i c=lug=ri de peste Prut se stabilesc aici. Dup= moartea din 1821, mitropolitul B=nulescu-Bodoni este ]nmorm]ntat l]ng= Biserica Adormirea Maicii Domnului. Apropo, ion Dru\= povestea odat= c=, vizit]nd M=n=stirea C=priana ]n vara lui 1987, a

g=sit morm]ntul lui B=nulescu-Bodoni ]n p=ragin=. i-a dat atunci unei femei de acolo 25 de ruble s= smulg= buruienile de pe locul ]nhum=rii alesei personalit=\i. Peste o zi – dou= scriitorul a fost invi-tat de mai mult= preo\ime la Chi[in=u la o mas= copioas= cu [ampanie, cu icre [i cu multe discu\ii aprinse. To\i ardeau de ner=bdare s= spun= [i maes-trul c]teva cuvinte. Dru\= le-a vorbit ]n ce stare a g=sit morm]ntul lui B=nulescu-Bodoni. S-a l=sat lini[te. Dup= pu\in timp, o preoteas= s-a ridicat, pro-mi\]nd c= ea se va duce periodic ]ncolo [i va avea grij= de locul de veci al ]naltei fe\e biserice[ti...

Pu\in la dreapta de B=nulescu-Bodoni se odih-ne[te arhimandritul Andrianapolits, care a depus multe eforturi la repara\ia Bisericii Adormirii Maicii Domnului. nicolae Dabija scrie: ”}n partea st]ng= a pronaosului Bisericii Adormirii Maicii Domnului res-tauratorii au descoperit sub podelele de lemn mor-m]ntul unei femei cu urme de ve[minte scumpe. }n acest morm]nt trebuie s= zac= osemintele celei de a treia so\ii (cneaghine) a lui Alexandru cel Bun, fiica boierului moldovean Marin-Marena...”.

La M=n=stirea C=priana (locul nu se cunoa[te), ]n 1848, a fost ]nmorm]ntat Mitropolitul de ieropolis (din Grecia). Tot aici se odihnesc pe veci mul\i sta-re\i, alte personalit=\i biserice[ti.

Dup= moartea lui B=nulescu-Bodoni, pe parcur-sul perioadei arhiepiscopatului Dimitrie Sulima (1821-1844), m=n=stirea continu= s=-[i ]mbog=\easc= biblioteca, achizi\ion]nd mult= carte cu tematic= religioas=. Cu re-gret, o parte dintre aceste valori, odat= cu numirea din 1916 doar a stare\ilor ru[i [i cu ruinarea imperiului Rus, ]n urma Primului R=zboi Mondial, s]nt duse ]n Rusia, refugiin-du-se, totodat=, stare\ul [i c=lug=rii ru[i.

}n 1903-1905 arhimandritul Teofilact ]nal-\= noua Biseric= de iarn= cu hramul Sf. Marele Mucenic Gheorghe, iar vechea bi-seric= preia hramul Sf. nicolae. }ncep]nd cu a doua jum=tate a lui 1918, C=priana ][i recap=t= statutul de m=n=stire de sine st=t=toare. Din 1923 loca[ul ]ncepe s= pros-pere, iar ]n 1924 biblioteca sa num=ra 65 de c=r\i vechi rom`ne[ti, dintre care cinci din sec. XViii. Pe atunci, ]n m=n=stire se g=sea icoana R=stignirii, pictat= ]n 1821, [i un document foarte important – Pomelnicul m=n=stirii, care ]ncepe cu primul ctitor {tefan cel Mare [i se termin= ]n anul 1821, iar ]n 1924 este dat spre p=strare la Arhiva Comisiunii Monumentelor istorice din Ba-sarabia. Soarta de mai departe a c=r\ii nu se cunoa[te.

Chiar a doua zi dup= ocuparea Basara-biei de c=tre sovietici, pe 29 iunie 1940, M=n=stirii C=priana i se confisc= toat= averea, ca peste dou=zeci de ani, pe 25 octombrie 1962, aici s= fie oficiat= ultima rug=ciune, iar loca[ul ]nchis, cl=dirile ei fiind folosite ca depozit, club de dans [i de petreceri, sanatoriu pentru copiii bol-

navi de tuberculoz=.

P e la sf]r[itul anilor [aptezeci ai secolului trecut, un b=tr]n din satul meu natal m-a rugat s= aflu

dac= func\ioneaz= M=n=stirea H]ncu [i dac= mai este pe acolo p=rintele iosif, care, ]n toamna lui 1948, l-a g=zduit pe dou= zile ca pe un frate. M=-n=stirea era ]nchis=, iar despre b=tr]nul c=lug=r nu [tia nimeni nimic. Abia ]n aceast= prim=var=, c]nd cons=teanul meu cu rug=mintea era deja plecat ]n lumea celor drep\i de aproape 30 de ani, am aflat c= p=rintele iosif e ]n via\=, are 80 de ani [i ]l g=sesc ]n una din chiliile M=n=stirii C=priana. De la v]rsta de [apte ani a venit la M=n=stirea H]ncu, iar ]n 1956, dup= ce a fost ]nchis= de comuni[ti, se refugiaz= la M=n=stirea C=priana, care mai func\iona. Pe atunci, ][i aminte[te p=rintele iosif, C=priana era o m=-n=stire destul de ]nst=rit= [i num=ra 170 de c=lug=ri. Cur]nd, anumite ]mprejur=ri ]l fac s= se mute la M=n=stirea Suruceni, iar dup= ]nchiderea ei, trece la M=n=stirea Chi\cani; ]n 1962, ateii o z=vor=sc [i pe aceasta, l=s]nd ]n republica noastr= de atunci doar o singur= m=n=stire, acea de la Japca. Dup= asta, monahul duce o via\= anevoioas= [i plin= de

