masuri de diminuare a somajului in romania
TRANSCRIPT
-
8/22/2019 Masuri de Diminuare a Somajului in Romania
1/68
UNIVERSITATEA EFTIMIE MURGU RESITA
FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI ADMINISTRATIVE
MARKETING SI COMUNICARE IN AFACERI
LUCRARE DE DIZERTAIE
Coordonator
Prof. univ. dr. GRIGORE SILASI
MasterandPUHCEL BOGDAN
Promotia
2011
-
8/22/2019 Masuri de Diminuare a Somajului in Romania
2/68
UNIVERSITATEA EFTIMIE MURGU RESITA
FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI ADMINISTRATIVE
MARETING SI COMUNICARE IN AFACERI
LUCRARE DE DIZERTAIE
CU TEMA
MASURI DE DIMINUARE A SOMAJULUI
IN ROMANIA
Coordonator
Prof. univ. dr. GRIGORE SILAI
Masterand
PUHCEL BOGDAN
Promotia
2
-
8/22/2019 Masuri de Diminuare a Somajului in Romania
3/68
2011
Cuvinte cheie:
Somaj, reducere, diminuare, politici.
Rezumat :
Prin amploarea ngrijortoare, prin structurile complexe, dar mai ales prin dinamicile ce i
schimb ritmurile i sensurile, omajul a devenit o problem macroeconomic ce face obiectul unor
aprige dispute teoretice, metodologice i politico-ideologice.
Piaa muncii este prin definiie inelastic. Aceasta n sensul c nici cererea de munc nu se
modific n aceeai msur cu modificarea salariului nominal, respectiv real, i nici oferta de for de
munc nu evolueaz ntotdeauna n raport de pre i de cost. Unii specialiti explic aceast
caracteristic prin aceea c cererea i oferta depind de muli ali factori dect cei economici.
Caracterul inelastic al ofertei de munc este acela care st la baza specificiti pieei muncii.
Procesele ce stau la baza determinrii volumului, dinamicii i structurii ofertei de munc sunt, mai
nti, de natur demografic.
Piaa muncii nu funcioneaz ca o pia obinuit (liber, zic unii autori) i din cauza
restriciilor legislative, a condiiilor impuse prin lege n limitele crora ea funcioneaz. n plus,
funcionarea acestei piee este influenat de aciunea specific a partenerilor sociali (patronat,
sindicate), de raportul de fore dintre ei.Piaa contemporan a muncii se poate afla fie n situaia de echilibru (ocupare deplin), fie n
cea de dezechilibru, adic de subocupare i supraocupare. Pentru a nelege cele dou forme ale
dezechilibrului pe piaa muncii trebuie clarificai termenii de ocupare deplin, omaj voluntar i
omaj involuntar.
Ca fenomen macroeconomic, omajul reprezint ansamblul persoanelor (stocul de
populaie) active disponibile fr ocupaie, care caut de lucru; deci, el este format din excesul de
resurse de munc n raport cu cei ce pot fi ocupai, n condiiile de rentabilitate impuse de pia.
3
-
8/22/2019 Masuri de Diminuare a Somajului in Romania
4/68
Cuprins:
CAPITOLUL I - NOIUNI TEORETICE............................................................ 51.1 Definiii. Caracteristici....................................................................................... 51.2 Cauze i tipuri de omaj..................................................................................... 81.3 omajul voluntar i involuntar. Rata natural a omajului................................ 101.4 Costurile omajului. Legea lui Okun................................................................. 151.5 Relaia inflaie-omaj......................................................................................... 17CAPITOLUL II - Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane..................................................................................................................... 202.1 Obiectivele programului.................................................................................... 212.2 Analiza SWOT.................................................................................................. 242.3 Axele prioritare ale programului........................................................................ 26
2.3.1 Formarea profesionala in sprijinul cresterii economice...................... 262.3.2 Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii................. 342.3.3 Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilor................... 38
CAPITOLUL III : FENOMENUL SOMAJULUI IN UNIUNEAEUROPEANA........................................................................................................ 433.1 Particularitatile somajului European. 433.2 Cauzele somajului European. 443.3 Masuri si politici de reducere a somajului in UE.............................................. 443.4. Analiza comparativa privind rata somajului.................................................... 47
3.4.1. Uniunea Europeana................................................................. 47 3.4.2. Statele Unite ale Americii........................................................ 49CAPITOLUL IV - STRATEGII DE DIMINUARE A SOMAJULUI.................... 514.1. Masurarea somajului......................................................................................... 514.2. Evolutia ratei somajului in Romania................................................................ 524.3. Analiza ratei somajului.................................................................................... 554.4. Situaia statistic a omajului nregistrat la 28 februarie 2010........................ 594.5. Strategii de prevenire i combatere ale omajului 64Concluzii 67Bibliografie 68
CAPITOLUL I : NOIUNI TEORETICE
1.1. Definiii. Caracteristici
Prin amploarea ngrijortoare, prin structurile complexe, dar mai ales prin dinamicile ce i
schimb ritmurile i sensurile, omajul a devenit o problem macroeconomic ce face obiectul unor
aprige dispute teoretice, metodologice i politico-ideologice.
Avnd n vedere c literatura de specialitate, statisticile oficiale i internaionale (Biroul
Internaional al Muncii, Comisia de Statistic ONU) trateaz omajul prin prisma unor multiple i
diferite modaliti de analiz i de evaluare, s-a creat o imagine confuz a fenomenului.
4
-
8/22/2019 Masuri de Diminuare a Somajului in Romania
5/68
Iat, totui, cteva definiii acceptate care sintetizeaz caracteristicile omajului, prezentndu-l ca pe
una din problemele macroeconomice de maxim complexitate.
n unele manuale i tratate universitare, omajul este analizat ca sum agregat a tuturor
acelor persoane care au statut oficial de omer, adic, omajul const din numrul total al omerilor.
n acest caz, problema se deplaseaz spre persoana - omer.
Definiia cea mai folosit pe care o dau economitii omerului este urmtoarea: acea persoan care
caut un loc de munca remunerat, i care nu are un asemenea loc n mod curent. n diferitele
reglementri naionale i internaionale se folosesc i alte criterii delimitative ale omerilor. Aceasta
mai ales dac problema n cauz se leag de ajutorul de omaj i de criteriile acordrii acestuia.
Astfel, pentru ca o persoan s fie declarat omer trebuie s fie nscris pe listele oficiilor de plasare
a forei de munc i s fie disponibil de a ncepe lucrul imediat ce i s-ar oferi un loc de munc.
Biroul Internaional al Muncii (B.I.T.) consider c omerul poate fi definit ca acea persoan care:este lipsit de munc, este apt de munc, caut loc de munc remunerat i este disponibil s
nceap lucrul imediat (n 15 zile).
Cel mai adesea, fenomenul contemporan omaj este abordat i analizat ca un dezechilibru al
pieei muncii la nivelul ei naional: ca loc de ntlnire i de confruntare ntre cererea global i oferta
global de munc. Aceast manier de abordare a omajului este, n fapt, o continuare a analizei
problemelor demografico-economice, pe de o parte, i a celor economico-financiare i investiionale,
pe de alt parte. Numai c att resursele de munc (oferta de brae de munc), ct i nevoia de munc(cererea de munc) sunt filtrate prin exigenele i regulile unice ale remunerrii i salarizrii. De
aceea, indiferent de unghiul de abordare i tratare a lui, omajul este o disfuncie a pieei naionale a
muncii.
Piaa muncii este prin definiie inelastic. Aceasta n sensul c nici cererea de munc nu se modific
n aceeai msur cu modificarea salariului nominal, respectiv real, i nici oferta de for de munc
nu evolueaz ntotdeauna n raport de pre i de cost. Unii specialiti explic aceast caracteristic
prin aceea c cererea i oferta depind de muli ali factori dect cei economici.
Caracterul inelastic al ofertei de munc este acela care st la baza specificiti pieei muncii.
Procesele ce stau la baza determinrii volumului, dinamicii i structurii ofertei de munc sunt, mai
nti, de natur demografic.
Piaa muncii nu funcioneaz ca o pia obinuit (liber, zic unii autori) i din cauza restriciilor
legislative, a condiiilor impuse prin lege n limitele crora ea funcioneaz. n plus, funcionarea
5
-
8/22/2019 Masuri de Diminuare a Somajului in Romania
6/68
acestei piee este influenat de aciunea specific a partenerilor sociali (patronat, sindicate), de
raportul de fore dintre ei.
Piaa contemporan a muncii se poate afla fie n situaia de echilibru (ocupare deplin), fie n cea de
dezechilibru, adic de subocupare i supraocupare. Pentru a nelege cele dou forme ale
dezechilibrului pe piaa muncii trebuie clarificai termenii de ocupare deplin, omaj voluntar i
omaj involuntar.
Ca fenomen macroeconomic, omajul reprezint ansamblul persoanelor (stocul de
populaie) active disponibile fr ocupaie, care caut de lucru; deci, el este format din excesul de
resurse de munc n raport cu cei ce pot fi ocupai, n condiiile de rentabilitate impuse de pia.
Sporirea sau diminuarea ocuprii ntr-o ar sau alta nu se identific cu scderea sau agravarea
omajului. Pentru a se realiza o imagine mai apropiat de adevr, este necesar s se ia n consideraiei variaiile nivelurilor activitii populaiei. Deci, noiunea de omaj trebuie s fie corelat cu
indicatorii privind stocul i fluxurile populaiei active, ca i cu repartiia i durata omajului.
omajul poate fi caracterizat prin mai multe aspecte:
a. Nivelul omajuluicare se determin n funcie de doi indicatori, i anume: masa omajuluii
rata omajului.
Masa omajuluiconst din numrul persoanelor care, la un moment dat ntrunesc condiiile pentru a
fi incluse n categoria omerilor. Altfel spus, ea const din populaia activ disponibil, respectiv dinacea for de munc nonocupat.
Dac se are n vedere un anume orizont de timp (lun, trimestru, an) i numrul omerilor la
nceputul perioadei, atunci numrul omerilor la sfritul perioadei rezult din creterea (ajustarea)
cifrei iniiale cu intrrile n rndul omerilor i cu ieirile din rndurile acestora n acel orizont de
timp.
Rata omajului, ca mrime relativ a fenomenului, se calculeaz ca raport procentual ntre masa
omajului (numrul mediu al omerilor) i unul din parametrii de referin ai acestuia. Astfel de
parametri sunt: populaia activ, populaia activ disponibil, fora de munc (populaia ocupat plus
omajul), populaia ocupat, populaia ocupat ca salariai.
Se pare c cel mai concludent raport de exprimare a ratei omajului este cel n care se folosete ca
numitor fie fora de munc, fie populaia activ disponibil.
