Anul XXXIV. A r a d , 3 ( 1 6 ) a p r i l i e 1 9 1 0 . N r . 1 4 .

R E D A C Ţ I A :

A D M I N I S T R A Ţ I A : Jatttiyânyi utcza Nr. 2

A r t coli şi cores­pondenţe pentru pu ­blicare se trimit re-

dactiunei. Concurse, inserţ iuni precum ş i taxele de abonament se trimit (dministraţiunei ti­pografiei diecezane.

BISERICA SI SCOALĂ F O A I E B I S E R I C E A S C Ă - Ş C O L A S T I C Ă , L I T E R A R Ă 81 E C O N O M I C Ă .

APARE ODATĂ IN S Ă P T Ă M Â N Ă : DUMINECA.

P R E Ţ U L A B O N A M E N T U L U I :

PENTRU AUSTRO-UNGARIA : Pe lin an : 10 cor. Pe l/a a n : B cor.

PENTRU ROMÂNIA SI S T R Ă I N Ă T A T E :

Pe un an 14 franci. Pe y , an 7 franci.

Telefon pentru oras şi eomitat Nr. 266.'

Propaganda papistă. Propaganda papistă s'a înfipt bine în socie­

tatea înaltă din Bucureşti, sa turată de înfluinţa culturei apusene, care nu mai vede biserica părinţi­lor ei ori îi este prea românească, incapabilă de salon, căci boierul priveşte şi religia din punctul de vedere al modei parisiene. Aşa văzurăm cum în timpul din urmă trec familii din societatea înaltă a României la papism. Propaganda papistă sistematic să vîrăşte în sinul familiilor şi sub secretul intimităţilor familiare explotează blazarea acelei clase şi o încurcă în prozelitism.

Această propagandă o începusă pe faţă în conferenţe publice actualul episcop al Orăzii mari părintele episcop gr. cat. D. Radu, dar la aceea provocare s'a dat un răspuns energic, aşa a devenit propaganda părintelui Radu imposibilă în ţa ra românească şi ne â fost transmis pe cale diploma­tică la Lugoj. De atunci gr. catolicii noştri şi-au schimbat tact ica: ne fac pe noi confesionalişti înaintea claselor intelectuale din ţară, cari în masuri covârşitoare n'au nici sentiment religios nici sentiment confesional, încât noi ortodoxii în ţară ortodoxă suntem trataţ i de pătimaşi când cutezăm a ne apăra legea noastră atacată de propaganda papistă.

întăriţi astfel prin aceasta tactică iezuită în numele »natiunei« noi cei de aici suntem dezarmaţi

I v ) 1

iar misionarii papişti dincoace şi dincolo submi­nează biserica ortodoxă. Episcopul din Alba Iulia face vizitaţii canonice prin Moldova; iar ceată neagră a arhiepiscopului Netzhammer din Bucu­reşti tăbăresc în societatea înaltă din ţară .

Sub aceste influinţe şi lipsiţi de o educaţie religioasă fraţii de dincolo şi după ei şi cei de dincoace fac virtute din interconfesionalismul lor cu care demonstrează mereu, cum văzurăm cazul ligei culturale cu bursa Şaguna şi darul regal al generosului Vasilie de Stroescu, făcut arme pentru demonstrarea interconfesionalitătii la noi. Si t reaba ttnsionadei papiste a mers a tâ t de bine, încât îşi poate permite a-şi ţinea agenţi provocatori în haina preoţiei ortodoxe şi a făuri acte falşe Pentru a produce aparenţa, că chiar şi un mitro­

polit ortodox ar fi trecut la papism pe patul de moarte, ce va să zică biserica ortodoxa este putrădă până în sanctuarul ei.

