r

ANUL XXXIV,

SERIA II,

Nr. 8 983

6 PAGINI

30 BANI

LUNI

10 APRILIE

1978

Pentru grăbirea lucrărilor la zi și in primul rind a insămînțărilor

TOATE UNITĂȚILE AGRICOLE Șl TOATEFORȚELE SATULUI ÎN „FOC CONTINUU"Condițiile de muncă din această primăvară au fost mult în­

greunate din cauza precipitațiilor abundente ți a temperaturilor scăzute. In aceste condiții lucrările in cimp au fost mult întir- ziate. Datorită acestui fapt, ținind seama de volumul mare de lucrări ce trebuie efectuate - insămințările de primăvară făcin- du-se doar pe 600 000 ha ceea ce reprezintă aproximativ 15 la sută din program — in fiecare unitate agricolă de stat și coopera­tistă, in fiecare comună este necesară o concentrare maximă de forțe umane și mecanice pentru accelerarea ritmului de muncă. Totodată, specialiștii, cadrele de conducere din unitățile agricole au datoria să urmărească la fața locului starea terenului și să treacă Ia semănat imediat ce acesta permite, folosindu-se fiecare clipă bună de muncă. Ieri, in mai multe județe ale țării, s-a lucrat din plin la semănat, la pregătit terenul, la plantatul legu­melor, Ia celelalte lucrări de sezon.

ILFOV: Nici o oră bună de lucru nu trebuie irosită

i Ziua de ieri a fost zi plină de muncă pentru lucrătorii ogoarelor ilfovene. Cei prezenți in cimp: mecanizatori, coopera­tori, specialiști, elevi au pregă­tit patul germinativ, au insă- mințat noi suprafețe cu sfeclă de zahăr și floarea-soarelui, au plantat legume, au întreținut semănăturile. de toamnă.

Era înainte de ora 7 dimi­neața, cind. pe un vint rece și tăios mecanizatorii de la I-A.S. Popești-Leordeni șinile in brazdă, mâții de zi au

erau cu ma- Cele două for- preiuat munca

4

dede Ta .crhimbuschimb in carepentru semănatMecanizatorii diîntre care amîmsiL Viorel Stan.

60 d

pte,

âm pe Ion V_ Traian

Ion Mocanu și Nicolae Petra- che, încă nu plecaseră acasă. După ce colegii ior din schim­bul de zi. Aurel Giurgea. Ion Cosac. Ion Velcu, Nicolae Ba­ram și mudți alții pregătesc pri­mele suprafețe de teren, iși iau rămas bun, urindu-!e succes, urmind să se intilnească la apusul soarelui. Pe solele pre-

OL

gătite semânătorile pun în braz­dă sămința de floarea-soarelui. Florian Tudose și Mihai Bujor insămințeazâ zilnic cite 45 ha din cultura amintită. Tot ei sint aceia care cu două zile in urmă au încheiat insămînțarea sfeclei furajere pe cele 90 de hectare prevăzute. Tot aici indlnim și echipa specializată in erbicida­rea semănăturilor de toamnă și primăvară. Ion Rugeanu și Ni­colae Neniu. mecanizatori de bază ai acestei echipe, reușesc să treacă zilnic cu mașinile de combatere a buruienilor și dău­nătorilor pe suprafața de 25 ha. Bunul mers al lucrărilor, cali­tatea acestora erau urmărite la

INTERVIUL ACORDATDE PREȘEDINTELE

NICOLAE CEAUȘESCUcorespondentului diplomatic

de presă american „HearstAșa cum s-a anunțat, în ziua de 28 martie 1978, tovarășul

Nicolae Ceaușescu, președintele Republicii Socialiste România, a primit pe ziaristul John Paul Wallach, corespondent diplomatic al trustului de presă „Hearst Newspapers'* — S.U.A., căruia i-a acordat următorul interviu pentru ziarele „Boston Herald”, Examiner", „Los Angelas Herald", Light” și „Albany Times".

ÎNTREBARE : Domnulepreședinte, România a fost una din primele țări care au insistat pentru organizarea atit a primei, cit și a celei de-a doua etape a Conferin­ței pentru securitate și co­operare satisfăcut de rezultatele reu­niunii de la Belgrad ? Mulți americani sint dezamăgiți că nici o referire la drepturile umane nu s-a introdus in documentul final. Conside­rați că politica țărilor sem­natare ale Actului final a răspuns speranțelor pe care popoarele le-au legat de a- plicarea prevederilor sale ? Ce obiective ar trebui sta­bilite pentru întilnirea de la Madrid din 1980 ?

„San Francisco „Baltimore News”, „San Antonio

în Europa. Sinteti

al trustuluiNewspapers"

ÎNTREBARE.: Mi-am a- mintit că dumneavoastră ați propus un fel de acord pri­vind o bază minimală a unei înțelegeri privind drepturile omului. Este adevărat acest lucru ?

(Continuare in pag. a Il-a)

UE

□ □• Festivalul național„Cintarea României": ’olivalența artei stu­dențești; Laureații p.o- litehniștilor • Din Piatra Neamț, Craio-

Scrisori

\ \ \ \

va și lașidin vacanță ® Cartea social-politică : Rațio­nalism si culturăRubrica noastră : Vă

recomandăm

SPORTmarea

„Calculato- București ,,e- sportului nu necunoscute

• Daciada manifestare sportivă națională : N.oi impul­suri mișcării sportive; La A.S.rul" - cuația" mai are• In campionatul eu­ropean de rugbi — România — Ceho­slovacia : 60—6 •„Minaur" Baia Mare cîștigătoarea „Cupei României" la hand­bal masculin • La ori­zont Jocurile Olimpice din 1980. Cum ne pregătim ? : înotul ro­mânesc — start lansatspre consacrare Rezultatele Divizia B • Rubrica

Meridian

tehnice

RĂSPUNS : Noi ne pronun­țăm. intr-adevăr, pentru o bază chiar largă asupra drepturilor; omului, cuprinzind însă în aceasta toate aspectele, si nu doar unele aspecte colaterale.

colaborare si destindere, a se renunța la politica de forță, de amestec în treburile altor state sub diferite pretexte si. desigur, în primul rind. să se renunțe la politica de dominație si de aca­parare de sfere de influentă, care nu mai corespunde actua­lei situații internaționale. Tre­buie înțeles că popoarele doresc, realmente, să fie stăpîne pe des­tinele lor. doresc relații noi. ba­zate pe egalitate, pe respect al independentei și suveranității naționale, pe neamestec în tre­burile interne, pe renunțarea ia forță si la amenințarea cu forța. Numai pe această cale se pot asigura promovarea în continua­re a documentelor semnate la Helsinki, realizarea de pași con- creti în înfăptuirea lor în toate domeniile, inclusiv în cele de ordin umanitar.

Fără îndoială că stabilirea vii­toarei întîlniri. de la Madrid, constituie un factor pozitiv. însă, finind seama de rezultatele reu­niunii de la Belgrad, se impune să fie asigurată, de pe acum, o bună pregătire a acestei intîl- niri, astfel incit ea să poată a- dopta măsuri practice in direc­ția înfăptuirii documentelor sem­nate la Helsinki si. îndeosebi, să se ocupe de problemele dezan­gajării militare, fără de care nu se pot obține pași concreti. reali pe calea înfăptuirii securității si păcii în Europa, ca, dealtfel, în întreaga lume.

ÎNTREBARE : Am men­ționat aceasta pentru că, în Occident, a crescut destul de mult curentul în sensul că destinderea nu trebuie să se limiteze doar la înțelegeri între state, ci să capete o sferă mai largă. De pildă, unei administrații americane ii vine din ce in ce mai greu să semneze acorduri substan­țiale pentru limitarea înarmă­rilor sau pentru dezvoltarea schimburilor comerciale cu unele țări, dacă nu se reali­zează și înțelegeri corespun­zătoare in vederea evitării unei violări a drepturilor o- mului. De aceea, multi ame­ricani consideră că aceste drepturi se vor întări dacă se realizează acorduri sub egida Organizației Națiunilor Uni­te, dacă s-ar stabili norme minimale de apărare a turilor omului in toate lumii.

RĂSPUNS: într-adevăr. Româ­nia a acționat. împreună cu alte state, pentru a se obține rezul­tate cit mai bune la Helsinki, pornind de la faptul că Europa continuă să constituie continen­tul cu problemele cele mai com­plicate. unde sint concentrate si cele mai mari forte militare,_in- clusiv armament de înțeles că am reuniunea care Belgrad rezultate sistente. Din păcate, după cîteva luni de discuții asupra unui cerc larg de probleme, conferința s-a. încheiat cu rezultate care, prac­tic. pe noi nu ne mulțumesc si cred că este greu să mulțu­mească un stat sau, îndeo­sebi. popoarele care doresc realmente realizarea unor relații noi. democratice in Europa, care să ducă la înlăturarea definitivă a vechilor stări de lucruri, de încordare, să deschidă calea unei colaborări multilaterale, atit in domeniu! economic, cit si pe tărim științific, eultural. in­clusiv posibilitatea unui schimb mai larg de persoane. îndeosebi am așteptat — si considerăm că trebuia să se obțină — adopta­rea ur.or măsuri care să deschi­dă calea unei dezangajări mili­tare a continentului, tir.ind sea­ma de ceea ce am menționat ea privire la concentrarea forțelor militare in Europa.

Desigur, cauzele acestui insuc­ces pot fi foarte diverse. Fără îndoială că punerea în discuție sau insistarea în cadrul discuții­lor asupra unor probleme asa- zis umanitare a avut si ea o contribuție la încheierea cu re­zultate slabe a conferinței ; dar insuccesul reuniunii trebuie vă­zut. după părerea mea. în ascu­țirea contradicțiilor pe plan in­ternational dintre diferite state si grupări de state, contradicții legate îndeosebi de preocuparea pentru păstrarea unor poziții deținute de unele țări în lume, de lupta pentru noi sfere de in­fluență. Această ascuțire a con­tradicțiilor pe plan international a influențat direct si asupra Eu­ropei — și ea constituie cauza reală a insucceselor cu care s-a încheiat reuniunea de la Bel­grad.

Pornind de la aceasta, consi­der că trebuie să. se acționeze cu mai multă insistentă pentru depășirea stărilor de lucruri care s-au creat in ultima vreme, pentru a se reveni la politica de

nuclear. Este astentat de la a avut loc 11 mult mai con-

ÎNTREBARE: rezultatelor reuniunii Belgrad, cum apreciați rul destinderii ?

In lumina de la viito-

rind.

drep- țările

uneleRĂSPUNS : Există deja acorduri internaționale realizate în cadrul Organizației Națiuni­lor Unite cu privire la dreptu­rile omului, pe care Statele Uni­te le-au semnat de abia acum un an. Deci, cred că nu se pune problema de a adopta noi acor­duri. ci de a acționa pentru a înfăptui în viată înțelegerile si acordurile internaționale exis­tente. Consider însă că existenta acestor acorduri internaționale nu dă dreptul unui stat să se amestece în treburile interne ale altor state. Este greu să se admită ca Statele Unite să fie judecătorul in ce privește stabi­lirea unde se aplică si unde nu se aulică drepturile omului.

Cred că tocmai dezvoltarea în­crederii si colaborării între po­poare deschide calea si unor con­tacte mai largi, mai libere si. prin aceasta, posibilitatea ca problemele de ordin umanitar să fie soluționate într-un mod. mult mai larg decît în condițiile menținerii încordării;

RĂSPUNS : în primul trebuie să menționez că noțiu­nea de destindere este destul de generală si de neprecisă. De obi­cei. cînd vorbești de destindere, înțelegi a trăi mai relaxat, mai liniștit, mai fără griji. Or. viata internațională este foarte com­plicată. iar in ultimul an. si chiar in ultimele luni ea s-a complicat si mai mult Am vor­bit mai inainte de o ascuțire a contradicțiilor, de o competiție care are loc pe plan internatio­nal intre diferite state și gru­pări de state. Reuniunea de la Belgrad, după cum am menționat, nu a făcut decît să confirme, prin rezultatele sale, existenta acestei competiții si încordări din viata internațio­nală. Deci, pentru a putea vorbi de relații noi. de colaborare ega­lă între state — termen mai precis decît termenul destinde­rii — presupune ca popoarele să determine guvernele să renunțe la vechile practici, să se reali­zeze in viată o politică nouă, democratică. Or. pentru aceasta se impune o intensificare a pre­ocupărilor. a luptei pe plan mondial a tuturor oamenilor, care doresc relații noi. care vor să trăiască în pace și libertate. As putea spune că. în această direcție, perspectivele pot fi a- preciate ca bune, cu condiția insă ca oamenii să nu considere că toate acestea se vor realiza de la sine. ci. dimpotrivă. în loc de a se relaxa si a sta liniștiți, să-și intensifice eforturile si preocupările pentru realizarea acestei politici noi.

ÎNTREBARE: Domnulepreședinte, eurocomunismul reprezintă astăzi o preocu­pare pentru americani. In a- celasi timp, poziția dumnea­voastră independentă _ în ca­drul dezvoltării mișcării co­muniste și muncitorești a- pare ca foarte importantă și este considerată ca atare. Ne-ați putea expune ginduri- le dumneavoastră privind esența eurocomunismului și modul in care putea ajuta la Est-Vest ?

acesta ar apropiereanomice din țară, colectivele de oameni ai

muncii analizează în prezent posibilită­țile, resursele și căile de depășire a pro­ducției nete, ca urmare a depășirii pro­ducției fizice, de valorificare superioară a materiilor prime și materialelor, de redu­cere a cheltuielilor materiale și a celor­lalte cheltuieli, de depășire a planului la export, intr-un cuvînt dezbat și iau mă­suri concrete, eficiente pentru obținerea unor sporuri de beneficii, cunoscînd fap­tul că mărimea fondului de participare la beneficii este în relație direct proporțio­nală cu depășirea planului producției nete, a beneficiilor planificate.

că îngrijo- că ar exista

->

reducerea consumului de metal

x n deplină concordanță cu exl- Igențele actualei etape de dez­

voltare economico-socială a so­cietății noastre socialiste, cu ce­

rințele impuse de trecerea la o nouă ca­litate a muncii în întreaga activitate productivă, Plenara C.C. al P.C.R. din 22—23 martie 1978 a adoptat, după cum este cunoscut, o serie de măsuri privind perfecționarea întregului mecanism eco- nomico-financiar. Printre aceste măsuri se numără și introducerea indicatorului pro­ducției nete ca indicator de plan, precum și cele cu privire la participarea la be­neficii a oamenilor muncii, în vederea creșterii mai accentuate a productivității, a asigurării unei eficiente și rentabilități

sporite. Sigur, aceste măsuri, de o excep­țională însemnătate pentru economia na­țională, in strînsă legătură cu interesele generale ale societății noastre, cu nece­sitatea sporirii mai accentuate a venitu­lui național, vor asigura creșterea contri­buției fiecărui om al muncii la realizarea și depășirea planului producției nete și pe această cole a beneficiilor planificate, cunoscind faptul că, prin crearea fondu­lui de participare la beneficii a oameni­lor muncii, personalul muncitor din fie­care unitate va primi anual, in funcție de rezultatele obținute, venituri directe bă­nești precum și alte drepturi materiale și sociale provenite din beneficiile realizate. In toate întreprinderile și unitățile eco-

RĂSPUNS : Cred rarea de care vorbiți in Statele Unite în legătură cu eurocomunismul si mai cu sea­mă cu creșterea influentei par­tidelor comuniste, a partidelor de stînga în general. în Europa este cu totul neîntemeiată. Ten­dința spre realizarea unor refor-

(Continuare in pag. a lll-a)

al la

muncii principii socialiste rind la

Hotărirea Plenarei C.C. P.C.R. privind participarea beneficii a oamenilor fundamentează cîteva ale eticii si echității referitoare în primulcontribuția adusă de fiecare co­lectiv muncitoresc pentru creș­terea productivității muncii, pentru onorarea angajamentelor asumate. Dar. cred eu. hotări­rea e binevenită mai ales prin faptul că fiecare colectiv de oa­meni ai muncii se raportează la parametrii proprii și nu la comparații care nu făceau alt­ceva decît să ascundă unele neajunsuri. în ceea ce ne pri­vește, sîntem singura unitate cu

asemenea profil din tară. Si dacă ne-am realizat si depășit cu mult planul, lucrul acesta nu se datorează faptului că nu avem cu cine ne compara re­zultatele. Nu. Sint incorporate aici efortul și priceperea oame­nilor muncii si alături de ei a tinerilor. Pe primele trei luni ale anului, la producția netă ne înregistrăm cu depășiri de a- proape 20 la sută. De asemenea.

MARCELA ANGHELOIU. rectificatoare la. întreprinderea de garnituri de frine ți etanțare

Rimnicu Sărat(Continuare în pag. a Il-a)

Pentru noi. constructorii de autocamioane brașoveni, parti­ciparea oamenilor muncii la beneficii prevăzută de recentele măsuri adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. este înțeleasă in în­treaga complexitate a răspun­derii ce ne revine în primul rind nouă, in privința realiză­rii unei producții cu eficientă sporită. Noi. tehnolog:: si perso­nalul muncitor din sectoarele calde ale marii întreprinderi brașovene de pildă, ne-am pro­pus să reducem simțitor consu­mul de metal care e principala

materie primă a întreprinderii noastre. Astfel, in cadrul secției forjă, mare consumatoare de metal s-a initiat deja o serie de măsuri tehnico-organizatori- ce care să conducă în acest an la o economie de metal de 1 062 to­ne față de 365 cit ne-am propus initial. De reținut faptul că a-

si Ing. ARTUR ARV AY, tehnolog in serviciul

letalurg șef, Întreprinderea de autocamioane Brasov(Continuare în pag. a Il-a)

Săptămina științei și tehnicii românești(în pagina a 2-a)

Localitățile patriei in strai de primăvarăActivitățile gospodărești ale tineretului au

continuat cu aceeași responsabilă preocupare, accentuîndu-se în finalul săptăminii. Amploa­rea lor este determinată și de intrarea în va­canță a elevilor, care, in paralel cu odihna și recrearea, participă susținut la realizarea tu­turor obiectivelor propuse. Consemnăm, tot­odată, intrarea în actualitate a șantierelor județene ale tineretului, argument pentru o mai aprinsă întrecere utecistă.

în pagina a 3-a

Ample relatări des­pre participarea en­tuziastă a elevilor și a altor tineri pe șan­tierele înfrumusețării și gospodăririi locali­tăților lor.

In timp ce părinții lor duc tn cimp bătălia pentru obține­rea unor recolte bogate in acest an, in ciuda vremii ne­favorabile, tinerii din Pogoa­nele, județul Buzău acționea­ză pe raza comunei atit la obiectivele economice, cit și pe șantierele de înfrumuseța­re și gospodărire a localității. Ei au luat sub patronajul Ior toate lucrările ce se execută acum pe șantierele primăverii.

Foto : T. STERE

NOUA TINEREȚE A CASTRlUlil ROMAN

ARUIEIA

■ X

Intre masivul împădurit al și pintenul de cremene al

lui Basarab. Oltul se stre- cu greu, tăind cu lancea

or sale un drum îngust și ăstios, un drum învolburat

nesigur care — așa credeam ă acum — trezește o unică

voluptate : aceea a turistului. Iată insă că, dincolo de pitores­cul sălbatic al cheilor celui mai aventuros riu al legendelor noastre, mai există ceva ce s-ar putea numi tentația marilor confruntări, cel magnetism al locului care a adus aici (de citeva luni) niș­te turiști elu­dați, purtind nu aparat fotografic, protecție, nu bastoane arti­zanale vindute de meșteri binevoitori in fața mănăstirii lui Mircea, ci fringhii și cabluri de oțel. Sint constructorii celei mai spectaculoase lucrări hidroener­getice a Oltului, nu numai cea mai mare dintre cele 29 de hidrocentrale ce se construiesc aici, (dintre care patru sint deja tn funcțiune), dar și cea mai

a-

REPORTAJUL] NOSTRU

ci cască de

greu de realizat, pretinzind s Iuții tehnice unice, ingenioai „aproape imposibile" cum minuna cineva.

Am ajuns la acest șantier viitoarei hidrocentrale Tur zilele trecute, pe o vreme pi joasa, o burniță subțire căzi dinspre negurile coborite m in adincul defileului. Traver: rea cu bacul n-a fost dintre c mai ispititoare cu toate că 1 Bouleanu, secretarul comitetu U.T.C. al șantierelor Olt-Defil

un tinăr vioi nelipsit de mor, ne-a asi rat că n-o să rupă „cel pi pină ir avert dincolo". Bc

dacă improv, unor nec< — destul

e - sub tăți de rezistent, dovadă că ne-am înapoiat cu el. in șantier, toate că plouă și este simt după-amiază, se lucrează : întrerupere, este un conți

chiar presiunea

moment

cu el. In șantier,

LUCIAN AVRAMESC

(Continuare in pag. a IV-

St

SATISFACȚIE PENTRU REALIZĂRILE PREZENTE, HOTĂRlREA DE A FACE ȘI MAI MULT ÎN VIITOR

PATRU PREMII INTII PENTRU UN COLECTIV FORMAT IN EXCLUSIVITATE DIN TINERI

Cei 6 tineri din fotografie sint doar o parte din membrii unui colectiv cu medie de virstâ utecistă. care are satis­facția deosebită și pe deplin meritată de a fi primit, ca a- preciere a roadelor muncii lui. patru premii I. acordate pen­tru aceeași realizare cu efic’en- ță economică și performanțe tehnice deosebite. Un colectiv pe care ne este imposibil să-l localizăm intr-un anumit insti­tut. chiar dacă „Echipamentul de comandă numerică pentruagregate de electroeroziune NUMEROM CMC 450 AC"poartă pe el binecunoscuta em­blemă I.P.A. Este adevărat, aici s-a realizat modelul experi­mental și tot aici lucrează șe­ful acestui colectiv, ing. Gheor- ghe Săndulescu (singurul ce depășește cu puțin virsta de 30 de ani) și alți cițiva coautori : ing. Valentin Mărăcinescu, teh­nicianul Emanuel Sava. ing. Gh. Conu și ing. Gh. Odehnai. Dar. in aceeași măsură, coautori sint foștii studenți pină inanul trecut, ai Facultății deautomatică din București —Emil Oprea, Gabriel Purice șiIani Halasz, acum ingineri ladiferite întreprinderi, conti- nuind insă să lucreze pentru finalizarea și aplicarea cerce­tării. Și pe același plan trebuie pusă contribuția tinerilor ingi­neri FI. Breabăn, A. Ianculov și I. Ghiur, de la întreprinde­rea „Electrotimiș" Timișoara, locui unde acum se construieș­te prototipul și se pregătește Intens trecerea, chiar in acest an, la seria de fabricație zero.