6
-
8/22/2019 Masuri de Diminuare a Somajului in Romania
7/68
b. Intensitatea omajuluieste o alt caracteristic a fenomenului omaj. n funcie de aceasta se
poate distinge: omajul total, care presupune pierderea locului de munc i ncetarea total a
activitii; omajul parial, care const n diminuarea activitii unei persoane, n special prin
reducerea duratei sptmnii de lucru sub cea legal, concomitent cu scderea remunerrii; omajul
deghizat, specific mai ales rilor slab dezvoltate unde numeroase persoane au o activitate aparent
cu productivitate mic.
c. Un alt element este durata omajuluisauperioada de omajdin momentul pierderii locului de
munc pn la reluarea activitii. Nu exist o durat a omajului definit prin lege, dar n numeroase
ri exist reglementri ale perioadei pentru care se pltete indemnizaie de omaj. Aceast perioad
are o tendin de cretere, atingnd pn la 18-24 de luni.
d. Structura omajului sau componentele acestuia reprezint o alt caracteristic. Acestea se
formeaz prin clasificarea omerilor dup diferite criterii: nivelul calificrii, domeniul n care au
lucrat, categoria socio-profesional creia i aparin, sex, categorii de vrst etc. n urma studierii
omajului pe sexe i categorii de vrst s-a relevat c femeile sunt mai afectate de omaj dect
brbaii, de asemenea, tinerii de pn la 25 de ani i btrnii de peste 50 de ani n raport cu restul
populaiei active.
1.2. Cauze i tipuri de omaj
Deoarece fiecare cauz i tip de omaj implic o viziune special i, n consecin i msuri
adecvate de combatere trebuie ca aceste dou aspecte, care la prima vedere s-ar prea c ar trebui
tratate separat, s fie abordate n strns corelaie.
Ca un flux macrosocial global, omajul este generat de cauze ce in de situaia economic a
utilizatorilor, pe de o parte, i de statutul social al ofertanilor de munc, pe de alt parte.
n primul rnd, ca urmare a unei evoluii nefavorabile a activitilor social-economice sau ca
urmare a procesului de substituire a muncii prin capital, se produce pierderea locului de munc de
ctre o parte a populaiei ocupate.
7
-
8/22/2019 Masuri de Diminuare a Somajului in Romania
8/68
n al doilea rnd, solicitrile suplimentare de munc ale noilor generaii ce au ajuns la vrsta
legal de munc nu pot fi onorate de utilizatorii de munc. Tnra generaie ntmpin greuti n
gsirea locurilor de munc (n cazul unei subocupri) din mai multe motive obiective sau subiective:
neconcordana pregtirii ei profesionale cu nevoile i exigenele impuse de activitatea economico-
social; reinerile unor ageni economici productori n a angaja tineri fr experien n munc, fr
s-i fi nsuit disciplina muncii etc.
n al treilea rnd, omajul apare, se suplimenteaz i ca urmare a solicitrilor de locuri de
munc din partea unor persoane ncadrate n vrsta a doua, care se decid s-i ofere munca lor pe
pia. Unele dintre aceste persoane nu au lucrat pn n momentul respectiv, altele au ntrerupt
activitatea pe o perioad relativ ndelungat.
Oricum, att unele, ct i celelalte persoane se decid s-i schimbe statutul social din neangajat n
angajat. La acest proces se poate aduga i cel al deschiderii unor afaceri pe cont propriu.Pentru aprofundarea cauzelor omajului trebuie luate n consideraie, n unitatea lor,
asemenea procese demo-economice, economice, tehnico-tiinifice, cum sunt: evoluia populaiei
active; dinamica produciei naionale; rata de cretere economic i modificarea sensului ei; tehnicile
i tehnologiile folosite, progresul tehnico-tiinific; restructurrile agenilor economici, independent
de impulsurile acestora; conjunctura intern i internaional etc.
Apariia omajului, dar, mai ales, creterea i diminuarea lui au fost i sunt influenate de unele
cauze directe, fiecare dintre acestea dnd natere la forme particulare de omaj, cum sunt: ciclic,fricional, structural, tehnologic, sezonier etc.
omajul ciclic este dependent de fluctuaiile ciclice pe termen mediu; n perioadele
conjuncturale defavorabile dimensiunile acestuia sporind, n timp ce n cele favorabile el se resoarbe
n bun msur.
omajul structural este consecina adncirii diviziunii muncii, a specializrii activitii
economice i respectiv a structurrii pieei muncii. Modificrile structurale pot apare la nivelul
economiei naionale, dar i la nivel regional. Drept urmare, apar discordane ntre calificrile cerute
i cele de care dispun ofertanii de munc. Amploarea omajului structural depinde de trei factori: de
rapiditatea cu care apar modificrile n cererea i oferta de bunuri i servicii n economie. Cu ct ele
sunt mai rapide, cu att i dimensiunile omajului structural vor fi mai mari; de gradul de
8
-
8/22/2019 Masuri de Diminuare a Somajului in Romania
9/68
concentrare regional a activitilor economice, sau lipsa de diversificare a produciei i a serviciilor;
de caracteristica spe-cific majoritii ofertanilor de munc imobilitatea.
Politicile i soluiile de combatere a omajului structural se concentreaz asupra ncurajrii de a
cuta de lucru n alte pri (domenii de activitate sau regiuni) prin diferenieri n salarizare i
ncurajarea recalificrii. Aceste msuri se ntreprind de ctre firme. Lor li se pot altura i cele
ntreprinse de autoriti (deci soluii de tip intervenionist) care constau n acordarea de avantaje
financiare (reduceri de impozite) pentru firmele care investesc n acele regiuni unde omajul este
ridicat, sau prin finanarea programelor pentru activitile cerute.
omajul tehnologic este legat de nlocuirea vechilor tehnici i tehnologii cu altele noi. O
asemenea operaiune este condiionat att de trecerea de la ramurile propulsatoare ale vechiului
mod tehnic de producie la cele ale noului mod tehnic de producie, ct i de procesul centralizrii
capitalului i concentrrii produciei.
omajul intermitenteste cauzat de insuficiena mobilitii minii de lucru sau de decalajele ntre
calificrile disponibile i cele cerute; acesta este i consecina practicrii contractelor de angajare pe
perioade scurte. Asemenea contracte decurg din incertitudinea afacerilor, ca i din dorina
utilizatorilor de a face presiuni asupra salariailor i sindicatelor.
omajul de discontinuitate n munc se coroboreaz cu reglementrile privind concediile de
maternitate i alte aspecte ale vieii de familie.
omajul fricionalse manifest cnd, unele persoane i prsesc serviciul avut n mod voluntar
sau prin concediere i n consecin, pentru o perioad de timp sunt omeri. Este posibil s gseasc
foarte repede un alt loc de munc (deoarece aceste locuri exist), dar prima slujb oferit sa nu fie
acceptat din motive ce in de ambele pri. Cei ce caut de lucru s doreasc un loc de munc cu un
salariu mai mare, iar cei ce ofer locul, s se abin s angajeze persoana pentru motivele care au
determinat concedierea ei. Este, de asemenea, posibil ca aceast cutare i ocupare a locului de
munc dorit s dureze i din lipsa de informare.
9
-
8/22/2019 Masuri de Diminuare a Somajului in Romania
10/68
Pentru reducerea duratei omajului fricional se recomand o informare mai complet, prin oficiile
de plasare, referitoare la cererea i oferta de munc.
O alt soluie const n reducerea ajutorului de omaj, dar este puternic contestat motiv pentru care
poate fi apreciat ca fiind o soluie controversat.
omajul sezoniereste specific n activitile economice care sunt influenate de factorii naturali
(agricultur, construcii), ceea ce se repercuteaz i asupra cererii de munc. Este, de regul, un
omaj de durat relativ scurt. Pentru combaterea lui se recomand msuri asemntoare celor
prevzute pentru omajul structural i n special facilizarea pregtirii pentru o activitate
complementar.
Cunoaterea cauzelor directe ale omajului i a tipurilor sale aprute n urma uneia sau alteia din
aceste cauze are o mare importan pentru aprecierea perspectivelor lui, ca i pentru formularea
cilor de ameliorare a ocuprii i a statutului social-economic al omerilor.
1.3. omajul voluntar i involuntar. Rata natural a omajului.
Ocuparea deplin sau lipsa de omaj semnific faptul c circa 97-98% din populaia activ
disponibil este utilizat efectiv (diferena de populaie activ este considerat a fi omaj natural).
Ocuparea deplin reprezint acel volum i acea structur a ocuprii, a utilizrii resurselor de munc,care permit obinerea maximului de bunuri pentru acoperirea nevoilor oamenilor constituii n
diferite colectiviti.
omajul voluntar const din acea nonocupare datorat refuzului sau imposibilitii unor
persoane de a accepta retribuia oferit (este vorba de cea real) i/sau condiiile de munc existente.
Asemenea comportamente decurg din unele reglementri juridice, din uzane sociale, din caracterul
lent al adaptrii contractelor colective de munc la condiiile muncii i la procesele istorice,
demografice. omajul voluntar are la origine rigiditatea salariilor (nominale) la scdere. Aa se face
c salariile practicate sunt, n general, mai mari dect salariul de echilibru. Revendicrile salariailor
i ale sindicatelor mpiedic ajustarea salariilor prin scdere. n general, fondul de salarii are o
determinare n condiiile economico-financiare ale utilizatorilor de munc. Ca urmare, o parte din
oferta de munc rmne nerealizat, apare deci omajul voluntar.
10
-
8/22/2019 Masuri de Diminuare a Somajului in Romania
11/68
Categoriile de persoane, care se ncadreaz n omajul voluntar sunt:
- persoanele angajate care prefer s-i nceteze temporar activitatea, apreciind c ajutorul de omaj
le poate asigura o existen decent (s reinem, n acest context, c economistul francez Jacques
Rueff remarca c ajutorul de omaj este cauza fenomenului omaj");
- omerii care ateapt locuri de munc mai bune dect cele oferite de ntreprinderi i instituii,
ct i fa de cele pe care le-au deinut;
- gospodinele hotrte, pe baza unui consens de familie, s se ncadreze, dar ezit nc s se
ncadreze n condiiile date (ca nivel de salariu, ca distan de domiciliu etc).
omajul involuntarconst din acea parte a folosirii incomplete care decurge din rigiditatea
salariului, respectiv din acele persoane neocupate care ar fi dispuse s lucreze pentru un salariu real
mai mic dect cel existent, astfel c atunci cnd cererea efectiv de for de munc va crete va spori
i gradul de ocupare. omajul involuntar poate fi sugerat prin graficul de mai jos.
