apmar.anpm.roapmar.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/apm arad... · caracterizare...

COMPARTIMENT PROCESE

/ INSTALAŢII DE MEDIU

Client: Centrala Electrică de Termoficare Arad S.A.

Lucrare: RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul “Lucrări de trecere a cazanului nr. 2,

de 420 t/h pe funcționare pe gaze naturale”

Nr. proiect: MD 1002.014

1

C U P R I N S INTRODUCERE 3 1. INFORMAȚII GENERALE 6 1.1. Titularul proiectului 6 1.2. Autorul atestat al Raportului privind impactul asupra mediului 6 1.3. Denumirea proiectului 7 1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia 7 1.5. Durata etapei de funcționare 8 1.6. Producția ce se va realiza şi resursele folosite

în scopul asigurării producției 9 1.7. Materii prime, substanțe sau preparate chimice utilizate 10 1.8. Poluanții fizici şi biologici care afectează mediul,

generați de activitatea propusă 11 1.9. Alte tipuri de poluare fizică sau biologică 12 1.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului 12 1.11. Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentului 12 1.12. Informații despre utilizarea curentă a terenului, infrastructura existentă,

valori naturale, etc. 15 1.13. Documentele / reglementările existente privind Planificarea / amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului 15 1.14. Modalitățile de conectare la infrastructura existentă 15

2. PROCESE TEHNOLOGICE 17 2.1. Procese tehnologice de producție 17 2.2. Valori limită atinse prin tehnica propusă și prin cele mai bune tehnici

disponibile (Best Available Techniques) 28 2.3. Activități de dezafectare 30

3. DEŞEURI 32 3.1. Generarea deşeurilor 32 3.2. Managementul deşeurilor 32 3.3. Eliminarea deşeurilor 35

4. IMPACTUL POTENȚIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA 36

4.1. Apa 36 4.1.1. Condiții hidrogeologice ale amplasamentului 36 4.1.2. Alimentarea cu apă 37 4.1.3. Managementul apelor uzate 38 4.1.4. Prognozarea impactului 39 4.1.5. Măsuri de diminuare a impactului 39







2

4.2. Aerul 40

4.2.1. Date generale 40 4.2.2. Surse şi poluanți generați 41 4.2.3. Prognozarea poluării aerului 43 4.2.4. Măsuri de diminuare a impactului 52

4.3. Solul 53 4.3.1. Caracterizarea generală a solului 53 4.3.2. Surse de poluare a solului 53 4.3.3. Prognozarea impactului 54 4.3.4. Măsuri de diminuare a impactului 54

4.4. Geologia subsolului 56 4.4.1. Condiții geologice ale amplasamentului 56 4.4.2. Surse de poluare a subsolului și impactul prognozat 56 4.4.3. Măsuri de diminuare a impactului 56

4.5. Biodiversitatea 57 4.5.1. Caracterizare generală 57 4.5.2. Impactul prognozat 71 4.5.3. Măsuri de diminuare a impactului 72

4.6. Peisajul 73 4.7. Mediul social şi economic 75 4.8. Condiții culturale şi etnice, patrimoniul cultural 79

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR 80

6. MONITORIZAREA 80 7. SITUAȚII DE RISC 81

7.1. Prezentarea situațiilor de risc 81 7.2. Evaluarea riscului prezentat de substanțele chimice periculoase 90 7.3. Analiza posibilității apariției unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra mediului 91 7.4. Măsuri pentru prevenirea situațiilor de risc 97

8. DESCRIEREA DIFICULTĂȚILOR 100

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC 101 BIBLIOGRAFIE 112 ANEXE 113

ANEXA 1 – Definiții ANEXA 2 – Plan general de amplasare în zonă, Scara 1:5000 ANEXA 3 – Amplasarea Siturilor de importanță comunitară (SCI) și a

Ariilor de protecție avifaunistică (SPA) în cadrul județului Arad

COOMPARTIM/ INSTALAŢ

Denumire

Rapactivitatea realizarea punerea îneconomic,

Ob

Evaindirecte al

–

–

–

Neccadrul S.C.prin inițierrespectivă.

Rapnr. 2, de 4proiectuluiscopul soli

Morespectă cemetodologevaluare - P

Pro”Orice moasemenea această an

ENT PROCEII DE MEDIU

lucrare:

portul privce urmeazlucrărilor d

n funcțiune întrucât toț

iectivele Ra

modificărilmediu prin

nivelului ddeclanşării

modului de

măsurilor c

aluarea imple proiectul

apă, aer, so

ființe uman

bunuri mat

cesitatea st. CET Aradrea din timp

portul privin420 t/h pe fi - S.C. CEicitării de em

odul de aboerințele H.G

gic privind ePartea a II-a

oiectul se înodificare samodificare

nexă.”

RAPp

ESE U

Client: C

Lucrarep

vind impacă a fi desfăde trecere aa acestuia, ți factorii de

aportului pr

lor posibilen promovare

de afectarei unor accid

e încadrare

ce pot fi lua

pactului asuui asupra ur

ol, climă şi p

ne, faună şi

teriale şi pa

tudierii impd S.A., asuprp a unor acț

nd impactulfuncționare

ET Arad S.Amitere a Aco

ordare şi coG. nr. 445/etapa de defa”, cuprins

ncadrează -au extindere

sau extind

PORT PRpentru pr

de 4

Centrala Ele

e: RAPORT pentru proie

de 420

I N T R

ctul asupraăşurată la Ca cazanuluiasupra fac

e protecție s

rivind impa

e pozitive sea activității

e a factorildente sau av

în reglemen

ate pentru a

upra mediurmătorilor f

peisaj;

floră;

trimoniu cu

pactului acra tuturor doțiuni menite

l asupra mee pe gaze nA. - o va dordului inte

onținutul-ca/2009, modfinire a domîn Anexa N

- conform e a proiectdere întrune

RIVIND roiectul “L420 t/h pe f

ectrică de T

PRIVIND Iectul “Lucră

t/h pe funcț

3

R O D U C

a mediuluiCentrala Elei nr. 2, de ctorilor de msunt influenț

actul asupra

sau negativi;

lor de medvarii cu impa

ntările legal

se asigura p

ului identififactori:

ultural.

ctivității de omeniilor, de să reducă

ediului pentrnaturale”, fdepune la Aegrat de me

adru al Rapificată şi co

meniului evaNr. 2 din Ord

Anexei Nrtelor enumeește ea îns

IMPACTLucrări defuncționa

ermoficare

IMPACTULri de trecereționare pe ga

C E R E

urmăreşte ectrică de T420 t/h pe

mediu, precțați (aerul, s

a mediului

ve ce pot in

diu şi a săact major as

le în vigoare

protecția me

ică, descrie

modernizadar în speciaă efectele ne

ru proiectulface parte dAgenția penediu pentru

portului prompletată p

aluării şi de dinul M.A.P

. 1 la H.Gerate în preăși valorile

TUL ASUe trecere aare pe gaz

Arad S.A.

L ASUPRA e a cazanuluiaze naturale

E

stabilirea Termoficaree funcționarcum şi asupsolul, apa, b

au în vedere

nterveni în

ănătății popsupra acesto

e privind pr

ediului.

e şi evaluea

are ce urmeal asupra megative dete

l ”Lucrări ddin documenntru Protecobiectivul n

rivind impaprin H.G. nrealizare a rP.M. nr. 86

G. nr. 445/2ezenta anexe de prag s

UPRA Ma cazanuluze naturale

MEDIULUIi nr. 2, ”

efectelor ie Arad S.Are pe gaze pra factorulbiodiversitat

e stabilirea:

calitatea fa

pulației şi ora;

rotecția med

ază efectele

ează a se dmediului, este

erminate de

de trecere antația pe ca

cția Mediulunominalizat

actul asupranr. 17/2012 raportului la

63/2002.

2009 - la pxă, în cazustabilite, du

MEDIULUui nr. 2, e”

I Nr. proMD 100

induse prinA., respectiv

naturale șilui social şitea, omul).

:

actorilor de

al riscului

diului;

e directe şi

desfăşura îne justificatăe activitatea

a cazanuluiare titularului Arad, înt.

a mediuluişi ”Ghidul

a studiul de

punctul 22.l în care oupă caz, în

UI

oiect: 2.014

n v i i

e

i

i

n ă a

i l n

i l e

. o n







4

Lucrarea respectă cerințele şi prevederile următoarelor acte normative:

O.U.G. nr. 195/2005 - privind protecția mediului, rectificată în 31.01.2006, aprobată prin Legea nr. 265/2006, modificată şi completată cu O.U.G. nr. 57/2007, O.U.G. nr. 114/2007, O.U.G. nr. 164/2008, , aprobată prin Legea nr. 226/2013, O.U.G. nr. 71/2011, O.U.G. nr. 58/2012, aprobată prin Legea nr. 117/2013;

O.U.G. nr. 152/2005 – privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări prin Legea nr. 84/2006 şi modificată prin O.U.G. nr. 40/2010;

O.U.G. nr. 40/2010 – pentru modificarea O.U.G. nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată prin Legea nr. 205/2010;

H.G. nr. 445/2009 – privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, modificată şi completată prin H.G. nr. 17/2012;

Ordinul M.M.P., M.A.I, M.A.D.R. şi M.D.R.T. nr. 135/76/84/1284 / 2010 – privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private;

Ordinul M.A.P.M. nr. 863/2002 – privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului;

Ordinul M.A.P.P.M. nr. 756/1997 – pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului;

Legea nr. 107/1996 – Legea apelor, modificată şi completată prin H.G. nr. 948/1999, O.U.G. nr. 107/2002, Legea nr. 404/2003, Legea nr. 310/2004, Legea nr. 112/2006, O.U.G. nr. 12/2007, O.U.G. nr. 130/2007, O.U.G. nr. 3/2010, O.U.G. nr. 64/2011, O.U.G. nr. 71/2011 și O.U.G. nr. 69/2013;

Legea nr. 458/2002 – privind calitatea apei potabile, modificată şi completată prin Legea nr. 311/2004, O.G. nr. 11/2010, O.G. nr. 1/2011 şi Legea nr. 182/2011

H.G. nr. 188/2002 – pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, modificată şi completată de H.G. nr. 352/2005 şi H.G. nr. 210/2007;

Ordinul nr. 161/2006 – pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calității apelor de suprafață în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă;

H.G. nr. 440/2010 – privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanți proveniți de la instalațiile mari de ardere;

Legea nr. 104/2011 – privind calitatea aerului înconjurător;

H.G. nr. 1218/2006 – privind stabilirea cerințelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru asigurarea protecției lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici, modificată şi completată prin H.G. nr. 1/2012;

H.G. nr. 355/2007 – privind supravegherea sănătății lucrătorilor, modificată şi completată prin H.G. nr. 37/2008, H.G. nr. 1169/2011 şi H.G. nr. 1/2012;

O.U.G. nr. 68/2007 – privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea nr. 19/2008 şi modificată şi completată prin O.U.G. nr. 15/2009 şi O.U.G. nr. 64/2011;

H.G. nr. 856/2002 – privind evidența gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, modificată şi completată prin H.G. nr. 210/2007;

Legea nr. 211/2011 – privind regimul deşeurilor;







5

H.G. nr. 349/2005 – privind depozitarea deşeurilor, modificată şi completată de H.G. nr. 210/2007 şi H.G. nr. 1292/2010;

Ordinul M.M.G.A. nr. 95/2005 – privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista națională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri, modificat prin Ord. M.M.P. nr. 3838/2012;

H.G. nr. 493/2006 – privind cerințele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot, modificată şi completată prin H.G. nr. 601/2007;

STAS 10009/1988 – privind acustica urbană; limite admisibile ale nivelului de zgomot;

Legea nr. 319/2006 – Legea securității şi sănătății în muncă, modificată prin Legea nr. 51/2012;

H.G. nr. 1425/2006 – pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității şi sănătății în muncă nr. 319/2006, modificată și completată prin H.G. nr. 955/2010 și modificată prin H.G. nr. 1242/2011;

H.G. nr. 1091/2006 – privind cerințele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă;

Legea nr. 307/2006 – privind apărarea împotriva incendiilor, rectificată în 2006, modificată şi completată prin O.U.G. nr. 70/2009;

H.G. nr. 1408/2008 – privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanțelor periculoase;

H.G. nr. 804/2007 – privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase, modificată prin H.G. nr. 79/2009

şi toate normativele de mediu conexe acestora.

Definiții

În evaluarea impactului asupra mediului se utilizează o serie de noțiuni, definite de diverse acte normative în vigoare sau în sensul dat de către elaboratorul lucrării.

În Anexa 1, se prezintă principalii termeni utilizați.







6

1. INFORMAȚII GENERALE

1.1. Titularul proiectului

1.2. Autorul atestat al Raportului privind impactul asupra mediului

S.C. CET Arad S.A. Adresă: Calea 6 Vânători, FN, Arad, Jud. Arad, Cod poștal 310162 Telefon: +40 257 / 307 520 Fax: +40 257 / 213 160 E-mail / Website: [email protected]; [email protected] / www.cetarad.ro Persoană de contact: Ing. Moisă Pavel - Director General Codul unic de înregistrare: RO14593668 Numărul de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului: J02/336/19.04.2002

- Înființată ca societate comercială pe acțiuni prin Hotărârea Guvernului României nr. 105/2002 - Membră a COGEN – Asociația Profesională a Producătorilor de Energie Electrică și Termică în Cogenerare din România

S.C. IPROCHIM S.A. București Institut de Inginerie Tehnologică şi Proiectare pentru Industria Chimică

Adresă: Str. Mihai Eminescu, Nr. 19 - 21, Sector 1, București, Cod poștal 010512 Telefon: 021 / 211 76 54 Fax: 021 / 210 27 01 E-mail / Website: [email protected] / www.iprochim.ro

- Înființat ca societate comercială prin Hotărârea Guvernului României nr. 156/1991 - IPROCHIM ENGINEERING - Marcă înregistrată la Oficiul Mondial pentru Protecţie Intelectuală Geneva, sub nr. R420957/1975,

reînnoit 1995 - Certificat de înmatriculare la Oficiul Registrului Comerțului București nr. J/40/6485/1991 - Cod Unic de Înregistrare 457747, Atribut fiscal: R - Certificat ISO 9001:2008, nr. 12 100 12743 TMS, organism de certificare TÜV SÜD Management Service GmbH,

Germania - Certificat SR EN ISO 14001:2005, nr. M.16.1/18-02-2011, organism de certificare SIMTEX-OC România - Certificat SR OHSAS 18001:2008, nr. S.378.1/05-08-2011, organism de certificare SIMTEX-OC România - Înregistrată în Registrul Național al elaboratorilor de studii pentru protecția mediului la poziția nr. 102 pentru: RM, RIM,

BM, RA, RS, EA - Certificat pentru elaborarea documentațiilor pentru obținerea avizului/autorizației de gospodărire a apelor nr. 88/2012, emis

de către Ministerul Mediului şi Pădurilor - Certificat de Acceptare pentru desfășurarea de activități în zona controlată a întreprinderilor operatoare emis de către

Guvernul României - Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) - Atestat nr. 5975/23.07.2010 pentru proiectare de instalații electrice de tip Bp, C1A, emis de către Autoritatea Națională de

Reglementare în domeniul Energiei - Certificat emis de Oficiul Național de Cadastru, Geodezie şi Cartografie cu nr. B/679/15.03.2007 pentru elaborarea lucrărilor

în acest domeniu (categoria II) - Certificat INSEMEX - România cu nr. GANEx.Q.2011.(01).12.1398 pentru activități de proiectare, asistență tehnică la montaj,

punere în funcțiune şi încercări finale pentru instalații din medii cu atmosferă potențial explozivă - Certificat de atestare pentru executarea lucrărilor de proiectare a sistemelor şi instalațiilor de semnalizare, alarmare şi alertare

în caz de incendiu şi a instalațiilor de limitare şi stingere a incendiilor emis de către Ministerul Internelor şi ReformeiAdministrative

- Certificat de recunoaștere nr. 1-2001 pentru măsuri de aplicare etapizată în traficul intern a prevederilor acordului europeanreferitor la transportul internațional al mărfurilor periculoase - ADR

- Certificat de recunoaștere nr. 1-2002 pentru inspecția tehnică a instalațiilor şi echipamentelor utilizate în scopul limităriiemisiilor de compuși organici volatili - COV

- Centru de pregătire autorizat AutoDesk - Membru al Camerei de Comerț şi Industrie a României sub nr. 2852/26.08.1992 - Membru al Asociației Naționale a Evaluatorilor din România - Certificat nr. 183/1992 - Membru al Asociației de Standardizare din România, nr. 100002/23.02.1999







7

1.3. Denumirea proiectului

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

pentru proiectul

“Lucrări de trecere a cazanului nr. 2, de 420 t/h pe funcționare pe gaze naturale”

1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia Centrala Electrică de Termoficare Arad S.A. - având Autorizația Integrată de Mediu Nr. 10

din 25.10.2006, revizuită în data de 11.08.2011 - este un operator economic ce are ca obiect de activitate: producția de energie electrică; transportul energiei electrice; furnizare abur și aer condiționat; captarea, tratarea și distribuția; colectarea deșeurilor periculoase, pentru aceasta deținând:

Instalații de ardere cu o putere termică nominală de mai mare de 50 MW;

Instalații pentru eliminarea deșeurilor nepericuloase, cu o capacitate mai mare de 50 tone deșeuri / zi.

Centrala Electrică de Termoficare pe lignit Arad are în funcțiune două instalații mari de ardere care asigură un necesar de energie termică de 253 Gcal/h apă fierbinte, 26 t/h abur industrial și 50 MW energie electrică. Cele două instalații mari de ardere din dotarea CET lignit Arad, în funcțiune sunt următoarele:

IMA1 - un cazan de abur energetic de 420 t/h (Pt = 403 MW), 137 MPa, 540 °C - (cazanul nr. 1, tip CR-1244 – funcționare pe lignit);

IMA2 - două cazane de abur industrial (CAI) de 100 t/h (Pt = 160 MW), 1,5 MPa, 250 °C.

Societatea produce și livrează energie termică, sub formă de apă fierbinte, pentru consumatorii racordați la rețeaua de termoficare urbană și energie electrică - livrată în Sistemul Energetic Național (SEN).

Proiectul de investiții, la care se face referire în prezenta lucrare, este reprezentat de modernizarea cazanului nr. 2, obiectul investiției: nr. 200 (Cazan nr. 2 CET Arad S.A.), ce se compune din următoarele subobiecte:

- Subobiect nr. 201 - Cazan propriu-zis;

- Subobiect nr. 202 - Instalație de ardere;

- Subobiect nr. 203 - Instalație de automatizare;

- Subobiect nr. 204 - Instalație de utilizare interioară gaze naturale;

- Subobiect nr. 205 - Demolări - demontări.

Necesitatea trecerii cazanului nr. 2, de 420 t/h (conceput inițial a funcționa pe cărbune-lignit şi gaze naturale ca suport) la funcționarea integrală pe gaze naturale, a fost impusă de:

- exploatarea greoaie şi costisitoare a cazanului; - randamentul slab de funcționare al cazanului de producere abur; - problemele de poluare a mediului înconjurător apărute.







8

Proiectul “Lucrări de trecere a cazanului nr. 2, de 420 t/h pe funcționare pe gaze naturale” implică următoarele:

Modificări structurale ale cazanului (aflat în construcție în momentul de față), pentru adaptarea acestuia la funcționarea integrală pe gaze naturale şi păstrarea prin conservare, a echipamentelor şi instalațiilor anexe prevăzute inițial pentru funcționarea pe lignit şi gaze naturale ca suport;

Modernizarea instalației de ardere, prin prevederea a 16 arzătoare cu NOx redus, cu funcționare pe gaze naturale;

Înlocuirea instalației de automatizare cu o instalație modernă şi fiabilă, care asigură funcționarea cazanului în condiții de siguranță şi la parametrii ceruți de consumatori.

Prin modernizarea instalației de ardere a cazanului nr. 2 de 420 t/h se realizează:

- creşterea randamentelor de ardere;

- mărirea duratei de funcționare;

- reducerea poluării mediului înconjurător, cu încadrarea noxelor (NOx, CO şi pulberi) în valorile limită admise prin legislația de mediu în vigoare.

Regimul de lucru

În cadrul Centralei Termice Arad procesul de producție abur în cazanul nr. 2 de 420 t/h, se va desfășura în regim de lucru continuu: 24 ore/zi, 330 zile/an.

Instalațiile energetice sunt pornite, încărcate sau oprite în funcție de cererea locală de energie termică și necesarul de energie electrică la nivel național, exceptând perioada în care se realizează reparațiile anuale ale echipamentelor de ardere.

Personalul angajat

Cazanul nr. 2 din cadrul Centralei Electrice de Termoficare Arad este deservit de un număr de 70 persoane, care lucrează în 3 schimburi, programul de lucru fiind de 8 ore / zi.

Prin proiectul de modernizare a cazanului nr. 2 și trecerea lui la funcționare pe gaze naturale nu se vor crea noi locuri de muncă, numărul de personal de exploatare rămânând același.

Personalul muncitor are asigurat spațiile necesare pentru grupuri sanitare, acestea fiind dimensionate şi dotate în conformitate cu normele specifice în vigoare.

Durata de realizare a investiției

Durata totală de realizare a investiției (respectiv modernizarea cazanului nr. 2 şi punerea în funcțiune a acestuia) este estimată la cca. 24 luni.

1.5. Durata etapei de funcționare

Durata etapei de funcționare a cazanului nr. 2 după modernizarea acestuia și punerea în funcțiune pe gaze naturale se estimează a fi de circa 25 ani.







9

1.6. Producția ce se va realiza şi resursele folosite în scopul asigurării producției

Cazanul nr. 2, ce face obiectul prezentului proiect de modernizare, produce abur

supraîncălzit având următoarele caracteristici:

- debitul nominal max. continuu: 420 t/h + 3 % - tempera tura nominală: 540 + 5 °C - presiunea nominală: 140 + 4 kgf/cm2 - pierderea de presiune max. în circuitul apă-abur: 20 kgf/cm2

Domeniul de sarcină garantat în cadrul căruia se menține constantă temperatura de supraîncălzire: 70 ÷ 100 %.

Pentru modernizarea cazanului nr. 2, beneficiarul a optat pentru soluția de a finaliza lucrările de trecere la funcționarea pe gaze naturale; în acest sens, în anul 2011, societatea a întocmit proiectul aferent acestei schimbări de soluție, principalii parametri ai cazanului fiind:

- debit de abur: 350 t/h - temperatură abur viu: 540 °C - presiune abur viu: 140 bari

De asemenea, s-a optat și pentru utilizarea turboagregatului de 50 MW, existent la grupul nr. 1, și utilizarea instalațiilor auxiliare ale grupului nr. 1 (degazor, expandor, calorifer, ventilatoare de aer de ardere, preîncălzitoare de aer rotative, ventilatoare de gaze de ardere etc.).

Aburul produs în cazanul de abur de 420 t/h alimentează un grup turbogenerator cu contrapresiune de 50 MW.

Producția anuală de abur obținută (la debitul nominal maxim continuu) și resursele folosite în scopul asigurării producției sunt prezentate în Tabelul 1:

Tabelul 1

Producția Resursele folosite în scopul asigurării producției

Denumirea Cantitatea

anuală Denumirea

Cantitatea anuală

Furnizor

Abur supraîncălzit (produs finit)

max. 3.326.400 t

Apă de alimentare (materie primă)

3.405.600 t Rețeaua de apă

demineralizată a CET Arad Gaz metan

(combustibil) 261.360 mii Nm3

Rețeaua internă de gaze naturale (SRM)

Apă de injecție 316.800 t Rețeaua de apă

demineralizată a CET Arad

Notă: Cantitățile anuale au fost calculate pentru un regim de funcționare continuu: 330 zile/an, 24 h/zi.

Energia electrică este asigurată din rețeaua proprie existentă în cadrul Centralei Electrice de Termoficare Arad S.A. - societatea fiind producător și distribuitor de energie electrică în SEN.

Aerul necesar arderii este aspirat din exteriorul sau interiorul clădirii în care se află instalate cazanele, prin intermediul ventilatoarelor de aer.







10

1.7. Materii prime, substanțe sau preparate chimice utilizate

A. În etapa de modernizare a cazanului nr. 2 din cadrul Centralei Electrice de Termoficare Arad S.A., etapă ce implică activități de construcție și montare-demontare, nu se vor utiliza substanțe periculoase, astfel că proiectul propus nu va exercita impact asupra factorilor de mediu.

B. În etapa de funcționare a cazanului, materia primă, combustibilul și utilitățile folosite în cadrul procesului tehnologic de obținere a aburului supraîncălzit în cazanul nr. 2 sunt următoarele:

Materia primă

Apa de alimentare - materia primă pentru obținerea aburului, este apa demineralizată. Aceasta este furnizată de Stația proprie de tratare chimică a apei (având o capacitate maximă de 6000 m3/zi), ce folosește apă brută preluată din subteranul de medie și mică adâncime.

În situația căderii surselor de apă, necesarul de apă pentru prepararea apei demineralizate se asigură prin preluarea de apă potabilă de la Compania de Apă Arad.

Debitul apei de alimentare a cazanului nr. 2 este de 430 t/h (119,44 kg/s), iar temperatura apei de alimentare la intrare în economizor este de 230 °C.

Combustibilul - Gaz natural

Caracteristicile gazului natural - ce se utilizează drept combustibil în focarele arzătoarelor cazanului nr. 2 de producere abur - sunt în conformitate cu standardul SR 3317:2003 - Gaz natural. Condiții tehnice de calitate - standard ce stabilește caracteristicile gazelor naturale utilizate drept combustibil, respectiv:

- compoziția, % vol.: C1 ≥75; C2 ≤10; C3 ≤3,5; C4 ≤1,5; C5+ C6 ≤1; N2 ≤10; O2 ≤0,1; CO2 ≤8 - conținut de impurități mecanice: ≤0,05 g/m3 - densitate relativă: 0,55 ≤ d ≤ 0,70 - putere calorifică inferioară: Pci = 8500 ÷ 9500 kcal/kg - temperatura gazelor naturale admisă în conductă: ≤50 °C

Gazul metan este un produs extrem de inflamabil. Valoarea limită de expunere profesională, pentru timp scurt (15 minute), este de 1500 mg/m3 (conform H.G. nr. 1218/2006).

Categoria de pericol de incendiu: ”D”(se arde drept combustibil).

Utilități

Pentru desfășurarea activităților specifice de producere abur supraîncălzit în cadrul Centralei Termice de Electrificare Arad sunt necesare următoarele utilități:

Apă de injecție – pentru reglajul temperaturii aburului supraîncălzit, având parametrii: t = 230 °C; presiunea aprox. de prelevare = 185 kgf/cm2; Qmax. = 40 t/h;

Aer de ardere – necesar în procesul arderii combustibilului; Aer instrumental – pentru funcționarea aparaturii de automatizare; Apă potabilă – pentru desfășurarea activităților igienico-sanitare ale personalului muncitor

care lucrează în Centrala Termică pentru operarea cazanului nr. 2; Apă de incendiu – pentru stingerea unui eventual incendiu.

Energia electrică

Alimentarea cu energie electrică (380 / 220 V, 50 Hz) a consumatorilor electrici aferenți instalațiilor prevăzute pentru modernizarea cazanului nr. 2 de 420 t/h, se va realiza din rețeaua proprie existentă în cadrul Centralei Electrice de Termoficare Arad S.A. - societatea fiind ea însăși producător și distribuitor de energie electrică.







11

Produsul finit

Produsul finit obținut în cazanul nr. 2 al Centralei termice Arad este aburul supraîncălzit, capacitatea maximă de producție (debit nominal max. continuu) fiind de 420 t/h (116,66 kg/s).

Aburul produs în cazanul de abur nr. 2, de 420 t/h, alimentează un grup turbogenerator cu contrapresiune de 50 MW.

1.8. Poluanții fizici şi biologici care afectează mediul, generați de activitatea propusă

În activitatea de producere a aburului supraîncălzit nu se utilizează surse care să genereze şi să emită în mediul înconjurător radiații electromagnetice şi/sau ionizante, ori poluare biologică (microorganisme, viruși).

În cadrul Centralei Termice, echipamentele și utilajele folosite atât în faza de construcție / montaj - pentru modernizarea cazanului nr. 2, cât și în faza de funcționare ulterioară a acestuia, pot reprezenta o sursă de zgomot și vibrații, caracteristice mediului de lucru industrial.

Zgomotul prezintă risc asupra stării de sănătate a oamenilor, precum: degradarea auzului; contracția arterelor; accelerarea pulsului şi a ritmului respirației; diminuarea reflexelor. Printre măsurile de eliminare / reducere a nivelului de zgomot se enumeră:

• tehnice: carcasarea fonoizolantă a agregatelor; ecranarea surselor de zgomot. • sociale: crearea de condiții de microclimat. • organizatorice: dispunerea rațională a utilajelor; folosirea antifoanelor.

Valoarea limită de expunere la locurile de muncă (media ponderată în timp a nivelurilor de expunere la zgomot pentru o zi de lucru nominală de 8 ore), conform H.G. nr. 493/2006 - privind cerințele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot, modificată şi completată cu H.G. nr. 601/2007, este de 87 dB(A).

A. În perioada realizării investiției, zgomotul poate fi generat de activitățile specifice fazei de construire, respectiv: de mijloacele auto care vor fi utilizate la transportul materialelor de construcție şi/sau de echipamentele folosite pentru demontare / montare utilajelor și/sau echipamentelor existente / noi, realizarea elementelor de susținere a noilor utilaje şi montarea propriu-zisă a acestora, etc.

Având în vedere faptul că executantul lucrărilor de construcții - montaj va derula activitățile de modernizare numai pe perioada zilei și cu ajutorul unor mașini și echipamente performante, moderne, astfel încât să se preîntâmpine producerea excesivă de zgomote și vibrații, se estimează că nivelul de zgomot și vibrații nu va depăși limita admisibilă în perioada realizării investiției - modernizarea cazanului nr. 2.

B. În timpul funcționării obiectivului ”Cazanul nr. 2, de 420 t/h pe funcționare pe gaze naturale” sursele de zgomot şi vibrații sunt reprezentate de utilajele şi echipamentele care au elemente rotative în funcțiune (electropompe, ventilatoare de aer și gaze de ardere), eșapările de abur.

Pentru ca nivelul de zgomot și vibrații să fie cât mai mic, în procesul producere abur sunt prevăzute a se utiliza utilaje şi echipamente performante, de ultimă generație, ale căror piese în mișcare au un reglaj bun, pentru a le mări fiabilitatea. De asemenea, cazanul de abur nr. 2 va fi prevăzut cu amortizor de zgomot, pentru reducerea nivelului de zgomot produs.

Echipamentul de atenuare a zgomotului este proiectat pentru un nivel de zgomot rezidual de 85 dB(A) la 1 m, la aspirația / evacuarea aerului, în condiții libere.







12

Se vor lua, acolo unde este cazul, măsuri constructive adecvate de atenuare a surselor de zgomot, iar operatorii care vor lucra în spațiile în care sunt prezente utilaje generatoare de zgomot vor purta echipament individual de protecţie (antifoane).

Totodată, pentru ca nivelul vibrațiilor să se situeze sub limita admisă de legislația în vigoare este necesar ca utilajele dinamice să aibă trepidații cât mai mici şi să fie bine centrate.

În general, pentru reducerea vibrațiilor este necesară aplicarea următoarelor soluții: limitarea propagării vibrațiilor; limitarea timpului de expunere şi utilizarea mijloacelor individuale de protecţie.

În concluzie, specificul activităților ce se vor desfășura pentru realizarea obiectivului de investiții - trecerea cazanului nr. 2, de 420 t/h pe funcționare pe gaze naturale - şi funcționarea ulterioară a cazanului nr. 2, nu implică posibilitatea apariției unei poluări sonore şi a unor vibrații, nivelele atinse - caracteristice funcționării utilajelor / echipamentelor - încadrându-se în valorile limită admise prevăzute de legislația specifică în vigoare. 1.9. Alte tipuri de poluare fizică sau biologică

Nu este cazul. 1.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului

În ceea ce privește alternativele referitoare la amplasamentul proiectului, acestea nu au fost necesare deoarece scopul acestui proiect de investiții este de modernizare a cazanului nr. 2 de la CET Arad S.A. - obiectiv existent.

Pentru realizarea acestei investiții - modernizarea cazanului nr. 2, conceput inițial a funcționa pe lignit și parțial pe gaze naturale (obiectiv nefinalizat însă, rămas în faza de montaj și nepus în funcțiune), sunt prevăzute a se monta noi echipamente - arzătoare cu emisie redusă de NOx, astfel încât valorile concentrațiilor poluanților din gazele de ardere evacuate în atmosferă se încadrează în valorile limită impuse de legislația de mediu în vigoare. 1.11. Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentului

Lucrările de modernizare ce fac obiectul prezentului proiect, se vor realiza pe structura existentă a cazanului nr. 2, obiectiv amplasat în cadrul Centralei Electrice de Termoficare Arad S.A., în partea central-nordică a acesteia.

Centrala Termică este amplasată pe platforma industrială situată în partea de nord a Municipiului Arad, într-o zonă geografică aflată la extremitatea vestică a României, în Câmpia aluvionară a Aradului, la intersecția unor importante artere de circulaţie naționale şi internaționale, și care este traversată de la est la vest de râul Mureş.

Localizarea geografică a amplasamentului societății CET Arad S.A., în cadrul Judeţului Arad, este prezentată în Figura 1.


Mu

la circa 5Recensămâ

Soc4,5 km fațFigura 2.

Cende nord a A

Socmunicipiulurmătoarel

AmPlanul gen


Figura

unicipiul Ar50 km vesânt 2011). cietatea CETță de centru

ntrala ElectAradului, pecietatea comlui Arad) ple:

la est: la vest: la sud: la nord:

mplasarea înneral de am

CET Arad

ESE U

Client: C

Lucrarep

a 1. Localiz

rad, având ost de Bucu

T Arad S.Aul orașului,

trică de Terme Calea 6 Vmercială depe care es

calea feratăcalea feratăcentura rutpăşune şi t

n cadrul plamplasare în z

Centrala Ele


de 420

zare geograf

o suprafaţă durești şi ar

A. este situataşa cum se

moficare AVânători, FNeține dreptste amplasa

ă Arad - Oră Arad - Cutieră Nord: Dteren arabil.

atformei CEzonă, Scara

ectrică de T


t/h pe funcț

13

afică a ampl

de 4618 ha,re o popula

tă în partea e prezintă în

Arad S.A. esN.

de proprieat obiectivu

radea; urtici; Deva - Arad

ET Arad aa 1:5000, an

ermoficare


lasamentul

este situat ație stabilă

de nord a Mn Planul de

ste situată p

etate asupraul de inve

d - Nădlac;

a cazanului nexat (Anex

Arad S.A.


lui CET Ara

în partea vede 147.92

Municipiulue amplasar

pe platforma

a terenului estiții, și c

nr. 2 de 4xa 2).


ad S.A.

estică a jude22 locuitor

ui Arad, la are în zonă p

a industrială

(situat în iare are ca

420 t/h, se

I Nr. proMD 100

eţului Arad,ri (conform

aproximativprezentat în

ă din partea

intravilanula vecinătăți

prezintă în

oiect: 2.014

, m

v n

a

l i

n



ESE U

Client: C

Lucrarep

Figura 2. P

Centrala Ele


de 420

Plan de amp

S

ectrică de T


t/h pe funcț

14

mplasare în z

Scara 1:7500

ermoficare


zonă a CET

00

Arad S.A.


T Arad S.A.


.

I Nr. proMD 100

oiect: 2.014







15

1.12. Informații despre utilizarea curentă a terenului, infrastructura existentă, valori naturale, etc.

Suprafaţa totală de teren a platformei CET Lignit din cadrul Centralei Electrice de Termoficare Arad S.A. este de 490.518 m2, din care suprafaţa construită este de 141.257 m2 (conform Autorizației Integrate de Mediu nr. 10/25.10.2006, revizuită în data de 11.08.2011).

Pentru modernizarea cazanului nr. 2, de 420 t/h și trecerea acestuia la funcționare pe gaze naturale, nu este nevoie de teren suplimentar față de cel aflat în proprietatea societății CET Arad S.A.. Pentru executarea lucrărilor cuprinse în prezentul proiect de investiții s-a obținut Certificatul de Urbanism nr. 278 din 28.02.2013, valabil 12 luni de la data emiterii.

Având în vedere faptul că amplasamentul se găsește într-o zonă industrială, terenul se încadrează în categoria terenurilor cu folosință mai puțin sensibilă.

În zona de amplasare a cazanului de abur nr. 2 există rețele de: – alimentare cu utilități (apă de alimentare cazan, gaz metan, energie electrică, abur, apă recirculată, aer instrumental);

– alimentare cu apă potabilă, apă pentru incendiu interior şi exterior; – canalizare ape uzate tehnologice; – canalizare ape uzate menajere; – canalizare ape pluviale.

Unitatea industrială are acces atât la rețeaua națională de căi ferate, prin intermediul reţelei de căi ferate uzinale, cât şi la rețeaua de drumuri naționale.

În zona de impact a obiectivului de investiții nu sunt semnalate valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate, zone de protecţie sanitară etc.

1.13. Documentele / reglementările existente privind Planificarea /

amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului

Amenajările necesare realizării investiției - modernizarea cazanului nr. 2 de 420 t/h pentru funcționarea pe gaze naturale - se vor face în limita terenului care este proprietatea Centralei Electrice de Termoficare Arad S.A. şi în conformitate cu proiectele de construcții-montaj elaborate de firme de specialitate, autorizate în domeniu.

Amplasarea obiectivului de investiții nu influențează proiectele aprobate prin Planul de Urbanism şi Amenajare Teritorială a Municipiului Arad.

1.14. Modalitățile de conectare la infrastructura existentă Accesul pe platforma societății CET Arad S.A. se realizează rutier prin șoseaua de centură

nord Deva – Arad – Nădlac și prin DN 79 Arad – Oradea - 4 km.

Societatea dispune și de căi de acces feroviar, prin stația CFR Utvinis, ruta Arad – Oradea.

În cadrul incintei platformei, accesul la obiectele componente ale Centralei Electrice de Termoficare Arad se face pe traseele proiectate corespunzător.







16

Conectarea la rețelele existente în cadrul Centralei Termice

Alimentarea cu utilități necesare în procesul de obținere abur supraîncălzit (apă de alimentare cazan, abur, apă recirculată, aer instrumental, aer tehnologic), precum și cu combustibil (gaz metan) și energie electrică se va face din rețelele de utilități existente pe platforma societății CET Arad S.A..

Apa de alimentare cazan este apă demineralizată - aceasta fiind materia primă în procesul de producere abur și se preia din rețeaua existentă de apă demineralizată a societății.