Urmare din pag. 24

VEDERE GENERAL+

totul e o minune

R}NIRE MADE IN C+PRIANA

312013, mai noi

lipsuri – nimeni nu-l prime[te la lucru, mul\i r]d de el, ar=t]nd cu degetul la ve[mintele lui de c=lug=r. A fost obligat s=-[i fac= serviciul militar, iar la ]n-toarcere se angajeaz= cu greu la o uzin= din Chi-[in=u. Dup= pu\in timp o p=r=se[te [i pleac= pe as-cuns la [coala Duhovniceasc= din Sankt-Petersburg. Dup= absolvire se c=s=tore[te devenind tat= a patru copii, doi dintre care se fac preo\i. Mai ]nt]i e hiro-tonit preot la Tvardi\a, pe ]ntreg raionul Cead]r-Lun-ga, apoi, pe r]nd, ]n mai multe localit=\i: Stolniceni, Mingir, H]rtop, Cimi[lia. Din motive necunoscute, i-a fost b=tut= preoteasa, care peste c]teva luni de-cedeaz=. D= tot mai des pe la M=n=stirea C=priana, dup= ce a fost redeschis=, iar peste aproape trei ani se rec=lug=re[te aici, ca, de Buna-Vestire, pe 7 apri-lie 2011, s= primeasc= mantia de schimnic”. Pe tim-puri, lumina venea de la m=n=stiri, mi-a m=rturisit c=runtul c=lug=r, c=lug=rii vechi, ]mi pare c= aveau mai mult= credin\=, dreptate [i ap=reau cu lacrimi la slujb=... M=n=stirea C=priana e cea mai mare avere a mea [i e casa mea duhovniceasc= [i dup= gardul ei nu voi mai c=lca niciodat=...”

Dup= perestroika lui Gorbaciov, prima m=n=stire care se redeschide ]n \ara noastr= este C=priana

– ]n 1989. Bisericile [i celelalte ]nc=peri ale ei erau ]ntr-o stare jalnic=. Cu sprijinul cre[tinilor din \ar= [i cu ajutorul Celui de Sus ]ncepe reconstruc\ia [i con-struc\ia loca[ului, care a durat mai bine de zece ani, ca ast=zi s= atrag= ]ncoace c=lug=ri [i at]\ia [i at]\ia enoria[i [i turi[ti. P=rintele isaia, secretarul M=n=stirii C=priana, mi s-a dest=inuit ]n prima zi c]nd ne-am cunoscut: ”Prima dat= am venit la m=-n=stire chiar ]n anul redeschiderii ei, ]n vacan\a de var=, cu un grup de colegi de la [coala g=rii F=le[ti, pentru a da o m]n= de ajutor la renovarea loca[ului. Aceast= prim= vizit= [i acest ajutor acordat, mi-au hot=r]t destinul de mai departe – dup= absolvirea institu\iei de ]nv=\=m]nt mi-am legat via\a mai aproape de Domnul, aciu]ndu-m= la m=n=stire, ca peste doi ani s= m= c=lug=resc. Prima mea metanie a fost la M=n=stirea C=priana, iar ]n rarele mele ie[iri de pe teritoriul ei, g]ndul m= ]ntoarce, de fie-care dat=, tot ]ncoace”.

Valerie VOLONTIRFotografii de autor

M=n=stirea C=priana, Str=[eni

OROLOGIUL M+N+STIRII

BISERICA ADORMIREA MAICII DOMNULUI

CUNUNIE VITRALIU

F}NT}N+ }N NOAPTE

RUG+CIUNE

32 noi, mai 2013

Rubric= sus\inut= de Elena LEAH

ex-libris

ISTORIA ROM~NILOR {I UNI-VERSAL+. Ghid de preg=tire pen-tru examenul de bacalaureat. Adrian Dolghi, Alina Felea, Victo-ria Dolghi. Chi[in=u: Cuv]ntul ABC, 2013.

Materialul didactic este adresat elevilor claselor a X-a – a Xii-a ]n scopul preg=tirii pentru examenul de bacalaureat la disciplina isto-ria rom`nilor [i universal=. Prezen-tul ghid cuprinde sinteze pentru teme de eseuri, documente din pro-grama de examen, prezentarea personalit=\ilor, a lim-bajului de specialitate, rela\iile de cauzalitate propuse ]n program= — rezolvate, exemple de rezolvare a ite-milor, teste rezolvate [i exemple de teste etc. care vor fi utile ]n procesul de studiere a materiei la istoria rom`nilor [i universal= [i de preg=tire pentru exame-nul de bacalaureat.

Cartea v= este de un ajutor real, oferindu-v= struc-turat [i bine documentat r=spunsurile la ]ntrebarea: cum s= v= preg=ti\i serios [i s= sus\ine\i cu succes examenul la istorie. Trebuie doar s= \ine\i cont de recomand=rile autorilor [i s= exersa\i dup= modelele oferite de acest ghid.