Este un exemplu cum nu se poate mai sugestiv pentru a

ilustra integrarea cercetării cu invățămintul superior și pro­ducția. Și nu un exemplu oare­care dacă avem in vedere că echipamentul (destinat să asi­gure comanda in prelucrarea automată după program cu a- gregate de electroeroziune cu fir, mașini de tăiat cu plasmă, laser, flacără etc.) încorporea­ză in el nu mai puțin de 5 in­venții. iar de la declanșarea ideii pină in momentul de față nu au trecut nici.măcar 2 ani. Nu este vorba, așadar, numai despre o performanță tehnică, ci. mai cu seamă, de o perfor­manță umană despre care ne vorbește ing. G. Săndulescu : „Echipamentul realizat de noi, avind destinații multiple, poate fi utilizat pentru a conduce di­verse mașini. Pentru acest fapt, el a fost premiat cu două pre­mii I (unul pe țară și altul pe ramură). în același timp. in expoziție el a fost prezentat alături de alte două instalații cu caracter de noutate. îm­preună cu care formează un sistem tehnologic aparte. Este vorba de mașini de prelucrat prin electroeroziune cu electrod filiform, realizat la ICPTCM (șef de colectiv și coordonator pentru ansamblul obiectivului de cercetare, ing. Ion Gogoașă) și de generatorul de impulsuri, realizat la I.C.P.E. de un colec­tiv format, de asemenea, din tineri (șef de colectiv ing. Gheorghe Jitianu). întregul sis­tem tehnologic a fost si el dis­tins cu premiul I, atit pe tară cit și pe ramură. Dacă vorbim despre strategia adoptată pen­tru scurtarea ciclului cercetare- producție. atunci nu putem să

omitem, in primul rind, cola­borarea fructuoasă intre cele trei colective. în ceea ce pri­vește colectivul nostru. am căutat ca. printr-o cunoaștere foarte bună a posibilităților în­treprinderilor românești, să asigurăm un proiect care să nu depindă de importuri din stră­inătate și vom acționa și in continuare in acest sens, extin- zind. spre exemplu, colaborarea cu Institutul poiitehnic din Cluj- Napoca in domeniul motoare­lor pas cu pas. De subliniat că de Ia Institutul politehnic București am preluat și incor­porat deja o invenție de mare valoare, distinsă și ea cu pre­miul 1 : minicalculatorul cu microprocesor CORAL 4011. Pe de altă parte, incluzînd in co­lectivul nostru cițiva dintre cei mai buni studenți din ultimii ani, care au venit cu soluții proprii, originale, am amplifi­cat mult capacitatea de con­cepție și proiectare. In fine, pentru a se familiariza din timp cu noul produs, și pentru a prevedea și soluționa încă de pe acum eventualele probleme pe care le va pune introduce­rea in fabricația de serie, am cooptat in colectivul nostru ti­neri ingineri de la „Electroti­miș". Iată. deci, că nu este vorba de nici un mare secret, ci doar de o bună organizare a muncii, de pasiune și abnega­ție. de hotărirea tuturor de a contribui pe măsura puterii și răspunderii lor. la finalizarea obiectivului. Sintem in avans cu 6 jumătate de an și vrem să-l menținem sau chiar să-l amplificăm pină ia introducerea in producția de serie".

0 PERFORM ANJĂ ÎN PREMIERĂDialogul la distantă intre om și calculator, (proces denumit da

specialiști teleprelucrarea datelor) a ieșit de mult din sfera faptelor considerate senzaționale. La noi in țară, primele de­monstrații publice de acest gen s-au făcut deja in urmă cu cițiva ani. Care este atunci performanța in premieră prezen­tată de un colectiv de cercetători de la Institutul central de con­ducere si informatică și Institutul de cercetări si proiectări pen­tru telecomunicații ? Colectiv in care găsim tineri specialiști ca Adrian Leu. Marcel Grozăvesc» (de ia primui institut). Georgeta Adam. Lucretia Popescu (de la al doilea institut). Ne răspund la intrebare cercetătorii Vasile Tudor și Dan Ștefănescu. șefii de colectiv de la cele două institute : ..Sistemul de teleprelu- crare a datelor in timp real, prezent in cadrul expoziției, este primul in tara noastră care reușește să atingă o viteză de transfer al datelor, pe rețeaua telefonică obișnuită, de peste 4 800 bauds/secundă. fiind totodată realizat in întregime cu pro­duse fabricate de către întreprinderea de echipamente periferice București. Tot pentru prima dată, un astfel de sistem este fo­losit pentru exploatarea bazei de date a rețelei urbane de tele­comunicații a municipiului București".

Că o astfel de utilizare a calculatorului a devenit necesară, ne dăm seama ori de cite ori avem vreo problemă cu telefonul. Mai intii de toate, un cetățean care face o cerere pentru insta­larea unui post telefonic, trebuie să aștepte minimum două iuni. chiar și in cazul cînd ar putea obține aprobarea a doua zi pen­tru că sint întrunite toate condițiile tehnice necesare : numere libere in centrala, strada si cutia terminală care-! deservește. Si această evidentă — la ora actuală realizată ..manual" — de­vine din ce in ce mai greoaie, pe măsură ce rețeaua de teleco­municații urbane a municipiului București (care deja are 400 000 abonați) va cunoaște o dezvoltare tot mai mare. în plus se pun noi probleme legate de urmărirea si intervenția operativa asu­pra rețelelor și echipamentelor in vederea înregistrării si înlătu­rării imediate a defectelor care apar. Realizatorii sistemului ne asigură că in anul 1979. cind acesta va deveni operațional, toate aceste neajunuri actuale vor dispare sau vor fi mult limitate.

Creatori ai mărcii liceuluiîn cadrul Expoziției naționale

de creație științifică și tehnică, un vast stand a fost pus la „dispoziția ideilor" celor mai tineri creatori de tehnică — pionierii, elevii și studenții. De fapt, cele trei generații de vîrstă, care, intr-o îmbinare de fantezie, pasiune și cutezanță creatoare, iși predau ștafeta „A învăța, a munci, a crea".

Esențialul din exponatele ele­vilor ni-1 înfățișează cițiva dintre autorii unor apreciate lucrări, care au ajuns in stand după „proba de foc“ a practi­cii. Veronica Gall, pe care co­legii. vizitatori ai expoziției, au asaltat-o cu intrebări de spe­cialitate despre lucrarea ei „Trusa de optică geometrică", ne spune, inainte de toate, că „ceea ce este nou în viața de elevi sau, mai precis, ceea ce reprezintă noua calitate a mun­cii și învățăturii in școală este că noi sintem ambiționați să devenim creatori ai mărcii li­ceului. Matricola nu mai este suficientă pentru a dovedi că sintem ele d la Liceul indus­trial ..I.O.R." — o dovedim in primul rind prin ceea ce cream și producem. Aici, in expoziție, impunem numele liceului prin trusa concepută de noi. o echi­pă de elevi — și aș vrea să a­

mintiți numele Iui Dumitru Găvănescu, Eugen Ghemuleț și Ștefan Chiriac — pentru labo­ratoarele de fizică. Trusa ne ușurează extraordinar activita­tea, ea permițind 45 de expe­riențe. Avem insă, și alte creații și mai ales avem mari disponibilități să dăm lucrări și mai valoroase. Ne petrecem atit de mult timp*in laboratoare și ateliere, incit este imposibil ca, invățind și meșterind, să nu ne vină ideile și din ideile acestea să nu se nască ceva deosebit..."

Secțiunea „chimiei școlare" inclusă in standul elevilor, este dominată de Plastifonul P.G., gindit și realizat la Liceul in­dustrial nr. 1 din Turda. Pe Olimpiu Rodean, autorul lu­crării nu l-am mai găsit la stand, dar colegii ..de alături" care l-au auzit relatind vizita­torilor ce și cit reprezintă lu­crarea liceului — cum o nu­mește el — ne spun că Plasti­fonul reprezintă o noutate in țară, aduce 1 milion lei econo­mie valută, reduc:nd importul. O informație notabilă : produ­sul se fabrică in „pilotul șco­lii", cite 10 tone pe an. intru- cit elevii au orgoliul să fie creatori și producători in serie ai unicatelor pe care le con­cep.

Nu prea facem față, recu­noaștem. explicațiilor tehnice pe care ni le dau doi elevi avind lucrările expuse in apro­piere. la compartimentul con­strucțiilor de mașini. Reținem insă ceva mult mai important : că școala românească tinde să fie modernă, oferind condiții egale de pregătire și șanse egale de afirmare a elevilor, fie că aceștia invață intr-un mare oraș, fje intr-un sat. Iată, Con­stantin Filip reprezintă echipa de creatori ai unei Prese mo- nopneumztice realizată pentru prima oară in țară. Unde ? In comuna Sadu. județul Gorj, la Liceul industrial de construcții de mașini. Și nu e singura lu­crare, care, in expoziție, repre­zintă marca acestui foarte tî- năr liceu industrial. Cei 10, 20 elevi care le-au realizat nu sint singurii căutători de nou în tehnică — cercul de proiectare din liceul-Sadu avind 200 de membri, iar cel al „elevului tehnolog-, de asemenea, bucu- rindu-se de o participare lar­gă. incit sintem siguri că in a doua ediție rezultatele elevilor din comuna Sadu vor fi mai numeroase. Cu atit mai mult cu cit. in zilele prezentei expoziții. Constantin Filip, in curind ab­solvent, a făcut un larg schimb de experiență cu Eugen Hăn- cilă. de la Liceul industrial nr. 2 din Arad. ..Strungul", un li­ceu cu vechi ștate de experien­ță pe linia creației tehnico- științifice cultivată in rindul elevilor. Strungul paralel SM 200, polifuncțional, avind atașa­tă și o mașină de găurit cu ajutorul căreia se pot realiza multe operații tehnice — operă comună a 10 elevi, îndrumați de maistrul lor — ne asigură Eu­gen — nu este o apariție întîm- plătoare în liceul lor. Uzina patronatoare. „Strungul", nu-i lasă să devină meseriași oare- cari, ci meseriăși inovatori. Le propune lucrări de inovație, cere elevilor idei, ii lasă să producă în atelierele școlii pro­iectele care se dovedesc va­loroase pentru producție și pentru procesul de învățămînt.

Peste 200 de exponate, selec­ționate din peste 4 000 lucrări realizate de elevi în prima edi­ție a Festivalului „Cîntarea României" o „confirmă" pe pri­ma noastră interlocutoare că marca liceului este dată, astăzi, de produsele care le realizează elevii. îndrumați de dascălii lor, aceasta reprezentind noua calitate a școlii și vieții de eiev.

„Prima meaI

realizare tehnică"5

si repede dacă unii totuși, să astfel de

Dar vor. case de ce să nu le

Această in- a pus-o co- întreprinderii

i“ din

Un in ceasun are

un

ceas mod

cu ceas

in lanț

Cu sau fără ceasuri cu cuc. viata merge la fel de bine înainte, oameni aibă în ceasuri, oferim ? trebare mertul ..Victoria" din Arad. Iar răspunsul l-a gă­sit. in numai cîteva luni, un colectiv de muncitori din care face parte si tînărul din fotografie, sculerul Haidt Iacob. cu cuc este necesar un pendulă, iar cu pendulă mod necesar ale cărui zale deter­mină mișcarea si pre­cizia întregului meca­nism : ale cărui zale trebuie să aibă dimen­siuni milimetrice tolerante de sutimilor de tru. Un lanț se realizeze, cu o precizie ridicată, dar și cu o mașină de productivitate mare si. in același timp, ieftină, căci producția de ceasuri trebuie să fie si ea mare si ief­tină. Construirea unei astfel de mașini auto­mate — aceasta a fost

L

si ordinul

milime- care să

așadar.

problema pe care a rezolvat-o în numai trei luni utecistul Haidt Iacob împreună cu sculerul Papp Andrei, strungarul Tripa Constantin, avind sprijinul proiectan­tului Kiss Emil. în toamnă, cînd se desfășura expoziția jude­țeană din cadrul Festivalului „Cîntarea României" abia se apu­caseră de lucru. Acum, înainte de a o prezenta la expoziția pe tară, prima sută de ceasuri cu pendulă era deja fabricată. „Sint la prima mea realizare tehnică și, totodată, la prima expoziție de o asemenea anvergură. îmi spunea interlocutorul. Mărturisesc cămi-am închipuit că există, sau pe care. în orice caz. n-as fi avut posibilitatea să le cunosc. Mi-am întărit convingerea că stau multe lucruri în puterea noastră, că prin efortul de creație și muncă putem rezolva, practic, orice problemă a producției".

am văzut multe mașini și instalații despre care nici nu

Grupaj realizat de :VIRGIL SIMION, LUCREȚIA LUSTIG și GHEORGHE CUCU

Toate unitățile agricole și toate forțele satului în „foc continuu"(Urmare din -pag. /)

fața locului atit de șeful fer­mei. ing. Dumitru Zăgoroniuc, Cit și de șeful formațiilor de pregătire a terenului și semă­nat, inginer Marian Saiu. De fapt Ia această lucrare erau concentrate toate forțele umane și mecanice din fermă. Și eco­nomistul acesteia. Dumitru Vă- căroiu. avea sarcini precise, in- .grijindu-se de buna aprovizio­nare cu semințe și alte mate­riale necesare.

• IN LEGUMICULTURA: Pe total județ, semănatul și plan­tatul legumelor s-au făcut in proporție de aproape 50 la sută. Aceasta arată că sint necesare concentrări de forțe pentru a recupera rămînerile in urmă pentru a se îndeplini integral planul de însămințări la toate sortimentele de legume. In rai­dul nostru am intilnit mii de locuitori ai satelor care lucrau atit in grădinile de legume cit și Ia plantatul cartofilor.

La ferma Aprozi a I.A.S. Bu- ciumeni. echipa condusă de Ion Boereseu. echipă formată din 20 de legumicultori, plantează sfecla roșie pentru sămîntă. Aprovizionarea cu rădăcini este făcută de șeful fermei, ing. Ma­rian Bogăescu, împreună cu alți 15 oameni. în grădină rigolele de plantare sint efectuate de mecanizatorul Gheorghe Vereș, iar după plantare, tractoristul Ion Zaharia, cu o mașină spe­cială acoperă sfecla.

în grădina de legume din apropierea localității Popești- Leordeni. mai precis in ferma nr. 8. aproape 50 de tineri și elevi plantează ceapa de vară. Cu toate că era destul de frig,

tinerii și-au propus sâ planteze suprafața de două hectare. Va­sile Ispas. Gheorghe Ancuța, Ana Vizitiu. Maria Nicu. Ion Vi­zitiu sint doar cițiva dintre ti­nerii care lucrează aici zi de zi. Acești tineri au mai plantat cele patru hectare cu cartofi și un hectar cu varză timpurie in­tr-un timp scurt. Atit șeful fer­mei. ing. Dumitru Bârbulescu. cit și șeful de echipă Marin Cheață au avut cuvinte de apre­ciere la adresa tinerilor din fermă.

Mai consemnăm că in timp ce se planta ceapa, mecanizarorii Constantin Giurgea. Dumitra Jurubiță și Plntilie Boari u er- bicidau suprafața ce va fi ocu­pată cu legume rădăcinoase.

• IN PLANTAȚIILE VITI­COLE: In plantațiile cu vii ale Stațiunii de cercetări viticole din Greaca era o zi obișnuită

BUZĂU: Prezenți pe ogoare — peste 20000 de mecanizatori

și cooperatoriDupă ploile căzute un vint

aspru a bătut cimpia Buzăului răscolind si zvintind nămintul inlesnind astfel oamenilor ieși­rea masivă la muncile de pri­măvară. Peste 20 000 mecaniza­tori și cooperatori au impinzit ieri ogoarele județului avind drept obiectiv prioritar finaliza­rea semănatului culturilor din epoca I. La cooperativa agrico­lă din comuna Stilou ne înso­țește în raidul nostru Maricica Popină. inginera setă. Trecem de vatra satului sore tarlaua Mo­vila Ulmului. unde incă din zorii zilei mecanizatorii Alexan­dru Jiba si Florian Petrescu în­

de muncă. La ferma nr. 3. o echipă de 20 viticultori și 14 mecanizatori in frânte cu șeful fermei, ing. Marian Mihiâilă, după ce au Încheiat legatul vi­țelor au trecut la adunatul și transportul coardelor rămase in urma tăierilor de pe ultimele30 de hectare. Datorită folosirii integrale a timpului bun de

canizatoriî Nieolae Beiu. Tudor Anghelacbe. Pave! Vlăscta.nu. ci* și pe viticultorii Peire Ben- gbe ș: Nico’ae Bin dea. La fer­ma nr. 5, echipa maistrului Ion Andreiar.a continua construirea solariilor pentru școala de viță. Pină la 1 mai ei și-au propus să construiască toate cele 36 de solarii care se vor întinde pe 2 hectare.

sămințau sfecla de zahăr. Tra­versăm un lot sirAturos ne care mustea apa. Președintele C.A.P.- ului. Tonta Bichiri. ne lămureș­te că tocmai lucrul acesta a în­greunat intrarea in brazdă. Dar după cum ne informa interlocu­torul nostru mecanizatorii se- mănaseră deja pină la ora 11.00 peste 50 de hectare existind su­ficiente condiții ca pină la prînz să finalizeze întreaga tarla. Din cele 130 ha destinate sfeclei de zahăr primiseră sămînta 100 ha. „Pină disearâ încheiem semăna­tul. ne declara președintele C.A.P., in așa fel ca de miine

să intrăm masiv la floarea-soa- reltii".

De la Stilou traversăm șoseaua Urzicenilor continuindu-ne rai­dul in inima Bărăganului. La Gherăseni inginerul Dumitru Radu ne informează că un grup de mecanizatori pregătesc tere­nul Dentru fioarea-soarelui. ma­rea majoritate a cooperatorilor fiind insă concentrată la lucră­rile din legumicultura. Pină ieri întreaga suprafață de 260 ha prevăzută a ti semănată cu sfe­clă de zahăr era pregătită. De asemenea. 200 ha erau bune pentru a primi sămînta de floa-

Vremea nefavorabilă i-a afec­tat si pe cooperatorii din Găl- binași. Așa cum reiese din da­tele centralizate la Direcția ju­dețeană de resort procentul de realizare a lucrărilor agricole reprezintă 18 la sută. Ieri, in schimb, intreaga suflare a co­munei se afla pe ogoare. In tar­laua Munteneasca ii intilnim alături de mecanizatori si coo­peratori De Soiridon Răileanu. primarul comunei si pe Constan­tin Brănescu. inginerul șef al C.A.P. Urmăreau modul in care se semăna sfecla de zahăr. Me­canizatorii Ion Balas si Dumitru Drăgusin insâmințaseră deia 30 ha. ..Lucrăm, ne mărturisea pri­marul. in schimburi prelungite. Numai astăzi avem deschis front de lucru la toate cultu­rile". Intr-adevăr. in tarlaua Brătescu două semănători ataca­seră deja 40 ha destinate florii- soarelui in timp ce zece discuri și două combinatoare, continuau in ritm susținut pregătirea tere­nului. Același ritm inalt de muncă l-am intilnit si la coope­rativa agricolă din Bentu. de pe raza aceluiași consiliu intercoo- peratist.

GALAȚI: Unii invocă frigul ca o scuză a rămîneriior in urmă, dar bunii gospodari se încălzesc

muncindDuminica, fiind, pentru lucră­

torii in agricultură, pentru me­canizatori . o zi normală de lu­cru acum, in plină campanie a insămir.tărilor de primăvară, ne-am oprit ieri, pentru a inre- gistra aspecte concrete, in două comune din județul Galati. La C.A.P. Sendreni situația se pre­zenta astfel : In cimp 5 tractoa­re lucrau Ia discuitul celor 100 ha de teren ce urmează sâ fie insămintat in această săntămi- nă cu soiuri de porumb timpu­riu. 2 tractoare cu agregatele respective asigurau semănatul lucemei pe ultimele suprafețe, un alt tractor la insămintarea cartofilor etc. Se mai lucra in solarii și in gară, la preluarea a 29 tone cartofi de sămintă aduși de la Suceava.

— Miine terminăm de insă­mintat si lucerna si sfecla fu­rajeră . adică toate culturile din prima epocă, ne declara tov. Costicâ Marin, primarul comu­nei. Avem tot ce ne trebuie, in afară de erbicide. Incursiunile noastre la depozitul din Galati nu au fost fructuoase. Pină a- cum ar fi trebuit deia să erbi- cidăm două ha de solarii, dacă aveam ce ne trebuie. Adevărul este însă că nici conducerea C.A.P. Șendreni nu a făcut to­tul. la timpul oportun, pentru o bună aprovizionare cu materia­lele necesare. Totuși, am retinut acest aspect, nropunindu-l spre rezolvare organelor agricole

competente. La Braniștea ne o- prim in cimp. acolo unde 35 de tineri, intre care mai multi elevi, plantează varză timpurie. Aici in ferma legumicolă, s-a muncit cu mult spor : sint plantate 2 ha si jumătate cu tomate. 3 ha cu varză și conopidă, jumătate de hectar cu ardei.

— Am inceput acum două zile si la insămintarea celor 340 ha cu floarea soarelui, ne de­clară primarul comunei, tova­rășul Mircea Petre. Se lucrează și azi cu trei semănători, efec- tuind concomitent si erbicida- rea. Pină acum, la insămintarea celor 100 ha si-au adus o contri­buție deosebită tinerii mecani­zatori Victor Grădinaru. Ion Latu si Romeo Picioroga. De miine vom începe si Ia porumb.

Pentru oamenii harnici, pen­tru bunii gospodari, după cum ne arată situațiile din teren, nu există piedici cum ar fi vremea cam rece sau umiditatea spori­tă, cauze invocate nu departe de Braniștea, de pildă la C.A.P. Frumușita. unde, pină ieri, nici semănatul sfeclei nu începuse, încheierea grabnică a însâmîn- tărilor culturilor din prima e- pocă se impune si aici tinînd seama mai ales de momentul calendaristic in care ne aflăm.

OVIDIU MARIANION CHIRIC

DUMITRU I. DINCA

Direcția tuturor eforturilor — depășirea producției fizice, eficiență maximă

(Urmare din pag. I)

am realizat si depășit producția fizică la garnituri de fricțiune și Plăci de marsit. Un lucru se evidențiază de la sine din cele amintite de mine pină acum si anume:, colectivul de oameni ai muncii de la n.oi face totul nu pentru justificarea unor cifre, ci pentru creșterea necontenită a producției, a productivității muncii. Cum ret^im acest lu­cru ? în primul rind prin valo­rificarea superioară a plăcilor de etansare. prin folosirea car­toanelor impregnate, a altor materiale specifice care au re­dus substantial importul. De asemenea, tinerii din organizația noastră au declanșat acțiuni de colectare a deșeurilor din cu­pru si alamă pe care le-au va­lorificat la garniturile mici. O

Reducerea consumului de metal(Urmare din pag. I)

ceste economii se referă la ote­luri laminate. în aceeași ordi­ne de idei, se înscriu si acțiu­nile pe care le întreprindem în vederea punerii în funcțiune a unor utilaje de înalt randament cum sint maxinresele si mașini­le de foriat orizontal precum si reproiectarea unor noi tehnologii care în final conduc la reduce­rea consumului de metal si îm­bunătățirea calitativă a repere­lor. O serie de repere care erau executate la forjă din oteluri laminate vor fi turnate din otel, făcindu-se în acest sens repro­

altă dimensiune a preocupărilor noastre, ale tinerilor o consti­tuie lupta pentru nou. „Pre­să mecanică de vulcanizare". ..Mașină de decupat garnituri" sau „Instalație pentru revenirea la raza inițială a formelor de tratament" sint numai citeva din inovațiile utecistilor care au dus la realizarea indicatori­lor amintitti. Toate acestea, pen­tru că au generat o depășire a fondului de . beneficii pe primul trimestru al anului cu peste 8 milioane lei. care, trebuie să recunoaștem, nu este o cifră co­modă. Hotărirea Plenarei C.C. al P.C.R. statuează deci perma­nenta preocupare a colectivelor de oameni ai muncii atit pentru realizarea planului, cit si pent-u mai buna gospodărire. centru folosirea cu mai multă chibzu­ință a utilajelor, a materiilor prime, a bunurilor din dotare.

iectarea de tehnologii. Un nou procedeu care a căpătat extin­dere in secția foriă este exiru- ziunea Ia cald pentru dc:ă t;- puri de axe planetare, proce­deu prin care se reduce con--j- mul de metal fată de cel vechi între 6.8—15 kg pe bucată. Prin- trei cei care si-au adus o con­tribuție deosebită la realizarea acestor importante economii de metal se numără colectivul ser­viciului metalurgic condus de inginerul Mircea Boghici. pre­cum si inginerii tehnologi Virgil Olteanu si Ioachim Roth. pre­cum si tehnologii din secția for­iă loan Iacob si loan Chirilă.