Alimentarea cu gaz metan (combustibil în focarele arzătoarelor) se realizează din rețeaua internă de gaze naturale a Centralei Termice (SRM), printr-o conductă Dn 600, la o presiune a gazului la limita cazanului de 0,5 bar.

Conducta pentru alimentarea cu gaz metan a cazanului a fost dimensionată pentru un debit maxim de 34.000 Nm3/h.

Aerul de ardere este folosit în focarele cazanului de producere abur și se introduce din atmosferă cu ajutorul ventilatoarelor de aer necesar arderii.

Apa de injecție se folosește pentru reglarea temperaturii aburului supraîncălzit și se preia din rețeaua de apă de alimentare a cazanului.

Aburul care se folosește ca agent de încălzire pentru însoțiri trasee, este preluat din rețeaua de abur existentă pe platformă.

Aerul instrumental se folosește la aparatura de măsură şi control și se preia din rețeaua de aer instrumental existentă.

Alimentarea cu energie electrică a instalațiilor aferente cazanului de abur nr. 2, se realizează din rețeaua proprie existentă de alimentare cu energie electrică a centralei, societatea fiind și producător de energie electrică în sistem de cogenerare.

Pentru desfășurarea în condiții normale a procesului tehnologic de producere abur supraîncălzit se va avea în vedere şi necesarul de apă de incendiu, care se va prelua din rețelele cu aceeași destinație existente în incinta Centralei Termice Arad.

Necesarul de apă de potabilă nu se modifică, comparativ cu necesarul existent, numărul de persoane care lucrează în centrala termică rămânând același.

Necesarul de apă de incendiu nu se modifică, comparativ cu necesarul existent.

În timpul desfășurării activităților de modernizare, alimentarea cu apă potabilă (pentru folosința menajeră a personalului muncitor) şi alimentarea cu energie electrică (pentru iluminat) se vor face, de asemenea, din rețelele existente în cadrul Centralei Electrice de Termoficare.







17

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Procese tehnologice de producție

Obiectivul de investiții este reprezentat de modernizarea cazanului nr. 2, obiectul investiției: nr. 200 (Cazan nr. 2 S.C. CET Arad) se compune din următoarele subobiecte:

Subobiect nr. 201 - Cazan propriu-zis

Subobiect nr. 202 - Instalație de ardere

Subobiect nr. 203 - Instalație de automatizare

Subobiect nr. 204 - Instalație de utilizare interioară gaze naturale

Subobiect nr. 205 - Demolări - demontări

Poluarea mediului înconjurător, randamentul slab de funcționare şi exploatarea greoaie şi costisitoare a cazanului nr. 2 de 420 t/h, în concepția inițială de funcționare pe cărbune-lignit şi gaze naturale ca suport, a condus la necesitatea trecerii cazanului la funcționarea integrală pe gaze naturale, lucru realizat prin:

Modificări structurale ale cazanului (aflat în construcție în momentul de față), pentru adaptarea acestuia la funcționarea integrală pe gaze naturale şi păstrarea prin conservare, a echipamentelor şi instalațiilor anexe prevăzute inițial pentru funcționarea pe lignit şi gaze naturale ca suport;

Modernizarea instalației de ardere, prin prevederea a 16 arzătoare cu NOx redus, cu funcționare pe gaze naturale;

Înlocuirea instalației de automatizare cu o instalație modernă şi fiabilă, care asigură funcționarea cazanului în condiții de siguranță şi la parametrii ceruți de consumatori.

Prin modernizarea instalației de ardere a cazanului nr. 2 de 420 t/h se realizează:

creşterea randamentelor;

mărirea duratei de funcționare;

reducerea poluării mediului înconjurător, cu încadrarea noxelor (NOx, CO şi pulberi) în valorile limită admise prin legislația de mediu în vigoare.

2.1.1. Prezentarea obiectivului din punct de vedere tehnologic

Descriere generală a cazanului şi a instalației de ardere (Situația existentă)

Cazanul de abur de 420 t/h are drept scop alimentarea cu abur a unui grup turbogenerator cu contrapresiune de 50 MW.

Cazanul a fost proiectat pentru funcționarea pe lignit şi parțial pe gaze naturale, dar a rămas în faza de montaj, instalația de ardere nefiind montată și pusă în funcțiune.

Cazanul proiectat este un cazan cu circulație naturală, cu două circuite de gaze dispuse în formă de semi , fiind suspendat la partea superioară de o construcție metalică, permițându-se dilatarea liberă în jos a acestuia. Focarul este realizat sub formă de pereți membrană.

În circuitul I (ascendent) al gazelor de ardere sunt dispuse: supraîncălzitorul II, supraîncălzitorul III, supraîncălzitorul IV şi ultima treaptă a supraîncălzitorului I, toate susținute prin țevi de susținere circuit I.







18

În circuitul II (descendent) al gazelor de ardere sunt dispuse prima parte a supraîncălzitorului I şi economizorul, susținute prin țevile de susținere circuit II.

Suprafețele schimbătoarelor de căldură sunt următoarele:

- Economizor 7600 m2

- Vaporizator 1819 m2

- Supraîncălzitor I 2480 m2

- Supraîncălzitor II 350 m2

- Supraîncălzitor III 578 m2

- Supraîncălzitor IV 578 m2

Reglarea temperaturii aburului supraîncălzit se realizează prin injecție cu apă de alimentare, în două trepte de reglaj şi anume:

- între SI şi țevile de susținere circuit I;

- între SII şi SIII.

După ieşirea gazelor de ardere din cazanul propriu-zis (după economizor) ele străbat pe rând preîncălzitoarele de aer rotative (PAR), instalația de desprăfuire electrică şi ventilatoarele de gaze de ardere, care le evacuează la coş.

Aerul necesar arderii combustibililor este asigurat de ventilatoarele de aer, preîncălzit de preîncălzitoarele de aer cu abur şi de preîncălzitoarele de aer rotative.

Instalația de ardere gaze naturale cuprinde 8 arzătoare de sarcină, amplasate, pe pereții laterali (dreapta şi stânga) şi 4 arzătoare pentru pornire, amplasate pe un nivel inferior, pe aceiaşi pereți cu arzătoarele de sarcină.

Parametrii principali ai cazanului

Aburul : - debitul nominal max. continuu 420 t/h + 3 % - temperatura nominală 540 + 5 °C - presiunea nominală 140 + 4 kgf/cm2 - pierderea de presiune max. în circuitul apă-abur 20 kgf/cm2

Domeniul de sarcină garantat în cadrul căruia se menține constantă temperatura de supraîncălzire: 70 ÷ 100 %.

Apa de alimentare: - temperatura apei de alimentare la intrare în economizor = 230 °C

Apa de injecție: Reglajul temperaturii aburului supraîncălzit se face cu apă de alimentare, având următorii parametri: - temperatura 230 °C

- presiunea aprox. de prelevare 185 kgf/cm2 - debitul maxim 40 t/h

Caracteristicile principale ale instalației de ardere şi ale echipamentelor de pe circuitele de aer de combustie şi gaze de ardere ale cazanului

Instalația de ardere pentru gaze naturale cuprinde în total 12 arzătoare dispuse pe pereții laterali ai cazanului pe trei nivele şi anume câte 6 arzătoare pe fiecare perete.

Cele 12 arzătoare formează 3 grupe de reglaj dispuse astfel:

două grupe de câte 4 arzătoare de sarcină, amplasate pe peretele lateral stânga al focarului - grupa I - şi patru pe peretele lateral dreapta al focarului - grupa II, la cotele +14,800 și +18,300;

o grupă de 4 arzătoare pentru pornire, amplasate la cota +11,300 - grupa III, cu următoarele caracteristici de proiect:







19

– Debit gaz pe arzător tip I (aparținând grupelor I sau II): 2400 Nm3/h

– Debit gaz pe arzător tip II (aparținând grupei III): 1250 Nm3/h

– Putere calorifică inferioară: 35,15 MJ/Nm3

– Presiunea gazului la limita cazanului: 0,5 bar

– Aer de ardere: pmax = 18 mbar (la arzător);

t = 336 °C (la funcționarea pe păcură);

t = 316 °C (la funcționarea pe gaze).

Modernizarea propriu-zisă a cazanului nr. 2

Noua instalație de ardere

Noile arzătoare de gaz, în număr de 16, de 20 MW fiecare, vor fi achiziționate de la firme de prestigiu, cu referințe bune în domeniul energetic şi vor corespunde următoarelor deziderate legate de condițiile concrete constructive ale cazanului 420 t/h pe care urmează a fi montate:

Noile arzătoare vor fi montate în acelaşi amplasament, pe pereții laterali ai cazanului, la care se adaugă un rând superior la cota (+21,800).

Vor realiza o sarcină termică de 20 MWt / arzător, la regim de lungă durată. Raportul de reglaj al fiecărui arzător va fi de minim 1:4.

Conținutul de emisii poluante din gazele de ardere (la un conținut de O2 de 3 %) nu vor depăşi următoarele limite: NOx < 150 mg/Nm3; CO < 100 mg/Nm3; particule < 5 mg/Nm3.

Obiectele şi subobiectele investiției

Obiectivele avute în vedere la realizarea lucrărilor de investiții, vor fi în principal următoarele:

- asigurarea funcționării în siguranță a cazanului pe gaze naturale la parametrii nominali de proiect;

- creşterea disponibilității cazanului;

- respectarea legislației de mediu privitoare la emisii.

Obiectivele şi modul lor de realizare sunt prezentate în Tabelul 2: Tabelul 2

Nr. crt. Obiectivul urmărit Soluție

1. Înlocuirea actualei instalații de ardere pe gaze naturale (12 arzătoare) cu o nouă instalație de ardere (16 arzătoare) capabilă să asigure parametrii nominali ai cazanului şi emisii de NOx reduse.

Dotarea cazanului cu 16 arzătoare care să asigure parametrii nominali şi un nivel de emisii în conformitate cu H.G. nr. 440/2010 la funcționarea cazanului pe gaze naturale.

2. Circuite şi armături pentru fluidele de lucru: gaze naturale, gaz de aprindere, gaz de comandă şi aer de aprindere ale noii instalații de ardere.

Dotarea cazanului cu circuite şi armături pentru fluidele de lucru: gaze naturale, gaz de aprindere, gaz de comandă şi aer de aprindere ale noii instalații de ardere.

3. Realizarea totală şi zonală a circuitelor de aer cald la arzătoarele de la cotele de nivel +11,300 şi 21,800, respectiv +14,800 şi +18,300.

Dotarea cazanului cu canale noi de aer cald pentru arzătoarele de la cotele de nivel +11,300 şi +21,800 şi refacerea zonală a canalelor de aer cald pentru arzătoarele de la cotele de nivel +14,800 şi +18,300.







20

Tabelul 2 (continuare)


4. Realizarea unui circuit de recirculare a gazelor de ardere de la coş la cazan.

Dotarea cazanului cu canale de gaze recirculate de la coş la cazan.

5. Realizarea deschiderilor pentru noile arzătoare pe gaze naturale de la cotele de nivel +11,300 şi +21,800.

Dotarea cazanului la cotele de nivel +11,300 şi +21,800 în pereții membrană laterali ai focarului cu noile deschideri cu țevi de ocolire pentru noile arzătoare pe gaze naturale.

6. Realizarea cutiilor de etanşare pentru arzătoarele noii instalații de ardere pe gaze naturale.

Dotarea cazanului cu 16 cutii de etanşare aferente arzătoarelor noii instalații de ardere pe gaze naturale amplasate la cotele de nivel +11,300, +14,800, +18,300 şi +21,800.

7. Înzidirea cutiilor de etanşare ale noilor arzătoare pe gaze naturale.

Realizarea înzidirii cutiilor de etanşare aferente noilor arzătoare pe gaze naturale.

8. Izolarea a noilor circuite de aer cald şi a circuitului de gaze de ardere recirculate de la coş.

Realizarea izolațiilor la circuitul de aer cald şi la circuitul gaze de ardere recirculate de la coş, adaptate noilor soluții.

9. Învelişul metalic al izolației aplicate noilor circuite de aer cald şi circuitului de gaze de ardere recirculate de la coş.

Aplicarea învelişului metalic la izolațiile efectuate asupra noilor canale de aer cald aferente arzătoarelor pe gaze naturale şi asupra canalelor de gaze de ardere recirculate de la coş.

10. Adaptări bandaje şi rigidizări în zonele afectate de noile echipamente cu care va fi dotat cazanul în zona arzătoarelor de gaze naturale.

Refacerea bandajelor şi rigidizărilor în zona noilor arzătoare de gaze naturale.

11. Adaptări ale zonelor de acces afectate de noile circuite de aer cald şi de recirculare gaze de ardere de la coş.

Refacerea zonelor de acces în zonele afectate de noile circuite de aer cald şi de recirculare gaze de ardere de la coş.

12. Îmbunătățirea ghidării cazanului.

Prevederea de ghidaje antiseismice raportate la axele fixe ale cazanului.

13. Analiza şi evaluarea implicațiilor privind încadrarea structurii metalice de susținere a cazanului în prevederile Legii 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările și completările ulterioare şi ale Normativului P100-2006 de proiectare antiseismică.

Verificarea la P100-2006 a structurii metalice de susținere a cazanului de 420 t/h nr. 2. Expertizarea construcției metalice de susținere.

14. Asigurarea excesului de aer de 1,05 în focarul cazanului.

- Obturarea cu zidărie a capetelor de aspirație ale instalației de prelevare gaze de ardere din focar; - Obturarea cu zidărie a deschiderilor aferente arzătoarelor de praf cărbune; - Obturarea cu zidărie a zonei inferioare a pâlniei focar a cazanului.







21



15. Instalația de automatizare are următoarele obiective: introducerea sistemului de comandă DCS; sistemul de automatizare va fi unul programabil; arhitectura sistemului de automatizare aferent arzătoarelor va comunica şi se va încadra

în sistemul de automatizare al cazanului; sistemul de automatizare va îndeplini cerințele funcționale privind fiabilitatea,

mentenanța, securitate, arhivarea şi autodiagnoza, selecția primei protecții; sistemul de automatizare va asigura desfăşurarea sistematică şi secvențială a

operațiunilor necesare atât la pornirea, cât şi la oprirea cazanului; arzătoarele noi vor fi dotate cu supraveghetoare de flacără pentru arderea gazului

natural, instalație de aer de răcire şi aprinzătoare gaz electrice.

Schema de flux tehnologic simplificată, aplicată în cadrul Centralei termice pentru

producerea aburului supraîncălzit, este prezentată în Figura 3.

Modificări determinate de noua instalație de ardere

Pentru adaptarea pe cazan a noii instalații de ardere sunt necesare următoarele lucrări de demontare:

demontarea canalelor de aer din zona arzătoarelor de sarcină situate la nivelul +18,300;

demontarea deschiderilor din perete membrană aferente arzătoarelor de gaze naturale existente de la cota de nivel +11,300;

demontarea parțială a bandajelor şi rigidizărilor din zonele adiacente ale arzătoarelor existente de gaze naturale;

demontarea parțială a echipamentelor AMCR aferente instalației de ardere existente.

Pentru montarea noii instalații de ardere pe cazan este necesară o furnitură nouă care să permită racordarea acesteia la subansamblele cazanului şi anume:

– instalația de ardere de gaze naturale cu NOx redus şi circuitele şi armăturile fluidelor de lucru aferente;

– deschideri noi similare arzătoarelor de sarcină de gaze naturale existente în pereții membrană laterali ai focarului la cotele de nivel +14,800 şi +18,300 pentru noile arzătoare de la cota de nivel +11,300 şi pentru cele de la noua cotă de nivel pentru arzătoare de +21,800;

– cutii noi de etanşare (inclusiv înzidirea) pentru noile arzătoare de gaze naturale;

– canale de aer cald pentru noile arzătoare de gaze naturale;

– canale de gaze de ardere recirculate de la coş;

– izolația canalelor de aer cald la arzătoarele de gaze naturale şi a canalului de gaze de ardere recirculate de la coş;

– învelişul metalic al canalelor de aer cald la arzătoarele de gaze naturale şi al canalului de gaze de ardere recirculate de la coş;

– bandaje şi rigidizări suplimentare în zona noilor arzătoare de gaze naturale;

– platfome de acces suplimentare;

– echipamente de completare pentru instalația de automatizare aferentă noii instalații de ardere de gaze naturale.







22

Figura 3. SCHEMA DE FLUX PRODUCERE ABURCET Arad S.A.

EconomizorApa demineralizata

Cazan producere aburnr. 2, 420 t/h

Supraîncalzitor II

Gaze rezidualeîn atmosfera

Abur supraîncalzit

la Turbogenerator

Purja cazan(apa neimpurificata)Gaz metan

Recirculare partialagaze reziduale

Cosfum

Ventilatoarede aer

Gaz metan

Supraîncalzitor III

Supraîncalzitor IV

Supraîncalzitor I

Preîncalzitoarede aer rotative

(PAR)

Gazereziduale

Gaze reziduale

Aer combustie

Preîncalzitoarede aer

Abur

Aer combustie

Ventilatoaregaze

reziduale

Preîncalzitor

Degazor

Apademineralizata

Apa injectie

Apa injectie

Aer combustie







23

Canalele de aer cald, clapetele, compensatorii şi susținerile aferente din zona arzătoarelor situate la nivelele +14,800, +18,300 şi +21,800 se vor reproiecta, executa şi monta pentru a racorda noile arzătoare de gaze naturale la circuitul de aer existent.

Canalele de aer cald, clapetele, compensatorii şi susținerile aferente pentru arzătoarele de la nivelul +11,300 se vor reproiecta integral corespunzător debitelor de aer şi dimensiunii noilor arzătoare de gaze naturale.

Canalul de gaze de ardere recirculate de la coş reprezintă un echipament nou cu care se va dota cazanul. Acest circuit asigură o recirculare parțială a gazelor de ardere de la coş la cazan în vederea realizării unui regim de termic al gazelor de ardere apropiat de cel de la funcționarea pe lignit al cazanului.

2.1.2. Prezentarea principalelor utilaje, echipamente şi a materialelor Utilajele, echipamentele şi materialele necesare pentru realizarea modernizării cazanului nr.

2, de 420 t/h, pentru funcționarea pe gaze naturale, sunt următoarele:

Tabelul 3

DEMONTĂRI FURNITURĂ NOUĂ MONTĂRI

Denumire echipament

Masa (tone)

Denumire echipament Masa (tone)


1. Instalația de ardere formată din 12 arzătoare pe gaz metan nu a fost montată, propriu-zis, existând numai amenajări pentru montare care vor fi demontate

Instalația de ardere pe gaze naturale nouă, din care: -16 arzătoare de la cotele de nivel +11,300; +14,800; +18,300; +21,300 - circuite şi armături pentru fluidele de lucru: gaze naturale, gaz de aprindere, gaz de comandă şi aer de aprindere

49,0 Dotarea cazanului cu instalația nouă de ardere pe gaze naturale, din care: -16 arzătoare de la cotele de nivel +11,300; +14,800; +18,300; +21,300 - circuite şi armături pentru fluidele de lucru: gaze naturale, gaz de aprindere, gaz de comandă şi aer de aprindere

95,5

2. Dezafectarea părții electrice şi de automatizare aferentă instalației de ardere pe gaze naturale existente

SIME Dotarea cazanului cu instalație de automatizare aferentă noii instalații de ardere pe gaze naturale şi înglobarea ei în automatizarea cazanului

SIME Dotarea cazanului cu instalație de automatizare aferentă noii instalații de ardere pe gaze naturale şi înglobarea ei în automatizarea cazanului

SIME

3. Idem pct. 1 Canale de aer aferente grupei 3 de reglaj arzătoare noi de la cota de nivel +11,300 (table şi profile; mat. OL37)

22,4 Dotarea cazanului cu canale de aer aferente grupei 3 de reglaj arzătoare noi de la cota de nivel +11,300

22,4

4. Idem pct. 1 Înveliş metalic canale de aer aferente grupei 3 de reglaj arzătoare noi de la cota de nivel +11,300 (tablă zincată 0,8)

3,5 Dotarea cazanului cu Înveliş metalic canale de aer aferente grupei 3 de reglaj arzătoare noi de la cota de nivel +11,300

3,5







24



Denumire echipament

Masa (tone)



5. Idem pct. 1 Izolație canale de aer aferente grupei 3 de reglaj arzătoare noi de la cota de nivel +11,300 (material: vată minerală)

6,8 Dotarea cazanului cu izolație canale de aer aferente grupei 3 de reglaj arzătoare noi de la cota de nivel +11,300

6,8

6. Canale de aer din zona adiacentă a arzătoarelor existente de la cotele de nivel +18,300 (grupele 1 şi 2 de reglaj)

9,2 Canale de aer din zona adiacentă a arzătoarelor noi de la cotele de nivel +14,800, +18,300 şi +21,300 (grupele 1 şi 2 de reglaj) (table şi profile; mat. OL37)

20,7 Dotarea cazanului cu canale de aer din zona adiacentă a arzătoarelor noi de la cotele de nivel +14,800, +18,300 şi +21,300 (grupele 1 şi 2 de reglaj).

20,7

7. Idem pct. 1 Înveliş metalic canale de aer din zona adiacentă a arzătoarelor noi de la cotele de nivel +14,800, +18,300 şi +21,300 (grupele 1 şi 2 de reglaj) ( tablă zincată 0,8)

3,1 Dotarea cazanului cu înveliş metalic canale de aer din zona adiacentă a arzătoarelor noi de la cotele de nivel +14,800, +18,300 şi +21,300 (grupele 1 şi 2 de reglaj)

3,1

8. Idem pct. 1 Izolație canale de aer din zona adiacentă a arzătoarelor noi de la cotele de nivel +14,800, +18,300 şi +21,300 (grupele 1 şi 2 de reglaj) (material: vată minerală)

6,8 Dotarea cazanului cu canale de aer din zona adiacentă a arzătoarelor noi de la cotele de nivel +14,800, +18,300 şi +21,300 (grupele 1 şi 2 de reglaj)

6,8

9. Idem pct. 1 Cutii de etanşare pentru arzătoarele noi pe gaze naturale (16 buc.) de la cotele de nivel: +11,300, +14,800, +18,300 şi +21,300 (grupele 1, 2 şi 3 de reglaj arzătoare) - inclusiv înzidirile aferente (table, material OL37)

6 32

Dotarea cazanului cu cutii de etanşare pentru arzătoarele noi pe gaze naturale (16 buc.) de la cotele de nivel +11,300, +14,800, +18,300 şi +21,300 (grupele 1, 2 şi 3 de reglaj arzătoare) - inclusiv înzidirile aferente

6 32

10. Deschiderile cu țevi de ocolire aferente arzătoarelor pe gaze naturale de la cota de nivel +11,300 (4 buc.)

0,6 Deschideri cu țevi de ocolire aferente arzătoarelor pe gaze naturale de la cota de nivel +11,300 (4 buc.) (țevi 60x6, material 16Mo3)

1,1 Dotarea cazanului cu deschideri cu țevi de ocolire aferente arzătoarelor pe gaze naturale de la cota de nivel +11,300 (4 buc.)

1,1







25



Denumire echipament

Masa (tone)



11. Decupari de 1200x1600 în pereții membrană laterali ai focarului la cota de nivel +21,300 (4 buc.)

0,9 Deschideri cu țevi de ocolire aferente arzătoarelor pe gaze naturale de la cota de nivel +21,300 (4 buc.) (țevi 60x6, material 16Mo3)

1,1 Dotarea cazanului cu Deschideri cu țevi de ocolire aferente arzătoarelor pe gaze naturale de la cota de nivel +11,300 (4 buc.)

1,1

12. -

- Canale de gaze recirculate de la coş (inclusiv un ventilator de gaze de ardere recirculate) (table şi profile; material OL37)

41 Dotarea cazanului cu canale de gaze recirculate de la coş (inclusiv un ventilator de gaze de ardere recirculate)

41

13. - - Izolația canalelor de gaze recirculate de la coş (material: vată minerală)

9,8 Dotarea cazanului cu izolația canalelor de gaze recirculate de la coş

9,8

14. - - Învelişul metalic al canalelor de gaze de ardere recirculate de la coş (tablă zincată 0,8)

4,9 Dotarea cazanului cu învelişul metalic al canalelor de gaze de ardere recirculate de la coş

4,9

15. - - Ghidaje antiseismice cazan (table şi profile - material OL37)

9 Dotarea cazanului cu ghidaje antiseismice

9

16. Adaptări ale zonelor de acces afectate de noile circuite de aer cald şi de recirculare de gaze de ardere de la coş

3,5 Completări platforme, susțineri şi consolidări structură metalică cazan (table şi profile; material OL37)

5,8 Completarea cazanului cu platforme, susțineri şi consolidări structură metalică a cazanului

5,8

17. Bandaje şi rigidizări în zonele adiacente arzătoarelor de gaze naturale existente

5,0 Bandaje şi rigidizări suplimentare în zonele adiacente noilor arzătoare de gaze naturale (table şi profile; material OL37)

8,0 Adaptarea bandajelor şi rigidizărilor suplimentare pentru îcadrarea noilor arzătoare de gaze naturale

8,0

18. - - Obturarea cu zidărie a capetelor de aspirație ale instalației de prelevare gaze de ardere din focar

28,8 Înzidirea capetelor de aspirație ale instalației de prelevare gaze de ardere din focar

28,8







26



Denumire echipament

Masa (tone)



19. - - Obturarea cu zidărie a deschiderilor aferente arzătoarelor de praf cărbune

13,93 Înzidirea deschiderilor aferente arzătoarelor de praf cărbune

13,93

20. - - Obturarea cu zidărie a zonei inferioare a pâlniei focar a cazanului

30,12 Înzidirea zonei inferioare a pâlniei focar a cazanului

30,12

21. - - Înveliş metalic în zona arzătoarelor de gaze naturale

1,6 Înveliş metalic în zona arzătoarelor de gaze naturale

1,6

22. - - Izolație în zona arzătoarelor de gaze naturale

6,5 Izolație în zona arzătoarelor de gaze naturale

6,5

2.1.3. Instalații de automatizare

Proiectul privind “Lucrările de trecere a cazanului nr. 2, de 420 t/h pe funcționare pe gaze naturale” prevede montarea unei instalații de automatizare modernă.

La nivelul întregii Centrale Electrice de Termoficare din Arad, supravegherea parametrilor principali ai proceselor tehnologice, precum și comanda și controlul instalațiilor, se realizează din camera de comandă centrală.

Sistemele de protecție ale grupurilor au fost concepute astfel încât să satisfacă cel puțin următoarele condiții:

- să asigure realizarea funcțiilor specifice în cursul funcționării grupului;

- să permită realizarea programelor de pornire și oprire și să îndeplinească funcțiile proprii care îi revin în cadrul acestor programe;

- să fie realizat și să funcționeze în concordanță cu buclele de reglare existente;

- să fie integrat în ansamblul sistemelor de protecție ale grupului.

* * *

În rezumat, soluția tehnică adoptată pentru modernizarea cazanului nr. 2, de 420 t/h, pentru funcționarea pe gaze naturale, cuprinde următoarele activități necesare pentru realizarea acestui obiectiv (conform Caietului de sarcini întocmit de titular):

Dotarea cazanului cu o instalație de ardere gaze naturale cu NOx redus, modernă;

Modificări ale subansamblelor cazanului pentru montarea noii instalații de ardere;

Dotarea cazanului cu canale de aer și canale de gaze de ardere recirculate (în limita cazanului);







27

Dotarea cazanului cu ghidaje antiseismice;

Mărirea suprafeței de schimb de căldură a supraîncălzitorului SI în drum II, inclusiv țevile de susținere;

Dotarea cazanului cu o instalație electrică de forță și iluminat;

Dotarea cazanului cu o instalație de automatizare modernă;

Realizarea închiderilor perimetrale și a învelitorii pentru cazan și sală cazane;

Dotarea cazanului cu o instalație de incendiu interioară;

Dotarea cazanului cu un sistem de măsurare O2;

Dotarea cazanului cu un sistem de măsură NOx, CO, O2 în gazele de ardere;

Dotarea cazanului cu o stație de detectare scăpări gaze naturale în sala cazanului;

Dotarea cazanului cu un sistem de conducere modern, cu logică programabilă;

Dotarea cazanului cu supraveghetoare de flacără cu autocontrol, cu timp scurt de răspuns și siguranță în funcționare;

Dotarea cazanului cu circuite de aer, gaze de ardere și gaze de ardere recirculate, pentru interconectarea cu cazanul nr. 1, ce are drept scop funcționarea cazanului nr. 2 cu echipamente auxiliare de la cazanul nr. 1;

Dotarea cazanului cu conducte de înaltă, medie și joasă presiune, (în afara limitei cazanului), astfel:

o circuit de umplere cazan; o circuit de abur viu la bara de pornire și bara de ajutor; o circuit golire rapidă tambur la expandor de avarie, cazan nr. 1; o circuit golire cazan la expandor purjă continuă, cazan nr. 1; o circuit purjă continuă la expandor de purjă continuă, cazan nr. 1; o circuite eșapări cazan din colector abur viu; o circuite de abur la amortizorul de zgomot; o circuite apă alimentare din bara rece și bara caldă; o circuite apă injecție la supraîncălzitori; o izolații termice pentru toate circuitele de mai sus.







28

2.2. Valori limită atinse prin tehnica propusă și prin cele mai bune tehnici

disponibile (Best Available Techniques) Considerații BAT

Cazanul de abur nr. 2 de 420 t/h cu funcționare pe gaze naturale, din cadrul Centralei Electrice de Termoficare Arad S.A., evacuează gazele arse prin intermediul unui singur coş.

Cazanul, datorită puterii termice (270 MW), este considerat a fi instalație mare de ardere.

Evaluare

Evaluarea sistemului de ardere a cazanului nr. 2 de 420 t/h, cu funcționare pe gaze naturale, din cadrul CET Arad S.A., s-a realizat prin comparație cu recomandările “Reference Document on Best Available Techniques for the large Combustion Plants” - ediția Iulie 2006. De menționat că în prezent de află în lucru Draful 1 (D1) al acestui document - ediția Iunie 2013.

Rezultatele evaluării se prezintă în Tabelul 4: Tabelul 4

Denumire Considerații BAT Situație propusă de

titular Evaluare

Cazan pentru producere abur

Producerea aburului cu cazan de tip: Cazane cu circulație naturală - la care diferența de densitate dintre fluxurile de abur / apă cu temperatură ridicată / scăzută este utilizată pentru a genera o circulație naturală.

Pentru producerea aburului se utilizează un cazan cu circulație naturală.

+

Arzătoarele cazanelor de abur

Arzătoare cu emisii reduse de NOx Arzătoare cu emisii reduse de NOx

+

Concluzii:

Procesul tehnologic de producere a aburului supraîncălzit în cazanul de abur nr. 2 de 420 t/h, din cadrul CET Arad S.A. este similar cu cel menționat în recomnadările BAT.

Arzătoarele ce vor fi montate pe cazanul nr. 2, pentru funcționare pe gaz metan, sunt similare cu cele specificate în BAT, fiind performante, iar utilizarea acestora au ca avantaj obținerea unor emisii reduse de NOx în atmosferă.

Emisii în aer din procesul tehnologic de producere abur

Tabelul 5

Denumire Poluant Considerații BAT

pentru cazane noi cu ardere pe gaz

Valori limită propuse de titular

Evaluare

Emisii în atmosferă

NOx 50 - 100 mg/Nm3 max. 100 mg/Nm3 +

CO 30 - 100 mg/Nm3 max. 100 mg/Nm3 +

Pulberi 5 mg/Nm3 max. 5 mg/Nm3 +

Notă: Valorile limită sunt exprimate pentru o concentrație de 3 % O2.







29

Așa cum se specifică și în documentul de referință BREF privind cele mai bune tehnici disponibile, întrucât gazul natural are un conținut redus de sulf, fiind considerat un combustibil foarte curat, fapt ce permit practic realizarea unei arderi complete în camera de combustie, și nu există probleme cu cenușa, nearsele sau SO2. Concluzii:

Concentrațiile de oxizi de azot, monoxid de carbon şi pulberi rezultate din procesul de ardere gaze metan în focarelele cazanului nr. 2 de producere abur se încadrează în limitele recomandate de BAT, pentru acest tip de instalație mare de ardere.

Tehnici de reducere a emisiilor de la cazanul de producere abur

Evaluarea tehnicilor aplicate în instalația de producere abur, de la cazanul nr. 2 de 420 t/h cu funcționare pe gaze naturale, existent în cadrul societății CET Arad și care urmează a fi modernizat, în raport cu considerațiile BAT, se prezintă schematic în Tabelul 6:

Tabelul 6

Denumire Considerații BAT Situație propusă

de titular Evaluare

Controlul emisiilor de NOx

de la cazanul de abur

Cazanele şi sistemele de aprindere sunt în general proiectate pentru ardere cu emisii reduse de NOx. În general, există trei căi diferite pentru reducerea emisiilor de NOx: Utilizarea unor arzătoare cu emisii reduse de NOx. Condițiile pentru emisii reduse de NOx sunt o temperatură scăzută în zona de combustie primară şi un timp de retenție în cuptor al gazelor de ardere suficient de lung pentru o ardere completă. Aceasta va reduce temperatura de aprindere. Recircularea gazelor de ardere este o metodă care poate fi eficientă dacă rezultă gaze de ardere cu un conținut ridicat de NOx. Aceasta reduce atât temperatura de aprindere, cât şi concentrația de oxigen. Două trepte de combustie, în care scade posibilitatea reacționării oxigenului cu azotul din aer în timpul procesului de ardere. O reducere substanțială a emisiilor de NOx poate fi obținută prin furnizarea de aer în trei etape, în jurul arzătorului, suplimentarea aerului deasupra arzătorului şi o precizie de dozare a acestor fluxuri de aer.

Arzătoarele cu emisii reduse de NOx Recircularea parțială a gazelor de ardere de la coș

+

+

Utilizarea eficientă a energiei

În cadrul CET Arad S.A. producerea de energie termică și energie electrică se realizează cu respectarea celor mai bune tehnici disponibile, dintre care se menționează:

- izolarea suficientă a sistemelor de abur, a recipienților și a conductelor încălzite;

- prevederea de metode de etanșare și izolare pentru menținerea temperaturii;

- recuperarea căldurii din diferite părți ale procesului;

- utilizarea de combustibil mai puțin poluant;

- existența unei iluminări artificiale adevcate și eficiente din punct de vedere energetic;

- optimizarea procesului prin introducerea unei instalații moderne de automatizare și dotarea cu un sistem de conducere modern, cu logică programabilă.







30

2.3. Activități de dezafectare Activități de dezafectare / demontare necesare pentru modernizarea cazanului nr. 2 Pentru implementarea pe cazanul nr. 2 a noii instalații de ardere sunt necesare următoarele lucrări specifice de dezafectare / demontare:

- demontarea canalelor de aer din zona arzătoarelor de sarcină; - demontarea deschiderilor din perete membrană aferente arzătoarelor de gaze naturale

existente; - demontarea parțială a bandajelor şi rigidizărilor din zonele adiacente ale arzătoarelor

existente de gaze naturale; - demontarea parțială a echipamentelor AMCR aferente instalației de ardere existente.

Toate amenajările prevăzute a se realiza pentru modernizarea cazanului nr. 2 și trecerea acestuia la funcționare pe gaze naturale se vor efectua astfel încât să se respecte prevederile normativelor de proiectare specifice, în vigoare, privind echipamentele sub presiune, calitatea în construcții și instalații aferente, apărarea împotriva incendiilor, precum și normele de securitate și sănătate în muncă.

Activități de dezafectare în faza de închidere În cazul încetării activității de producere abur în cazanul nr. 2 de la CET Arad S.A., se propune următorul Plan de închidere, care acoperă următoarele etape generale:

A. Încetarea activității de producție 1. Se oprește treptat instalația de producere abur, respectând procedurile din regulamentul de

fabricație. Se vor urmări cu strictețe manevrele de oprire astfel încât să nu se producă accidente.

2. Se vor curăța vasele în care mai rămân materiale lichide, produsele rezultate fiind evacuate la canalizare.

3. Se va ține o gestiune strictă a materialelor evacuate şi/sau stocate. 4. Deșeurile recuperabile rezultate se vor stoca în mod corespunzător fiecărei categorii şi se

vor elimina / valorifica prin firme specializate. 5. Deșeurile nerecuperabile se vor valorifica la terți, numai la firme specializate în prelucrarea /

eliminarea deșeurilor de acest tip.

B. Activități de conservare 1. Clădirile refolosibile, care datorită destinației pe care au avut-o nu pot afecta starea mediului

şi starea de sănătate a factorului uman, se vor păstra ca atare pentru valorificarea ulterioară, conform intereselor societății.

2. Se va asigura conservarea (izolarea împotriva umidității, protejarea împotriva intemperiilor) şi paza acestor clădiri.

3. Conservarea unor utilaje / echipamente se va face pentru o perioadă definită de timp, perioadă ce se va stabili astfel încât durata să nu afecteze stabilitatea fizică sau să permită degradarea.

4. Conservarea implică toate acele măsuri de curățire şi/sau inertizare cerute de specificul echipamentului conservat.







31

C. Activități de demontare utilaje şi echipamente După ce toate operațiile de curățire şi/sau conservare sunt finalizate, se poate trece la

eventuala demontare a utilajelor. 1. Demontarea propriu-zisă a utilajelor se va face utilizând metode şi tehnici, funcție de tipul,

mărimea, destinația ulterioară a utilajului / echipamentului. Utilajele metalice de mărime relativ mică (pompe, ventilatoare, vase mici) se vor demonta ca atare şi se vor depozita pe platformele betonate sau în depozitele existente.

2. Se pot valorifica ca atare utilajele care sunt în stare bună şi se vor valorifica, ca fier vechi, la terți, utilajele care nu se mai pot reutiliza.

3. Se va demonta şi valorifica, în măsura în care se asigură garanție viitoare, aparatura AMC. 4. Se vor demonta conductele aferente instalațiilor, acestea valorificându-se, funcție de starea

fizică, ca materiale şi / sau ca deșeuri. 5. Demontarea instalațiilor electrice se va realiza cu personal specializat. Materialele metalice,

rezultate la demontarea instalațiilor electrice (cabluri de cupru, etc.), se vor depozita într-un spațiu închis, până la valorificarea acestora la o firmă specializată.

6. Utilajele metalice mari (dacă există) se vor dezmembra, bucățile de metal rezultate depozitându-se pe platformele betonate, urmând a fi ulterior valorificate ca deșeuri. D. Activități de demolare

1. După golirea completă a clădirilor şi a fundațiilor de beton ale utilajelor, acestea vor fi demolate, în cazul în care se urmărește eliberarea terenului.

2. Molozul rezultat se va depozita temporar pe platformele betonate ale societății şi apoi se va evacua către un depozit de deșeuri nepericuloase pentru depozitare finală. E. Activități de curățare şi ecologizare a amplasamentului

- Pe platforma propriu-zisă, în locul unde este amplasat cazanul de abur nr. 2, se vor realiza investigații privind calitatea solului şi a apei freatice.