Iată ce s'a în tâmpla t : Preotul Vasilescu din Surani a făcut destăi­

nuirea, că mitropolitul Iosif Gheorghian pe patul de moarte ar fi trecut la religia romano-catolică. La aceasta acuză clerul din Bucureşti — 65 de preoţi —• a răspuns cu un protest în care sus­ţineau, că Vasilescu :

»Nu este preot ortodox, ci un agent papist, plătit şi căutat înadins pentru acest scop.

»Nu a făcut aceasta eşire din dragoste şi pentru apărarea bisericei ortodoxe, ci numai ca să o defaime si să o arete în decădere înaintea inimicilor ei.

»Astăzi el este organ papist şi unealtă în mâna catolicilor, cari îl folosesc în criminalele lor scopuri, alături de toţi Gomoii şi Cernaenii«.

La destăinuirile lui Vasilescu, locţiitorul ar-chiepiscopului romano-catolic din Bucureşti, cano­nicul Iosif Baud, ţine a desminţi ştirea în forma dată de Vasilescu dar însinuă pe alt mitropolit ortodox de trecut la biserica papistă, pe deceda­tul Calinic Miclescu, confirmând prin aceasta schimbare de nume vestea răspândită de preoţii papişti, că un Mitropolit ortodox a trecut la pa­pism. Iată scrisoarea canonicului Baud :

Domnule director !

Citesc în stimabilul dv. ziar Nr. 7 de Du­minecă 21 a. c , că »un înalt prelat*, v'a spus că clerul catolic ar răspândi vestea că răposatul Mitropolit Iosif Ghiorghian, ar fi trecut în ceasul morţii la catolicism.

Cum I. P . S. S. Iosif Ghiorghian în timpul vieţii sale ne-a arăta t multă simpatie ; cum per­sonal am fost cinstit de prietenia I. P . S. Sale, ţin a vă declara că este absolut neexact că I. P . S. S. Iosif Ghiorghian a trecut la catolicism ¿s i că nimeni absolut nu a afirmat acest lucru«.

Adevărul este însă că, I. P . S. S. Calinic Mi­clescu pe patul de moarte a mărturisit credinţa catolică şi a fost deslegat de I. P . S. Iosif P a l m a ; şi despre acest fapt cert există docu­mente.

P r o f i t d e a c e a s t ă o c a z i e c a î n c a l i t a t e d e o c â r m u i t o r a l e p a r h i e i B u c u r e ş t i l o r , î n l i p s a 1. P . S . m e u a r h i e p i s c o p d. D . R a y m o n d N e t z h a m m e r , c a r e a c u m s e g ă s e ş t e î n c ă l ă t o r i e î n A s i a m i c ă , s ă d a u o c a t e g o r i c ă ş i a b s o l u t ă d e s m i n ţ i r e a z g o ­m o t e l o r r i d i c u l e , r e l a t i v e l a a m e s t e c u l c a t o l i c i s ­m u l u i » î n c e r t u r i l e i n t e s t i n e d i n s â n u l b i s e r i c e i o r t o d o x e «.

M u l ţ ă m i n d u - v ă p e n t r u o s p i t a l i t a t e a c e v e ţ i d a a c e s t o r r â n d u r i , v ă r o g s ă p r i m i ţ i d l e d i r e c ­t o r , a s i g u r a r e a d e o s e b i t e i m e l e s t i m e ş i c o n s i d e -r a ţ i u n e .

Canonicul Iosif Baud, protonotar apostolic.

C a r ă s p u n s s ' a d a t d in p a r t e a b i s e r i c e i o r t o ­d o x e u r m ă t o a r e l e d o u ă s c r i s o r i a d r e s a t e z i a r u l u i > S e a r a « d i n B u c u r e ş t i :

Domnule director !

