IRIGAŢIA: MĂSURĂ RADICALĂ DE IRIGAŢIA: MĂSURĂ RADICALĂ DE DIMINUARE A CONSECINŢEI SECETELOR DIMINUARE A CONSECINŢEI SECETELOR

ÎN CONDIŢIILE SCHIMBĂRII CLIMATICEÎN CONDIŢIILE SCHIMBĂRII CLIMATICE

Institutul de Pedologie, Agrochimie şiInstitutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solurilor “Nicolae Dimo”Protecţie a Solurilor “Nicolae Dimo”

Schimbările climatice au condus la intensificarea frecvenţei fenomenului de secetă. Apariţia deficitului acut de apă în sol şi aer conduce la scăderea producţiei agricole sau chiar compromiterea ei.

În condiţiile create irigaţia este cea mai eficientă măsură de optimizare a regimului de umiditate a solului.

Fondul irigaţional şi pretabilitatea solurilor la irigaţie Volumul fondului irigaţional depinde de:

resursele de apă şi calitatea acestora; particularităţile genetice ale solurilor; condiţiile geomorfologice şi hidrogeologice.

Grupe de soluri după pretabilitatea la irigaţie

Nr. grupei

Denumirea solurilor Suprafaţa, mii ha

Totală Pretabilă la irigaţie

I Cernoziomuri carbonatice şi obişnuite cu profil întreg; foarte slab sau slab erodate

1011 557

II Cernoziomuri argiloiluviale, levigate şi tipice cu profil întreg; foarte slab sau slab erodate

731 360

III Soluri cenuşii cu profil întreg; foarte slab sau slab erodate

290 126

IV Soluri aluviale 259 124

V Soluri halomorfe 120 70

VI Soluri moderat şi puternic erodate 349 -

VII Soluri afectate de alunecări 84 -

VIII Soluri slitizate 100 -

După pretabilitatea la irigaţie solurile din grupele I - IV alcătuiesc

1 235 000 ha sau 62 % din suprafaţa terenurilor agricole.

Dinamica suprafeţei terenurilor irigate

4836

8

97

291269

31

74

217

156

115

0

50

100

150

200

250

300

1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2008

Anii

Su

pra

faţa

, m

ii h

a

Sursele de apă pentru irigaţie

În republică la irigaţie este utilizată apa bazinelor de acumulare, râurilor transfrontiere şi celor interioare care se deosebesc esenţial atât după compoziţia chimică, cât şi după indicii de calitate. Apele râurilor transfrontiere se caracterizează cu grad redus de mineralizare (0,4-0,6 g/l), reacţie slab alcalină şi raport favorabil între cationii mono- şi bivalenţi; conţinutul de Cl- este sub valoarea admisibilă.Apele râurilor interioare au calitatea satisfăcătoare numai în sectorul superior. În sectorul mijlociu şi cel inferior gradul de mineralizare creşte până la 1,3-2,4 g/l, iar reacţia devine moderat alcalină (pH=8,4-8,7). Compoziţia cationică este dominată de Na+ şi Mg2+, iar cea anionică de SO4

2- şi Cl-.Compoziţia şi indicii de calitate ai apei bazinelor de acumulare este determinată de sursa de alimentare. Pe teritoriul republicii lacurile (iazurile) cu gradul de mineralizare <1,0 g/l alcătuiesc 35%, cele cu mineralizarea de 1,1-3,0 g/l constituie 58%, iar cele cu conţinutul de săruri peste 3,1 g/l – 7%; 85% din totalitatea bazinelor de acumulare au apa cu raport de adsorbţie a sodiului cuprins între 3,5 şi 40,4.

Indicii de calitate ai apelor pentru irigaţieSolurile cernoziomice alcătuiesc peste 74% din volumul fondului

irigaţional. Extinderea masivă a irigaţiei pe aceste soluri a generat o problemă acută, legată de calitatea apelor utilizate. Principalii indici de evaluare a calităţii apelor pentru irigaţie reglementează:conţinutul total şi compoziţia sărurilor solubile;valoarea reacţiei actuale (pH);conţinutul de elemente nocive;raportul dintre cationi.

Valorile admisibile a indicilor de evaluare a calităţii apei pentru irigaţie

IndiciiIndicii Valoarea admisibilăValoarea admisibilă

Gradul de mineralizare, g/l < 1,0

Reacţia (pH), unităţi 6.5 – 8.3

Raportul de adsorbţie a sodiului (SAR), unităţi 1 - 3

Indicele magnezial (PMg %) < 50

Conţinutul de clor, me/l < 3.0

III

Gradul de mineralizare a apelor de suprafaţăGradul de mineralizare a apelor de suprafaţăGradul de mineralizare a apelor de suprafaţăGradul de mineralizare a apelor de suprafaţăGradul de mineralizare a apelor de suprafaţăGradul de mineralizare a apelor de suprafaţăGradul de mineralizare a apelor de suprafaţăGradul de mineralizare a apelor de suprafaţăGradul de mineralizare a apelor de suprafaţă

