100 G heorge Buzatu

produsului social (50,8% , respectiv 30,2% ), ca t §i a venitului national (41,7% , respectiv 38,56%). Faptul era in m asura sa evidenjieze im plinirea unui m arcant proces, §i anum e trecerea Romaniei de la stadiul de {ara em inam ente agrarfi la cel de Jarfi agrar-industrialaRezultatul objinut in cele doua decenii interbelice era, fara indoiala, deosebit prin el insu§i, ceea ce nu se poate aprecia ca atare §i la o raportare generala. A stfel, pentru a ne referi numai h venitul national pe cap de locuitor, acesta reprezenta in 1938, in cazul Rom aniei, doar 94 de dolari (unele surse indica 110 dolari) faja de 246 dolari in Franja §i 235 dolari in G erm ania. In acest fel, Rom ania, in ciuda progreselor dobandite, se s itu a in pragul celui de-al doilea razboi Mondial in categoria statelor slab dezvoltate din Europa, alaturi de Iugoslavia, Polonia, Ungaria, ^onugalia, Grecia, Turcia. Conflagrajia din 1939-1945 §i consecinj,ele ei, distrugerile §i ocupa|ia sovietica, deparle de-a inlesni depa§irea situa^iei sem nalate, vor contribui, dim potriva, la ,nrautajirea evolujiei econom iei na^ionale a Rom aniei.

mistemul politic din Romania in anii 1918-1938

Prevederi constituponale. Legisla(ia electorala. Purerile statului (pat lam ent, guvern, ju stice, rege) P artidele politice. Funcponarea m ecanism ului dem ocratic; aspecte pozitive §i negative.

N.ote

* Din vasta bibliografie privind evolu{ia social -economics a Romaniei interbelice, retinem uncle titluri: Enciclopedia Romaniei, I-IV, Bucureijti, 1938-1943; Aspecte ale economiei romdne$ti, Bucure^ti, 1939; N.P. Arcadian, Industrializarea Romaniei, Bucure^ti, 1936; Victor Axenciuc, Evolutia economicfi a Romaniei, I-II, Bucure§ti, Editura Academiei, 1992-1997; Gh. Buzatu, Romania $i trusturilepetwhere internaponalepan# la 1929, Ia§i, Editura Junimea, 1981; N.N. Constantinescu. ed., Situapa ciasei muncitoare din Romania. 1914-1944, Bucure§ti, Editura Politica, 1966; Costin C. Kiri^escu, Sistemul banesc al leidui §i precursorii lid, b ill. Bucure^ti; Editura Enciclopedica. 1997; M.A. Lupu, ed., Istoria economiei naponale a Romaniei. Bucure$ti, 1974; Virgil N. Madgearu. Evolupa economiei romdne.fli dupa rdzboiul mondial, Bucure§ti, 1940; Mihail Manoilescu, Rostul $l destinul burgheziei romdne$ti, Bucure§ti, 1942; Florin Em. Manoliu, La reconstruction economique et Jinancitre de la Roumanie et les partis politiques. Paris, 1931; Costin Murgcscu colab.. Contribtqii la istoria capitalului in Romania. 7, Bucure§ti, Editura Academiei, 1960; 1. Saizu. Poll tit a e<onomicO a Romaniei intre 1922 §i 192H, Bucure$ti, Editura Academiei, 1981; I. Simionescu. Jar a n°astrfi. Neturd. Oameni. Muncfi, ed. a Il-a, Bucure§ti 1938; Emilia Sonea, Gavrila Sonea, Vi apt eeonomica si politica a Romaniei. 1933-1938, Bucure-jti, 1978; D. §andru. Reforma aurora din ^921 in Romania, Bucure§ti, Editura Academiei, 1975; I. V. Totu, ed., Progresul economic in Romania. 1X77-1977. Bucure§ti, 1977; §tefan Zeletin, Burghezia romctna. Originea $i rohd ei istoric, Bucureijti, 1925; N.N. Constantinescu, ed., Romania's Economic History. From the Beginnings to World War

Bucure§ti, Editura Academiei, 1994.- Cf, Gh Buzatu, O istorie a petrolului romdnesc, Bucure^ti, Editura Enciclopedica, 1998, p. 226 $i unit.' Ibidem, p 255 §i urm.

C onstitupa din 1923' - care de fapt prelua textul legii fundam entale din 1866 - prevedea la art. 33; „Toate puterile statului em and de la napune, care nu le poa te exercita decdt num ai prin delegapune $i dupa principiile $i regulile a$ezate in Constitupunea de ja p i ". F a avea la baza principiul separarii puterilor in slat in: putere legislativa, putere executiva $i pulere judecatoreasca.

„P uterea leg isla tiva se exercita in colectiv de rege $i R eprezen tapunea N aponald . Reprezentapunea N aponald se im parte in doud Adundri: Senatul $i Adunarea D eputaplor " .irt. 34). Se fa c e a p re c iz a re a c a membrii Adundrilor reprezintd napunea “ (art. 42). Adunarea

Deputajilor se com punea din deputa\i ale§i de cetaieriii romani majori, prin vo( universal, egal. direct,.obligatoriu §i secret pe baza reprezentarii m inorita|ilor.

Legislafia e lec to ra la prevedea ca dreptul de vot, ca §i drepturile politice in general, era acordat num ai pentru barba^ii majori (de la 21 de ani in sus). in privinia fem eilor, se stabilea c:i ,.legi speciale, votate cu majoritate de doud treimi. vor determ ina condipunile sub care fenieile p o t avea exercipul drepturilor politice. D repturile civile ale fem eilor se vor stabili pe baza deplinei egulitdp a celor doud sexe “ (art. 64). In fapt, abia in 1939 - prin legea electorala ilin 9 m a r - se va acorda drept de vot fem eilor; art. 5 al acestei legi prevedea; ,.Au drept de vot pentru alegerea deputaplor cetd(enii romani, bar bap §ifem ei, care intrunesc urmdtoarele ondipuni: an varsta de 30 an i im plinip, sunt §tiutori de carte; practicd ejectiv o indeletnicire

tntrdnd in vreuna din urmdtoarele trei categorii: 1) agru ultura §i m uncu manuald; 2) < omer(ul )i industria; 3) ocupapuni intelectuale In aceeasji lege se preciza: Fenieile nu sunt eligibile in Adunarea D eputaplor “ (art. 4).