S u r p r i n s d e d e c l a r a ţ i i l e c e l e f a c e p ă r i n t e l e I o s i f B a u d p r i n z i a r u l » S e a r a « , c u p r i v i r e l a r e -p a u z a t u l m i t r o p o l i t p r i m a t C a l i n i c M i c l e s c u c ă î n u l t i m e l e s a l e m o m e n t e a r fi t r e c u t l a c a t o l i c i s m , ţ i n s ă a s i g u r p e t o a t ă l u m e a c ă r e p a u z a t u l î n t r u f e r i c i r e m i t r o p o l i t C a l i n i c a s ă v â r ş i t o v i a ţ ă p ă ­t r u n s ă d e c e a m a i c u r a t ă c r e d i n ţ ă o r t o d o x ă ş i f a p t e c r e ş t i n e ş t i .

L u p t â n d c u s u c c e s î n d o b â n d i r e a a u t o c e f a l i e i b i s e r i c e i r o m â n e , e s t e l e g a t ă a c e a s t ă m ă r e a ţ ă o p e r ă d e n u m e l e s ă u i l u s t r u , ca' ş i s f i n ţ i r e a m i ­r u l u i p e n t r u p r i m a o a r ă , î n ţ a r ă l a n o i . T o t d â n ­s u l a f o s t ş i î n t e m e i e t o r u l F a c u l t ă ţ i i d e t e o l o g i e . I a r p e p a t u l d e m o a r t e fiind m a i m u l t e p e r s o a n e d e f a ţ ă , î n t r e c a r i d o m n u l D i m i t r i e S t u r d z a , r ă p o ­s a t u l c o l o n e l O b e d e a n u , s u b s e m n a t u l c u m s i a l t e r u d e , d u p ă c e a f o s t î m p ă r t ă ş i t d e p r e o ţ i i Sf . Mi­t r o p o l i i c u o z i î n a i n t e , ş i - a d a t o b ş t e s c u l s f â r ş i t î n c h i n â n d u - s e lu i D u m n e z e u c a r e - i l u ă a t u n c i s u ­f le tu l s ă u î m b u n ă t ă ţ i t , c a să-1 p r e a m ă r e a s c ă .

A s t f e l a f o s t s f â r ş i t u l u n u i a d in c e i m a i m a r i a m i c i a i t ă r i i s i a i b i s e r i c e i .

Dr. Cornoiu, profesor univer., fost director al mitropoliei pe acele vremuri

I a t ă a c u m a ş i d e c l a r a ţ i a p e c a r e o f a c p r e o ţ i i C a r i a u s l u j i t s f â n t a l i t u r g h i e î n p a r a c l i s u l P a l a ­t u l u i M i t r o p o l i t a n l a 1 3 a u g u s t 1 8 8 6 d u p ă c a r e l - a u ş i î m p ă r t ă ş i t p e r e p a u s a t u l M i t r o p o l i t C a l i n i c M i c l e s c u .

Declaraţie.

V ă z â n d î n z i a r u l » S e a r a « N r . 7 2 an . I, p u ­b l i c a t ă s c r i s o a r e a c a n o n i c u l u i I o s i f B a u d p r o t o n o ­t a r a p o s t o l i c , p r i n c a r e a f i r m ă c ă f o s t u l m i t r o p o l i t p r i m a t , r ă p o s a t u l î n t r u f e r i c i r e , I. P . S . S . C a l i ­n i c M i c l e s c u p e p a t u l d e m o a r t e a m ă r t u r i s i t c r e ­

d i n ţ a c a t o l i c ă ş i a f o s t d e s l e g a t d e I o s i f P a l n i a l a r h i e p i s c o p r o m a n o - c a t o l i c .