De regul, omajul este tratat i apreciat prin prisma celui involuntar. Aa c omajul const din acea
nonocupare, din acea folosire incomplet a minii de lucru, din acel ansamblu de persoane neocupate
care ar fi dispuse s lucreze pentru un salariu real mai mic dect cel existent, astfel c, atunci cnd
crete cererea efectiv de for de munc, va spori i gradul ei de ocupare.
11
-
8/22/2019 Masuri de Diminuare a Somajului in Romania
12/68
Obinerea unei rate a omajului egal cu zero este un obiectiv care, pe de o parte, este
imposibil de atins ntr-o economie dinamic de pia, iar pe de alt parte, s-ar putea chiar s fie chiar
nedorit. omajul voluntar poate fi considerat un instrument prin intermediul cruia unele persoane
reuesc s i majoreze ctigurile individuale i ca proces prin care societatea atinge un nivel mai
nalt al produsului naional. n acelai timp, un anumit nivel de omaj involuntar este de neocolit, ca
urmare a schimbrilor intervenite n gusturile consumatorilor sau n tehnologia folosit. Aceste
schimbri provoac o anumit nepotrivire ntre cererea i oferta de mn de lucru, fapt ce impune omodificare n alocarea resurselor dinspre anumite ocupaii i regiuni nspre altele.
Ct de mare este nivelul omajului voluntar i cel al omajului involuntar de neevitat - cu alte
cuvinte, care este nivelul ratei omajului pentru care se poate spune c exist ocupare deplin a
minii de lucru-este un element care difer de la ar la ar i de la perioad la perioad. O reducere
a omajului cu ajutorul - de exemplu al unor politici menite a crete cererea agregat, va determina o
cretere a ratei inflaiei; pentru acest fapt, acest nivel de omaj este denumit rata natural a omajului
( sau rata omajului care nu determin o accelerare a ratei inflaiei - NAIRU 1 ) i poate fi definit
astfel:
- rata omajului pentru care nu exist cerere sau ofert n exces de mn de lucru pe piaa muncii;
- rata omajului pentru care numrul de locuri de munc vacante este egal cu numrul de omeri;
1 n literatura de specialitate este prescurtat ca NAIRU - de la denumirea n limba englez Non Accelerating InflationRate of Unemployment
12
-
8/22/2019 Masuri de Diminuare a Somajului in Romania
13/68
- rata omajului ce ar fi obinut pe termen lung, n cazul n care ratele anticipate ale inflaiei ar
coincide cu cele efectiv realizate.
n ultimii ani, discuiile despre rata natural a omajului au cptat o vigoare deosebit, nu
numai n literatura de specialitate, ci i n practica economic. Aceasta din mai multe motive:
- deoarece construcia teroretic pe care se bazeaz servete la nelegerea cauzelor inflaiei;
- deoarece este utilizat ca baz empiric pentru previzionarea modificrilor n rata inflaiei;
- pentru c este un reper important n elaborarea politicilor economice.
Rata natural a omajuluicorespunde funcionrii normale a pieei muncii i este asociat
cu ocuparea total a forei de munc. omajul poate fi considerat excesiv, n orice ar, dac
depete nivelul su natural. Dac presupunem c omajul fricional i sezonier exist chiar i
atunci cnd piaa forei de munc este n echilibru este evident c rata natural a omajului esteafectat de factori ca: micarea voluntar a angajailor, micrile n i n afara forei de munc,
durata de timp n care omerii i gsesc slujbe acceptabile. Aceti ultimi factori variaz mult n
cadrul grupurilor demografice, astfel nct rata natural a omajului este puternic afectat de
compoziia demografic a forei de munc.
Atunci cnd o economie este n echilibru pe termen lung, omajul va fi la rata sa natural. Din
moment ce rata natural a omajului este un concept teoretic, ea nu poate fi direct observat, i, prin
urmare, trebuie estimat. Ec onomitii au dou modaliti diferite pentru a estima rata natural aomajului. n primul rnd ei determin o ecuaie prin care coreleaz omajul agregat de rata inflaiei.
Conceptual, rata natural a omajului este prezent atunci cnd rata omajului nu crete i nici nu
scade. Astfel, atunci cnd inflaia este constant, ecuaia ce stabilete legtura ntre rata inflaiei i
omaj furnizeaz un estimator pentru rata natural a omajului. A doua metod de estimare a ratei
naturale a omajului se bazeaz pe datele istorice legate de rata omajului de-a lungul unor perioade
mari de timp. Aceste date sunt diferite n funcie de grupurile demografice. Se estimeaz ratele
omajului pentru aceste grupuri demografice i apoi se agreg aceste estimri.
Rata natural a omajului este analizat i din perspectiva legturii omajului cu inflaia:
atunci cnd rata inflaiei este stabil, constant, se vorbete de rata natural a omajului, numit i
NAIRU.
Teoria care st n spatele conceptului de rat natural poate fi privit ca o descriere a
comportamentului unei economii aflate n dezechilibru. Astfel, atunci cnd omajul este mai mic
13
-
8/22/2019 Masuri de Diminuare a Somajului in Romania
14/68
dect rata natural, cererea pentru un anumit nivel al salariului real este mai mare dect ceea ce
firmele ar accepta s pltesc, n condiiile date ale preurilor i anticiprilor despre acestea.
Aceast incompatibilitate dintre dorinele n privina salariilor i planurile referitoare la
preuri se rezolv prin apariia unei spirale preuri -salarii, n cadrul creia angajaii nu primesc
salariile reale pe care le-ar dori, iar firmele nu ating nivelul de pre la care s-ar atepta. Ca urmare,
inflaia realizat va fi mai mare dect cea anticipat. Cum ns omajul nu poate fi prea departe de
nivelul ratei naturale, rezult c rata actual a inflaiei este o bun aproximare a anticiprilor n
legtur cu inflaia viitoare; de aceea, dezechilibrul existent se va rezolva printr-un nivel cresctor al
inflaiei.
n consecin, echilibrul-definit, n acest caz, ca o rat a inflaiei stabil la un nivel egal cu cel
anticipat - va fi obinut atunci cnd rata omajului va crete la nivelul ratei naturale, adic unde
comportamentul celor care stabilesc salariile va fi compatibil cu al celor care stabilesc preurile. Cualte cuvinte, ipoteza ratei naturale interpreteaz modificrile n rata inflaiei ca fiind un fenomen
determinat de dinamicile de pe piaa muncii, fenomen a crui magnitudine poate fi aproximat prin
msurarea ratei omajului.
Trei criterii pot fi avute n vedere n ncercarea de a evalua utilitatea conceptului de rata
natural a omajului.
nti, trebuie analizat dac deviaia omajului de la rata natural este un semnal util pentru
previzionarea modificrilor ratei inflaiei. Dei aceasta nu este o condiie necesar, ea nu este totuii suficient pentru acceptarea ipotezei n discuie.
De aceea, un al doilea criteriu trebuie luat n considerare: pot fi explicate modificrile ratei
naturale de-a lungul timpului? Chiar n cazul unui rspuns pozitiv, realist este de acceptat ideea c
acest lucru nu va put fi realizat ntotdeauna n mod perfect.
Un al treilea criteriu trebuie analizat i anume rata natural este un instrument util lurii
deciziilor de politic economic n condiiile incertitudinii care acompaniaz, de regul, nivelul i
sensul su de modificare.
1.4. Costurile omajului. Legea lui Okun
Costurile pe care le implic omajul, directe sau indirecte, relev faptul c acest fenomen
constituie o risip de resurse umane i financiare generate de utilizarea icnomplet a a fondurilor de
producie, cu implicaii asupra costurilor sociale.
14
-
8/22/2019 Masuri de Diminuare a Somajului in Romania
15/68
Costurile directe sunt evideniate sub forma vrsmintelor financiare ctre fondul destinat
proteciei sociale a omerilor, care, n principal este utilizat pentru plata ajutorului de omaj,
alocaiei de sprijin, calificrii i recalificrii omerilor.
Costurile indirecte sunt generate de diminuarea global a produciei i a veniturilor de care ar
putea s beneficieze ntreaga populaie. Ele mbrac forma unor pierderi de producie determinate de
neutilizarea unor capaciti i mijloace tehnice din dotare, ceea ce implic reducerea resurselor de
formare a veniturilor bugetare, deteriorarea calificrii i capacitii de munc, descurajarea
personalului n plan profesional, social i uman.
Pentru persoanele care devin omeri, costul omajului are un aspect economic i unul moral.
Economic pentru c intrarea n omaj nseamn reducerea veniturilor i deci i a posibilitilor de
consum pentru ntreaga familie. Totodat statutul de omer atrage dup sine stresul nervos, o stare
depresiv determinat de incertitudine i ateptare, toate acestea, spre deosebire de consecineleeconomice, dei sunt foarte importante, nu se pot evalua.
Deosebit de complexe i cu urmri multiple sunt costurile somajului i la nivel de economie
i societate. De pild:
- omajul nseamn subutilizarea factorului de producie munc, ceea ce se repercuteaz negativ
asupra volumului produciei (producia actual scade cu mult sub cea potenial), iar scderea
produciei nseamn pierdere de venituri (salarii i profituri) cu toate urmrile sale legate de
consumul propriu zis i de investiii.- Scderea general a veniturilor reduce ncasrile, respectiv intrrile la capitolul venituri din
bugetul statului, reducerea impozitelor pe venit, a taxei pe valoarea adugat, a taxelor i accizelor
etc.) ceea ce diminueaz volumul cheluielilor publice.
- Existena omajului sporete cheltuielile statului pentru funcionarea oficiilor de plasare, plata
ajutorului de omaj, alte cheltuieli sociale legate de calificare, de ngrijirea sntaii omerilor etc.
Aprecierea corect a costului omajului impune luarea n consideraie i a unor avantaje pe care le
implic acest fenomen Avantajele omajului sunt corelate cu urmtoarele aspecte:
- Determinarea salariailor s caute servicii mai bune, si sigure, care cer o calificare superioar, ceea
ce poate nsemna incitarea spre perfecionare cu consecinele corespunztoare asupra creterii
randamentului muncii.
- Crearea de mn de lucru mobil i adaptabil la cerinele impuse de modificrile activitii
economice, ceea ce contribuie la o eficien mai mare n alocarea resurselor pe termen scurt i o
cretere economic mai rapid pe termen lung.
15
-
8/22/2019 Masuri de Diminuare a Somajului in Romania
16/68
n final, ns, dac pe de o parte se iau n consideraie costurile, iar pe de alt parte avantajele
fenomenului omaj, pe termen lung, rezultatul apare categoric negativ, deoarece costurile depesc
cu mult beneficiile, att n cazul celor direct implicai ct i al economiei i societii n ansamblu.