„SCINTEIA TINERETULUI" pag. 3 LUNI 10 APRILIE 1978

INTERVIUL ACORDAT DE PREȘEDINTELE NICOLAE CEAUȘESCUcorespondentului diplomatic al trustului de presă american „Hearst Newspapers"

(Urmare din pag. I)

me sociale in Europa nu este nouă ; ea s-a accentuat — este adevărat — în ultimul timp, ca urmare a problemelor grave de ordin social, determinate de criza economică, de criza de energie, de criza monetară, care se re­flectă — și nu poate să nu se reflecte — si în condițiile gene­rale de viată și de ordin social Dar această tendință spre refor­me sociale, spre transformare structurală, spre socialism a so­cietății este un lucru firesc. Se poate chiar spune — dacă ne-am referi în termeni istorici — că din acest punct de vedere ră- minerea în urmă in ce privește transformările socialiste in Occi­dent constituie o anomalie isto­rică, pentru că în mod firesc so­cialismul trebuia să se realizeze in aceste țări. în aceste condi­ții. probabil că și influenta so­cialismului și manifestarea sa concretă in practică ar fi fost mai deosebite, decît in condițiile In care socialismul a început să se înfăptuiască în țări mai puțin dezvoltate. Din acest punct de vedere, nu văd de ce trebuie să fie îngrijorați oamenii din Sta­tele Unite, cind ei înșiși au rea­lizat transformarea socială a tării lor și și-au cîstigat inde­pendența prin lupta armată. Este drept că au trecut multi ani de atunci și — e firesc — lumea începe să uite, cîteodată. trecu­tul : dar consider că perspecti­vele unor transformări socialiste în Europa nu pot decît să bucure pe cei care doresc progresul si civilizația. Dealtfel, dacă am vorbi în termeni umanitari, cu atit mai mult ar trebui salutată

„ această tendință, care presupune tocmai lichidarea unor inegali­tăți sociale, a unor inegalități de ordin rasial si de orice fel. si realizarea unei lumi în care oa­menii să fie cit mai egali, desi­gur. păstrindu-se diferentele inevitabile. Cred că îngrijorarea de care vorbeați pornește mai mult de la considerente de ordin strategic, decît de la noțiuni de ordin umanitar. Nu văd cum o participare a comuniștilor si altor forțe de stînga în guvernele unor țări, cum transformările socialiste din Europa ar putea afecta raportul de forțe, in sen­sul că popoarele din aceste țări ar renunța, în vreun fel, la in­dependența lor. Dimpotrivă, a- ceasta ar accentua politica de independență, ar îndepărta pe­ricolul unei confruntări milita­re și ar constitui un factor po­zitiv în politica de pace și des­tindere.

Din acest punct de vedere privim noi ceea ce se întimplă în Europa occidentală — fără a intra, desigur, în amănunte în ce privește noțiunea de eu- rocomunism ca atare — consi­dered că politica de colabora­re pentru transformări demo­cratice și sociale corespunde năzuințelor popoarelor respec­tive și' că ea trebuie să se rea­lizeze ținindu-se seama de con­dițiile istorice, sociale și națio­nale concrete. Din punct de ve­dere al securității in Europa și al păcii, considerăm că aceasta ar avea o influență uriașă, in­clusiv in direcția afirmării unei politici de egalitate intre state, de respect al independenței și suveranității, ceea ce corespun­de in primul rind intereselor țărilor respective, cit și intere­selor poporului Statelor Unite și ale popoarelor din țările so­cialiste, ca dealtfel ale popoa­relor din întreaga lume.

ÎNTREBARE : Domnulepreședinte, România întreți­ne bune relații atit cu țările

, arabe, cit și cu Israelul, i Care credeți că ar fi baza

echitabilă pentru soluționa­rea conflictului din Orientul Mijlociu ? Ce rol atribuiți în acest sens inițiativei pre­ședintelui Sadat ? In ce mă­sură participarea și a altor țări din zonă, direct intere­sate, la actualele negocieri ar contribui la găsirea unei soluții de pace și securitate în această regiune ? Ce rol a jucat și înțelege să joace România in obținerea păcii în Orientul Mijlociu ?

RĂSPUNS : în primul rind aș dori să menționez că recen­tele evenimente din Orientul Mijlociu — mă refer la acțiu­nile militare ale Israelului in sudul Libanului — demonstrea­ză că situația din această zonă este foarte complicată, că men­ținerea actualei stări de lucruri poate duce la un nou conflict, de mare amploare, cu conse-

• £••••

cințe foarte grave pentru pacea internațională. Tocmai pornind de la pericolul pe care îl repre­zintă menținerea încordării in Orientul Mijlociu, România s-a pronunțat și se pronunță cu fermitate pentru o soluție po­litică, care să ducă la retrage­rea Israelului din teritoriile a- rabe ocupate în urma războiu­lui din 1967, precum și la solu­ționarea problemei palestiniene pe baza dreptului la autodeter­minare al poporului palestinian, inclusiv a dreptului de a-și constitui un stat propriu inde­pendent. De fapt, problema e- sențială a Orientului Mijlociu este aceea a poporului palesti­nian. Fără o soluție definitivă in această problemă, orice în­țelegere nu va fi viabilă, ceci nu se va putea vorbi de o pa­ce trainică și justă și nici de asigurarea independenței, inte­grității teritoriale și securității nici unui stat din această zo­nă, inclusiv a Israelului.

Vizita președintelui Sadat in Israel, convorbirile cu premie­rul Begin au reprezentat un moment de importanță deose­bită și au deschis perspectiva realizării unei păci in această regiune. Din păcate insă, gu­vernul israelian nu s-a dove­dit destul de receptiv și nu a venit in întimpinarea inițiativei președintelui Sadat — ceea ce a creat o situație destul de grea în calea înfăptuirii păcii. Vizita președintelui Sadat a de­terminat insă o clarificare sau a grăbit clarificarea pozițiilor în problemele Orientului Mijlo­ciu. Consider un fapt pozitiv că pe plan internațional inițiativa președintelui Sadat s-a bucurat și se bucură de un sprijin larg, că soluțiile propuse de el sint acceptate și considerate ca sin­gurele ce pot duce Ia o pace trainică in Orientul Mijlociu. Acest lucru a determinat, de­altfel, o serie de clarificări și în Israel — și sper că aceste clarificări vor duce cit mai cu- rind la înțelegerea faptului câ această țară trebuie să acțione­ze cu spirit de răspundere și să recunoască necesitatea retra­gerii din teritoriile ocupate, precum și dreptul la autode­terminare al palestinienilor.

în situația existentă se cere să se acționeze cu toată hotâ- rirea pentru continuarea proce­sului de pace in Orientul Mij­lociu. în acest sens, pe lingă reluarea convorbirilor dintre Egipt și Israel, un rol impor­tant ar avea crearea unui ca­dru internațional care sâ per­mită participarea tuturor țărilor interesate la aceste convorbiri. Desigur. Conferința de la Ge­neva poate fi. din acest punct de vedere, un lucru deosebit de necesar, care ar oferi cadrul cel mai acceptabil pentru toate statele.

Oricum, noi considerăm că trebuie făcut totul pentru a nu eșua inițiativa de pace a pre­ședintelui Sadat, ci. dimpotri­vă, să se continue efortul pen­tru pace, să se realizeze o con­ferință internațională — la Ge­neva sau in alt cadru — accep­tabilă pentru toate țările. în acest context aș dori să men­ționez necesitatea de a se în­țelege că la realizarea păcii trebuie să participe, cu drep­turi egale, reprezentanții po­porului palestinian. Organizația pentru Eliberarea Palestinei, ca reprezentant legitim al aces­tuia.

ÎNTREBARE : Ați &scs- tat despre posibilitatea con­vocării unei asemenea con­ferințe cu părțile in cauză ?

»RĂSPUNS : După cite știu,

pentru această conferință se pronunță astăzi inclusiv ță­rile care nu participă la iniția­tiva președintelui Sadat. Fără nici o îndoială că Egiptul și Is­raelul nu pot fi împotriva unei asemenea inițiative. Desigur, în convorbirile care le-am avut s-a evocat și această problemă.

ÎNTREBARE : Înțeleg că nu sugerați, de fapt, o înce­tare a negocierilor existente, ci o lărgire a eforturilor ac­tuale care să creeze condi­ții pentru alăturarea și a ce­lorlalți parteneri.

RĂSPUNS : Fără îndoială, este necesară continuarea — sau mai bine-zis reluarea — con­vorbirilor dintre Egipt și Israel pentru a se ajunge la înțele­geri principiale. După părerea mea. nu se pune problema re­nunțării la aceste convorbiri. Dar trebuie înțeles. totodată.

că pentru a crea cadrul parti­cipării și a celorlalte state se impune organizarea unei reuni­uni internaționale Din acest punct de vedere Conferința de la Geneva — care continui sâ existe cel puțin ca idee — ofe­ră cadrul corespunzător. Deci o reluare a Conferinței de la Ge­neva nu trebuie contraposă convorbirilor directe dintre E- gipt și Israel : dar ea trebuie să creeze cadru! pentru o dis­cuție generală cu toate părtiie interesate, inclusiv cu paăesti- nienii și Organ* zaț-;liberarea Palestine: «_ tasc&r. cu participarea celor doc co- președir.t- Statele Urnite R U- niunea Sovietică.

ÎNTREBARE: Știți ci ne cflăm ia prezent înzr-o etcpâ foarte sensibila a rtințalor dintre Statele Căite ss isra­el. Este, intr-adevăr. fi-z precedent grads! de prerrx- ne publică pe cere Statele Unite ii exercită sssprx Is­raelului ia nttzmele dcw trei săptinsiui. Aceste pre- sîuni ale Statelor Caste o*- prc Isrsetslx; cs proroec • anumită mzzuxe :t conmitdțu emneșci. Jx prt- mul rind a nd^cct pe ters pnma dată predimc ■‘■naos- ficâ. mai icrpă. dacă iaovx unei pottin rizpucr.ra px— remsiai ocTOd as câte sa- noniraă ca «armrwxunaaf.

ecțioas ia dzrecția reducerh embargoului ft a alter res­tricts comerciale, atunci ckz- aezu s-ar putea să reacțio­neze poczttv. Acest sennz'.• Jest eaasideswt Joerte sae- pormt ia Statele Cu^e. Dspe res* sriți se «precară că ccțnnee dxsnesrocsres• a.maa ocsaderebd la crea­rea pneilsr-ăta ea cele dmâ națiăm si -ealzze^ n fel de stripsnprre cs 11 iuț iir

nuriae de făcut acum esae si se a.mnpi Ic 9 ssselegerc ia prebievM Tcnaaaiex. cere să pereecd rrtd-u reiri- siar dzpiansaczce depezne se- tre eeie corni sân. Ce spe­ranțe cneri dsve-wcroesr-c is lepitiri n retSaaret a- cesin csseiepe—. m wiâsa- reâe ham sc* ca wmăecru mă?

creează rettdîțiî ma: bsme pes­triț extmderea »Labora.re șx x>-

T?•TRESARE : l-s c-ător ce astepcatz in acrasti miiiulil Cons ărrtti că s-ar putea semna n acord asre toate aceste notam ?

exrindreea reubocă-: ecnoo-

RĂSPUNS : Nu cred ci ce­rerile ca Israelul să se retragi din teritoriile arabe acxpoo fi să recunoască ărepczl la aso- determinare al pairr ~ ir~lîmv pot fi interpretate ea sestatae antisemite, p*,a—* iasă perxc Iul ca poziția ngadă a Israelu- hii sâ creeze reacțn pe pian mtersatsaca! care poc genera a—Fără nici o îndoială că o agravare a situației is Orxssui M_.tom st recurgerea <Su ooa — spre e- ttexspaz — ia tma pecrBătibx. din partea țărilor arabe ar de-serma reacts toane aegacrx* la atatre Israetatas. E*ar aere- sar ca IsraetoL ccraa.-ar.3ri. fca sâ inteâeațâ că reaLzarea pir- const: tu» • aeeesriaae _ risaăfc peciru popoarele â= Orii' in *i Mijlocie. • rermtă a ețaiim i pubbre oatemariaaale. câ : r nit zarea păcii si stacrirea de re­lații bune ca vreasc esae «r— rusa cale de a «țsn Mea.- tatea «i pacea israe'W. ca R a retortaSe saaoe dzt Oii»' Mtjtoruu de a se mmu-a pe spr-.-m

ÎN . REBARE : Snt rt re- trep-.rze de «cred ea fxte gindsrde pe care e-c. ex­primat. Trec ecxsx Ie n st domeniu fi curme la Core­ea. Credeți că si in ocectsă zonă trebuie sâ se prefere calea negocierilor fi iegezu- ra directă dintre părți. '

RĂSPUNS : După rit-:- știm rezolvarea proMemetor «fin Co­reea este legată de retragerea trupelor Statelor Unite den Co­reea de sud. lăsmi reie oxa*părți — Coreea de nord fi de sud — să-și rezolve problemele dintre ele. in primai rind ale reunificării pe calea tratatire- lor pașnice, mduszv sub forsa unei federații sau coefedesapz care să mențină orindtmfe sa­cale <fin cele cosi pâ—— Cate- sider că o asemenea cale ac ar

teresele Staseior Urine, xna eavesti in eoriraririse aeri ca z»-

tnvă. sr ctrespcsde pe tapfct atit mtereșetoc pxrrvu cer» >c-an. cit R cauret pâr— r ceta- borăru in această pane a ***■•

ÎN 1 REBARE : Cvrem. desigur, cs Statele C aer ri-au anunța: zczestza de s se retrage dm Com âe sud. Se pare câ acemt de- clareție a fost brer pmenr. Credeți ci se poete acșaeaa mai rapid pe calea uepeese- rilor ?

RĂSPUNS: Cred că ăncă Statele Unite doresc reataeaăe să se ajungă Ia o sehoe ae*»- ciată. sint perspecWe at direc­ția aceasta. După părerea mea. existenta unm țtrvere de—1 >- - tic in Coreea dr sod ar ocseri:- de calea tme: soicpceăsn mai rapide a țeocâecrejar rin această zocâ.

ÎNTREBARF : Zs iepiruri eu rcrsfiilc S.U-4. ssChina. Domnule presedzx-.e. cind v-am luat pnmul sn- tertiu. in TfTf. ue-cîz spus că dceă Stare» Unsîe rer

de Sad a fost negativă pmă acum. Dar e greu să fie sfă- ttEte mjcârJe de eliberare na- ttocalâ sâ renunțe la lupta »oc- pesria c:șt:Zarea independenței s sâ tre.tă coi: .m,i&rea. sun aHe forme, a reciti politici.

Sfatul pe care :! putem da no mjcârOor de eliberare na- t--tcXa este aceia de a Întări uririăeB de iapeă fi de a Mori •«ere =ripoareîe — atit politice- - t «r-arece șj armat. — pentru a orițate vxrerza deplină.

'-m pmr si sn. cam* dr—t cn- ac acmsăar. iz acnsri grretucb ^rnesr Catar ax «Ut ssatm cx-

ÎN . REBARE : Srsf de a- rred cs acescri. pentru ci de •rse lupsa de eiiberure națso- aaa este aceea care deier- *a« ti aeăMBâerile care cu ctk ioc pmi acum. P-obte- ssp este eon să se resoire P‘ tiSie mele «arii, «cit xă se asupscre xx re* aerixari* arx- sre mase aaămle rezreeMtr n m se eeme cs «««net cu

»-< azx dricrsC dr per *e deep r srrme asusc- ea sseepnarsc nrra urmtnr- ar sas x tac aâcariaesps c- eecec siee T

RASJETBS Stttz că issnr — *f— rir-Sr pr el hr-.a » sa jet el... pm li aa^aeri. Bb jfcme. »*- crin doar—ntrit dc trw-:■ ■ tsl a ma i 1 111 fți 1 știr At-tiz»

LOCALITĂȚILE PATRIEI IN STRAI

XE*re as br*u zc* isatMa* «rtw

- .-țri=K- - ... -

vmăar pf.m. &ră deosebire dr tanec^T-L». No &re-m un

3S

de pe p»

paraew: _ de ăs rear-mrrerea

a na de «rce măture aceste(Ezne.

Mrfe-.-nftr snl re Rândesxa RNamibia meă msâ câ Sta -

Me Umar * ■riix'i.a — uzlad •..înoți că acini-,!: dtn. nr-rnâ esremat re f —" t m ■tarieria — reensue sa janre riz sri actrrprerez a ajtsa la renararea

Brit era. Xriem. St face. An- tre s <eare> Urere ar rrebm •a .tcsrzr- a_-tmr EnfcriJar de «'j^rnsre zacmaaCa & să Mo-

rif. tm db-a. narigt mrepen-

in unitățile respective. De ace­leași drepturi se bucură și adu­nările generale ale țăranilor co­operatori. La nivel național au fost create noș organisme de­mocratice cu caracter perma­nent. cum sint: Consiliul Națio­nal al oamenilor muncii. Consi­liul Național al agricultu­ri:. Camera legislativă a con- sibiloc populare : de ase­menea. s-au instituționali- zat noi forumuri naționale dă conducere democratică. cum

Congresul consiliilor oamc- r. or mur.ci;. Congresul țărăni­mii. conferințele pe țară ale președinților consiliilor popu­late fi allele^ oare asigură parti­ciparea largă pe tjian național a maselor de carr.--.-ti ai muncii Ia dezbaterea ș; adoptarea ce­lor mai ăspoctante hotăriri pri- v.r.d dezvokarea economi co- so­cială a țâriL Se poate spune că pe -ome treptele și la toate esajoant-Ie au fost create forme oemoesa-ce. fără egal, supe­rioare oricărei democrații din •r-ex. rare asigură participarea tataceatai poper Ia conducerea economie; și vieți; sociale, la făurirea recLȘUer.tă a propriului

în aceot «Mizezt trebuie privi­tă R «mapa naționalitățuor OTciocs:»are din. țara noastră

1 • - .• . - • ■ • ■ -Nit. de o deplină și efectivă apriHade ta drepturi, de posi- P—tău eșaie de afirmare in toate daaterizle de activitate. Am permit, oaicte de toate, de Ia făptui că deplina egalitate in dreptun a cetățenilor de dife- r.’-i ratt-tcainst. trebuie să-și •doedoed ceneretizare in posi- behtaxa de a beneficia inegală năRzrâ de roadele dezvoltării ecooasăre a tării. în acest sens, in cadrul pofctarii noastre de deznoetare a tuturor județelor zst zlxzt locdur: mai mart de

en mult peste media pe 'ară. ortor județe menținute abddaM ta taapoăere. cum sint Covasua. Harghita. Sălaj. Mu­res si altele unde, alături de

cMreresc dr axcirxxdcrrr m ■r-nns tz-i ?xn oeemstc mtse- *nre at ter-saud de la f ape si e* kubl .t sann'r ir-J dsn SV A. «etdăaac** o serie de

pacas mtereaeiO' României, i-.de- let-. —. re pnreste pro- blcnp ictmEi.

?_KS~ NS Doresc să sub- nz. r : rirerent că preocu­parea pertreu reatt'varea proble- re -f.xsaăe a constituit și «setrimre ♦ pare- canpacer.tâ aaaegaeriMH a ptMcn de edi- f a reti arinrinre in Ro—a- ma. 1—TxSeri reerile relații din re-enc. aradsrirea roa=tiră a pus petEtrri mt it ftm capăt oruâror kfpHK de arăta aaczai fina- taaca-_ a as.gz~at deprina ega-

awhgieg sc iarg eanrz organ:- n-U’ «. me ~ '-e-ti «âc. pen-

3z5w Sr* deisaebcre âe natio- ua'nzre. â onrineerea ssrău-

33er war i. ca «s-®£re de ăă’iBti; 11,. 1 „sifxT'i i 3=. inrec- pnfcr « ati -Jc eccncrt-re.

guan cb da-tr. «apr-u»» de «neattseme xAe nerepr-naterTor. amnsant tx E ••sal oe a drtba- » - dr a in* asrin n. aaee

dmnsMefe gendneam â tabn- mtattri t-anfl-juar de steraeâ R ri ataca sSe exrne se zsanresc

reena-... :ră se și un mare nu­măr de oameru de alte națxma- Etâii. indeosehe maghiari.

Eg^'-țadea pe plan economic îs. are corespocs-dent tide; pe ptaaui «tații politice. Este con- cjzo-tnză in acest sens însăși corn pozna Mari: Adunări Na- ■nocale — f-orui șupr-an al pu­ts:-.: de stat. unde, din cei 349 deputați care o compun. 29 — aĂcă <2 la sută — sini ma- tfînri. t — adică 231 la sută — RT.t j-rma-.u ar 3 (0.9 la sută) s.“.t de alte naționalități. Ace- eap structură echitatnlă se in-

*-t«t-:- ș: in ce privește com­ponența organe’.CK locale ale putem de stat — consiliile populare. Da totalul de 61 340 d: deputați ai acestor consilii, 5 255 sint maghiari, 1 125 sint germani. 646 aparțin altor na­ționalități.

Aceeași preocupare pentru asigurarea de posibilități egale tuturor cetățenilor, fără deose­bire de naționalitate, există și iz domeniu', invățămîntului și culturii. Astfel, din totalul de 17 844 unități școlare din invă- s țâmintul primar. gimnazial "și zc-'ai. peste 1550 sint școli și sec": cu limba de predare ma­ghiară. 372 cu limba de predare germană. *ar 106 cu limbile de predare ale altor naționalități; deci toți copiii care vor să stu- <fieze in limba maternă au asi­gurate toate condițiile pentru aceasta. în țara noastră func- tanează 14 teatre in limbile na- tioaalitâtilor conlocuitoare, din csre 10 ir. limba maghiară și 3 ta fermară. La acestea se adau­gă sute și sute de cluburi, că­mine culturale, biblioteci, for­mații artistice care iși desfă­șoară activitatea si in limbile ratiocalttăhlor conlocuitoare. în Kuihilr naționalităților conlocui­toare se tipăresc un mare nu­tri.- de cărți, ziare și reviste.

g- .. lică­rire in limbile naționalităților «unim nitoere 315 titluri de cărți intr-un tiraj total de aproape 27MMt de exemplare- în lim­ba maghiară s-au tipărit anul ■trecut 2 03 Sta de cărți. în ce pr.uește presa, din totalul de 515 ziare si reviste care apar ir Romania, avmd un tiraj to­tal la apariție de 11 457 000

r.attor. - 1 ță'ăior coolocuitoare apar 52 de p-hlicati: cu ttt: tiraj de 750 450 - exemplare. Durire acestea in Stata maghiară apar 32 de zia­re s: reviste eu un tiraj de fiîîta exemj^are. iar in limba •exmană • potaie ații ca uA ti­raj de 101 ->? exemplare. Putem sn-_r-.- că din mate punctele de vedere. naponalitățîle din România au asigurate condiții <fe pline de afirmare. Tocmai asigurarea acestor condiții face

ca toți cetățenii patriei — ro­mâni. maghiari, germani și de alte naționalități — să acționeze intr-o strinsă unitate peiîtru a face mereu mai înfloritoare ju­dețele și localitățile in care s-au născut și in care trăiesc. Noi pornim de la faptul că în zo- r.tle unde locuiesc și alte na­ționalități tot ce s-a realizat acolo este rodul muncii unite a locuitorilor acestor melea­guri — români, maghiari și de alte naționalități — care, nu o dată pe parcursul istoriei, au luptat împreună împotriva asu­pritorilor comuni, iar astăzi fac totul peaitru a-și asigura, tot împreună, bunăstarea și. ferici­rea lor si a familiilor lor, pen­tru progresul și prosperitatea patriei lor comune — România socialistă.

Pentru că v-ați referit Ia pro­paganda desfășurată in S.U.A. de emigrația maghiară in legă­tură cu problema națională din România, trebuie să vă spun, că r.-am înțeles și nu înțeleg mici acum de ce in Statele Unite ale Americii se încurajează o a-teme r.ea propagandă care nu are la bază decit o dezinfonna- r asupra realităților concrete din. România și care, desigur, nv urmărește decit scopuri duș­mănoase Ia adresa țării noas­tre. inclusiv a relațiilor dintre S Unite ale Americii șiRomânia.