S u b s c r i ş i i a r h i m a n d r i ţ i V a l e r i a n K i r i ţ â E c l e l s i a r h a l s f in te i m i t r o p o l i i , T h e o d o s i e C h e r c i u l e s c ^ p r e o t ş i d u h o v n i c a l sf. M i t r o p o l i i ş i I u s t i n S ă i v u l e s c u c a p r e o t a l c a t e d r a l e i m i t r o p o l i t a n e , d a c l a r ă m p e a n o a s t r ă c o n ş t i i n ţ ă ş i p e fiinţă M a d e v ă r , c ă î n z i u a d e 1 3 a u g u s t 1 8 8 6 fiind shrt j i t o r i t o t l a a c e a s t ă s f â n t ă m i t r o p o l i e , a m s l u j i i c e i d o i d i n t â i u c a p r e o ţ i , i a r c e l d in u r m ă c a ar i c h i d i a c o n î n p a r a c l i s u l p a l a t u l u i m i t r o p o l i t a n s f â n t a l i t u r g h i e , p e n t r u î n s ă n ă t o ş a r e a r ă p o s a t u l u i I . P . S i S . C a l i n i c M i c l e s c u ş i a p o i c u t o ţ i i t r e c â n d m a p a r t a m e n t u l I. P . S . S a l e , l - a m î m p ă r t ă ş i t M s f i n t e l e t a i n e , d u p ă c a r e î n u r m ă l a 1 4 A u g u s l 1 8 8 6 a î n c e t a t d i n v i a ţ ă .

arhimandritul eclesiarh: arhimandrit duhovnic :jfl Valerian Kiriţă. Teodosie Cherciulescum

arhimandrit: Iustin Săvulescu.

î n d r ă z n e a l a a c e a s t a , a r a t ă a r m e l e c u c a f l l u p t ă m i s i o n a r i i p a p i ş t i p e n t r u s g u d u i r e a încreţM r e i î n b i s e r i c a o r t o d o x ă ş i p r o s t i t u i r e a c l e r u f l o r t o d o x p r i n a c t e f a l ş e f ă u r i t e î n o f i c i n a jezujM d e s p r e m o r ţ i i c a r i n u s e m a i p o t a p ă r ă .

D e a l t ă p a r t e e s t e e v i d e n t ă t a c t i c a jezulH d e a n e d e s a r m â î n l ă u n t r u p r i n s u g e s t i u n e a m t e r c o n f e s i o n a l i s m u l u i p e n t r u o r t o d o x i , c a s u b s f l t u l e i s ă se î n t ă r e a s c ă p a p i s m u l ş i s ă î n t r e c a l i n T r o i a n î n c e t a t e a o r t o d o x ă .

N u p u t e m fi n o i c a o r t o d o x i b u n i r o m a ™ N u m a i p a p i s t a ş i i ş i i n t e r c o n f e s i o n a l i ş t i i a u p a t e r j r o m a n i t ă ţ i i ?

C i u d a t ă a p a r e n ţ ă , c ă n u m a i a r c h i e r e i i ş i dijH n i t a r i i n o ş t r i b i s e r i c e ş t i ş i f r u n t a ş i i p r o n u n ţ a ţ i <M t o d o x i s u n t d u s i l a e ş a f o d ; i a r l a u n i ţ i s i c r i z j B ci i s u n t m a i s u s p u ş i d e c â t c l e r u l n o s t r u î n a B

. N u v e d e ţ i n i m i c c i u d a t î n a c e a s t a e o i r J B d e n ţ ă ? N u c u m v a v o r fi ş i î n t r e no i n i ş t e V a s p | I e ş t i ? Ş i n u e t r a n s p a r e n t ă o c u l t a p a p i s t a ş ă m c o a s a c a t i l i n a r â , c a r e » n o t a t e t d e s i g n a t u n u m q u e n ţ j q u e n o s t u m « . I

U n l u c r u î n s ă t r e b u e s ă r e c u n o a ş t e m m a n u m e , c ă n u ne-am î n g r i j i t d e s t u l d e b i n e t u r ™ ş i că este vremea a face. j

î n t r u a p ă r a r e a s e m i n a r e l o r Românii de bine cari conduc înalta înstituţiuţ

„Liga culturală" din România, — din incidentul ta) moriei marelui arhiereu Şaguna, pe care dela Nifl până la Tisa, toată suflarea românească l'a s e ra pentru a fixa mai bine iubileul de o sută ani del naşterea lui şi zilele mari în cari s'a jertfit pentru biserică, —• au hotărît să se înfiinţeze un stipendii

(bursă) pentru un student absolvent al vr'unui semi­nar de legea ortodoxă ori unită care s'ar da pentru ca bursierul să-şi completeze studiile sale în trei ani la facultăţile teologice din alte ţări.