Pentru a fi eligibil in A dunarea Deputaiilo^, potrivit Constituiiei din 1923, se cerea: a fi teia^ean rom an, a avea exerci^iul drepturilor civile §i politice, a avea varsta de 25 de ani implini^i, a avea dom iciliul in Romania. Senatul se com punea din senalori ale§i ^i senatori de drept. Prima categorie era aleasa de cetaj,enii romani care aveuu varsta de 40 ani im plinip, precum ^i de m em brii consiliilor jude^ene de m em brii consiliilor com unale $i urbane (cate unul de fiecare ju d e 0 , de m em brii C am erelor de Comer],, de Industrie, de M unca !ji de Agricultura - cate unul din fiecare circumscrip^ie §i pentru fiecare c alegorie; de fiecare Universitate - cate un senator, ales prin votul profesorilor.

Erau m em bri de drept ai Senatului, in virtutea inaltei sitaa(ii dej.inuie in stat .si in biserica: mo§tenitorul tronului de la varsta de 18 ani im plini|i. el avfmd drept de vot deliberaliv de la varslade 25 ani im plini|i; mitropoli^ii jani, episcopii eparhioti ai Biserici O nodoxa Romana

Greco-Catolicfi; capii confesiunilor recunoscute de stat, cate unul de fiecare confesiune, daca au fost ale§i sau num ip conform legilor larii §i reprezinta un num ar de peste 20v000 de credincio§i, precum §i reprezentantul superior religios al m usulm anilor din Regat; pre§edintele Academ iei Rom ane. M andatul acestor senatori inceta odata cu calitatea sau dem nitalea ce le atribuia dreptul. Deveneau senatori de drept: fo§tii pre§edinp ai Consiliului de Mini§lri, intrucat aveau o vechim e de patru ani in aceasta funcpe; fo§tii mini§tri avand o vechim e de cel pupn §ase ani; fo§tii pre§edinji ai Corpurilor legislative care au exerditat aceasta dem nitate cel pujin in cursul a opt sesiuni ordinare; fo§tii senatori §i deputap ale§i in cel pupn zece legislaturi independent de durata lor; fo§tii prim -pre§edinp ai Inaltei Curp de C asape §i Justijie care au ocupat aceasta funcpe sau pe cea de pre§edinie la Casape cinci ani; generalii in rezerva §i in retragere; cei care au exercitat com anda unei annate in faja inam icului, ca titular, tim p de cel pupn trei luni; cei care au indeplinit funcpa de §ef al M arelui Stat M ajor sau de inspector general de arm ata (com andant de arm ata), in timp de pace, cel pupn patru ani; fo§tii pre§edinp ai A dunarilor Najionale de la Chi§in&u, Cem auji §i A lba Iulia, care au declarat U nirea cu R om ania.

Cre$terea num arului senatorilor de drept a facut ca interesul partidelor politice pentru acest corp legiuitor sa fie scazut. in practica, lupta electorala s-a desfa§urat, in principal, pentru obpnerea unui num ar cat mai m are de locuri in Adunarea D eputaplor, care era o oglinda fidela a rezultatelor inregistrate la um e. D urata m andatului, atat al deputaplor, cat §i al senatorilor, era de 4 ani.

Legea electorala din 27 m artie 1926' a sporit numarul senatorilor de drept, adaugand §i pe pre§edintele Consiliului Dirigent din Ardeal. Elemenlele esenpalmenle noi introduse de aceasta lege se refereau la centralizarea rezultatelor §i repartipa mandatelor. D aca pana atunci acestea se centralizau la nivel de judej, fiind proclam ap ale$i candidapi care au intrunit cel mai mare num ar de voturi, noua lege stabilea ca voturile se centralizeaza la nivelul |arii §i apoi se calculeaza procentul obpnut de fiecare grupare in parte faja de num arul total al votanplor pe intreaga Jara; gruparea politica ce obpnea cel mai mare num ar de voturi, dar uel pupn un procent de 40% faja de celelalte grupari, era declarata grupare majoritara, iar celelalte grupari minoritare; pragu1 electoral era stabilit la 2%, dar legea admitea o exceppe: se preciza ca din numarul total al m andatelor stabilit pe intreaga lara se reduceau m andatele atribuite gruparilor minoritare in circum scrippile unde acestea au intrunit m ajoriiatea absoluta, chiar daca pe intreaga {ara nu au obpnut procentul de 2%. Ceea ce ram anea din num arul total al lor se repartiza astfel; gruparea m ajoritara prim ea jum atate din numarul mandatelor, iar cealalta jum atate se im par^ta intre toate gruparile, inclusiv cea majoritara, proportional cu procentele de voturi obpnute de fiecare dintre ele. In cazul in care nu s-a declarat nici o grupare majoritara, mandatele se im parl intre toate gruparile proportional cu procentul obpnut de fiecare din ele. Numarul total al deputaplor a fost stabilit la 387, iar cel al senatorilor la 254 (dintre care 113 ale§i la colegiul universal). A ceasta lege afecta egalitatea votului, deoarece puterea de desemnare a votului dat gruparii majoritare era mai mare decat al celui dat gruparilor minoritms^ Spre exem plu, in alegerile parlamentare din 1932, gruparea majoritara a fost Parlidul Naponal- 'I'aranesc, care a intranit 40,3% din totalul voturilor; prin aplicarea prim ei m ajoritare acest partid a prim it 274 mandate, in timp ce gruparile minoritare - dar care obpnusera aproape 60% din voturi - au primii doar 113 mandate.