Știu că ați vizitat unele loca­lități din România unde există și populație de origine maghia­ri și nu doresc să mă mai re- ttr la aceste probleme. Sintdes­tule fapte, realitățile înseși sint r it de puternice incit noi am c r.ș.derat că ar fi de prisos sâ mai vorbim despre ele. Din acest punct de vedere, probabil că — ținind seama de realită­țile din S.U.A. — am greșit. Va trebui să acordăm mai multă a'- r.tie informării mai largi a opiniei publice din S.U.A. și din alte state, pentru a nu lăsa loc r.ici unui fel de neînțelegere, r.ici unui fel de activități ale v tor ce-curi rău intenționate, care nu doresc decit sâ dău­neze relațiilor dintre țările noastre.

ÎNTREBARE : Vă spun că tint extrem de recunoscător pentru tot timpul acordat și vă mulțumesc mult pentru prezentarea clară și amplă a problemelor. Vă rog, in în­cheiere, să faceți o apreciere asupra stadiuliv actual al re­lațiilor româno-americane.

RĂSPUNS: Noi acordăm omare importanță relațiilor cu Statele Unite ale Americii. De­altfel, incepind din 1968, aceste relații au cunoscut o dezvoltare continuă, îndeosebi din punct de vedere economic. Am obținut creșteri destul de , mari în do­meniul relațiilor economice — și sint toate perspectivele să realizăm prevederea stabilită de a ajunge, pînă în 1980, la o va­loare a schimburilor economice reciproce de un miliard dolari și, in continuare, să obținem o depășire a acestui nivel.

Desigur, sint multe probleme legate de dezvoltarea unei co­laborări mai largi pe care sper să le discut cu președintele Carter și să realizăm, in conti­nuare, o intensificare a colabo­rării dintre țările noastre. Nu avem probleme bilaterale deo­sebite, decît cele legate de înlă­turarea unor piedici care mai stau in calea unei colaborări cit mai largi, avantajoase a-tît pen­tru firmele românești, cit șl pentru cele americane. Din acest punct de vedere trebuie să spun câ avem relații bune cu multe firme americane și, într-un anu­mit sens, chiar preocupări co­mune pentru a obține depăși­rea unor greutăți.

ÎNTREBARE : Domnulepreședinte, vizita dumnea­voastră in Statele Unite ale Americii este deosebit de importantă- și intervine în- tr-un moment deosebit de sensibil. Ce sperați să reali­zați in timpul apropiatei dumneavoastră vizite in S.U.A. ?

RĂSPUNS: Desigur, aștept eu mult interes vizita in S.U.A., intilnirea cu președintele Carter, cu alți membri ai Administra­ției. și sper că vom ajunge la înțelegeri corespunzătoare cu privire la dezvoltarea pe mai departe a relațiilor dintre sta­tele noastre, atit in domeniul economic, științific și cultural, ci*, și in activitatea pe- plan in­ternațional, in realizarea unei politici de pace și prietenie, a unei lumi mai drepte și mai bune.• ••••••••••

DE PRIMĂ VARĂ• „SECTORUL NOSTRU

CA O FLOARE"

Sectorul 7 al Capitalei do- bîndește tot mai multă prospe­țime și frumusețe. Zilnic sute de elevi și pionieri, tineri din întreprinderi și instituții, loca­tari, participă la acțiunile de gospodărire, intrecindu-se sub deviza „Sectorul nostru — ca o floare !“

— Sîntem, spune Aurel Bilu, prim secretar al Comitetului sectorului 7 al U.T.C., primii care am declanșat acțiunea de curățire a arterelor, de văruire a pomilor. Dorim ca sectorul să ne reprezinte, să fie cartea de vizită a tuturor celor care lo­cuim și lucrăm aici.

Duminică, zi obișnuită de în­trecere. Dimineața a debutat cu ample acțiuni. Peste 300 de ti­neri din marile întreprinderi : I.C.T.B., Industria laptelui, Tui'bomecanica, Victoria chimi­că, au lucrat pe autostrada București—Pitești Ia săpatul plat-bandelor degradate, au mărunțit și nivelat pămintul, au semănat iarbă pentru gazon, în cele trei mari parcuri, „Mo- ghioroș", „Plevnei" și „Giulești", au acționat tineri de la „Lu­ceafărul", întreprinderea de morărit și panificație „23 Au­

gust". Institutul Pasteur. Insti­tutul de cercetări metalurgice, „Semănătoarea-, I.P.L.M. Giu­lești.

— O amplă acțiune, adaugă primul secretar, am avut-o in peste 20 de intreprinderi re­prezentative din sector. In jur de 1’500 de tineri au participa: la amenajarea interioarelor și exterioarelor. întreținerea su­prafețelor de producție, buna gospodărire a depozitelor, cu­rățirea zonelor verzi. Aș dintre organizațiile U.T.C. care s-au evidențiat, pe cele de la „Semănătoarea". -Electroteh­nica”. Industria laptelui. CE- SAROM. IREMOAS. Luceafărul și altele. (L. POPESC Ij.

• ACȚIUNI EDILITAR-GOSPODÂREST1

Peste 2 000 de tineri din mu­nicipiul Brăila participă, in timpul lor liber, la realizarea unor lucrări de interes cetățe­nesc. Sint muncitori, in^aerî. tehnicieni de la întreprinderile binecunoscute ..Progresul". -Con­fecția", „C.C.H.F-A”. Șantierul naval și I.R.E.B. Se lucrează ia astupatul conductelor de apâ pe străzile I. Ghica și Dorobanți. Ia compactarea terasamenteîor. săpatul gropilor și plantări in

de lae rfier jge Lx «.aejscl je-

amenajarea paretunlor (Maoa- men'- Lacul Sârati.

în cadrul coauadansesaeicir

ceiași tunp. alț: ttoen lurei'- la conttrairea de trotaaie pe sriâzile Valea Căkzgăreascâ. Cn- luknei. Ia curățirea soeeJejoc r

sătești, s-a Sxa: ca oboecuv prioritar infmmasetarea Jocalt- tâțiloe. curățirea pâsunijoe s âs- tretinerea îzlazurijcc. Anzaja- seutul tmerikir din jadet ne acest ar. fund de 4 Ml beriare.(UANA O.

Vataerea merenâa-

s Bsriad pesee !« de tsser

r-rereăe ăe unor. rt «rinerw» jacsm aur «xtC* tartaea**. Ștarnrzsk am. iăta* fam. >aar rtem 3b tacrx -se «levu lr- «tau. ..Scr-x Bares* ta&sm»- tar sora ta pe i*jezâ are»» xmta ie "jcui «ă te mrftrr» na Simnu.'. ta la fieear*cuBă-esax*. âaoi

• „5Jk»-AW*A NRHJP4USETA. ■T* S-A MCMBAT : Z3LKE

cohtwua

• t- s-a

• PREZENT! LA CHEMAREA ORGAN lZAUS

în juderid Vaslui au Jose cr- gartzat» 15 șantiere <5e muncă patrioocâ ale tineretului _Ar- țtonâm spune primul secretar al cocErietuhu juăriear U.TjC. Mi­hai Irimie. la oixectrre <5e irrees- tiții. la vritoarele docân sooaâe Si culturaie- Corfruntuidu-n-: cu ar-gaiamer.te concrete, mocil;- zatoare. vrem să răspundem prin fapte la chemarea pe care secretarul general a! pertiduiui a adresat-o tmeretulu: de la tri­buna Conferinței Naționale, de a fi mereu ir. frunte*.

Pe șantierul județean al vii­toarei întreprinderi ce fire poii-

cere are ejrru ta la_ An ■».

la îmrxpr-nderea ta .x»— re r rednenoarr Vas-xt Jtvii L- creioc -Ga. Sosea Cocreacm* n -Greac-gt» Ge>ecrgh--3-DeT rel- =e=UK= ta A B .-iac_*

Un «acces ta ummâ eră O eoesritme urelaarea ta către tr- tsert a unei uvez: ta cireși in- sumriri 4 ha. Operapile ta tă­ieri R cură'-—. s-au tei mina» Ieri, duminică, s-au executat lucrări ta văruire. strocit etc. încă o zi bogată in roade în bi­lanțul mtmcti patriotice. (P. L.).

• ARTIZANII NOILOR FRUMUSEȚI ALE MUNICIPIULUI

Tulcea — oraș tinâr. locuit de tineri, construit in mare parte

aoea ta care râspeade. Esae o adevăraeâ mmenere a celor pe«- țe 5*M de tlacii ta la Ireeclr

tora'ităt— joc Aceasta comple­tează sî justific* toiodafi «i an- gajătoentuî tuturor utecustLoc TuJces care rer efectua in acest an prâ muncă patriotică lucrări finanțare in valoare ta 530 Mt lei și nefinanțate ia valoare de 20 milioane de lei. Modul incare au trecut la acțiune ne În­dreptățește să credem câ iși vor duce angajamentul la bun sfir- șit. (ȘTEFAN DUMITRESCU).

c!m-^c. Radu, activ .sățx retor pex*'' - xM ă» t; rfi11 amrecsauiz aewarwe ta u3r-a,»ij«etare a Ptaritor. a tocm-Scc ta ațre- rocmt se pnene redea m special

tar Varir»—eseu. Adr Endre.

bmuritst-ar mi. ta nsetri cub* ta ptasărt. s-am panta: aem de ar­bori ă amuse cmaonentaL. m:- uoane ta Sori. Deputata Elena G-arah a - secvctaza eoantetitlri Tisu~japa! U.TjC- ne invită in ctrcmms«n:ptia ta care răspenta — zartierui Mureșeni. Aici sint «tarrrele ta ale în­treprinderii ta pă^e fi mânuși UJ.C.M- -MATEX. Combinatul chimic. Spatiile din jurul loc sint carate, straturile ta flori proaspăt săpate. Dar aceste zile ta aprilie sint zilele înfrumuseță­rii șs cekmialte localități ale ju- deraftE. La Luduș aCăm că ute- cistii au plantat peste 10 000 de duzi, la Sup-lac 1 500 de brazi si peste 1000 âe duzi. (MIRCEA BORD A).

Vacanta a debutat pentru elevii liceului agroindustrial din comuna Birca, județul Dolj, cu noi și frumoase acțiuni de muncă patriotică pentru înfrumusețarea continuă a localității lor. in imagine, brigăzile de elevi efectuind lucrări de săpat gropi intr-una din zonele verzi ale viitorului centru urban unde tot ei vor sădi in următoarele zile sute de arbori fructiferi și ornamentali. (I. P.).

........ ...

„SCÎNTE'A TINERETULUI" pag. 4 i LUNI 10 APRILIE 1978

Festivalul național „CÎNTAREA ROMÂNIEF6 AfiEXnAîn peisajul muzical al Capita­

lei, Conservatorul „Ciprian Po- rumbescu" aduce o remarcabilă contribuție la continua ascensiu­ne a artei sunetelor, la propa­garea, înțelegerea și susținerea ei în rindul marelui public. Din această perspectivă, studenții muzicieni sînt profesioniști, iși duc la îndeplinire crezul artistic, menirea lor socială în slujba că­rora au pus talent, măiestrie, muncă, muncă asiduă.

De aceea ni se pare deosebit de interesant de relevat o altă ipostază a viitorilor muzicieni, izvorîtâ din entuziasmul și re­ceptivitatea cu care au înțeles să facă din artă un bun al tu­turor, ideal consacrat la un ni­vel calitativ superior prin cele două ediții ale Festivalului na­țional „Cintarea României" — ipostaza de amatori. Desigur. în ediția actuală a festivalului, ti­nerii artiști nu au renunțat la specificul lor. dar i-au adăugat o formă de manifestare deosebi­tă, prin care devin egali cu cole­gii lor de la Politehnică sau A.S.E., de la Medicină sau Filo­logie. Evenimentul este cu atit mai demn de semnalat, cu cit, la Conservator este pentru pri­ma dată în acest festival cind sînt abordate și genuri artistice nespecifice muzicii practicate aici, cum ar fi : teatru, brigadă artistică, momente literare, mu­zică ușoară și populară.

Spectacolul care a avut loc în urmă cu citeva zile în cadrul etapei de masă a Festivalului „Cintarea României" in Centrul

universitar București a dovedit că la Conservator se poate face deopotrivă artă profesionistă și amatoare, dacă nu exact ia același nivel, in orice caz foarte apropiate ca realizare artistică, expresivă.

Așa, de pildă, studenții sec­ției de canto, prin piesa intr-un act „Fuga în Eiriot" de loan D. Vicol. au făcut dovada

forma potrivită cu subiectul, costumele și machiajul, toate constituind rodul unei munci susținute, devotate artei.

Brigada artistică a consti­tuit momentul-cheie al specta­colului, moment al adevărului spus pe față, al criticii ascuțite la adresa aspectelor mai puțin îmbucurătoare din viața studen­ților muzicieni. Textul semnat

POLIVALENTAARTEI STUDENȚEȘTI

această etapă și un taraf condus de Munteanu Petre (anul III) și coordonat din punct de vedere științific de conf. Vasile Dinu, taraf ai cărui componenți, stu- denți ai tuturor anilor, și-au do­vedit sensibilitatea și măiestria instrumentală intr-un colaj de cintece populare culese in expe­dițiile folclorice studențești ce se organizează in fiecare vacan­ță. Omogenitatea timbrală a ansamblului, virtuozitatea fie­cărui instrumentist în parte, co­erența și unitatea programului (alcătuit din cele mai diverse genuri ale muzicii noastre popu­lare românești, cum sînt doina, hora, alte melodii de joc) au fost calitățile definitorii ale a- cestui autentic recital. Taraful conservatorului bucureștean prezentat la un înalt nivel terpretativ. nivel subliniat prin evoluțiile solistice aleNicolae Zarioiu (fluier). Cornel Pană (nai). Petre Muntean și Ion Rotar (duo de viori), Miu Marin (țambal).

Aceleași bune aprecieri se cuvin atit solistei de muzică ușoară Lidia Tocaiuc (prezentă in festival și în calitate de compozitoare), cit și formației sale, ca și recitatorilor Ionuț Dogaru și Codruța Bozului, a- cestia din urmă prin numeroa­sele lor intervenții poetice dind un plus de varietate si rafina­ment artistic intregului specta­col. txkentind atmosfera de ană.

VERONICA BERBESCU studentă

s-a in­

și lui

j

unor reale calități actoricești, a unui joc de scenă firesc, dezinvolt, deosebit de expre­siv, transpunindu-se cu na­turalețe în personajele dramei. Totuși, subiectul piesei nu a permis nici localizarea in timp și spațiu a acțiunii și nici dez­văluirea tuturor potentelor ar­tistice ale „actorilor", calități ce ar fi irumpt, desigur, dintr-o temă cu răsunet in conștiința ti­nerilor. însă, cu riscul de a ne repeta. remarcăm realizarea scenică deosebită, iocul bun al interpreților, decorurile adecva­te, realizate cu gust într-o bogată paletă coloristică precum și în

de Ionuț Dogaru (anul III) a înmănuncheat un buchet de si­tuații pline de „spini", in care studenți și profesori au revăzut intr-o formă acidă, alertă, plină de vervă și umor, episoade ale activităților de zi cu zt ale muncii și strădaniilor de a-și în­deplini misiunea de artiști.

Interpreții din cadru! brigăzii au produs o impresie favorabilă, prin jocul lor variau animat, in continuă mișcare, nelăsind pu­blicul nici un moment in expec­tativă. oferindu-i un număr bo­gat colorat, spectaculos prin ineditul situațiilor.

Conservatorul a prezentat in

Concurs de creație muzicală destinat pionierilor și școlarilor

Consiliul Național al Or­ganizației Pionierilor, in colaborare cu Radiotelevizi- unea română și Uniunea compozitorilor, organizează un concurs de creație muzi­cală pentru șoimii patriei, pionieri și școlari. Lucrările vor fi inspirate din munca și activitatea copiilor in școală, ateliere și laboratoa­re, din preocupările actuale din cadrul Festivalului na­țional „Cintarea României* și competiției „Daciada*, din acțiunile de petrecere a timpului liber.

Concursul se organizează pe două secții : creații mu­zicale destinate membrilor organizației „Șoimii patriei* (coruri și jocuri muzicale) și creații muzicale destinate

pionierilor și școlarilor (co­ruri, muzică ușoară, cintece de drumeție și tabără). Pot participa toți compozitorii și poeții, membri și nemem­bri ai uniunilor de creație, ai cenaclurilor muzicale si literare. Se pot prezenta lucrări inedite interpretate de copii sau de adulți.

Pină la 15 aprilie se ror expedța pe adresa C.N.O.P. — strada Onești 6—8, sec­tor I, București — lucrările ce vor purta un moto. Aces­tea vor fi insoțite de un plic închis în care vor ti mențio­nate numele, adresa autorilor, precum același moto care a scris pe lucrare.

C.N.O.P. va edita un i eu lucrările premiate.

prenumele sii *>fost

duc

„Povestește George LesneaChiar și înaintea apariției a-

cestui origina] volum de me­morialistică faima de povestitor (combinată cu aceea de depo­zitar al multor isprăvi literare) pe care si-o constituise George Lesnea depășise cu mult fron­tierele care o reprezintă orașul de pe Copou. George Lesnea deține multe mărturii inedite. Și. pen­tru că. devotat poeziei, autorul nu se grăbea să restituie isto­riei literare aceste necesare tes­timonii. mai tinărul său coleg ieșean Grigore nișei și-a asu­mat dificila sarcină a iscodirii, a incitării maestrului intru de­plină și sinceră confesiune. Memoria poetului răsplătește din plin întreprinderea repor­terului care, cu sirguiniă. a cap­tat săptămină de săptămină. pe bandă magnetică. amintirile unui scriitor ce s-a intimp’at șă fie și un mare iubitor de is­torie literară. Adică de ceilalți scriitori de care a simtit tot­deauna nevoia să se apropie cu venergție. cu emoție, cu casti­tatea neofitului, chiar și atunci cind vîrsta si creația il reco­mandau a fi un coleg cu drep­turi egale al acestora și nu nu­mai un simplu admirator.

Nu pot să nu aduc aici în discuție unele din marile însu­șiri pe care scriitorul le-a im­pus ascultătorului, statornic ori Ocazional. E vorba de modestia sa exemplară, care l-a făcut de-a lungul întregii vieți un confrate respectat și iubit. E vorba apoi de marea discreție pe care Lesnea a știut s-o fo- folcască drept armură a spiri­tului. Si ar mai fi — in com­pensație oarecum — aviditatea cu care poetul a știut să învețe de Ia ceilalți confrați. Astfel incit confesiunile sale pot fi asimilate unui manual al eticii scriitoricești, o pildă a rii prieteniei literare, o â fascinației pe care a în timp Poezia asupra devot al său.

Florenței moldave pe

ilustră- dovadă avut-o acestui

înseriindu-se în cadrul etape a Festivalului „Cintarea României", expoziția de pictură și grafică a Cercului de pictură „Ion Tuculescu" al Clubului sindicatelor sanitare' din București deschisă în holul Teatrului de comedie se bucură de aprecierile unanime ale pu­blicului vizitator. Dintre lucră­rile expuse, tr-o bogată sensibilitate nă anebrare marcă cele Păunescu. Ion Anencov. Suzana Bantaș. Petre Gheorghe. Con­stantin Calcan. Dimitrie Hat- manu. Florian Danalache. Viori- ea Mindra. Otilia Croitoru.

Aceiași expozanți prezintă lucrări si în bolul Policlinicii Piham din strada Cobălcescu.

Menționăm intensa activitate a Cercului de pictură ..Ion Tu­culescu" condus de criticul de artă Radu lonescu. care la fie­care 2 săptămini organizează instructive intilniri in cadrul cărora se poartă discuții despre artă, despre evenimentele cul­turale mai importante din tară și din străinătate. (Nicolae N. Rădulescn).

primei national

caracterizate prin- varietate tematică, cromatică si depli- in realitate, se re­

semnate de Mircea

@ FilmALT BĂRBAT. ALTĂ

MEIE. deși nu departe un film de pentru faptul că este

esteFE-

nici pe excepție,

realizat

I

u

■ a a

Grigore nisei surer-r. de de- altfel intr-ur enaoiSonan: Cu- viot înainte toate aceste cali­tăți ale aceluia care a făcut atit de mirific să răsune in româ­nește „Ar.r.a Sneghina".

Născut Ia izvoarele veacului. George Lesnea a traversai mai bine de trei pătrimi din dra­matica sa înlănțuire de ani lustri și decenii. Copil fiind a mai aflat un Iași păstrind ecoul pașilor lui Mihai Eminescu. pe care-1 numește dealtfel „un șle­fuitor primordial al cuvintului". Format apoi sub aspect cultu­ral in atmosfera „Vieții româ­nești". e firesc ca peste ani. cele mai multe amintiri să-i fie le­gate de „viețiști", acest nucleu artistic pilduitor onorat de nu­mele unor Garabet Ibrăileanu. Mihail Sadoveanu. George To- pirceanu. Otilia Cazimir. Demo- stene Botez ori frații Teodo- reanu. Dar nu numai aceste ca­riatide ale publicației ce era „in toate privințele interesan­tă". expresie a unei angajări estetice de tinută sint prezenti astăzi in memoria si in sufle­tul lui George Lesnea. Ne sint relatate multe lucruri ca și ne­cunoscute ori chiar deloc știute despre Panait Istrati. Liviu Re- breanu. Tudor Arghezi ori des­pre ăeorge Enescu. Nicolae lorga și Nicolae Tonitza.

Așa cum ne sint repovestite faptele legate de personalitatea acestor eminente personalități ale culturii românești antebeli­ce. ne este transmisă senzația că ele nu au fori alterate de agenții distructivi ai timpului, ci că au fost păstrate intr-o fi­ridă de suflet inexpugnabilă, aidoma acelor semințe de flori conservate secole de-a rindul in crevasele unui zid si care înfloresc uluitor intr-o diminea­ță a unui alt veac, implinin- du-si finalmente menirea.

TITUS VÎJEU

de un cineast deosebit de în­drăgit de public, poate fi. totuși recomandat. Autorul muit discu­tatului si apreciatului film Un bărbat si o femeie. Claude Le- Iouch. semnează acum o pelicu­lă in care este vorba tot de in- tilnirea dintre doi oameni ce se vor iubi, dar acțiunea se petre­ce spre sfirsitul secolului trecut.

Actori de talent, cu deosebit simt al iocului in fata camerei de luat vederi — James Caan.

^Genevieve Buiold. Francis Hus- ter —. o imagine frumoasă (rea­lizată de Jacques Lefranțois) contribuie si de data aceasta la succesul filmului semnat de ci­neastul francez (M.I.).

TIMON DIN ATENA un nou spectacol al Teatrului „Nottara" realizat după cunoscuta operă shakespeariană. Regizorul Dinu Cernescu, propune o viziune cu totul personală asupra textului, viziune ce comportă, fără în­doială. discuții ample, dar care rămine. neîndoios, interesantă ca propunere de valorificare con­temporană a unui text clasic.

O distribuție în care apar nu­me dintre cele mai apreciate ale teatrului contribuie la succesul de public, deja înregistrat de spectacol. Fără îndoială, capul de afiș, George Constantin, a- cest actor de viguros talent și inteligentă scenică, este cel care susține prin forța perso­nalității sale reprezentația. (M.N.).

La Timisoara:SĂPTĂMINĂ TEATRULUI GERMAN-Sub semnul Fest

nai .Cintarea R mișcara a fost mir.ică. o săxKâi

stat

tt natio- . la Ti­nă. du-

ă a Teatrului german de stat din localitate, consacrată aniversării a 25 de ani de activitate a acestei pres­tigioase instituții de artă din tara noastră. Cu acest prilej, aoaș: ră.

avut loc un simpozion dedicat aniversării teatrului, care, in cele două decenii si jumătate a inserts in repertoriul său 179 de piese din dramaturgia autohto­nă și universală, vizionate de aproape 2 milioane de specta­tori.