LUMINA DE PESTE NOP|ILE MELE. Doina Postolachi. Chi[in=u: Pontos, 2012.

Culegerea are o structur= neobi[-nuit= – din 9 zile, iar fiecare dintre ele cuprinde poezii. Este o carte care te invit= din start la medita\ie, la un dialog cu tine ]nsu\i: A venit seara [i mi-a aprins veioza./ A venit Frigul/ [i mi-a pus o p=tur= pe umeri… /}ntr-o zi, va veni [i Timpul [i-mi va aduce multe alte / daruri. (p. 11). Te sur-prinde prin viziunea [i prospe\imea sensului: Toat= lumea se preg=te[te /de prim=var=…/ dar nimeni nu ][i face curat ]n suflet./ to\i se ]ngrijesc, doar, de vechile griji.(p.15).

C+PITAN LA CINCISPREZECE ANI. Dup= romanul lui Jules Ver-ne. Traducere de Mircea Aurel Buiciuc. Chi[in=u: Arc, 2011.

}n categoria c=l=toriilor neo-bi[nuite se ]nscrie [i romanul res-pectiv, care evoc= vitejia adoles-centului Dick Sand, natura s=lbatic= a Africii Ecuatoriale, exprim]nd, ]n acela[i timp, un ]nfl=c=rat pro-test ]mpotriva ]nrobirii omului de c=tre om. }ndr=gitul roman face parte din colec\ia Lanterna Magi-ca, astfel, rubrica Enciclopaedia v= ofer= [i ]n acest volum cele mai interesante informa\ii ce completeaz= detaliile din roman. Doar c]teva exemple despre care ve\i afla lucruri noi: bric, iol=, tender, goelet=, cliper, brigantin=, slup, dogger, barchentin=. (p.16-19).

punctul de pornire

—C ]nd ai ]nceput s= tragi cu arcul?— Am ]nceput s= practic acest sport la v]rsta de

12 ani. L-am ales, deoarece este interesant [i te ]nva\= s=-\i st=p]ne[ti emo\iile [i s= fii perseverent. Este un sport nobil, frumos, cu iz istoric.

— }\i mai aminte[ti de primul antrenament?— Desigur, la el am ]nv=\at pozi\ia arcului [i ]ntin-

derea corzii. S-ar p=rea c= nu-i nimic complicat, dar de aceasta depinde succesul arca[ului.

— Ce calit=\i te ]nva\= aceast= prob= sportiv=?— S= fii organizat, perseverent, s=-\i gestionezi

corect timpul, s= ai curaj, s=-\i aju\i coechipierii, s= fii atent la detalii, s= fii atent la sfaturile antrenorului, s=-\i analizezi fiecare ac\iune pe care o faci. numai astfel po\i trece peste insuccese [i accepta succesele ca pe ceva firesc, f=r= s= te ia valul emo\iilor.

— Ai renun\at la ceva de dragul arcului?— Da, la distrac\ii, la o parte din timpul liber, la

performan\ele [colare.— Care este pre\ul unei medalii?— Mult= munc= individual=, dou= antrenamente

pe zi a c]te 3-4 ore fiecare, diverse exerci\ii fizice [i psi-hologice.

— Cum se ]mpac= [coala cu sportul de performan\=?— nu prea se ]mpac=, dar la ]ntoarcerea de la

competi\ii [i cantonamente m= str=duiesc s= recupe-rez programul omis.

— {tiu c= e[ti un bun patriot. De la cine ai ]nv=\at aceast= lec\ie?

— P=rin\ii mei au absolvit facultatea de istorie. De aceea tema patriotismului a fost mereu subiect de dis-cu\ie ]n familia noastr=.

— Ai fost cel mai t]n=r sportiv la Jocurile Olimpice de la Londra. Cum te-ai descurcat?

— Emo\iile au fost mari, dar din cauza v]rstei nu m-am sim\it nici avansat, nici devansat. Poate de aceea c= pe parcursul anilor am evoluat la compete\ii ]n diferite categorii de v]rst=. Acesta este specificul acestui sport – cei mai tineri pot concura cu cei mai ]n v]rst=, dar viceversa nu.

— Cine st= ]n spatele succesului t=u? — }n primul r]nd, p=rin\ii mei, care permanent au

fost al=turi de mine [i m-au sus\inut. Apoi, Alexandr Anufriev, cel mai bun psiholog din \ar= care, cu regret, nu mai este [i-i simt lipsa. nepre\uit este efortul an-trenoarei irina Cecanova, care a reu[it s= fac= din mine un sportiv de performan\=. Le s]nt recunosc=tor [i celor care mi-au oferit sus\inere financiar= pentru a pleca la diverse compete\ii.

Pentru NOI – Iuliana BUNU

ARCA{ULDan OLARU, elev la

Liceul Lucian Blaga din Chi[in=u, a ob\inut ]n ultimii ani mai multe performan\e la proba de tir cu arcul: locul III la Turneul European de calificare olimpic=, din Olanda, 2012, locul III la Campionatul Euro-pean de juniori din Polonia, 2013 [.a.

332013, mai noi

fii s=n=tos!

PERICOLUL TOXIC

poft= bun=!