P u te rile s ta tu lu i erau: legislativa, executiva §i judecatoreasca. Puterea legislativa era exercitata-de pa rlam en t. Inipativa legislativa aparpneaexecutivului (regelui) §i parlamentarilor. Proiectul de lege »e d,scuta in com isia de specialitate, apoi in com isiile reunite, dupa care se depunea in plen. Aici se vota luarea in considerare a proiectului, apoi urm au discupa §i votarea pe articole; dezbaterea se incheia prin votul general, care putea fi prin ridicare §i §edere, prin viu grai sau prin scrutin secret (cu bile).

S is t e m u l p o l i t ic !n R o m a n ia !n a n ii 1 9 1 8 - 1 9 3 8 103

Parlam entul avea drept de control asupra puterii executive. Potrivit Constitupei, fiecare H membru al A dunarii avea dreptul de a adresa mini§trilor intrebari §i interpelari, la care ace§tia S erau obligap sa raspunda; fiecare A dunare avea dreptul de a trimite mini§trilor petipile ce-i

erau adresate de ceta^eni; mini§trii erau datori sa dea explicapi asupra acestor petipi ori de cate ori A dunarea o cerea. D aca parlamentarii nu erau m uljum ip de activitatea guvem ului sau a unor mini§tri puteau depune mopune de cenzura; adoptarea acesteia atragea dupa sine demisia celor pu§i in cauza.

D eputapi §i senatorii se bucurau de im unitate parlamentara: „Nici unul din m em brii uneia sau celeilalte Adundri nu poa te ) i urm drit sau prigonit pentru opiniile §i voturile em ise de dansul in cursul exercipului m andatului sdu "(art. 54).Un alt articol din C o nstitu te prevedea: „Nici un m em bru a l uneia sau celeilalte A dundri nu poa te , in timpul sesiunii, sd fie nici urmdrit, nici arestat, in m aterie de represiune. decat cu autorizarea'Adunarii din care fa c e parte, afard de cazul de flagran t delict. D acd a fo s t arestat preventiv sau urm drit in timpul cand sesiunea era inchisd, urmarirea sau arestarea trebuiesc supuse aprobdrii Adunarii din care fa c e parte, indata dupd deschiderea sesiunii Corpurilor legiuitoare. Det?n[ia sau urmarirea unui membru al uneia sau celeilalte Adundri este suspendatd in timpul sesiunii, dacd Adunarea o cere " (art. 55).

P u te rea execu tiva era exercitata de g u v ern in num ele regelui. M odul de aleatuire a guvemului nu era foarte clar stabilit prin Constitupe. Legea fundam en ta l prevedea ca „Mini§trii intrunifi alcdtuiesc Consiliul deM ini$tri, care este prezidat, cu titlul depre§edinte al Consiliului de Mini.pri, de acela care a fo s t insdrcinat de rege cu form area guvem ulu i In legatura cu persoana pe care regele o putea desem na pentru constituirea guvem ului nu existau decal doua interdicpi: „Nu poate f i m inistru decdt ce l care este roman sau ce l pu fin care a dobdndit naturalizarea " (art.94); „Nici un m em bru a l fam iliei regale nu poa te f i m inistru " (art. 95). De regula, regele incredin^a unei persoane m andatul de a forma guvem ul, iar aceasta alcatuia lista mini^trilor pe care o prezenta suveranului pentru a o aproba prin decret. Faptul ca regele era „capul puterii armate ", iar m ilitarii nu aveau dreptul sa faca politica, a creat obiceiul ca suveranul sa-1 propuna pe ministrul apararii naponale.

Legea pentru organizarea m inisterelor a fost publicata abia la 2 'august 19294. Aceasta tabilea ca ..Regele desem neazd persoana insdrcinatd cu form area guvem ului. D ecretul de

numire a pre§edintelui Consiliului se contrasem neazd de pre$edintele de Consiliu dem isionat sau revocat^ el poate f i insd contrasem nat §i de noul pre$edinte de Consiliu “. Decretul de numire a mini§trilor era contrasem nal de pre§edintele Consiliului. Primul ministru §i mini^trii intrau in funcpune dupa depunerea urm atorului juram ant: „Jur sd respect Constitupunea §i legile idrii, sd apdir drepturile ei §i sd pdstrez secretele de stat “ (art. 3).• Serviciile statului erau grupate pe ministere, iar mini§trii erau num ip pe ministere; ministrul

era $eful adm inislrapei ministerului sau. Erau stabilile prin lege zece ministere §i anume: Ministerul de Interne, M inisterul de Extem e, M inisterul de Finance, M inisterul de Justipe, Ministerul lnstrucpunii Publice §i al Cultelor, M inisterul Arm atei, M inisterul A gricultuni §i Domeniilor, M inisterul Industriei §i Com eriului. M inisterul M uncii. Sanatapi §i O crotirii Sociale. Se preciza ca ministerele §i subsecrelariatele de stat nu se puteau infiinpi *ji desfiinpi decat prin lege; num arul subsecretarilor de slat nu putea depa^i num arul m inisterelor; repartizarea lor pe ministere se facea prin decret regal. Potrivit art. 28, ..PresedinteleConsiliului de Mini§tri este §eful guvem ulu i Legea stabilea atribupile fiecarui m inister in parte, precum $i structura acestora. Ulterior, prin decrete regale, s-au infiinpit noi ministere, iar altele s au scindat; de asem enea, s-au instituit noi funcpi: vicepre§edintele Consiliului de Mini^lri fin octom brie l932) §i mini^tri de stat (din ociom brie 1930). In fapt, s-a ajuns dupa num ai doi ani de la adoptarea legii din 2 august 1929, la o dublare a num arului de mini§tri $i secretari de stat.