- > 2.1 - > 2.1 - > 2.1 - > 2.1 - > 2.1 - > 2.1 - > 2.1 - > 2.1 - > 2.1

- 1.1 - 2.0- 1.1 - 2.0- 1.1 - 2.0- 1.1 - 2.0- 1.1 - 2.0- 1.1 - 2.0- 1.1 - 2.0- 1.1 - 2.0- 1.1 - 2.0

- 0.6 - 1.0- 0.6 - 1.0- 0.6 - 1.0- 0.6 - 1.0- 0.6 - 1.0- 0.6 - 1.0- 0.6 - 1.0- 0.6 - 1.0- 0.6 - 1.0

LEGENDA

- 0.1 - 0.5- 0.1 - 0.5- 0.1 - 0.5- 0.1 - 0.5- 0.1 - 0.5- 0.1 - 0.5- 0.1 - 0.5- 0.1 - 0.5- 0.1 - 0.5

mineraliz area, g/lmineraliz area, g/lmineraliz area, g/lmineraliz area, g/lmineraliz area, g/lmineraliz area, g/lmineraliz area, g/lmineraliz area, g/lmineraliz area, g/l

III

Valorile raportului de adsorbţie a sodiuluiValorile raportului de adsorbţie a sodiuluiValorile raportului de adsorbţie a sodiuluiValorile raportului de adsorbţie a sodiuluiValorile raportului de adsorbţie a sodiuluiValorile raportului de adsorbţie a sodiuluiValorile raportului de adsorbţie a sodiuluiValorile raportului de adsorbţie a sodiuluiValorile raportului de adsorbţie a sodiului a apelor de suprafaţă a apelor de suprafaţă a apelor de suprafaţă a apelor de suprafaţă a apelor de suprafaţă a apelor de suprafaţă a apelor de suprafaţă a apelor de suprafaţă a apelor de suprafaţă

- > 6- > 6- > 6- > 6- > 6- > 6- > 6- > 6- > 6

- 3 - 6- 3 - 6- 3 - 6- 3 - 6- 3 - 6- 3 - 6- 3 - 6- 3 - 6- 3 - 6

LEGENDA

- < 3- < 3- < 3- < 3- < 3- < 3- < 3- < 3- < 3SARSARSARSARSARSARSARSARSAR

Calitatea apelor de suprafaţă pentru irigare

Consecinţele irigării solurilor cu apă de diferită calitate Aplicarea apelor dulci (Nistru, Prut) nu modifică esenţial regimul hidrosalin. Din efectele negative se menţionează:-reducerea uşoară a raportului Ca:Mg;-scăderea conţinutului de agregate hidrostabile cu 6%;-creşterea densităţii aparente a stratului arat cu 0,16 g/cm3;-reducerea porozităţii totale cu 5-7%. La folosirea apei mineralizate starea ameliorativă a solurilor se agravează prin:-creşterea gradului de salinizare până la 0,4% (moderat spre puternic salinizat);-majorarea gradului de soloneţizare (Na=14%) până la foarte puternic;-manifestarea procesului de argilizare (majorarea conţinutului de argilă fină cu 8-9%);-mărirea factorului de dispersie de la 6 la 31%;-diminuarea hidrostabilităţii structurale de 4,2 ori;-compactizarea excesivă a orizonturilor superioare; -scăderea spaţiului lacunar.

Aplicarea apelor alcaline şi mineralizate influenţează profund asupra întregului complex de însuşiri fizice, chimice şi mecanice ale solului, iar illitizarea, argilizarea şi peptizarea argilei fine au caracter ireversibil.

Dinamica salinizării secundare a cernoziomurilor irigate cu apă de diferită calitate

1

2

34

0

0,05

0,1

0,15

0,2

0,25

0,3

0,35

0,4

0,45

0 2 4 6 8 10

Anii

Con

ţinut

ul d

e să

ruri,

%

1-Cernoziom obişnuit 2-Cernoziom xerofit

3-Cernoziom xerofit 4-Cernoziom obişnuit

Irigare cu apă mineralizată

Irigare cu apă dulce

Metode de prevenire a degradării solurilor irigate

În scopul prevenirii degradării solurilor irigate se recomandă:

elaborarea bazei de date a compoziţiei chimice şi indicilor de calitate a surselor de apă de suprafaţă;

cunoaşterea însuşirilor solurilor, nivelului apelor pedofreatice, compoziţia şi gradul lor de mineralizare din terenurile ce urmează a fi irigate;

respectarea regimurilor şi normelor de irigare;

efectuarea lucrării solului în stare friabilă pe terenurile irigate;

aplicarea materialelor calcice în cuplu cu îngrăşăminte organice;

includerea în asolament a ierburilor perene cu o cotă de 20-25%.instituirea şi efectuarea monitoringului solurilor irigate.

Aplicarea corectă a tehnologiilor de irigare reduce efectul negativ al secetelor şi contribuie la majorarea producţiei agricole

Productivitatea culturilor pe terenurile irigate

Cultura Recolta (t/ha) în condiţii

  experimentale de producţie

Grâu de toamnă 6.5 - 7.5 5.5 - 6.5

Porumb boabe 10.0 - 12.0 9.0 - 10.0

Roşii 60.0 - 70.0 50.0 - 60.0

Sfeclă furajeră 180.0 - 200.0 150.0 - 180.0

Lucernă masă verde 70.0 - 75.0 60.0 - 65.0