- Suprafețele nepoluate, dar care nu mai au vegetație, se vor înierba. - Se va verifica întreaga rețea de canalizare, din punct de vedere funcțional şi al prezenței

unor eventuali poluanți acumulați în canale. - Canalele se vor curăța, iar cele găsite nefuncționale se vor închide (blinda). - Se va realiza o hartă exactă a canalizării rămase funcțională pe platformă.

Pe tot parcursul procesului de dezafectare - demolare se vor respecta prevederile legislației de mediu în vigoare.

Lucrările se vor realiza numai cu firme şi personal calificat. În decursul întregului proces de dezafectare, se va asigura paza continuă a obiectivului.

În situația în care operatorul va urma altă procedură de închidere, Planul de închidere va trebui modificat şi aprobat cu Avizul autorității teritoriale de protecţie a mediului.







32

3. DEŞEURI

3.1. Generarea deşeurilor

Deșeuri rezultate în timpul executării lucrărilor de modernizare a cazanului nr. 2

În urma executării lucrărilor de modernizare a cazanului nr. 2 (construcții, demontare / montare utilaje / echipamente) vor rezulta următoarele tipuri de deșeuri:

– deşeuri valorificabile (deșeuri metalice - fier vechi, deșeuri de materiale de construcție și de la demolări, etc.);

– deşeuri nevalorificabile (deşeuri menajere). Deșeurile valorificabile se vor colecta separat și stoca temporar pe platformă, până vor fi

predate, pe bază de contract, unităților specializate în valorificarea acestora, conform legislației în vigoare.

Deșeurile nevalorificabile se vor colecta și stoca temporar, în containere, pe o platformă special amenajată, până la preluarea de către firma de salubritate cu care societatea are contract.

Deșeuri rezultate în timpul funcționării cazanului nr. 2

Din procesul tehnologic de producere abur în cazanul nr. 2, cu funcționare pe gaze naturale, nu rezultă deșeuri tehnologice. Din activitățile igienico-sanitare desfășurate de personalul care lucrează în Centrala Termică, pentru operarea cazanului nr. 2, vor rezulta deșeuri menajere (deșeuri nevalorificabile). Deșeurile menajere vor fi colectate controlat şi evacuate din zona de amplasament a cazanului de abur nr. 2, similar cu celelalte deșeuri menajere generate pe platforma societății.

3.2. Managementul deşeurilor

Obiectivul principal al managementului deşeurilor este de a proteja sănătatea oamenilor şi mediul înconjurător de efectele nedorite pe care le cauzează colectarea, transportul, tratarea şi depozitarea deşeurilor.

Conceptul de control integrat al poluării prevede un mecanism prin care poluanții emişi în aer, apă şi sol pot fi controlați.

Managementul deşeurilor este direct legat de efectele de poluare a mediului pe care deşeurile le pot genera şi de dificultatea de a fi depozitate.

Planul de management a deşeurilor evidențiază modul în care deşeurile generate vor fi stocate, reciclate sau eliminate de pe amplasament.

Depozitarea şi gestiunea deșeurilor rezultate din activitățile de modernizare a obiectivului – cazanul nr. 2, de 420 t/h - şi din activitățile de producție abur după punerea în funcțiune a acestuia, pe platforma societății CET Arad S.A., se vor face cu respectarea următoarelor acte normative:

Legea nr. 211/2011 – privind regimul deșeurilor

H.G. nr. 349/2005 – privind depozitarea deșeurilor, modificată şi completată de H.G. nr. 210/2007 şi H.G. nr. 1292/2010;

H.G. nr. 856/2002 – privind evidența gestiunii deșeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase, modificată şi completată de H.G. nr. 210/2007;







33

H.G. nr. 621/2005 – privind gestionarea ambalajelor şi deșeurilor de ambalaje, modificată şi completată de H.G. nr. 1872/2006 şi H.G. nr. 247/201;

Ordinul M.M.G.A. nr. 95/2005 – privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a deșeurilor la depozitare şi lista națională de deșeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deșeuri;

H.G. nr. 1061/2008 – privind transportul deșeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României;

Ordinul M.M.G.A. nr. 757/2004 – pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deșeurilor, modificat prin Ordinul nr. 1230/2005.

Ierarhia deșeurilor se aplică în funcție de ordinea priorităților în cadrul legislației şi al politicii în materie de prevenire a generării şi de gestionare a deșeurilor, după cum urmează: prevenirea; pregătirea pentru reutilizare; reciclarea; alte operațiuni de valorificare; eliminarea.

Aplicarea ierarhiei deșeurilor are ca scop încurajarea acțiunii în materie de prevenire a generării şi gestionării eficiente şi eficace a deșeurilor, astfel încât să se reducă efectele negative ale acestora asupra mediului.

În acest sens, pentru anumite fluxuri de deșeuri specifice, aplicarea ierarhiei deșeurilor poate suferi modificări în baza evaluării de tip analiza ciclului de viață privind efectele globale ale generării şi gestionării acestor deșeuri.

Gestionarea deșeurilor trebuie să se realizeze fără a pune în pericol sănătatea umană şi fără a dăuna mediului, în special:

fără a genera riscuri pentru aer, apă, sol, faună sau floră; fără a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor; fără a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.

Producătorii / Deținătorii de deșeuri, precum şi operatorii economici autorizați din punctul de vedere al protecției mediului să desfășoare activități de colectare, transport, stocare, tratare sau valorificare a deșeurilor sunt obligați: să asigure evidența gestiunii deșeurilor pentru fiecare tip de deșeu, în conformitate cu modelul prevăzut în Anexa nr. 1 la H.G. nr. 856/2002, cu completările ulterioare, şi să o transmită anual agenției județene pentru protecția mediului; să țină o evidență cronologică a cantității, naturii, originii şi, după caz, a destinației, a frecvenței, a mijlocului de transport, a metodei de tratare, precum şi a operațiunilor prevăzute în Anexele nr. 2 şi 3 la Legea nr. 211/2011 şi să o pună la dispoziția autorităților competente, la cererea acestora; să păstreze evidența gestiunii deșeurilor cel puțin 3 ani, cu excepția operatorilor economici care desfășoară activități de transport, care trebuie să păstreze evidența timp de cel puțin 12 luni; să colecteze, să transporte şi să stocheze separat diferitele categorii de deșeuri periculoase, în funcție de proprietățile fizico-chimice, de compatibilități şi de natura substanțelor de stingere care pot fi utilizate pentru fiecare categorie de deșeuri în caz de incendiu, astfel încât să se poată asigura un grad ridicat de protecţie a mediului şi a sănătății populației, incluzând asigurarea trasabilității de la locul de generare la destinația finală; să păstreze buletinele de analiză care caracterizează deșeurile periculoase generate din propria activitate şi să le transmită, la cerere, autorităților competente pentru protecția mediului; să efectueze operațiunile de tratare sau de a transfera aceste operațiuni unui operator economic autorizat care desfășoară activități de tratare a deșeurilor sau unui operator public ori privat de colectare a deșeurilor în conformitate cu ierarhia deșeurilor;







34

să supună deșeurile care nu au fost valorificate unei operațiuni de eliminare în condiții de siguranță; să transporte deșeurile numai la instalații autorizate pentru efectuarea operațiunilor de tratare; să desemneze o persoană din rândul angajaților proprii care să urmărească şi să asigure îndeplinirea obligațiilor prevăzute de lege sau să delege această obligație unei terțe persoane; ca persoanele desemnate, să fie instruite în domeniul gestiunii deșeurilor, inclusiv a deșeurilor periculoase, ca urmare a absolvirii unor cursuri de specialitate.

Societatea CET Arad S.A., ca deținător de deșeuri, are obligația să asigure valorificarea sau eliminarea deșeurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deșeurilor proprii unor unități autorizate, în vederea valorificării sau eliminării acestora.

Tipurile de deșeuri generate din activitățile pe care le va întreprinde CET Arad S.A., de modernizare a cazanului nr. 2 și din activitatea de exploatare ulterioară a acestuia, se încadrează, conform H.G. nr. 856/2002 - privind evidența gestiunii deșeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase, modificată şi completată de H.G. nr. 210/2007, în următoarele categorii:

Categoria 17 - Deşeuri din construcții şi demolări (inclusiv pământ excavat din amplasamente contaminate)

17 01 07 amestecuri de beton, cărămizi, țigle și materiale ceramice, altele decât cele specificate la 17 01 06

17 04 05 fier și oțel

Categoria 20 - Deșeuri municipale și asimilabile din comerț, industrie, instituții, inclusiv fracțiuni colectate separat

20 01 01 hârtie și carton 20 03 01 deşeuri municipale amestecate

Cantitățile estimate de deşeuri rezultate din perioada desfășurării lucrărilor de modernizare a cazanului nr. 2 și din funcționarea ulterioară a acestuia, sunt prezentate în Tabelul 7:

Tabelul 7

Denumirea

deșeului *

Cantitatea prevăzută

a fi generată

Starea fizică

(Solid - S, Lichid - L, Semisolid -

SS)

Codul deșeului

*

Codul privind

principala proprietate periculoasă

**

Managementul deșeurilor - cantitatea prevăzută a fi

generată anual -

valori- ficată

eliminată rămasă în stoc

- Deșeuri rezultate din activitățile de modernizare a cazanului nr. 2 Deșeuri de materiale de construcții și deșeuri de la demolări

2 t S 17 01 07 - - 2 t -

Deșeuri de fier vechi 267 t S 17 04 05 - 267 t - - Deșeuri menajere 1 t S 20 03 01 - - 1 t -

- Deșeuri din faza de funcționare a cazanului nr. 2 Deșeuri menajere 1,5 t S 20 03 01 - - 1,5 t - Deșeuri de hârtie și carton

0,3 t S 20 01 01 - 0,3 t - -

Notă: *În conformitate cu Lista cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase prevăzute în Anexa nr. 2 la H.G. nr. 856/2002. **Conform Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor.







35

3.3. Eliminarea deşeurilor Deșeuri rezultate din faza de modernizare a cazanului nr. 2

Deșeurile de materiale metalice (fier vechi), deșeuri valorificabile, rezultate din dezafectarea utilajelor și echipamentelor vor fi colectate și stocate temporar, pe teritoriul de lucru, până vor fi valorificare prin predare către firmele autorizate pentru valorificarea deșeurilor de fier vechi.

Deșeurile de materiale de construcții și deșeuri de la demolări, nerecuperabile, vor fi colectate şi evacuate treptat spre un depozit de deșeuri de materiale de construcții nereciclabile, stabilit de societate de comun acord cu autoritățile locale.

Deșeuri rezultate din faza de funcționare a cazanului nr. 2

După modernizarea cazanului de producere abur nr. 2 și punerea în funcțiune a acestuia, nu vor fi generate deșeuri tehnologice.

Deșeurile menajere rezultate din activitățile igienico-sanitare ale personalului care desfășoară atât lucrările de modernizare a cazanului nr. 2, cât și de deservire în funcționare a acestui cazan, sunt colectate controlat, în containere special destinate, depozitate pe o platformă special amenajată în interiorul unității şi apoi evacuate de pe platforma societății similar cu celelalte deșeuri menajere generate pe platformă, către Depozitul conform de deșeuri menajere al orașului.

Se vor respecta normele igienico-sanitare şi de securitate în muncă la încărcarea şi descărcarea deșeurilor menajere.

Deșeurile de hârtie și/sau carton, generate din activitățile desfășurate în cadrul centralei termice, vor fi colectate controlat și depozitate în magazie, până la valorificarea acestora prin predarea, pe bază de contract, către firme autorizate, specializate în valorificarea deșeurilor de acest tip.

Concluzii:

În perioada de modernizare a cazanului nr. 2 deșeurile rezultate vor fi evacuate controlat, pentru a nu provoca un impact negativ asupra mediului înconjurător. Deșeurile valorificabile (fier vechi) vor fi colectate și stocate temporar, pe teritoriul de lucru, până la valorificarea acestora, iar deșeurile de materiale de construcții, nerecuperabile, vor fi colectate şi evacuate spre un depozit de deșeuri nereciclabile, conform legislației în vigoare.

În perioada de funcționare a cazanului nr. 2 nu vor fi generate deșeuri tehnologice.

Deșeurile menajere rezultate din activitățile desfășurate în cadrul Centralei Electrice de Termoficare Arad S.A. vor fi colectate controlat, în containere speciale şi apoi evacuate de pe platforma societății către Depozitul conform de deșeuri menajere al orașului.

Gestionarea, stocarea şi transportul spre depozitarea definitivă a deșeurilor generate atât din activitatea de modernizare a cazanului de producere abur nr. 2, cât şi din timpul funcționării acestuia, se vor realiza în condiții de eficiență şi securitate pentru factorii de mediu, în conformitate cu legislația în vigoare.

Prin Planul de Management al Deșeurilor societatea va urmări să fie asigurate condițiile de stocare şi valorificare / eliminare a deșeurilor produse pe amplasament, în condițiile impuse de legislație, fără afectarea și menținerea calității mediului înconjurător.36


4. IM

4.1

4.1

Dina unor reze

În reprezentatexistente, i

Ter

DebAfluenții C

Râuoraşul AraArad de 15duc la aparSebeş şi St

Den

DinCentralei EApelor AraApă Mureş

Totponderea ju


MPACTMEDIUL

1. APA

.1. Condiți

n punct de verve subtera

alcătuirea rte de rețeauiar pe de alt

ritoriul jude

bitul CrişulCrişului Alb

ul Mureş, cad şi se vars54 m3/s. Deriția inundatrei. nsitatea rețe

n punct de Electrice dead - subuniş, așa cum s

todată, parteudețului Ar

ESE U

Client: C

Lucrarep

TUL POTLUI ŞI M

i hidrogeol

vedere hidroane apreciab

resurselor dua de râuri ctă parte apel

ețului Arad e

lui Alb creb au debite c

cel mai marsă în Tisa. Lebitele maxațiilor. Pe pa

elei hidrogr

vedere hide Termoficaitate a Admse prezintă î

ea nordică arad în cadru

Centrala Ele


de 420

TENȚIAMĂSURI

logice

ografic estebile.

de apă ale jcare străbatle subterane

este udat de

eşte de la 1cuprinse într

e râu al TraLa intrarea îime ale Muarcurs, râul

afice se însc

drologic și are Arad S.Aministrației Nîn figura de

a judeţului Aul acestui ba

CET Ar

ectrică de T


t/h pe funcț

36

AL ASUI DE RED

e de remarca

judeţului Ate teritoriul e.

e apele a do

13,7 m3/s lre 1 - 3 m3/

ansilvaniei, în județul Aureşului pot

Mureş prim

crie între 0,

hidrogeoloA. se află suNaționale "Amai jos:

Arad se încazin hidrogr

rad S.A.

ermoficare


PRA CODUCER

at existența

Arad, intră pjudeţului ş

uă râuri: Cr

la Gurahonțs (Hălmagiu

care izvorăArad Mureșut ajunge la 2meşte ca afl

6 - 0,8 km /

gic, zona îub administrApele Rom

cadrează în Bafic fiind de

Arad S.A.


OMPONRE A AC

unor impor

pe de o pari de lacurile

rişul Alb şi

ț, la 21,4 mu, Zeldiş, D

şte din Carpul are un de2000 m3/s (luenți princ

/ km2.

în care esterarea Sistem

mâne" - Adm

Bazinul hide 29,68 % (


NENTELCESTOR

rtante cursu

rte apele dee naturale ş

Mureşul.

m3/s la ChiDezna, Cigh

pații Orientaebit de 142 (2150 m3/s ipali Târnav

e amplasatămului de Goministrația B

drografic al suprafață: 4

I Nr. proMD 100

LOR RA

uri de apă şi

e suprafaţă,şi artificiale

işineu-Criş.er).

ali, străbatem3/s, iar laîn 1970) şivele, Arieş,

ă platformaospodărire aBazinală de

l Crișurilor,4410 km2).

oiect: 2.014

i

, e

.

e a i ,

a a e

,







37

În cuprinsul județului Arad se întâlnesc numeroase lacuri naturale de luncă (în valea Mureşului) şi lacuri antropice, precum lacul de la Tăuț.

Apele subterane se caracterizează printr-un debit bogat şi prin situarea pânzei freatice, în general, la mică adâncime (3 - 4 m).,

După conținutul chimic, apele din limitele județului Arad pot fi incluse în următoarele categorii:

– izvoare termale bicarbonatate-sulfatate, din zona Crişului Alb; – izvoare carbogazoase feruginoase, în dealurile Lipovei; – izvoare bicarbonatate calcice termale, carbogazoase şi sulfuroase sodice, în zona Mureşului.

Nivelul hidrostatic al apelor freatice se găseşte la adâncimi de 5,00 m - 6,00 m, în straturile de nisipuri mijlocii şi mari. În municipiul Arad, traversat de râul Mureş, apa subterană se găseşte la adâncimi de 3 - 4 m, într-un strat nisipos, de mare permeabilitate.

4.1.2. Alimentarea cu apă

Desfășurarea activităților în cadrul Centralei Electrice de Termoficare Arad S.A. necesită alimentarea cu:

Apă potabilă

Sursa: - rețeaua de apă potabilă orășenească administrată de S.C. Compania de apă Arad S.A.

Volume şi debite de apă potabilă autorizate (conform Autorizației de Gospodărire a Apelor nr. 1/7.01.2010):

- zilnic maxim: 318,00 m3 (3,7 l/s) Vmaxim anual = 105 mii m3

- zilnic mediu: 212,15 m3 (2,5 l/s) Vmediu anual = 70 mii m3

- zilnic minim: 148,00 m3 (1,7 l/s)

Apa potabilă este captată printr-un branșament = 100 mm la conducta ( = 600 mm) a rețelei orășenești de apă potabilă, înmagazinată într-un rezervor de 100 m3 și de aici distribuită către consumatorii de pe platforma CET Arad prin conducte = 100 mm.

Apă tehnologică

Surse: - subteran de medie adâncime - apa fiind utilizată pentru producerea apei demineralizate - subteran de mică adâncime - apa fiind utilizată pentru producerea apei dedurizate - rețeaua de apă brută administrată de S.C. Compania de apă Arad S.A.

Volume şi debite de apă autorizate autorizate (conform Autorizației de Gospodărire a Apelor nr. 1/7.01.2010):

Sursa Qzilnic maxim Qzilnic mediu Qzilnic minim Vanual mediu

Foraje de medie și mică adâncime

6.700 m3

(77,5 l/s)

5.600 m3

(64,8 l/s)

2.992 m3

(34,6 l/s) 1.848 mii m3

S.C. Compania de apă Arad S.A.

3.786 m3

(43,8 l/s)

2.530 m3

(29,3 l/s)

2.200 m3

(25,5 l/s) 835 mii m3

Apa tehnologică tratată este utilizată pentru producerea aburului energetic și industrial și

pentru răciri și adaos în circuitele de termoficare. Rețeaua de distribuție apă tehnologică are o lungime de 3,7 km (inclusiv inelul de distribuție

apă pe halda de zgură).







38

Apă pentru stingerea incendiilor

Rezerva de apă pentru incendiu: 9000 m3 în bazinul turnului de răcire, 5000 m3 în bazinul de retenție a apelor pluviale. Rezervor stoc apă de incendiu de 500 m3 în stația de pompare de incendiu, alimentată prin conducta de 200 mm de la rețeaua industrială de apă brută.

Pompele alimentează rețelele de hidranți ale platformei, ce includ 103 hidranți exteriori și un complex de hidranți interiori. Debitul suplimentar de refacere a rezervei de apă este de 5,58 l/s.

Gradul de recirculare internă a apei este: mediu = 93 %; maxim = 96,6 %. Bilanțul consumului de apă

Se prezintă în continuare, tabelat, bilanțul consumului de apă aferent activității de producere abur energetic în cazanul nr. 2:

Tabelul 8

Proces tehnologic

Sursa de apă (furnizor)

Consum mediu total de

apă

Apă prelevată din sursă pentru

Consum mediu

menajer

Consum industrial

Apă subterană

Apă suprafaţă

Pt. compensarea pierderilor în sistem

cu circuit închis Apă

subterană Apă

suprafaţăProducere abur

energetic în cazanul nr. 2

- apă demineralizată - apă tehnologică - apă potabilă

Furnizor: CET Arad S.A.

Sursa: subteran de medie adâncime

Surse: subteran + rețea apă brută Compania de apă

Sursa: rețea apă potabilă Compania de apă Arad

430 m3/h

40 m3/h

4,2 m3/zi

- -

4,2 m3/zi

430 m3/h

40 m3/h -

- - -

- - -

- - -

Notă: Consumul de apă potabilă a fost estimat pentru un număr de 70 de persoane, care lucrează pentru operarea cazanului nr. 2.

4.1.3. Managementul apelor uzate

În timpul fazei de modernizare a cazanului nr. 2 ar putea rezulta ape reziduale provenite de la spălarea utilajelor (dacă este necesar), ape ce vor fi evacuate la sistemul de canalizare chimică existentă pe amplasament.

Apele uzate menajere rezultate din activitățile igienico-sanitare desfășurate de personalul care execută lucrările de construcții - montaj, vor fi dirijate prin rețeaua de canalizare menajeră existentă către canalizarea menajeră a orașului Arad.

În timpul funcționării cazanului nr. 2 pentru producere abur Prin modernizarea cazanului de abur nr. 2 de pe platforma CET Arad S.A., propusă prin

prezentul proiect, nu se modifică tipurile de ape uzate evacuate, având în vedere faptul că cele două cazane de 420 t/h (cel existent - nr. 1 şi cel care se modernizează - nr. 2) nu vor funcționa niciodată simultan, ci alternativ.







39

Debitele autorizate de ape uzate evacuate din cadrul platformei CET Arad S.A. și receptorii

autorizați ai acestor ape, conform Autorizației de Gospodărire a Apelor nr. 1/7.01.2010, sunt prezentate în Tabelul 9:

Tabelul 9

Categoria apei Receptori autorizați Volum total evacuat

zilnic maxim zilnic mediu zilnic minim anual mediu

Ape uzate fecaloid menajere

Canalizarea menajeră a S.C. Compania de

apă Arad 242 m3/zi 173 m3/zi 129 m3/zi 57,1 mii m3

Ape tehnologice și pluviale

Depozitul de zgură ți cenușă prin stațiile de pompe Bagger. În mod accidental, când este excedent de apă în sistemele de recirculare, evacuarea se face în canalul Ier.

4.1.4. Prognozarea impactului a) Impactul produs de prelevarea apei asupra condițiilor hidrologice şi hidrogeologice ale

amplasamentului

Față de acest fapt se poate concluziona că:

Din punct de vedere al consumului de apă, modernizarea cazanului nr. 2 de producere abur și funcționarea ulterioară a acestuia, nu influențează funcționarea normală a societății CET Arad S.A. şi a altor utilizatori de apă posibil prognozați în zona de impact.

b) Impactul produs de evacuarea apelor uzate

.♦. În timpul modernizării obiectivului:

În faza de modernizare a obiectivului, apele uzate menajere rezultate sunt evacuate final la canalizarea menajeră a orașului. Așadar, se poate considera, că impactul asupra factorului de mediu apă, în condițiile respectării măsurilor prevăzute, va fi nesemnificativ.

.♦. În timpul funcționării obiectivului:

Funcționarea cazanului de abur nr. 2, modernizat, de pe platforma CET Arad S.A., nu va conduce la modificarea tipurile de ape uzate evacuate, iar apele uzate evacuate din activitățile desfășurate nu vor genera o încărcare semnificativă cu poluanți a efluentului general al societății CET Arad .SA..

Se apreciază că în condiții de funcționare normală a obiectivului, impactul asupra factorului de mediu apă este nesemnificativ.

4.1.5. Măsuri de diminuare a impactului Atât în perioada de modernizare a cazanului nr. 2, cât şi în perioada de funcționare, nu sunt

necesare măsuri suplimentare de diminuare a impactului asupra factorului de mediu apă față de cele existente în prezent.

La nivelul întregii platforme, pentru protecția factorului de mediu apă, societatea are în vedere o serie de măsuri de prevenire a poluării, dintre care se menționează:

- verificarea funcționării tuturor instalațiilor la parametri normali; - stabilirea unui program de monitorizare a evacuărilor către mediul înconjurător, în scopul

intervenției în cazul înregistrării unor depăşiri ale concentrațiilor impurificatorilor.


4.2

4.2

►

Rolpoluanțilorprecum spă

Prinviteza), str

Dirpenei care

Vitla sol. De r

Stra

Da

Climediterane

Tem

TemFebruarie 0nu sunt aşaoceanic.

Temminimă ab

Um

Regperioada ca

Urmmedie anuade umiditcaracterizâsunt înregi

Preobservații ovegetație temperaturfebruarie, p

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu


2. AERUL

2.1. Date ge

Condiții d

lul factorilor în atmosfălarea lor su

ncipalii facatificarea at

recția vântuse formeaz

teza vântuluregulă, conc

atificarea te

te climatice

ma în care eeane şi oce

mperatura a

mperatura m0,8 °C, iar ca de ridicate

mperatura msolută în Fe

mezeala aeru

gimul anualaldă.

mărind evoală se consttate urmeazându-se prinstrate în lun

. ecipitațiileo medie anu(vara şi p

rilor ridicateprecipitațiil

mărul zilelo

mărul zilelo

mărul zilelo

mărul zilelo

mărul zilelo

ESE U

Client: C

Lucrarep

L

enerale

de climă şi

or meteorolferă. Pe lânub acțiunea

tori meteortmosferică ş

ului este eleă în atmosfe

ui influențeacentrația est

ermică a aer

e specifice z

se integreazeanice, cu ie

aerului

medie anuacele mai căle ca în regi

maximă absebruarie 195

ului

l se caracte

luția umezetată raportulză îndeaprntr-o mare nile iulie şi

La stațiunuală de 584primăvara). e, care fac ce cad în bun

or cu ploi, în

or cu ninsoa

or cu sol aco

or cu cer sen

or cu cer aco

Centrala Ele


de 420

meteorolo

logici este ngă aceste precipitații

rologici hotşi temperatu

mentul careferă.

ază concentrte invers pro

rului determ

zonei de amp

ză Aradul eerni relativ b

ală este de lduroase sununea de est

solută a fos54 a fost de

erizează prin

elii relativel invers dintoape mersuscăciune aaugust, atun

nea meteoro4,3 mm. Pre

Totuşi, înca evaporarnă parte sub

n medie, pe

are, în medi

operit cu ză

nin, în medi

operit, în m

ectrică de T


t/h pe funcț

40

ogice

determinanprocese delor sau reac

tărâtori în dura aerului.

e determină

rația de poloporțională

mină difuzia

plasament

ste o climă blânde şi ve

10,8 °C. Cnt Iulie 21,5t a țării dato

st în August-30 °C la A

ntr-un maxi

e medii anutre cele douul temperaa aerului. Vnci când tem

ologică Aracipitațiile cn acest timea să fie ma

b formă de z

e an este de

ie, pe an est

ăpadă este d

ie pe an este

medie, pe an

ermoficare


nt în mecane bază, polucții chimice

dispersia po

ă direcția de

luant, atât încu viteza m

în plan vert

continentaleri călduroa

Cele mai re5 °C şi Auguorită influen

t 1946 de 4Arad.

im în perio

uale a aeruluă elemente aturii aerulValorile mamperaturile

ad s-a înregele mai abump apare aximă. Iarnzăpadă. Ploi

112.

te de 35.

de 50/an.

e 93.

este de 272

Arad S.A.


nismul dispuanții pot sau fotochi

oluanților su

e deplasare

n extindereamedie a vânt

tical.

lă, temperatse.

eci luni sunust 20,8 °Cnței modera

41,5 °C la M

oada rece a

lui în compcaracteristi

lui, lunile xime ale desunt maxim

gistrat în cundente cad

o perioadăna, în lunile ile torențial

2.


persiei şi trsuferi şi trimice.

unt: vântul

a masei de

a spațială a tului.

tă având uşo

nt Ianuarie ; amplitudin

atoare a mas

Miniş, iar t

anului şi un

parație cu tice. În schimcele mai

eficitului dme.

cursul a 31 în timpul pă de secetdecembrie,

le cad frecve

I Nr. proMD 100

ransportuluiansformări,

(direcția şi

e poluant, a

penei cât şi

oare nuanțe

-1,5 °C şinile termiceselor de aer

temperatura

n minim în

temperaturamb deficitul

călduroasee umiditate

de ani deperioadei detă, datorită, ianuarie şient vara.

oiect: 2.014

i ,

i

a

i

e

i e r

a

n

a l e e

e e ă i


Vânvestic şi visudic (12,4

Vânpericuloaseviteze mai

Pen

4.2

În

Surnecesare pconstrucțienedirijate, limitate la

Penmontaj se v

- tra- m

vor avea teșapament

- plucru, dacă

În calității atmestimează legislația îsecuritate şde prezența

În

Dinfuncționare

a. E

Prinrezultate dproducere

Gazdirijate primenține ni

Coșevacuate la

Prinnaturale, suconcentrațivalorile limlimitarea eprezentate


Regnturile. iteze medii 4 %). Frecve

nturile din e îndeosebi mici şi sun

ntru zona am

.2. Surse şi

n timpul mo

rsele posibipentru modee şi de trafifiind consiperioada de

ntru limitarevor lua urmansportul m

mijloacele autraseu bine ;

pentru preveă acest lucru

perioada dmosferei dică valorileîn vigoare,şi sănătate a agenților

n timpul fu

n cadrul pre pe gaze na

Emisii punc

ncipala surdin procesua aburului eze rezidualeintr-un coș velul poluășul de fum a coș este den proiectul unt prevăzuiilor poluanmită impusemisiilor înîn Tabelul

ESE U

Client: C

Lucrarep

gimul eoliade 3 - 4 m/sența cea ma

sectorul norprimăvara,

t calde, prov

mplasamentu

i poluanți g

odernizării

ile de impuernizarea ca

ficul auto pderate surse

esfășurării lu

ea surselor mătoarele mămaterialelor uto de transp

stabilit în

enirea răspâu se impune

de execuție n zonele de

e concentraț respectiv în muncă pchimici, mo

ncționării o

ocesului tehaturale, se e

ctiforme

rsă de emiul de ardereenergetic. e evacuate de fum ce

ării locale diare dimens

e 316 °C. de modern

ute montarenților în gazse de legisln aer ale a

10:

Centrala Ele


de 420

n indică o s. La stația ai slabă este

rdic au vite, aducând bvocând usc

lui frecvența

generați

obiectivulu

urificare a atazanului nrentru transpe de suprafucrărilor și

de impurifiăsuri: spre amplasport materiacadrul inci

ândirii de pe.

a lucrăriloe lucru şi dției poluanțH.G. nr.

pentru asiguodificată şi

obiectivului

hnologic deemit poluanț

isie punctife a combu

în atmosferare rolul d

in zona de asiunile: H =

nizare a caa a 16 arzătzele arse evlație - H.Gnumitor po

ectrică de T


t/h pe funcț

41

frecvență mArad vântu

e cea din sec

eza cea mai brumă şi îngăciune.

a cea mai ma

ui

tmosferei înr. 2 vor fi rportarea acfaţă. De asenumai în zo

icare a atmo

sament se vale - vehicuintei, asigur

pulberi în a

or de modedin zonele aților specifi1218/2006

urarea protecompletată

i

e producereți punctiform

formă poluaustibilului (

ră au conținde a asiguramplasamen= 200 m și

azanului nr. toare cu NO

vacuate în aG. nr. 440/2oluanți prov

ermoficare


mai mare a ul dominant ctorul estic

mare, prodghețuri târzi

are de apariți

n perioada reprezentateestora. Toa

emenea, emona amplasa

osferei în p

va realiza cuule modernerând un niv

atmosferă,

ernizare a cadiacente acici nu vor

- privind ecției lucrătprin H.G. n

e abur enerm şi difuz.

are în atmgaz metan)

nut de NOx

ra dispersia nt a centrale

Øvârf = 8,1

2, pentru Ox redus, asatmosferă pr2010 privinveniți de la

Arad S.A.


vânturilor bate din sec(3,8 %).

duc scăderi ii. Vânturile

ie este a clas

lucrărilor de de: manevate aceste c

misiile se coamentului o

erioada luc

u autovehicue, dotate cu vel minim

se recoman

cazanului ncestora va fdepăși valostabilirea

torilor împonr. 1/2012.

rgetic utiliz

mosferă o r) în focarel

x, CO, pulbpoluanților

ei termice în1 m, iar tem

trecerea la stfel încât serin coșul de

nd stabilireaa instalațiile


din sectoructorul nordi

de temperae din sector

sei de stratifi

de construcțvrarea mate

categorii densideră as

organizării d

crărilor de c

ule acoperitmotoare peal emisiei

ndă stropire

nr. 2, impafi nesemniforile limită cerințelor

otriva riscu

zând cazanu

reprezintă gle cazanulu

eri, SO2. Ar în atmosfn limitele admperatura g

funcționare estimeazăe fum se voa unor măse mari de

I Nr. proMD 100

ul nordic şiic (13 %) şi

atură şi suntrul sudic au

icare: stabil.

ții - montajerialelor de surse suntfi reduse șide șantier.

construcții -

te; erformante -de gaze de

ea zonei de

ctul asupraficativ şi se

impuse deminime derilor legate

ul nr. 2, cu

gazele arseui nr. 2 de

Acestea suntferă și de admisibile. gazelor arse

rea pe gazeă că valorileor situa subsuri pentruardere - şi

oiect: 2.014

i i

t u

j e t i

-

- e

e

a e e e e

u

e e

t a

e

e e b u i







42

Tabelul 10

Sursă Poluant Puterea termică

[MWt]

Conținut de oxigen

[%]

Valori limită de emisie conform H.G. nr. 440/2010

CMA [mg/Nm3] 0,7*CMA [mg/Nm3]

Cazan nr. 2 de producere abur

energetic (Coș de fum)

NOx ≥ 300 3 100 70

CO - - - -

Pulberi ≥ 50 3 5 3,5

SO2 ≥ 50 3 35 24,5

Notă: *Valorile limită de emisie corespund celor aplicabile instalațiilor mari de ardere noi - tip III

b. Emisii difuze - ce pot apare în fluxul tehnologic, din neetanșeități ale utilajelor statice şi dinamice şi/sau scăpări accidentale, sau în situațiile de pornire / oprire instalație.

Poluantul potențial prezent în emisiile difuze este gazul metan, ce se poate regăsi ca imisie în atmosfera locului de muncă.

Conform H.G. nr. 1218/2006 - privind stabilirea cerințelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru asigurarea protecției lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici, modificată şi completată prin H.G. nr. 1/2012, valorile limită impuse pentru gaz metan (Nr. CAS 74-82-8) potențial prezent în emisii difuze, sunt următoarele:

● 1200 mg/m3 (1834 ppm) – pentru o durată de expunere de 8 ore;

● 1500 mg/m3 (2292 ppm) – pentru o durată de expunere de max. 15 minute (termen scurt).

Respectarea concentrațiilor admisibile stabilite prin valori limită de expunere profesională pentru agenții chimici în atmosfera zonelor de muncă este obligatorie pentru prevenirea îmbolnăvirilor profesionale.

Întrucât proiectul de modernizare a cazanului nr. 2, pentru trecerea sa la funcționare pe gaze naturale prevede şi montarea unei stații de detectare a eventualelor scăpări de gaze naturale în sala cazanelor, se estimează că valoarea concentraţiei poluantului potențial, ce ar putea fi prezent accidental în emisii difuze în atmosfera locurilor de muncă, nu va depăși valorile limită admise impuse prin legislația în vigoare.

De asemenea, proiectul de modernizare a cazanului nr. 2 prevede şi montarea unui sistem de măsură a poluanților din gazele de ardere.

Pentru acești poluanți specifici, ce ar putea fi prezenți în atmosfera locurilor de muncă din cadrul centralei termice, H.G. nr. 1218/2006, modificată şi completată prin H.G. nr. 1/2012, impune următoarele valorile limită:

Poluant Valoare limită, mg/m3

8 ore 15 minute Oxizi de azot

(exprimați în NO2) 5

(3 ppm) 8

(4 ppm)

CO 20

(17,5 ppm) 30

(26 ppm) Având în vedere măsurile prevăzute şi respectarea condițiilor de exploatare a instalației, se

apreciază că valorile concentrațiilor poluanților potențial prezenți în emisii difuze nu vor depăși în limitele admise de legislația în vigoare.







43

4.2.3. Prognozarea poluării aerului

EMISII

Aprecierea gradului de poluare a atmosferei datorat emisiilor punctiforme şi difuze, rezultate din funcționarea obiectivului - cazanul nr. 2 din cadrul CET Arad S.A., s-a făcut prin raportare la: ● H.G. nr. 440/2010 - privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanți proveniți de la instalațiile mari de ardere; ● Ordinul M.A.P.P.M. nr. 756/1997 - pentru aprobarea reglementării privind evaluarea poluării mediului; ● H.G. nr. 1218/2006 - privind cerințele minime de securitate şi sănătate pentru asigurarea protecției lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți chimici în muncă, modificată şi completată prin H.G. nr. 1/2012;

● Legea nr. 104/2011 - privind calitatea aerului înconjurător.

Cantitățile de substanțe poluante (debitele masice) care se evacuează în atmosferă au fost evaluate folosindu-se recomandările EPA (Environmental Protection Agency din SUA, ghidul de inventariere AP-42) şi EEA (European Environmental Agency), ce recomandă tuturor statelor membre utilizarea ghidului UE bazat pe metodologia CORINAIR, cu multe elemente de referință la documentul AP-42, privind consumurile orare de combustibil.

Caracteristicile emisiei şi valorile concentrațiilor poluanților emiși în atmosferă din sursa staționară a centralei termice, rezultate din calcul, în situația funcționării cazanului nr. 2 pe gaz metan, comparativ cu valorile limită impuse de legislație în vigoare, sunt prezentate în Tabelul 11.

Concluzii:

Analiza comparativă a valorilor concentrațiilor poluanților în emisia punctiformă rezultată din procesul de ardere a combustibilului (gaz metan) în focarele cazanului nr. 2 din cadrul CET Arad S.A., cu valorile limită de emisie prevăzute în H.G. nr. 440/2010, conduce la următoarele concluzii:

Nivelul concentrațiilor de NOx în emisii induce un grad de poluare asupra atmosferei care se situează în domeniul nesemnificativ.

Nivelul concentrațiilor de pulberi se află sub valoarea limită de emisie, gradul de poluare indus asupra atmosferei fiind potențial semnificativ.

O parte din pulberile conținute în gazele de ardere se depun pe pereții cazanului, valoarea concentrației acestui poluant în emisia la coşul de dispersie fiind în realitate mai mică decât 5 mg/Nm3.