104

P u te re a ju d eca to reascd se exercita de „organele ei. HotdrdrUe lor se pronun{d in virtutea jj legii §i se executd in num ele rege lu i" (art. 40 al Constitujiei din 1923). Pentru intregul stat | | exista o singura Curte de C asape §i Justipe; aceasta avea drept sa judece constituponalitatea ■§ legilor §i sa le declare inaplicabile pe cele care erau contrare Constitujiei. Judecatorii erau I inamovibili, Constitupa stabilind: „Cel vdtdmat in dreptiuile sale, f ie printr-un act adm inistra te 1 de autoritate,fie printr-un a c td e gestiune fdcu t in cdutarea legilor §i a regulamentelor. f ie prin | rea-voinld a autoritdplor administrative de a rezolva cererea privitoare la un drept, poate face f cerere la in s ta n c e judecdtore$ti pentru recunoa§terea dreptului sdu. Organele puterii judiciare | judeca dacd actul este ilegal, ilp o t anula sau p o t pronurqa daune civile pdnd Id data restabilirii | dreptului vdtdmat, avand §i cdderea de a judeca $i cererea de despdgubire,fie ton tra autoritdplor f adm inistrative chemate in judeca td .fie contra funcponarului v inova t" (art. 107).

In iunie 1924 a fost adoptata legea pentru unificarea judecatoreasca, prin care se prevedea organizarea de judecatorii urbane, rurale §i m ixte, de tribunale (rti capiiale de judel), a 12 C urp de Apel, precum §i o inalta Curte de C asape §i Justipe, care judeca situapile excepponale 1(conslituponalitatea legilor, acuzapile aduse mini§trilor).

In sistem ul constitutional al R om aniei, regele ocupa un loc central. Potrivit Constitujiei, puterile constituponale ale regelui erau „ereditare in linie cobordtoare directa §i legitimd a M ajestdpi Sale regelui Carol I de fiohenzollern Sigm aringen din bdrbat in bdrbat prin ordinul de prim ogeniturd §i cu excluderea perpetud a fem eilo r §i coboratorilor lor “ (art. 77).

La urcarea pe iron, regele depunea urmatorul juram ant: „Jur a pdzi Constitutiunea $i legile poporului roman, a menjine drepturile lui naponale §i integritatea teritoriu lu i" (art. 82).

A rticolul 88 din C onstitu te stabilea prerogativele s u v e ra n u lu i :Regele nume§te §i revocd |pe mini§trii sdi. E l sanq ioneazd §i prom ulgd legile. E l poa te refuza sancponarea sa. E l are jdreptul de am nistie in materie politicd. Are dreptul de a ierta sau de a mic$ora pedepsele in im aterii crim inate, afard de ceea ce se statornice§te in privinja mini§trilor.

E l nu poa te suspenda cursul urmdririi sau a l judecap i, nici a interveni prin nici un m od in |adm inistrapa justipei.

E l nume§te sau confirmd in fu ncp ile publice potrivit legilor.E l nu poa te crea o noud funcpune j'drd lege speciald.E l fa c e regulam ente necesare pentru executarea legilor, fd rd sd poatd vreodatd modifica J

sau suspenda legile §i nu poate scuti pe nim eni de executarea lor.E l este capul puterii armate.E l Cdnferd gradele militare in conform iiate cu legea.E l va conferi decorapunile romane conform unei anum ite legi.E l are dreptul de a bare m onedd conform unei legi speciale.El incheie cu statele strdine convenpunile necesare pentru com er{, navigapune §i alte J

asem enea; insd pentru ca aceste a c te sd aibd autoritate indatoritoare, trebuie m ai intdi a f i supuse puterii legislative §i aprobate de ea ".

A rticolul 90 arata ca regele deschide sesiunea Adundrilor legiuitoare prin m esa j" , la care A dunarea D eputaplor §i Senaiul adopta raspunsurile la mesaj. Regele pronun\a inchiderea sesiunii, putea convoca parlam entul in sesiune extraordinard. Deosebil de im portanle erau urm atoarele prevederi: ,.El (regele - n.n.) are dreptul de a dizolva am bele Adundri deodatd S sau num ai una din ele. Actu l de dizolvare trebuie sd conpnd convoCared alegdtorilor pdnd in doud I uni de zile §i a Adundrilor pdnd in trei luni.

Regele poate am dna Adundrile; oricum , am dnarea nu poate depart term enul de o lund, nici a f i reinnoitd in aceeu§i sesiune fd rd consinqdm dntul Adundrilor '. A rticolul 30 stipula ca |..Puterea legislativa era exercitatd colectiv de cdtre rege §i Reprezentapunea N aponald ", ?;alcatuita din doua Adunari. Potrivit arlicolului 35 ..Inipativa legilor este data fiecdreia din cele trei ram uri ale puterii legislative “.

S is t e m u l p o l it i c !n R o m a n i a In a n i i 1 9 1 8 - 1 9 3 8 105

Articolul 39 glasuia: „ Puterea executivd este incredinfatd regelui, care o exercita in m od regulatprin Constitupune ", iar la articolul 92 se preciza: ..G uvernul exercitd puterea executivd in num ele regelui, in m odul stabilit p r in Constitupune

La articolul 40 citim: „Puterea judecdtoreascd se exercita de organele ei. H otdrdrile lor se pronun[d in virtutea legii $i se executd in numele regelui

Conform articolului 87 „Persoana regelui este inviolabila, m in iftr ii sdi sunt rdspunzdtori. Nici un act a l regelui nu poa te avea tdrie dacd nu va f i contrasem nat de un ministru, care

prin aceasta chiar devine rdspunzdtor de acel a c t In C onstitu te se f&cea precizarea ca: „In nici un caz ordinul verbal sau scris a l regelui nu poate apdra pe m inistru de raspundere “ (articolul 97). De asem enea, la articolul 98 se spunea: „Fiecare din am bele Adundri, precum §i regele au dreptul de a cere urmarirea mini§trilor §i a -i trim ite inaintea Inaltei Curp de Casape §i Justipe, care singurd, in secpuni - unite, este in drept a -i judeca ".

Regele avea inijiativa, alaturi de Adunarile legiuitoare, de a revizui C onstitupa in total sau in parte (articolul 129), iar revizuirea se facea de Adunari „in acord cu regele“ (articolul 130).

Legea fundam entals avea la baza principiul potrivit caru ia „regele domne§te dar nu guverneazd ", insa prevederile concrete erau susceptibile de interpretari diferite. In fond, nu exista ram ura a activitapi de stat in care monarhul sa nu fie implicat.