Ziarul nostru iubit „Tribuna" luând ştire despre acest plan al ligei, într'un număr din zilele trecute şi-a spus cum se şi cuvinea părerea sa, ce priveşte decernerea acelei burse şi votarea ei pentru comple­tarea studiilor. Articolul ;de fond, ce e drept venit din afară, ne-a atins dureros pentru dejosirea semina­relor noastre şi eră mai bine ca redacţia acelui iubit ziar să nu-i dea loc *).

Vorba fiind adecă ca bursa să o capete vr'un absolvent al unui seminar delà noi, ca cu acela să plece în străinătate, află autorul articolului risipă de bani în aceasta procedură, deoarece „absolvenţii de teologie dispun de o pregătire ştienţifică foarte şubredă pe care nu se poate zidi aproape nimic serios. Celce afirmă un lucru de acest fel, într'adevăr face risipă de cerneală, căci conţine un neadevăr sfruntat, cu care un ziar national de nivoul „Tribunei" nu-i ertat să se solidariseze, ci să-1 răspingă ca şi pe unul ce a intrat pe furiş în coloanele ei.

In acel regretabil articol e curios cum şi-a făcut autorul de cap. Nu i-a fost deajuns că i-a făcut pe absolvenţii delà seminariile noastre, cei cu esamen de maturitate şi uni cu câteva cursuri de drept — „cu pregătire ştienţifică foarte şubredă pe care nu se poate zidi nimic serios, ci scapă condeiul şi face greşala cu vârf şi năzdrăvenia, că de unde să aibă absolvenţii pregătire temeinică, când nici profesorii delà teologie nu dispun de pregătiri ştienţifice suficiente....

Când şirul neadevărurilor îl pecetlueşte şi prin o afirmare riscată de calibrul acesteia, atunci îţi vine să crezi că autorul acelui articol sau are obiceiul a privi lumea delà înălţimi mari, sau este om nou în ţară şi nu i-a ajuns prin mână revista redactată de profesorul Dr. M. Bălan din Sibiiu şi soţii unde se dau de gol afirmările din articolul „Bursa lui Şaguna" ori n'a stat, de vorbă nicicând cu vr'un pro­fesor de teologie ortodox ori unit. Autorul prin câteva orduri condamnă tot clerul împreună cu profesorii săi, prin ce a scos în vileag lucruri lipsite de realitate.

Dacă aş voi mai proaspăt să-i arat o judecată nepreocupată a unui străin, un om remarcabil din România n'ar trebui decât să desfac numerii ziarului ..Tribuna" de pe vremea petrecerii din anul trecut delà Arad la care au luat parte oaspeţi din România, cari articoli dearândul au adus elogii preoţimii noastre prezentând-o ca şi o corporaţiune înteligentă, vrednică de chemarea sa. — Profesorii delà institutele noastre teologice toţi sunt pe cum ştiu, — absolvenţi de facultatea de Cernăuţ, unde aşa cred nici autorul cu greşala, nu va avea curajul a afirma că se face ştiinţă efemeră, uşoară fără temei. Dacă autorul şi-ar da os-tăneala să caute planul şi materialul de învăţământ

*) M ă t a m i i l e a d u s e m a i d e p a r t e „ T r i b u n e i " c a ş i v a t r a f o c u ­l u i s a c r u e t c . l e ' a m s u p r i m a t d i n c o n s i d e r a ţ i i s ă n u f a c e m c u ­n o ş t i n ţ a c u p r o c u r o r u l , c ă c i n ' a v e m c a u ţ i e p e n t r u v o r b a a c e e a .