Monitorizarea emisiei la coşul de dispersie, după punerea în funcțiune a cazanului va indica valoarea conținutului de pulberi în emisie.

Așa cum se menționează şi în Documentul de referință BREF privind cele mai bune tehnici disponibile, în cazul arderii gazului metan în focarele unei instalații mari de ardere, valoarea concentraţiei de SO2 din gazele reziduale evacuate la coș, nu pune probleme deosebite, întrucât conținutul în sulf al combustibilului este foarte scăzut (combustibil foarte curat).







44

PARAMETRII DE EMISIE PUNCTIFORMĂ

Cazan nr. 2 funcționare pe gaz metan, la un debit nominal maxim continuu de 420 t/h

Tabelul 11

Consum combustibil gaz metan [ Nm3/h ] 3 % O2

Debit gaze arse

[ Nm3/h ] 3 % O2

Temp. gaze arse

[ °C ]

Poluant

Concentrație poluant

[ mg/Nm3] 3 % O2

Debit masic poluant [ kg/h ]

Hcoş

[ m ]

vârf

[ m ]

**Valoarea limită conf.

H.G. 440/2010 [ mg/Nm3]

Poluare indusă conf. Ordinului nr. 756/1997

33.000 392.700 316

NOx < 150 74,250

200 8,1

100 Poluare nesemnificativă

CO < 100 49,500 - -

*Pulberi < 5 2,475 5 Poluare potențial semnificativă

Notă: *O parte din pulberile conținute în gazele de ardere se depun pe pereții cazanului, valoarea concentrației acestui poluant în emisia la coşul de dispersie fiind în realitate mai mică decât 5 mg/Nm3.

**Valorile limită de emisie corespund celor aplicabile instalațiilor mari de ardere noi - tip III, având puterea termică > 300 MWt.

Monitorizarea emisiei la coşul de dispersie, după punerea în funcțiune a cazanului va indica valoarea conținutului de pulberi în emisie.

Concluzie:

Conform datelor prezentate, concentrațiile poluanților NOx, CO şi pulberi, emişi în atmosferă în timpul funcționării cazanului nr. 2 modernizat, cu funcționare pe gaze naturale, nu depăşesc valoarile limită admise impuse prin H.G. 440/2010.







45

IMISII

Au fost efectuate calcule de dispersie în vederea estimării concentrațiilor poluanților în imisii datorate gazelor arse rezultate din arderea combustibilului în focarele cazanului nr. 2, de 420 t/h, al Centralei Electrice de Termoficare Arad S.A. şi evacuate în atmosferă prin coșul de dispersie aferent.

Calculele de dispersie au fost realizat pe baza unui model gaussian de scurtă durată, care aplică tehnica „screening” de modelare a transportului şi difuziei poluanților atmosferici. Această tehnică „screening” este recomandată de EPA şi EEA.

Relația de bază după care se calculează concentrația de poluant c, în punctul de coordonate (x, y, z) la un moment dat, datorită unei emisii continue este:

222

2

1exp

2

1exp

2

1exp

2,,

zzyzy

HzHzy

u

Qzyxc

unde: c - concentrația medie de poluant în aer;

Q - debitul masic al sursei, constant pe durata totală de emisie;

u - viteza medie a vântului, pe stratul de amestec;

y, z - parametrii de dispersie care caracterizează distribuția staționară a concentraţiei pe cele două axe de coordonate (deviația standard a concentraţiei în direcțiile laterală şi verticală).

Modelul folosește ca date de intrare în program caracteristicile emisiilor continue şi anume: concentrația poluanților, respectiv debitele masice ale acestora; debitul de gaze evacuat; temperatura gazelor la evacuare; înălțimea de evacuare; dimensiunile geometrice la evacuare; viteza de evacuare a gazelor.

De asemenea, în calcule intră şi parametrii meteorologici, hotărâtori în procesul transport şi difuzie:

viteza vântului; direcția vântului; temperatura aerului; stratificarea atmosferică.

În calculele de dispersie au fost luate în considerare debitele masice de la emisia coșului.

Pentru parametrii meteorologici: viteză şi direcție vânt, regimul stratificării termice a aerului, temperatura aerului, regimul meteorologic al temperaturii, umidității şi al precipitațiilor, s-au folosit date meteorologice specifice zonei.

Pentru timpi de mediere de scurtă durată, 1 h, 8 h şi 24 h s-au luat în considerare direcții ale vântului care transportă poluanții în direcția Municipiului Arad.







46

Rezultatele calculelor de dispersie Cu ajutorul calculelor de dispersie s-a stabilit contribuția emisiei coșului de dispersie de la

instalația de ardere la impurificarea aerului. Pentru aprecierea calității aerului s-au utilizat prevederile legislației în vigoare, care

stabilesc valorile limită admise pentru concentrațiile maxime ale poluanților în funcție de timpul de mediere şi tipul de protecție, şi anume Legea nr. 104/2011 - privind calitatea aerului înconjurător.

Au fost calculate concentrațiile probabile ale poluanților în imisii acoperind o suprafață de 168.000 km2, cu un pas de 100 m, pentru timpii de mediere prevăzuți conform Legii nr. 104/2011, respectiv:

NOx: - o oră: 200 μg/mc (protecția sănătății umane); - an calendaristic: 40 μg/mc (protecția sănătății umane); - an calendaristic: 30 μg/mc (protecția vegetației).

CO: - valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore: 10 mg/mc; pulberi: - o zi: 50 μg/mc (protecția sănătății umane);

- an calendaristic: 40 μg/mc (protecția sănătății umane). Valorile maxime ale concentrațiilor poluanților analizați în imisii, distanțele la care se obțin

acestea, față de sursă, precum şi limitele maxim admise, conform Legii nr. 104/2011, sunt prezentate în Tabelul 12:

Concentrațiile poluanților în imisii

Tabelul 12

Combustibil Poluant Timp de mediere

Valoare maximă concentrație /

distanță µg/m3 / m

Valori limită conf. Legii 104/2011

µg/m3

Gaz metan

Oxizi de azot

1 h 14,89 / 2960 200 - protecție sănătate umană

An calendaristic

0,97 / 1700 40 - protecție sănătate umană 30 - protecție vegetală

Monoxid de carbon

medie / 8 h 3,09 / 1840 10000 - protecție sănătate umană

Pulberi

24 h 0,088 / 1700 50 - protecție sănătate umană

An calendaristic

0,032 / 1700 40 - protecție sănătate umană

Ca rezultat al calculelor de dispersie a fost obținută distribuția spațială a poluanților, reprezentată grafic, care a fost suprapusă peste harta zonei.

Distribuțiile concentrațiilor poluanților în imisii, pentru timpii de mediere luați în considerare, sunt reprezentate grafic în Figurile 4 ÷ 8.







47

Figura 4. Distribuția concentrațiilor de NOx în imisii pentru timpul de mediere 1 h (g/m3)

0 2000 4000 6000 8000 10000 120000

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000







48

Figura 5. Distribuția concentrațiilor de NOx în imisii pentru timpul de mediere 1 an (g/m3)

0 2000 4000 6000 8000 10000 120000

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000







49

Figura 6. Distribuția concentrațiilor de CO în imisii pentru timpul de mediere 8 h (g/m3)

0 2000 4000 6000 8000 10000 120000

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000







50

Figura 7. Distribuția concentrațiilor de pulberi în imisii pentru timpul de mediere 24 h (g/m3)

0 2000 4000 6000 8000 10000 120000

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000







51

Figura 8. Distribuția concentrațiilor de pulberi în imisii pentru timpul de mediere 1 an (g/m3)

0 2000 4000 6000 8000 10000 120000

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000







52

Se constată că valorile maxime ale poluanților în imisii sunt sub limitele impuse şi se vor

identifica în incinta platformei sau vecinătatea acesteia. Analiza rezultatelor obținute în urma modelării matematice a dispersiei poluanților în

atmosferă, comparativ cu valorile limită pentru concentrațiile de poluanți în imisii, prevăzute de Legea nr. 104/2011, pune în evidență faptul că nivelurile de concentrații în aerul înconjurător, se vor situa sub valorile limită, indiferent de intervalul de mediere, ceea ce caracterizează un impact redus asupra factorului de mediu aer.

4.2.4. Măsuri de diminuare a impactului

a. În timpul modernizării obiectivului

Prin respectarea măsurilor prevăzute prin proiect pentru modernizarea cazanului nr. 2 se asigură încadrarea în prevederile legislației privind protecția mediului şi nu sunt necesare măsuri suplimentare de diminuare a impactului asupra mediului.

b. În timpul funcționării obiectivului

Pentru a menține în zona de lucru şi în exteriorul acesteia un microclimat optim sunt prevăzute următoarele măsuri:

- modernizarea cazanului nr. 2 de 420 t/h cu funcționare pe gaze naturale, constă în înlocuirea actualelor arzătoare cu arzătoare cu emisie redusă de NOx, care vor asigura emisii controlate în care nivelul de concentrație pentru NOx nu va depăşi valoarea maxim admisă;

- vehicularea gazului metan (substanță foarte inflamabilă) se realizează prin conducte etanșe, confecționate din materiale corespunzătoare, astfel încât să se elimine posibilitatea unor scăpări în aer; - cazanul va fi dotat cu o stație de detectare scăpări gaze naturale; - montarea de instrumentație adecvată de măsură şi control şi conectarea acesteia la tabloul de comandă pentru conducerea automată a procesului. Concluzii:

Având în vedere măsurile ce se vor adopta pentru reducerea posibilităților poluării factorului de mediu aer cu poluanți rezultați din activitățile specifice ce se vor pentru producerea aburului energetic în cazanul nr. 2 din cadrul CET Arad S.A., se estimează că impactul asupra atmosferei va fi nesemnificativ.

De asemenea, ținând cont de faptul că cele două cazane, cazanul nr. 1 (cu funcționare pe lignit) și cazanul nr. 2 modernizat (cu funcționare pe gaze naturale) vor funcționa alternativ, și nu simultan, se poate concluziona că funcționarea cazanului nr. 2, pe gaze naturale, nu va conduce la încărcarea suplimentară cu poluanți a atmosferei în zona de impact a centralei termice, efectul cumulat datorat emisiilor evacuate prin cele două coșuri de fum existente în prezent pe platformă, fiind pozitiv influențat, datorită reducerii concentrațiilor de poluanți din gazele evacuate, în situația funcționării cu combustibil gaz metan.







53

4.3. SOLUL

4.3.1. Caracterizarea generală a solului

Amplasamentul studiat se află în Câmpia Aradului, subunitate a Câmpiei de Vest.

Câmpia Aradului este o deltă cuaternară a Mureşului, construită la ieşirea din defileul Şoimoş-Lipova, fiind relativ orizontală. Din punctul de vedere al obiectivului analizat interesează cuaternarul, respectiv Pleistocenul superior - Holocenul inferior constituit din aluviuni, depozite de nisipuri, argile, prafuri argiloase, în depuneri haotice care formează conul de dejecție al râului Mureş.

Alternanța stratelor de permeabilități diferite poate determina variații importante ale nivelului apei subterane. Depozitele aluvionare care reprezintă Holocenul inferior constituie terasa joasă de 5 - 15 m grosime.

Învelişul de sol al municipiului Arad reflectă în mod fidel interferența factorilor pedogenetici (litologici, geomorfologici, climatici, hidrologici şi alții, asociați în timp cu activitatea factorului antropic). Pe teritoriul Aradului, materialul aluvionar rămas în urma retragerii apelor din marea depresiune panonică a evoluat sub influența condițiilor generale pedogenetice spre tipul zonal de sol numit cernoziom.

Cernoziomurile tipice şi cambice sunt soluri ce ocupă suprafețe întinse în cadrul municipiului Arad. Ele se definesc prin prezența orizontului diagnostic Am (molic) de culoare negricioasă sau brun-închisă. Ca varietăți se întâlnesc cernoziomuri freatic-umede şi cernoziomuri levigate.

Activitatea biologică a cernoziomurilor este intensă şi pe o mare adâncime. Prin intermediul microorganismelor are loc mineralizarea rapidă a resturilor organice, procesele de nitrificare fiind extrem de active. Pe aceste soluri fertile se cultivă cereale, viță de vie şi pomi fructiferi.

Caracteristicile geofizice ale terenului: sol nisipos.

CET Lignit - a început să se construiască pe un teren mlăştinos, nisipos, neutilizat în agricultură.

a) Caracteristicile solului – sol nisipos.

b) Pânza de apă freatică – de suprafață până la max 20 m.

4.3.2. Surse de poluare a solului

Solul este factorul de mediu care integrează toate consecințele poluării, cu influență şi asupra subsolului şi apelor freatice. Sursele de poluare a solului şi subsolului sunt:

- surse de poluare interioare; - surse de poluare exterioare. Surse de poluare - degradare - interioare sunt: ● eroziunea solului - este o consecință a acțiunii apei, vântului, schimbărilor fizice,

chimice şi biologice din sol. Eroziunea conduce la degradarea solului, în primul rând a humusului situat la partea superioară a solului şi, ca o consecință logică, la deșertificarea suprafeței pe care s-a produs eroziunea.

● sărăturarea, salinizarea şi solonetizarea solului Sărăturarea reprezintă denumirea generică, folosită pentru soluri care au un conținut de

săruri solubile.

Salinizarea este procesul de acumulare sau reținere a sărurilor solubile în sol.







54

Solonetizarea (solonețul) este reprezentat de grupa de soluri intrazonale, caracterizate printr-un conținut ridicat de sodiu. Fertilitatea solonețului este foarte scăzută, terenurile respective fiind folosite ca pășuni cu o slabă valoare furajeră.

• strat de nisip, relativ gros, apărut în urma antrenării humusului prin eroziune.

• tasarea solului, inclusiv a humusului prin folosirea de utilaje agricole grele care distrug structura solului, regimul aerohidric şi activitatea biologică a plantelor.

Surse de poluare exterioare, în zona în care își desfășoară activitatea o unitate industrială, pot fi:

- emisiile gazoase, rezultate atât din surse punctiforme, cât şi surse difuze;

- depozitarea materiilor prime, a celor auxiliare, a produsului finit şi a subproduselor;

- depozitarea deșeurilor rezultate din activitatea unității industriale şi a deșeului menajer;

- exfiltrații ale rețelelor de canalizare.

Este recunoscut faptul că, în zonele în care își desfășoară activitatea o unitate industrială, care implică prezența unor instalații în aer liber, parcuri de rezervoare pentru stocarea materiilor prime / auxiliare, rețele de transport produse, etc., solul este afectat în mare măsură de activitățile antropice desfășurate.

Ținând cont de specificul atât al activității de modernizare a cazanului nr. 2, la care face referire prezentul proiect, pentru trecerea lui la funcționarea pe gaze naturale, cât și de funcționarea ulterioară a cazanului nr. 2 pentru producerea de abur energetic, principalele cauze care pot conduce la prezența poluanților în sol sunt:

- poluanții prezenți în gazele de ardere (NOx, CO, pulberi) ce pot fi antrenați de precipitații în sol;

- depozitarea necontrolată a deșeurilor menajere.

4.3.3. Prognozarea impactului

Respectarea disciplinei tehnologice, a instrucțiunilor de operare în cadrul centralei termice și de depozitare controlată a deşeurilor menajere, nu va contribui la afectarea calității solului în perioada desfășurării lucrărilor de trecerea a cazanului la funcționare pe gaze naturale și ulterior funcționarea cazanului nr. 2, de 420 t/h, modernizat.

Se apreciază că impactul asupra solului, pe care îl va produce activitatea desfăşurată pe amplasamentul CET Arad S.A. în timpul și după modernizarea cazanului nr. 2, va fi nesemnificativ.


a. În timpul modernizării obiectivului

Amplasamentul organizării de șantier se va stabilii de comun acord cu beneficiarul, astfel încât să se evite orice fel de manevre sau lucrări care să poată conduce la poluarea solului.

Se vor prevedea zone de parcare, pe suprafețe impermeabile, pentru utilajele și vehiculele implicate în activitățile de construcție.







55

Materialele de construcții necesare lucrărilor de construcții-montaj vor fi stocate în depozite existente, transportul acestora în zona de lucru realizându-se cu mijloace auto, pe drumurile existente în incintă.

Se va evita desfășurarea oricăror lucrări în condiții meteo nefavorabile, pentru evitarea poluării solului.

Lucrările de modernizare a cazanului nr. 2 se vor desfășura pe o suprafață de teren acoperită cu platforme betonate.

La finalizarea lucrărilor de construcții - montaj, zona în care acestea s-au executat (sala cazanelor - zona spate cazan, corp intermediar și parțial sala mașini - hala în care este amplasat turbogeneratorul) se va degaja de toate resturile de materiale de construcții, fier vechi, ambalaje, etc. care vor fi sortate pe categorii şi vor fi depozitate controlat, în locuri special amenajate, de unde vor fi reutilizate, valorificate sau eliminate.

b. În timpul funcționării obiectivului

În vederea minimizării posibilităților de apariție a unor evenimente nedorite, cu posibil impact asupra solului, subsolului şi a apei freatice, s-au luat următoarele măsuri:

este prevăzută dotarea cazanului cu o instalație de ardere gaze naturale, cu arzătoare moderne, cu NOx redus;

cazanul va fi dotat cu un sistem de măsură a concentrațiilor poluanților în gazele de ardere;

depozitarea controlată a deşeurilor din activitatea desfăşurată, în locuri special amenajate pentru fiecare tip de deşeu, până la preluarea lor de către unitățile specializate;

amplasarea containerelor de deşeuri menajere pe platformă betonată.

Concluzii:

Din cele prezentate rezultă că sunt luate măsuri de protecţie a solului, astfel evacuările către factorii de mediu sol - apă freatică din activitățile ce se vor desfășura pentru modernizarea cazanului nr. 2 și din funcționarea acestuia să nu afecteze calitatea solului.

Se estimează că activitățile desfăşurate pe amplasament în cadrul lucrărilor de modernizare a obiectivului și din timpul funcționării acestuia, prin realizarea măsurilor de protecție prevăzute prin proiect, nu vor influența calitatea solului, nivelul de poluare indus asupra acestui factor de mediu fiind nesemnificativ.







56

4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI

4.4.1. Condiții geologice ale amplasamentului

Din punct de vedere geologic teritoriul cadastral al Aradului, unde se află şi terenul ocupat de platforma CET Arad, se încadrează în Câmpia Aradului, subunitate a Câmpiei de Vest, care, la rândul său face parte din marea depresiune panonică situată la vest şi sud-vest de Munții Apuseni. Această câmpie este formată din zone mai înalte, zone mai joase şi zone scufundate.

Datorită mişcărilor tectonice ce au avut loc pe la începutul cuaternarului, Dunărea şi Tisa îşi croiesc drumul prin liniile de fractură formate, iar apele marelui lac panonic încep a se scurge prin aceste două mari fluvii, lăsând în urma lor numeroase lacuri mai mari sau mai mici şi depresiuni mlăştinoase, precum şi sedimente depuse peste ele de către apele revărsate în timpul marilor viituri, formează roca mamă a solurilor viitoare, peste care s-a depus în cuaternar un strat subțire de loess.

Formațiunile geologice mai caracteristice acestui teritoriu sunt alcătuite din aluviuni de vârste diferite, din pietrişuri şi nisipuri. În locurile mai joase sau acolo unde nivelul pânzei de apă freatică este mai aproape de suprafață, se observă uşoare forme de gleizare, ceea ce dovedeşte că în trecut nivelul pânzei freatice a fost cu mult mai la suprafață decât azi.

Potențial seismic

Din punct de vedere al seismicității, platforma CET Arad se află în zona seismică “D” pentru care coeficientul de echivalență Ks = 0,16 şi perioada de colț Tc = 1,0 secunde (conform normativului P100-92, “Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcțiilor de locuințe social-culturale, agrozootehnice şi industriale”). Oraşul Arad se încadrează în zona de intensitate seismică VII (exprimată în grade MSK).

4.4.2. Surse de poluare a subsolului și impactul prognozat

În timpul desfășurării lucrărilor de modernizare a cazanului nr. 2 și din funcționarea sa ulterioară, principalele posibile surse de poluare a subsolului sunt reprezentate de depozitarea necontrolată a deșeurilor rezultate și/sau de impurificatorii prezenți în gazele de ardere emise în atmosferă, ce pot ajunge pe sol/subsol antrenați de ploile ce cad în zona amplasamentului.

În condițiile respectări regulilor de bază privind operarea centralei termice, precum şi colectarea, stocarea, depozitarea şi transportul deşeurilor valorificabile şi nevalorificabile în condițiile prevăzute de legislație, se consideră că nu vor apărea surse de impurificare a subsolului şi apei subterane.

Impactul generat asupra subsolului şi apei subterane de activitatea de modernizare a cazanului nr. 2 și de funcționarea ulterioară a acestuia, se consideră că va fi nesemnificativ.


Măsurile luate pentru prevenirea poluării solului, atât în perioada de construcție a obiectivului, cât şi în timpul funcționării acestuia, au în vedere şi protecția subsolului şi a apei subterane și nu sunt necesare măsuri suplimentare de diminuare a impactului.

Ținând cont de măsurile prevăzute pentru protecția solului în perioada de construcție a

obiectivului şi în timpul funcționării obiectivului, se estimează că impactului obiectivului asupra subsolului şi pânzei freatice se situează în domeniul nesemnificativ.







57

4.5. BIODIVERSITATEA

4.5.1. Caracterizare generală

► Vegetația județului Arad

Particularitățile floristice sunt reliefate atât de către endemisme, cât şi de elementele termofile, meridionale, prezente într-un număr remarcabil (cca. 20%), conferind vegetației nemorale şi praticole o nuanță mozaicată, specifică.

Teritoriul Aradului face parte din formațiunea floristică de silvostepă, semiumedă, integrându-se într-o singură unitate geomorfologică.

Numai mică parte din teritoriul județului este ocupată de o vegetație naturală propriu-zisă sau foarte puțin transformată (aici se includ fondul forestier, păşunile şi fânețele). Vegetația spontană este în prezent înlocuită prin culturi, dar acolo unde mai există, este reprezentată prin specii de graminee de stepă şi numeroase dicotiledonate.

Vegetația azonală de luncă, cu caracter hidrofil şi mezofil, este alcătuită dintr-o serie de specii ierboase şi lemnoase caracteristice (sălcii, plop, anin). Pe unele suprafețe lacustre cresc nufărul alb şi galben.

Păşunile existente necesită de obicei lucrări speciale de îngrijire, cum ar fi: curățirea suprafeței păşunii de muşuroaie, resturi lemnoase, mărăcini, etc., aplicarea îngrăşămintelor chimice sau naturale, însămânțarea cu ierburi valoroase.

► Fauna județului Arad

Fauna județului se încadrează ca şi flora în subregiunea euro-siberiană, subprovincia carpatică, întâlnindu-se grupări faunistice specifice stepei şi silvostepei, pădurilor subxerofile de cer şi gârniță, pădurilor mezofile în care predomină gorunul, a celor de fag, precum şi fauna acvatică.

Astfel, fauna județului aparține unor asociații specifice marilor trepte ale reliefului şi în acest context se repartizează geografic în legătură directă cu principalele etaje ale vegetației.

În stepă şi silvostepă remarcăm prezența rozătoarelor, dintre păsări dropia şi prepelița, în pădurile subxerofile chişcanul de câmp, fazanul, şopârla cenuşie, în cele mezofile lupul, vulpea, mistrețul, pisica sălbatică, sturzul, iar în pădurile de fag se întâlnesc ursul, cerbul, jderul de pădure, veverița, sitarul, broasca brună, etc.

Fauna acvatică este reprezentată de mai multe specii de peşti. În apele râului Mureş trăiesc mreana, crapul, cleanul, bibanul, oblețul, etc.

Vegetația şi fauna zonei de influență a societății comerciale CET Arad S.A. sunt caracteristice unei zone industriale.

Pe teritoriul judeţului Arad se află un număr de 30 de arii protejate, şi anume:

Rezervații științifice (10): Grădina botanică Macea; Parcul dendrologic "Arboretum Silva" Gurahonț; Parcul dendrologic Neudorf; Parcul dendrologic Bulci; Parcul dendrologic Săvârşin; Parcul dendrologic Căpâlnaș; Parcul dendrologic Mocrea; Parcul Mănăștur; Parcul Ineu; Parcul Odvoș;







58

Monumente ale naturii (20): Rezervația Dosul Laurului-Zimbru; Poiana cu narcise de la Rovina; Baltele - Gurahonț; Balta Rovina; Balta de la Șoimoș; Stârcii cenușii de la Sâc; Peștera lui Duțu; Peștera Sinesie; Locul fosilifer Zăbalț; Locul fosilifer Monoroștia; Rezervația Runcu - Groși; Fagul secular de la râul Mic; Pădurea de fag de la Archișel; Rezervația "Dealul Mocrea" Ineu; Rezervația mixtă "Prundul Mare"; Rezervația naturală mixtă Moneasa; Rezervația cu soluri sărăturate de la Socodor; Rezervația "Măgura cu ghimpi de la Pătârș"; Rezervația cu ghimpi de la Groși şi Pestiș; Rezervația "Dealul Pleșa" - Sebiș.

REȚEAUA NATURA 2000

Biodiversitatea ce caracterizează județul Arad este dată de instituirea în regim de protecție pentru un număr de 21 situri de importanță comunitară (SCI), declarate prin Ordinul M.M.D.D. nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat prin Ordinul nr. 2387/2011 și 6 arii de protecție avifaunistică (SPA), declarate prin H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România), modificată și completată prin H.G. nr. 971/2011, acestea fiind prezentate în tabelul următor:

Tabelul 13

Nr. crt.

Tip arie

Denumire SCI / SPA Localități cuprinse în arie pe teritoriul

județului Arad

Suprafață totală sit / Suprafață pe teritoriul

jud. Arad (ha)

Altitudinea medie (m)

1.

SCI

ROSCI0042 Codru Moma Archiș (5%), Dezna (5%), Hășmaș (4%), Ignești (4%), Moneasa (46%)

24.650 / 4.437 624

2. ROSCI0048 Crișul Alb Chișineu-Criș (<1%), Pilu (3%), Socodor (5%)

891 / 891 92

3. ROSCI0049 Crișul Negru Mișca (2%), Zerind (2%)

1.850 / 259 106

4.

ROSCI0064 Defileul Mureșului Bârzava (10%), Bata (11%), Birchiș (7%), Conop (2%), Petriș (21%), Lipova (<1%), Săvârșin (34%), Ususău (<1%), Vărădia de Mureș (63%)

34.149 / 22.197 259

5.

ROSCI0070 Drocea Almaș (34%), Bârzava (34%), Brazii (26%), Buteni (11%), Chisindia (48%), Gurahonț (4%), Săvârșin (17%), Vărădia de Mureș (<1%)

26.108 / 26.108 464

6.

ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior Arad (7%), Felnac (30%), Nădlac (3%), Pecica (15%), Secusigiu (38%), Șeitin (11%), Semlac (8%), Zădăreni (16%)

17.457 / 14.489 97

7. ROSCI0115 Mlaștina Satchinez Vinga (3%)

2.290 / 389 94







59


Nr. crt.

Tip arie


județului Arad


jud. Arad (ha)


8.

SCI

ROSCI0218 Dealul Mocrei - Rovina - Ineu Bocsig (17%), Buteni (8%), Chisindia (<1%), Ineu (13%), Șilindia (<1%)

3.730 / 3.730 157

9. ROSCI0231 Nădab - Socodor - Vărșad Chișineu-Criș (5%), Grăniceri (21%), Macea (19%), Pilu (12%), Socodor (14%), Șimand (6%)

6.661 / 6.661 92

10. ROSCI0289 Coridorul Drocea - Codru Moma Buteni (3%), Dezna (16%), Dieci (11%), Sebiș (9%)

3.229 / 3.229 334

11.

ROSCI0291 Coridorul Munții Bihorului - Codru Moma Dezna (5%), Dieci (<1%), Gurahonț (6%), Moneasa (5%), Vârfurile (23%)

7.592 / 4.935 557

12.

ROSCI0294 Crișul Alb între Gurahonț și Ineu Almaș (<1%), Bocsig (4%), Buteni (2%), Bârsa (6%), Dieci (1%), Gurahonț (<1%), Ineu (<1%)), Sebiș (<1%)

1.229 / 1.229 128

13.

ROSCI0298 Defileul Crișului Alb Brazii (<1%), Dezna (<1%), Dieci (4%), Gurahonț (42%), Hălmagiu (3%), Pleșcuța (92%), Vârfurile (23%)

16.558 / 16.558 410

14. ROSCI0324 Munții Bihor Hălmagiu (13%), Hălmăgel (33%), Vârfurile (17%)

20.885 / 6.474 976

15. ROSCI0337 Pădurea Neudorfului Lipova (19%), Zăbrani (10%), Șiștarovăț (6%)

4.502 / 4.502 228

16.

ROSCI0350 Lunca Teuzului Apateu (<1%), Cermei (1%), Ineu (<1%), Mișca (35%), Sintea Mare (3%), Șepreuș (15%), Șicula (1%)

5.239 / 5.239 95

17. ROSCI0355 Podișul Lipovei - Poiana Ruscă Birchiș (6%), Săvârșin (10%)

35.738 / 2.859 531

18. ROSCI0370 Râul Mureș între Lipova și Păuliș Lipova (4%), Păuliș (<1%), Zăbrani (<1%)

619 / 619 122

19. ROSCI0401 Turnu - Variașu Pecica (1%)

312 / 312 97

20. ROSCI0406 Zarandul de Est Brazii (20%), Gurahonț (3%), Petriș (76%), Săvârșin (19%)

20.315 / 16.658 446

21. ROSCI0407 Zarandul de Vest Bârzava (19%), Chisindia (<1%), Conop (10%), Tauț (10%)

8.888 / 8.888 303







60


Nr. crt.

Tip arie


județului Arad


jud. Arad (ha)


22.

SPA

ROSPA0014 Câmpia Cermeiului Apateu (21%), Beliu (24%), Bocsig (51%), Bârsa (8%), Cărand (39%), Cermei (26%), Ineu (46%), Ignești (<1%), Mișca (2%), Pâncota (3%), Sebiș (16%), Seleuș (35%), Tauț (1%), Târnova (5%), Șepreuș (4%), Șicula (5%), Șilindia (3%)

24.424 / 24.424 118

23.

ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru Chișineu - Criș (56%), Grăniceri (40%), Macea (47%), Mișca (39%), Olari (7%), Pilu (23%), Sintea Mare (35%), Socodor (45%), Sântana (8%), Zerind (49%), Zărand (11%), Șepreuș (11%), Șicula (< 1%), Șimand (17%)

39.499 / 35.154 94

24.

ROSPA0029 Defileul Mureșului Inferior - Dealurile Lipovei Bata (>99%), Birchiș (>99%), Bârzava (13%), Conop (6%), Petriș (5%), Săvârșin (21%), Ususău (11%), Vărădia de Mureș (9%)

55.660 / 30.056 229

25. ROSPA0047 Hunedoara Timișană Șagu (5%), Vinga (5%)

1.537 / 1.184 129

26.

ROSPA0069 Lunca Mureșului Inferior Arad (7%), Felnac (30%), Nădlac (3%), Pecica (16%), Secusigiu (38%), Șeitin (11%), Șemlac (8%), Zădăreni (16%)

17.428 / 14.465 98

27.

ROSPA0117 Drocea - Zarand Almaș (51%), Brazii (21%), Buteni (14%), Bârzava (54%), Chisindia (72%), Conop (<1%), Gurahonț (5%), Tauț (43%)

40.677 / 40.677 400

Localizarea Siturilor de importanță comunitară (SCI) și a Ariilor de protecție avifaunistică

(SPA), în cadrul județului Arad, este prezentată în Anexa 3.

A. SITURILE DE IMPORTANȚĂ COMUNITARĂ (SCI):

1. ROSCI0042 Codru Moma cu o suprafață de 24.650 ha, face parte din regiunea biogeografică continentală. Situl este situat administrativ pe teritoriile județelor Arad (18%) și Bihor (82%).

Clasele de habitate întâlnite în cadrul acestui sit sunt: 11% pășuni și 89% păduri de foioase. În cadrul acestui sit au fost inventariate 10 tipuri de habitate de interes comunitar, o specie de mamifere (Canis lupus), două specii de amfibieni și reptile, o specie de pești (Cobitis taenia) și 25 specii de floră și faună. În afara tipurilor de habitate incluse în Natura 2000, în situl Codru Moma mai sunt prezente și alte tipuri de habitate, dintre care se menționează: Păduri dacice de gorun (Quercus petraea) și fag (Fagus sylvatica) cu Lembotropis nigricans.







61

2. ROSCI0048 Crișul Alb cu o suprafață de 891 ha, face parte din regiunea biogeografică panonică și este situat administrativ în totalitate pe suprafața județului Arad.

Crișul Alb - râu de altitudine mică din zona Panonică, desemnat SCI pentru prezența tipului de habitat Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior și, de asemenea, pentru prezența a 6 specii de pești și un nevertebrat importante din punct de vedere conservativ.

În cadrul acestui sit se întâlnesc următoarele clase de habitate: 41% mlaștini, turbării, 13% culturi (teren arabil), 4% pășuni și 42% păduri de foioase.

De asemenea, în cadrul acestui sit au fost inventariate 6 tipuri de habitate de interes comunitar, o specie de mamifere (Lutra lutra), o specie de amfibieni și reptile (Bombina bombina), 9 specii de pești, 2 specii de nevertebrate și 3 specii de plante.

3. ROSCI0049 Crișul Negru - acest sit (desemnat pentru protecția speciei Unio crassus)

face parte din regiunea biogeografică continentală și panonică, are o suprafață totală de 1.850 ha și este situat administrativ pe teritoriile județelor Arad (14%) și Bihor (86%).

Clasele de habitate întâlnite în cadrul acestui sit sunt următoarele: 24% râuri, lacuri, 24% mlaștini, turbării, 31% culturi (teren arabil), 17% pășuni, 2% păduri de foioase și 2% alte terenuri artificiale (localități, mine etc.).

În cadrul acestui sit au fost inventariate: un tip de habitat de interes comunitar (Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba), o specie de mamifere (Myotis dasycneme), cinci specii de amfibieni și reptile, 13 specii de pești și o specie de nevertebrate (Unio crassus).

4. ROSCI0064 Defileul Mureșului cu o suprafață totală de 34.149 ha, face parte din

regiunea biogeografică continentală și este situat administrativ în județele Arad (65%) și Hunedoara (35%).

În cadrul acestui sit se întâlnesc următoarele clase de habitate: 5% râuri, lacuri, 14% culturi (teren arabil), 8% pășuni, 58% păduri de foioase, 8% alte terenuri arabile, 2% habitate de păduri (păduri în tranziție) și 5% alte terenuri artificiale (localități, mine etc.).

De asemenea, în cadrul acestui sit au fost inventariate 4 tipuri de habitate de interes comunitar, 12 specii de mamifere, cinci specii de amfibieni și reptile, 11 specii de pești, o specie de nevertebrate (Euphydryas maturna), o specie de plante (Marsilea quadrifolia) și alte 10 specii importante de floră și faună.

5. ROSCI0070 Drocea cu o suprafață de 26.108 ha, face parte din regiunea biogeografică continentală și este situat administrativ în totalitate pe suprafața județului Arad.

Teritoriul, un masiv forestier compact și nelocuit, de formă treflată, cuprins între 21059’și 22014’ longitudine estică și între 46005’ și 46014’ latitudine nordică, se situează în ecoregiunea Munții Apuseni, unde include interfluviul Mureș-Crișul Alb cu sectorul central-estic al Munților Zarand, cu un relief de culmi joase, netede, alcătuit dintr-un mozaic de roci (șisturi cristaline, granite, sienite, calcare, tufuri vulcanice), dezvoltat pe un ecart altitudinal de peste 600 m, între 193 m și 836 m alt. (Vf. Drocea). Pădurile acoperă 24.172 ha (peste 94%).

În cadrul acestui sit se întâlnesc următoarele clase de habitate: 98% păduri de foioase și 2% habitate de păduri (păduri în tranziție).

Totodată, în cadrul acestui sit au fost inventariate opt tipuri de habitate de interes comunitar, o specie de mamifere (Canis lupus) și patru specii de amfibieni și reptile.

6. ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior cu o suprafață totală de 17.457 ha, face parte din regiunea biogeografică panonică și este situat administrativ în județele Arad (83%) și Timiș (17%).







62

Clasele de habitate care se întâlnesc în cadrul acestui sit sunt următoarele: 8% râuri, lacuri,

4% mlaștini, turbării, 23% culturi (teren arabil), 10% pășuni, 42% păduri de foioase, 9% alte terenuri arabile, 2% habitate de păduri (păduri în tranziție) și 2% vii și livezi.

Situl este format din cursul râului Mureș cu lunca aferentă, pădurea, culturi agricole, pășuni. Râul Mureș prezintă fenomene de meandrare, cu frecvente zone inundabile și insule acoperite cu pădure. Pădurea este caducifoliată (stejarul și frasinul fiind principalele specii). Există o presiune naturală exercitată de Acer negundo și Amrfa fruticosa care au un impact negativ asupra speciilor autohtone. Nucul negru și plopul euroamerican sunt speciile autohtone care în continuare se plantează în zonă, ocupând în anul 2006 cca. 6% din suprafața împădurită.

Culturile agricole din vecinătatea sitului și din interiorul sitului sunt reprezentate de culturi de cereale păioase, porumb. Există o suprafață însemnată de pășuni pe care se practică suprapășunatul cu oi.

Situl conține cel mai mare număr de specii de pește de pe întregul curs al râului (cca. 55 specii) de la somn până la nisetru care apare accidental.

Se remarcă totodată numărul foarte mare de specii de păsări cca. 200, zona conținând cea mai mare populație de Riparia ripria și Merops apiaster de pe întregul curs al Mureșului.

De asemenea, în cadrul acestui sit au fost inventariate un număr de 10 tipuri de habitate de interes comunitar, 3 specii de mamifere, patru specii de amfibieni și reptile, 12 specii de pești, 10 specii de nevertebrate, o specie de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE (Cirsium brachycephalum) și alte 31 de specii importante de floră și faună.

7. ROSCI0115 Mlaștina Satchinez cu o suprafață totală de 2.290 ha, face parte din regiunea biogeografică panonică și este situat administrativ pe teritoriile județelor Arad (17%) și Timiș (83%). Mlaștinile de la Satchinez se află la circa 25 km NV de Timișoara. Din punct de vedere geomorfologic se află la contactul a trei câmpii cu caractere morfologice diferite: Câmpia Timișului, Câmpia Vingăi, Câmpia Jimboliei.

Mlaștinile de la Satchinez, împreună cu complexul lacustru, sunt considerate un rest al fostelor mlaștini, inundate periodic, ce ocupau în trecut cea mai mare parte a Câmpiei Banatului, se caracterizează prin existența unor mlaștini permanente ce alternează cu suprafețe ocupate de stuf, bălți, fânețe și pâlcuri de sălcii. Zona de tampon este importantă atât pentru protecția rezervației cât și prin faptul că reprezintă locul de hrănire pentru numeroase păsări.