Regele Romaniei era, din 1914, Ferdinand I, iar mo$tenitor - fiul sau mai mare, principele Carol. In 1918, 1919 §i 1925 principele Carol arenunjai la dalitatea sa. La 31 decem brie 1925 Consiliul de Coroana a acceptat renunjarea lui Carol. In ziua de 4 ianuarie 1926, A dunarea Naponala Constituanta a prim il renunjarea lui Carol §i a proclam at ca succesor pe Mihai; deoarece acesta era minor, s-a hotarat inslituirea unei Regen^e. S-a apelat la articolul 83 din C onstitu te , care prevedea: Regele, in via(d jiind , poate numi o R egetqd , com pusd din trei persoane, care, dupa m oartea regelui, sd exercite puterile regale in tim pul m inoritdpi succesorului tronului. Aceasta numire se va fa c e cu prim irea Reprezentapunii Na{ionale Regenja exercita totodata §i tutela asupra „succesorului tronului in tim pul m inoritdpi lui “.

La 20 iulie 1927 a incetat din v iaja regele Ferdinand, astfel ca a intrat in funcpune Regenja, deoarece Mihai I era m inor (avea doar 6 ani). Dupa trei ani, in ziua de 6 iunie 1930, principele Carol a sosit in jara, iar la 8 iunie a devenit rege. Fostul suveran a devenit mojjlenitorul tronului 51 a primit tit lui de „Mare Voievod de A lba-lulia ".

in sistemul politic din R om ania interbelica partidele politice aveau un rol esen ta l. Dar Constituiia din 1923 nu conpnea un cuvanl despre partidele politice. Totu§i, legea fundamentals prevedea anumite drepturi !ji liberta t care - pentru a putea fi exercitate - presupuneau existenja partidelor politice. A stfel, potrivit articolului 5. „Romanii. fd rd deosehire de origine etnicd, de limbd sau de religie, se bucurd de libertatea con.piin{ei, de libertatea invdfdmdntului. de libertatea preset, de libertatea intrunirilor, de libertatea de asociape §i de toate libertdple .'ji drepturile stabiliteprin lege ". A rticolul 29 avea urmatorul conpnul: ..Rom dnii.jdrddeosebire de origine etnicd. de limbd sau de religie. au dreptul de a se asocia, conform andu-se legilor care reglementeazd exercipul acestui drept. D reptul de libera asociere nu implied in sine dreptul de a crea persoane jurid ice. Condipunile in care se acordd personalitatea jurid icd se vor stabili prin o lege speciald

Legea persoanelor juridice, prom ulgata la 6 februarie 1924s stabilea ca toate asociapile trebuiau sa se inscrie la tribunal. Avizul M inisterului Public urm a sa conpna constatarea ca .. star ut ele sau act ele constitutive, com punerea organ elor de direcpe §i de adm inistratiune ,)i celelalte condipuni nu contravin la dispozipunile legii de fapt Articolul 6 prevedea: ..Nu se poate recunoajte personalitatea jurid icd a asociapunilor sau a§ezdmintelor care au un obiect Hicir, contrar ordinei publice sau bunelor moravuri. sau care sunt form ate in vederea realizdrii acestui scop ". G uvem ul ..avea drept de supraveghere $i control asupra persoanelor jurid ice si de d rep tp riva t", veghind ca aceasta „sd-§i indeplineasca menirea in conformitate cu statutele

loan Scurtu

$i actele constitutive, iar p e de altd parte sd nu lucreze impotriva bunelor m oravuri, ordinei publice $i siguran{ei statului “ (art. 15). D upa num ai caleva luni, la 19 decem brie 1924 s-a publicat „Legea pentru reprimarea unor infrac[iuni contra linq te i publice "(num ita §i „ legea M arzescu ", dupa num ele Lnijiatorului ei6), care prevedea la art. 1: „Sim plul fa p t a l asocierii in scopul de a prepara sau de a executa crim e in contra persoanelor sau proprietdplor, oricare a r f t durata asociapei sau num drul membrilor, precum §i orice in^elegere in acela§i scoph constitute delict contra lin ifte ipub lice §i se va pedepsi cu inchisoare de la 5-10 ani, cu amendd de la 10 000-100 000 lei §i cu interdicpunea corecponald Aceea§i pedeapsa se aplica §i celor care „se vor f i a filiat cu bund §tiinjd la o asociapune form atd in scopul specificat in articolul precedent sau vor f i participat la o in{elegere stabilitd in acela§i scop Se pedepseau cu 2 pans la 5 ani inchisoare cei care ..prin discursuri, cuvdntdri, strigdri, cantece sedipoase, sau am enitqdri rostite in public, prin viu grai, vor f i provocat direct comiterea unei fap te califtcatd crimd “ (art. 7). Instanjele de judecata puteau interzice „de la inceput sau in cursul dezbaterilor, in total sau in parte, reproducerea sau ddrile de seamd ale dezbaterilor in mdsura in care aceste ddri de seamd ar putea constitui un perico l pentru ordinea publicd “ (art. 18). In fapt, aceasta lege venea dupa O rdonanjele Corpului II Armata din 5 aprilie §i 23 iulie 19247 prin care se hotara pedepsirea cu 5-10 ani inchisoare a oricarei persoane care „vapropovddui prin viu grai sau prin scris schim bareaform ei de guverndm dnt sau suprimarea sau schimbarea prin violenfd a legilor §i a^ezdmintelor statului ". Asemenea asociajii existente in momentul aplicarii ordonanjei erau dizolvate. Aceste ordonanje vizau in mod special Partidul Com unist din Rom ania, care-§i propunea sa inlature ..prin orice mijloace " oranduirea existenta. §i care- cu prilejul negocierilor rom ano-sovietice de la Viena, desfa§urate in m artie 1924 - se pronunjase pentru autodeterm inarea pana la despSr\irea de statul roman a Basarabiei. In acela$i limp, aceasta lege avea in vedere organizajiile de extrem a dreapta, care se pronunjau im potriva regimului dem ocratic §i cereau ,j)edepsirea“ce lo r care suprim au mi$carile na{ionaliste.