T ot mai multe legume ][i fac apari\ia pe mesele noastre, printre care [i mult a[teptatele, ”m=r-

gelu\e” de maz=re verde. Mic= fiind, obi[nuiam s= desfac p=st=ile de maz=re [i s= m=n]nc, una c]te una, boabele dulci [i fragede din ele.

U[oar= [i hr=nitoare, maz=rea verde a constituit ]nc= ]n vremuri ]ndep=rtate, un deliciu natural pe masa regilor europeni. {i ast=zi aceast= legum= se bucur= de o mare popularitate ]n peisajul gastro-nomic, fiind folosit= pe post de decor al multor prepa-rate culinare, la prepararea sosurilor, salatelor, suf-leurilor sau ]n calitate de garnitur= pentru fripturi, pe[te, gr=tare.

Proasp=t=, ]nghe\at=, uscat= sau conservat=, din punct de vedere nutritiv, maz=rea verde constituie un aliment extrem de valoros. Uimitor, ce combina\ie bogat= de vitamine, minerale, fibre [i proteine se poate ascunde ]ntr-o p=staie at]t de mic=. ”Maz=rea verde ]nt=re[te oasele” — ne spunea mama ori de c]te ori prepara o re\et= cu acest ingredient. Avea dreptate, \in]nd cont c= maz=rea verde este o surs= excelent= de vitamina K [i B6, care ]mpreun= ajut= la fixarea calciului ]n oase, prevenind, totodat=, fragili-zarea lor. Pe l]ng= aceasta, maz=rea furnizeaz= [i alte vitamine [i minerale esen\iale, cum ar fi vitamina A [i C (bune pentru ochi [i sistemul imunitar), fier, zinc, calciu, potasiu, acid ascorbic [i fibre alimenta-re. }n perioada examenelor, o coleg= de facultate neap=rat consuma zilnic c]te o por\ie de maz=re, fi-ind convins= c= aceasta este mai bun= dec]t orice energizant. {i nu ]n zadar. Maz=rea verde este bogat= ]n zaharuri care alimenteaz= creierul [i rep-rezint= astfel o hran= revigorant=, ideal= pentru me-morie, pentru persoanele obosite [i lipsite de energie.

Maz=rea verde este la mare c=utare ]n acest se-zon, dar, pen-tru a m= bu-cura [i iarna de gustul ei delicat, ]mi fac [i c]teva re-zerve la con-gelator. De alt-fel, ]n stare congelat= se p=streaz= majoritatea principiilor active din compozi\ia sa. Cu pu\in= r=bdare, se scot bobi\ele din p=st=i. Se pune ap= la fiert ]ntr-un vas ad]nc, timp ]n care sub un jet puternic de ap= se spal= bine maz=rea. C]nd apa a dat ]n clocot, se adaug= maz=-rea [i se las= la foc pentru 3-5 minute, dup= care se toarn= ]ntr-o sit= mare s= se scurg=. Se pune ]n pungi [i se depoziteaz= ]n congelator.

Rubrici sus\inute de Valeria PRODAN

P roduse de cur=\are, detergen\i, ]mprosp=toare de aer, insecticide... de c]nd au ap=rut, nu ne

mai imagin=m via\a f=r= de ele. Este adev=rat, aces-tea ne ajut= de multe ori s= facem treburile casnice u[or [i eficient — totul str=luce[te [i miroase pl=cut. Dar, ]n c=utarea confortului, incon[tient devenim vic-time ale acestor preparate toxice, pe care de fiecare dat= le inhal=m ]n cantit=\i mari. Uneori po\i suferi o intoxica\ie minor=. Dar ce faci atunci c]nd situa\ia este mult mai grav= [i nu po\i a[tepta ca r=ul s= treac= de la sine?

Dup= ce a cur=\at [i a dezinfectat baia cu o solu\ie chimic=, o bun= prieten= a mea a ajuns de urgen\= la spital, cu o intoxica\ie puternic=. Evident, aici a primit ]ngrijirile speciale [i ]n scurt timp a fost exter-nat=. Tot ce conteaz= ]n cazul intoxica\iei cu substan\e toxice, care debuteaz= cu dureri de cap, tulbur=ri respiratorii, ame\eal= [i grea\=, este acor-darea imediat= a primului ajutor.

odat= ce aceste simptome se manifest=, se ape-leaz= la Salvare. P]n= la sosirea acesteia, persoana care a inhalat substan\e toxice trebuie scoas= la aer curat. Unele preparate, cum ar fi cele pentru sp=larea chiuvetelor, con\in acizi tari, care, nimerind ]nt]m-pl=tor pe piele, ]n ochi sau ]n gur=, provoac= arsuri grave. }n asemenea cazuri, locul afectat se va sp=la cu ap= cald= [i cu s=pun, iar dac= acestea au fost ]n-ghi\ite, victima trebuie s= consume multe lichide sub form= de ceai ne]ndulcit sau ap= plat=.