În cadrul acestui sit se întâlnesc următoarele clase de habitate: 31% mlaștini, turbării, 24% culturi (teren arabil) și 45% pășuni.

De asemenea, în cadrul acestui sit au fost inventariate 6 tipuri de habitate de interes comunitar, o specie de mamifere (Lutra lutra), o specie de amfibieni și reptile (Bombina bombina), 9 specii de pești, 2 specii de nevertebrate și 3 specii de plante.

8. ROSCI0218 Dealul Mocrei - Rovina - Ineu cu o suprafață de 3.730 ha, face parte din

regiunile biogeografice continentală și panonică și este situat administrativ în totalitate pe suprafața județului Arad (100%).

În cadrul acestui sit au fost inventariate patru tipuri de habitate de interes comunitar și opt specii de nevertebrate. Totodată, în cadrul acestui sit se întâlnesc următoarele clase de habitate: 2% râuri, lacuri, 33% păduri de foioase și 65% pășuni.

Dealul Mocrei este un con vulcanic tocit, alcătuit din roci vulcanice de tipul andezitelor, cu o altitudine maximă de 380 m, localizat la contactul Depresiunii Zarandului cu Câmpia de Vest (Tisei). Alături de Dealul Mocrei, situl cuprinde și o porțiune din lunca Crișului Alb, situată pe malul stâng al râului.







63

Substratul este constituit din depozite sedimentare - argile, nisipuri și leoss, aparținând

Cuaternarului, pe care s-au format soluri aparținând clasei Luvisoluri. Stațiunile sunt de cvercinee (gorun, cer, gârniță, stejar). Apar și numeroase tufărișuri de porumbar, păducel, măceș, etc. În porțiunea de luncă a sitului șleauri de luncă de stejar.

Importanța Dealului Mocrei este dată de habitatele de păduri termofile de cer, gârniță și gorun și de tufărișuri care pe acest deal avansează până în Câmpia de Vest. Dealul, cu precădere pe versantul sud-vestic, are un pronunțat caracter de silvostepă prin flora și vegetația pe care o adăpostește. Pădurile sunt zonate în categoria pădurilor cu funcții speciale de protecție în totalitate.

9. ROSCI0231 Nădab - Socodor - Vărșad cu o suprafață de 6.661 ha, face parte din

regiunea biogeografică panonică și este situat administrativ în totalitate pe suprafața județului Arad (100%).

În cadrul acestui sit se întâlnesc următoarele clase de habitate: 3% mlaștini, turbării, 2% culturi (teren arabil) și 95% pășuni.

De asemenea, în cadrul acestui sit au fost inventariate un tip de habitat de interes comunitar - Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, două specii de mamifere (Spermophilus citellus și Mustela eversmannii) și alte 33 de specii importante de floră și faună.

Flora și vegetația din vestul României (bioregiunea Panonică) se deosebește printr-o serie de elemente caracteristice de cea aflată pe terenurile sărăturoase din restul țării. Aceste deosebiri se datorează condițiilor diferite de climă și sol.

În Câmpia Crișurilor (unde se află și situl Sărăturile de la Sânmartin) solul aparține tipului de solonet de salinizare sulfato-clorurat la suprafață (până la 60 cm) și apoi cloruro-sulfatat, dar în unele situații s-a constatat o salinizare sulfato-sodată la suprafață (până la 40 cm) apoi sodată în adâncime. Sărăturarea accentuată a acestor soluri se caracterizează prin diferitele specii de plante halofile care cresc și se dezvoltă din belșug, formând separat sau împreună fitocenoze și faciensuri variabile. Nelipsite din flora sărăturilor de aici sunt unele specii de pătlagină, specii de lobodă și altele, pe lângă un număr mare de specii de trifoi. Covorul vegetal al acestor soluri prezintă o mare variație legată de denivelările ce apar de la un loc la altul.

Variate și numeroase sunt fitocenozele ce se formează uneori mozaicat în funcție de microrelief, dar și de gradul de salinitate. Aceste fenomene se păstrează în toată perioada de vegetație, iar complexitatea floristică și fitocenologică este remarcabilă.

10. ROSCI0289 Coridorul Drocea - Codru Moma - sit cu o suprafață de 3.229 ha, face parte din regiunile biogeografice continentală și panonică și este situat administrativ în totalitate pe suprafața județului Arad (100%).

Clasele de habitate care se întâlnesc în cadrul acestui sit sunt următoarele: 9% pășuni și 91% păduri de foioase. Situl protejează banda de habitate forestiere care unește Munții Zărandului de Munții Codru Moma. Tipurile principale de pădure sunt ceretele, gorunetele și făgetele.

Situl prezintă importanță pentru carnivorele mari (lup, urs și râs), fiind singurul coridor structural între Munții Codru Moma și zona centrală a Munților Zărandului. El contribuie la eficiența și coerența rețelei Natura 2000, făcând parte din rețeaua de situri care conectează Munții Apuseni cu Carpații Meridionali. În cadrul acestui sit au fost inventariate trei specii de mamifere (Canis lupus, Ursus arctos și Lynx lynx) și două specii de amfibieni și reptile (Bombina variegata și Triturus cristatus).

11. ROSCI0291 Coridorul Munții Bihorului - Codru Moma cu o suprafață de 7.592 ha, face parte din regiunile biogeografice alpină și continentală și este situat administrativ pe teritoriile județelor Arad (65%) și Bihor (35%).







64

În cadrul acestui sit se întâlnesc următoarele clase de habitate: 6% pășuni și 94% păduri de

foioase. De asemenea, în cadrul acestui sit au fost inventariate 3 specii de mamifere și o specie de amfibieni și reptile.

Situl include habitate forestiere compacte care joacă rol de coridor ecologic pentru carnivorele mari. Tipurile de pădure principale sunt făgetele, ceretele și gorunetele.

Situl prezintă importanță pentru carnivorele mari (lup, urs și râs), contribuie la eficiența și coerența rețelei Natura 2000, făcând parte din rețeaua de situri care conectează Munții Apuseni cu Carpații Meridionali și are rol de coridor (deplasare și habitat) pentru carnivorele mari, făcând legătura între siturile Natura 2000 Munții Bihorului, Platoul Vașcăului, Codru Moma și Defileul Crișului Alb. Include sectorul de conectivitate peste șoseaua europeană E79, între Lazuri și Criștiorul de Jos. Prin legătura cu situl Natura 2000 Defileul Crișului Alb, este conectat la principalul coridor ecologic pentru carnivorele mari dintre Apuseni și Carpații Meridionali.

12. ROSCI0294 Crișul Alb între Gurahonț și Ineu sit cu o suprafață de 1.229 ha, face parte din regiunile biogeografice continentală și panonică și este situat administrativ în totalitate pe suprafața județului Arad (100%).

Clasele de habitate care se întâlnesc în cadrul acestui sit sunt următoarele: 51% râuri, lacuri, 6% mlaștini, turbării, 18% culturi (teren arabil), 2% pășuni, 21% alte terenuri arabile și 2% habitate de păduri (păduri în tranziție).

În cadrul acestui sit au fost două tipuri de habitate de interes comunitar: Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie până în etajele montan și alpin și Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior, o specie de mamifere (Vidră, Lutră), 2 specii de amfibieni și reptile (Buhai de baltă cu burta galbenă) și Broască țestoasă de apă și 6 specii de pești.

Crișul Alb - ce izvorăște de pe pantele estice ale Bihorului, de la o altitudine de 980 m, are o direcție generală de scurgere de la est către vest până la confluența sa cu Cigherul după care își schimbă orientarea către nord-vest. De la izvoare până în zona orașului Brad are un curs torențial cu albie majoră îngustă. În continuare până la Sebiș valea se lărgește și prezintă numeroase meandre cu excepția zonei de chei dintre Hălmagiu și Gurahonț. Panta râului scade în continuare până la Chișineu Criș la 0,07% iar de aici spre frontieră până la 0,03%. Crișul Alb colectează o serie de afluenți atât pe stânga cât și pe dreapta pe sectoarele superior și mijlociu cum sunt: Bucuresci, Luncoiu, Ribița, Baldovin, Sighișoara, Hălmagiu, Sebiș, iar aval de Ineu, Cigherul.

Situl este foarte important din punct de vedere al protecției ihtiofaunei Crișului Alb. Aria desemnată adăpostește 14 specii de pești, toate native. Pe lângă speciile de pești de importanță comunitară, pe această zonă a fost găsită și specia Leuciscus leuciscus, specie care apare și în Cartea Roșie a Vertebratelor din România, fiind amintită ca o specie critic periclitată. Este de importanță ridicată și din punct de vedere al speciei Bombina variegata.

13. ROSCI0298 Defileul Crișului Alb cu o suprafață de 16.558 ha, face parte din regiunea biogeografică continentală și este situat administrativ în totalitate pe teritoriul județului Arad. Situl include defileul Crișului Alb, între Vârfurile și Gurahonț, dar și importante zone de păduri compacte, în nordul și sudul defileului. Tipurile principale de pădure sunt reprezentate de făgete, gorunete și cerete.

Acest sit este important pentru carnivorele mari (lup, urs și râs), cu habitate favorabile pentru toate cele trei specii, protejează ruta principală de dispersie între Munții Bihorului și Codru Moma, la nord, și Munții Zărandului, la sud. Contribuie la eficiența și coerența rețelei Natura 2000, făcând parte din rețeaua de situri care conectează Munții Apuseni cu Carpații Meridionali.







65

La nord se învecinează cu siturile Natura 2000 Codru Moma și Platoul Vașcău, iar la sud se

învecinează cu situl Natura 2000 Zărandul de Est, împreună cu care formează principalul coridor ecologic pentru carnivorele mari între Mureș și Crișul Alb.

În cadrul acestui sit se întâlnesc următoarele clase de habitate: 9% pășuni, 8% alte terenuri arabile și 80% păduri de foioase. De asemenea, în cadrul acestui sit au fost inventariate 7 tipuri de habitate de importanță comunitară, 4 specii de mamifere (Lup, Vidră, Râs, Urs brun), 3 specii de amfibieni și reptile (Buhai de baltă cu burta galbenă, Triton cu creastă și Triton comun transilvănean) și 7 specii de pești.

14. ROSCI0324 Munții Bihor - sit cu o suprafață totală de 20.885 ha, face parte din regiunea biogeografică alpină și este situat administrativ pe teritoriile județelor Arad (31%), Bihor (43%), Alba (19%) și Hunedoara (7%).

În cadrul acestui sit se întâlnesc următoarele clase de habitate: 3% tufișuri, tufărișuri, 2% pajiști naturale, stepe, 3% pășuni, 2% alte terenuri arabile, 61% păduri de foioase, 15% păduri de conifere și 14% păduri de amestec.

De asemenea, în cadrul acestui sit au fost inventariate 6 tipuri de habitate de importanță comunitară, 3 specii de mamifere, 2 specii de amfibieni și reptile (Buhai de baltă cu burta galbenă și Triton comun transilvănean) și 2 specii de nevertebrate.

Situl este o zonă centrală pentru speciile de carnivore mari (lup, urs și râs) și conservă habitate favorabile pentru toate cele trei specii. Este o zonă de concentrare pentru urs în subpopulația din Apuseni și contribuie la eficiența și coerența rețelei Natura 2000, făcând parte din rețeaua de situri care conectează Munții Apuseni cu Carpații Meridionali. Prin conexiunea cu situl Natura 2000 Platoul Vașcău, permite extinderea naturală a ursului în Munții Apuseni - spre vest în Codru Moma și spre sud, prin SCI Defileul Crișului Alb, spre Munții Zărandului și Metaliferi.

Tipurile principale de pădure sunt făgetele, întâlnindu-se însă și gorunete sau tufărișuri de jneapăn și smârdar. Situl conservă păduri virgine sau cvasivirgine în zonele Lespedioara, Chicera Ciungilor, culmea Tomnatecului. Cursurile de apă importante sunt Crișul Negru, Arieșul Mic, Valea Leucii și Valea Găinii.

15. ROSCI0337 Pădurea Neudorfului cu o suprafață de 4.502 ha, face parte din regiunea biogeografică continentală și este situat administrativ în totalitate pe teritoriul județului Arad.

Clasele de habitate ce se întâlnesc în cadrul acestui sit sunt reprezentate 100% de pădurile de foioase. În cadrul acestui sit au fost inventariate, de asemenea, două tipuri de habitate de interes comunitar (Păduri balcano-panonice de cer și gorun și Păduri dacice de stejar și carpen), precum și o specie de mamifere (Canis lupus).

Situl prezintă importanță pentru lup în bioregiunea continentală și zonă de refugiu pentru haitele cu teritorii în Câmpia Vinga, din bioregiunea panonică.

16. ROSCI0350 Lunca Teuzului - sit cu o suprafață de 5.239 ha, face parte din regiunea biogeografică panonică și este situat administrativ în totalitate pe teritoriul județului Arad (100%).

În cadrul acestui sit se întâlnesc următoarele clase de habitate: 11% mlaștini, turbării, 59% pășuni, 12% culturi (teren arabil), 4% alte terenuri arabile și 14% păduri de foioase.

În cadrul acestui sit au fost inventariate, de asemenea, o specie de mamifere (Lutra lutra) și trei specii de amfibieni și reptile.

Situl este foarte important pentru Marsilea quadrifolia, aici găsindu-se una dintre cele mai mari populații din țară. Este una dintre acele zone care au fost foarte puțin afectate de desecări și canalizări.







66

Situl este foarte important și din punct de vedere al Misgurnus fossilis și Emys orbicularis. Tot aici se găsește și specia Carassius carassius, specie prezentă în Cartea Roșie a

Vertebratelor din România fiind amintită ca o specie periclitată. Pe lângă aceste specii trebuie menționată și specia Tinca tinca, a cărei populație, în ultimele

decenii, arată o scădere drastică. În zona desemnată specia amintită are o populație stabilă. De asemenea, acest sit este unul dintre putinele situri desemnate pentru habitatul 1530 (Pannonic salt steppes and salt marshes), în regiunea panonică.

17. ROSCI0355 Podișul Lipovei - Poiana Ruscă - sit cu o suprafață totală de 35.738 ha, face parte din regiunile biogeografice alpină și continentală și este situat administrativ pe teritoriile județelor Arad (8%), Caraș Severin (4%), Timiș (81%) și Hunedoara (7%).

În cadrul acestui sit se întâlnesc următoarele clase de habitate: 11% pășuni, 81% păduri de foioase, 6% păduri de amestec și 2% habitate de păduri (păduri în tranziție).

De asemenea, în cadrul acestui sit au fost inventariate 4 specii de mamifere, o specie de amfibieni și reptile (Bombina variegata) și 2 specii de nevertebrate.

Situl se suprapune peste importanta zonă de conexiune ecologică dintre Munții Poiana Ruscă și Defileul Mureșului. Tipurile de pădure dominante sunt făgetele și gorunetele.

Este un sit extrem de important pentru carnivorele mari (lup, urs și râs), include singura zonă cu habitate favorabile pentru toate cele trei specii din Podișul Lipovei. Contribuie la eficiența și coerența rețelei Natura 2000, făcând parte din singurul coridor ecologic structural și funcțional care conectează Munții Apuseni cu Carpații Meridionali. Prin intermediul sitului Natura 2000 Defileul Mureșului este conectat la coridorul ecologic din Munții Apuseni, iar prin intermediul siturilor Ținutul Pădurenilor și Rusca Montană la zonele cu densități ridicate de carnivore mari din Carpații Meridionali.

18. ROSCI0370 Râul Mureș între Lipova și Păuliș cu o suprafață de 619 ha, face parte

din regiunea biogeografică panonică și este situat administrativ în totalitate pe suprafața județului Arad (100%).

În cadrul acestui sit se întâlnesc următoarele clase de habitate: 30% râuri, lacuri, 6% mlaștini, turbării, 25% culturi (teren arabil), 5% pășuni, 17% alte terenuri arabile, 2% vii și livezi, 2% alte terenuri artificiale (localități, mine etc.) și 13% habitate de păduri (păduri în tranziție).

Totodată, în cadrul acestui sit au fost inventariate 3 specii de mamifere, 3 specii de amfibieni și reptile și 10 specii de pești.

Acest sit - ce reprezintă o zonă umedă pe cursul râului Mureș - este printre puținele situri desemnate pentru speciile de mamifere: Castor fiber, Lutra lutra, Spermophillus citellus și Emys orbicularis. Este de importanță ridicată și pentru speciile de amfibieni Bombina și Triturus cristatus, Triturus vulgaris ampelensis și speciile de lilieci menționate.

19. ROSCI0401 Turnu - Variașu - sit cu o suprafață de 312 ha, face parte din regiunea biogeografică panonică și este situat administrativ în totalitate pe suprafața județului Arad (100%).

În cadrul acestui sit au fost inventariate un habitat de interes comunitar (Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice) și 6 specii importante de floră și faună, precum și asociații vegetale specifice solurilor sărăturate.

Totodată, în cadrul acestui sit se întâlnesc următoarele clase de habitate: 6% culturi (teren arabil), 89% pășuni și 5% alte terenuri arabile.







67

20. ROSCI0406 Zarandul de Est cu o suprafață totală de 20.315 ha, face parte din

regiunea biogeografică continentală și este situat administrativ pe teritoriile județelor Arad (82%) și Hunedoara (18%).

În cadrul acestui sit se întâlnesc următoarele clase de habitate: 14% pășuni, 5% alte terenuri arabile, 79% păduri de foioase și 2% alte terenuri artificiale (localități, mine etc.).

Tipurile principale de pădure existente sunt: făgetele pure de dealuri, făgetele amestecate, gorunetele pure, goruneto-făgetele, șleaurile de deal cu gorun, ceretele pure, amestecurile de gorun, cer cu stejari mezofiți, cereto-șleaurile.

Proporția pădurilor cu vârste de peste 100 ani caracterizate de abundența lemnului mort este relativ mare în bazinul văii Petrișului datorită exploatării extensive a masei lemnoase și perioadei lungi de timp în care multe bazinete au fost inaccesibile.

Situl prezintă frecvente diferențieri teritoriale imprimate de energia de relief și de densitatea fragmentării - în lungul văilor apar bazinete și sectoare înguste, iar la nivelul interfluviilor înșeuări și martori de eroziune. Aspectul general este cel al unei trepte intermediare între Munții Bihorului și culoarele depresionare limitrofe. Liniile de falii și structura geologică (formațiuni liasice compuse din roci magmatice mezozoice și permiene) îl apropie de restul Munților Apuseni, iar aspectul de culmi digitale, de cel al unei subdiviziuni a acestora - de cea a munților Crișului. Prezența văilor care pătrund adânc, sub forma unor bazinete, culmile prelungi împădurite, dar și cu frecvente poieni, conferă aspectul tipic de muncei.

Substratul litologic dominant este format din bazalte și andezite, insular apărând riolite, gabrouri și aglomerate andezitice, iar în formațiunile geologice de luncă apar pietrișurile.

De asemenea, au fost inventariate în cadrul acestui sit: șapte habitate de interes comunitar, 3 specii de mamifere, 3 specii de amfibieni și reptile, patru specii de nevertebrate și 5 alte specii importante de floră și faună.

21. ROSCI0407 Zarandul de Vest - sit cu o suprafață de 8.888 ha, face parte din regiunea biogeografică continentală și este situat administrativ în totalitate pe teritoriul județului Arad.

În cadrul acestui sit se întâlnesc următoarele clase de habitate: 7% culturi (teren arabil), 2% pășuni, 4% alte terenuri arabile și 87% păduri de foioase.

Situl include zone de păduri compacte din vestul Munților Zărand, inclusiv suprafețe importante pentru habitatul pădurilor balcano-panonice de cer și gorun. Tipurile principale de pădure sunt ceretele și gorunetele.

Totodată, au fost inventariate în cadrul acestui sit: 3 specii de mamifere (Ursus arctos, Canis lupus și Lynx lynx), două specii de amfibieni și reptile (Bombina variegata și Triturus cristatus) și două specii de nevertebrate (Carabus variolosus și Lucanus cervus).

Acest sit este important pentru carnivorele mari (lup, urs și râs) în vestul țării, protejează parțial partea vestică a rutei principale de dispersie Zărand - Metaliferi și face legătura cu zone importante pentru carnivore din regiunea continentală, la sud de râul Mureș. Este parte integrantă a rețelei ecologice între Munții Apuseni și Carpații Meridionali.







68

B. ARIILE DE PROTECȚIE AVIFAUNISTICĂ (SPA):

22. ROSPA0014 Câmpia Cermeiului, având o suprafață de 24.424 ha, face parte din

regiunile biogeografice continentală și panonică și este situat administrativ în totalitate pe suprafața județului Arad (100%).

Câmpia înaltă a Cermeiului se află la poalele Munților Codru Moma, fiind caracterizată de păduri de luncă, pășuni și fânețe umede, heleștee și mlaștini. În vecinătatea orașului Ineu se găsește Pădurea și lacul Rovina, respectiv pescăria Mocrea, zone importante pentru păsări răpitoare și de baltă. Pe râul Teuz se află acumularea Cărand, o acumulare colmatată, cu un mozaic de habitate foarte diversificat: mlăștinișuri, cursuri părăsite, zăvoaie, la marginea acumulării aflându-se și Pădurea Sic. Pescăria Cermei și Pădurea Balta sunt alte zone importante, iar pășunile și pâlcurile de arbori din preajma localității Apateu sunt importante pentru specii de stepă.

Clasele de habitate întâlnite în cadrul acestui sit sunt următoarele: 2% râuri, lacuri, 5% mlaștini, turbării, 27% culturi (teren arabil), 52% pășuni, 3% alte terenuri arabile și 11% păduri de foioase.

În cadrul acestui sit au fost inventariate 39 specii de păsări și 29 specii de păsări cu migrație regulată.

Zonă de câmpie bogată în firuri de ape, cu păduri de foioase, câmpuri și pajiști umede, bălți mici. Habitatele diversificate semi-naturale permit stabilirea unui număr mare de specii, dintre care importante sunt cristelul de câmp, respectiv creștețul pestriț. Codalbul cuibărește în partea de sud a zonei propuse, iar perechi de vânturel de seară pot fi observate pe pășunile din nordul sitului. Pe lângă cele menționate, mai remarcăm ca specie clocitoare stârcul galben (Ardeola ralloides), șerparul (Circaetus gallicus) și gaie neagră (Milvus migrans). În perioada de pasaj zona joacă rol ca loc de popas pentru un număr relativ mare de păsări de apă.

Impactul antropic este mijlociu și se referă la tăieri de arbori în perioada de reproducere a unor specii, precum și la transformarea zonelor umede în terenuri agricole.

23. ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru cu o suprafață totală de 39.499 ha, face parte din regiunea biogeografică panonică și este situat administrativ pe suprafețele județelor Arad (89%) și Bihor (11%).

Acest sit este unul dintre cele mai importante pentru păsări acvatice și de silvostepă din Câmpia Tisei. Zona este compusă de două situri separate. Cel cu suprafața mai mare se află în triunghiul format de Crișul Alb respectiv Crișul Negru, și se caracterizează prin păduri de luncă de-a lungul râurilor (P. Socodor, P. Somoș, P. Sintea, P. Adea, P. Lunca), între acestea întinzându-se mlaștini, fânețe și în special pășuni sărăturoase de tip soloneț. În zonă se găsesc și două sisteme de heleștee (la Socodor și Tămașda).

A doua zonă de află în lunca Crișului Negru, și include păduri de luncă (P. Gurbediu) și de câmpie înaltă (P. Goroniște etc.).

În cadrul acestui sit se întâlnesc următoarele clase de habitate: 2% râuri, lacuri, 5% mlaștini, turbării, 22% culturi (teren arabil), 57% pășuni, 4% alte terenuri arabile și 10% păduri de foioase.

De asemenea, în cadrul acestui sit au fost inventariate 59 specii de păsări și 86 specii de păsări cu migrație regulată.

Zonă de câmpie, străbătută de râurile Crișul Negru și Crișul Alb precum și de un număr mare de canale. Această zonă de câmpie pe lângă terenurile agricole dispune de un procent ridicat de zone umede, bălți, câmpuri întinse cu vegetație ierboasă și păduri.







69

Datorită faptului, că zona dispune de habitate diversificate, în ciuda factorilor negativi

cauzate de impactul antropic, biodiversitate regiunii este foarte ridicată. Aria este una din cele mai importante zone din România pentru eretele sur (Circus pygargus)

și găzduiește populație semnificativă de vânturel de seară. În perioada de migrație, bălțile și câmpurile umede găzduiesc între 78.000 - 110.000 de păsări de apă într-un sezon. Dintre speciile migratoare două sunt extrem de importante, efectivele care trec aici reprezintă cca. 1% din populația europeană din ambele specii.

Putem întâlni aici efective cuibăritoare importante pentru interiorul țării din specii cum ar fi chirighița cu obraji albi (Chlidonias hybridus), piciorong (Himantopus himantopus), dar apare cu regularitate și acvila de câmp (Aquila heliaca).

Impactul antropic poate fi considerat semnificativ și se manifestă prin dezvoltarea infrastructurii, tăierea arborilor, transformarea pășunilor și a fânețelor în terenuri agricole, canalizări, vânătoare, precum și managementul neadecvat al lacurilor piscicole.

24. ROSPA0029 Defileul Mureșului Inferior - Dealurile Lipovei cu o suprafață totală de 55.660 ha, face parte din regiunea biogeografică continentală și este situat administrativ pe teritoriile județelor Arad (54%), Hunedoara (11%) și Timiș (35%).

Acest sit este un areal situat pe dealurile înalte ale Lipovei, la limita bazinelor hidrografic Mureș și Bega, caracterizat de vegetație mixtă (foioase, conifere).

Clasele de habitate întâlnite în cadrul acestui sit sunt următoarele: 2% râuri, lacuri, 13% culturi (teren arabil), 10% pășuni, 4% alte terenuri arabile, 65% păduri de foioase, 4% alte terenuri artificiale (localități, mine etc.), 2% habitate de păduri (păduri în tranziție).

Situl reprezintă o zonă deluroasă cu multe păduri compacte de foioase și zone deschise de o valoare rar întâlnită de-a lungul Mureșului. Habitatele foarte diversificate care permit stabilirea unui număr mare de specii (în cadrul sitului fiind inventariate un număr de 34 specii de păsări) care sunt afectate de activitatea umană doar într-o foarte mică măsură. În pădurile din zonă cuibărește probabil cea mai mare populație de ciocănitoare de stejar. Întâlnim efective importante la nivel național din 4 specii de răpitoare, acest lucru fiind posibil din cauza condițiilor excelente de cuibărit (păduri bătrâne) și de vânătoare. Cel mai important loc de hrănire al răpitoarelor și al berzelor albe și negre este în lunca Mureșului, pajiștile de aici fiind indispensabile și populației de cristel de câmp. În zonele deschise cu pâlcuri de copaci și tufărișuri găsim silvia porumbacă, caprimulgul și sfrânciocul cu fruntea neagră.

25. ROSPA0047 Hunedoara Timișană - sit cu o suprafață de 1.537 ha, face parte din

regiunea biogeografică panonică și este situat administrativ pe teritoriile județelor Arad (77%) și Timiș (23).

În cadrul acestui sit se întâlnesc următoarele clase de habitate: 48% culturi (teren arabil), 45% pășuni, 3% vii și livezi și 4% alte terenuri artificiale (localități, mine etc.).

Situl este reprezentat de o zonă de câmpie formată din parcele de teren agricol (proprietate privată) traversată de un canal colector, situată lângă localitatea Hunedoara Timișană.

În cadrul acestui sit au fost inventariate, de asemenea, 14 specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC și o specie de păsări cu migrație regulată (Corvus frugilegus).

Regiune de câmpie cu zone agricole și pășuni aride, habitatul tipic al celor două specii prioritare (specii de interes conservativ global: dumbrăveancă (Coracias garrulus), vânturel de seară (Falco vespertinus). Amândouă speciile folosesc aceste arii ca terenuri de vânătoare.







70

Colonia de vânturei se află în cuiburile de cioară de semănătură din trei pâlcuri de salcâm,

care sunt afectate într-o oarecare măsură de intervenția omului (tăierea arborilor și deranjul coloniei de către vânători în timpul cuibăritului). Este cea mai importantă colonie de vânturel de seară din România și al doilea ca mărime din Bazinul Carpatic, unde se desfășoară un proiect Life pentru salvarea speciei.

26. ROSPA0069 Lunca Mureșului Inferior cu o suprafață totală de 17.428 ha, face parte din regiunea biogeografică panonică și este situat administrativ pe teritoriile județelor Arad (83%) și Timiș (17%).

Clasele de habitate întâlnite în cadrul acestui sit sunt următoarele: 8% râuri, lacuri, 4% mlaștini, turbării, 23% culturi (teren arabil), 10% pășuni, 9% alte terenuri arabile, 42% păduri de foioase, 2% vii și livezi, 2% habitate de păduri (păduri în tranziție).

De asemenea, în cadrul acestui sit au fost inventariate 46 specii de păsări, 7 specii de păsări cu migrație regulată și alte 9 specii importante de floră și faună.

Situl este format din: cursul râului Mureș cu lunca aferentă, pădurea, culturile agricole aferente. Râului Mureș prezintă fenomene de meandrare, cu frecvente zone inundabile și insule acoperite cu pădure. Pădurea este caducifoliată, stejarul și frasinul fiind principalele specii. Există o presiune naturală exercitată de Acer negundo și Amrfa fruticosa care au un impact negativ asupra speciilor autohtone. Nucul negru și plopul euroamerican sunt speciile autohtone care în continuare se plantează în zonă, ocupând în anul 2006 cca. 6% din suprafața împădurită. Culturile agricole din vecinătatea sitului și din interiorul sitului sunt reprezentate de culturi de cereale păioase, porumb. Există o suprafață însemnată de pășuni pe care se practică suprapășunat cu oi.

Situl conține cel mai mare număr de specii de pește de pe întregul curs (cca. 55 specii) de la somn până la nisetru care apare accidental.

De asemenea se remarcă numărul foarte mare de specii de păsări, cca. 200, zona conținând cea mai mare populație de Riparia ripria și Merops apiaster de pe întregul curs al Mureșului.

Pădurea de luncă este în prezent Parc Natural care se întinde pe o suprafață mai restrânsă decât zona propusă. Datorită restrângerii zonelor umede din lunca inundabilă a Mureșului, în prezent unele terenuri agricole joacă un rol important în ceea ce privește locurile de hrănire pentru păsări răpitoare, berze și stârci. În zonă cuibăresc 3 specii de răpitori de un interes deosebit pentru România: șoimul dunărean, gaia neagră și codalbul. În vecinătatea pădurii mixte se află câmpuri inundabile de o valoare mare pentru păsările cuibăritoare în zonă dar și pentru cele aflate în pasaj.

Râul Mureș și lacurile de la Nădlac atrag în timpul migrației un număr mare de păsări de apă dintre care o parte iernează pe porțiunile neînghețate ale râului. Barza neagră apare regulat în pasajul de toamnă în număr mare. Deși zona nu îndeplinește condițiile necesare pentru a fi clasificat și ca C4 (aglomerări mari de păsări acvatice), este de remarcat numărul acestor păsări care vizitează regiunea în această perioadă. Este demn de amintit și colonia mixtă de stârci care se află în pădurea de luncă.

27. ROSPA0117 Drocea - Zarand - sit cu o suprafață de 40.677 ha, face parte din regiunea biogeografică continentală și este situat administrativ pe teritoriul județului Arad (100%).

În cadrul acestui sit se întâlnesc următoarele clase de habitate: 6% pășuni, 7% alte terenuri arabile, 85% păduri de foioase și 2% habitate de păduri (păduri în tranziție).

De asemenea, în cadrul acestui sit au fost inventariate un număr de 20 de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC.

Aria este cuprinsă în perimetrul Munților Zarandului (parte a Munților Apuseni), care sunt situați între râul Mureș (la sud) și râul Crișul Alb (la nord).







71

Din punct de vedere al vegetației zona se caracterizează în principal prin existența unor

păduri compacte constituite din arboretă (formațiuni forestiere) proprii dealurilor, în special garnițele și cerete în amestec cu gorunul și fagul.

Totodată acestea se află încadrate în masivul păduros compact, de mare extindere, care cuprinde toată culmea principală a Munților Zarandului (numiți și munții Highiș - Drocea).

Flora este caracteristică dealurilor înalte, iar elementele montane sunt puțin numeroase. Suprafețe întinse își păstrează caracterul natural, existând chiar porțiuni de păduri semivirgine. Influența climatului local (influența sud-vestică, temperatura medie anuală de circa +10 °C la periferie și de 7 - 8 °C pe culmi) se resimte și asupra repartiției esențelor lemnoase: gorun în partea superioară a formelor de relief, apoi cer și garnița, iar pe versanții umbriți apar fagul și carpenul. Pădurile zonei se află în general într-o bună stare de conservare.

Flora Munților Zarandului constă din 1110 specii de cormofite, la care se adaugă circa 800 specii de plante inferioare. Între acestea se află inclusiv specii rare și ocrotite. Fauna zonei este aproape nestudiată, ca urmare a dificultăților de deplasare. Sunt prezente specii proprii zonei forestiere de altitudine medie precum cerbul, căpriorul și mistrețul, vulpea, jderul, bursucul, iepurele, precum și 3 specii de carnivore mari: lupul, râsul și pisica sălbatică.

Pe cuprinsul ariei se află se află Rezervația Naturală “Runcu - Groși”, situată lângă satul Groșii Noi, cu o suprafață de 261,8 ha, constituită din păduri mari de gorun.

Un element important pentru menținerea stării satisfăcătoare (chiar optime) a ecosistemelor naturale de aici este absența localităților și a drumurilor în interiorul perimetrului propus ca SPA cu excepția unor scurte drumuri forestiere. Zona prezintă atractivitate turistică redusă, pe cuprinsul ei neexistând amenajări turistice. Este însă în curs de modernizare drumul județean 708 Căpruța - Gurahonț, ceea ce ar putea atrage după sine dezvoltarea puținelor localități de pe acest traseu, inclusiv din punct de vedere al dotărilor turistice. La marginea sudică a sitului se află importanta șosea naționala Deva - Arad și este proiectată autostrada care va urma malul drept al Mureșului.

4.5.2. Impactul prognozat Sala cazanelor unde se află cazanul nr. 2 ce urmează a fi modernizat, este situată în incinta

platformei CET Arad S.A., în partea central-nordică a acesteia.

În vecinătatea zonei în care este amplasat cazanul nr. 2, se găsesc alte obiective ale platformei centralei termice, platforma societății fiind situată în nordul Municipiului Arad, la o distanță de circa 4,5 km de centrul orașului.

În zona de impact a obiectivului de investiții nu se găsesc rezervații naturale cu specii de plante şi animale rare, ocrotite sau amenințate cu dispariția.

Distanța de la amplasamentul societății CET Arad S.A. până la cel mai apropiat Sit de importanță comunitară (ROSCI0108 - Lunca Mureșului Inferior) și/sau Arie de protecție avifaunistică (ROSPA0069 - Lunca Mureșului Inferior) este de aproximativ 6,5 km, pe direcția sud-vest față de amplasament, așa cum se prezintă pe harta inclusă în Anexa 3.

Coordonatele amplasamentului în Sistem STEREO 70 sunt următoarele:

x – 216888,765 m

y – 531298,552 m







72

a. În timpul modernizării obiectivului impactul produs va fi nesemnificativ deoarece

lucrările specifice care se vor desfășura în faza de construcții-montaj nu vor afecta terenurile din jur şi vegetația din cadrul acestora, deșeurile valorificabile și nevalorificabile rezultate din această fază fiind colectate, transportate şi eliminate controlat de pe amplasament.

b. În timpul funcționării obiectivului, impactul produs asupra biodiversității va fi nesemnificativ, deoarece:

- deșeurile rezultate din activitățile desfășurate sunt colectate, depozitate temporar în condiții de siguranță şi apoi evacuate controlat de pe amplasament;

- este prevăzută montarea unei instalații de ardere gaze naturale modernă, cu arzătoare cu NOx scăzut, reducând-se astfel emisiile de poluanți în aer sub limitele prevăzute de legislația specifică;

- apele uzate menajere rezultate sunt trimise prin sistemul de canalizare menajeră al platformei la canalizarea menajeră a orașului Arad;

- amenajările constructive şi de zonare a obiectivului asigură condiții de operare în siguranță, pentru a nu afecta factorii de protecţie - mediul şi omul.

În baza relației sursă - cale - receptor se caracterizează impactul activităților desfășurate în timpul modernizării și în timpul funcționării obiectivului, asupra biodiversității, ca fiind nesemnificativ.

Se precizează:

Sursa de poluare: evacuările către mediu din activitățile desfășurate în cadrul CET Arad S.A. pentru trecerea cazanului nr. 2 pe funcționare pe gaze naturale și funcționarea ulterioară a acestuia, menționate în subcapitolele 3. Deşeuri, 4.1. Apa, 4.2. Aerul. 4.3. Solul, 4.4. Geologia subsolului.

Cale: aer, apă, sol, subsol, apă subterană.

Receptor: biodiversitatea.


a. În timpul modernizării obiectivului nu sunt necesare măsuri suplimentare pentru diminuarea impactului asupra biodiversității.

b. În timpul funcționării obiectivului, în condiții normale de funcționare, activitatea ce se va desfășura în cadrul obiectivului nu va avea efecte negative asupra ecosistemelor terestre şi acvatice; nu sunt necesare măsuri suplimentare de diminuare a impactului.

Măsurile prevăzute pentru protecția factorilor de mediu apă, aer, sol şi freatic au ca scop, implicit, protecția biodiversității.

Cazanul nr. 2 - obiectiv la care se face referire în prezenta lucrare - este amplasat în

cadrul unei platforme industriale, în sala cazanelor existentă, în care sunt luate toate măsurile necesare, astfel încât contribuția la modificarea calității vegetației şi faunei actuale va fi neînsemnată, iar impactul indus asupra biodiversității va fi nesemnificativ.







73

4.6. PEISAJUL În sensul Convenției europene a peisajului adoptată la Florența la 20.10.2000 termenii de

mai jos au următoarele semnificații:

Peisajul desemnează o parte de teritoriu perceput ca atare de către populație, al cărui caracter este rezultatul acțiunii şi interacțiunii factorilor naturali şi/sau umani.

Protecția peisajului cuprinde acțiunile de conservare şi menținere a aspectelor semnificative sau caracteristice ale unui peisaj, justificate prin valoarea patrimonială derivată din configurația naturală şi/sau de intervenția umană.

Printre numeroasele categorii cu care operează științele geografice s-a impus şi aceea de peisaj geografic. Peisajul geografic reprezintă o categorie cu conținut științific prin care se urmărește redarea cât mai obiectivă a realității geografice.