De curind încheiat, festivalul formațiilor artistice din Institu­tul politehnic București, înscris in cea de-a doua ediție a Festi­valului național Cintarea Româ­niei, a scos in evidență nu nu­mai creșterea simțitoare a nu­mărului de tineri care-și dedi­că timpul liber pasiunilor ar­tistice — au participat aici 110 formații —, ci mai ales dorința de a ridica nivelul de interpre­tare, indiferent de genul abor­dat. ambiția ca ei, studenții po- litehniști. să demonstreze că nu le sint străine nici sensibilita­tea artistică, nici pasiunea re­levării ei „publice".

Firesc, festivalul a permis. In final, prezentarea intr-o gală a laureaților. cu cele mai bune numere din programul lor. A- cesta a debutat eu Tricolorul, in interpretarea corului Facul­tății de energetică, cor care a obținut premiul I la festival. Un montaj literar realizat de studenta Domnița Petri — de la Facultatea de automatică — a prilejuit audierea intr-o fru­moasă rostire a versurilor lui Nichita Stănescu și Walt Whit­man. deși o oarecare trenare și dificultatea susținerii unui ritm impus la început au făcut ca momentul să nu se fi ridicat la nivelul așteptat.

Revelația serii — dacă avem în vedere entuziasmul sălii, a- plauzele prelungite — a consti­tuit-o brigada artistică a Facul­tății de electronică. Textul, al­cătuit cu vervă, nu lipsit de savuroase momente comice, și-a atins principalul scop instruc­tiv, acela de a dezvălui prin- tr-o critică ascuțită aspecte ne­gative incă existente in munca

și viața colectivității în care studenții se integrează. Tot o revelație ar putea fi considera­tă și recitarea lui Cătălin Mi- hăilescu (Facultatea de aero­nave) care a pus mult talent in interpretarea poemului Rindu- ieli al lui Marin Sorescu.

Poate, însă, cea mai mare au­diență la public a avut-o mo­mentul dedicat dansului popu­lar. Cele citeva formații care au evoluat pe scenă au spriji­nit pe deplin renumele politeh­nicienilor de bun, interpreți ai dansurilor noastre populare. Un repertoriu plin de dinamism, in care dificultățile de ritm și mișcare, varietatea costumelor și a stilurilor au marcat inte­resul studenților pentru bogă­țiile inestimabile ale folclorului nostru, dorința lor de ă păstra, de a transmite mai departe a- ceastă comoară vie a spiritua­lității noastre. S-a remarcat un deosebit de frumos dans de nuntă de pe Someș al forma­ției Facultății de metalurgie și, prin pitorescul interpretării lui,

din Oaș (formația Fa­de automatică).un interludiu muzical programul galei s-a in- un montaj de dans te-

Delegația Asociației de priete­nie a poporului chinez cu străi­nătatea și a Asociației de prie­tenie China—România, condusă de Wang Pin-nan. președintele Asociației de prietenie a po­porului chinez cu străinătatea, membru al Comitetului Perma­nent al Consiliului National al Conferinței Politice Consultative a Poporului Chinez, a vizitat în­treprinderea „1 Mai" din Plo­iești. Combinatul petrochimic Brazi și a avut o întrevedere la Comitetul județean Prahova al P.C.R. Apoi, delegația a sosit la Sibiu, unde a vizitat cartiere noi înscrise pe harta acestui străvechi oraș de pe Cibin. mo­numente istorice și de artă, alte obiective.

dinte al Republicii Guineea E- cuatorială. ministru al relațiilor externe și de prietenie cu alte popoare, s-a aflat duminică la Brașov. Oaspetele si persoanele oficiale care îl însoțesc au vizi­tat marile întreprinderi brașove­ne specializate in construcții de autovehicule si tractoare, unde au luat cunoștință de procesul modern de fabricare a acestor produse bine cunoscute in tară si peste hotare.

PIATRA NEAMȚff PERLA MOLDOVEI"

ISI MERITA NUMELEz£e. orașul care iși deplin numele de Iovei". găzduiește e-

d2«elor a Xll-a. sosiți din

în aceste i ' merită pe ' |_perta Molileș­inate județele tării pentru a nar-

j tieipa la faza republicană a o- | limpiadei de filozofie. Prover- i biala ospitalitate moldovenească I s-a făcut simțită incă din pri- I mele momente ale sosirii noas- i tre în oraș. Căminul liceului de | chimie ne-a așteptat cu camere­

le sale luminoase in den'.mă ; curățenie, cu o atmosferă p-ăcu- . tâ. care pe-a ajutat să uităm, de ; oboseala celor 14 ore de călăto­rie. Primitoarele ne-au adus '.a cir mul delcr urmi se oare deosebit Iată doar câteva

I nrita casele-muz-cu Creangă, j Sa-lovean-c Hogaș. Vom merge I intr-o excursie de o zi la Lacul i Roșu. După proiecția filmului

îoare•zi amera L care m

CRAIOVA: ȘTAFETALa numai citeva zile de la

încheierea trimestrului, oot să afirm fără teama că aș exagera, că aceasta este cea mai plină vacanță pe care am avut-o. O să vă convingeți singuri. Școa­la noastră, o clădire istorică, a trecut prin mari lucrări de con­solidare și această pauză de două săptămini este intervalul pe care ni l-am acordat ca să o facem să intre total in funcțiune. Vrem ca la începutul trimestru­lui trei fiecare clasă, fiecare laborator sau atelier să fie cu­rate, aranjate, cu toate mate­rialele didactice utilizabile. Co­mitetul U.T.C. pe școală a întoc­mit un grafic foarte exact cu

' ■ ~~~

1*

*

*

i

■ t

în cadrul vizitei pe care o în­treprinde in tara noastră. Ngue- ma Esono Nchama. vicepreșe-

Duminică a părăsit Capitala delegația economică din Italia, condusă de Luciano Radi, sub­secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe, care a par­ticipat la lucrările celei de-a Vil-a sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale româno-italiene de colaborare economică. in­dustrială și tehnică.

Raționalism și cultura*)

„Geneze". care prezintă realiză­rile actuale ale județului, vom avea ocazia să le cunoaștem și pe viu. să dialogăm cu tinerii de la Combinatul de fire si fibre sintetice Săvinești. Teatrul tine­retului din Piatra Neamț, despre care știam atit de multe din pre­să. ne-a invitat la un spectacol dat special pentru noi cu piesa . Somnoroasei aventură". La Clu­bul tineretului vom asista la un

’oarcem. membrii cercurilor tehnico-aplicative vor continua lucrările de reconditionare a materialelor didactice din labo­ratoarele de fizică si chimie, pe care le-au început colegii din clasele mai mari. împreună cu alti 40 de elevi, eu voi partici­pa săptămîna viitoare la tabăra de pregătire a tinerilor pentru apărarea patriei. Pe 13 aprilie e

vomprograi levii d in fiec care io tăm m

eaî-

gic

HĂRNICIE!sarcinile care trebuie duse la bun șfirșit și cu elevii care se vor afla zilnic in scoală. Clasa noastră, a IX-a E. a fost prin­tre primele C3re a lucrat alături de constructori la finisaj. Ieri am ajutat la vopsit, astăzi de dimineață am transportat molo­zul și am început să spălăm geamurile. De miine predăm ștafeta unei alte organizații, noi pornim intr-o excursie de trei zile pe Valea Prahovei, al cărei punct terminus va fi Poiana Bra­șov. Cei care ne iau locul la treabă se întorc azi de acolo.Dar, nici pentru noi sarcinile nu s-au terminat După ce ne în­

TINERI Șl TINERE!Datoria cetățenească ne îndeamnă să fim

buni gospodari ai energiei electrice și com­bustibililor. Economisirea acestora, în propriile locuințe, in instituții, întreprinderi, unități co­merciale și culturale, pretutindeni, contribuie la sporirea venitului național, la creșterea bu­năstării noastre. Rezumîndu-ne la strictul ne­cesar, evităm orice risipă, ne asigurăm surse suplimentare pentru confortul nostru, pentru sporirea producției de bunuri materiale și spi­rituale.

[Qnema

BARBAT, ALTA FEMEIE (orele 9; 11,45; 14,30; 17,15

LUNI, 10 APRILIECONCEDIUL CARE NU A A-

VUT LOC : Victoria (orele 10; 12; 14; 16; 18; 20).

PUNTEA : Capitol (orele 9,15 ; 11,30: 13.45; 16; 18,15; 20.30).

PROGRAM DE DESENE ANI­MATE : Doina (ora 9,30 — la ora 11,30 — program de vacanță).

HARABABURA: Doina (orele13,30; 15,30; 17,45; 20).

SEPTEMBRIE :Scala (orele 8,45; 11; 13,30; 16; 18,30; 20,45); Modern (orele 20.30).

ALT Patria 20).

E ATlT DE APROAPE FERI­CIREA : Central (orele 9; 11.15;13.30; 15,45; 18; 20.15); Feroviar (o- rele 9; 11.15; 13,30; 16; 18.15 ;20,15); Tomis (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 13: 20,15).

POLIȚISTUL PILOT DE CURSE: Luceafărul (orele 9; 11,15; 13,30 ; 16; 13.15; 20.30); București (orele 8.30; 10,45; 13; 15.30; 13; 20,30);Favorit (orele 11.15; 13,30; 15,45; 18; 20,15; — la ora 9 — program de vacanță).

SIMBURII DE puri Noi (orele 19).

URMĂRIRE Excelsior (orele Cloria (orele 9; 12; 16; 19,15); Fla­mura (orele 12; 16; 19 — la ora 9 — program de vacanță).

VIȘINA : Tlm- 9; ii; 13; 15; 17;PERICULOASA : 9; 12; 16; 19);

un dans cui tații

După folk, in scris și_matic interpretat de o formație reunită a Institutului. în final, interpreți și spectatori au dat glas, cu entuziasm tineresc, bucuriei de a aparține unui ev al faptei, al împlinirii. Versul final al montajului a consacrat o simbolică unitate de cuget și simțire: Partidul, Ceaușescu,România.

FLORIN TOMA, student

rindul clasei noastre să sădeas­că puieti în zona Popoveni. Am intitulat această acțiune prin care liceul nostru plantează o viitoare pădure cu peste 1 000 de arbori — ..Florile visului si fap­tei — florile țării".

MARIA CHIRIȚĂ clasa IX-a E,

Liceul de matematică-fizică, „Nicolae Bălcescu*, Craiova

Nu era greu de bănuit că între preocupările lui Athanase Joja, erudit logician, rationalist con­secvent personalitate de excep­ție a științei românești, se va si­tua și definirea, din unghiul spe­cific al logosului și dialecticii, a fenomenului cultural ca manifes­tare specifică, ireductibilă a ra­țiunii creatoare. Devenite mani­feste in „Logos și ethos" și, mai tîrziu, in „Logos architekton". a- ceste preocupări ni se înfățișea­ză astăzi, odată cu volumul „Fi­losofie și cultură", ca purtind în­semnele aceluiași spirit riguros materialist dialectic, invătind din lecția gindirii filosofice a vechii Elade cultul rațiunii, a ipostaze­lor sale fenomenale, precum și prețuirea pentru ordinea desă- virșită în care creațiile spiritu­lui uman se exprimă și se defi­nesc.

Demersul lui Athanase Joja pornește de la ideea de a reabi­lita valoarea de adevăr ca afla­tă în cadrele sale axiologice și normative într-o legătură dialec­tică. permanentă, cu binele si frumosul. Ceea ce în studiile sale de logică propriu-zisă era mai mult teza implicată subsi­diară devine acum idee cardina­lă, demonstrată prin permanen­te trimiteri la marea filosofie antică greacă dar și la cadrul culturii românești si universale, cu precădere la valorile clasice, definitiv firmate. tecturaa logicii’ este ea însăși și ,o sursă dg, emoții, căci,

„sbțjne autorul, templarea fnrfnaîor logice, hîeazâ* printr-un nație a principiului tă*£i. produc?, intense tiâ inteiectRa’e".. Departe de a reduce estetieui la o rigidă sche­mă vidată de continui st emoție, in gindirea logicianului român, se instituie o relație dialectică : „logirianu! e sensibil la frumu­sețea formei artistice. D'iDâ mo­desta mea părere. în artă forma nu e o haină exterioară, ci e de esența artei. Ce conținut artistic ar valora dacă n-ar fi in-format de formă Și mai departe : „Formalismul si viziunea univer­sului apropie logica de artă".

Aceste preocupări sînt definite cuprinzător în textul inedit „Schiță asupra unei fenomenolo­gii a artei" în care sint studiate geneza și dialectica artei, pro- punindu-se eposul homeric și poezia latină ca fenomenologii ale echilibrului și armoniei in cuprinsul cărora adevărul, binele și frumosul sint proiectate către o finalitate, către un ideal ce tine de domeniul universului, ce transcende simpla condiție parti­culară, efemeră a individului și îl înscrie in ordinea superioară a „cosmos“-ului.

Aceeași teză a gindirii creatoa­re, constructive, care exprimă deopotrivă forma si esența lu­crurilor o regăsim în „Logos ar­chitekton" demonstrată ca susți-

con-Arhi-

noetică

iași; LA CASA TINERETULUIV

MUZICĂ TÎNĂRĂf POEZIE SI DANS5

nară la t Clubul <

fost. pentru Casa tin'

:a

A*

*

GUERRILLA : Festival (orele 9; 11; 13; 15; 17; 19; 21); Grivlța (0- rele 9; 11.15: 13.30; 15.45; 13; 20,15).

MÎNIA : Buzești (orele 9; 12; 16: 19); Miorița (orele 9; 12; 16; 19).

PROGRAMUL Iseri. 19,30 Telejurnal. 19,50 pano­ramic. Documentele Plenarei C.C. al P.C.R. — program al înnoirilor calitative ale economiei româ­nești. 20.25 Roman-foileton: „Fa­milia Palliser". Episodul 8. 21,15 Mai aveți o întrebare? Transpor­turile părăsesc roata. 21,4a Me­lodii în premieră cu Corina Chi- riac și Dan Spătaru. 22.00 Cadran mondial. 22.20 Telejurnal.

PROGRAMUL II16,30 Cenacluri ale tineretului.

17.00 Pentru căminul dumnea­voastră (reluare). 17,15 Intilnire eu satira și umorul. 17,45 Publicitate. 17,50 Muzică ușoară cu Vioreia Filip și Teodor Munteanu. 18.05 Drumuri europene. O idee călă­toare — Nicolae Titulescu. 18.30 în alb și negru. 19,30 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 19,50 Film serial pentru copil: „Cuore" (reluare). 20,15 Publicitate. 20,20 Seară de operă: „Cosi Fan Tutte" de Mo­zart (I). Interpretează Ansamblul Operei de stat din Berlin. 21,35 Telex. 21,40 Incursiune în coti­dian. Controlul oamenilor muncii în acțiune.

nind normele morale fundamen­tale și, prin aceasta, permițînd perenitatea și cultivarea neîntre­ruptă a valorilor, mod prin care condiția umană accede la uni­versalitate. Un loc aparte în re­flecțiile lui Athanase Joja despre cultură și artă este ocupat de re­lațiile dintre tragedie și gîndirea presocratică, ca și de analiza mo­dului in care poezia se așază în raport de esență cu căutările filosofiei. Dacă Baudelaire se impune prin permanenta aspira­ție de a depăși condiția limitată prin propensiunea sa spre teri-; toriul meta-fizicului, Mallarme vizează stăruitor eșenta chiar cu sacrificiul dureros al aparentei, dacă la Valery sensibilul si inte­ligibilul sînt cei doi poli între care iși definește poezia — toate acestea constituie pentru Atha­nase Joja deschideri către însăși esența poeziei, operate cu rară subtilitate și care amintesc, prin finețe și profunzime, de cerceta­rea esenței poeziei întreprinsă pornind de la textele lui Holder- lin de Martin Heidegger, desigur de pe alte poziții cu care logi­cianul român (autor printre al­tele al unui text intitulat semni­ficativ „Adversus Heidegger") nu avea multe puncte de incidență.

Dar contribuția lui A. Joja la definirea in spirit consecvent ra­ționalist a fenomenului cultural nu ar fi pe deplin elucidată dacă

nu am zăbovi și asupra exe­gezelor sale despre specifi­cul culturii ro­mânești. Cel care reproșa lui Lucian, Blaga

că a subapreciat „infinita capacitate de cuprindere a Logosului" definește cultura românească prin prisma expre­siei aristotelice a identificării lucrurilor particulare în chip noetic cu universalul. Profilul spiritual al poporului român ii apare lui A. Joja ca fiind întru lotul sub pecetea logosului, a armoniei statornice dintre dioni­siac și apolinic, dezvoltîndu-se in întreaga sa istorie sub semnul rațiunii greco-romane. transpu­să organic pe un viguros fond tracic. Zămislit într-o lungă ge­neză istorică profilul spiritual al acestui popor, originar înrădăci­nat in triada Grecia—Roma—Bi­zanț. armonizînd contariile, u- nind o infinită diversitate de i- postaze. simbol excelent al vita­lității și forței noastre creatoa­re. în cîmpul cercetărilor de axi­ologie și teoria culturii contribu­ția lui Athanase Joja este una de excepțională importantă, fă- cînd ca opera acestui gînditor, insuficient cunoscută încă publi­cului larg în întreaga sa pro­funzime și bogăție, să ni se rele­ve (odată cu acest volum publi­cat sub îngrijirea Crizantemei4 Joja) ca o creație cu totul de ex­cepție.

CARTEA social-politica

itndeya „con-

j oculuîi serios care fel

al se for-

de ema- identi-

satisfac-tmcîm. Inel sirea prime­le lui april, e Vasile A-

lecsandri. NationaL Emil Racn- viță. grupul școlar nr. 9 au .În­ceput lucrările de amenajare a uno- spații verzi și a unor baze sportive in mai multe zone ale orașului. Asemenea acțiuni vor avea loc și in următoarele ale. pină la incheierea vacantei. A- colo unde am reușit să terminăm amenajarea. întrecerile au și luat startul. La liceu! industrial de căi ferate și la liceul „Mihai E- minescu". ființează două cluburi sportive de vacantă unde elevii din oraș pot să joace baschet, volei, tenis de cimp, fotbal, tenis de masă, Nici acțiunile turistice nu sint neglijate. Un grup de colegi de-ai noștri de la Liceul National si elevi de la „Vasile Alecsandri" au plecat in excursii spre Poiana Brașov și Munții A- puseni. pe parcursul cărora iși vor întregi cunoștințele de geo­grafie și istorie.

ieșeni stun si de ieri, odată lor raze de s utzw-sti; Xo ii

Naiîscms aici inter© nu

am foart elevii (și nu numai

pe noi : vin cu plăcere si alte co'egorii de tineri) din tot mu­nicipiul. A fost mai iuti» un mic soectacol de muzică tinârâ si de poezie, iar apoi dans, mult dans, întrerupt cind și cind de iocun distractive. Primele manifestări consacrate împlinirii a 2050 de ani de la formarea statului dac centralizat și independent _ s-au bucurat de o mare participare. Afișele ne anunță, in continua­re. intilniri cu specialiști din mari unități economice si cu oa­meni de știință, ceea ce pentru noi, cei din ultimul an consti­tuie un bun prilej de a afla lu­cruri noi despre meseriile pe care ne-am gindit să le imbră- țisăm. Seară de seară. Casa de cultură a tineretului ne invită la ample spectacole susținute de formațiile artistice din liceele municipiului, iar oolectivul Tea­trului National ne oferă prilejul de a dezbate citeva spectacole împreună cu creatorii lor.

Dar, pe cit ne place să cin- tăm. să recităm, să dansăm, să asistăm la spectacole, noi. elevii

TATIANA MANCAȘ LUCIAN ARHIRE

elevi, clasa a Xll-a, Liceul Național, lași

ȘERBAN CIONOF

*) Athanase Joja Filosofie și cultură, Ed. „Minerva", 1978.

(Urmare din pag. I)

du-te vino de mașini grele care transportă balast sau pămint, un pămint roșietic, clisos, degajat din cavernele uriașe deschise de cupele excavatoarelor. Primul popas în șantier este un popas in istorie. Castrul roman Arute- la, unul dintre cele mai impor­tante ridicate pe vechiul drum al legiunilpr lui Traian, iși ali­niază temeliile zidurilor de pia­tră chiar aici unde se va încheia arcul barajului. Proiectul l-a ocolit, iar constructorii il pro­tejează cu o grijă deosebită, ca pe o efigie de preț a multimi­lenarei noastre istorii. în apro­piere, lama uniți buldozer ridică un val înalt de pămint. Buldoze­ristul : Constantin Ispas. 24 de ani, din Dăești, un sat mai la vale. într-o zi, oțelul mașinii sale a atins un fragment de zid. Era departe de castrul ro­man, dar a anunțat imediat șeful de șantier și. prin acesta, muzeul județean. Buldozerul a rămas neclintit vină la venirea specialiștilor. Dar nu, nu era ceea ce credea el, ci un zid mai nou. Gestul buldozeristului a impresionat insă și el a fost fe­licitat. Nu este prima dată cind constructorii devin arheologi, dar aici, in aceste locuri de adincă și venerată istorie, fie­care pas, fiecare cupă de exca­vator obligă la o infinită grijă.

Dealtfel, cu ocazia săpăturilor șantierului au fost descoperite acele terrhe romane de care vorbea Tocilescu, tuburi și con­ducte de ceramică integrale, care dovedesc incă o dată că izvoarele de la Bivolari au fost folosite de aproape două mii de ani.

L-ani lăsat pe Constantin Is­pas nu înainte de a-l întreba cine lucrează pe celălalt exca­vator care se zărea undeva, la piciorul unui taluz uriaș. „E un băiat nou, a venit de-o lună de la profesională, il cheamă Vasile Constantin și lucrează: la devie­rea Oltului*. Nimic, adică, deo­sebit. Niște tineri deviază Oltul, il mută ca pe o jucărie, ca pe un prunc dintr-un leagăn in altul, dintr-o albie în alta. Ce-l de mirare în asta ? Iată, deci, senzaționalul coborit la dimen­siunea faptului zilnic; sau

făptui treb — taculos naiului ? Păstrez, pentru a nu fi considerat novice, încintarea, entuziasmul pentru mine, in­tr-un spațiu in care marile combustii creatoare sint conver­tite cit naturalețe in valori ne­perisabile ale istoriei.

Biroul inginerului loan hăilă, șeful de lot, este departe de a fi ceea ce de obicei înțe­legem prin birou. Dar această strimtă baracă de lemn, care are meritul esențial de a nu lăsa ploaia să pătrundă înăuntru, comunică — așa cum ar fi ideal

zilnic — mă tn- a fost proiectat spec­

ia altitudinea senzațio-

Mi-

curent electric, ci și un plus de frumos

In ce tate al primul strimte ___ _______ .... „___ .fc a Oltului, avansate acum, sint extrem de pretențioase. Calea ferată a fost mutată deja pe o porțiune, iar in final ea va încercui lacul mai mult prin tunele. Pe partea cealaltă, pe malul drept șoseaua va fi și ea înălțată cu circa 20 metri pe o distanță de 12—15 kilometri din apropierea mănăstirii Cozia pină la Brezoi. Masa lui Traian, le­gendara stincă a învingătorului,

locurilor*.constă gradul de dificul- hidrocentralei Turnu? In rină cheile sint foarte aici. Lucrările de tfevie-

Noua tinerețe a castrului roman

Arutelasă se intimple din orice birou — prin multiple circuite nevăzute cu organismul acestui imens șan­tier, cu lumea aceasta încărcată de electricitatea unei munci fără odihnă, de un eroism care se consumă in modestia adincă a unor oameni obișnuiți. Nu știu cum aș fi vrut să fie inginerul Mihăilă, dar, oricum, mi-i ima­ginam altfel și — dintr-a pre­judecată firește — it credeam neapărat mai in virstă. Are 33 de ani, a terminat facultatea in 1971 la București și. mi-o spune cu mindrie, are și un băiețel de doi ani, pe care il cheamă tot loan, că pe aici există obiceiul ca primul băiat să poarte prenu­mele tatălui. Ce l-a adus aici, lingă Călimănești ? — „Călimă- neștiul! Sint de aici, aici m-am născut, aici am copilărit, aici am părinții și familia, deci ar­gumentul principal este unul de ordin afectiv. Cind eram copil mă jucam pe " ~tetei. Acum hidrocentrală o laudă, cea __ ,_______ __valea Oltului. Va fi o lucrare de artă care va da nu numai

lingă ruinele Aru- construim aici o care va fi, nu-i

mai frumoasă din

va fi și ea transplantată pentru a nu rămine sub ape. O splen­didă șosea de canturi, ocolind stațiunea Călimănești, va permi­te accesul la castrul roman care, pină acum, a fost greu de vizi­tat. Un proiect care se integrea­ză organic marilor lucrări de interes turistic din valea tumul­tuosului Alutus-Aluta.