LEGEA LUI OKUN
n anii 60, economistul Arthur Okun a ncercat s determine dac ntre fenomenul omaj i
produsul naional brut exist vreo relaie de interdependen. Rspunsul la aceast dilem este
cunoscut n economie sub denumirea de legea Okun.
Deoarece persoanele ocupate particip la producerea bunurilor materiale i serviciilor, iar omerii
nu produc bunuri economice, se poate presupune c ridicarea nivelului omajului trebuie s fie
nsoit de reducerea volumului real al PNB. Existena interrelaiei negative ntre aceste variabile seexprim prin tendina conform creia sporirea omajului este concomitent cu scderea volumului
real al P.N.B.
Schimbarea PNB = 3% - 2 x schimbarea nivelului omajului (rata omajului)
n formularea iniial a legii, Okun stabilea c o reducere cu un punct procentual a ratei
omajului, determin de regul o cretere a PNB cu aproximativ trei puncte procentuale. Practica
contemporan a stabilit c o scdere cu 1% a ratei omajului este asociat unei creteri de doar 2% a
PNB.Venitul naional al unei economii nu depinde n mod direct de rata omajului. Totui, piaa
muncii este legat de rata omajului i astfel participa i la crearea Produsului Naional Brut. Pe
termen scurt, modificarea procentual a venitului poate fi exprimat ca sum a modificrii
procentuale a productivitii plus o constant, nmulit cu munca depus. La rndul su, munca
depus poate fi exprimat n funcie de ore lucrate, creterea populaiei, participarea forei de munc
sau ali factori relevani, minus modificarea absolut a ratei omajului.
Din aceast perspectiv este surprinztoare asocierea ntre modificarea ratei omajului i PNB.
Modificarea ratei omajului este doar unul dintre multiplii factori care influeneaz PNB-ul. De
asemenea surprinztor este faptul c o reducere cu 1% a ratei omajului poate determina o cretere
att de substanial cum ar fi 2%. Intuiia unui contabil ar sugera ca o scdere a ratei omajului cu
1% ar nsemna o cretere a ocuprii cu circa 1%, ceea ce ar determina o cretere a PNB cu mai puin
de un punct procentual. Motivul pentru care asocierea dintre rata omajului i PNB este att de
puternic este faptul c modificarea ratei omajului afecteaz i ceilali factori importani ce
16
-
8/22/2019 Masuri de Diminuare a Somajului in Romania
17/68
influeneaz volumul PNB. De exemplu, o rata cresctoare a omajului determin reducerea orelor
lucrate de fiecare lucrtor i participarea forei de munc. Din moment ce toi aceti factori
contribuie la scderea PNB este clar de ce mici modificri ale ratei omajului pot determina
schimbri eseniale ale PNB.
Relaia dintre creterea economic real i modificrile ratei omajului este dat tot de legea
lui Okun. Aceasta afirm faptul c rata omajului scade cu 0,5% pentru fiecare procent de cretere a
PIB peste o rat a trendului de 2,2,5%.
u= -0,5 (ry - 2,25)
Unde:u fluctuaiile ratei omajului;
Ry rata creterii economice.
Spre deosebire de alte relaii macroeconomice care s-au dovedit a fi instabile, legea lui Okun
a artat o remarcabil stabilitate n timp.
1.5. Relaia inflaie-omaj
Deoarece economia naional este un sistem complex, diferitele ei componente de echilibru:
creterea economic, ocupare-omaj, inflaie i raporturile economico-financiare externe sunt
corelate ntre ele i se intercondiioneaz reciproc. Conexiunile, ns, sunt complexe i contradictorii,
ceea ce nu permite stabilirea unor msuri care s le rezolve simultan i sigur. Se poate observa, ns,existena unei relaii ntre cele patru componente i evoluia cererii agregate, pe termen lung, cci pe
termen scurt, pn la doi ani, ele au o stare independent. Pe termen lung, toate patru depind de
evoluia cererii agregate, care variaz n funcie de fazele ciclului economic.
n faza de expansiune a activitii economice (faza a doua), cererea agregat crete rapid i n
consecin diferena dintre producia efectiv i cea potenial se reduce. Dou dintre obiectivele
politicii macroeconomice nregistreaz rezultate bune: producia crete rapid, iar omajul se reduce.
n schimb, celelalte dou se nrutesc, deoarece, pe de o parte, inflaia crete prin cerere, iar pe de
alt parte, datorit creterii preurilor, produsele indigene devin mai puin competitive pe piaa
mondial (se reduce exportul), iar produsele strine apar mai ieftine pe piaa intern (crete
importul), ceea ce atrage dup sine un deficit n contul curent al balanei de pli.
Drept rezultat se deterioreaz i nivelul de echilibru al cursului de schimb al monedei naionale
(crete) ceea ce scumpete importurile i n acest fel se ntreine inflaia. Cnd se ajunge n punctul
17
-
8/22/2019 Masuri de Diminuare a Somajului in Romania
18/68
de vrf al creterii economice (3), n ciuda efectelor pozitive pe care le nregistreaz producia i
omajul, inflaia i dezechilibrul balanei de pli devin probleme acute.
Cnd se depete punctul de vrf al creterii economiei i se trece la faza de recesiune (4), lucrurile
se petrec exact invers fa de tendinele descrise n faza (2). Scderea cererii agregate atrage dup
sine o micare negativ a activitii economice, nsoit de reducerea locurilor de munc i deci de
creterea omajului. n acelai timp, ritmurile inflaiei se domolesc, iar situaia balanei de pli se
mbuntete.
n asemenea mprejurri, autoritile implicate n politica economic se afl n faa unei mari
dileme. Dac se adopt politica creterii economice, prin ncurajarea cererii agregate, se rezolv
primele dou probleme, cu efectul principal reducerea omajului, dar apar pericole din partea
presiunilor exercitate de inflaie i de deficitul balanei de pli. Dac se adopt o politic de deflaie,
respectiv de reducere a cererii agregate, se reduce inflaia i se mbuntesc rezultatele n raporturileeconomico-finaiciare externe, dar n schimb producia efectiv se reduce i crete omajul.
- curba lui Phillips
n urma unei analize concrete a omajului, economistul neozeelandez A.W. Phillips a atras
atenia asupra existenei unei relaii invers proporionale ntre rata inflaiei i rata omajului, relaie
evideniat n graficul de mai sus. n timp, ns, stabilitatea relaiei lui Phillips a devenit incert,
astfel c numeroi economiti au ajuns la concluzia c pe termen scurt se poate vorbi despre o
anumit substituire ntre inflaie i omaj, dar aceasta este imposibil pe termen lung s-a dovedit c o
rat ridicat a omajului era nsoit de o rat ridicat a inflaiei.
18
-
8/22/2019 Masuri de Diminuare a Somajului in Romania
19/68
CAPITOLUL II - PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL
DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE
Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane stabileste axele
prioritare si domeniile majore de interventie ale Romaniei in domeniul resurselor umane in
vederea implementarii asistentei financiare a Uniunii Europene prin intermediul Fondului
Social European, in cadrul Obiectivului Convergenta, pentru perioada de programare 2007
2013. Elaborat in contextul Planului National de Deazvoltare 2007-2013 si in acord cu
Prioritatile Cadrului Strategic National de Referinta, acest program este un instrument
important in sprijinirea dezvoltarii economice si a schimbarilor structurale. Mai mult,
investitiile in capitalul uman vor completa si vor conferi sustenabilitate cresterii productivitatii
pe termen lung. O forta de munca inalt calificata, cu un nivel de educatie ridicat, avand
capacitatea de a se adapta noilor tehnologii si nevoilor in schimbare ale pietelor, este esentiala
pentru o economie competitiva si dinamica. Romania va promova politici active pe piata
muncii pentru cresterea adaptabilitatii si flexibilitatii fortei de munca. Se preconizeaza
19
-
8/22/2019 Masuri de Diminuare a Somajului in Romania
20/68
obtinerea unui nivel mai inalt de participare pe piata muncii, ca fundament al unei economii
competitive bazate pe cunoastere.
Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) a fost
elaborat sub coordonarea Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse. In timpulconsultarilor au fost implicate urmatoarele institutii: Ministerul Economiei si Finantelor,
Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, Ministerul Educatiei, Cercetarii si
Tineretului, Ministerul Internelor si Reformei Administrative, Ministerul Dezvoltarii,
Lucrarilor Publice si Locuintelor, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Ministerul
Sanatatii Publice, Institutul National de Statistica, Institutul National de Cercetare Stiintifica in
domeniul Muncii si Protectiei Sociale, Comisia AntiSaracie si de Promovare a Incluziunii
Sociale, Consiliul National pentru Formarea Profesionala a Adultilor, Agentia Nationalapentru Egalitatea de Sanse, Ministerul Intreprinderilor Mici si Mijlocii, Comertului,
Turismului si Profesiilor Liberale, alte ministere de linie si agentii. De asemenea, au avut loc
consultari pe scara larga cu partenerii sociali, organizatii ale societatii civile, administratia
publica si alti actori relevanti. Obiectivul general al POS DRU este dezvoltarea capitalului
uman si cresterea competitivitatii, prin corelarea educatiei si invatarii pe tot parcursul vietii cu
piata muncii si asigurarea de oportunitati sporite pentru participarea viitoare pe o piata a
muncii moderna, flexibila si inclusiva a 1.650.000 de persoane.
2.1 Obiectivele programului
Interventiile Fondului Social European in Romania in domeniul Dezvoltarii
Resurselor Umane vor asigura investitia in capitalul uman, modernizarea sistemelor de
educatie si formare profesionala, cresterea accesului la ocupare si consolidarea incluziunii
sociale pentru grupurile vulnerabile. Necesitatea de a asigura resurse umane pregatite si
competitive pe piata europeana a muncii apare din intelegerea faptului ca avantajele
competitivitatii, care determina actuala crestere economica a Romaniei, nu pot asigura o
dezvoltare durabila pe termen lung, avand in vedere presiunile crescute provocate de procesul
de globalizare si introducerea continua a noilor tehnologii. Numai o forta de munca flexibila si
20
-
8/22/2019 Masuri de Diminuare a Somajului in Romania
21/68
superior calificata va putea sa reactioneze la modificarile constante inregistrate pe piata
muncii. Din analiza socioeconomica se pot evidentia urmatoarele fenomene:
rate constant scazute de participare la educatie si formare profesionala, la toate varstele, in
special in mediul rural, determinand un nivel scazut de calificare a fortei de munca dinRomania;
incapacitatea structurilor de educatie si de ocupare de a se adapta rapid la nevoile in continua
schimbare ale pietei muncii;
o structura de productie care a suferit o serie de modificari in ultimii ani, cu o crestere a
sectorului serviciilor, dar care nu va inregistra o scadere dramatica a sectorului primar pana la
nivelul european;
o scadere a populatiei active si ocupate, pe fundalul unui proces lent, dar continuu deimbatranire si al unei tendinte de crestere a emigratiei;
cresterea fenomenului saraciei, in special in randul grupurilor de risc (populatia de etnie
roma, familiile monoparentale cu peste doi copii, tinerii postinstitutionalizati).