Peisajul geografic este considerat în mod obișnuit fizionomia proprie a unui teritoriu oarecare, care rezultă dintr-o anumită combinație între componentele naturale şi între acestea şi acțiunea societății umane. Se poate considera că peisajul geografic constituie forma / formele de manifestare concretă regională / locală a mediului geografic, a raporturilor complexe care au loc în cadrul mediului geografic.

Aspectul peisagistic natural al judeţului Arad este caracterizat prin existența unui relief variat, proporționat și etajat de la est spre vest, din care se remarcă existența a două unități montane (Munții Codru-Moma și Munții Zarandului), între care se află intercalată o întinsă zonă depresionară (Depresiunea Zarandului), un culoar bine individualizat spre sud (Culoarul Mureșului) și o întinsă arie de câmpie în partea de vest. Aceste aspecte de peisaj sunt completate de un climat temperat continental cu influențe oceanice, o rețea hidrografică bogată, dominată de cele două artere: Mureș și Crișul alb, o vegetație zonală specifică și un înveliș de soluri cu o fertilitate ridicată.

Judeţul are numeroase parcuri naționale şi rezervații naturale științifice.

Peisajul județului Arad este completat de existența a numeroase obiective de interes turistic (monumente istorice și edificii religioase), dintre care se menționează: Cetățile de piatră Șiria și Șoimoș; Cetatea Aradului; Cetățile Agriș Deznei, Ineului; Fortăreața Tauț; Castelele Bohus, Brazi, Curtici, Macea, Șiria, Săvârșin etc.; Mănăstirea Hodoș-Bodrog din Bodrogul Nou; Mănăstirea Bezdin; Mănăstirea franciscană din Radna; Biserica sârbească din Arad; Biserici de lemn din Buceava, Groșii Noi, Hălmagiu, Săvârșin.

► Încadrarea în regiune a amplsamentului

Societatea CET Arad S.A. este situată pe platforma industrială din partea de nord a Municipiului Arad - Calea 6 Vânători, FN, având ca vecinătăți următoarele:

la est: Calea ferată Arad – Oradea; la vest: Calea ferată Arad – Curtici; la sud: Centura rutieră Nord – Deva – Arad – Nădlac; la nord: Păşune şi teren arabil.

Sala cazanelor unde se află cazanul nr. 2 ce urmează a fi modernizat / modificat, pentru trecerea lui la funcționare pe gaze naturale, este situată în partea central-nordică a societății și are în vecinătate, în cadrul platformei, următoarele obiecte:







74

la est: depozit de materiale, piese de schimb; la vest: cazane de abur industrial CAI 2 x 100 t/h; la sud: transformator bloc; transformator servicii generale; tranformator servicii

comune; la nord: electrofiltru; coș de fum H = 200 m; stație pompe Bagger.

► Impactul prognozat

În cadrul platformei Centralei Electrice de Termoficare Arad S.A. peisajul din zonă este de tip industrial. Ca urmare, tipul de peisaj nu va fi schimbat sau modificat de realizarea lucrărilor de trecere a cazanului nr. 2, de producere abur energetic, pe funcționare pe gaze naturale, și de funcționarea sa ulterioară.

Obiectele existente prin reamenajări şi cele noi prin construcție asigură protecția mediului înconjurător prin măsurile constructive adoptate.

Locul de amplasare a obiectivului de investiții privind ”Lucrările de trecere a cazanului nr. 2, de 420 t/h pe funcționare pe gaze naturale” nu va influența peisajul, acesta încadrându-se în designul platformei industriale. ► Măsuri de diminuare a impactului

a. În timpul modernizării obiectivului nu sunt necesare măsuri de diminuare a impactului

asupra peisajului.

b. În timpul funcționării obiectivului, măsurile prevăzute încă din faza de proiect, pentru trecerea cazanului nr. 2 pe funcționare pe gaze naturale, vor avea ca efect limitarea oricărui impact asupra peisajului din zonă. Realizarea investiției nu va contribui la modificarea peisajului actual, acesta rămânând unul industrial. Impactul, indus de modernizarea obiectivului şi funcționarea ulterioară a cazanului nr. 2 pe gaze naturale, asupra peisajului, va fi nesemnificativ.







75

4.7. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC

► Date generale Județul Arad este situat în vestul României, la circa 558 km de București, întinzându-se pe

o suprafață de 7.754 km2, reprezintă 3,2 % din suprafața României şi al şaselea județ ca mărime.

Punctele extreme sunt: 20°45’ longitudine estică (Nădlac la Vest) și 22°39’ longitudine estică (Târnăvița la Est), respectiv 45°58’ latitudine nordică (Labașinț la Sud) și 46°38’ latitudine nordică (Berechiu la Nord).

Vecinii județului Arad sunt următorii: la nord - județul Bihor, la est - județele Hunedoara şi Alba, la sud - județul Timiş şi la vest - județele Csongrád și Békés din Ungaria.

Populația stabilă a judeţului Arad este de 409.072 locuitori (conform Recensământ 2011), din care în mediu urban 223.351 locuitori (54,6 %) şi în mediu rural 185.721 locuitori (45,4 %); densitatea populației: 52,75 locuitori / km2. Comparativ cu anii anteriori, în ceea ce privește numărul de locuitori, se evidențiază o scădere în evoluția demografică a județului Arad, evoluție care se înregistrează de altfel la nivelul întregii țări.

Din punct de vedere al organizării administrativ-teritoriale judeţul Arad cuprinde: - 1 municipiu - Arad - reședința judeţului; - 9 orașe (Chișineu-Criș, Curtici, Ineu, Lipova, Nădlac, Pancota, Sebiș, Pecica, Santana); - 68 comune; - 270 sate (la nivelul anului 2010, conform Direcției Județene de Statistică).

Tot la nivelul anului 2010, din numărul total de locuitori ai județului Arad, 188.400 persoane reprezintă forța activă de muncă în diferite domenii economice. Astfel, structura populației active în marile domenii economice este următoarea: Agricultură, silvicultură și pescuit – 46 %; Industrie (total) – 54,9 %; Construcții – 10,8 %; Comerț, reparații auto-moto - 28,5%; Transport şi depozitare – 10,6 %; Hoteluri și restaurante – 2,2 %; Informații și comunicare – 1,2 %; Intermedieri financiare – 1,9 %; Tranzacții imobiliare – 1,2 %; Activități profesionale, științifice și tehnice – 2,3 %; Activități de servicii administrative – 2,5 %; Administrație publică, apărare – 4,5 %; Învățământ – 8 %, Sănătate – 7,5 %, Activități culturale – 1,1 %; Alte activități – 5,2 %.

Județul Arad se mândreşte cu o piață de muncă foarte diversificată şi cu o forță de muncă pregătită şi relativ ieftină comparativ cu alte piețe.

Industria

Din punct de vedere economic, județul Arad, împreună cu județul Timiș, formează una din cele mai dezvoltate regiuni ale României. Mulțumită apropierii sale de graniță, județul atrage un număr mare de investitori străini.

Județul Arad este al cincilea județ din țară în privința numărului de firme cu capital străin nou înființate. În Arad există următoarele zone industriale:

- Zona Industrială Est - înființată în 2001, cu o suprafață de 20 hectare, situată pe DN1;

- Zona Industrială Nord - înființată în 2004, cu o suprafață de 110 hectare, cu acces de pe centura Municipiului Arad;

- Zona Industrială Sud / Zădăreni - înființată în 2004, de 150 hectare.

În județ există și parcuri industriale private, în Curtici existând o zonă liberă, iar în Pecica, Sântana și Chișineu Criș au fost create, de asemenea, zone industriale.







76

Industriile predominante din județ sunt: industria alimentară; industria textilă; industria de

componente și accesorii auto și industria prelucrării lemnului.

Parcul fotovoltaic de la Sebiș, Arad - ce se va construi în colaborare de investitori chinezi, prin intermediul unei firme spaniole, va fi cel mai mare parc fotovoltaic din România.

Agricultura

În ceea ce privește potențialul agricol al județului, acesta este bine pus în valoare, câmpiile Aradului fiind considerate excelente pentru cultivarea cerealelor și legumelor. Apa din județul Arad este cea mai bună din țară.

Judeţul Arad, sub aspect agricol are două zone distincte: zona de câmpie joasă dintre Arad şi Pecica, cea mai fertilă zonă a judeţului, destinată producției cerealiere, de plante tehnice şi de culturi furajere şi jumătatea estică dintre Arad şi coastele vestice ale Munților Apuseni, zonă destinată producției pomicole și viticole, ramuri pentru care prezintă condiții de favorabilitate deosebită.

Turismul

Judeţul Arad - situat în partea vestică a României - se află la confluența unor importante drumuri europene – Coridorul european rutier IV, care face legătura între țările din Vestul Europei şi Sud-Estul acesteia, Drumul Rapid, care leagă Ucraina de Serbia şi Tronsonul European de Cale Ferată Paris - Istanbul, și reprezintă un punct de real interes pe harta turistică a țării noastre.

Potențialul turistic al judeţului Arad este bogat şi variat, iar turiștii care ajung în zonă pot petrece, cu siguranță, clipe de neuitat. Frumusețea şi diversitatea reliefului, alături de cele mai importante obiective turistice şi culturale ale județului (parte din care au fost menționate în subcapitolul anterior) reprezintă tot atâtea elemente de atracție pentru cei care doresc să cunoască îndeaproape perspectiva arădeană. Ceea ce detașează judeţul Arad de celelalte destinații turistice din această parte a țării, îl reprezintă potențialul său turistic axat pe latura cultural-istorică şi pe contextul de afaceri bine dezvoltat, ce coexistă în multe din ofertele turistice din zonă.

► Impactul potențial al activității propuse asupra caracteristicilor demografice / populației locale

Datorită poziției amplasamentului obiectivului şi a potențialelor evacuări către mediu, ce au fost analizate în capitolele precedente, se consideră că atât modernizarea cazanului nr. 2, de 420 t/h, cât şi funcționarea ulterioară a acestuia nu va genera impact negativ asupra:

stării de sănătate a personalului societății şi a populației din zona de amplasare a centralei;

activităților economice locale;

condițiilor de viață din zona de impact a centralei termice.

► Măsuri de diminuare a impactului

Soluțiile tehnice prevăzute în cadrul realizării obiectivului - modernizarea cazanului nr. 2 de 420 t/h, cu funcționare pe gaze naturale și funcționarea acestuia - țin cont de reglementările actuale privind securitatea la incendiu, privind securitatea și protecția oamenilor în zonă, conformându-se normativelor şi prescripțiilor în vigoare pentru instalații din acest domeniu.


Măprevederile

- L51/2012;

- Hasigurarea modificată

Fac

- -

Din

- m

- do

- copentru apar

- pr

- ut

- do

- pîntregului f

- pr

Ech

S

- Ex

Con

S

- Rtoată supraracordat unde incendiu

Z

- Înexplozie -


Protecția s

ăsurile de pre normative

egea nr. 31

H.G. nr. 12protecției

ă și completa

ctorii care im

lucru cu sulucru cu ut

ntre măsuril

montarea de

otarea utilaj

onectarea frataj, etc. la

revederea in

tilizarea tăb

otarea perso

revederea dflux de prod

revederea d

Măsuri PS

hiparea cu m

isteme și di

xistă instala

ndiții specif

ursele de al

Rețeaua de aafața CET-n rezervor tau.

Zonele, încăp

n zona ampzona condu

ESE U

Client: C

Lucrarep

sănătății um

rotecție a selor în vigoa

19/2006 pri

18/2006 prlucrătorilo

ată prin H.G

mpun măsu

ubstanțe pertilaje dinam

le luate pent

apărători la

jelor cu sem

fiecărui utia rețeaua de

nstalației de

blițelor de av

onalului de e

de butoane ducție, în ca

de întrerupăt

SI

mijloace de

ispozitive d

ație de hidra

fice pentru a

limentare cu

apă de ince-ului cu hidampon de 5

perile şi spa

plasamentuluctei de alim

Centrala Ele


de 420

mane

sănătății umare:

ivind securi

rivind cerinor împotrivG. nr. 1/201

ri de protec

riculoase, tomice: pompe

tru securitat

a componen

mnalizarea n

laj / echipaîmpământa

e paratrăsnet

vertizare în

exploatare c

manuale dazul apariție

tori automat

prevenire ş

e limitare și

anți interior

asigurarea

u apa si reze

endiu – estedranți exter500 m3, iar p

ațiile cu mat

lui există zmentare cu g

ectrică de T


t/h pe funcț

77

mane, ce au

itatea şi săn

țele minimva riscurilo

12.

cție sunt:

oxice, inflamcentrifuge,

tea muncii m

ntele dinami

nivelului mi

ament, condare;

t;

cazul efectu

cu echipam

de urgență pei unei situa

te pentru po

şi stingere a

i stingere a

ri şi exterior

în caz de in

ervoarele af

e o rețea deriori şi intepresiunea ap

teriale peric

zone în cargaze natural

ermoficare


fost luate î

nătatea în m

e de securior legate

mabile; ventilatoar

menționăm:

ce ale utilaj

nim şi maxi

ductă, platfo

uării operaț

ment de prote

pentru opriații anormal

ornirea şi op

incendiilor

incendiilor

ri.

ncendiu

ferente:

e apă induseriori echippei în rețea

culoase:

re accidentule şi întreaga

Arad S.A.


în cadrul pr

muncă, mod

itate şi sănăde prezen

re.

:

jelor:

im, a presiu

ormă, scări

țiilor de într

ecție;

irea fiecărue de funcțio

prirea motoa

r la obiectiv

:

strială sub ppați corespu

este realizt

ul major ara zonă sală


roiectului, r

dificată prin

ătate în munța agențilo

unii, a tempe

metalice, a

reținere şi re

i utilaj şi onare;

arelor electr

v:

presiune ramunzător. Lată de o stație

r putea fi pcazane.

I Nr. proMD 100

respectă

n Legea nr.

uncă pentruor chimici,

eraturii;

a consolelor

eparații:

implicit a

rice.

mificată pea rețea estee de pompe

provocat de

oiect: 2.014

u ,

r

a

e e e

e


Din

- as

- as

- as

- m

- as

- adegajări de

Co

La pentru asigde lucru, igienico-sa

Se pCET Arad


Măsuri pri

ntre măsuril

sigurarea de

sigurarea re

sigurarea ilu

menținerea o

sigurarea în

asigurarea ve noxe.

ncluzii:

nivelul întigurarea doasigurarea

anitare şi te

poate concd S.A. nu va

ESE U

Client: C

Lucrarep

ivind igien

le privind ig

ebitului de a

spectării no

uminatului n

ordinii şi cur

călzirii spaț

ventilației s

tregului obotărilor soc echipamen

estarea med

cluziona că,a influența n

Centrala Ele


de 420

a muncii

giena munci

apă potabilă

ormelor priv

natural şi ar

rățeniei în in

țiilor de luc

spațiilor de

iectiv suntial-sanitarentelor de in

dicală şi ins

, funcționanegativ cali

ectrică de T


t/h pe funcț

78

ii prevăzute

ă, corespunz

vind efortul

rtificial la lo

ncinta obiec

ru;

lucru pen

prevăzutee, dotarea cntervenție truirea pers

rea cazanuitatea mediu

ermoficare


e menționăm

zător număr

fizic;

ocul de mun

ctivului;

tru preveni

măsuri orgcu echipamşi de prim sonalului.

ului nr. 2 deului social ş

Arad S.A.


m următoare

rului de pers

ncă, conform

irea îmboln

ganizatoricemente indivi

ajutor, ac

e producereşi economic


ele:

soane/schim

m normelor

năvirilor pr

e şi igieniciduale de p

cordarea ma

e abur enerc, din zonă.

I Nr. proMD 100

mb;

în vigoare;

rovocate de

co-sanitare protecție şi aterialelor

rgetic de la.

oiect: 2.014

e

a







79

4.8. CONDIȚII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL

► Date generale

Multe dintre obiectivele istorice, arhitecturale şi culturale sunt concentrate în cadrul oraşului Arad.

Dintre acestea se remarcă: Cetatea Aradului - singura cetate din Transilvania, construită în stil Vauban, păstrată intactă, din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea; Clădirea în care s-a deschis, în anul 1812, una dintre cele mai vechi şcoli pedagogice din țară; Clădirea Teatrului vechi.

Urmează Primăria oraşului, Teatrul, Palatul culturii - clădire monumentală în care funcționează Muzeul județean şi Filarmonica. Dintre edifciile religioase din oraș se evidențiază Biserica sârbească Arad (1698), construită în stil baroc, și Biserica Greco-Catolică Unită.

În Arad și județul Arad sunt organizate anual mai multe târguri și expoziții, dintre care se menționează Festivalul clătitelor de la Moneasa și Festivalul părădăicilor de la Macea.

La recensământul din anul 2011, populația stabilă a Municipiului Arad era de 147.922 locuitori, cu următoarea structură etnică: români - 128.524 (86,88 %); maghiari - 15.463 (10,45 %); germani - 984 (0,66 %); romani - 956 (0,64 %); alte naționalități - 1,37 %.

Sub aspect confesional, locuitorii Municipiului Arad sunt de religie ortodoxă (108.242 locuitori), într-un procent de 73,17 %. Urmează religiile: romano-catolică - 10,2 %, penticostală - 4,76 %; baptistă - 4,65 %; reformată - 2,67 %; greco-catolică - 1,05 %. Alte religii sunt prezente, dar cu procente mult mai mici.

► Impactul potențial al proiectului asupra condițiilor culturale, etnice și a obiectivelor de

patrimoniu cultural

Având în vedere locul de amplasare a obiectivului, în cadrul unei platforme industriale, în zona de impact a obiectivului nu există obiective de patrimoniu cultural sau arheologic: monumente istorice, biserici, muzee, instituții de cultură şi artă contemporană, etc.

Emisiile în atmosferă provenite de la Centrala termică sunt dispersate prin evacuarea lor la coșul de fum (H = 200 m); concentrațiile poluanților din gazele reziduale sunt evaluate a se situa sub limitele maxime admise, și în consecință nu au potențial de distrugere a unor obiective din patrimoniul cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice.

► Măsuri de diminuare a impactului

Nu sunt necesare măsuri de diminuare a impactului asupra condițiilor culturale, etnice şi asupra patrimoniului cultural.

Concluzii:

Impactul potențial al modernizării și funcționării cazanului nr. 2 asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice va fi redus, în condițiile funcționării normale a instalațiilor.







80

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Alternative de amplasament pentru proiectul de punerea în funcțiune a cazanului nr. 2, de 420 t/h, cu funcționare pe gaze naturale, nu au fost necesare, deoarece lucrarea se referă la retehnologizarea centralei CET, pe amplasamentul existent din zona industrială nord a Municipiului Arad.

Echipamentele noi - arzătoare cu emisie redusă de NOx - ce se vor monta la cazanul nr. 2 au fost alese de proiectant pe baza caracteristicilor performante ale acestora, şi vor conduce la încadrarea emisiei poluanților din gazele de ardere în limitele prevăzute de legislația de mediu.

6. MONITORIZAREA

Monitorizarea evacuărilor către mediu se efectuează pentru a urmări încadrarea concentrației

poluanților în limitele de emisie impuse de legislația de mediu în vigoare.

O.U.G. nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată şi modificată de Legea nr. 265/2006 impune cerințe şi obligații pentru realizarea unui sistem de asigurare a protecției şi siguranței mediului şi populației.

Activitatea de modernizare a cazanului nr. 2, de 420 t/h, pentru funcționarea pe gaze naturale și funcționarea acestuia, de pe platforma CET Arad S.A. nu va influența negativ calitatea mediului şi starea de sănătate şi siguranță a factorului uman.

Supravegherea procesului de producere abur energetic, după punerea în funcțiune a cazanului nr. 2 modernizat, se va realiza în cadrul programului general de monitorizare a factorilor de mediu, realizat de societate prin:

monitorizarea continuă a concentrațiilor poluanților în emisia la coşurile de dispersie - NOx, SO2, CO şi pulberi;

măsurarea anuală a valorii zgomotului la locurile de muncă cu nivel crescut de zgomot şi la limita incintei;

monitorizarea semestrială a poluanților specifici NOx, CO, pulberi în imisii, la limita incintei.







81

7. SITUAȚII DE RISC 7.1. Prezentarea situațiilor de risc

Riscurile potențiale privind producerea unui accident la Centrala Electrică de Termoficare sunt: 1. Risc de explozie / incendiu

Avariile ce pot genera incendii şi explozii în zone de instalație sunt:

Acumularea de gaze inflamabile şi explozive în focarul cazanului Poate provoca explozii.

Nivelul apei nu se mai vede în sticla de nivel şi nu reapare când se închide ventilul de abur Pericol de explozie dacă se alimentează imediat cazanul cu apă.

Diferențe de indicare între indicatoarele de nivel locale şi cele din tablou Riscul de ardere a cazanului.

Diferențe mari de temperatură în tambur între partea de apă şi abur (nu se admit creşteri de temperatură mai mari de 50 °C) Este posibilă apariția unor tensiuni interne în materialul din care este confecționat tamburul, ceea ce poate duce la avarierea tamburului.

Creşterea temperaturii aburului la ieşirea din cazan peste valoarea de 450 °C Deteriorarea traseelor de abur la consumatori, deteriorarea garniturilor pe aceste trasee şi dereglarea procesului consumatorilor de funcționarea cu abur de temperatură mult mai ridicată față de valoarea normală.

Purjă închisă pe un traseu de abur izolat la un capăt, dar aflat sub presiune Pericol de creştere a presiunii pe porțiunea izolată şi cedarea garniturilor la îmbinările flanşelor (şocuri hidraulice).

Incendiile pot fi generate de neetanşeități la îmbinări, flanşe de legătură, capace, etc., datorită:

– montării de garnituri necorespunzătoare regimului de lucru;

– montări incorecte a garniturilor lor;

– deteriorării suprafeței de etanşare la schimbarea garniturilor sau curățirea necorespunzătoare a suprafeței de etanşare la schimbarea garniturilor;

– funcționarea cu instalația la temperaturi şi presiuni superioare celor prescrise în proiect.

Măsurile ce se iau în cazul avariilor, având ca efect explozie şi început de incendiu, sunt următoarele:

se anunță formația civilă de pompieri;

oprirea alimentării instalației şi izolarea utilajului afectat de incendiu;

se pun în funcțiune furtunurile de abur PSI (după ce s-a localizat şi izolat incendiu);

se iau măsuri de localizare a incendiului folosind stingătoarele din dotare.







82

2. Riscuri de intoxicare cu gaze

Cedări de garnituri la îmbinări pe traseele de gaz, în apropierea focarului cazanului Pericol de gazare a personalului de exploatare sau de producere a incendiilor datorate acumulărilor de gaz.

Măsuri de securitate:

purtarea obligatorie a măştii de gaze cu cartuş polivalent (verificată în termen);

evitarea neetanşeităților la sistemul prin urmărirea în permanență a procesului tehnologic;

echipamentul de lucru şi protecție să fie cel prevăzut în normativ. 3. Risc de arsuri termice

Agenții termici de încălzire pot provoca arsuri în contact cu pielea. Arsurile datorate aburului, condensului, apei termoficate, pot să apară în următoarele cazuri: atunci când conductele, armăturile nu sunt izolate termic; atunci când sunt scăpări pe trasee sau se lucrează la un traseu fără să fie izolat, răcit şi golit,

în prealabil; neetanşeități la flanşe sau ventile prin care circulă abur, condens sau apă termoficată; intervenții la utilaje, conducte, armături prin care circulă abur când nu sunt luate toate

măsurile necesare evitării riscului producerii arsurii termice. 4. Pericol de asfixiere

Pericolul de asfixiere poate apare la intrarea şi lucrul în vase închise, rezervoare, camere care nu au fost, în prealabil, ventilate corespunzător, în care există gaze cu conținut de CO, oxizi de azot. Acest risc apare în timpul lucrărilor de intervenție, revizie şi reparație atunci când se lucrează în interiorul rezervoarelor şi domurilor degazoarelor sau în alte vase închise.

În aceste condiții, asfixierea survine datorită lipsei, sau existenței unei concentrații scăzute a oxigenului în aerul necesar respirației, sub limita de 17 %.

5. Pericolul de electrocutare

Accidentarea prin electrocutare poate apărea în urma acțiunii curentului electric asupra corpului uman în momentul stabilirii unui contact datorită următoarelor cauze:

utilizarea unor improvizații la instalațiile electrice;

neetanşeități la butoanele de comandă ale motorului electric;

conductori neizolați la capete, sau cu izolația întreruptă;

cabluri de sudură cu izolația întreruptă, deteriorată sau îmbinate din mai multe bucăți; nelegarea la pământ a aparatelor şi utilajelor acționate electric.

6. Pericol de cădere de la înălțime

- cădere prin alunecare datorită scurgerilor pe pardoseli, scări, platforme de ulei, vaselină; - cădere prin alunecare de pe conductele amplasate pe estacada exterioară.

În cazul căderilor de la înălțime, urmările sunt cu atât mai grave cu cât înălțimea de la care a căzut victima este mai mare, fiind accentuate şi de neutilizarea echipamentului individual de protecție.







83

7. Riscul datorat utilizării substanțelor chimice periculoase

Se consideră substanță cu efect poluant numai acea substanță care produce un efect măsurabil asupra subiecților ecosistemului, iar concentrația maximă admisibilă este limita de la care prezența acesteia ar produce efecte ireversibile în lanțul trofic.

Conform Art. 2 din Ordonanța de urgență nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări de Legea nr. 265/2006 și modificată de O.U.G. nr.114/2007 și O.U.G. nr.164/2008, substanța periculoasă este definită ca “Orice substanță clasificată ca periculoasă de legislația specifică în vigoare din domeniul chimicalelor”.

Influența poluării asupra sănătății omului se poate manifesta mai mult sau mai puțin favorabil prin efectele toxice care depind de: tipul și caracteristicile substanțelor poluante (toxicitate, concentrație, timpul de expunere etc.);

componentele biocenozei și caracteristicile lor: - speciile componente; - vârsta, sexul, starea de sănătate; - particularitățile individuale care conferă o rezistentă mai mare sau mai - mică subiecților. - condițiile în care are loc poluarea: - factorii climatici: temperatura, umiditatea atmosferică; - starea de alimentație.

În “Convenția privind accidentele industriale cu efecte transfrontiere” (Helsinki 1992), s-au stabilit, preluându-se și practicile uzuale din abordările de toxicologie, cantitățile prag limită pentru substanțele care prezintă grad ridicat de periculozitate.

Se consideră: - substanțe foarte toxice: LC50 ≤ 0,5 mg/l - substanțe toxice: 0,5 mg/l < LC50 ≤ 2 mg/l,

unde: LC50 = doza letală pentru a produce moartea a 50 % din subiecții expuși. Personalul care lucrează în cadrul Centralei Electrice de Termoficare pentru operarea

cazanului nr. 2 de producere abur ar putea veni în contact cu gazul metan (combustibilul utilizat în focarele arzătoarelor), acesta fiind una dintre substanțe chimice periculoase utilizate, clasificată și încadrată conform H.G. nr. 1408/2008 - privind clasificarea, ambalarea și etichetarea substanțelor periculoase, respectiv:

Tabelul 14

Denumirea substanței / produsului

Clasificarea / etichetarea substanței (cf. anexa nr. 2 la H.G. nr. 1408/2008)

Gaz metan, CH4

Nr. Index: 601-001-00-4

Nr. EC: 200-812-7

Nr. CAS: 74-82-8

Clasificare F+; R12 Etichetare F+; R: 12

S: (2-)9-16-33

Notă: F+; R12 - extrem de inflamabil







84

Principalele caracteristici ale gazului metan, CH4, combustibilul utilizat în procesul de

producere abur energetic în cazanul nr. 2 și care prin natura lui fizico-chimică poate influența starea de sănătate, direct sau indirect, și/sau poate genera un eveniment nedorit (incendiu / explozie), precum și efectele posibile asupra stării de sănătate a factorului uman și a mediului, sunt prezentate în continuare:

Gaz metan (CH4)

Nr. CAS: 74-82-8 Număr CE: 200-812-7

Clasificarea substanței în conformitate cu Regulamentul (CE) 1272/2008): Gaze inflamabile, categoria 1: Pericol (H220 = Gaz extrem de inflamabil). Gaze sub presiune - Gaze comprimate - Atenție (H280 = Conține un gaz sub presiune;

pericol de explozie în caz de încălzire). Clasificarea substanței în conformitate cu Directiva 67/548/EEC: F+; R12 = Extrem de inflamabil. Metanul poate forma împreună cu aerul un amestec exploziv. Poate reacționa puternic cu

substanțe oxidante sau alte materiale oxidante. Stabilitate chimică: Este stabil chimic în toate condițiile de depozitare. Posibilitatea de reacții periculoase: În timpul depozitării, expunerea accidentală la temperatură ridicată poate conduce la creșterea excesivă a presiunii în recipiente. Condiții de evitat: A se feri de surse de căldură / scântei / flăcări deschise sau suprafețe încinse. Fumatul interzis.

Informații toxicologice: Nu sunt cunoscute efecte toxice ale produsului. Informații ecologice: Nu sunt disponibile informații privind toxicitatea.

Persistență și degradabilitate: Metanul nu se degradează în mediu. Potențial de bioacumulare: Nu este relevant, metanul fiind o componentă permanentă a atmosferei terestre. Mobilitate în sol: Nu este relevantă mobilitatea în sol întrucât metanul se difuzează în atmosferă. Rezultatele evaluării PBT și vPvB: Metanul nu necesită raport de securitate chimică. Măsuri de prim ajutor Descrierea măsurilor de prim ajutor: Inhalare: Concentrații mai mari pot cauza sufocări. Simptomele pot fi pierderea capacității motorii și a cunoștinței. Accidentatul nu percepe sufocarea. Se va muta accidentatul într-o zonă necontaminată utilizând un aparat de respirat autonom sau cu aducțiune de aer. Accidentatul va fi ținut la cald și va fi lăsat în repaus. Se cheamă medicul. În cazul unui stop respiratoriu se va efectua respirație artificială. Înghițire: Nu este considerată ca posibil contact. Cele mai importante simptome atât acute cât și întârziate: Inhalarea gazului provoacă asfixierea fără simptome premonitorii. Indicații privind orice fel de asistență medicală imediată: Se va consulta medicul.

Concentrațiile maxime admise la locurile de muncă, conform H.G. nr. 1218/2006 - privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate în muncă pentru asigurarea protecției lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici, modificată și completată prin H.G. nr. 1/2012, sunt: - 1200 mg/m3 (1834 ppm), pentru o expunere profesională la agenții chimici de 8 ore; - 1500 mg/m3 (2292 ppm), pentru o expunere pe termen scurt (15 minute).







85

Măsurile ce sunt adoptate în cadrul activității desfășurate pentru producerea aburului

energetic în cazanul nr. 2 vor asigura reducerea impactului potențial datorat prezenței substanțelor chimice periculoase la un nivel minim acceptabil, care nu va afecta starea mediului și sănătatea salariaților, întrucât:

- Gazul metan - combustibil în focarele arzătoarelor cazanului - este alimentat prin conducte, etanșe, de la stația de reglare și măsură (SRM) existentă pe amplasament.

- În timpul desfășurării procesului tehnologic s-a avut în vedere asigurarea unei bune etanșeități a întregii instalații, astfel încât să se evite emisia de noxe în atmosferă.

- Pentru protecția sănătății personalului muncitor sunt prevăzute detectoare ale eventualelor scăpări de gaze în atmosfera locului de muncă.

Din procesul de ardere a gazului metan în focarele arzătoarelor cazanului nr. 2, de

420 t//h, rezultă gaze reziduale cu conținut de: oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), pulberi.

Principalele caracteristici ale acestor substanțe prezente în gazele reziduale rezultate din arderea combustibilului în focarele cazanului și care prin natura lor fizică și chimică ar putea influența starea de sănătate, direct sau indirect, și/sau pot genera un eveniment nedorit, precum și efectele posibile asupra stării de sănătate a factorului uman și a mediului, sunt următoarele:

Oxizi de azot, NOx

Nr. CAS: 10102-44-0 Număr CE: 233-272-6

Principalele surse de oxizi de azot în natură sunt: sursele naturale - reprezentate de procesele biologice îndeosebi bacteriene, care emit cantități importante de oxizi și sursele tehnologice - reprezentate de arderea combustibililor în focare, procese chimice, etc.

Considerații toxicologice Efectele cunoscute ale oxizilor de azot sunt iritarea ochilor și a căilor respiratorii.

Concentrațiile ridicate de oxizi de azot din zonele locuite au provocat frecvente cazuri de boli ale aparatului respirator.

Acești oxizi sunt iritanți ai mucoaselor, și în special ai mucoasei căilor respiratorii, la nivelul cărora pot provoca edem acut. Oxizii sunt methemoglobinizanți. Inhalat pe durată mare, NO2 provoacă dureri de cap, insomnie, ulcerul nasului și gurii, anorexie, eroziune dentară, slăbiciune, bronșită cronică, emfizem.

Poluanții gazoși emiși în atmosferă pot reacționa, dând naștere altor noi produși. În cazul oxizilor de azot absorbția razelor ultraviolete duce la ruperea unor legături, ceea ce duce la formarea oxigenului atomic și a oxidului de azot. Reacția acestor produși cu oxigenul molecular duce la formarea ozonului și a peroxidului de azot, ozonul putând reacționa cu agenții poluanți de natură organică.

Efecte asupra animalelor Efectele majore asupra animalelor le reprezintă cele pulmonare; atunci când destrucția

funcțională a pulmonului creează emfizem. Moartea se poate instala în proporție de 50 % din cazuri. Riscuri de incendiu Bioxidul de azot poate forma amestecuri explozive cu substanțe organice. Poate cauza

incendii în contact cu îmbrăcămintea și alte materiale combustibile.

Concentrațiile maxime admise ale oxizilor de azot în aer, sunt:







86

● Pentru zonele locuite, conform Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător,

sunt prezentate în Tabelul 15:

Tabelul 15 Nr. crt.

Domeniu aplicare

Perioadă de mediere

Valoarea - limită

Marja de toleranță

Observații

1. Protecție sănătate umană

o oră 200 µg/m3

(*) 100 µg/m3

(50 %) Marja de toleranță redusă la 01.01.2005 și apoi din 12 în 12 luni, cu procente anuale egale, pentru a atinge 0 % la 01.01.2010.

an calendaristic

40 µg/m3

20 µg/m3

(50 %)

2. Protecție vegetație

an calendaristic

30 µg/m3 -

3. Nivel critic pt. protecția vegetației

3 ore 30 µg/m3 Nu Pentru o suprafață de cel puțin 100 km2 sau pentru întreaga zonă sau aglomerare.

PRAGURI DE EVALUARE

4.

1. Superior: Prag superior de evaluare - nivelul sub care, pentru a evalua calitatea aerului înconjurător, se poate utiliza o combinație de măsurări fixe și tehnici de modelare și/sau măsurări indicative

- protecție sănătate umană

o oră 140 µg/m3

(*) - Reprezintă 70 % din valoarea - limită

an calendaristic

32 µg/m3 - Reprezintă 80 % din valoarea - limită

- protecție vegetație

an calendaristic

24 µg/m3 -

5.

2. Inferior: Prag inferior de evaluare - nivelul sub care, pentru a evalua calitatea aerului înconjurător, este suficientă utilizarea tehnicilor de modelare sau de estimare obiectivă

- protecție sănătate umană

o oră 100 µg/m3

(*) - Reprezintă 50 % din valoarea - limită

an calendaristic

26 µg/m3 - Reprezintă 65 % din valoarea - limită

- protecție vegetație

an calendaristic

19,5 µg/m3 -

Notă: (*) a nu se depăși mai mult de 18 ori într-un an calendaristic.

● Pentru locurile de muncă, conform H.G. nr. 1218/2006 privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate în muncă pentru asigurarea protecției lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici:, modificată și completată cu H.G. nr. 1/2012, sunt:

- 5 mg/m3 (3 ppm), pentru o expunere profesională la agenții chimici de 8 ore;

- 8 mg/m3 (4 ppm), pentru o expunere pe termen scurt (15 minute).

Monoxid de carbon, CO

Nr. CAS: 630-08-0 Număr CE: 211-128-3 Este un gaz incolor, inodor și insipid.

Considerații toxicologice Monoxidul de carbon este o noxă care produce forme grave de intoxicație prin blocarea prin

complexare a hemoglobinei și formarea carboxihemoglobinei.







87

Carboxihemoglobina fiind un compus stabil, eliminarea de CO este mult mai lentă decât

reținerea, factorii care influențează acest proces fiind: - vârsta (copiii sunt mai sensibili decât adulții din cauza unei frecvențe mai mari a

respirației); - sexul (femeile suportă mai ușor CO decât bărbații); - diverse afecțiuni ale organismului care diminuează hematoza (capacitatea sângelui de a

se îmbogăți în oxigen); - microclimatul (temperatura, presiunea, umiditatea); - existența în aer, alături de CO a altor substanțe nocive, cum ar fi H2S, HCl, vapori

nitroși, substanțe care opresc capacitatea de acțiune a CO. Intoxicație acută

Se manifestă prin senzație de tensiune și pulsații în tâmple, amețeli, zgomot în urechi, oboseală. Într-o fază avansată de intoxicație apar grețuri, vărsături, amețeli, pierderea cunoștinței, comă. În metabolism apar unele modificări, printre care: creșterea în sânge a conținutului de zahăr și a acidului lactic, scăderea rezervelor alcaline, leucocitoză. Ca sechele ale intoxicației acute, se pot înregistra afecțiuni ale glandei tiroide, ale rinichilor precum și tulburări gastrointestinale. În cazul alimentației insuficiente și necomplete, intoxicația acută, complicațiile precum și sechelele se intensifică. Intoxicația cronică A fost pusă în evidență existența unei triade simptomatice constituite din astenie, cefalee și vertije, ca urmare a unei îndelungate și repetate expuneri la oxid de carbon. Astenia este simptomul cel mai des întâlnit și se caracterizează prin oboseală, apatie intelectuală, uneori impotență sexuală, deși condiția fizică este bună în general. Cefaleea este un simptom tenace și rebel, cu localizări frontale, occipitale. Vertijul este însoțit de sincopă însă se întâlnește mai rar. Pe lângă simptomele menționate în triadă, pot fi întâlnite și altele printre care: tulburări digestive (grețuri, vărsături); tulburări auditive (zgomote în urechi); tulburări ale vederii (licăriri în fața ochilor); tulburări nervoase (iritabilitate); tulburări cardiace (palpitații, dureri precordiale); modificări sanguine.