O noua §i importanta restricjie in privinja activitajii partidelor politice a fost adoptata peste zece ani, in aprilie 1934, cand a fost publicata ..legea pentru apdrarea ordinei de stat care lncepea cu aceasta prevedere: ..G ruparile politice. sub orice form d s-ar prezenta sau s-ar ascunde, care in propaganda ideologiei sau in executarea program ului lor. vor prepara sau savdr.fi acte de violenfd organizatd, care pun in pericol siguran(a ordinei de stat sau a ordinei sociale. sau care vor propovddui distrugerea violentd a ordinei politice de star sau a ordinei sociale vor putea f t dizolvate in condipile legii de fap'i. Pot ft , de asem enea. dizolvate orice grupari politice care in propaganda sau in acpunea lor organtzeazd sau recurg la form apuni de lupta inarm atd “. HotSrarea tie dizolvare era luata de Consiliul de Mini^tri. D izolvarea unei grupari politice atragea dupa sine inchiderea cluburilor sau a localurilor de intalnire ale acestor grupari, ridicarea fondurilor, arhivelor, co responden^ i, arm elor etc. Se considerau infraqiuni $i se pedepseau cu inchisoare corecjionala de la 1 la 5 ani: purtarea de orice uniform e, costum e speciale, steaguri sau orice alte em blem e care invederau participarea la Sciivitatea unei grupari politice dizolvate; linerea de adunari, formarea de cortegii. precum $i orice fel de aq iune politica publics sau clandestina, de catre m em brii gruparilor dizolvate; adunarea de fonduri sau de orice m ijloace materiale pentru continuarea activitstii gruparii dizolvate; gSzduirea, cu ijliinja, a uneia sau mai ryultor persoane urmarite sau condam nate pentru vreuna din faptele prevazute mai sus.

S istem ul p a r tid e lo r politice d in R o m a n ia a cunoscut dupa priniul rSzboi m ondial o im portanta evolujie, caracterizata prin:

1. D escom punerea partidelor conservatoare;2. Consolidarea pozijiilor Partidului N ational-Liberal;3. Infiinjarea unor noi partide §i im punerea lor in via^a politics;4. Integrarea in cadrul statului rom an a partidelor care au condus lupta pentru unirea

provinciilor istorice cu patria mama;

S i s t e m u l p o l i t ic In R o m a n i a In a n i i 1 9 1 8 - 1 9 3 8 107

5. Intem eierea Partidului N a to n a l-ja ra n esc , care a devenit cel de-al doilea mare partid de guvemam&nt (dupa Partidul N ational-Liberal);

6. Aparijia §i afirm area partidelor aparjin^nd m inoritatilor najionale;7. Crearea §i im punerea in viafa politica a unor organizajii extrem iste, de stanga §i de

dreapta.D inam ica p a r tid e lo r politice a avut §i ea anum ite caracteristici, pe etape relativ scurte:* 1918-1921 - o m axim a proliferare a partidelor politice;- 1922-1926 - o ten d in g de fuziune, cu o finalitate bipolara: Partidul N ational-Liberal §i

Partidul Najional-Xaranesc;- 1927-1932 - sciziuni Inregistrate in aproape toate partidele §i in prim ul rand in cele de

guvem am ant (Partidul N ational-Liberal, Partidul Poporului, Partidul N ajional-Jaranesc);- 1933-1937 - crearea de grupari disidente in interiorul marilor partide democratice (Partidul

Na^ional-Taranesc §i Partidul National-Liberal);- 1937-1938 - criza partidelo r p o litic e §i d izo lvarea lor, prin decre tu l regal din 30

m artie 1938.F u n c jio n a rea m ecan ism ulu i d em o cra tic stabilit prin C o n stitu te s-a dovedit a fi extrem

de com plexa §i de dificila. In prim ul rand, deoarece §i dupa 1918 s-a m enjinut vechea practice, instituita de Carol I, ca regele sa num easca guvem ul, dupa care urm a dizolvarea corpurilor legiuitoare §i organizarea de noi alegeri parlamentare. In acest fel, se inversau raporturile dintre puterea executiva §i cea legislativa, astfel ca nu guvem ul era expresia parlamentului, ci invers, executivul era cel care facea legislativul. in fapt, regele - atat Ferdinand 1, cat §i Carol al Il-lea - a abuzat de dreptul constitutional de a dizolva parlam entul. Subiectivism ul a avut adesea un rol decisiv in schim barea guvem elor. In perioada interbelica s-a inregistrat o mare instabilitate guvernam entald.

In primul deceniu interbelic, la conducerea jarii s-au aflat 11 guvem e, prezidate de : generalul Constantin C oanda(6no icm brie-12 decem brie 1918), Ion I. C. Bratianu (12 decem brie 1918- 27 septem brie 1919), generalul A rthur Vaitoianu (27 sep tem brie-30 noiem brie 1919), Alexandru Va'ida-Voevod (1 decem brie 1919-13 martie 1920), A lexandru Averescu (13 martie 1920-17 decem brie 1921), Take Ionescu (17 decem brie 1921-19 ianuarie 1922), Ion I. C. Bratianu (19 ianuarie 1922-30 m artie 1926), A lexandru Averescu (30 m artie 1926-4 iunie 1927), Barbu Jjtirbey (4-21 iunie 1927), Ion I. C. Bratianu (21 iunie-24 noiem brie 1927), Vintila Bratianu (24 noiem brie 1927-10 noiem brie 1928). De fapt, a fost un deceniu de dominajie a Partidului N ational-Liberal, care s-a aflat la putere limp de $ase ani §i jum atate, dar acondus §i prin imerpu§i (Coanda, Vaitoianu, Averescu. §tirbey); singurul guvern care s- a format im potriva voinjei lui Ion I. C. Bratianu a fost cel prezidat de Alexandru Vaida-Voevod iji care nu s-a m e n tn u t decat trei luni.