Avand in vedere acest context, obiectivul general al POS DRU il constituie dezvoltarea
capitalului uman si cresterea competitivitatii, prin corelarea educatiei si invatarii pe tot
parcursul vietii cu piata muncii si asigurarea de oportunitati sporite pentru participarea viitoare
pe o piata a muncii moderna, flexibila si inclusiva a 1.650.000 de persoane. Cadrul StrategicNational de Referinta estimeaza ca va exista o crestere a numarului populatiei ocupate de
aproximativ 164.000 de persoane pana in 2013 comparativ cu 2005, cifra indicand cresterea
neta a numarului mediu de angajati in economia generala, ca rezultat al diferentelor dintre
locurile de munca nou create si reducerile de personal. Pentru atingerea acestui obiectiv
national, POS DRU isi va aduce propria contributie la cresterea competentelor pe piata muncii.
Capitolul 1 a prezentat principalele dificultati cu care se confrunta Romania, acestea
fiind principalele domenii in care interventiile Fondului Social European trebuie concentrate in
perioada de programare 2007-2013. Asa cum s-a aratat, sistemele de educatie si formare
profesionala necesita investitii suplimentare in educatia de calitate si in competentele
personalului din educatie. In vederea asigurarii acestui proces calitativ, impreuna cu
modernizarea ofertei educationale, interventiile FSE vor sprijini actualizarea cunostintelor si
21
-
8/22/2019 Masuri de Diminuare a Somajului in Romania
22/68
competentelor a 75.000 profesori, formatori si alte categorii de personal din educatie. In
acelasi timp, obiectivul Lisabona de promovare a societatii bazate pe cunoastere va fi de
asemenea sprijinit prin finantarea a 15.000 de persoane care vor beneficia de programe
doctorale si postdoctorale pentru cercetare in economie si sectoare de inalta tehnologie.Elaborarea noilor oferte educationale va include module moderne si accesibile pentru
revenirea in sistemul educational a persoanelor care au parasit scoala (25.000 persoane), va
asigura o mai buna capacitate de ocupare a absolventilor, precum si o imbunatatire a relevantei
educatiei si formarii profesionale initiale fata de cerintele pietei muncii. Astfel, 25.000 studenti
vor fi sprijiniti in tranzitia de la scoala la piata muncii.
Cresterea competitivitatii si ocuparii fortei de munca va fi, de asemenea, asigurata prin
furnizarea programelor de formare profesionala continua pentru un numar de 538.000 depersoane (260.000 in cursuri de calificare si recalificare si 278.000 in cursuri de perfectionare
si specializare). Separat, aproximativ 30.000 de persoane vor beneficia de formare in
sectoarele de tehnologie avansata si inginerie, mediu inconjurator, TIC (tehnologie, informatie,
comunicare)etc. In plus, adaptabilitatea va fi sprijinita prin oferirea de cursuri de formare
pentru dezvoltarea aptitudinilor manageriale pentru 15.000 de persoane, si prin promovarea
antreprenoriatului prin pregatirea a 30.000 de persoane privind initierea unei afaceri,
elaborarea planului de afaceri, legislatia aplicabila, marketingul produselor si serviciilor etc.Se va oferi sprijin pentru ocupare si integrare/reintegrare pe piata muncii prin masuri
active de ocupare unui numar de 215.000 de persoane, acestea fiind reprezentate de persoane
aflate in cautarea unui loc de munca, in special somerii tineri de lunga durata, persoane care au
iesit din baza de date a ANOFM, alte persoane inactive si descurajate, inclusiv lucratori
familiali neremunerati din zonele rurale. Modernizarea Serviciului Public de Ocupare va
sprijini furnizarea de servicii de ocupare de calitate somerilor, persoanelor aflate in cautarea
unui loc de munca si antreprenorilor. Realizarea acestor obiective va fi asigurata prin formarea
profesionala si imbunatatirea competentelor a 3.000 de persoane din personalul Serviciul
Public de Ocupare. Incluziunea sociala a persoanelor apartinand grupurilor vulnerabile
reprezinta alta problematica abordata de POS DRU. Statisticile arata ca aproximativ 10% din
populatia totala este in starea de saracie, din care jumatate sunt persoane de etnie roma.
22
-
8/22/2019 Masuri de Diminuare a Somajului in Romania
23/68
Interventiile FSE din cadrul POS DRU vor avea in vedere 150.000 de persoane apartinand
grupurilor vulnerabile, dintre care 65.000 de persoane de etnie roma. O atentie sporita se va
acorda acestui grup, avand in vedere ca aceste persoane reprezinta categoria cea mai expusa
discriminarilor si se confrunta cu cel mai ridicat risc de marginalizare si excludere sociala. Asacum este prevazut in JIM, alte categorii de persoane reprezinta grupul persoanelor vulnerabile.
Pentru acoperirea lor, restul de 85.000 de persoane vulnerabile vor fi reprezentate de tineri
peste 18 ani care au parasit sistemul de stat pentru protectia copilului, persoane cu dizabilitati,
familii cu mai mult de doi copii, inclusiv familii monoparentale, femei, persoane dependente
de droguri, fosti detinuti, persoane fara locuinta, victime ale violentei domestice, persoane
infectate cu HIV/SIDA etc. Sistemul serviciilor sociale va fi sprijinit prin formarea
profesionala a 10.000 specialisti in domeniu (lucratori sociali, asistenti personali, asistentecomunitare, mediatori familiali, mediatori sanitari, asistenti maternali, ingrijitori si personalul
asociat din institutiile rezidentiale).
2.2 Analiza SWOT
Analiza situatiei actuale n domeniul dezvoltarii resurselor umane si ocuparii a
evidentiat o serie de caracteristici concretizate n puncte tari, puncte slabe, oportunitati siamenintari.
Puncte tari:
- stabilitatea macroeconomica; - finalizarea privatizarii ntreprinderilor de stat; - statutul
Romniei de Stat Membru al UE; - continua crestere a investitiilor straine directe; - ponderea
mare a IMM-urilor n totalul ocuparii fortei de munca; - cresterea atractivitatii economiei
Romniei datorita cresterii economice sustinute si a aderarii; - costuri reduse cu forta de
munca n comparatie cu UE; - extinderea permanenta si sustinuta a pietei tehnologiei
informatiei si comunicatiilor; - resurse umane bine pregatite n domeniile IT si inginerie; -
strategii judetene pentru mbunatatirea accesului la educatie pentru grupurile dezavantajate; -
cadrul legal ce contureaza principalele masuri privind incluziunea sociala; - implicarea activa a
sectorului ONG-urilor n promovarea serviciilor pe piata muncii si incluziunea sociala a
23
-
8/22/2019 Masuri de Diminuare a Somajului in Romania
24/68
persoanelor apartinnd grupurilor vulnerabile; - existenta unor programe nationale menite sa
acorde sprijin categoriilor de persoane vulnerabile; - experienta n folosirea fondurilor de
preaderare; - Planuri regionale de actiune pentru ocupare si incluziune sociala; - Pacte
Regionale si Locale pentru Ocupare si Incluziune Sociala.Puncte slabe:
- nivel relativ ridicat de abandon scolar/parasire timpurie a scolii; - capacitatea limitata a
diferitilor furnizori, n special scoli si universitati, de a oferi educatie si formare profesionala
continua; - insuficienta adecvare a calificarilor si competentelor la nevoile pietei muncii ; -
adecvarea limitata a instrumentelor nationale si a mecanismelor specifice pentru dezvoltarea
calitatii si calificarilor la nivelul european; - slaba adaptare a ofertei de educatie si de formare
nainte de angajare si la locul de munca; - insuficienta dezvoltare a sanatatii si securitatii lalocul de munca; - gradul scazut de implicare a partenerilor sociali n programele specifice de
dezvoltare a resurselor umane; - nivelul scazut de participare la FPC; - parteneriate eficiente
limitate ntre universitati si centre de cercetare si tehnologice si ntreprinderi; - cultura
antreprenoriala limitata; - dezvoltarea insuficienta a Serviciului Public de Ocupare, calitatea
relativ scazuta a serviciilor oferite n special formare profesionala, n vederea corelarii cu
dinamica pietei muncii; - rata mare de participare a populatiei n agricultura, mai ales n
agricultura de subzistenta; - numarul relativ mare al persoanelor care lucreaza n economiainformala; - mobilitatea scazuta pe piata muncii; - nivelul redus de participare la activitati
lucrative cu regim temporar; - rata crescuta a somajului n rndul tinerilor si a somajului de
lunga durata, n special pentru tineri si pentru cei din zonele rurale; - insuficienta integrare a
grupurilor vulnerabile n educatie, formare si pe piata muncii formala; - insuficienta dezvoltare
a serviciilor comunitare care sa raspunda nevoilor persoanelor apartinnd grupurilor
vulnerabile; - zone ndepartate care au nevoie sa fie reconectate la educatie si ocupare; - slaba
participare la niveluri superioare de educatie si formare si pe piata muncii a tinerilor peste 18
ani care parasesc institutiile de stat pentru protectia copilului.
Oportunitati :
- noi surse de investitii Fondurile Structurale; - acceptarea calificarilor profesionale din
Romnia n spatiul Uniunii Europene; - cresterea cererii interne pentru servicii si produse; -
24
-
8/22/2019 Masuri de Diminuare a Somajului in Romania
25/68
cresterea importantei economiei bazate pe cunoastere; - restructurarea sistemului educational; -
participarea crescuta la educatia postuniversitara; - crearea unui cadru institutional, legislativ si
financiar favorabil dezvoltarii IMM-urilor si initiativei private si atractiv pentru investitii; -
continuarea procesului de descentralizare a serviciilor publice; - existenta cooperarii si aparteneriatelor ntre diferiti actori n educatie si formare n vederea asigurarii accesului extins
pe piata muncii; - ntarirea sectorului ONG-urilor; - posibilitatea generalizarii experientelor si
bunelor practici obtinute n programele de preaderare privind accesul la educatie si dezvoltarea
resurselor umane din educatie, modernizarea educatiei si formarii profesionale si tehnice,
precum si a celor obtinute n cadrul Programelor Comunitare.