Efecte asupra animalelor În intoxicațiile cronice cu CO la animale se instalează anemia, tulburări de nutriție și tulburări nervoase; intoxicațiile sunt greu vindecabile datorită leziunilor pulmonare și cerebrale pe care le provoacă. Reactivitatea animalelor la poluarea cu CO este diferită: la 0,25% CO în aer vrabia și câinele mor în circa 1 oră. La 1% vrabia moare în 4 minute iar câinele în 15 minute.

Riscuri de incendiu La temperatură și presiune normală, oxidul de carbon nu prezintă pericol de incendiu. Concentrațiile maxime admise ale monoxidului de carbon în aer, sunt:

● Pentru zonele locuite, conform Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, sunt prezentate în Tabelul 16.

● Pentru locurile de muncă, conform H.G. nr. 1218/2006 privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate în muncă pentru asigurarea protecției lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici:, modificată și completată cu H.G. nr. 1/2012, sunt:

- valoarea limită pentru 8 ore = 20 mg/m3 (17,5 ppm);

- valoarea limită pe termen scurt (15 minute) = 30 mg/m3 (26 ppm).







88

Tabelul 16

Nr. crt.

Domeniu aplicare


Valoarea - limită


Observații


Valoarea maximă zilnică a mediilor pe

8 ore

10 µg/m3

6 µg/m3

(60 %) În vigoare de la 01.01.2007.

PRAGURI DE EVALUARE: 2. 1. Superior media / 8 ore 7 µg/m3 - Reprezintă 70 % din valoarea - limită 3. 2. Inferior media / 8 ore 5 µg/m3 - Reprezintă 50 % din valoarea - limită

Notă: Prag superior de evaluare - nivelul sub care, pentru a evalua calitatea aerului înconjurător, se poate utiliza o combinație de măsurări fixe și tehnici de modelare și/sau măsurări indicative.

Prag inferior de evaluare - nivelul sub care, pentru a evalua calitatea aerului înconjurător, este suficientă utilizarea tehnicilor de modelare sau de estimare obiectivă.

Pulberi

Definiția care se utilizează uzual în domeniul igienico-sanitar delimitează pulberile “particule solide capabile să rămână un anumit timp suspendate în atmosfera locului de muncă”. Principala cale de pătrundere a particulelor în organism este aparatul respirator. Chiar dacă o cantitate relativ mare de praf poate să pătrundă în tubul digestiv prin înghițire, consecințele sunt neînsemnate atunci când acestea sunt pulberi netoxice. În ceea ce privește reținerea pulberilor în diferitele zone ale aparatului respirator, s-a stabilit că particulele mai mari de 10 m sunt reținute în nas. Eficiența reținerii în nas devine nulă la dimensiuni de 1m. În alveolele pulmonare reținerea particulelor este mare, fiind la aproximativ 100 % pentru particulele sub 2 m și scade sub această dimensiune, ajungând la un minimum pentru particulele de 0,5 m, după care prezintă din nou o creștere. S-a constatat de asemenea că procentul pătrunderii particulelor de praf în spațiile pulmonare crește de la zero pentru dimensiunea de 10 m, la un maxim pentru dimensiunea de 1 m și mai mică.

Considerații toxicologice Gravitatea tulburărilor provocate de pulberi la nivelul ochilor depinde de mărimea și forma particulelor, precum și de structura lor chimică. Prima manifestare este de obicei lăcrimarea, apărută reflex, datorită iritației conjunctivei și corneei, durând numai atât timp cât se lucrează în mediul cu praf, dar poate persista și după aceea. O altă manifestare datorată pulberilor este blefaroconioza care poate duce până la alterații ale pleoapelor cu deformări, aderențe și devieri ale genelor care irită corneea. Afecțiunile provocate de pulberi la nivelul nasului sunt denumite rinoconioze. La acest nivel, praful produce rinite catarale, rinolitiaze, ulcerarea septului. La ureche se pot produce iritații ale pielii pavilionului și conductului auditiv, precum și dopuri la urechea externă, care se formează din amestecul prafului cu sebumul. La nivelul pielii pulberile se depun pe părțile descoperite, la plicile articulare, la baza firelor de păr provocând tulburări mai ales în zonele supuse iritațiilor ca gâtul, axilele și centura. Acțiunea pulberilor asupra pielii poate fi mecanică, caustică, sensibilizantă și cancerigenă.

Concentrațiile maxime admise ale pulberilor în aer, sunt:

● Pentru zonele locuite, conform Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, sunt prezentate în Tabelul 17.







89

Tabelul 17

Nr. crt.

Domeniu aplicare


Valoarea - limită


Observații


o zi 50 µg/m3 (PM10)

(*) 25 µg/m3

(50 %) În vigoare de la 01.01.2007.

An calendaristic

40 µg/m3 (PM10)

8 µg/m3

(20 %) PRAGURI DE EVALUARE:

2. 1. Superior media / 24 ore

35 µg/m3

(*) -

Reprezintă 70 % din valoarea - limită

media anuală 28 µg/m3 -

3. 2. Inferior: media / 24 ore

25 µg/m3

(*) -

Reprezintă 50 % din valoarea - limită

media anuală 20 µg/m3 -

Notă: (*) a nu se depăși mai mult de 35 de ori într-un an calendaristic.

Măsurile ce sunt adoptate în cadrul activității desfășurate pentru producerea aburului

energetic în cazanul nr. 2 vor asigura reducerea impactului potențial datorat prezenței substanțelor periculoase la un nivel minim acceptabil, care nu va afecta starea mediului și sănătatea salariaților, întrucât:

- Este prevăzută montarea unor arzătoare moderne, cu NOx redus, astfel încât valorile concentrațiilor poluanților din gazele arse să nu depășească valorile limită admise de legislația de mediu în vigoare.

- Gazele de ardere rezultate sunt dispersate în atmosferă printr-un coș de fum, având o înălțime de 200 m și un diametru la vârf de 8,1 m. Gazele de ardere care se recirculă parțial în proces sunt vehiculate prin conducte etanșe, confecționate din materiale corespunzătoare.

- Pentru protecția sănătății personalului muncitor este prevăzută dotarea cazanului cu un sistem de măsură poluanți din gazele de ardere evacuate.

Agenții termici specifici activității desfășurate: abur și apă fierbinte.

Pericolul generat de agenții termici constă în producerea de arsuri la personalul de operare al centralei.

În cadrul procesului de producere abur energetic la CET Arad S.A. sunt prevăzute toate măsurile organizatorice şi igienico-sanitare privind protecția personalului de exploatare, dotarea cu echipamente individuale de protecție şi de lucru, asigurarea echipamentelor de intervenție şi de prim ajutor, precum și acordarea materialelor igienico-sanitare şi testarea medicală şi instruirea personalului de lucru.







90

7.2. Evaluarea riscului prezentat de substanțele chimice periculoase

O evaluare globală a riscului reprezentat de substanțele chimice periculoase (periculozitate dată de toxicitate, inflamabilitate și ecotoxicitate) se poate realiza și conform metodologiei date de H.G. nr. 804/2007, modificată prin H.G. nr. 79/2009, preluată după metodologia europeană Seveso II. Această hotărâre reglementează controlul activităților care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanțe periculoase.

Dintre substanțele vehiculate în cadrul procesului tehnologic de producere abur supraîncălzit, sunt clasificate / etichetate conform H.G. nr. 804/2007 - privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase, modificată prin H.G. nr. 79/2009, numai gazul metan – combustibilul utilizat în focarele arătoarelor cazanului de abur, respectiv:

Tabelul 18

Nr. crt.

Denumirea substanței

periculoase

Etichetare conform H.G. nr. 1408/2008

Cantitate relevantă (tone) conf. H.G. 804/2007

partea1 / partea 2

Cantitatea maximă existentă la un moment dat

Col 2 Col 3

1. Gaz metan1)

(combustibil)

F+ R12

(extrem de inflamabil) 50 200 3,94 t

Notă: 1)Pentru stabilirea cantității maxime existente la un moment dat pentru gazul metan s-a utilizat Q = 33000 Nm3/h (debit continuu), luându-se în considerare cantitatea dată de debitul pe durata timpului dedicat de 10 minute (timp presupus de intervenție în cazul unui accident), conform “Metodologiei pentru analiza riscurilor industriale ce implică substanțe periculoase”, și o densitate a gazului natural de 0,717 kg/Nm3. Conform Tabelului 2, pentru substanța periculoasă (gaz metan) care intră sub incidența H.G.

nr. 804/2007, cantitatea maxim posibilă a exista la un moment dat pe amplasament nu este mai mare sau egală cu cantitățile relevante (coloana 2, respectiv coloana 3).

În acest caz, conform H.G. nr. 804/2007, pentru a determina dacă amplasamentul intră sub incidența acestei hotărâri se aplică următoarea regulă:

a) se însumează substanțele şi preparatele nominalizate în partea 1 a H.G. nr. 804/2007 şi clasificate drept toxice sau foarte toxice cu substanțele şi preparatele din categoriile 1 şi 2;

b) se însumează substanțele şi preparatele nominalizate în partea 1 a H.G. nr. 804/2007 şi clasificate drept oxidante, explozive, inflamabile, foarte inflamabile sau extrem de inflamabile cu substanțele şi preparatele din categoriile 3, 4, 5, 6, 7a, 7b şi 8;

c) se însumează substanțele şi preparatele nominalizate în partea 1 a H.G. nr. 804/2007 şi clasificate drept periculoase pentru mediu cu substanțele şi preparatele din categoriile 9(i) şi 9(ii).

Această regulă se utilizează pentru a evalua pericolele totale asociate cu toxicitatea, inflamabilitatea şi ecotoxicitatea. Prevederile H.G. nr. 804/2007 se aplică dacă oricare din sumele obținute este mai mare sau egală cu 1. Astfel:

a) Pericolul asociat cu toxicitatea este: 0

b) Pericolul asociat cu inflamabilitatea este: 3,94/50 = 0,0788 deci < 1

c) Pericolul asociat cu ecotoxicitatea este 0.







91

În concluzie, conform celor prezentate mai sus, cazanul nr. 2 ce se va adapta pentru funcționare pe gaze naturale nu intră sub incidența H.G. nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase, modificată prin H.G. nr. 79/2009.

Conform H.G. nr. 1408/2008 - privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanțelor periculoase este clasificat gazul metan și prezintă următoarele caracteristici:

Tabelul 19

Denumirea materiei prime, a substanței sau a preparatului

chimic

Nr. CAS Utilizare Cantitate anuală

vehiculată

Clasificarea şi etichetarea substanțelor sau a preparatelor chimice conform

H.G. 1408/2008 Categorie

Periculoase/ Nepericuloase

Periculo-zitate1)

Fraze de risc1)

Gaz metan 74-82-8

Combustibil pentru ardere

în focarele cazanului nr. 2

261.360 mii Nm3 P F+ R12

Notă: 1)Clasificare, respectiv etichetare conform Anexa 2 la H.G. nr. 1408/2008 Legendă: F+; R12 – extrem de inflamabil

7.3. Analiza posibilității apariției unor accidente industriale cu impact

semnificativ asupra mediului

Evaluarea riscului la Centrala Electrică de Termoficare Arad S.A. a analizat consecințele unui SCENARIU DE ACCIDENT CU EXPLOZIE ÎN FOCARUL CAZANULUI.

O explozie în focarul cazanului ar fi posibilă numai în situația în care, la pornirea acestuia, se pornește accidental alimentarea cu gaz metan a arzătoarelor, fără a se iniția arderea. Această eroare tehnică este improbabilă, deoarece sistemele de automatizare ale cazanului nu permit acest lucru. Clapeta de gaz poate fi deschisă numai în momentul în care detectorul de flacără, bazat pe fotocelulă, detectează prezența flăcării în focar. Defectarea fotocelulei ar conduce în 99,99% din cazuri la nedetectarea flăcării la arzătoare (caz în care s-ar opri automat alimentarea cu gaz a cazanului), nicidecum la detectarea eronată a unei flăcări inexistente. În cazul în care, în mod accidental, se stinge temporar flacăra la nivelul unuia sau mai multor arzătoare, dar un singur arzător mai rămâne aprins, arderea la nivelul arzătoarelor oprite, dar alimentate cu gaz metan, va fi repornită imediat, sub acțiunea singurului arzător funcțional, fără a se produce riscul acumulării de metan în focar.

În acest scenariu se consideră un eveniment practic imposibil, şi anume pornirea alimentării unui arzător de sarcină. Eroarea nu este sesizată, se acumulează gaz metan în focarul cazanului. După 5 minute se pornesc arzătoarele de pornire.

Energia degajată în situațiile de risc de explozie este estimată cu metoda echivalenței cu TNT. În cazul unui scenariu de explozie, evaluarea riscului se realizează după următoarele criterii:

1. Parametrii suflului exploziei exprimați ca suprapresiune, impuls. Sunt cuantificate domeniile de atingere a suprapresiunii de 20 kPa, 7 kPa şi 2 kPa.

2. Efectele fluxului termic, cuantificate prin valori ale unității de doză termică (TDU) de 1800, 1000 şi 290 (kW/mp)4/3s.







92

Pentru modelarea consecințelor accidentului, au fost luate în considerare următoarele date de intrare:

- cantitatea de gaz metan acumulată în focar: 200 Nm3 - puterea calorifică a metanului: 8560 kcal/Nm3 - eficiența exploziei: 50 % - energia exploziei: 765 kg echiv. TNT. Distribuția în spațiu a caracteristicilor frontului undei de șoc, exprimate prin suprapresiune

şi impuls, sunt prezentate în Tabelul 20 şi Figurile 9, 10.

Tabelul 20. Caracteristicile suflului exploziei

Nr. crt.

Distanța

m

Distanța adimensională

Sachs – z m/kg TNT1/3

Suprapresiunea Impuls

kPa psi Pa s

1. 20 2,1875 231,72 33,6078 123,65 2. 40 4,3750 54,85 7,9559 66,72 3. 60 6,5624 27,44 3,9799 46,78 4. 74 8,0937 19,98 2,8971 38,72 5. 80 8,7499 17,86 2,5897 36,04 6. 100 10,9374 13,13 1,9044 29,22 7. 120 13,1249 10,33 1,4977 24,48 8. 140 15,3124 8,47 1,2281 21,00 9. 160 17,4999 7,14 1,0362 18,34 10. 163 17,8280 6,98 1,0121 18,00 11. 180 19,6873 6,16 0,8928 16,25 12. 200 21,8748 5,39 0,7817 14,56 13. 220 24,0623 4,78 0,6931 13,18 14. 240 26,2498 4,28 0,6208 12,04 15. 260 28,4373 3,86 0,5603 11,07 16. 280 30,6248 3,51 0,5087 10,25 17. 300 32,8122 3,20 0,4637 9,55 18. 320 34,9997 2,92 0,4238 8,95 19. 340 37,1872 2,67 0,3876 8,42 20. 360 39,3747 2,44 0,3542 7,96 21. 380 41,5622 2,23 0,3227 7,55 22. 400 43,7497 2,02 0,2927 7,19


Si

(kP

)I

l(P

)


Fig

0

10

20

30

40

50

60

0

Su

pra

pre

siu

ne

a (

kP

a)

0

10

20

30

40

50

60

70

0

Imp

uls

(P

a·s

)

ESE U

Client: C

Lucrarep

ura 9. Vari

Figura 1

50

50

Centrala Ele


de 420

iația suprap

10. Variația

100 1

100 1

ectrică de T


t/h pe funcț

93

presiunii ex

a impulsulu

50 200

50 200

ermoficare


xploziei fun

ui funcție de

0 250

0 250

Arad S.A.


cție de dista

e distanță

300

Dis

300

Di


anță

350 40

stanta (m)

∆P, kPa

20 kPa

7 kPa

2 kPa

350 40

stanta (m)

I Nr. proMD 100

00

)

00

)

oiect: 2.014







94

În urma analizei caracteristicilor mecanice ale undei de șoc, au fost definite următoarele

zone de planificare:

- Zona de mortalitate ridicată, corespunzătoare unei valori a suprapresiunii undei de șoc Δpf ≥ 20 kPa, acoperă o arie circulară cu raza de 74 m față de cazan. În această zonă, structurile grele suferă avarii majore, până la distrugere, iar la nivelul utilajelor apar fisuri care conduc la scurgerea conținutului.

- Zona de leziuni ireversibile, definită pentru suprapresiuni ale frontului undei de șoc Δpf = 20 ÷ 7 kPa, acoperă a arie inelară cuprinsă între 74 și 163 m față de cazan. În această zonă, structurile grele suferă avarii minore, iar structurile ușoare suferă avarii majore.

- Zona a de atenție, definită pentru valori ale suprapresiunii frontului undei de șoc Δpf = 7 ÷ 2 kPa, acoperă o arie inelară cuprinsă între 163 și 400 m față de cazan. În această zonă, structurile ușoare suferă avarii minore.

Daunele provocate de un accident cu explozie se datorează nu numai efectului mecanic,

caracterizat prin unda de șoc, ci și datorită efectului termic, corespunzător modelului sferei de foc.

În cazul scenariului analizat, principalele caracteristici ale sferei de foc sunt următoarele:

- diametru maxim sferă de foc: 53,0 m

- înălțime sferă de foc: 39,8 m

- durată sferă de foc: 7,87 s

Rezultatele calculelor privind variația energiei fluxului termic și a probabilității de apariție a

unor fatalități în funcție de distanța față de centrul exploziei și față de centrul geometric al sferei de foc este prezentată în Tabelul 21, respectiv în Figurile 11 și 12.

Tabelul 21. Caracteristicile efectului termic al exploziei

Nr. crt.

Distanța la sol

m

Distanta față de receptor

m

Flux termic kW/mp

TDU (kW/mp)4/3s

Prob. fatalitate

1. 5 40,08 86,076 2989,32 99,64% 2. 10 41,01 82,237 2812,91 99,43% 3. 15 42,51 76,548 2556,47 98,89% 4. 20 44,52 69,788 2259,99 97,56% 5. 25 46,98 62,673 1958,11 94,57% 6. 28 48,64 58,461 1784,63 91,41% 7. 30 49,82 55,728 1674,29 88,56% 8. 35 52,98 49,275 1420,92 78,32% 9. 40 56,41 43,468 1202,14 63,88% 10. 45 60,06 38,346 1017,08 47,10% 11. 46 60,81 37,402 983,85 43,73% 12. 50 63,89 33,884 862,42 31,03% 13. 55 67,87 30,022 733,93 18,19% 14. 60 71,98 26,691 627,40 9,52%


Nr. crt.

Disla

15. 16. 17. 18. 19. 20. 21.

În următoarel

- Zla

- Z(

- Za

TD

U


stanța a sol m

Dd

65 70 75 80 85 88 90

urma analile zone de p

Zona de mla sol a centarie circular

Zona de l(kW/mp)4/3s

Zona de aacoperă a ar

Figura 11

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

0

ESE U

Client: C

Lucrarep

Tab

istanta fațăde receptor

m 76,20 80,51 84,89 89,34 93,84 96,57 98,40

izei distribuplanificare:

ortalitate rtrului sfereiră cu raza d

eziuni irevs și acoperă

atenție esterie inelară c

1. Variația

10

Centrala Ele


de 420

belul 21. (co

ă r

Flux tkW

23,21,19,17,15,14,14,

uției în spa

ridicată estei de foc pentde 28 m față

versibile esă a arie inela

e definită pcuprinsă într

unității doz

20 30

ectrică de T


t/h pe funcț

95

ontinuare)

termic W/mp

,818 ,338 ,191 ,328 ,704 ,830 ,285

ațiu a unit

e definită catru valori Tă de cazan.

ste definităară cuprinsă

pentru valorre 46 și 88 m

zei termice

0 40

ermoficare


Caracterist

TDU(kW/mp)4

539,02465,51404,14352,68309,33286,60272,63

ății dozei t

a reprezentâTDU de min

ă pentru vaă între 28 și

ri ale TDUm față de ca

(TDU) func

50 6

Arad S.A.


ticile efectu

4/3s

termice (TD

ând aria circnim 1800 (kW

alori ale TD46 m față d

U de 1000 azan.

cție de dista

60 70Dis


ului termic a

Prob.fatalita

4,47%1,91%0,74%0,27%0,09%0,05%0,03%

DU), au fo

culară față dW/mp)4/3s ș

DU de 18de cazan.

– 290 (kW

anța la sol

80stanta (m)

TDU

Prag 1

Prag 2

Prag 3

I Nr. proMD 100

al exploziei

. ate

% % % % % % %

ost definite

de proiecțiași acoperă o

00 – 1000

W/mp)4/3s și

90)

oiect: 2.014

i

e

a o

0

i







96

Figura 12. Variația probabilității de fatalități funcție de distanța la sol Din datele prezentate în Tabelul 21 rezultă că un accident cu explozie în focarul cazanului

este susceptibil a provoca victime omenești. Ca urmare a efectului termic al exploziei, pot fi inițiate noi accidente cu incendiu sau explozie pe o distanță egală cu 1,3 ori raza sferei de foc, și anume 35 m.

În Tabelul 22 sunt prezentate criteriile de stabilire a zonelor de planificare.

Tabelul 22. Stabilirea zonelor de planificare

Fenomenul implicat Zona de mortalitate

ridicată Zona de leziuni

ireversibile Zona de atenție

Unda de șoc Δpf = 20 kPa

74 m Δpf = 7 kPa

163 m Δpf = 2 kPa

400 m Efectul termic (fire ball)

TDU = 1800 28 m

TDU = 1000 46 m

TDU = 290 88 m

Conform datelor prezentate în Tabelul 22 se constată că efectele destructive ale exploziei se

datorează suprapresiunii frontului undei de șoc. În consecință, în cazul exploziei metanului în focar, conform Tabel 22 pot fi definite

următoarele zone de planificare: - zona de mortalitate ridicată, definită pentru valori ale Δpf ≥ 20 kPa, acoperă un cerc

cu o rază de 74 m față de locul exploziei;

0%

20%

40%

60%

80%

100%

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90Distanta (m)

Pro

ba

bili

tate

fa

talit

ati (

%)







97

- zona de leziuni ireversibile, definită prin valori ale suprapresiunii frontului undei de

șoc Δpf = 20 ÷ 7 kPa, acoperă o suprafață inelară cuprinsă între 74 și 163 m față de locul exploziei;

- zona de atenție, definită prin valori ale suprapresiunii frontului undei de șoc Δpf = 7 ÷ 2 kPa, acoperă o suprafață inelară cuprinsă între 163 și 400 m față de locul exploziei.

Concluzii:

Scenariul de explozie prezentat mai sus prezintă următoarele riscuri: - risc datorat suflului exploziei (distrugerea structurilor), până la distanța de 74 m; - risc de fatalități datorate fluxului termic pe o rază de 28 m. Dat fiind faptul că accidentul se produce în interiorul focarului cazanului, unda de șoc

este diminuată de rezistența pereților, care se pot dezintegra urmare a suflului, fragmentele antrenate putând produce la rândul lor pagube semnificative.

Evenimentul descris are o probabilitate extrem de mică, iar consecințele acestuia sunt

locale, putând conduce la distrugerea integrală a cazanului.

7.4. Măsuri pentru prevenirea situațiilor de risc

► Măsuri pentru reducerea riscurilor pentru salariați

Sănătatea și securitatea în muncă se referă la asigurarea stării generale de sănătate și a integrității fizice și psihice a întregului personal.

Protecția muncii este ansamblul măsurilor tehnice, sanitare, organizatorice și juridice, care au ca scop ocrotirea vieții și sănătății angajaților, prin asigurarea celor mai bune condiții de muncă, prevenirea îmbolnăvirilor profesionale și a accidentelor de muncă, reducerea efortului fizic și psihic, precum și prin asigurarea unor condiții speciale pentru cei care efectuează munci grele sau vătămătoare, pentru munca femeilor și a tinerilor.

Obiectivele managementului privind asigurarea stării de sănătate a angajaților cuprinde: - respectarea Legii sănătății și securității în muncă nr. 319/2006, modificată prin Legea nr. 51/2012; - respectarea prevederilor H.G. nr. 1218/2006 privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate în muncă pentru asigurarea protecției lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici, modificată și completată prin H.G. nr. 1/2012; - perfecționarea dotărilor pentru securitatea muncii; - asigurarea asistenței medicale, a examenului medical la angajare și a controlului periodic a stării de sănătate a angajaților.

Problemele asigurării unor bune condiții de muncă reprezintă o preocupare importantă față de fondul de resurse umane al societății și se referă la aspecte de sănătate fizică generală, sănătate psihică / emoțională, aspecte sociale ale sănătății.

Evitarea pericolelor presupuse de substanțele periculoase vehiculate / rezultate, se realizează prin respectarea strictă a normelor de securitate a muncii și securitate la accidente majore și a prevederilor din regulamentul de funcționare a instalației.







98

În conformitate cu prevederile Legii sănătății și securității în muncă nr. 319/2006,

modificată prin Legea nr. 51/2012, societatea are stabilit programul de sănătate și securitate în muncă, inclusiv măsurile tehnice, sanitare și organizatorice aferente, care să conducă la condiții favorabile de muncă și încadrarea concentrației poluanților la locurile de muncă din instalații.

► Măsuri tehnice pentru prevenirea accidentelor în exploatare

- Plasarea instalațiilor importante din punct de vedere al siguranței tehnice, spatiilor de protecție pentru personal, în locuri special asigurate etc.

- Prevenirea surselor de aprindere care pot deveni active - Dispozitive suficiente de stingere fixe și mobile (Apă / Spumă) - Construcții de protecție împotriva incendiilor - Izolarea împotriva incendiilor - Dispozitive de stropire cu apă - Ziduri de protecție - Închidere etanșă a substanțelor toxice/ inflamabile (etanșeitate tehnică) - Utilizarea detectoarelor de gaz - Spații de captare pentru substanțe inflamabile / toxice - Înăbușirea exploziei - Supape de descărcare - Prevenirea / Limitarea formarii atmosferei periculoase explozive - Perdele de apa și abur - Pereți de protecție - Construcții despărțitoare - Alegerea condițiilor de procesare sigure - Reducerea numărului posibilelor locuri periculoase - Dimensionarea corectă și alegerea materialului părților relevante pentru siguranță - Blocare - Supraveghere automată a datelor relevante pentru securitate, care la abateri țin instalația într-

o stare sigură

► Măsuri pentru exploatarea în siguranță a centralei termice

În exploatarea Centralei Electrice de Termoficare Arad S.A. un rol important îl are sistemul de protecție care sesizează abaterile mărimilor de exploatare, ce pot conduce la defecțiuni și avarii, si intervine în mod direct pentru prevenirea acestora. Acțiunea protecțiilor asupra proceselor se face în mai multe etape, în funcție de nivelul consecințelor ce decurg din funcționarea anormală, și anume:

semnalizare luminoasă și sonoră, dacă depășirea limitelor parametrilor nu conduce la pericol de incident;

comandă directă a reducerii sarcinii, dacă prin micșorarea puterii, fluxului și/sau a debitelor de fluid poate reveni la condițiile normale;

declanșarea imediată a agregatelor cu oprirea instalației (ventile de închidere rapidă, întrerupătoare automate) dacă pericolul de avarie și/sau poluare este iminent.

Modul de funcționare pentru fiecare situație în parte este specificat în Instrucțiunile de lucru aferente proceselor de producție.







99

► Măsuri de prevenire și stingere a incendiilor Limitarea propagării unui eventual incendiu se asigură prin elemente verticale și orizontale

(pereți și planșee) de întârziere a propagării focului, având nivelurile de performanță normate, în funcție de destinațiile spațiilor și de nivelurile de risc de incendiu ale acestora. Construcția în care este montat cazanul nr. 2 este prevăzută cu paratrăsnet, cu rețea de incendiu interior și exterior, instalație de semnalizare a incendiilor și mijloace de stingere a începuturilor de incendiu. Pentru întreg obiectivul, se va verifica integritatea legării la pământ a utilajelor, construcțiilor metalice și instalațiilor electrice. În cadrul obiectivului analizat se interzice fumatul și lucrul cu foc deschis. Fumatul este permis numai în locuri special amenajate, iar executarea lucrărilor cu foc deschis este permisă numai pe baza permisului de lucru cu foc semnat de cei în drept, numai după ce s-au luat toate măsurile necesare. Se interzice folosirea sculelor și uneltelor care prin frecare sau lovire produc scântei. Personalul care lucrează în centrala termică trebuie să cunoască locul de amplasare al hidranților și stingătoarelor de incendiu. În caz de incendiu se pot utiliza agenții de stingere din dotare și se va anunța imediat formația de pompieri. Se vor respecta toate normele generale de protecția muncii și PSI, cu care personalul va fi instruit periodic.

● Limitarea propagării incendiului la vecinătăți Pentru asigurarea preîntâmpinării incendiilor la vecinătăți se precizează următoarele: a) Distanțele de siguranță între obiecte și față de vecinătăți sunt asigurate conform P118/99,

N.P.C.I.Ch. 1977, astfel încât să nu se favorizeze propagarea incendiului, atât între obiecte, cât și față de vecinătăți.

b) Măsuri constructive pentru limitarea propagării incendiului. c) Măsuri de protecție activă: Instalație de stingere cu hidranți interiori, exteriori; instalație

de detectare, semnalizare/avertizare și alarmare incendiu. În afară de măsurile constructive și tehnologice prezentate pentru prevenirea incendiilor s-au

prevăzut și dotări de intervenție în caz de incendiu, pentru localizarea, restrângerea și stingerea eventualelor incendii, apărute în diferitele puncte vizate cu pericol de incendiu și/sau explozie sau din exteriorul instalației, instalații care constau din: hidranți exteriori și interiori; trasee cu spumă chimică și stingătoare de incendiu, etc.

● Organizarea intervențiilor pentru stingerea incendiilor Intervențiile pentru stingerea incendiilor de pe platforma obiectivului se desfășoară în

conformitate cu planul de intervenție în caz de incendiu întocmit. Acesta face parte integrantă din Planul de Urgență internă de pe teritoriul societății.

Personalul va fi instruit periodic cu măsurile de intervenție în caz de incendiu și cu modul de utilizarea mijloacelor de stingere a incendiilor.

Căi de acces și evacuare prevăzute asigură, în cazul declanșării unui eventual incendiu, evacuarea în condiții de siguranță a persoanelor existente în instalație.

Dispozitive și moduri de alarmare în caz de incendiu Pentru semnalizarea unui incendiu se vor prevedea echipamente de semnalizare, alarmare și

alertare în caz de incendiu. Ținând cont de caracteristicile substanțelor vehiculate în instalație (gaz metan - extrem de

inflamabil), s-a prevăzut ca soluție pentru limitarea și stingerea incendiilor un sistem compus din: gospodărie de apă de incendiu existentă și sistemul de rețele de apă de incendiu cu hidranți interiori și exteriori.







100

Concluzii:

Obiectivul de investiții ”Lucrări de trecere a cazanului nr. 2, de 420 t/h pe funcționare pe gaze naturale” nu reprezintă o sursă majoră de riscuri industriale sau ecologice, prin existența pe amplasament a unor cantități de substanțe chimice periculoase.

Măsurile luate prin proiectare pentru diminuarea posibilelor accidente - accidente chimice, incendii și/sau explozii, precum și respectarea disciplinei tehnologice obligatorii pentru tipul de procese tehnologice care se desfășoară, vor contribui la reducerea riscului în domeniul acceptabilității.

8. DESCRIEREA DIFICULTĂȚILOR

Pe parcursul elaborării lucrării Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul ”Lucrări de trecere a cazanului nr. 2, de 420 t/h pe funcționare pe gaze naturale” nu s-au înregistrat dificultăți majore, practice sau tehnice, care să prejudicieze obiectivitatea și concluziile analizei de impact.

La dispoziția elaboratorului au fost puse datele și informațiile tehnice pe care beneficiarul le-a deținut până în acel moment, astfel încât evaluarea de impact să acopere toate domeniile de analiză.

După intrarea în funcțiune și funcționarea normală la capacitate a obiectivului analizat în prezentul raport, se va verifica nivelul de reproductibilitate al estimărilor făcute privind emisiile în mediu, prin monitorizarea acestora.

Societatea CET Arad S.A. a răspuns la toate cerințele elaboratorului, referitoare la crearea

băncii de date necesară realizării raportului privind impactul asupra mediului.







101

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

► Introducere

RAPORTUL PRIVIND IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul “Lucrări de trecere a cazanului nr. 2, de 420 t/h pe funcționare pe gaze naturale” a fost elaborat de către IPROCHIM S.A. București, în scopul solicitării de către titularul obiectivului de investiții - CET Arad S.A. - a Acordului integrat de mediu.

Activitatea ce urmează a se desfășura, din punct de vedere al procedurii de evaluare a impactului de mediu, se încadrează - conform Anexei Nr. 1 la H.G. nr. 445/2009 - la punctul 22. ”Orice modificare sau extindere a proiectelor enumerate în prezenta anexă, în cazul în care o asemenea modificare sau extindere întrunește ea însăși valorile de prag stabilite, după caz, în această anexă.”

Obiectivul de investiții constă în modernizarea cazanului nr. 2 de 420 t/h, pentru trecerea lui pe funcționare pe gaze naturale, cazan existent, în cadrul platformei CET Arad Lignit S.A., dar conceput inițial a funcționa pe lignit, acesta nefiind finalizat sau pus în funcțiune.

Raportul privind impactul asupra mediului va fi înaintat Agenției pentru Protecția Mediului Arad, în scopul solicitării de emitere a Acordului integrat de mediu pentru obiectivul nominalizat.

Modul de abordare şi conținutul-cadru al Raportului privind impactul asupra mediului respectă cerințele H.G. nr. 445/2009, modificată şi completată prin H.G. nr. 17/2012 şi ”Ghidul metodologic privind etapa de definire a domeniului evaluării şi de realizare a raportului la studiul de evaluare - Partea a II-a”, cuprins în Anexa Nr. 2 din Ordinul M.A.P.M. nr. 863/2002.

Proiectul ce face subiectul analizei de impact asupra mediului este un obiectiv nou de investiții (instalație mare de ardere nouă - tip III), a cărui finalizare va conduce la punerea în funcțiune a cazanului nr. 2, de 420 t/h, pe funcționare pe gaze naturale, pentru obținerea de abur ce va aliemnta un turbogenerator de 50 MW.

► Metodologii utilizate în evaluarea impactului

Evaluarea impactului produs de noua activitate, ce se va desfășura în cadrul obiectivului, s-a realizat ținându-se cont de: - Legislația specifică pentru: apă, aer, sol şi subsol, deșeuri, factorul uman; - Normele metodologice, stabilite de legislația de protecția mediului, pentru evaluarea impactului; - Grilele de evaluare, prezentate în raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului.

► Analiza conform recomandărilor BAT

Evaluarea sistemului de ardere a cazanului nr. 2 de 420 t/h, cu funcționare pe gaze naturale, din cadrul CET Arad S.A., s-a realizat prin comparație cu recomandările “Reference Document on Best Available Techniques for the large Combustion Plants” - ediția Iulie 2006. De menționat că în prezent de află în lucru Draful 1 (D1) al acestui document - ediția Iunie 2013.

Rezultatele evaluării se prezintă în Tabelul 23:







102

Tabelul 23

Denumire Considerații BAT Situație propusă de

titular Evaluare

Cazan pentru producere abur

Producerea aburului cu cazan de tip: Cazane cu circulație naturală - la care diferența de densitate dintre fluxurile de abur / apă cu temperatură ridicată / scăzută este utilizată pentru a genera o circulație naturală.

Pentru producerea aburului se utilizează un cazan cu circulație naturală.

+

Arzătoarele cazanelor de abur

Arzătoare cu emisii reduse de NOx Arzătoare cu emisii reduse de NOx

+

Concluzii:

Procesul tehnologic de producere a aburului supraîncălzit în cazanul de abur nr. 2 de 420 t/h, din cadrul CET Arad S.A. este similar cu cel menționat în recomnadările BAT.

Arzătoarele ce vor fi montate pe cazanul nr. 2, pentru funcționare pe gaz metan, sunt similare cu cele specificate în BAT, fiind performante, iar utilizarea acestora au ca avantaj obținerea unor emisii reduse de NOx în atmosferă.

Emisii în aer din procesul tehnologic de producere abur

Tabelul 24

Denumire Poluant Considerații BAT

pentru cazane noi cu ardere pe gaz

Valori limită propuse de titular

Evaluare

Emisii în atmosferă

NOx 50 - 100 mg/Nm3 max. 100 mg/Nm3 +

CO 30 - 100 mg/Nm3 max. 100 mg/Nm3 +

Pulberi 5 mg/Nm3 max. 5 mg/Nm3 +

Notă: Valorile limită sunt exprimate pentru o concentrație de 3 % O2.

Așa cum se specifică și în documentul de referință BREF privind cele mai bune tehnici disponibile, întrucât gazul natural are un conținut redus de sulf, fiind considerat un combustibil foarte curat, fapt ce permit practic realizarea unei arderi complete în camera de combustie, și nu există probleme cu cenușa, nearsele sau SO2. Concluzii:

Concentrațiile de oxizi de azot, monoxid de carbon şi pulberi rezultate din procesul de ardere gaze metan în focarelele cazanului nr. 2 de producere abur se încadrează în limitele recomandate de BAT, pentru acest tip de instalație mare de ardere.

Tehnici de reducere a emisiilor de la cazanul de producere abur

Evaluarea tehnicilor aplicate în instalația de producere abur, de la cazanul nr. 2 de 420 t/h cu funcționare pe gaze naturale, existent în cadrul societății CET Arad și care urmează a fi modernizat, în raport cu considerațiile BAT, se prezintă schematic în Tabelul 25:







103

Tabelul 25

Denumire Considerații BAT Situație propusă

de titular Evaluare

Controlul emisiilor de NOx

de la cazanul de abur

Cazanele şi sistemele de aprindere sunt în general proiectate pentru ardere cu emisii reduse de NOx. În general, există trei căi diferite pentru reducerea emisiilor de NOx: Utilizarea unor arzătoare cu emisii reduse de NOx. Condițiile pentru emisii reduse de NOx sunt o temperatură scăzută în zona de combustie primară şi un timp de retenție în cuptor al gazelor de ardere suficient de lung pentru o ardere completă. Aceasta va reduce temperatura de aprindere. Recircularea gazelor de ardere este o metodă care poate fi eficientă dacă rezultă gaze de ardere cu un conținut ridicat de NOx. Aceasta reduce atât temperatura de aprindere, cât şi concentrația de oxigen. Două trepte de combustie, în care scade posibilitatea reacționării oxigenului cu azotul din aer în timpul procesului de ardere. O reducere substanțială a emisiilor de NOx poate fi obținută prin furnizarea de aer în trei etape, în jurul arzătorului, suplimentarea aerului deasupra arzătorului şi o precizie de dozare a acestor fluxuri de aer.