Renun\area total= la produsele chimice de uz cas-nic ]n zilele noastre nu cred c= ar mai fi posibil=, iar respectarea m=surilor de profilaxie ne va \ine de-parte de efectele nedorite ale acestora. }n primul r]nd, este important= citirea [i urmarea strict= a in-struc\iunilor de folosire a preparatelor. }n timpul [i dup= lucrul cu substan\ele chimice pentru cur=\are, este necesar= ventila\ia ]nc=perii. Geamurile sau u[a se vor \ine pentru mai mult timp deschise, ]ndeosebi ]n spa\iile mici, iar masca [i m=nu[ile de cauciuc vor fi accesoriile de baz= ]n timpul lucr=rii. o aten\ie de-osebit= trebuie acordat= insecticidelor. Dup= folosi-rea lor, ]nc=perea se va p=r=si pentru mai mult timp, aceasta fiind supus= unei bune aerisiri.

Cei care prefer= s= tr=iasc= ]ntr-un mediu curat [i, ]n acela[i timp s=n=tos, pot opta pentru ingrediente naturale — ap=, sare, bicarbonat de sodiu, zeam= de l=m]ie. o simpl= solu\ie din ap= [i o\et sau suc de l=- m]ie poate cur=\a eficient diverse suprafe\e. Ceara de albine ofer= luciu mobilierului, s=punul simplu ]n-dep=rteaz= petele, praful de mu[tar elimin= gr=simile, iar peroxidul de hidrogen cur=\= petele de s]nge, ajut= la eliminarea mucegaiului [i este un bun dezinfectant.

DELICIUL REGILOR

34 noi, mai 2013

abc-ul Af ro di teisimbolistica accesoriilor

SFIN|ENII} mi amintesc cum prin cl. a Vi-a

am mers toat= clasa la biseric= s= scoatem aerul. nu m]ncasem ni-mic, afl]nd atunci care e semnifica\ia zilei de vinerea neagr=. Fiind ne-preg=tit= s= ascult o slujb= p]n= la cap=t, ochii ]mi fugeau ]n toate p=r\i-le, absorbit= de frumuse\ea obiecte-lor de cult din biseric= [i de cele purta-te de preot. M= ]ntrebam ce semnific= unele [i de ce stau ]ntr-un anumit loc altele.

S]nt numite sfin- \enii, odoare, chiar ve[minte liturgice obiectele purtate de c=tre fe\ele biserice[ti ]n timpul slujbei sau ]n afara ei, atribuindu-li-se o istorie [i o simbo-listic= aparte. Curios e c= substantivul ve[-m]nt vine din latines-cul vestimenta, care originar desem-na ]mbr=c=mintea celor s=raci [i umili.

Ve[mintele liturgice, ]n cultul di-vin public ortodox, au valoare nu nu-mai prin necesitatea [i utilitatea lor practic= [i sacerdotal=, ci, mai ales, prin simbolismul lor. }n sens propriu, simbolul ritual este reprezentarea sensibil= a adev=rurilor [i sentimen-telor religioase ]n forme concrete de-terminate de Biseric=, cum ar fi: acte-le liturgice, materia cultic=, obiectele de cult [i cuv]ntul sau graiul ca form= de expresie a adev=rurilor revelate.

}n cultul Bisericii ortodoxe exist= trei categorii de ve[minte liturgice: a) Pentru treapta de diacon: stiharul, m]-necu\ele [i orarul; b) Pentru cea de preot: stiharul, epitrahilul, br]ul, m]ne-cu\ele [i felonul sau sfita; c) Pentru cea de arhiereu: stiharul, epitrahilul, br]ul, m]necu\ele, bederni\a sau epi-gonatul, sacosul [i omoforul. La s=v]r-[irea serviciilor liturgice arhiereul mai poart= [i c]teva sfin\enii, cum ar fi: mantia, crucea, engolpionul, mitra, to-iagul arhieresc, dicherul [i tricherul. V= prezent=m ]n continuare date din istoria [i simbolistica unora dintre ele.

Crucea pectoral= reprezint= un semn al m=rturisirii lui Hristos. Ea semnific= [i spiritul de jertf= de care trebuie s= fie ]nsufle\it slujitorul. Acesta poate purta crucea nu numai la serviciul divin, ci [i ]n orice ]mpre-jurare. Dup= ]ncetarea persecu\iilor, c]nd cultul cre[tin se putea desf=[ura ]n deplin= libertate, aproape to\i cre[tinii ][i ]mpodobeau piepturile

cu semnul sfintei cruci. }ncep]nd cu secolul al V-lea, dreptul de a purta crucea a fost acordat ca un privile-giu numai persoanelor sacerdotale distinse, ]n semn de aleas= pre\uire [i recompens=. Crucea este simbolul suprem, comport]nd o valoare sim-bolic= aparte: Prin linia vertical=, Crucea ]l arat= pe Dumnezeu, iar prin linia orizontal= se arat= toat= zidirea ]n at]rnare des=v]r[it= de Dumnezeu, neav]nd alt suport al existen\ei sau alt= baz= afar= de Dumnezeu (Sf]ntul Maxim Marturisi-torul); Pe Cruce, s-au unit Dumne- zeirea cu omenirea (pr. nicolae Steinhardt); Crucea este puterea lui Hristos care, asumat= de noi, poate transforma lumea ]n paradis (pr. Dumitru St=niloae); Crucea, izvor de t=m=duire, u[a Tainelor, arma p=cii, veselia sufletului meu. (Acatistul Sfin-tei Cruci).