Amenintari:
- tendinta demografica nefavorabila; - capacitatea de absorbtie limitata a fondurilorstructurale/adaptarea dificila la cerintele fondurilor structurale; - migratia unor sectoare
industriale catre locatii externe, n care costurile cu forta de munca sunt mai reduse; - migratia
externa a lucratorilor calificati si/sau a lucratorilor cu un nivel educational superior; -
competitivitatea economica si a ntreprinderilor scazuta n comparatie cu partenerii din UE, cu
consecinte n crearea locurilor de munca si astfel n diminuarea atractivitatii educatiei si
formarii; - cresterea nivelului saraciei determinate de cresterea preturilor produselor si
serviciilor; - continuarea restructurarii sectoarelor economice care va genera concedierimasive; - lipsa atractivitatii carierei didactice; - posibilitatea cresterii inechitatilor n furnizarea
educatiei si formarii profesionale, ca rezultat al procesului descentralizarii; - slaba capacitate
manageriala a autoritatilor administratiei locale si din nvatamnt n promovarea si sustinerea
reformelor, a unei reglementari mai bune si a unei bune guvernari; - starea precara de sanatate
a populatiei.
Analiza SWOT prezinta contextul general n care va opera POS DRU, n ceea ce
priveste elementele care sprijina atingerea obiectivelor sale, domeniile n care sunt necesare
interventii viitoare precum si cele mai putin favorabile aspecte, care pot periclita
implementarea sa.
2.3 Axele prioritare ale programului
25
-
8/22/2019 Masuri de Diminuare a Somajului in Romania
26/68
2.3.1 Formarea profesionala in sprijinul cresterii economice
Axa Prioritara 1 Educatia si formarea profesionala in sprijinul cresterii economice
si dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere" are in vedere nevoia de modernizare si o mai
buna adaptare, atat a educatiei si formarii profesionale initiale, cat si a formarii profesionale
continue, la nevoile pietei muncii.
Domeniile majore de interventie sunt:
Acces la educatie si formare profesionala initiala de calitate;
Calitate in invatamantul superior;
Dezvoltarea resurselor umane din educatie si formare;
Calitate in formarea profesionala continua Programe doctorale si postdoctorale in sprijinul cercetarii.
Obiectivul general al acestei axe prioritare il reprezinta dezvoltarea rutelor flexibile de
invatare pe tot parcursul vietii si cresterea accesului la educatie si formare prin furnizarea unei
educatii initiale si continue moderne si de calitate, incluzand invatamantul superior si
cercetarea. Urmatoarele obiective specifice vor contribui la realizarea obiectivului general:
imbunatatirea sistemului de asigurare a calitatii in invatamantul preuniversitar si formarea
profesionala initiala, prin sustinerea unitatilor de invatamant in vederea imbunatatiriimanagementului si a capacitatii de furnizare a calificarilor relevante pentru piata muncii;
imbunatatirea sistemului de asigurare a calitatii in invatamantul superior, prin sustinerea
universitatilor in vederea imbunatatirii managementului si a capacitatii de furnizare a
calificarilor relevante;
imbunatatirea calificarilor profesorilor, formatorilor si a altor categorii de personal din
educatie si formare, prin sprijinul acordat pentru formarea initiala si continua a acestora;
asigurarea calitatii in FPC, prin sprijinirea furnizorilor de FPC in vederea dezvoltarii
sistemului de asigurare si management al calitatii;
sprijinirea obtinerii de cunostinte si competente mai bune de catre tinerii cercetatori prin
studii doctorale si postdoctorale.
26
-
8/22/2019 Masuri de Diminuare a Somajului in Romania
27/68
Contributia educatiei si formarii la cresterea si dezvoltarea economica a fost intens
studiata. Datele si studiile disponibile indica faptul ca educatia si formarea sunt principalii
factori care contribuie la dezvoltarea economica si la progres. Datele demonstreaza faptul ca
investitiile in educatie si formare genereaza cele mai importante castiguri si ca orice crestere anivelului de educatie al fortei de munca constituie un factor important de crestere economica.
Realizarea obiectivelor Strategiei Lisabona este posibila doar in conditiile existentei unei forte
de munca inalt calificate si adaptabile, capabila sa utilizeze, in mod eficient, cunostintele si
noile tehnologii existente. Acest obiectiv poate fi realizat prin cresterea participarii la invatarea
pe tot parcursul vietii, cresterea nivelului de educatie, cresterea capacitatii sistemului de
educatie si formare profesionala initiala de a furniza competente si abilitati cerute de piata
muncii etc. Sistemele de educatie si formare profesionala trebuie sa fie dezvoltate simodernizate in vederea unei mai bune adaptari la nevoile in permanenta schimbare si la
evolutiile rapide din economie si societate.
Principalele grupuri tinta pentru aceasta axa prioritara sunt: personalul de conducere,
indrumare si control din sistemul MECT; manageri ai unitatilor de invatamant preuniversitar si
din universitati, inspectori, decidenti, alte categorii de personal implicat in activitati de
management al sistemului de educatie si formare profesionala initiala; membrii ai consiliilor
de administratie si ai comitetelor de asigurare a calitatii din unitatile de invatamantpreuniversitar si din universitati, experti implicati in evaluarea calitatii in educatie si formare
profesionala initiala, agenti de evaluare si acreditare; elevi si studenti, in special din
comunitatile sarace si rurale, roma si persoane cu dizabilitati; profesori si personal didactic;
instructori si formatori din invatamantul profesional si tehnic; consilieri pentru orientare in
cariera; mentori, mediatori, tutori, personal din gradinite; membrii ai CNFPA si ai comitetelor
sectoriale; doctoranzi si cercetatori.
Modernizarea si restructurarea sistemelor de educatie si formare vor fi sprijinite prin
interventiile FSE. In acest sens, POS DRU se va adresa sistemului si furnizorilor din
invatamantul preuniversitar, formarea profesionala initiala, invatamantul superior si formare
profesionala continua (FPC). Actiunile avute in vedere la nivel de sistem constau in
dezvoltarea de metodologii, instrumente si standarde, pentru prioritatile identificate:
27
-
8/22/2019 Masuri de Diminuare a Somajului in Romania
28/68
dezvoltarea sistemelor de calificari, asigurarea si managementul calitatii, imbunatatirea
planificarii ofertelor de educatie si formare si a managementului educational, descentralizarea
efectiva a invatamantului preuniversitar, validarea si recunoasterea invatarii anterioare,
dezvoltarea dimensiunii incluzive in educatie si formare profesionala. In ceea ce privestefurnizorii de educatie si formare, interventiile FSE vor sprijini implementarea eficienta a noilor
instrumente, standarde si metodologii. La nivel de sistem si furnizori, vor fi sprijinite
programele de formare specifica a personalului, decidentilor si actorilor relevanti implicati in
dezvoltarea si implementarea masurilor de reforma si a noilor instrumente. Absenta unei
abordari de tip pe tot parcursul vietii in educatie, formare si ocupare limiteaza oportunitatile
de invatare pe tot parcursul vietii. Din aceasta perspectiva, este necesara o abordare coerenta si
sistemica a educatiei si formarii. Existenta unor sisteme si mecanisme operationale de validarea invatarii anterioare reprezinta o conditie necesara pentru acest demers; progrese ulterioare si
asigurarea coerentei sunt necesare, atat in educatie, cat si in formare. Introducerea invatarii pe
tot parcursul vietii ca principiu fundamental al sistemelor de educatie si formare trebuie sa fie
sustinuta prin recunoasterea in sistemul formal de educatie a competentelor anterior dobandite
in contexte nonformale si informale de invatare. Educatia si formarea bazate pe competente
reprezinta un factor esential pentru introducerea unei abordari de tipul pe tot parcursul vietii
in educatie, formare si ocupare, pentru asigurarea calitatii si pentru cresterea relevanteieducatiei si formarii fata de nevoile in permanenta schimbare ale pietei muncii. In acest sens,
POS DRU va sprijini dezvoltarea si implementarea Cadrului National al Calificarilor.
In ceea ce priveste asigurarea calitatii si managementul in educatia si formarea
profesionala initiala, in 2006 a devenit operational, la nivel de sistem, un cadru institutional
specific. Astfel, se poate observa ca, atat in invatamantul preuniversitar cat si in invatamantul
superior, se inregistreaza progrese in ceea ce priveste dezvoltarea de standarde si metodologii
pentru evaluarea si acreditarea furnizorilor de educatie si formare profesionala initiala. In
vederea accelerarii progreselor in acest domeniu, sprijinul FSE va viza, la nivel de sistem:
dezvoltarea, actualizarea si imbunatatirea ghidurilor, metodologiilor si standardelor de
asigurare a calitatii; sprijin specific pentru asigurarea si managementul calitatii, evaluare si
acreditare formarea si perfectionarea personalului din agentiile de asigurare a calitatii din
28
-
8/22/2019 Masuri de Diminuare a Somajului in Romania
29/68
invatamantul preuniversitar si superior, evaluatori de calitate, inspectori scolari, actori
relevanti la nivel national care participa la managementul si asigurarea calitatii in educatie si
formare profesionala initiala. In acest domeniu, sprijinul FSE acordat furnizorilor de educatie
si formare profesionala initiala va completa actiunile intreprinse la nivel de sistem si va vizaurmatoarele tipuri de activitati: transpunerea standardelor, formarea si perfectionarea
personalului implicat in implementarea acestor standarde si metodologii (ex. manageri si
membri ai comitetelor de asigurare a calitatii din scoli si universitati etc.).
In vederea unei integrari durabile pe piata muncii, este necesara imbunatatirea si
actualizarea permanenta, prin programe de formare profesionala continua, a abilitatilor si
cunostintelor furnizate de catre sistemul de educatie si formare profesionala initiala. Daca, atat
educatia, cat si formarea profesionala continua esueaza in a furniza competente, cunostinte siabilitati relevante pentru piata muncii sau esueaza in a-si asigura, in mod reciproc,
complementaritatea, va creste riscul somajului pe termen lung. Astfel, asigurarea calitatii si
dezvoltarea sistemului de Formare profesionala continua devin elemente esentiale pentru
realizarea obiectivului de crestere a competitivitatii capitalului uman si o componenta
importanta a strategiei POS DRU. Dezvoltarea invatamantului profesional si tehnic reprezinta
un obiectiv cheie al Strategiei Romaniei pentru Invatamantul Preuniversitar 2001- 2010.
Rezultatele pozitive obtinute pana in prezent (ex. standarde de pregatire profesionala,adaptarea curriculumului la cerintele specifice ale pietei locale a muncii/comunitatii locale
etc.) vor fi continuate, iar consolidarea si extinderea acestora va fi avuta in vedere in cadrul
strategiei POS DRU. Cu toate acestea, rutele de profesionalizare, in special cele de
profesionalizare progresiva, sunt considerate mai putin atractive decat rutele teoretice.