Aici, inii spusese Aurel Vlâ- doiu, secretar al Comitetului ju­dețean școală noștri ceasta și cei mai mulți dintre cei 1 200 de tineri constructori de pe Olt sint brigadierii Șantierului na­țional care au scris cu palmele lor o filă de epopee la Ciungei și Vidra. Să nu vă mire deci faptul că una dintre cele mai. importante lucrări de pe Olt a fost încredințată acestor noi constructori care au deja o ex­periență bogată, formată intr-o mare bătălie cu munții. îl as­cult, deci, pe inginerul Mihăilă, cel mai tînăr șef de lot de pe Olt și povestea sa, povestea vii­toarei hidrocentrale Turnu se

Vilcea al U.T.C., există o minunată pe care tinerii au absolvit-o cu brio. A- școală se numește Lotru

conturează din fragmente de na­rațiune, colorate des de o în­drăzneală metaforică a limbaju­lui, de un curaj frumos de a fanda în viitor, de a visa, aici unde visul — ei înșiși o dove­desc — devine rapid realitate, o realitate impresionantă. In timp ce vorbește, mina schițează pe un petec de hirtie pe care il. are in față linii, unghiuri, contururi. Ce-ați desenat acolo, l-am în­trebat ? Nimic, a răspuns, dar a ris cind și-a dat seama că involuntar, vorbind cu noi. de­senase hidrocentrala de miine. ,.Aveți dreptate, este prima mea lucrare de care răspund și, cum să vă spun, o visez și noaptea*.

Cine sint constructorii acestui spectaculos proiect ? Am notat numele celor pe care i-am in- tilnit. Sint nume de tineri care au găsit un sens cert și profund vieții lor in această temerară și viguroasă confruntare cu Oltul, riul pe care nu l-a învins și domolit nimeni pină acum. Ei se cheamă Aurel Antohi, exca- vatorist venit de la Lotru, Toma Curteanu, mecanic, un tînăr care și-a găsit răgaz să urmeze și liceul seral energetic din Rimnicu Vilcea, Gheorghe Mar­tin, buldozerist, Ion Șoavă, aju­tor de excevatorist. llie Gri- mescu, excavatorist (..foarte bun băiat* — îl recomandă șeful de lot), Emil Morlova, venit pe șantier după terminarea liceu­lui, aici unde tatăl său este me­dic, Mariana Bățică și Elisabe’a Badiu, muncitoare și încă alții dintr-un detașament a' munci tinere, ce-și caută fertila desi- virșire intr-un spațiu al opere­lor durabile

Spre seară, valea Oltului se închide ca o copertă de stele, iar bătrinele cetini — se spt.ee — mai murmură povești neștiu­te despre un împărat al ce și-a lăsat aici oștenii , infiați de ținutul care mai restituit. Pe același pe o spirală a devenirii lăsat în urmă milenii, prin vasele comunicante nei genealogii cu terminații In etern, urmașii ingenioaselor for­tificații și terme se confrun ă astăzi, sub semnul tinereții, cu o civilizație ale cărei măsuri sint omenescul și sublimul.

Rnme1. curind nu i-a drum.care-a urcind ale u-

„SClNTEIA TINERETULUI" pag. 5 LUNI 10 APRILIE 1978

DACIADA — marea manifestare sportivă națională

NOI IMPULSURI MIȘCĂRII SPORTIVE La A.S. „Calculatorula

In finala primei ediții a „Cupei României" la handbal masculin

In Campionatul european de rugbi

BucureștiOdată cu prima ediție a marii

competiții sportive naționale „Daciada", județul Hunedoara, zonă a țării în care n-au existat tradiții și rezultate deosebite pe linia activității de educație fizică și sport, a cunoscut un suflu nou și în direcția angre­nării plaselor largi la practica­rea sistematică a exercițiilor fizice.

Prim-vicepreședintele C.J.E.F.S. Hunedoara, Viorel Jianu, ne sublinia faptul că, dacă in pe­rioada anterioară. competițiile de masă reușiseră să angreneze intr-un an circa 100 000 de copii, tineri și oameni ai mun­cii de la orașe și sate, odată cu debutul ..Daciadei" s-a înregis­trat o creștere substanțială, in 1977 consemnindu-se peste 170 000 de participants la care se adaugă cei 70 000 care au luat startul in intrecerile ediției de iarnă din acest an. Firește, cifra totală, pe doi ani, va fi cunos­cută abia in luna august, cind se vor încheia, practic, confrun­tările din cadrul primei de vară a „Daciadei", cu pe țară.

La capitolul acțiunilor nizate sub genericul celei importante competiții sportive • interne, s-au adăugat — alături de acțiunile tradiționale (Crosul celor 12 orașe hunedorene. Fes­tivalul sportului feminin hune- dorean etc.) — concursuri de amploare, demonstrații și ser­bări sportive, alte inițiative lo­cale. menite să sporească per­manent numărul celor angrenați in practicarea exercițiilor fizice. Din lista lungă a acestor ac'iuni am retinut Festivalul ansamblu­rilor de gimnastică pentru pre­școlari, Turul ciclo-turistic al cetăților dacice. Olimpiada albă a Văii Jiului, „Cupa Zarand" și „Dialogul sportiv" organizat in cadrul Combinatului siderurgic de la Hunedoara, la 6 discipli­ne. De asemenea, sportul la sate s-a bucurat și se bucură de un interes crescînd. datorită nume­roaselor acțiuni cultural-sporti­ve organizate îndeosebi de C..TJS.F.S. în colaborare cu co­mitetul județean U.T.C. — și am aminti aici de reușitul festival intitulat „întîlnirea tineretului cu istoria", din comuna Costesti. unde se desfășoară și „Cupa

ediții finală

orga- mai

șiCostești" la volei, handbal trintă.

Firește, la toate acestea adaugă participarea mereu numeroasă în cadrul fazelor lo­cale la competițiile de masă din cadrul „Daciadei". cele mai populate fiind starturile „Crosu­lui tineretului" — pentru între­cerile de vară și ale „Săniuței de argint" — pentru cele de iarnă.

Gimnastica la locul de muneă. o altă componentă importantă a marii noastre competiții sporti­ve naționale, s-a aflat și ea in

se mai

tiv cuprinzînd pista cu obstaco­le. probe la tir și parcurgerea diferitelor trasee a angrenat in faza de masă peste 35 000 de ti­neri. după cum ne spunea to­varășul ionel I.azăr, prim se­cretar al Comitetului județean Hunedoara al U.T.C. în același timp, insă, interlocutorul ne sub­linia faptul că se simte nevoia ca organizațiile U.T.C. din în­treprinderi și instituții să trea­că la cirma acțiunilor sportive, mobilizind prin exemplul lor toți oamenii muncii in practi-

a fost nevoie de înțelegere si pasiune, de aportul unor oameni care îndrăgesc sportul și-i cu­nosc utilitatea. Pe cițiva dintre ei i-am notat, regretând, totuși, că spațiul nu ne permite să publicăm și alte nume: Alexan­dru Aurel — muncitor la E. M. Deva. Pavel Laza — muncitor la întreprinderea de lianți. Aurei tulea — președintele C.A.P. Bosorod. Aurel Doboș — primarul comunei Geoagiu. și loan Preseean Comitetul mu

„ecuația14 sportului numai are necunoscute

corla

Aniversare

DINAMO

Mai sînt puține săptămîni pînă cind clubul Dinamo București, unitate fruntașă a mișcării sportive românești, aniversează trei decenii de activitate sportivă glorioasa. Treizeci de ani de muncă neîntreruptă, plină de dăruire, închinată unor idealuri nobile, în primul rind acelea de a re­prezenta cu cinste sportul ro­mânesc în marile confruntări internaționale. Un jubileu care ne provoacă emoție și, deopo­trivă, admirație. * -*Dinamo, cu miile.mii de suporteri, a parcurs un drum lung șl luminos, care a început cu acei ani de pio­nierat in mișcarea noastră sportivă, continuind astăzi o activitate amplă, prodigioasă sub semnul marilor împliniri și perfecționări. In cele trei decenii s-au succedat genera­ții după generații de tineri sportivi care au dus mai de­parte ștafeta marilor perfor­manțe. au îmbogățit, prin succesele cucerite în marile ____ : 1 arena sportivă, te­zaurul de trofee, colecția de medalii care vorbesc despre afirmarea culorilor sportive ale României socialiste în arena internațională. Apreciereanoastră are un temei real. în­ființat la 14 mai 1948, clubul Dinamo a cunoscut o perma­nentă dezvoltare și întărire, cuprinzînd la această oră 21 de secții pe ramuri de sport în care activează, cu rezultate din cele mal bune, peste 1 660 sportivi. Un bilanț succint vine să sublinieze aportul sub­stanțial al clubului Dlnamo la prestigioasa afirmare a spor­tului nostru pe toate meridia­nele lumii i in cei 30 de ani de existență, sportivii dlnamo- viști au dobîndit 47 de meda­lii la Jocurile Olimpice (11 de aur. 16 de argint. 20 de bronz), 147 de medalii (45-52- 50) la campionatele mondiale și 201 medalii (49-64-78) la campionatele europene. Spor­tivii clubului Dinamo au dor minat de atitea ori întrecerile balcanice unde au cucerit 397 de titluri. Succese remarcabile au înregistrat în activitatea internă unde și-au adjudecat aproape 3 900 de titluri națio­nale îmbunătățind 2 044 recor­duri ale țării. în cadrul clu­bului s-au crescut și s-au for­mat mari performeri și antre­nori de elită. Dar despre toa­te acestea vom mai avea pri­lejul să scriem. Despre aces­tea și multe alte victorii și realizări cu care se prezintă membrii clubului dinamovist la frumosul lui jubileu.

Pentru câ zecile de

2 bătălii din Vzaurul de

V. cabulea

• ÎN SEMIFINALELE PROBEI DE SIMPLU FEMEI din cadrul turneului de tenis de la Milano, Mariana Simionescu a învins-o cu6— 1, 6—3 pe Daniela Marzano (Italia). în timp ce Helen Anliot (Suedia) a cîștigat cu 7—6. 3—6,7— 6 partida cu Hana Mandlikova (Cehoslovacia).• LA BUDAPESTA s-a dispu­

tat dubla întîlnire internațională de popice dintre echipele Unga­riei și României. La masculin, gazdele au cîștigat cu scorul de 5 328—5 276 puncte, iar la feminin victoria a revenit oaspetelor cu 2 437—2 465 puncte.• ÎN CADRUL CAMPIONATE­

LOR BALCANICE DE JUDO de la Novi Sad reprezentanții echi­pei României au obținut 2 me­dalii de aur, 2 de argint și 10 de bronz. Medaliile de aur și titlu­rile de campioni ai Balcanilor au revenit lui Arpad Szabo (60 kg) și Toma Mihalache (78 kg).• ÎN BAZINUL ACOPERIT AL

ORAȘULUI HUNEDOARA au luat sfîrșit duminică întrecerile întâl­nirii internaționale de natație

„MINAUR" BAIA MARESTEAUA 26-24

ROMANIA —CEHOSLOVACIA

60-6 (22-3)Debutul in sezonul

de primăvară a fost colori de bun augur, din Capitală, reprezentativa de rugbi a României a dispus categoric de naționala Cehoslovaciei cu scorul de 60—6 (22—3). A fost a 17-a întîlnire dintre jucătorii noștri cu cei cehoslovaci, iar noua victorie, scontată dealtfel, se adaugă ca o presta­ție bună și meritară a XV-lui României.

Pe o vreme rece, cu vint puternic, in fața unui numeros public, rugbiștii noștri au luat incă din primele minute avantaj prin încercarea lui Mu­rariu. eseuri mâni, noștri debutul aripii Marin carii sau reîncadrarea in structura echipei a lui Dârăban (ieri, jucătorul nostru cel mai lucid). Merită subliniată buna evoluție a consacraților : Motcscu. Alexandru. Paraschiva, Murariu, Io-

■u și alții. Este lăudabilă inițiativa antreno­ri!»: V. Irimescu și AL Paloșanu, care în'condi- • i> unui partener inferior au rodat jucători de perspectivă, tineri ți talentați. Sperăm în promo­varea și a altor rugbiști ia echipa reprezentativă, ma: ales că solicitările din acest an vor fi din ce in ce mai mari. Apreciind ca bun jocul nostru, irebme semnalat ritmul neuniform al inaintașilor si -."sincronizarea unor atacuri care cu mai multă at-nție ș: concentrare trebuiau finalizate. La oaspeți: noștri am remarcat străduința de a se bate pentru fiecare balon, dar lipsa de gabarit și foni au fost principalele carențe ale reprezenta-

Cehostovaciei. Punctele au fost realizate icercările lui Murariu (3), Marin (3), Mo­loh Orteleean și Vasile ; Alexandru (o fo­

iri de picior căzută, o lovitură de pedeapsă patru transformări). Tudose (transformare) —

ROMÂNIA, Narratil și Berka (lovituri de să) — pentru CEHOSLOVACIA.două reprezentative 'au aliniat următoarele

: ROMÂNIA — Tudose, Marin, Vasile, Rărim. Motrescu. Alexandru. Paraschiva, Stoica, Itaiiti ii, Murariu. M. Ionesco. Dărăban, Scarlat, Orteleean. Bncan. CEHOSLOVACIA — Konvicni, Martinet. Seveik K„ Bursik, Kudrna, Sevcik J„ Rasrinski. Svierak. Berka. Jagr VI., Tenora, Stastny. Narratil, Luska, Pokorny. A mai jucat Kramnera. Partida a fost condusă de arbitrul ita-

Bmno Tavelli, întîlnirea disputindu-se intr-o atmosferă de deplină sportivitate. Ultima întîlnire <tn cadrul campionatului european a echipei Ramâr.iei are foc duminica viitoare, in compania reprezentativei Spaniei, joc ce va avea loc tot în ripttaH pe Stadionul Giulețti, de la orele 11.

competițional internațional pentru rugbiștii noștri tri- Ieri. pe Stadionul GiulețtiUn meci dramatic, un joc de handbal maraton a

avut loc aseară. în Sala sporturilor și culturii din Capitală — finala primei ediții a .,Cupei României-4 la handbal masculin. Din cauza egalității pe tabela de marcaj in minutul 60 de joc (19—19), au urmat cite două reprize a cinci minute, soldate tot cu un rezultat nedecis (22—22) și din nou lupta pe semi­cerc >se reia și mai dîrză pentru desemnarea echi­pei ciștigâtoare. Deci, alte două reprize a cite cinci minute. în sfîrșit, se detașează formația din Baia Mare la 2 puncte. Scor final: 26—24. Adevărul este repus in drepturi: cei mai buni în acest meci cîș- tigă. cei mai slabi sint învinși. Cuceresc trofeul ju­cătorii antrenați de Lascăr Pană, pierd trofeul spor­tivii antrenați de Comei Oțelea. O victorie de pres­tigiu pentru băimăreni, obținută în deplasare. în fața campionilor țării — handbaliștii de Ia Steaua.

Itipli campioni naționali. Este foarte adevărat acest meci se putea încheia in minutul 60, cind

Minaur conducea la un punct diferență. 19—18. Dar trîi C. Câpățină și R. Iamandi (ambii din Bu-

acordat o '.zrviturl de pedeapsă — trar.s- J-.nalan — absolut gratuită, dind o șansă in pre-ungiru întruci:. ;n final, aderâ-

> coincis eu rezultatul de pe tabela de nai Insistăm asupra arbitrajului și von '.ncwria oînir.ută de băiir.ăreni este pe ttă. Ei au condus cea mai mare parte

. 5—1 !n prirceie minute. Încheind re- a .-amal de 4 panere: lî—t. începutul

dm repriza secundă, ajută

Asociația sportivă Calculato­rul București, a întreprinderii de intreținere și reparații utilaj de calcul, se numără, fără doar și poate, printre fruntașele uni­tăților de acest gen. ca urmare a interesului pe care atit con­ducerea întreprinderii, in frun­te cu directorul ing. Cornel Moldovan (care este și președin­tele asociației), cit și activiștii sportivi voluntari o acordă exercițiului fizic.

Fiecare eparticipant!, vorba despre pzonâxc pe tenis de masă, solei, handbal și fotbal — sau de la fel de obișnuitele crosuri și activități turistice.

Faptul că intn racter de masă, d riadeî

va ai jrofesorii Dan Cocor Ioan Vlaieu (Hune-

si Dorin Borza (Deva).colaborarea

itributii din Viorel Jianu.

CJ.E.F5..

A fost semnalul dat suitei de unsprezece inscrise in această partidă de jucătorii ro- Pe ansamblul partidei, evoluția rugbiștilor a corespuns. chiar dacă a fost vorba de

(care a înscris trei incer-seizată

iese

GABRIEL FLOREA

prestigiul boxului nostru

•bme ee • r, " "*■

cere sportivă or- numără sute de indiferent că e obișnuitele cam-

la șah.si chiar in fâsurare a

că

CU REZULTATE

SEKLX A H-A

metan

L—LSERIA A IU-A

RADU TOMA

tai fiii

80 000 de tineri, rep.-e- popuîatu școlară a jo- parLcpă eu tragere de

r.c.4—1;

__________ VasluiL Gheorghe—Victoria

artrntSMatar âe —j ~

DACIADA IN JUDEȚELE ȚARIIAstăzi, HUNEDOARA

centrul atenției, fiind intrată in programul cotidian al peste 20 de unități economice din județ. Firește, mai sint incă multe de făcut, in sensul că atit C.J.EF5., cit și Comitetul județean U.T.C. și Consiliul județean al sindica­telor nu au acționat suficient de bine pentru a determina conducerile TUTUROR unități­lor economice să înțeleagă și să adopte gimnastica la locul de muncă. La „Vidra" Orâștie. spre exemplu, ca $i la Fabrica de încălțăminte Hunedoara și Uzina de utilaj minier Petro­șani se constată o totală lipsă de interes față de gimnastica in producție.

Circa zentind dețului. inimăComplexului ..Spori si Sănă­tate". dar si aici se pune proble­ma angrenării mai larg: a oa­menilor muncii din md^stne «i instituții (ur.de ae consemnează pină acum doar 8 00# de -pro­movați* la norme), ea «i fes mediul rural (numai 15## de săteni si-au iadeplinit be.ee: rile stabilite).

în cadrul programului de pre­gătire a tineretului pentru apă­rarea patriei, complexul aplica­ HORI* AI ELV

bx —a.— —-XV.T-J

Ei ne vor reprezenta la

Pugiliștii români au datoria de a onora

Mai greu ca niciodată de a anticipa «ansele boxe­rilor români, acum, in pragul celei de-a 2-a edi»ii a Campionatelor mondiale (S—2ț mai — Belgrad,. Trăim cu amintirea marilor noștri campioni si con­statăm cu regret dispariția „boxerilor de clasă*. a acelor boxeri capabili să cucerească lauri de aur in marile competiții internaționale. Schimbul de gene­rații. efectuat recent, nu a impus tu prim plan TA­LENTE de primă mărime. Boxerii tineri, promovați in prima echipă a țării, nu posedă calități de ex­cepție șl așa cum am văzut au încă destule carențe

SIMION CUȚOV - vedeta echipei noastre

Am fost martor la Campio­natele europene de la Halle, la durerea lui Simion Cuțov. în- frîngerea sa intr-o competiție in .care spera la o nouă medalie de aur i-a adus lacrimi în ochi. Moralul acestui mare sportiv s-a clătinat. Pe urmă, au apărut și inconsecvențele de ordin disci­plinar, au venit alte infringeri. Plătea un greu tribut dezinte­resului in pregătire, rabatului de la viața sportivă. Antrenorii, fratele său, Calistrat, l-au aju­tat. Simion Cuțov a demon­strat, recent, la „Centura de aur", că rămîne același boxer cu „inimă de luptător". El a ți­nut să arate spectatorilor bucu- reșteni că incă este capabil de succese de răsunet. Pentru Bel­grad, Simion este vedeta echi­pei noastre. De numele se leagă speranțele în nerea unei medalii. La ma ediție a Campionatelor mondiale el a cucerit ..argin­tul". La Olimpiada de la Mont­real, tot .argint". Va veni oare și „aurul" pe care il merită cu prisosință ? Răspunsul depin­de numai și numai de Simion.

său obți- pri-

TEODOR DINU un boxer etalon I

Maestrul Ion Popa, antrenor federal. îmi spunea odată că dacă ar avea încă șase sau șap­te boxeri atit de conștiincioși ca Teodor Dinu ar pleca fără nici o teamă la orice competiție de anvergură și sigur s-ar în­toarce în țară cu multe medalii, într-adevăr. „cocoșul" nostru este un exemplu de dăruire pregătire. Muncește enorm antrenamente, conștient fiind aceasta este singura cheie

in la că a

succesului. Iubește boxul cu pa­timă și ii dăruiește in întregime forțele și timpul. Hărnicia lui a fost răsplătită la Halle, unde a devenit vicecampion european. Are ocazia, peste cîteva săptă- mini. „să atace" o nouă medalie, cu o valoare și mai mare. Per-

dintre echipele României și Po­loniei. Gazdele au terminat în­vingătoare cu scorul de 194—150 puncte. în ultima zi de concurs sportivii români au obținut nu­meroase victorii încheiate cu noi recorduri naționale, după cum

urmează: 200 m spate fete: Car­men Bunaciu 2’14”47/100; 200 mmixt băieți: Ștefan Mitu, 2’12” 21/100: ștafeta 4 X 100 m mixt fete: 4’2i”14/100: ștafeta 200 m liber bă­ieți: 7’58”75/100; 400 m mixt bă­ieți: M. Mandache, 4’45”65/100. Din rîndul echipei poloneze s-a re­marcat Darius Broda care a cîș­tigat trei probe. Duminică el s-a clasat pe primul loc în cursa de 400 m liber cu timpul de 3’59” 53/100. /

• FOSTUL INTERNATIONAL DE FOTBAL ALFREDO DI STE­

Prahova Ploiești—Celuloza Călă­raș. 2—1: Pregreșul Vulcan—Car-

Si.-.ara l—•: Electroputere• Autobuzul București 3—1:

Tg. Jiu—F.C.M. Giurgiu talul București—Chimia

Ceea 1—»: Muscelul Cîmpu- sg—Rapid »— 1: Șoimii Sibiu—

Mea-aș i—o: Metalul lopeni—Unirea Alexandria 2—6; hi—ia Tr. Măgurele—Dinamolatina 1-

Mureșul Deva—Minerul Moldova Nouă î—4: „U* Cluj-Napoca— CFR. Cluj-Napoca 0—0; F.C. Baia Mare—Chimica Tîmâveni 1—0; Minerul Lupeni—Avintul Reghin 2—1; C.I.L. slghet—Armătura Za­lău 2—e: c.f.r. Timișoara—U.M. Timișoara 1—1; Aurul Brad—Dacia Orăștle 1—0: Gloria Bistrița—Vic­toria Călan -3—0; Metalurgistul Cugir—Victoria Cărei 3—1.