preles la Cernăuţ, ar afla cu uimire că aproape la toate disciplinele se predau şi în seminarele noastre aceleaşi lucruri, în formă destul de largă ţinând se'nţe-lege cont de intervalul de 3 ani, cât ţin cursurile. Dacă apoi ne dăm osteneala a cunoaşte teologii absolvenţi dela noi şi cei din Bucovina, aflăm îndată că tinerimea noastră este aproape la acelaş grad al superiorităţii iar ce priveşte conduita şi curajul apostolic, apoi cei dela noi sunt mai vii, mai trainici par'că în lupta grea ce-i aşteaptă. Că seminarele nu-s aşa de slăbuţe să să aduc un exemplu numai. înainte de asta tinărul absolvent On. Ghibu trecând cursurile din Sibiiu, pleacă în străinătate şi acolo — precum ştim — n'a sucombat din motivul „pregătirii şubrede" ci obţinând în timp relativ scurt doctoratul, se va întoarce acasă ca şi un învăţat de seamă.

Adevărul este că între absolvenţii de institutele nostre teologice sunt totdeauna tineri îndeajuns, cărora li-s'ar putea încredinţa fără risic bursa ,, Şaguna,, nici n'am avea mă tem atâtea burse câte puteri vrednice am află în Ungari întreagă să plece în străinătatea

Ce priveşte nedreptatea ce li se face profesorilor noştri dela teologii, încă aşa cred toţi sunt chiar aşa de bine provăzuţi cu armele ştiinţei cum este cel mai iscusit advocat ori medic In afacerile sale. Lor avem cu toţii să le fim recunoscători pentru munca uimitoare ce au s'o desvoalte, ei sunt canalele prin cari se scurge în vinele tinerimei curajul apostoliei în vieaţa pastorală şi idealismul genuin, — ei sunt „piatra" sol­idă, dela care viitorii preoţi depărtându-se vrăjiţi, au să înceapă în sătuleţe munca de premenire culturală şi morală. Profesorii dau preoţimii planul unitar, după care toţi au să zidească în parohii edificiul moralităţii şi al culturii. Şi când le ştim aceste lucruri, ni se pare pripită umbra „nesuficienţii îu pregătiri" ce li se atribuie.

începuturile de cultură şi subţire, care se remarc pe la sate le-au produs oare advocaţii, medicii, Ingi­nerii cu circlul lor ori negustorii, — nu prea . . ci „şubrezii" aceia de preoţi şi învăţătorii în forma în­găduită de împrejurări.

Le-am scris aceste, pentrucă făcliile acele modeste dela sate, preoţii, dela un ziuar în umbra căruia se odihnesc şi-i soarbă boarea senină, — aşteaptă îndemn la progres, apreciare dreaptă şi sprijin în munca ce sunt chemaţi a o desvoltâ şi nu — despreţuirea indi­vidualităţii lor culturale. Pentru a resfrânge neprecu-getata învinuire adusă profesorilor noştri dela teologie, mi-am ridicat spada mea modestă şi o voiu învârti totdeauna când fără rost se va atinge cineva de cul­tivatorii noştri cari dau neamului ostaşii ce luptă, pentru consolidarea noastră morală şi Intelectuală.

Şi acuma n'am decât o rugare: „Tribuna să fie mai precaută la publicarea articolilor proveniţi din afară şi mai ales de provenienţă Blăjană ca să nu se facă părtaşă pornirilor duşmănoase împotriva noastră.

F.-Oşorheiu la 8 aprilie st. n. 1910 Petru Popa,

p a r o h .

Alcoolismul. Criminalitatea femeii. Numărul femeilor criminale

e cu mult mai mic, ca a bărbaţilor. In deosebi e mic numărul femeilor criminale în România, unde din totalitatea criminalilor numai 2 - 43% sunt femei până ce în Italia femeile criminale ating cifra de 8'70/°, în Statele Unite A. 100/°, în Spania 1 1 % , în Ungaria 120/°, în Austria 140/°, în Germania 17°/0, în Franţa 20, iar în Anglia 2rJ0/° din criminali sunt femei.