Eforturile intreprinse vor urmari cresterea atractivitatii educatiei si formarii profesionale
initiale, dezvoltarea standardelor de pregatire profesionala, cresterea eficacitatii parteneriatului
in planificarea si furnizarea de formare profesionala, cresterea capacitatii unitatilor din
invatamantul profesional si tehnic de a furniza programe de Formare profesionala continua si
de educatie a adultilor, imbunatatirea curriculumului din formarea profesionala initiala,
furnizarea competentelor specifice pentru dezvoltarea carierei si antreprenoriat, validarea
invatarii anterioare, dezvoltarea de rute flexibile de transfer si acces catre niveluri superioare
29
-
8/22/2019 Masuri de Diminuare a Somajului in Romania
30/68
de educatie (in special, accesul in invatamantul superior), dezvoltarea unor legaturi mai stranse
cu piata muncii si sprijin pentru cresterea implicarii partenerilor sociali in formarea
profesionala etc. Sunt necesare investitii in vederea cresterii atractivitatii formarii profesionale
initiale/invatamantului profesional si tehnic pentru angajatori si pentru participantii laprocesele de invatare, pentru transformarea sa intr-un instrument important de echipare a
tinerilor cu competente cheie necesare pe tot parcursul vietii, de imbunatatire a cunostintelor si
competentelor persoanelor cu un nivel de calificare scazut si pentru reducerea fenomenului de
parasire timpurie a scolii.
Majoritatea eforturilor de dezvoltare a educatiei si formarii profesionale initiale depuse
pana in prezent s-au concentrat asupra nevoilor tinerilor, dar actiunile avute in vedere pentru
imbunatatirea capacitatii unitatilor de IPT de a furniza oferte de formare profesionala continuapentru populatia adulta vor crea premisele unui raspuns corespunzator la nevoile de formare
ale adultilor si ale lucratorilor in varsta pentru actualizarea abilitatilor si imbunatatirea
competentelor acestora. Activitatile specifice de dezvoltare a unui sistem de formare
profesionala initiala atractiva si de calitate, vor fi completate prin actiuni destinate dezvoltarii
profesionale a profesorilor, instructorilor si formatorilor.
Concluziile Consiliului si Comunicarea de la Maastricht privind Prioritatile
viitoare pentru imbunatatirea Cooperarii Europene in Educatie si Formare Profesionala:Universitatile reprezinta actorii principali in furnizarea fortei de munca inalt calificata si in
crearea de cunoastere. Din acest punct de vedere, se poate afirma ca universitatile se afla la
intersectia dintre cercetare, educatie si inovare si ca, din mai multe puncte de vedere, detin
cheia pentru dezvoltarea societatii si economiei bazate pe cunoastere. Sprijinul acordat
universitatilor pentru dezvoltarea ofertelor educationale trebuie sa urmareasca cresterea si
imbunatatirea capacitatii acestora de a forma studenti cu nivele superioare de calificare,
contribuind astfel la cresterea competitivitatii economice. Aceste activitati vor fi completate cu
actiuni de sprijin pentru cresterea accesului populatiei din mediul rural si din comunitatea
roma la invatamantul superior. Datele disponibile pentru Romania indica un grad relativ redus
de corelare intre ofertele educationale/calificarile furnizate de sistemul de educatie si formare
profesionala initiala, inclusiv invatamantul superior si cerintele pietei muncii. Din pacate, rata
30
-
8/22/2019 Masuri de Diminuare a Somajului in Romania
31/68
ridicata a somajului in randul tinerilor sustine aceasta concluzie. Astfel, investitiile in educatie
ar trebui sa puna accentul pe asigurarea de competente cheie pentru toti si pe furnizarea unor
calificari adecvate, din punct de vedere cantitativ si structural, pentru cerintele in continua
schimbare ale pietei muncii. Imbunatatirea procesului de planificare in educatie si formareprofesionala initiala reprezinta primul pas pentru realizarea obiectivului de crestere a
relevantei si a capacitatii de a raspunde la cerintele pietei muncii. Cu sprijin FSE, experienta
anterioara din invatamantul profesional si tehnic (PRAI si PLAI) poate fi imbunatatita si
extinsa la nivelul tuturor furnizorilor de educatie si formare profesionala initiala, cu precadere
prin actiuni de formare specifica a decidentilor din scoli si a actorilor regionali si locali
relevanti implicati in procesul de planificare in educatie si formare. Dezvoltarea parteneriatelor
in educatie va asigura fundamentul pentru cresterea relevantei si capacitatii de raspuns aeducatiei la nevoile pietei muncii.
Cresterea relevantei educatiei si formarii pentru nevoile pietei muncii reprezinta un
obiectiv care va fi urmarit prin sprijinul FSE acordat furnizorilor de educatie, formare
profesionala initiala si Formare profesionala continua pentru imbunatatirea si diversificarea
ofertelor/programelor de studii si curriculumului. In acest sens, sprijinul FSE avut in
vedere pentru acesti furnizori va urmari cu precadere aspecte precum cresterea flexibilitatii
furnizarii educatiei si formarii profesionale, dezvoltarea unei educatii bazate pe competente siadaptarea programelor de educatie si formare la cadrul/sistemul calificarilor. Aceasta axa
prioritara va sprijini, de asemenea, dezvoltarea ofertelor de educatie si formare profesionala,
inclusiv dezvoltarea de curriculum (in special, componenta de curricula la dispozitia scolii), ca
parte a procesului de modernizare a sistemului de educatie si formare profesionala initiala si de
crestere a capacitatii de raspuns/adaptare la nevoile pietei muncii.
Ofertele de educatie si formare profesionala dezvoltate vor raspunde la urmatoarele
nevoi:
- necesitatea unei mai bune adaptari a ofertelor de educatie si formare profesionala la piata
muncii si la nevoile societatii bazate pe cunoastere, inclusiv prin dezvoltarea invatamantului
postliceal;
31
-
8/22/2019 Masuri de Diminuare a Somajului in Romania
32/68
- furnizarea de competente cheie (asa cum sunt definite in documentele europene) pentru toti;
in acest caz, o atentie deosebita va fi acordata populatiei din zonele rurale si celei de etnie
roma.
Operatiunile promovate in vederea cresterii calitatii in invatamantul superior vor aveaca obiectiv furnizarea de programe de studii universitare mai bine adaptate la nevoile
studentilor, astfel incat sa faciliteze insertia acestora pe piata muncii, dupa absolvire. Oferta
universitara trebuie sa aiba in vedere, intr-o mai mare masura, evolutiile din economie si sa
asigure o mai buna corelare cu cerintele pietei muncii. Capacitatea sistemului de educatie de a
raspunde schimbarilor rapide de pe piata muncii si asigurarea calitatii in educatie si formare
profesionala initiala si continua sunt, in mod semnificativ, dependente de dezvoltarea continua
a resurselor umane din educatie, formare profesionala initiala si Formare profesionalacontinua. Formarea si perfectionarea profesorilor, formatorilor si a altor tipuri de personal
didactic din educatie si Formare profesionala continua, inclusiv formarea si perfectionarea in
parteneriat cu companii, vor contribui la realizarea obiectivului de imbunatatire a calificarii
capitalului uman.
Obiectivul politicii educationale din Romania, de asigurare a oportunitatilor egale si a
accesului egal la educatie de calitate pentru toti, poate fi realizat atunci cand cunostintele sunt
furnizate de profesori calificati. FSE va sprijini, astfel, atat dezvoltarea/imbunatatirea formariiinitiale a profesorilor (programele de licenta si masterat), cat si imbunatatirea formarii
continue a acestora. Eforturile avute in vedere pentru imbunatatirea formarii initiale a
profesorilor vor fi completate cu actiuni de dezvoltare a unei oferte flexibile de formare
continua. Formarea profesorilor va viza, atat pregatirea pedagogica, cat si metodica disciplinei.
Ca parte a actiunilor de imbunatatire a sistemelor de educatie si formare, precum si pentru
asigurarea accesului egal la educatie, sprijinul FSE va viza dezvoltarea programelor de
formare si perfectionare specifice pentru noile profesii in educatie si formare, a programelor de
formare si perfectionare a profesorilor in domenii legate de ocupatii noi si a celor derulate in
parteneriat cu companii.
Disparitatile existente intre mediul rural si urban, in ceea ce priveste calificarea cadrelor
didactice din invatamantul preuniversitar, tind sa afecteze realizarea obiectivului de asigurare a
32
-
8/22/2019 Masuri de Diminuare a Somajului in Romania
33/68
accesului egal la educatie de calitate si capacitatea de ocupare a capitalului uman din mediul
rural. In ultimii ani, Guvernul Romaniei a depus eforturi semnificative in vederea reducerii
decalajului de calificare a profesorilor din educatie si formare profesionala initiala existent
intre mediul rural si urban. In cadrul POS DRU, in cazul zonelor rurale, actiunile de formare siperfectionare a profesorilor vor fi completate cu masuri de sprijin pentru extinderea practicii
mentorilor scolari si pentru formarea continua a acestora. In ceea ce priveste comunitatea
roma, vor fi intreprinse demersuri in vederea extinderii practicii mediatorilor scolari si pentru
formarea continua si dezvoltarea acestui tip de resurse umane. Aceste actiuni vor contribui, in
mod semnificativ la cresterea accesului si participarii la educatie. Eforturile intreprinse in
vederea asigurarii de personal calificat in educatie vor contribui la asigurarea accesului egal al
tuturor la educatia de calitate si vor fi complementare actiunilor intreprinse pentru dezvoltareaofertelor educationale si pentru cresterea gradului de constientizare si participare a comunitatii
la procesul de planificare, management si dezvoltarea continuturilor invatarii in educatie si
formare profesionala initiala.
In ceea ce priveste formarea profesionala continua (FPC), aceasta axa prioritara are ca
scop cresterea capacitatii sistemului public si privat de formare profesionala continua de a
furniza servicii de calitate in vederea sustinerii actiunilor de crestere a participarii la FPC.
Aceasta axa prioritara se va concentra, in principal, pe dezvoltarea sistemului (elaborarea siimplementarea de instrumente, mijloace, metodologii, standarde etc.), asigurarea si
managementul calitatii.
2.3.2 Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii
Axa Prioritara 2 Corelara invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii va
avea in vedere, la nivel national, asigurarea accesului egal al tuturor persoanelor la procesul de
invatare si formarea acelor competente si abilitati necesare integrarii durabile pe piata muncii.