Arzătoarele cu emisii reduse de NOx Recircularea parțială a gazelor de ardere de la coș

+

+

Utilizarea eficientă a energiei

În cadrul CET Arad S.A. producerea de energie termică și energie electrică se realizează cu respectarea celor mai bune tehnici disponibile, dintre care se menționează: - izolarea suficientă a sistemelor de abur, a recipienților și a conductelor încălzite; - prevederea de metode de etanșare și izolare pentru menținerea temperaturii; - recuperarea căldurii din diferite părți ale procesului;

- utilizarea de combustibil mai puțin poluant; - existența unei iluminări artificiale adevcate și eficiente din punct de vedere energetic; - optimizarea procesului prin introducerea unei instalații moderne de automatizare și dotarea

cu un sistem de conducere modern, cu logică programabilă. ► Impactul prognozat asupra mediului

APĂ

Desfășurarea activităților în cadrul Centralei Electrice de Termoficare Arad S.A. necesită alimentarea cu: apă potabilă (sursa: rețeaua de apă potabilă orășenească administrată de S.C. Compania de apă Arad S.A. și apă tehnologică din sursele:

- subteran de medie adâncime - apa fiind utilizată pentru producerea apei demineralizate; - subteran de mică adâncime - apa fiind utilizată pentru producerea apei dedurizate; - rețeaua de apă brută administrată de S.C. Compania de apă Arad S.A..

Managementul apelor uzate

În timpul fazei de modernizare a cazanului nr. 2 ar putea rezulta ape reziduale provenite de la spălarea utilajelor (dacă este necesar), ape ce vor fi evacuate la sistemul de canalizare chimică existentă pe amplasament.







104

Apele uzate menajere rezultate din activitățile igienico-sanitare desfășurate de personalul

care execută lucrările de construcții - montaj, vor fi dirijate prin rețeaua de canalizare menajeră existentă către canalizarea menajeră a orașului Arad.

În timpul funcționării cazanului nr. 2 pentru producere abur

Prin modernizarea cazanului de abur nr. 2 de pe platforma CET Arad S.A., propusă prin prezentul proiect, nu se modifică tipurile de ape uzate evacuate, având în vedere faptul că cele două cazane de 420 t/h (cel existent - nr. 1 şi cel care se modernizează - nr. 2) nu vor funcționa niciodată simultan, ci alternativ.

Debitele de ape uzate admise la evacuare, la nivelul întregului obiectiv, sunt cele specificate în Autorizația de Gospodărire a Apelor nr. 1 din 7.01.2010 și nu se modifică.

Concluzie:

Se apreciază că în condiții de funcționare normală a instalațiilor ce formează obiectivul, impactul asupra factorului de mediu apă este nesemnificativ.

AER

În timpul modernizării obiectivului

Sursele posibile de impurificare a atmosferei în perioada lucrărilor de construcții - montaj necesare pentru modernizarea cazanului nr. 2 vor fi reprezentate de: manevrarea materialelor de construcție şi de traficul auto pentru transportarea acestora. Toate aceste categorii de surse sunt nedirijate, fiind considerate surse de suprafaţă. De asemenea, emisiile se consideră as fi reduse și limitate la perioada desfășurării lucrărilor și numai în zona amplasamentului organizării de șantier.

Pentru limitarea surselor de impurificare a atmosferei în perioada lucrărilor de construcții - montaj se vor lua următoarele măsuri:

- transportul materialelor spre amplasament se va realiza cu autovehicule acoperite; - mijloacele auto de transport materiale - vehicule moderne, dotate cu motoare performante -

vor avea traseu bine stabilit în cadrul incintei, asigurând un nivel minim al emisiei de gaze de eșapament;

- pentru prevenirea răspândirii de pulberi în atmosferă, se recomandă stropirea zonei de lucru, dacă acest lucru se impune.

În perioada de execuție a lucrărilor de modernizare a cazanului nr. 2, impactul asupra calității atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora va fi nesemnificativ şi se estimează că valorile concentrației poluanților specifici nu vor depăși valorile limită impuse de legislația în vigoare, respectiv H.G. nr. 1218/2006 - privind stabilirea cerințelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru asigurarea protecției lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici, modificată şi completată prin H.G. nr. 1/2012.

În timpul funcționării obiectivului

Din cadrul procesului tehnologic de producere abur energetic utilizând cazanul nr. 2, cu funcționare pe gaze naturale, se emit poluanți punctiform şi difuz.

a. Emisii punctiforme

Principala sursă de emisie punctiformă poluare în atmosferă o reprezintă gazele arse rezultate din procesul de ardere a combustibilului (gaz metan) în focarele cazanului nr. 2 de producere a aburului energetic.

Gaze reziduale evacuate în atmosferă au conținut de NOx, CO, pulberi, SO2.







105

Acestea sunt dirijate printr-un coș de fum ce are rolul de a asigura dispersia poluanților în

atmosferă și de a menține nivelul poluării locale din zona de amplasament a centralei termice în limitele admisibile. Coșul de fum are dimensiunile: H = 200 m și Øvârf = 8,1 m, iar temperatura gazelor arse evacuate la coș este de 316 °C.

Prin proiectul de modernizare a cazanului nr. 2, pentru trecerea la funcționarea pe gaze naturale, sunt prevăzute montarea a 16 arzătoare cu NOx redus.

La coşul de dispersie al CET, concentrațiile calculate ale poluanților de NOx , CO şi pulberi în imisii ale gazelor de ardere, se vor situa sub valorile limită impuse de legislație - H.G. nr. 440/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanți proveniți de la instalațiile mari de ardere.

b. Emisii difuze - ce pot apare în fluxul tehnologic, din neetanșeități ale utilajelor statice şi dinamice şi/sau scăpări accidentale, sau în situațiile de pornire / oprire instalație.

Poluantul potențial prezent în emisiile difuze este gazul metan, ce se poate regăsi ca imisie în atmosfera locului de muncă.

Respectarea concentrațiilor admisibile stabilite prin valori limită de expunere profesională pentru agenții chimici în atmosfera zonelor de muncă este obligatorie pentru prevenirea îmbolnăvirilor profesionale.

Întrucât proiectul de modernizare a cazanului nr. 2, pentru trecerea sa la funcționare pe gaze naturale prevede şi montarea unei stații de detectare a eventualelor scăpări de gaze naturale în sala cazanelor, se estimează că valoarea concentraţiei poluantului potențial, ce ar putea fi prezent accidental în emisii difuze în atmosfera locurilor de muncă, nu va depăși valorile limită admise impuse prin legislația în vigoare, H.G. nr. 1218/2006 - privind stabilirea cerințelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru asigurarea protecției lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici, modificată şi completată prin H.G. nr. 1/2012.

Au fost efectuate calcule de dispersie în vederea estimării concentrațiilor poluanților în imisii datorate gazelor arse rezultate din arderea combustibilului în focarele cazanului nr. 2, de 420 t/h, al Centralei Electrice de Termoficare Arad S.A. şi evacuate în atmosferă prin coșul de dispersie aferent. Rezultatele calculelor de dispersie indică faptul că valorile maxime ale poluanților în imisii sunt sub limitele impuse şi se vor identifica în incinta platformei sau vecinătatea acesteia.

Concluzie:

Analiza rezultatelor obținute în urma modelării matematice a dispersiei poluanților în atmosferă, comparativ cu valorile limită pentru concentrațiile de poluanți în imisii, prevăzute de Legea nr. 104/2011, pune în evidență faptul că nivelurile de concentrații în aerul înconjurător, se vor situa sub valorile limită, indiferent de intervalul de mediere, ceea ce caracterizează un impact redus asupra factorului de mediu aer. DEŞEURI

Deșeuri rezultate în timpul executării lucrărilor de modernizare a cazanului nr. 2 În urma executării lucrărilor de modernizare a cazanului nr. 2 (construcții, demontare /

montare utilaje / echipamente) vor rezulta următoarele tipuri de deșeuri:

– deşeuri valorificabile (deșeuri metalice - fier vechi, deșeuri de materiale de construcție și de la demolări, etc.), care se vor colecta separat și stoca temporar pe platformă, până vor fi predate, pe bază de contract, unităților specializate în valorificarea acestora, conform legislației în vigoare.







106

– deşeuri nevalorificabile (deşeuri menajere), care se vor colecta și stoca temporar, în

containere, pe o platformă special amenajată, până la preluarea de către firma de salubritate cu care societatea are contract.

Deșeuri rezultate în timpul funcționării cazanului nr. 2 Din procesul tehnologic de producere abur în cazanul nr. 2, cu funcționare pe gaze naturale, nu rezultă deșeuri tehnologice. Din activitățile igienico-sanitare desfășurate de personalul care lucrează în Centrala Termică, pentru operarea cazanului nr. 2, vor rezulta deșeuri menajere (deșeuri nevalorificabile). Deșeurile menajere vor fi colectate controlat şi evacuate din zona de amplasament a cazanului de abur nr. 2, similar cu celelalte deșeuri menajere generate pe platforma societății.

Concluzie:

Planul de Management al Deşeurilor elaborat de societate va asigura gestionarea, stocarea şi transportul deşeurilor produse pe amplasament, spre a fi eliminate, în condițiile impuse de legislație, fapt ce va conduce la menținerea calității mediului înconjurător.

Luând în considerare natura şi destinația deşeurilor generate din procesul tehnologic aplicat la CET, impactul indus asupra mediului se consideră a fi redus. SOL

Principalele cauze care pot conduce la prezența poluanților în sol sunt gazele de ardere conținând NOx, CO şi pulberi, ce pot fi antrenate de precipitații în sol.

Respectarea disciplinei tehnologice, a instrucțiunilor de operare în cadrul centralei, de depozitare controlată a deşeurilor, nu va contribui la afectarea calității solului ulterior modernizării instalației de ardere şi adaptarea principalelor componente sub presiune ale cazanului

Concluzie:

Se estimează că activitățile desfăşurate pe amplasament în cadrul obiectivului, prin realizarea măsurilor de protecție prevăzute prin proiect, nu vor influența calitatea solului, iar valorile de concentrație ale poluanților specifici în solul din incintă se vor încadra în limitele impuse de Ordinul nr. 756/1997, caracterizând un nivel de poluare nesemnificativ asupra acestui factor de mediu. BIODIVERSITATEA

În baza relației sursă - cale - receptor se caracterizează impactul activităților de modernizare asupra biodiversității ca fiind nesemnificativ.

Pe amplasamentul CET nu s-au identificat specii de floră, faună sau habitate naturale rare sau periclitate. PEISAJUL

Societatea CET Arad S.A. este situată pe platforma industrială din partea de nord a Municipiului Arad - Calea 6 Vânători, FN.

Platforma CET Arad are ca vecinătăți următoarele:

la est: calea ferată Arad – Oradea; la vest: calea ferată Arad – Curtici; la sud: centura rutieră Nord – Deva – Arad – Nădlac; la nord: păşune şi teren arabil.







107

Concluzie:

Datorită prezenței în zonă a activităților industriale peisajul din zonă este de tip industrial. Obiectele existente prin reamenajări şi cele noi prin construcție asigură protecția mediului înconjurător prin măsurile constructive adoptate.

MEDIUL SOCIAL ȘI ECONOMIC

Activitățile de modernizare a cazanului nr. 2 de pe platforma CET Arad S.A. nu vor genera impact asupra: stării de sănătate a personalului societății şi a populației din zona de amplasare a platformei; condițiilor economice locale; condițiilor de viață din zona de impact a platformei industriale.

CONDIȚII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL Având în vedere locul de amplasare a obiectivului, în cadrul unei platforme industriale, în

zona de impact a obiectivului nu există obiective de patrimoniu cultural sau arheologic: monumente istorice, biserici, muzee, instituții de cultură şi artă contemporană, etc.

Emisiile în atmosferă provenite de la Centrala termică sunt dispersate prin evacuarea lor la coșul de fum (H = 200 m); concentrațiile poluanților din gazele reziduale sunt evaluate a se situa sub limitele maxime admise, și în consecință nu au potențial de distrugere a unor obiective din patrimoniul cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice.

Concluzie:

Impactul potențial al modernizării asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice va fi redus, în condițiile funcționării normale a instalațiilor. SITUAȚII DE RISC

Situațiile de risc pentru viitorul obiectiv pot fi de natura riscurilor industriale. Riscurile industriale datorate prezenței pe amplasament de combustibil (gaz metan) - extrem de inflamabil, ce ar putea genera un impactul major al activității asupra mediului şi factorului uman.

Măsurile ce sunt adoptate în cadrul activității desfășurate pentru producerea aburului energetic în cazanul nr. 2 vor asigura reducerea impactului potențial datorat prezenței substanțelor chimice periculoase la un nivel minim acceptabil, care nu va afecta starea mediului și sănătatea salariaților, întrucât:

- Gazul metan - combustibil în focarele arzătoarelor cazanului - este alimentat prin conducte, etanșe, de la stația de reglare și măsură (SRM) existentă pe amplasament.

- În timpul desfășurării procesului tehnologic s-a avut în vedere asigurarea unei bune etanșeități a întregii instalații, astfel încât să se evite emisia de noxe în atmosferă.

- Pentru protecția sănătății personalului muncitor sunt prevăzute detectoare ale eventualelor scăpări de gaze în atmosfera locului de muncă, precum și dotarea cazanului cu un sistem de măsură poluanți din gazele de ardere evacuate.

- Este prevăzută montarea unor arzătoare moderne, cu NOx redus, astfel încât valorile concentrațiilor poluanților din gazele arse să nu depășească valorile limită admise de legislația de mediu în vigoare.

- Gazele de ardere rezultate sunt dispersate în atmosferă printr-un coș de fum, având o înălțime de 200 m și un diametru la vârf de 8,1 m. Gazele de ardere care se recirculă parțial în proces sunt vehiculate prin conducte etanșe, confecționate din materiale corespunzătoare.







108

EVALUAREA IMPACTULUI

Aprecierea impactului global produs asupra mediului înconjurător de desfăşurarea activităților specifice în cadrul CET Arad S.A. s-a făcut pe baza metodei de evaluare comparativă între starea ideală a mediului şi starea posibilă datorată activității antropice viitoare, luându-se în discuție trei factori de mediu: AER, APĂ, SOL, FACTORUL UMAN și RISCUL INDUSTRIAL.

Metoda de evaluare a impactului asupra mediului înconjurător constă în parcurgerea mai multor etape de aprecieri sintetice, bazate pe indicatori de calitate, posibili să reflecte starea generală a factorilor de mediu analizați şi apoi corelarea acestora printr-o metodă grafică.

Fiecare din factorii de mediu analizați sunt caracterizați prin indicatori de calitate reprezentativi pentru aprecierea gradului de poluare şi pentru care există limite admisibile. În acest sens, într-o primă etapă, se raportează calitatea factorilor de mediu la limitele admise de standardele naționale, obținându-se indicele de poluare, IP.

Pentru IP = 0 1, mediul este afectat în limitele admisibile, iar pentru valori IP 1, mediul este afectat peste limitele admise.

Evaluarea cantitativă încadrează calitatea, exprimată prin indicele de poluare IP, la un moment dat, a fiecărui factor de mediu, într-o scară de bonitate, cu acordarea de note care să exprime apropierea, respectiv depărtarea față de starea ideală, Tabelul 26.

Scara de bonitate este exprimată prin note de la 1 la 10, nota 10 reprezentând starea naturală neafectată de activitatea antropică, iar nota 1 reprezintă o situație ireversibilă şi deosebit de gravă de deteriorare a factorilor de mediu analizați.

Simularea efectului sinergic asupra factorilor de mediu în reprezentare grafică se prezintă în Figura 13.

Starea ideală este reprezentată grafic printr-o formă geometrică regulată - triunghi echilateral - (în funcție de factorii de mediu luați în discuție: APĂ, AER, SOL, FACTORUL UMAN și RISCUL INDUSTRIAL) - cu razele egale între ele şi având valoarea a 10 unități de bonitate.

Prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor de bonitate exprimând starea reală se obține o figură geometrică neregulată cu o suprafață mai mică, înscrisă în figura geometrică regulată a stării ideale.

Indicele stării de poluare globală a ecosistemului, IPG, constă în raportul între suprafața ideală, Si, şi suprafața reprezentând starea reală, Sr.

IPG = Si / Sr

Când nu există modificări ale calității factorilor de mediu, deci nu există poluare, acest indice este egal cu 1. Grafic, figura geometrică ilustrând starea reală a mediului se suprapune pe figura ilustrând starea ideală.

Când există modificări ale calității factorilor de mediu, indicele de poluare globală IPG va căpăta, progresiv valori supraunitare, pe măsura reducerii triunghiului, deci a afectării factorilor de mediu.







109

Note de bonitate, valori ale indicelui de poluare (Ip) şi efecte asupra omului şi mediului înconjurător corespunzătoare

Tabelul 26

Nota de bonitate

Valoarea Ip Efectul asupra omului şi mediului înconjurător

10 Ip = 0 - calitatea factorilor de mediu, naturală, de echilibru

9 Ip = 0 - 0,25 - fără efecte

8 Ip = 0,25 - 0,5 - fără efecte decelabile cazuistic

- mediul afectat în limite admise - nivel 1

7 Ip = 0,5 - 1,0 - mediul afectat în limite admise - nivel 2

6 Ip = 1,0 - 2,0 - mediul afectat peste limite admise - nivel 1

- efectele sunt accentuate



3 Ip = 8,0 - 12,0 - mediul degradat - nivel 1

- efectele sunt letale la durate medii de expunere

2 Ip = 12,0 - 20,0 - mediul degradat - nivel 2

- efectele sunt letale la durate scurte de expunere

1 Ip = peste 20 - mediul este impropriu formelor de viață

Conform datelor din literatura de specialitate, au fost făcute aprecieri ale indicelui de poluare globală a mediului, pentru diverse situații, în urma cărora s-a stabilit o scară de evaluare pentru valorile IPG de la 1 la 6, din care rezultă impactul asupra mediului, respectiv efectul activității antropice asupra factorilor de mediu, Tabelul 27.

Valori ale indicelui stării de poluare globală (ipg) şi impactul asupra mediului corespunzător

Tabelul 27

Valoarea IPG Impactul asupra mediului

IPG = 1 mediu neafectat de activitatea antropică

IPG = 1 - 2 mediu supus efectului activității umane, în limite admisibile

IPG = 2 - 3 mediu supus efectului activității umane, provocând stare de disconfort formelor de viață

IPG = 3 - 4 mediu afectat de activitatea umană, provocând tulburări formelor de viață

IPG = 4 - 6 mediu grav afectat de activitatea umană, periculos formelor de viață

IPG > 6 mediu degradat, impropriu formelor de viață







110

Afectarea factorilor de mediu datorată activităților desfășurate pentru modernizarea cazanului nr. 2, de 420 t/h, pentru trecerea acestuia la funcționare pe gaze naturale, și de către funcționarea ulterioară a acestuia, la CET Arad S.A., s-a stabilit prin încadrarea calității fiecărui factor de mediu, pe scara de bonitate de la 1 la 10, prin acordarea următoarelor note:

APĂ - nota 9

AER - nota 8

SOL - nota 9

FACTORUL UMAN - nota 9

RISCUL INDUSTRIAL - nota 9

Raportul rezultat între cele două suprafețe, Si fiind suprafaţa figurii geometrice care ilustrează starea ideală a celor cinci factori, iar Sr suprafaţa figurii geometrice care ilustrează starea reală a acelorași 5 factori, la un moment dat, datorită activității, a dus la un indice de poluare globală:

IPG = 1,262

care corespunde unui mediu supus efectului antropizării, în LIMITE ADMISIBILE.

Reprezentarea grafică a valorilor care au condus la determinarea raportului dintre cele două suprafețe se prezintă în continuare (Figura 13):

Figura 13. Indicele de risc global produs de funcționarea obiectivului asupra factorilor de mediu şi a factorului uman

9

8

99

9

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Apă

Aer

SolFactoruman

Riscindustrial

Si

Sr







111

Indicele de poluare globală obținut (IPG < 2) estimează faptul că activitățile ce se vor desfășura în cadrul societății CET Arad S.A. produc o afectare globală a factorilor de mediu APĂ, AER, SOL, FACTORUL UMAN și RISCUL INDUSTRIAL ce se situează în limitele admisibile.

Concluzia generală, ca urmare a analizei raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului efectuată în baza informațiilor, datelor şi documentelor puse la dispoziție de societate, încadrează impactul generat de activitatea CET Arad S.A. asupra factorilor de mediu la un nivel nesemnificativ.

Activitatea Centralei Electrice de Termoficare Arad S.A. după modernizarea

arzătoarelor cazanului, va conduce la îmbunătățirea calității aerului în zona de impact a obiectivului şi va induce efecte pozitive asupra stării de sănătate şi siguranță a factorului uman şi asupra factorilor de mediu apă, sol, subsol, biodiversitate.







112

B I B L I O G R A F I E

Documentație tehnică pentru obținere acord integrat de mediu - Finalizarea lucrărilor şi PIF la cazanul nr. 2 de 420 t/h cu funcționare pe gaze naturale S.C. CET Arad S.A. - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului - ediția Martie 2007, elaborat de IPROCHIM S.A. București

Memoriu de prezentare - Lucrări de trecere a cazanului nr. 2, de 420 t/h din cadrul CET Arad S.A. pe funcționare pe gaze naturale - ediția August 2013, elaborat de ISPE S.A. București

Autorizație Integrată de Mediu Nr. 10 din 25.10.2006, revizuită în data de 11.08.2011, a Centralei Electrice de Termoficare Arad S.A.

Autorizație de Gospodărire a Apelor nr. 1 din 7.01.2010, a CET Arad Lignit S.A.

Reference Document on Best Available Techniques for the large Combustion Plants (Document de Referință asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru Instalațiile Mari de Ardere) - ediția Iulie 2006

Județele Patriei - Monografie, Editura Sport - Turism, București, 1980

Pagini web:

http://apmar.anpm.ro/upload/4058_apmar_Raport%20anual%20mediu.rar

http://apmar.anpm.ro/files/APM%20Arad/monitoring/anuar2011.rar

http://apmtm.anpm.ro/upload/78049_Raport%20privind%20starea%20mediului%20in%20Regiunea%20VEST%20-%20semestrul%20I%202012.pdf

http://www.anpm.ro/files2/bref/BREF/BREF_Large_Combustion_Plants_RO.pdf

http://www.natura2000.ro/resurse/harta/arii/

http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2012/08/TS6.pdf

http://www.rowater.ro/damures/sgaarad/default.aspx

http://www.prefecturaarad.ro/index.php/judetul-arad.html?start=1

http://natura2000.mmediu.ro/situri-natura-2000.html

http://www.comune.ro/?/judet/ijud2/

http://www.arad.insse.ro/main.php

http://www.tourismguide.ro/x/judetul_arad/

http://pe-harta.ro/arad/







113

A N E X E

ANEXA 1 – Definiții

ANEXA 2 – Plan general de amplasare în zonă, Scara 1:5000 ANEXA 3 – Amplasarea Siturilor de importanță comunitară

(SCI) și a Ariilor de protecție avifaunistică (SPA) în cadrul județului Arad







114

ANEXA 1

– Definiții –







115

Se prezintă în continuare o parte din termenii utilizați în prezenta lucrare:

Acord de mediu – actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecția mediului, prin care sunt stabilite condițiile și, după caz, măsurile pentru protecția mediului, care trebuie respectate în cazul realizării unui proiect.

Activitate poluatoare – orice activitate care determină schimbări negative privind caracteristicile naturale ale calității mediului geologic.

Aer poluat – aer conținând substanțe poluante peste concentrațiile maxim admisibile (care afectează sănătatea, generează disconfort și / sau alterează mediul).

Amplasament – zona aflată sub controlul aceluiași operator în care, în una sau mai multe instalații, inclusiv în activitățile și infrastructurile comune, sunt prezente substanțe periculoase.

Ape uzate industriale – orice fel de ape uzate ce se evacuează din incintele în care se desfășoară activități industriale și/sau comerciale, altele decât apele uzate menajere și apele meteorice.

Ape uzate menajere – ape uzate provenite din gospodării și servicii, care rezultă de regulă din metabolismul uman și din activitățile menajere.

Arie naturală protejată – zonă terestră, acvatică și/sau subterană, cu perimetru legal stabilit și având un regim special de ocrotire și conservare, în care există specii de plante și animale sălbatice, elemente și formațiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, științifică sau culturală deosebită.

Atmosferă – masa de aer care înconjoară suprafața terestră, incluzând și stratul de ozon. Audit de mediu – instrument managerial de evaluare sistematică, documentată, periodică și

obiectivă a performanței organizației, a sistemului de management și a proceselor destinate protecției mediului, cu scopul: a) de a facilita controlul managementului practicilor cu posibil impact asupra mediului; b) de a evalua respectarea politicii de mediu, inclusiv realizarea obiectivelor și țintelor de mediu ale organizației.

Autorizație de gospodărire a apelor – actul tehnico-juridic ce condiționează punerea în funcțiune sau exploatarea obiectivelor noi ori a celor existente, construite pe ape sau care au legătură cu apele.

Autorizație de mediu – actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecția mediului, prin care sunt stabilite condițiile și/sau parametrii de funcționare ai unei activități existente sau ai unei activități noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, obligatoriu la punerea in funcțiune.

Autorizație integrată de mediu – actul administrativ emis de autoritatea competenta pentru protecția mediului, care acorda dreptul de a exploata in totalitate sau in parte o instalație, in anumite condiții, care să garanteze ca instalația corespunde prevederilor privind prevenirea și controlul integrat al poluării; autorizația poate fi emisă pentru una sau mai multe instalații ori părți ale acesteia, situate pe același amplasament și exploatate de același operator.

Avarie / incident – eveniment care nu generează consecințe majore asupra sănătății populației și/sau asupra mediului, dar care are potențial să producă un accident major.

Aviz Natura 2000 – actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecția mediului, care conține concluziile evaluării adecvate și prin care se stabilesc condițiile de realizare a planului sau proiectului din punctul de vedere al impactului asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, incluse sau care urmează să fie incluse în rețeaua ecologică Natura 2000.







116

Biodiversitate – variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre, marine, acvatice continentale și complexelor ecologice; aceasta include diversitatea intraspecifică, interspecifică și diversitatea ecosistemelor.

Cele mai bune tehnici disponibile – stadiul de dezvoltare cel mai avansat și eficient înregistrat în dezvoltarea unei activități și a modurilor de exploatare, care demonstrează posibilitatea practică de a constitui referința pentru stabilirea valorilor-limită de emisie în scopul prevenirii poluării, iar în cazul în care acest fapt nu este posibil, pentru a reduce în ansamblu emisiile și impactul asupra mediului în întregul său: a) tehnicile se referă deopotrivă la tehnologia utilizată și modul în care instalația este proiectată, construită, întreținută, exploatată, precum și la scoaterea din funcțiune a acesteia și remedierea amplasamentului, potrivit legislației în vigoare; b) disponibile se referă la acele cerințe care au înregistrat un stadiu de dezvoltare ce permite aplicarea lor în sectorul industrial respectiv, în condiții economice și tehnice viabile, luându-se în considerare costurile și beneficiile, indiferent dacă aceste tehnici sunt sau nu utilizate ori realizate la nivel național, cu condiția ca aceste tehnici să fie accesibile operatorului; c) cele mai bune - se referă la cele mai eficiente tehnici pentru atingerea în ansamblu a unui nivel ridicat de protecție a mediului în întregul său.

Curățare – ansamblul lucrărilor efectuate în vederea îndepărtării parțiale sau totale a poluantului sau poluanților și a materialelor contaminate, fără tratare.

Colectare – strângerea deșeurilor, inclusiv sortarea și stocarea preliminară a deșeurilor în vederea transportării la o instalație de tratare.

Combustibil – orice material combustibil solid, lichid sau gazos cu care se alimentează instalația mare de ardere, cu excepția deșeurilor a căror ardere este reglementată prin H.G. nr. 128/2002.

Concentrație maxim admisibilă – concentrația cea mai mare de poluant din aer, permisă de legislația în vigoare, pentru anumite zone și intervale de timp și care nu are efect negativ asupra viețuitoarelor și a bunurilor materiale.

Depozit – prezența unei cantități de substanțe periculoase în scop de înmagazinare, păstrare în condiții de siguranță sau de menținere în stoc.

Deșeu – orice substanță sau obiect pe care deținătorul îl aruncă ori are intenția sau obligația să îl arunce.

Deșeuri industriale – deșeurile de producție ce fac parte din categoriile 03-14 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002.

Deșeuri industriale reciclabile – deșeurile industriale care pot fi supuse unei operații de reciclare.

Deșeuri menajere – deșeurile provenite din activități casnice și care fac parte din categoriile 15.01 și 20 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase.

Deșeuri periculoase – orice deșeuri care prezintă una sau mai multe din proprietățile periculoase prevăzute în anexa nr. 4 la Legea privind regimul deșeurilor nr. 211/2011.

Deținător de deșeuri – producătorul deșeurilor sau persoana fizică ori juridică ce se află în posesia acestora.

Ecosistem - complex dinamic de comunități de plante, animale și microorganisme și mediul abiotic, care interacționează într-o unitate funcțională.

Efluent – orice formă de deversare în mediu, emisie punctuală sau difuză, inclusiv prin scurgere, jeturi, injecție, inoculare, depozitare, vidanjare sau vaporizare.







117

Eliminare – orice operațiune care nu este o operațiune de valorificare, chiar și în cazul în care una dintre consecințele secundare ale acesteia ar fi recuperarea de substanțe sau de energie.

Emisie – evacuarea directă ori indirectă, din surse punctuale sau difuze, de substanțe, vibrații, radiații electromagnetice și ionizante, căldură ori de zgomot în aer, apă sau sol.

Evacuare – eliminare directă sau indirectă în receptori acvatici a apelor uzate conținând poluanți sau reziduuri care alterează caracteristicile fizice, chimice și bacteriologice inițiale ale apei utilizate, precum și a apelor de ploaie ce se scurg de pe terenuri contaminate.

Evaluare – orice metodă utilizată pentru măsurarea, calcularea, modelarea, prognozarea sau estimarea prezenței unui poluant în mediul geologic.

Evaluarea impactului asupra mediului – proces menit să identifice, să descrie și să stabilească, în funcție de fiecare caz și în conformitate cu legislația în vigoare, efectele directe și indirecte, sinergice cumulative, principale și secundare ale unui proiect asupra sănătății oamenilor și a mediului.

Evaluarea riscului - lucrare elaborată de persoane fizice sau juridice care au acest drept, potrivit legii, prin care se realizează analiza probabilității și gravității principalelor componente ale impactului asupra mediului și se stabilește necesitatea măsurilor de prevenire, intervenție și/sau remediere.

Factori de risc – fenomen, proces sau complex de împrejurări congruente, în același timp și spațiu, care pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc.

Fraza de risc (R) – este o frază care exprimă o descriere concisă a riscului prezentat de substanțele și preparatele chimice periculoase pentru om și mediul înconjurător, conform SR 13253/1996.

Gaze reziduale – evacuări în stare gazoasă, care conțin emisii solide, lichide sau gazoase; debitul volumetric se exprimă în m3/h la temperatura și presiunea standard, respectiv 273 K, 101,3 kPa, corectat cu presiunea parțială a vaporilor de apă; unitatea de măsură a debitului volumetric se notează Nm3/h.

Gestionarea deșeurilor – colectarea, transportul, valorificarea și eliminarea deșeurilor, inclusiv supervizarea acestor operațiuni și întreținerea ulterioară a amplasamentelor de eliminare, inclusiv acțiunile întreprinse de un comerciant sau un broker.

Habitat natural – arie terestră, acvatică sau subterană, în stare naturală sau seminaturală, ce se diferențiază prin caracteristici geografice, abiotice și biotice.

Instalație – unitate tehnică din cadrul unui amplasament, unde sunt produse, utilizate, manipulate și/sau depozitate substanțe periculoase. Instalația cuprinde toate echipamentele, structurile, sistemul de conducte, utilajele, dispozitivele, căile ferate interne, docurile, cheiurile de descărcare care deservesc instalația, debarcaderele, depozitele sau structurile similare, plutitoare ori de altă natură, necesare pentru exploatarea instalației.

Impact de mediu – modificarea negativă considerabilă a caracteristicilor fizice, chimice sau structurale ale componentelor mediului natural; diminuarea diversității biologice, modificarea negativă considerabilă a productivității ecosistemelor naturale și antropizate; deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabilă a calității vieții sau deteriorarea structurilor antropizate, cauzată în principal de poluarea apelor, a aerului și a solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritoriale necorespunzătoare a acestora.

Instalație mare de ardere – orice echipament tehnic în care combustibilii sunt oxidați în scopul utilizării energiei termice astfel produse, a cărui putere termică nominală este egală sau mai mare de 50 MW.







118

Instalație mare de ardere nouă - tip III – orice instalație mare de ardere supusă procedurii de

autorizare integrată de către autoritatea publică competentă pentru protecția mediului începând cu data de 27 noiembrie 2002, precum și orice instalație mare de ardere pentru care a fost acordată o autorizație de construcție sau, în lipsa unei astfel de proceduri, o autorizație de exploatare ori care a fost autorizată sau supusă procedurii de autorizare de către autoritatea publică competentă pentru protecția mediului începând cu data de 1 iulie 1987 și până la data de 27 noiembrie 2002 și care nu a fost pusă în funcțiune până la data de 27 noiembrie 2003.

Mediu – ansamblul de condiții și elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice și anorganice, precum și ființele vii, sistemele naturale în interacțiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale și spirituale, calitatea vieții și condițiile care pot influența bunăstarea și sănătatea omului.

Monitorizarea mediului – supravegherea, prognozarea, avertizarea și intervenția în vederea evaluării sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale elementelor de mediu, în scopul cunoașterii stării de calitate și a semnificației ecologice a acestora, a evoluției și implicațiilor sociale ale schimbărilor produse, urmate de măsurile care se impun.

Monument al naturii – specii de plante și animale rare sau periclitate, arbori izolați, formațiuni și structuri geologice de interes științific sau peisagistic.

Obiectiv – spațiul care se află sub controlul titularului activității, unde sunt prezente substanțe periculoase în una sau mai multe instalații, inclusiv infrastructurile sau activitățile comune sau conexe.

Operator – orice persoană fizică sau juridică care exploatează ori deține cu orice titlu un amplasament sau o instalație.

Poluant – orice substanță, preparat sub formă solidă, lichidă, gazoasă sau sub formă de vapori ori de energie, radiație electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibrații care, introdusă în mediu, modifică echilibrul constituenților acestuia și al organismelor vii și aduce daune bunurilor materiale.

Poluare – introducerea directă sau indirectă a unui poluant care poate aduce prejudicii sănătății umane și/sau calității mediului, dăuna bunurilor materiale ori cauza o deteriorare sau o împiedicare a utilizării mediului în scop recreativ sau în alte scopuri legitime.

Poluare potențial semnificativă – concentrații de poluanți în mediu care depășesc pragurile de alertă prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului. Aceste valori definesc pragul poluării la care autoritățile competente consideră că un amplasament poate avea un impact asupra mediului și stabilesc necesitatea unor studii suplimentare.

Poluare semnificativă – concentrații de poluanți în mediu ce depășesc pragurile de intervenție prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului.

Prag de alertă – concentrații de poluanți în aer, apă, sol sau în emisii / evacuări care au rolul de a avertiza autoritățile competente asupra unui impact potențial asupra mediului și care determină declanșarea unei monitorizări suplimentare și/sau reducerea concentrațiilor de poluanți din emisii / evacuări.

Prag de intervenție – concentrații de poluanți în aer, apă, sol sau emisii / evacuări la care autoritățile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului și reducerea concentrațiilor de poluanți din emisii / evacuări.







119

Producător de deșeuri – orice persoană ale cărei activități generează deșeuri, producător de

deșeuri sau orice persoană care efectuează operațiuni de pretratare, amestecare ori de alt tip, care duc la modificarea naturii sau a compoziției acestor deșeuri.

Raport de mediu – parte a documentației planurilor sau programelor, care identifică, descrie și evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului, ale aplicării acestora și alternativele sale raționale, luând în considerare obiectivele și aria geografică aferentă, conform legislației în vigoare.

Reciclare – orice operațiune de valorificare prin care deșeurile sunt transformate în produse, materiale sau substanțe pentru a-și îndeplini funcția inițială ori pentru alte scopuri. Aceasta include retratarea materialelor organice, dar nu include valorificarea energetică și conversia în vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operațiunile de umplere.

Reconstrucție ecologică – ansamblul lucrărilor efectuate în vederea aducerii unui sit, după remedierea acestuia, cât mai aproape de starea naturală.

Reutilizare – orice operațiune prin care produsele sau componentele care nu au devenit deșeuri sunt utilizate din nou în același scop pentru care au fost concepute.

Remediere – ansamblul lucrărilor efectuate în vederea readucerii concentrațiilor poluanților sub valorile pragului de alertă.

Resurse naturale – totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite în activitatea umană: resurse neregenerabile - minerale și combustibili fosili, regenerabile - apă, aer, sol, floră, fauna sălbatică, inclusiv cele inepuizabile - energie solară, eoliană, geotermală și a valurilor.

Risc – probabilitatea apariției unui efect nociv pentru sănătate, precum și severitatea acestui efect, ca urmare a expunerii la un pericol.

Substanță – element chimic și compuși ai acestuia, în înțelesul reglementărilor legale în vigoare, cu excepția substanțelor radioactive și a organismelor modificate genetic.

Substanță periculoasă – orice substanță clasificată ca periculoasă de legislația specifică în vigoare din domeniul chimicalelor.

Sursă de poluare – loc, proces sau activitate care generează poluanți. Titularul activității – orice persoană fizică sau juridică ce exploatează instalația mare de ardere

sau care are ori este delegată cu putere economică decisivă asupra acesteia. Tratare – operațiunile de valorificare sau eliminare, inclusiv pregătirea prealabilă valorificării

sau eliminării. Valoarea - limită de emisie – cantitatea admisibilă a unei substanțe conținută în gazele reziduale

provenite din instalația de ardere, care poate fi evacuată în aer într-o perioadă de timp dată; se calculează ca masă de substanță raportată la volumul de gaze reziduale, considerând conținutul de oxigen în gazul rezidual de 3% în volum, în cazul combustibililor lichizi sau gazoși, de 6% în volum, în cazul combustibililor solizi, și de 15% în volum, în cazul turbinelor cu gaz; se exprimă în mg/Nm3.

Valorificare – orice operațiune care are drept rezultat principal faptul că deșeurile servesc unui scop util prin înlocuirea altor materiale care ar fi fost utilizate într-un anumit scop sau faptul că deșeurile sunt pregătite pentru a putea servi scopului respectiv în întreprinderi ori în economie în general.







120

ANEXA 2

– Plan general de amplasare în zonă, Scara 1:5000 –







121

ANEXA 3

Amplasarea Siturilor de importanță comunitară (SCI) și a

Ariilor de protecție avifaunistică (SPA) în cadrul județului Arad

apmar.anpm.roapmar.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/apm arad... · caracterizare...

Documents