în România aceasta stare favorabilă după Min-kovsky e a se atribui religiosităţii femeilor şi consumării puţine a alcoolului din partea acestora. Acolo, unde femeile după împrejurări consumă mult alcool, ca în Franţa ori în Anglia, între criminali şi femeile sunt multe, din ce uşor putem deduce, că cauza crimina­lităţii femeilor în primul rând e alcoolul. E lucru fi­resc, că femeia prin fizicul ei mai debil, prin fmeţa ei naturală, e mai din adins scutită de-a comite crimi­nalităţi.

Jertfa beţiei. Din Fiume se raportează că duminecă seara în comuna Susâk vecinii l-au aflat în odaia sa ars scrum pe muncitorul Mihaiu Iuretici în vrâstă de 77 de ani. După ameazi a umblat din crâşmă în crâşmă şi seara s'a dus acasă cam ameţit de cele multe fe­luri de alcool. Bora, aşa se vede, cam tare a răcit aerul, încât şi bietul Mihaiu a simţit frigul, s'a pus deci să-şi facă puţin foc. într'aceste i-s'au aprins hainele. Bătrânul neputincios a căzut în foc unde a ars cu desăvârşire.

Vorbe înţelepte despre beţie. Bea, pipota şi îneacă, altul ca să nu-1 întreacă. Cine bea în cinste, ori în datori, se îmbată de

două ori. Cine bea până la 'mbătare, nume bun în lume

n'are. Mitru bea, Mitru să plătească. Să beai, pân'ţi-o ieşi păru prin căciulă şi cămaşa

prin ismene. Beţia este uşa tuturor relelor. Beţia o vindecă sapa şi lopata. Arama omului la beţie s'arată. El face o beţie, să căieşte la trezia. Beţivului, când este beat, îi pare că-i împărat. Beţivul de mic şi mare în sat, e cu degetul

arătat. Din calea beţivului şi Hristos s'a abătut.

(N. M.)

Convocare. Pe baza §-lui 23 din statutele Reuniunei învă­

ţătorilor dela şcoalele poporale gr. or. române confes. din protopopiatele Timişoara, Belinţ, Comloşul-mare şi Lipova, — prin aceasta să convoacă.

Adunarea generală ordinară a despărţăm. Timi­şoara, pe sâmbătă în 24 aprilie (7 mai) 1910, la 8 oare a. m. în şcoala confes. de băeH din Timişoara-Fabric, la care se învită toţi membrii reuniunei de pe teritorul acestui despărţământ.

Ordinea de z i : 1. Participare la chemarea Duhului sânt în s.

biserică ort. rom. din loc.

2. La 9 oare a. m. deschiderea adunării generale. 3. Designarea a doi bărbaţi de încredere pentru

autenticarea protocolului. 4. Constatarea membrilor prezenţi. 5. Raportul anual al preşedintelui, al cassaruli^

şi al bibliotecarului. 6. Esmiterea comisiunei pentru cenzurarea r a J

poartelor prezentate. 7. „Corpul omenesz" prelegere practică din limba

maghiară la clasa I, predată după metodul direct; aceasta prelegere e obligatoare pentru fiecare membra ordinar, iar pe propunător îl va designa biroul. |

8. Ascultarea< eventualelor prelegeri ori dizerta-ţiuni cari vor fi prezentate preşedintelui cu 3 zile nainte de adm. gen.

9. Reflexiuni asupra prelegerilor şi dizertaţiunilc^B ţinute.

10. Referada comisiunei cenzurătoare. 11. Aflarea modalităţii mai acomodate în priJ

vinţa întemeierii şi susţinerii unui organ pedagogic,: proiectat de Măritul nostru Congres naţ. bis.