Participarea scazuta la educatie are ca efect cresterea riscului de somaj, a somajului de lunga
durata sau de excludere de pe piata muncii. Avand in vedere faptul ca populatia de etnie roma
si persoanele din mediul rural sunt categoriile cele mai expuse riscului de parasire timpurie a
33
-
8/22/2019 Masuri de Diminuare a Somajului in Romania
34/68
scolii, vor fi promovate masuri specifice care vor viza aceste grupuri. Diminuarea fenomenului
de parasire timpurie a scolii si sprijinul acordat pentru cresterea accesului si a participarii la
formarea profesionala continua vor avea o contributie importanta la promovarea invatarii si a
muncii pe tot parcursul vietii, sprijinind in acest fel integrarea pe piata muncii si ocuparea.Formarea profesionala continua va avea in vedere, de asemenea, asigurarea sanatatii
fortei de munca. In cadrul cursurilor de formare a angajatilor vor fi furnizate module specifice
privind mentinerea sanatatii, prevenirea imbolnavirilor profesionale si a accidentelor de
munca. Vor fi sprijinite dezvoltarea parteneriatelor si tranzitia de la scoala la viata activa,
facilitandu-se insertia absolventilor pe piata muncii. Aceasta Axa Prioritara are in vedere
nevoile specifice ale indivizilor, atat pentru perioada in care sunt implicati intr-o forma de
educatie si pregatire profesionala initiala si/ sau continua, cat si dupa absolvire, ca si persoaneactive, problematica fiind abordata la nivel national. De asemenea, Axa Prioritara 2 abordeaza
evolutiile negative identificate la nivel national cu privire la fenomenul de parasire timpurie a
scolii, somaj ridicat in randul tinerilor, participare scazuta la FPC; amploarea acestor
fenomene necesita intreprinderea unor actiuni la nivel national, nu doar interventii regionale
care, realizate separat, pot avea efect si impact limitat.
Obiectivul principal al acestei axe prioritare il constituie facilitarea accesului la
educatie, cresterea ocupabilitatii si a nivelului de educatie si formare profesionala al resurselorumane printr-o abordare de tip pe tot parcursul vietii, in contextul societatii bazate pe
cunoastere. Urmatoarele obiective specifice vor contribui la atingerea obiectivului principal:
o mai buna tranzitie de la scoala la viata activa;
imbunatatirea participarii la programe de educatie de tip a doua sansa si prevenirea
parasirii timpurii a scolii, in special a grupurilor vulnerabile;
intarirea capacitatii intreprinderilor de a sprijini cresterea nivelului de calificare a angajatilor;
cresterea gradului de calificare a angajatilor.
Fundamentare:
In conformitate cu politicile si strategiile europene, invatarea pe tot parcursul vietii este
esentiala pentru dezvoltarea personala, civica si sociala, precum si din perspectiva cresterii
sanselor de ocupare. Invatarea se desfasoara in contexte diverse, atat in cadrul sistemului
34
-
8/22/2019 Masuri de Diminuare a Somajului in Romania
35/68
formal de educatie si formare profesionala, cat si in afara acestuia. Promovarea invatarii pe tot
parcursul vietii deschide accesul la cunoastere si valorifica rezultatele invatarii dobandite atat
in contexte formale, cat si in contexte nonformale si informale, de la educatia timpurie pana la
studii postuniversitare si alte forme de educatie a adultilor.Dobandirea cunostintelor si competentelor pe parcursul intregii vieti este o conditie
esentiala pentru dezvoltarea individuala si profesionala, pentru cresterea capacitatii de ocupare
si de adaptare. Necesitatea de a moderniza sistemele de educatie si formare profesionala in
vederea inlaturarii barierelor dintre diversele contexte de invatare si a cresterii accesului si
participarii la invatare sunt prioritati ale politicilor nationale. Din perspectiva ocuparii,
modernizarea sistemelor de educatie si formare ar trebui sa urmareasca flexibilizarea
modalitatilor de furnizare, cresterea relevantei competentelor si cunostintelor furnizate pentrupiata muncii si cresterea accesului la invatare pe tot parcursul vietii.
Aceasta axa prioritara se concentreaza asupra invatarii pe tot parcursul vietii din
perspectiva beneficiilor acesteia pentru ocupare si dezvoltare profesionala individuala, prin
extinderea si diversificarea formelor de invatare, cresterea participarii la educatie si formare
profesionala, prin furnizarea de competente care sa faciliteze adaptarea rapida a absolventilor
la exigentele locului de munca. Romania se confrunta cu un fenomen accentuat de somaj in
randul tinerilor (rata somajului in randul tinerilor este de aproximativ 3,5 ori mai mare decatrata somajului general). Furnizarea unei oferte relevante pentru piata muncii, prin sistemul de
educatie si formare profesionala initiala, va contribui la diminuarea somajului in randul
tinerilor.
Un alt fenomen ingrijorator cu care se confrunta Romania este rata ridicata de parasire
timpurie a scolii. Asa cum a fost evidentiat si in capitolul 1, categoriile cele mai expuse acestui
fenomen sunt populatia roma, populatia saraca si cea din mediul rural, si din acest motiv,
interventiile FSE in cadrul acestui domeniu major de interventie vor avea in vedere, in special,
nevoile specifice ale acestor grupuri vulnerabile. Sansele de ocupare a unui loc de munca de
catre cei care parasesc timpuriu scoala sunt reduse, deoarece acestia nu poseda competentele
de baza si cunostintele necesare, iar acest lucru le afecteaza integrarea pe piata muncii. Astfel,
prevenirea si reducerea acestui fenomen vor crea, pe de o parte premisele pentru reducerea
35
-
8/22/2019 Masuri de Diminuare a Somajului in Romania
36/68
somajului si, pe de alta parte vor contribui la imbunatatirea nivelului de calificare, deci a
competitivitatii capitalului uman din Romania. Amploarea fenomenului impune o abordare la
nivel national in vederea solutionarii adecvate a acestei probleme. Abordarea POS DRU
referitoare la parasirea timpurie a scolii include atat actiuni de prevenire, cat si de remediere,intr-o abordare integrata (ex. furnizarea serviciilor de orientare si consiliere, educatie
remediala, programe de tipul a doua sansa, campanii de constientizare, sprijin financiar).
Interventiile timpurii vor sprijini cresterea accesului la educatie si la servicii de orientare si
consiliere de calitate pentru elevii cu risc de parasire timpurie a scolii si pentru familiile lor.
Concluziile diverselor studii si anchete realizate subliniaza importanta educatiei prescolare in
prevenirea parasirii timpurii a scolii. Astfel, actiunile cofinantate in cadrul acestei axe
prioritare vor avea ca scop dezvoltarea si cresterea participarii la invatamantul prescolar, inspecial pentru grupurile cele mai expuse fenomenului de parasire timpurie a scolii.
Conform unei anchete realizate in 1999 de catre Institutul National de Statistica, doar
11% dintre intreprinderi au implementat programe de formare profesionala pentru angajati si
doar 5,4% dintre acestea au dezvoltat o strategie de dezvoltare a resurselor umane.
Aproximativ doua treimi dintre intreprinderi au preferat sa recruteze persoane noi decat sa
aloce resurse financiare pentru formarea profesionala a angajatilor. Intreprinderile mari sunt,
de regula, cele care desfasoara o politica activa de formare profesionala continua; IMMurilesunt mai putin interesate de politica DRU, fie pentru ca nu constientizeaza inca importanta
Formare profesionala continua, fie pentru ca nu au posibilitatea sa investeasca in dezvoltarea
resurselor umane.
Accesul la Formare profesionala continua este inegal. Angajatorii prefera sa sustina
formarea muncitorilor cu inalta calificare sau a tinerilor, decat a celor cu un nivel scazut de
calificare sau in varsta, a celor angajati pe perioada nedeterminata, decat a celor angajati pe
perioada determinata. Minoritatile, persoanele cu cerinte educationale speciale, populatia care
traieste in comunitati mici sau in zone rurale si somerii, au, de asemenea, un acces redus la
formare profesionala. Este important sa se asigure dezvoltarea de continuturi de formare
profesionala adecvate, metodologii si metode de predare individualizate si sa se acompanieze
ofertele de formare profesionala cu servicii de orientare a carierei pentru a raspunde astfel
36
-
8/22/2019 Masuri de Diminuare a Somajului in Romania
37/68
nevoilor diferitilor participanti la FPC. Accesul la FPC in zonele rurale este foarte limitat.
Disponibilitatea ofertelor este, de asemenea, foarte limitata. Pentru a solutiona aceste
deficiente, in cadrul acestei Axe Prioritare, se va acorda o atentie deosebita zonelor rurale, prin
cresterea flexibilitatii furnizarii de formare profesionala continua (ex. unitati mobile deformare profesionala) si prin sprijin financiar pentru participantii la ormare profesionala
continua. Principalele domenii in care vor fi dezvoltate programe de formare profesionala
continua, inclusiv in mediul rural, sunt: servicii, constructii, infrastructura de transport,
energie, TIC si cercetare. Principalele grupuri tinta abordate in cadrul aceastei axe prioritare
sunt: elevi, studenti, angajati la primul loc de munca, ucenici; personal din intreprinderi,
desemnat a fi mentor pentru angajatii aflati la primul loc de munca, tutori pentru stagiile de
pregatire practica a elevilor, studenti si angajati,maistri de ucenicie; elevi din zonele rurale, dincomunitatile sarace, de etnie roma, precum si cei care au un nivel scazut de performanta
scolata; persoane care au parasit de timpuriu scoala si familiile lor; angajati, in special cei cu
un nivel scazut de calificare sau cei necalificati.
Domenii majore de interventie:
Tranzitia de la scoala la viata activa;
Prevenirea si corectarea parasirii timpurii a scolii;
Acces si participare la formare profesionala continua.
2.3.3 Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilor
Obiectivul general al acestei axe prioritare este: promovarea culturii antreprenoriale,
flexibilitatii si adaptabilitatii prin sprijinirea fortei de munca si a intreprinderilor competente,
pregatite si adaptabile. Urmatoarele obiective specifice vor contribui la realizarea obiectivului
general:
dezvoltarea antreprenoriatului, prin sprijinirea indivizilor pentru initierea afacerilor;
imbunatatirea nivelului de calificare al specialistilor din managementul si organizarea muncii;
cresterea nivelului de specializare a angajatilor, prin actualizarea si imbunatatirea
calificarilor;
37
-
8/22/2019 Masuri de Diminuare a Somajului in Romania
38/68
cresterea nivelului de participare a partenerilor sociali si a ONGurilor in furnizarea de
servicii comunitatii.
Fundamentare:
Masurile luate pentru imbunatatirea adaptabilitatii intreprinderilor, in special aIMMurilor si a angajatilor la conditiile in schimbare, in special in vederea introducerii de
tehnologii moderne si