Mitra este acoper=m]ntul capului folosit= de arhierei ]n timpul servi-ciului liturgic, av]nd de obicei forma coroanei sau diademei ]mp=r=te[ti. La ]nceput era purtat= doar de papa

de la Roma [i de pa-triarhul Alexandriei, cu timpul, s-a dep=r-tat de forma [i sim-plitatea ei primitiv= [i, ]ncep]nd din seco-lul al Vl-lea, patriar- hii Constantinopolului au ]mpodobit-o cu cus=turi frumoase [i cu iconi\e lucrate cu m=iestrie dup= mo-

delul coroanei ]mp=ra\ilor bizantini. Purtat= de arhiereu, ea ]nseamn= ”puterea spiritual= asupra credin-cio[ilor” [i, totodat=, semnul demni-t=\ii ]mp=r=te[ti a M]ntuitorului, pre-cum [i al vredniciei primite de arhiereu de la Hristos, ca s=v]r[itor principal al celor sfinte [i al tainelor Lui.

Dup= majoritatea liturgi[tilor, mi-tra simbolizeaz= cununa de spini care a fost pus= pe capul M]ntuitoru-lui ]n timpul Sfintelor Sale patimi (Matei XXVii, 29) [i mahrama cu care a fost acoperit capul Lui la punerea Sa ]n morm]nt, fiindc= ”toate instru-mentele de ]njosire, de tortur= [i de umilin\= ale patimilor lui Hristos au devenit ornamentele cele mai str=-lucite [i mai glorioase [i odoarele cele mai de cinste ale Bisericii lui Hristos”.

C+UT+M ELEGAN|+

E legan\a…a devenit un adev=rat laitmotiv. }ntr-o lume ]n care to-

tul este complicat, cli[at, to\i ne do-rim lucruri simple, to\i c=ut=m ele-gan\=. Dar, probabil, pu\ini ]n\eleg aceast= no\iune pe deplin. Cineva spunea c= ”elegan\a este 50 % sim\ [i 50 % cunoa[tere”.

Atunci c]nd emani elegan\=, re-curgi la un pact, ]ncheiat cu tine ]nsu\i, emani ]ncredere! Elegan\a ]ncepe cu inima. Acest lucru se vede ]n ochii t=i, pe chipul t=u, ]n z]mbe-tul t=u. Elegan\a este prezent= ]n modul ]n care vorbe[ti. E ceva apar-te. oamenii graviteaz= ]n jurul t=u, pentru c= ai acel “ceva”.

nu exist= nici o elegan\= ade-v=rat=, dac= nu este naturale\e, care se formeaz= din spontanieta-te [i autenticitate; adic=, s= ar=\i exact ceea ce e[ti. }n primul r]nd, aspectul trebuie s= fie irepro[abil. Re\ine c]teva cuvinte-cheie: curat, ]ngrijit, pozi\ia corpului simpl= – ]ntotdeauna s= stai dreapt=, nicio-dat= coco[at=, cu picioarele sau m]inile ]ncruci[ate. Asigur=-te c= ]nc=l\=mintea ta este curat= [i c= hainele tale nu s]nt p=tate sau [ifo-nate. nu l=sa p=rul s=-\i acopere fa\a. Prinde-l ]ntr-un coc elegant sau ]n stilul “coad= de cal”. }mbra-c=-te corespunz=tor ocaziei. Dac= ai dubii, atunci poart= o rochie cla-sic= ]ntr-o culoare neutr=, cu acce-sorii simple [i elegante. Acest lucru func\ioneaz= ]ntotdeauna. G]n-de[te-te la lucruri pozitive, pentru c= astfel s= ai o expresie de seni-n=tate pe chip.

Un alt aspect este modul de a vorbi. R=m]i binedispus= [i discut= doar despre lucruri frumoase [i pl=cute. Fii prietenoas= [i vesel= ]n timpul unei conversa\ii. Discut= problemele proprii doar cu o per-soan= apropiat=. nu te l=uda niciodat=. o persoan= demn= de admira\ie [i de pre\uire nu-[i va etala calit=\ile ]n conversa\iile pe care le poart=, ci, pur [i simplu, va alege s= “vorbeasc=” prin fapte. Apreciaz= frumuse\ea, calitatea, perfec\iunea [i tot ce ]nseamn= crea\ie f=cut= cu suflet.

Rubric= sus\inut= de Elena LEAH

Va urma

352013, mai noi

LINCOLN — DIAMANTUL AMERICAN

ieri [i azi

IUNIEA nume astfel de sigl= are ]n pre-

zent – un diamant. {i anume ca un diamant s-a pozi\ionat de la ]nceputuri printre bijuteriile auto-mobilistice americane.

istoria m=rcii a fost declan[at= de Henry M. Leland, care, ]n 1915, a fost unul dintre fonda-torii companiei Ca-dillac. Dat= fiind dezvoltarea rapid= a avia\iei ]n timpul Primului R=zboi

Mondial, Leland le-a propus parte-nerilor s= produc= motoare pentru avioane, dar nu a g=sit sus\inere. }n 1917 [i-a fondat compania proprie, pe care a numit-o Lincoln Motor Company – ]n cinstea celui de-al

16-lea pre[edinte al SUA, Abraham Lincoln. }n 1922, din cauza unor probleme financi-are, Leland ][i vinde firma unui rival anterior – Henry Ford. Acesta nu a ”dizolvat-o” ]n ”imperiul s=u automobilistic”, ci a dezvoltat-o ca o diviziune auto de clasa ”premium”. Lin-coln era asamblat, ]n exclusivi-tate, manual, fapt ce ]i asigura o calitate impecabil=. Volumi-noase, elegante, luxoase, cu propulsoare puternice, aceste auto-mobile deveniser= concurentele principale ale Cadillac-urilor. Mo-toarele cu 8 cilindri (V8) [i 91 c.p. oferau clien\ilor siguran\=.