C VASILE

Simbătă. in cadrul semifinalelor CUPEI F.R.R. au a—" lor partidele : Steaua-Politehnica Iași 13—12 R.C. Sportul siudențesc-UniversitateaTimișoara 16—23. în finală se vor intllni Steaua- rniversttatea Timișoara.

Biroul Federației române de fotbal a analizat rezultatele ac­țiunii de testare a jucătorilor din prima divizie a țării. Rezul­tatele sint nesatisfăcătoare. Principalele concluzii desprinse: nivelul scăzut de tehnicitate, muncă și efort insuficiente pen­tru asigurarea potențialului fi­zic corespunzător. De altfel ur­mătoarele cifre demonstrează a- precierile de mai sus. Din com- ponenții loturilor echipelor din divizia A, 24 jucători n-au în­deplinit normele și n-au promo­vat probele fizice : 6 jucători de la Politehnica Iași, cite 5 de la Jiul și Corvinul etc. Au rămas coringenți la probele tehnice 26 jucători : 5 de la Poli Timișoara, 7 de la A.S.A. Tirgu Mureș, 5 — U.T.A., 3 — Corvinul, 3 — F. C. Constanta etc. Statistica pe an­samblul probelor ne sugerează și ea lucruri interesante dar și îngrijorătoare : din cei 16 jucă­tori ai Politehnicii Timișoara, prezenți la teste, 7 nu și-au trecut probele, din cei 19 jucă­tori ai A.S.A. Tîrgu Mureș 7 n-au promovat, la Politehnica Iași din 17 n-au trecut exame­nul 6 jucători ,1a Corvinul s-au

Înregistrat tot 6 corigenți. 4 la Jiul. 7 Ia U.T.A. ș.a.m.d. în to­tal. 44 fotbaliști din divizia A, conform hotăririi federației n-ar mai avea drept de joc. Biroul federal, avind insă in vedere necesitățile de moment ale unor echipe — care n-ar mai putea alinia o echipă completă — a hotărit ca 32 din cei 44 care n-au îndeplinit unul din teste, să pri­mească drept de joc, urmind să se pregătească și la 10 mai a.c. să se prezinte la o nouă verifi­care. Ceilalți 12 jucători, printre care : Nadu și Floareș de la Poli Timișoara, Sofian — Poli­tehnica Iași. Codim — F. C. Con­stanța, Sandu Gabriel — Di­namo București, Bucur — Cor- vinul Hunedoara, Butaș — U.T.A., Matei — Olimpia Satu Mare, Caniaro — A.S.A. Tîrgu Mureș etc., nu au drept de joc.

★Conducerea clubului Dinamo

ne informează că sportivul San­du Gabriel, component al echi­pei de fotbal, a fost scos din viața și activitatea sportivă pen­tru grave și repetate abateri morale și de la conduita cetățe­nească.

sonal. cred in succesul său ! Teodor Dinu este boxerul care își va juca șansa cu diner.:*5, luptând pini la ultima Dicăturâ de energie.

ION MIRON curaj!Acest tinăr boxer este destul

de controversat. Unii ii neagă valoarea, alții afirmă că posedă destule calități pentru a fi un pugilist redutabil. Dincolo ce unele carențe ale stilului său de a boxa, cred câ are nevoie de mai mult curaj. Miron tre­buie pregătit psihic. încrederea în forțele proprii este necesar sâ-i fie consolidată. Mai are nevoie și de o bună pregătire fizică. își epuizează prea repe­de resursele si. de obicei, cam de la jumătatea reprizei a 2-a. cind este vădit obosit, recep­ționează loviturile in plin. Nu are știința dozării efortului, ab­solut necesară la o categorie superioară de greutate (mijlo­cie mică) unde se schimbă lo­vituri extrem de dure. Dacă va reuși să-și elimine cîteva din a- ceste deficiente s-ar putea să producă surprize pe ringul d° la Belgrad. Noi îi dorim succes!

TEODOR POGOCEANU

FANO, care va comenta pentru televiziunea venezueleană meciu­rile campionatului mondial din Argentina, a declarat că. după opinia sa, principalele favorite sînt, în ordine. R.F. Germania. în ciuda contraperformanțelor mai recente, Olanda, Brazilia și Ar­gentina. Sint convins, a spus Di Stefano, că de data aceasta fot­balul sud-âmerican va putea da o replică bună celui european. Ceea ce poate dăuna efortului sud-americanilor este faptul că jucătorii nu respectă disciplina de echipă. Formațiile europene au avantajul de a juca un fotbal co­lectiv, bazat pe un angajament fizic total.

• DUPĂ CUM S-A MAI ANUN­ȚAT, în ziua de 19 aprilie, pe stadionul ,,Wembley“ din Lon­dra, se va desfășura întâlnirea in­ternațională amicală de fotbal dintre echipa Angliei și selecțio­nata Braziliei, aflată în turneu în Europa.

Meciul suscită un mare interes în rîndul iubitorilor sportului cu balonul rotund din capitala An­gliei. toate cele 92 500 bilete puse în vînzare fiind deja epuizate.

LA ORIZONT JOCURILE OLIMPICE DIN 1980. CUM NE PREGĂTIM?I .................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... . . ■— ——...

ție cind zieral nostru aborda pe vn spa- ritdț:: ca caracter de —esc Ia înot, sub­care o repreztaxâ centrele de inițiere

pentru asigurarea elementelor de perspecticâ ale natației de perfanuaați. laid c# acum, dapă remobila cavalcadă a recor­durilor i-.rerist-zte ,'a cz~‘.vionste'.e republicane de seniori, ne rom opri asupra potențialatai aetaol si de perspectivă al inotu- hsi aostni. estimtad paaMMtdfite ce le are in sezonul interna­tional 1978 — care cup-.nde două confruntări internaționale de anvergură — Campionatele mondiale ți Campionatele europene de juniori —. cit ți in perioada rămasă pină la Jocurile Olim­pice din 1980.

Pentru a putea oferi ci

Au trec i lai prob le'

Ci

Iatâ acum opiniile celor pa­tru tehnicieni :

î de pres-

Bu- ple-

afir-

MIHAI MITROFAN (antre­nor la Clubul Petrolul Ploiești): 1. Indiscutabil. înotul românesc a păși: pe drumul cel bu citva timp, rezultatele de tigiu obținute de Carmen nadu și Irinel Pănulescu dind in favoarea acesteimâții. Recordurile naționale, spulberate aproape săptămină de săptâminâ. sint o dovadă că unii tehnideni au trecut la un lucru intens, dar mai avem incă mult, foarte mult de făcut pină a putea spune câ lucrurile merg cum trebuie. Mă gindesc la faptul că există incă un decalaj mare intre valoarea fetelor și cea a băieților, că materialul uman nu este căutat. ■ selecțio­nat și inițiat cu maximum de exigentă și că mai persistă ten­dința de a umfla cifrele copiilor atrași spre această disciplină olimpică prioritară. 2. După pă­rerea mea, premisa despre care vorbiți are mai multe compo­nente. Prima dintre ele pregătirea propriu-zisă,trebuie să atingă cei mai inalți parametri ai volumului, intensi­tății și calității. Se face insă simțită teama unor antrenori de a trece la programe „tari" de pregătire, in care să se rea­lizeze minimum 22 de ore săptămînă, cu circa 60—70kilometri parcurși. De aseme­nea, pregătirea pe uscat nu se bucură incă de toată atenția cuvenită, deși s-a dovedit că are un rol esențial. O a doua componentă este legată de re- facerea sportivilor după efort,

estecare

pe de

lor opinii cit mai autorizate, am

deosebit de importantă în con­dicile antrenamentelor forte despre care aminteam. Medicina

multe de în

noastră sportivă ne dă sfaturi, dar cind e vorba ajutor concret, de soluții... fine, al treilea aspect se referă Ia individualizare și in sens a devenit necesară parea talentelor pe nuclee de virstă. adică sportivi cp aceleași preocupări școlare și extrașco-

acest gru-

ÎNOTULLANSAT

invitat la dezbaterea noastră tehnicieni cu experiență și rezul­tate prestigioase, precum și reprezentanți ai federației de spe­cialitate. factori implicați direct in munca de afirmare șl con­sacrare a natației românești in arena internațională.

Fiecăruia dintre interlocutori i-am solicitat răspunsuri la ur­mătoarele trei întrebări:

apreciați actualul stadiu de dezvoltare a natației ro1. Cum mânești ?

2. Caredc valoare internațională ?

3. Ce părere aveți despre colaborarea dintre club, școală și ceilalți factori in creșterea inoiătorilor de performanță ?

este premisa fundamentali a obținerii unor succese

zultatele indicate de cronome­tru, cit și în pozițiile ocupate la mari competiții internaționa­le indică un avînt fără prece­dent al natației noastre. Ulti­ma ediție a campionatelor re­publicane de seniori a reliefat și creșterea numărului de ele­mente dotate pentru marea per­formanță. așa că nu ne rămîne decit să pășim consecvent pe acest drum. 2. Dat fiind că ta-

înalte și nu dispun nici de o tehnică „curată". Colaborarea cu cluburile, simbioza școală- club, colaborarea dintre antre­nor și profesor pot asigura de­pășirea acestor bariere.

și noi, ceea Ce și facem de fapt la ora actuală. Trebuie să pre­cizez, însă, că acest lucru este valabil nu numai pentru înotă­torii „de Iot", ci pentru absolut toate grupele de performanță. 3. Aici se pune problema se­lecției, a susținerii ei de toți factorii amintiți. Subliniez a- ceastă idee pentru că modul actual de selecție și inițiere nu este cel ideal. în privința șco­lilor, cred că înființarea cit mai multor clase cu profil și angre­narea cluburilor sportive în susținerea lor ar crea condiții certe de ascensiune vertigi­noasă.

ROMÂNESC

lare. cu același grad de cunoș­tințe și de pregătire. Grupele eterogene ca virstă — și impli­cit ca pregătire — creează mari dificultăți. 3. Un mare număr de secții de inot sint coordona­te direct de M.E.Î.. care asigură condiții optime pentru pregăti­rea la nivel de masă, dar in privința înaltei performanțe nu­mai legătura școală-club, genul celei realizate laMare sau la București. între Dinamo și Liceul 2, poate con­stitui o garanție a succesului. Federația trebuie sâ militeze, deci, pentru generalizarea aces­tui gen de colaborare.

CRISTINA ȘOPTEREANU (anirenoare la Clubul Dinamo):1. Progresul aș spune continuu din ultimii trei ani. progres din ce în ce mai vizibil atit in re-

TIBERIU MUNTEANU (an­trenor coordonator al lotului reprezentativ) : 1. Pe fundalul unor tația

preocupări susținute, noastră a reușit să

STARTSPRE CONSACRARElentele există, iar din spate vin alți și a] ți copii cu certe pers­pective, cred că pentru a pune baze solide succeselor viitoare ar trebui să se asigure condiții optime de pregătire, de refa­cere, un număr suficient concursuri in cadrul unui lendar intern și riguros alcătuit și unui stagiu de pregătire preună cu înotători din mondială. Natația noastră nevoie ciștiga sele și are îi 3. Sînt de colegul meu și subliniez în plus că la nivelul copiilor, deci in școli, trebuie să se lucreze cu mai multă atenție. Ei nu au încă rezistența de bază necesa­ră abordării performanțelor

de ca-

intemațional asigurarea

îm- elita are

de credit pentru a putea o poziție la care resur- posibilitățile pe care le dau dreptul să aspire, de acord cu cele spuse

na- iasă

încădin anonimat, dar sîntem departe de a ne fi spus cuvîri- tul. Medalia europeană de bronz cucerită anul trecut de Carmen Bunaciu și rezultatele mereu mai bune obținute de alte îno­tătoare ca Irinel Pănulescu și Camelia Hoțeseu ne dau drep­tul să sperăm, dar ne obligă în același timp să muncim» și mai mult de-acum înainte. Asupra băieților, in special, trebuie să se concentreze atenția antre­norilor. pentru câ și ei — în condiții de pregătire la nivelul exigentelor actuale — ar putea ieși din anonimat. 2. Cred că în privința volpmului am reușit să ne apropiem de cel mondial și cum, pe plan internațional, tendințele nu sînt strict de creș­tere a numărului de ore, ci a intensității șl calității muncii, cred că aici trebuie să insistăm

VALERIU MALTOPOL (se­cretar al Federației române de natație) : 1. Este cert că s-a înregistrat un progres, dar a- ceasta nu trebuie să ne ducă la o stare de automulțumire. Aș remarca faptul că acum, mai mult ca niciodată, plafonul re­zultatelor modeste a fost spart nu numai de „consacrați", ci și de o pleiadă de copii cu pers­pective. Rămîne ca atit antre­norii, cit și noi, activiștii fede­rației. să tragem concluziile de cuvință și să atacăm următoa­rele etape de pregătire cu ma­ximum de răspundere și serio­zitate. 2. Din dorința de a asi­gura realizarea unor asemenea succese, tehnicienii federației au elaborat și difuzat, recent, in toate secțiile din țară o li­nie metodică unitară, care vine să clarifice majoritatea proble­melor pregătirii. Totodată, ne-am propus să ridicăm mun­ca de îndrumare, control șl sprijinire a secțiilor la cotele cele mai înalte. 3. Legătura dintre școală și club este esen­țială și, alături de ea, legătura dintre noi, federație si M.E.Î. Procesul de instruire a copiilor din clasele cu program de înot trebuie să ge desfășoare con­form celor mai moderne cerin­țe ale activității de inaltă per­formanță, iar este necesară să dintre toți

pentru a reuși colaborarea strin- factorii amintiți.

AL. HORIA

delpe «J Mi

|ho t ave[• șrot noii, autHun-» șnu, ncti COMENTAM* ȘTiM NOTE, COMENTAM*

Dosarele Scînteii tineretului • Dosarele Scînteii tineretului

Namibia-pămînt al speranței,ORIENTUL MIJLOCIU• DISTRUGERILE DIN SUDUL LIBANULUI • CONVORBIRI INTRE

EGIPT Șl AFGANISTANTINERETUL LUMII

Documente adoptate de reuniuneaBEIRUT. — Potrivit unui ra­

port întocmit de Crucea Roșie Internațională și reluat de pre­sa din Beirut. 80 la sută din orașele si satele din sudul Li­banului au suferit distrugeri în cursul invaziei israeliene in a- ceastă parte a teritoriului liba­nez. După cum rezultă din ra­port, 82 sate au fost lovite, din­tre care șase au fost aproape in întregime distruse. în centre­le cel mai tin de 10 mai pot fi

Nabatyeh, fiecare al cincilea e- dificiu a suferit pagube in urma bombardamentului artileriei is- raeliene.

greu atinse, mai pu­ia sută din locuințe folosite. In orașul

CAIRO. — Președintele Afga­nistanului. Mohammad Daoud, și-a încheiat duminică vizita de trei zile întreprinsă in Egipt.

El a avut convorbiri cu pre­ședintele Anwar El Sadat asu­pra unor probleme ale actuali­tății internaționale, in special privind Orientul Apropiat, si asupra altor probleme de inte­res comun.

Producția industrială a FranțeiIn patru ani — scrie

săptăminalul „FRANCE NOUVELLE" —, produc­ția industrială a Franței practic n-a crescut defel, iar în anul care a trecut s-a înregistrat ceea economiștii numesc creștere zero.

Relevind că urmările crizeirezonanță încă foarte pronunța­tă, revista arată că, dacă in do­meniile construcției de automo­bile și electrotehnicii s-a depășit nivelul atins in 1974, în alte

ceo

au

Bariere pentru copiii

de muncitori vest-germani

Deși muncitorii formează aproximativ 50 la sută din totalul forței de muncă mas­culine din R.F. Germania, copiii din familii muncito­rești sint puțin numeroși in facultățile vest-germane, iar pe plan social sint supuși unor discriminări. Acestea sint concluziile unui studiu, dat publicității la Koln. asu­pra barierelor sociale și eco­nomice în calea accesului copiilor de muncitori in in- vățămintul superior. Studiul relevă că principalul obsta­col iri calea intrării în facul­tăți a copiilor din familiile de muncitori il constituie costul ridicat al școlarizării, în special în condițiile scum­pirii generale a vieții.

domenii, poate la fel de impor­tante, cum sint textilele, cons­trucțiile publice, materialele ce construcții, minereul de fier și siderurgia, transformarea pri­mară a metalelor, chimia, indus­tria pielăritului si a încălțămin­tei. industria hirtiei etc., nivelele atinse sint sub cele ale anului 1974.

Mica industrie și cea mijlocie au cunoscut din plin faLmente- le. astfel că. intre 1974 și 1977. efectivele industriale =-au dimi­nuat cu 200 000 unități.

Nici investițiile nu cunosc o activitate revigorată, nîveiul ioe fiind chiar sub cel atins in 1973.

Marii ciștigători ai cursei — specifică revista — sint marile monopoluri de talia firmelor ..Thomson". ..Saint-Gohtv.-.-. „Puk". .Jthone-Poulenc- s-a., care și-au mărit beneficrile pe seama maselor de munctori și consumatori, grație si substan­țialelor subsidii din partea sta­tului. dar care n-au dus la crearea de noi posturi de mancă pentru șomeri. Practic — arată săptăminalul francez —. s.den gia a primit 10 miliarde in ultimul deceniu și astăzi 15 000 locuri de mai puțin ! în 1977 - „France Nouvelle* — de 4ile la informatică și ia i nică. trecir.d prin r șinilor-unelte și toate marile uzin ajutoare, dar nu s« vreun rezultat care ocuparea forței de

lele oe

Demonstrații studențești în NicaraguaIn Nicaragua continuă de-

nonstrațiile de protest impe-

ie studenti din mai multe xașe din țară părăsind nirsurile și pamdpir.d ia ac­tum de stradă. La Jinotepe. »rmaia a deschis focul asu-

iților. un stu- v rănit. In ca- polițienești au

utilizat gaze lacrimogene pentru a împrăștia un grup de muncitori parttctpanți ia demonstrație. Mai mulți din­tre ei au fost arestați. La Managua, ca și la Leon. stu­denții continuă să ocupe mai milita

la nivel inalt a C.E.E

de

ua cot

biserici, in semn de protest față de măsurile re­presive ale regimului.

Recrudescența acțiunilor îndreptate împotriva preșe­dintelui Somoza are drept cauză -.mediată hotărirea gu­vernului. dealtfel tardivă, de a desemna o comisie care să cerceteze împrejurările in care a fost asasinat la 10 ia­nuarie ziaristul Pedro Joa­quin Chamorro, lider al opo­ziției (partidele din opoziție susțin că autorii acestui act odios au strinse legături cu regimul de la Managua). Două dintre personalitățile desemnate, arhiepiscopul Mi­guel Obando și Alfonso Ro­ma au renunțat la mandat după ce au luat cunoștință de faptul că președinte al cornstei a fost numit chiar

de interne.

într-o declarație asupra tero­rismului. adoptată de reuniunea la nivel inalt a C.E.E.. ale că­rei lucrări s-au încheiat simbă- tă. Consiliul (vest)-european si-a exprimat profunda îngrijorare in legătură cu răpirea lui Aldo Moto si asasinarea membrilor escortei sale. In legăt ură cu a- ceasta. reuniunea la nivel inalt și-a exprimat, de asemenea, so­lidaritatea cu poporul si guver­nul italian.

Declarația conferinței de la Copenhaga subliniază preocupa-

țâruluiDl

rea fată de sporirea nu actelor de acest aen si fată de extinderea terorismului in ge—

Europa occidentală, ex- hotărirea participanților

neral in primind de a acționa pentru combaterea acestei tendințe.

Pe de altă parte, reuniunea la nivel inalt a invitat Consiliul ministerial al C.E.E. — intr-o rezoluție — să adopte fără ami- nare măsuri privind lupta împo­triva' poluării. Se recomandă a- doptarea de măsuri referitoare in special la aplicarea rapidă a regulilor internaționale existen­te. la prevenirea riscurilor acci­dentelor printr-o acțiune coor­donată a statelor membre si la căutarea si punerea in acțiune a unor măsuri eficace de luptă împotriva poluării.

al luptei pentru libertateîn ultimii ani, pe continentul african au avut , loc

prefaceri adinei. Ca urmare a luptei îndelungate pur­tate de mișcările de eliberare națională, luptă ce s-a bucurat de o puternică solidaritate pe plan internațio­nal, sistemul colonial s-a destrămat. Zeci și zeci de state și popoare și-au cucerit independența. Este un proces înnoitor continuat și în ultimii ani. Mai recent și-au cucerit independența Guineea-Bissau în 1973, Angola, Capul Verde, Comore, Mozambic, Sao Tome și Principe în 1975, Seychelles în 1976 și Djibouti în 1977. Harta Africii este, în prezent, complet schimbată. Totuși, mai sint încă teritorii aflate sub dominație în Africa australă, în Rhodesia și Namibia, unde ex­ploatarea populației africane a devenit și mai crîncenă

prin introducerea politicii de apartheid, a cărei aplicare cunoaște o mare amploare și în Republica Africa de Sud.

Pentru a veni în sprijinul luptei, a cauzei drepte a popoarelor din această regiune. Organizația Națiunilor Unite a proclamat anul 1978 drept Anul interna­țional împotriva apartheidului. în cele ce urmează ne vom referi pe scurt la unul din aceste teritorii : Namibia.

Comunicat al Confederației Generale a Muncitorilor Portughezi

Confederația Generală _a Mun­citorilor Portughezi dat publicității un prin care anunță că bilizarea oamenilor lupta împotriva creșterii pretu­rilor. In comunicat se aprecia­ză că efectele pozitive ale mă­surilor de majorare a salariilor, pensiilor si alocațiilor de somai, adoptate de guvern, vor fi. prac­tic. anulate de creșterea gene­rală. intre 10 si 38 la sută, a

(C.G.T.P.) a comunicat

susține mo- muncii la

preturilor produselor de strictă necesitate, anunțată vineri de ministrul comerțului. Documen­tul arată, intre altele, că lupta pentru garantarea puterii de cumpărare a oamenilor muncii reprezintă una din sarcinile cele mai importante ale mișcă­rii sindicale si precizează că centrala sindicală este solidară cu manifestările organizate in țară in aceste zile împotriva creșterii preturilor.

în pregătirea alegerilor prezidențiale

din BraziliaConvenția partidului „Alian­

ța Renovatoare Națională" (ARENA) Min Brazilia, de gu- vernămint, a aprobat cu 775 voturi și nici unul împotrivă candidatura generalului Joao

Scurtă privire geograficăSituată in sud-ves-

tul Africii. Namibia este mărginită de An-

i gala, Zambia, Bots- . xana. Republica Afri­

ca de Sud și Oceanul ! Atlantic. De-a lungul

litoralului, pe o lungi­me de circa 1 200 kilo­metri ți o lățime de 60 kilometri, se intin-

I de deșertul Namib.în interiorul țării se

află platouri înalte do­minate de masive izo-

j late. Clima este tro- pical-aridă.

Suprafața Namibiei este de 824 292 kmp și numără 890 000 de lo­cuitori, dintre care ne­gri bantu 83 la sută, albi 12 la sută, iar 5 la

sută metiși, boșimani Centrul administrativ al acestui teritoriu est". Windhoek (64 700 lo­cuitori). Namibia are o capitală de vară - Strakopmund. Princi­palele centre economi­ce ale țării sint : Od- jiwarongo. Tsumeb. porturile Walvis Bag și Luderitz. în au­gust 1977, autoritățile de la Pretoria au ho­tărit, în mod ilegal, trecerea portului Wal­vis Bay, singurul pen­tru nave de mare to­naj, de pe coasta sud- vest africană, de sub dominația namibiană, sub cea a guvernului provincial din Cape­town.