Cel de-al doilea deceniu interbelic sfli caracterizat prin altem anja la putere a liberalilor *i national-tarani$tilor. Intre 1933-1937 au existat 14 guvem e, prezidate de :|lu liu M aniu (lO noiem brie 1928-7 iunie 1 iieo?ghe G h . M ironescu (7-12 iunie 1 9 30 )|lu liu M aniu(12 iunie-10 octom brie 1930), Gh. G h.M ironescu (10 octom brie 1930-18 aprilie 1931,), Nicolae Iorga (18 aprilie 1931-6 iunie 1932), A lexandru Vaida-Voevod (6 iu n ie -10 august 1932), A lexandru Vaida-Voevod (10 au g u st-19 octom brie 1932), Iuliu M aniu (20 octom brie 1932-13 ianuarie 1933), A lexandru Vaida-Voevod (13 ianuarie-14 noiem brie 1933). l.G .Duca (14 noiem brie-29 decem brie 1933), dr. Constantin A ngelescu (29 decem brie 1933-3 ianuarie 1934), G heorghe Tatarescu (3 ianuarie 1934-17 noiem brie 1937), G heorghe Taiarescu (17 noiem brie-28 decem brie 1937), O ctavian G oga (28 decem brie 1937-9 lebruarie 1938). in acest al doilea deceniu al perioadei interbelice natonal-jaran i^ tii §i liberalii s-au aflat la putere tim p de circa patru ani fiecare, in reslul perioadei fun c to n an d guvem e de c o a lite (prezidate de N. Iorga §i O. G oga).

loan ScurfuInteresant este ca §i dupa 10 februarie 1938, cand regele a devenit factor activ de guvem are,

fluctuajia a continuat, pe parcursul celor doi ani §i jum State (p&na la 6 septem brie 1940) succedandu-se nu m ai pu |in de 8 cabinete: M iion Cristea (10 februarie-30 m artie 1938), Miron Cristea (30 m artie 1938-6 m artie 1939), A rm and Calinescu (6 martie-21 septem brie 1939), g-ral Gheorghe Arge§anu (21-27 septembrie 1939), Constantin Argetoianu (28 septembrie- 23 noiem brie 1939), G heorghe Tatarescu (24 noiem brie 1939-10 m ai 1940), G heorghe Tatarescu (11 mai-3 iulie 1940), Ion Gigurtu (4 iulie-6 septem brie 1940).

Un simplu calcul arata ca in cei 22 de ani ai perioadei interbelice s-au succedat la conducerea Romaniei nu m ai pu^in de 33 de guvem e, ceea ce inseam na o m edie de opt luni. in aceasta perioada au existat doua guvem e (ambele liberale) care s-au mentinut timp de patru ani fiecare, fapt ce arata ca frecvenja schim barilor a fost m ult mai mare. Au existat opt guvem e cu o durata de 1-2 luni: Coanda, Vaitoianu, Take Ionescu, Vaida (1932), Tatarescu (1937), Goga, Miron Cristea (1938), Tatarescu (1940), §i §ase guvem e de cateva zile sau saptamani: B. §tirbey, Gh. Gh. M ironescu (1930), Duca, dr. A ngelescu, Arge$anu, Argetoianu.

Schimbarile de guvem e au fost urmate de dizolvarea parlamentului, atunci cand noul cabinet nu aparjinea aceluia§i partid. De$i parlam entarii erau ale§i, conform C onstitu |iei, pe termen de 4 ani, in realitate, durata mandatului a fost in medie de un an §i opt luni. Acest fapt a permis ca numai in intervalul 1922-1937 pe bancile Adunarii D eputaplor $i Senatului sa se perinde 4.353 de persoane.

Au avut loc alegeri parlam entarein: noiembrie 1919, m artie 1920, m artie 1922, mai 1926, iulie 1927, decem brie 1928, iunie 1931, iunie 1932, noiem brie 1933, decembrie 1937. Deci, pe parcursul a 19 ani de regim dem ocratic au avut loc 10 alegeri parlamentare. La acestea se adauga cele din iunie 1939, desfa§urate sub regimul unui singur partid (Frontul Rena$terii Nation ale).

O pfiunile e lec to ra tu lu i au fost extrem de con trad ictorii. deoarece un num ar foarte mare de cetajeni nu aveau o cultura politica, un discem am ant autentic. A ced ia au votat in funcpe de o anum ita stare de spirit, generata de speran;ele puse intr-un om providential care va trage la raspundere " pe raufacatori iji va aduce mdreptarea /a n i " (g-ral Averescu in 1920) intr-un partid, care inaugura o „erd nouti ", de dreptate §i dem ocratic, in viaja Romaniei (Partidul N ational-Jaranesc in 1928) sau in schim barea sistem ului de guvem are (promisa de ini^carea legionara, in 1937). Cel m ai a d t ^ a cetatenii s-au prezental la um e pentru ca votul era obligatoriu §i pentru a scapa de o eventuala am enda. A lteori, alegatorii au pus §tampila pe prima pagina - unde era de fiecare data lista partidului de la guvem - socotind ca, daca a^a au h o t a r a t cei de la Bucure§ti “ §i mai ales regele, sa aduca acel partid la guvem , inseam na ca a§a „e bine La toate acestea se adauga fapful ca prom isiunile facute de candidajii partidului aflat la putere aveau §anse mai mari de realizare decat cele ale opozitiei.

De aceea, s-au inregistrat rezultate speqtaculoase. care nu pot fi considerate ca expresia unor convingeri politice ale electoratului. A stfel, Partidul N ational-Liberal a obtinut 6 .8% din voturi in 1920, apoi 60,3% in 1922, pentru a ajunge la 7,3% in 1926 §i a urea la 61.7% in1927. Partidul Poporului a inregistrat 42,4% in 1920. a scazut la 6,5% in 1922, a crescut la 52% in 1926, pentru a nu atinge pragul electoral in 1927, deoarece a obtinut doar 1,9%. La randul sau, Partidul N ational-Jaranesc a ca§tigat 32,1% din voturi in 1927, a ureal la 77,7% in1928, pentru ca in 1931 sa cada la 15%.

Un excelent specialist in problem a dem ocratiei parlam entare, M atei Dogan, a alcatuit o schem a deosebit de sugestiva’(vezi schema de la pag. 1 1 1 ).