}n 1933, designerul Eugene T. Gregorie a proiectat modelul Lin-coln – Zephyr, care din 1936 a fost lansat ]n serie. Succesul a fost unul enorm – ]n primul an v]nz=rile au crescut de vreo 9 ori! {i nu ]n zadar: sub capot= avea un motor V12 de 4,4 l, cu veritabile calit=\i sportive. Acest model a constituit platforma

pentru legendarul Lincoln Conti-nental, produs ]ncep]nd cu 1940. Succesul acestuia a motivat pro-duc=torul s=-l perfec\ioneze [i s=-l men\in= pe pia\a american=. Astfel, a ap=rut Lincoln Mark ii (1955). C]te un exemplar le-a revenit [i legen-darilor interpre\i Elvis Presley [i Frank Sinatra.

Lincoln Mark ii a fost urmat de seriile Mark iii [.a.m.d., ultima fiind Mark Viii, produs= p]n= ]n 1998. Succesorul, Lincoln Town Car, avea s= vin= cu forme mai rotunde, dina-mice, mai pu\in conservative. Pe l]ng= importan\=, acest automobil, ]nzes-trat cu motor V8 de 4,6 l (208 c.p.), ofer= confort sporit [i este preferat de ]nalte structuri statale din SUA.

Din 1997 compania pune la dis-pozi\ia americanilor, ]n premier=,

un automobil SUV (4x4) de lux – Lincoln navigator, care ocup= o ni[= foarte important= pe pia\a auto. Habitaclul, dotat cu cele mai interesante [i utile ac-cesorii, renumitul model de motor V8, de 5,4 l (264 sau 304 c.p.), calitatea asam-bl=rii ]l fac unul dintre cele mai r]vnite automobile de c=tre americanii cu mod de

via\= activ, de[i nu este ”deprins” a economisi carburan\ii.

}nc= ]nainte de cel de-al Doilea R=zboi Mondial, Lincoln a devenit automobilul pre[edin\ilor SUA, chiar dac= pe acest segment prestigios, ]n prezent, din nou Cadillac-ul ]i face concuren\=. iar limuzinele Lin-coln pentru persoane ViP [i pentru ceremonii – luxoase [i spa\ioase – s]nt bine cunoscute ]n lumea ]n-treag=. inclusiv ]n \ara noastr=.

Iurie SCUTARU

150 de ani de la na[terea diri-jorului [i compozitorului austriac Felix von WEinGARTnER (2 iun. 1863 – 7 mai 1942).

290 de ani de la na[terea eco-nomistului [i filosofului englez de origine sco\ian= Adam SMiTH (5 iun. 1723 – 17 iul. 1790).

80 de ani de la na[terea poetu-lui [i publicistului ion BoLDUMA (6 iun. 1933 – 19 apr. 1993).

75 de ani de la na[terea istori-cului literar [i publicistului Dumi-tru CoVAL (6 iun. 1938 – 4 aug. 2005).

75 de ani de la na[terea inter-pretei de muzic= popular= Angela P+DURARU (6 iun. 1938 – 26 iul. 1995).

80 de ani de la na[terea fizicia-nului elve\ian, laureat al Premiu-lui nobel pentru fizic=, Heinrich RoHRER (6 iun. 1933).

170 de ani de la na[terea Bert-hei von SUTTnER, scriitoare aus-triac=, cunoscut= militant= paci-fist= [i prima femeie laureat al Premiului nobel pentru pace (1905) (9 iun. 1843 – 21 iun. 1914).

100 de ani de la na[terea lui Ti-hon HREniKoV, compozitor, pia-nist [i pedagog rus (10 iun. 1913 – 14 aug. 2007).

75 de ani de la stingerea din via\= a lui Charles Edouard GUiL-LAUME, fizician, inventator elve- \ian, laureat al Premiului nobel pentru fizic= (15 febr. 1861 – 13 iun. 1938).

130 de ani de la na[terea lui Victor Franz HESS, fizician, inven-tator [i profesor universitar austri-ac, stabilit ]n SUA, laureat al Pre-miului nobel pentru fizic= (24 iun. 1883 – 17 dec. 1964).

250 de ani de la na[terea picto-rului englez George MoRLAnD (26 iun. 1763 – 29 oct. 1804).

calendar

noi, mai 201336

un de dai [i un de crap=

Rub ric= sus\inut= de Igor GRO SU

ORIZONTAL: 1.Privitor la cai (pl.). 2. A d=rui – Galben-ro[u. 3. Granule de o\el – Altul, din st]nga! 4. nu poart= barb= – Gheorghe Budeanu – Tem=. 5. Cu fir ]n ureche – Stare de neorga-nizare – Mai! 6. Un fel de bucium. 7. Curge – oare, poate... – ofi\er oto-man. 8. Credul – Configurat la com-puter. 9. S=get=tor – Compasiuni. 10. Expresie a ochilor.