Baptista de Figuereido la alege­rile prezidențiale, programate să se desfășoare in luna octombrie a acestui an. Generalul Figue­reido fusese propus candidat la funcția supremă in stat de că­tre actualul președinte, genera­lul Ernesto Geisel.

Delegații la convenție au a- probat, de asemenea, candida­tura actualului guvernator al provinciei Minas Gerais, Aure­lio Chaves, la vicepreședinția republicii.

Colegiul electoral — alcătuit din membrii Congresului Națio­nal (Parlamentul federal brazi­lian) și delegații adunărilor le­gislative ale statelor —, căruia îi revine sarcina alegerii preșe­dintelui și vicepreședintelui Braziliei, se va reuni în acest scop la 15 octombrie.

Președintele și vicepreședin­tele republicii își vor prelua in mod oficial mandatul, pe șase ani, la 15 martie 1979.

îămi

aerele

aceste pr

incontestabilă la dezvoltarea celei fzn-ea arte. Anul acesta, congresul desfă.. consacrat lui Roberto Rosellini.

spati-să

de-a se va

ra intre 15 și 23 aprilie și va fi

Activitatea sondei spațiale

americane „VoyagerPrincipalul recep­

tor radio al sondei spațiale america­ne „Voyager-2“ nu mai recepționează semnalele care ii sint transmise de pe Pămînt, a anunțat un purtător de cu- vînt al Administra­ției tru cercetarea cosmic (N.A.S.Ă.).

Sonda, care se găsea la 6 aprilie la o distanță de milioane km

naționale pen- aeronautică și

spațiului

460de

Terra, a tă vara direcțiaJupiter și Saturn, in aceeași perioadă și „gemenul" „Voyager-l". bele vehicule ale urmează treacă prin apropie­rea lui Jupiter după un an și jumătate și pe lingă planeta Saturn după alți doi ani.

Responsabilii N.A.S.A. au anunțat că nu vor putea sta-

%fost lans.i-

trecută in planetelor

bili dec

mint nu restabili mul de \*a mai deplinii decit ger-l

împe—--.te depășiri de plan au fost realizate în primul nestm al acestui an la o serie de produse ale indus- i ușoare din R.P. Chineză. După cum precizează agen- Cmna Nouă, comparativ cu primul trimestru al anului

depășirile au fost de ordinul a 30 pină la 80 la sută, se cum’ar fi hirtia, cartonul, bicicletele, mașinile . ceasurile și mașinile folosite in industria ușoară, ii factori ai acestor realizări au fost cercetarea i și inovațiile tehnice, care sint promovate în uzi-

din întreaga țară. Intre realizările deose- ă menționează o mașină de cusut portabilă și aparate de filmat panoramice — toate alizate in unități economice din Șanhai. boratorul de cercetări cu laser al Iristitu-

fină din Pekin.

■ -F"1' țifunc

* ț****$*ț

*ț

L

Miniautoturismul „Flipper"Pe străzile Parisului a apărut miniauto­

turismul „Flipper" care are lungim:: de 2 metri și cintărește numai 149 kg. Mași­na este executată in cea mai mare parte din mase plastice și din alte materiale sintetice. Viteza maximă pe care o poate dezvolta este de 45 km/h, iar 13 litri de benzină ii ajung pentru parcurgerea a 450 km. Sistemul special de direcție pe­rnițe mașinii să se întoarcă pe loc cu 360 grade. In concepția inventatorul:.: „Flipper" este mașina ideală pentru orașe.

Opere complete HeinePentru prima dată arhiva .,Goethe und

Schiller", din Weimar (R.D.G.) și Centru', național francez de cercetări științifice din Paris editează, in comun, o ediție a operelor complete ale lui Heinrich Heine, în 50 de volume. Pină in prezent au fost scoase de sub tipar 16 volume, seria ur- mind să fie încheiată in 1985.

Dezechilibru ecologicDupă cum relatează ziarul indonezian

„Merdeka", in Indonezia tigrii au dispărut aproape complet. In Bali nu mai există nici unul, iar în Jawa au rămas numai cinci. Intr-o situație asemănătoare se află și Sumatra, unde aproape că nu mai poate fi intîlnit nici unul din splendidele exemplare de feline mari.

Oamenii ci pala ci perturbarea defrișarea i luarea mediali

Sporul populațieiPotrivit anuarului den

sporul cel mai rapid de in prezent is Afrie 37 de țăn ale Africii

Port de acum... 5 200 de ani

O-N.U-. are loc

Deeoaii. Inilatie

Lingă orașul egiptean Mansourah, aflat la est de Delta Nilului, a fost descoperit un port faraonic, vechi de 5 200 de ani. Cotidianul ,.Al Ahram" din Cairo relevă că descoperirea a fost făcută de o echipă de arheologi egipteni de la Universitatea c:n Mansourah. In vechiul port s-au găsit monede, unele datină din perioada greco- romană.

de 2 la sută, in nouă din aceste țâri pro­centul fiind de 3. În 30 de țări din Asia rata natalității este de 2 la sută sau chiar mai mare. In 15 din țările Asiei sporul populației atinge 3 la suta.

Congresul cinematografiei

Macara pentru calmarPescar:: din localitatea Rioju situată în

insula japoneză Sado au prins in Marea Japoniei un calmar uriaș, cu lungimea de aproape 4 metri și greutatea de peste 200 kilograme. Pentru transbordarea lui de pe nară pe pămint. a fost necesar să se're- curgă la o macara. De obicei, calmarii nu depășesc jumătate de metru lungime.

Autoritățile locale din orașul italian San Remo au hotărit si organizeze anual un ,.Congres pentru cinematografie", consa­crat personalităților celor mai reprezen­tative ale istoriei cinematografului. „Con­gresul de la San Remo pentru cinemato­grafie" iți propune, in fapt, să aibă in atenție autori care au adus o contribuție

Record mondial la dactilografieJohanna Proksch-Steinhauser din Viena

a stabilit in cadrul unui concurs desfășu­rat la Regensburg un nou record mondial de dactilografie, imprimind 840 de semne pe minut. Vechiul record era de 728 de semne pe minut fi îi aparținea tot ei.

*

*

• pe scurt • pe scurt • pe scurt ♦CONGRESUL SCRIITORILOR

POLONEZILa Katowice a luat sfîrșit

Congresul scriitorilor polonezi. Timp de două zile, participanții au dezbătui probleme legate de creația literară poloneză con­temporană. Congresul a subli­niat că sarcina primordială a scriitorilor constă in sprijinirea .avîntului culturii maselor largi ale poporului.

Ca președinte al Conducerii centrale a Uniunii Scriitorilor polonezi a fost ales Jaroslaw Iwaszkewicz.• REPUBLICA Populară Ban­

gladesh va reveni la un guvern constituțional și va organiza a- legeri generale în cursul acestui an, a declarat la o reuniune pu­blică, după cum transmite agen­ția Associated Press, Maudud Ahmed, consilier al președinte­lui republicii, Ziaur Rahman. Constituția va fi restabilită ca legea supremă a tării — a men­ționat el.

CREDITE PENTRU ETIOPIAAsociația internațională pentru

dezvoltare (I.D.A.) — sucursală a Băncii Mondiale — a acordat Etiopiei credite în valoare de 24

milioane dolari. Aceste fonduri sint destinate sporirii producției agricole pentru satisfacerea in mai mare măsură a necesităților naționale de produse agroali- mentare de bază.

DELEGAȚIE COMERCIALA SOVIETICĂ LA PEKIN

După cum anunță agenția China Nouă, la Pekin a sosit I. T. Grișin, adjunct al minis­trului comerțului exterior al U.R.S.S., conducătorul unei de­legații comerciale guvernamen­tale sovietice.

ȘOMAJUL IN AUSTRALIALa sfîrșitpl lunii martie, în

Australia erau înregistrați 410 000 de șomeri, ceea ce repre­zintă 6,4 la sută din forța de muncă a țării, s-a anunțat la Sydney.• IN PREZENT, R.F.G. ocu­

pă primul loc în rindul parte­nerilor comerciali ai Ceho­slovaciei din rindul țărilor ne- socialiste, relatează agenția C.T.K. Valoarea schimbului bi­lateral de mărfuri reprezintă a- proximativ 30 la sută din va­loarea comerțului cehoslovac cu aceste țări. In ultimii ani s-a

constatat • tendință permanen­tă de dezvoltare a comerțului intre cele două țări. Anul tre­cut. comerțul cehoslovace — vest-german a crescut cu 16 la sută in comparație cu anul 1975.

DEZVOLTAREA INVĂȚAMÎNTULUI IN PERU

Numărul copiilor cuprinși in sistemul de instrucție șco­lară din Peru in actualul an de invățămint se ridică la peste cinci milioane. Datorită atenției acordate de autori­tăți dezvoltării învățămintu- lui, in ultimii ani a fost crea­tă o puternică rețea de in­strucție, numărul unităților școlare din întreaga țară ri- dicindu-se la 24 500. Numai in capitala țării. Lima, nu­mărul elevilor și studenților este de un milion și jumăta­te, cu peste 90 000 mai mulți decit in anul școlar prece­dent.

CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ iN MONGOLIA

Numărul institutelor de cerce­tare științifică din Mongolia a crescut, in ultimii ani. la 40, în­tre care 13 ale Academiei de științe mongole. Alte 27 de in­stitute de cercetare sint specia­

lizate pe diferite ramuri indus­triale, avind ca obiectiv priori­tar probleme ale sporirii efi­cienței. îmbunătățirii calității produselor și a procedeelor de fabricație.

In prezent, institutele de cer­cetări științifice din R.P. Mon­golă își concentrează atentia asupra unui număr de 170 teme de o deosebită importantă pen­tru economia națională pe pe­rioada pină in 1980.

INUNDAȚII IN MOZAMBICîn urma revărsării fluviului

Zambezi, datorată ploilor toren­țiale din ultimele zile, în Mo- zambic s-au produs grave inun­dații, care, ani provocat moartea a 45 de persoane — s-a anunțat Ia Maputo. In provinciile Tete, Manica și Zambezi 250 000 de locuințe au fost distruse. Potri­vit primelor estimări, pagubele provocate de inundații se ridică la 70 milioane de dolari.

• BANCA MONDIALA a acor­dat Algeriei un împrumut în va­loare de 82 milioane dolari, des­tinat construirii unei uzine de tratare a apelor reziduale, in ca­pitala tării. Agenția A.P.S. pre­cizează că realizarea acestui

Tentativă de lovitură de stat în SomaliaDupă cum informează agen­

țiile de presă, președintele So­maliei. Siad Barre, a anuntat la postul de radio Mogadiscio că forțele armate somaleze au ză­dărnicit o tentativă de lovitură de stat pusă la cale duminică dimineața de un grup de mili­tari. Șeful statului somalez a precizat că autorii acestei încer­cări de răsturnare a guvernului au fost arestați si isi vor primi pedeapsa cuvenită.

Totodată. Siad Barre a adre­sat poporului somalez un apel la vigilentă.

Arestări în CipruDupă cum informează o de­

clarație oficială difuzată la Ni­cosia, forțele de poliție ciprio­te au arestat la Limassol trei membri ai organizației clandes­tine E.O.K.A.-B. — organizație care in luna februarie a anun­țat hotărirea de a se autodizol­vai Cele trei persoane sint acu­zate că au format în ultima vre­me grupuri ilegale, ale căror o- biective sint crearea de tulbu­rări în insulă și organizarea de atacuri împotriva unor perso­nalități cipriote și străine.

Unul dintre cei trei arestați este Vassos Paulides, lider al organizației E.O.K.A.-B., cel care a pus la cale in decembrie 1977 răpirea lui Achille Kypria- nou, fiul președintelui Republi­cii Cipru.

• LA PARIS â avut loc un congres extraordinar al parti­dului Adunarea pentru Republi­că. După cum transmite agenția France Presse, în cadrul con­gresului au fost adoptate o se­rie de modificări la statutul partidului.

proiect include modernizarea ca­nalizării capitalei algeriene si reducerea, pe această cale, a riscurilor de inundații în timpul ploilor abundente.

Contribuția guvernului alge- rian Ia realizarea acestor lucrări se ridică la 72,1 milioane dolari.

HOTĂRIRE LA GENEVAPrincipalele țări exportatoare

și importatoare de ulei de mă­sline au hotărit, în cadrul unei reuniuni desfășurate recent la Geneva, sub auspiciile Con­ferinței Națiunilor Unite pen­tru Comerț și Dezvoltare (U.N.C.T.A.D.), să prelungească pină la sfîrșitul anului viitor valabilitatea Acordului inter­național privind comerțul cu a- cest produs.

Decizia a fost adoptată pen­tru a se permite țărilor intere­sate negocierea și pregătirea proiectului unui nou acord.

Țările semnatare ale actualu­lui Acord internațional asupra comerțului cu ulei de măsline — majoritatea țări europene și din zona Mării Mediterane — asigură 97,8 la sută din produc­ția mondială, iar statelor consu­matoare părți la acord le revin două treimi din importuri.

• pe scurt • pe scurt • pe scurt •

Cîteva fileLocuit de triburi ovambo, boșimane și damara.

teritoriul Namibiei este ocupat în secolul XVII de populația nana și în secolul XVIII de triburi herero (bantu). In 1884, Namibia de­vine colonie germană sub numele de Africa de Sud-Vest. Poporul namibian s-a ridicat, în 1894 și 1903, la luptă împotriva ocupanților străini. După primul război mondial. Africa de Sud-Vest devine, în 1920, teritoriu sub mandat al Ligii Națiunilor, administrat de Uniunea Africii de Sud. Locuitorii acestor ținuturi s-au revoltat din nou, în 1922 și 1933, împotriva coloniștilor euro­peni care le luau cu forța pămînturile cele mai bune. După încheierea celui de-al doilea război mondial, autoritățile de la Pretoria au refuzat să plaseze teritoriul sub tutela O.N.U. în 1969, Parlamentul sud-afriean a votat o lege prin care Namibia era integrată la R.S.A. în septembrie și noiembrie 1975, regimul de la Pretoria a or­ganizat o pretinsă „Conferință constituțională" pe baze tribale, urmată de alta în august 1976,

Practica apartheiduluiAlbii au acaparat pă-

minturile cele mai bune. 90 la sută din populație nu posedă de­cit 43 la sută din tere­nurile agricole, care, și acestea, se găsesc in zonele aride. Zăcămin­tele țării sint variate mergînd de la diaman­te, care reprezintă două treimi din expor­turi, la cupru, de la mi­nereu de fier și petrol la uraniu (cel mai mare zâcămint de uraniu din lume este situat în Na­mibia). Circa 80 la sută din producția de uraniu revine firmei „Tuomeb Corporation*. Diaman­tele sint exploatate de compania „De Beers Consolidated Mines of S.A. Ltd.“. Venitul muncitorului african este, în general, de 30 de ori mai mic decît al unui alb. Africanii sînt aduși din rezervații la locul de muncă după un sistem ce respectă cu strictețe legea din 1954 cu privire la indigenii din Africa de Sud- Vest, care are menirea de a-1 autoriza pe mi­nistrul pentru treburile indigenilor să impună apartheidul populației africane din Namibia. Departe de familiile

lor, izolați în lagăre, fără un loc de muncă asigurat, africanii, care nu sint protejați de vreo legislație a mun­cii, sînt trimiți înapoi — epuizați fizicește — în rezervație după un timp, pentru a fi înlo- cuiți de alții. Aceste re­zervații se află concen­trate la nord de așa- zisa ,.linie roșie*, într-o zonă deosebit de aridă. Locul de rezidență și deplasările africanilor din Namibia în zona re­zervată albilor sînt controlate de regimul rasist printr-un sistem complicat de vize de „liberă trecere*.

Deși africanii sînt de nouă ori mai mulți de­cit albii, abia a zecea parte din bugetul sta­tului este afectat servi­ciilor administrative și protecției sociale a â- fricanilor. Lipsa de școli și de servicii me­dicale a devenit croni­că. Există un nivel deo­sebit de ridicat al ra­tei mortalității infantile în Namibia: 50 la sută din copii mor înainte de vîrsta de 6 ani. Media de vîrsta a bărbaților negri este de 31 de ani, iar a femeilor negre, de 32 de ani.

Eforturi pe calea independenței

Forțele politice progresiste din țară, în frunte cu S.W.A.P.O., își manifestă hotărirea de a lupta cu și mai multă energie pentru împlinirea aspirațiilor de li­bertate ale poporului nami­bian, împletind în acest sens toate căile posibile. Astfel, prin intermediul celor cinci țări occidentale membre ale Consiliului de Securitate — Statele Unite. Marea Britanie, Franța, Canada și R.F. Germa­nia —, între S.W.A.P.O. și au­toritățile de la Pretoria au avut loc contacte. Datorită po­liticii obstrucționiste a guver­nanților sud-africani aceste contacte au eșuat, pentru că, așa cum declara Sam Nujoma, președintele S.W.A.P.O., între Organizația Poporului din Africa de Sud-Vest și Repu­blica Africa de Sud se men­țin divergențe în trei proble­me majore: prezența trupelor sud-africane în Namibia, în cazul în care se ajunge la un acord privind încetarea lupte­lor; viitorul teritoriului Wal­vis Bay și rolul ce urmează să-1 aibă O.N.U. în controla­rea desfășurării unor alegeri libere în Namibia. S.W.A.P.O. a condiționat participarea la alegeri, de recunoașterea prin­cipiului votului universal șl nu pe bază etnică, de eliberarea tuturor deținuților politici, precum și de abandonarea de către autoritățile de Ia Preto­ria a proiectelor privind in­stituirea unui guvern interi­mar bazat pe divizarea etnică.

Pe plan internațional, anul acesta se impun cu precădere atenției convocarea pentru pe­rioada 24 aprilie—3 mai a unei sesiuni speciale a Adună­rii Generale a O.N.U. cu pri­vire la Namibia.

de istoriepentru stabilirea viitorului acestui teritoriu, la care Convenția Națională, gruparea politică cea mai importantă a țării nu a fost reprezentată.

Adunarea Generală a Națiunilor Unite a cerut, în 1961, retragerea trupelor sud-africane din acest teritoriu — considerat de O.N.U. neauto­nom, în sensul capitolului XI al Cartei —, abolirea legilor și practicilor apartheidului și pregătirea Africii de Sud-Vest pentru accesul la independență deplină, prin alegeri sub egida O.N.U. La 27 octombrie 1966, Adunarea Generală a hotărit să preia Africa de Sud-Vest, care, in 1968, a primit numele de Namibia, sub adminis­trația directă a O.N.U. în vederea administrării și pregătirii teritoriului pentru independență, în 1967 a luat ființă Consiliul O.N.U. pentru Nami­bia, compus, în prezent, din reprezentanții a 25 de state. între care și România. în 1976, Consiliul de Securitate a confirmat responsabilitatea juridică a O.N.U.

S.W.A.P.O. — purtător al unoraspirații

Un moment deosebit al luptei pentru împli­nirea aspirațiilor de li­bertate, de independen­ță a poporului nami­bian. îl reprezintă data de 19 aprilie I960, cînd a fost creată Organizația Poporului din Africa de Sud-Vest (S.W.A.P.O.), ca detașament de avan­gardă al luptei de eliberare națională.S.W.A.P.O. este o orga­nizație politică în mă­sură să asigure organi­zarea și conducerea ac­țiunilor anticolonialiste și antirasiste, mobiliza­rea maselor largi popu­lare la lupta de elibe­rare. Crearea S.W.A.P.O. a marcat trecerea de la faza spontană la cea organizată a revoluției namibiene. Programul S.W.A.P.O. — adoptat în 1976 — subliniază că experiența primilor ani de activitate a organi­zației a scos în eviden­ță două premise de fond ale desfășurării luptei: poporul nami­bian a fost pus în si­tuația de a-și da seama

legitimede brutalitatea nelimi­tată a aparatului colo­nial sud-african, iar S.W.A.P.O. a putut tra­ge concluzia că numai o organizație politică, cu adinei rădăcini în rîndurile maselor largi ale oamenilor muncii* poate înfrunta valul de represiuni coloniale și conduce cu succes lup­ta spre independență și progres.

La 26 august 1966, S.W.A.P.O. a declanșat prima operațiune mili­tară. Ulterior, opera­țiunile de acest gen au devenit tot mai frec­vente. în zonele elibe­rate au fost înființate spitale, școli, tabere proprii de instruire, s-a trecut la cultivarea te-, renurilor agricole. In. ultimul timp rîndurit^ S.W.A.P.O. s-au întărit și mai mult prin auto­dizolvarea și alătura­rea a nouă partide po­litice ale populației afri­cane. S.W.A.P.O. co­operează cu Uniunea Națională a Africii de Sud-Vest (S.W.A.N.U.) în cadrul Convenției Naționale din Namibia.

Demonstrație la Windhoek împotriva represiunilor la care sînt supuși militanții pentru drepturile populației de culoare

Solidaritatea militantă a României socialiste

După cum este cunoscut, lupta poporului namibian, năzuințele sale legitime se bucură de un larg sprijin internațional din partea tuturor forțelor progresiste și înaintate. în rîndul acestora se în­scrie și țara noastră care în spiritul solidarității sale internațio­nale cu lupta popoarelor oprimate și-a exprimat întregul său spri­jin față de mișcarea de eliberare din Namibia. între Partidul Co­munist Român și Organizația Poporului din Africa de Sud-Vest s-au statornicit relații de prietenie și colaborare. Expresie con­cludentă a acestor raporturi o reprezintă întâlnirile pe care tova­rășul Nicolae Ceausescu le-a avut, atât pe pămînt african, cît și la București, cu președintele S.W.A.P.O., Sam Nujoma, cu repre­zentanți ai acestei organizații, precum și rezultatele convorbirilor desfășurate cu aceste prilejuri. Președintele S.W.A.P.O., Sam Nujoma, și-a exprimat, recent, prețuirea de care se bucură parti­dul și statul nostru pentru solidaritatea sa activă față de Namibia. „România, a subliniat el, s-a numărat printre țările care ne-au acordat din primul moment sprijinul cel mai larg. Sintem profund recunoscători României, președintelui Nicolae Ceausescu, pentru acest sprijin dezinteresat și multilateral — material, politic și di­plomatic*. Iată, în continuare, cîteva din inițiativele întreprinse de țara noastră, în cursul ultimilor ani, în vederea sprijinirii luptei drepte a poporului namibian: România a fost prima țară care a încheiat, în 1973, un document internațional cu S.W.A.P.O.; din 1972, România este membră a Consiliului O.N.U. pentru Namibia; țara noastră a fost inițiatoarea rezoluției prin care O.N.U. a re­cunoscut S.W.A.P.O. drept reprezentant legitim al poporului nami­bian, conducător și organizator al luptei pentru libertate și neatir- nare; în același timp, România a inițiat sau a fost coautoare La multe alte rezoluții ale Națiunilor Unite în favoarea restabilirii drepturilor legitime ale poporului namibian.

Poporul român, tânăra sa generație împărtășesc convingerea eâ poporul namibian — tineretul Namibiei — își va dobîndi intr-un timp cît mai scurt independența. Țara noastră va acorda si in viitor întregul său sprijin pentru ca poporul acestui pămint al speranței, al luptei pentru libertate să-și vadă îndeplinite aspirațiile sale legitime.

Grupaj realizat de TUDOR PRELIPCEANU

-- - --- ---------- -......... .. .......... ..................... ... ....... -..... ............— - .......... ....... ..... -.............. ... ......................... ........................ ..... ............. . . . .......... ,, ,KEuACTIA șt ADMINISTRAI IA: București, plata „Sclnteli‘‘. Tel: 17 60 10. 17 60 20. Abonamentele se tac la oficiile poștale șl dlturorll din întreprinderi șl Instltutll — Xiparul : Combinatul Poligrafic „Casa Scînteii". Cititorii din străinătate se pot abona adreslndu se la ILEXIM — departamentul export-import presă P.O. Box 136—137, telex 11226 București, str. 13 Decembrie ar. 3. 40 362