D u ra ta p a r la m e n tu lu i a depins de voinja executivului (regelui). In perioada interbelica s-au succedat 11 corpuri legiuitoare. ceea ce inseam na jum atate din timpul legal prevazut de Constitutie. D acaiuam in calcul faptul ca timp de un an (octom brie 1918 -n o ie m b rie 1919) Romania nu a avut parlam ent $i ca au existat doua corpuri legiuitoare care s-au mentinut patru

SlSTEM UL POLITIC !N ROM ANIA IN ANII 1 9 1 8 - 1 9 3 8 109

ani (1922-1926 §i 1933-1937) atunci m edia este m ult mai mica. Patru parlam ente au durat mai pu^in de un an (cele alese in 1919, 1926, 1927 §i 1931).

in legaturS cu profesiunea deputajilor §i senatorilor exists date concrete pentru anii 1922- 1937 §i anum e d ec la rab le pe care ace§tia le-au facut la Tnceputul legislaturii. D esigur, ele nu pot fl foarte exacte, deoarece trebuia declarata o singura profesiune, iar m uty parlam entari aveau mai multe: de exemplu, un avocat putea fi in acela§i timp profesor universitar, proprietar agricol (mo§ier), industrial §i bancher. Totu§i, tabelul tntocm it de M atei D ogan are o anum ita semnificalie, dem onstrand ca ..fauritorii de legi “ (juri§tii) au avut in p e rm a n e n t cel m ai mare num&r de reprezentanji tn parlam ent (vezi tabelul de la pag. 112 ).

O caracteristica a perioadei interbelice o constituie cre§terea puterii executive p e seam a celei legislative, fapt care a avut consecin^e negative asupra evolu^iei regim ului dem ocratic. A ceasta s itu a te s-a reflectat in prim ul deceniu interbelic prin supravegherea activitajii deputaiilor §i senatorilor de catre guvem . Spre exem plu, Tn 1921, cu prilejul dezbaterii asupra proiectului de lege agrara, mai mutyi deputaji ai majoritaiii cereau extinderea exproprierii §i dim inuarea pre^ului de rascum parare. M inistrul de interne, C.Argetoianu, avea sa scrie: „In

cele doud-trei zile care au precedat vo tu l am lucrat grupurile [majoritare, din A dunarea Deputa^ilor §i din Senat], §i in ziua scrutinului am pu s oam enii mei sd ceard votu l p e fa ta cu apel nom inal. M -am a$ezat tn m om entul scrutinului pe treptele biroului. in fa [a bdncilor - era sd zic a ieslelor - §i la chemarea fiecdru i num e din partidul nostru [Partidul Poporului], md uitam in ochii chematului §i sub uitatura m ea n-a indrdznit nici unul sd zicd «con tra» “!I0.

O s itu a te sim ilara s-a Tnregistrat Tn m artie 1923, cand Ion I. C. Bratianu, pre$edintele Consiliului de Mini§tri, a chem at m ajoritaiile parlam entare liberale, cerandu-le sa voleze, Tn unanimitate, proiectul de C onstitu te .

La randul sau, luliu M aniu - §eful guvem ului - a solicitat Tn decem brie 1928 tuturor deputa|ilor y senatorilor apar^inand Partidului N aiional-Jaranesc sa-§i depuna dem isia Tn alb, astfel incat conducerea partidului ( care alcatuia de fapt executivul) sa poata uza de ea atunci cand credea de cuv iin^ . Sem nificativa este §i procedura lui luliu M aniu, Tn octom brie 1929, cu prilejul com pletarii Regen^ei, ca urmare a morlii lui Gh. Buzdugan. Reprezentanja Najionala a fostconvocata pentru ziua de 9 octom brie, ora 10, dar pre§edintele Consiliului de M ini§tri a sosit. Tn palatul din Dealul M itropoliei abia la ora 12. Lil a iinut un discurs prin care i-a Tndemnat pe parlam entari sa ,.se coboare" Tn con§tiin |a lor $i sa-$i ridice inim ile $i sufietele spre ..a to tputerniculsu rugdm intea ca sd ne lum ineze pe top, iar d-voastrd sd vd exercita[i acest drept de vot secret, precum prescrie C onstitupa, §i precum con§tiinia §i sentim ental datoriei nationale a d-voastrd vd dicteaza Apoi ^edin^a s-a suspendat, m ajoritaple parlam entare s-au adunat Tntr-o sala separata, unde Al. Vaida-Voevod le-a adus la cuno§tinla num ele persoanei care trebuia votata §i care fusese stabilita de luliu M aniu: Constantin Sara^eanu. Pe buletinul de vot a fost Tnscris acest nume, spre fericirea parlam entarilor na|ional-iarani§ti care au aflat cu cateva minute mai devrem e cine va fi noul regent.

D upa 1933, guvem ul a Tnceput sa practice sistem ul de conducere prin decrete-lege. astfel ca parlamentul era pus Tn fa^a faptului im plinit. Prin „legea pentru sim plificarea serviciilor publice §i pen tru luarea unor m dsuri econom ice sau financia re urgente “ (num ita $i a ..deplinelorputeri “) din 9 iulie 1934|; s-a slabilil ca in timpuA-vacan^ei A dunarilor legiuitoare guvem ul era autorizat „ca pe cale de decret regal, d a t in baza unui ju rn a l a l Consiliului de Mini.pri sa procedeze la „simplificarea §i raponalizarea serviciilor §i institiqiilor publice de ordin adm in istra te §i de specialitate, ale cdror bugete sunt votate de parlam ent sau consiliiie de adm in is tra te locale; sd revizuiascd toate bugetele administra{iilor centrale, precum §i ale Regiilor publice $i Caselor autonom e ale cdror bugete au legdturd cu bugetul general al s ta tu lu i" . D ecretele dale in baza aceslei legi e rau ..supuse spre ra tificare A dun a rilo r legiuitoare prin respingerea ratificarii, decretele date in temeiul aceslei legi „nu-§i vorpierde