VERTICAL: 1. Tob=. 2. Are form= inelar= – Teren pentru agrement. 3. Anason – T=tic. 4. Recipient – A[a face cucuveaua – Vasile Arma[-Toma. 5. neschimbat= – Sub un c=l=re\. 6. Pornim ... loteria! – Gratifica\ie. 7. Exprim= mirare – A [aptea treapt= – Stru\ f=r= creast=. 8. Ca [i cum ]nalt – E [i el m=gar. 9. L=untric – Spectacol cu caracter solemn. 10. Unu de ]mp=r\it la doi.

Cuv]ntul giruet= ]nseamn=:

1. Claie de paie;2. Anemoscop;3. instrument care determin= di-

rec\ia [i intensitatea v]ntului.

dezlegarea

cuvintelor

]ncruci[ate

publicate

]n nr. 3, 2013

ORIZONTAL: 1. Episod. Rac. 2. Xenofob. Ra. 3. irevocabil. 4. Luxos. Luni. 5. Acîn. Bo\it. 6. Ras. Matisa. 7. Taur. 8. Tentacule. 9. F]n. Acari. 10. Acte. Arip=.

VERTICAL: 1. Exilare. Fa. 2. Pe-ruc=. Toc. 3. inexistent. 4. Sovon. An. 5. ofos. Mut=. 6. Doc. Barac=. 7. Balot. Car. 8. Buticuri. 9. Arini[. Lip. 10. Calitate.

Cuv]ntul leviatan ]nseamn= ma[in= de sp=lat l]na; monstru.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

fr=m]nt=ri de minte

trei variante – un r=spuns

trei variante – un r=spuns

fr=m]nt=ri de minte

Avem opt monede. La prima vedere ele par a fi una ca una. Dar [tim c= o moned= e fals= [i se deosebe[te de celelalte prin faptul c= e mai u[oar=. Cum trebuie de procedat ca, numai prin dou= c]nt=riri, s-o g=sim pe cea fals=?

Simplu de tot. Lu=m un pahar umplut pe jum=tate. Pe de o parte, e pe jum=tate plin, pe de alt= parte, pe jum=tate de[ert. Silogismul este urm=torul: un pahar pe jum=tate plin este egal cu un pahar pe jum=tate de[ert. A[a-i? A[a-i. Dac= dubl=m ambele p=r\i ale silogismului, reiese c= un pahar plin este egal cu un pahar de[ert. Ce zice\i?

ochiul al treilea

DIN NUM+RUL URM+TOR:

{tefan LUCHIAN (1868 – 1916): P+STORI|A

Pictor rom`n, denumit poetul plastic al florilor. Membru fondator al “Tinerimii artistice”. A influen\at dezvoltarea picturii rom`ne[ti moderne. operele sale, executate ]n diverse tehnici (ulei, pastel), cuprind o palet= variat=: atmosfera pastoral=, viziune impresionist=, lumea satului.

Lucr=ri : AnEMonE, LiCA CU PoRToCALA, PoRTRET DE B+- TR}n, SAFTA FLoR+REASA, CoBZARUL, LoRiCA CU CRiZAnTEME, CAR CU Boi, CoPii DE {CoAL+, HAnUL P+R+SiT etc.

De vorb= cu poetul iulian FiLiP.

poezie: Antologie — RoMAn|A SoARELUi.

Bilan\ul concursurilor: VEni, ViDi, ViCi; SoL LUCET oMniBUS;

HiSToRiA EST MAGiSTRA ViTAE.

para lui n=t=flea\=.

papion: Moda de var=.

FON DA TOR:Mi niS TE RUL EDUCA|iEi

Fondat 1930Serie nou= 1990

Re dac tor-[ef:Va le rie Vo Lon TiR

iuliana {CHiRC+secretar responsabil

Leo BoR DEiAnUre dac tor de sec\ie

Elena LEAHre dac tor ar tis tic

Valentin GU|Ustilizator

Ana CEAP+co rec tor

Alina BoDRoVAcontabil-[ef

olesea CURMEiope ra tor

Sergiu FRUnZ+[ofer

Co man da 766For ma tul 60x90 1/2Co li de ti par 5Tiraj — 4000 ex.

WE(in Ro ma ni an Lan gu age)Monthly ma ga zi ne forchil dren and teenagers

AD RE SA RE DAC|iEi:Re vis ta noi,str. Pu[kin nr. 22,MD 2012, Chi[in=uTe le fo ane:022 23 31 91; 022 23 37 25;022 23 36 45; 022 22 22 45Fax: 022 23 31 91Email: [email protected]

Ti pog ra fia EdituriiUniVERSUL

}nregistrat= la Camera }nregistr=rii de Stat pe 11.08.2008 cu nr. 1003600012713

V= ru g=m s= in di ca\i la sf]r [i tul tex te lor, pe ver soul de se ne lor [i fo to-g ra fii lor, pre nu me le, nu me le, v]rsta, cla sa ]n ca re ]n v=\a\i, ad re sa com-

ple t=, nu m= rul de te le fon.

ˇ

indice 31239.Post-restant 34239Pre\ul 13 lei

NOAPTEA }NVIERII

Fotografii: Valerie VOLONTIR

issn 1857-0798 5, mic_0.pdf · vei fi uimit s= afli c= arborele genealogic al familiei tale poate...

Documents