12. Concluz asupra fondului propriu al despâlfl ţământului.

13. Alegerea bibliotecarului pe restul periodului 14. Propuneri şi interpelări. 15. Fixarea locului proximei adunări gen. 1 16. închiderea adun. gen. I

Timişoara, 26 martie (8 aprilie) 1910.

Nicolae Nfcorescu, Antonia NevrinceaniţU preşedinte. notar.

Convocare. în temeiul dispuseţiunilor § 2 3 din statutele R e î H

niunei învăţătorilor dela şcoalele poporale ort. roiris conf. din pprezbiteratele Timişoara, Belinţ, Comloşul mare şi Lipova, prin aceasta să convoacă adunarea generală ordinară de est' an, a despărţământului Lipovaj pe 5 mai st. n. a. c. Ia 9 oare a. in. în localităţile: şcoalei ort. rom. din Lipova, pe lângă următorul] program:

Ş e d i n ţ a I. (în'ainte de ameaz.)

1. La 8 7" oare a. m: participare la chemareaa Duhului Sft.

2. La 9 oare, deschiderea adunării generale. M 3. Constatarea membrilor prezenţi. 4. Prezentarea rapoartelor şi alegerea comisiunea

pentru cenzurarea rapoartelor şi a socoţilor anua l i i 5. Disertaţiuni şi prelegeri. '

Ş e d i n ţ a II. , (După ameaz).

6. Referada comisiunei şi pertractarea rapoartelor! 7. Defigerea locului pentru proxima adunare g&il

nerală. 8. înscrierea de membrii şi încăssarea taxelor^

restante şi curente. 9. Eventuale propuneri. Alegerea comisiunei cenzurătoare a tractatelor*

incurse dela membrii, pentru adunările generale. 10. închidere adunării generale.

NB. Numai acelea disertaţiuni se vor admite, ce cu 3 zile mai nainte de adunare, vor fi anunţate la presidiu.

Având în vedere rigoarea înaltelor ordinaţiuni emanate în cauza de regulare, a participării la re­uniuni şi despărţăminte, on. membrii ordinari sunt îndatoraţi a să prezentă punctual la timpul defipt în program şi a participă regulat la pertractarea tu­turor obiectelor suscepute în ordinea de zi. în caz contrar însă, faţă de absenţii nescuzaţi, — fără nici o considerare — să va aplică cu toată severitatea măsurile de îndreptare, conform dispoziţiunilor sus-pomenite.

Fiecare membru este recercat cu toată seriozi­tatea a achită taxele restante cu cari datorează fondului reuniunei

Lipova la 1/14 aprilie 1910.

Vasilie Bogoi, Iuliu Onu, preşedinte. notar.

CRONICA. Confirmarea părintelui Cristea de episcop.

în . s fârş i t după o lungă zbuc iumare aproape de doi ani, în care au fost răpuşi aleşii bfsericei din dieceza Caransebeşului şi s 'au răscolit toate patimile, a u rma t confirmarea alegerei a treia de episcop în persoana P. C. Sale părintelui D. Miron Cristea. Părintele Cristea merge între condiţ iuni personale prielnice la Caransebeş pen­tru că este neatins de urgia locală ce a dominat până acum Caransebeşul , depr inde dar dela în-celepciunea lui, ca să renoiască Caransebeşul . Şi dor im din inimă aceste succese.

Congresul profesorilor români. Consistorul arhidiecezan nu a încuviinţat organizarea pro­fesorilor noştr i în congres, din cauză, că nu are bază şi nu cuadrează cu organizaţiunea şcoalelor noas t re deprinsă în statutul organic. E rândul ca profesorii să lumineze pe consisto­rul archidiecezan, că statutul organic nu este sfârşitul vieţii noas t re culturale, ci din potr ivă începutul ei, în tocmai cum sfânta scr iptură nu este sfârşitul ei începutul vieţii creştineşti .

Bursa Şaguna născută întru dureri în suferinţă creşte. Să pretinde anume a şti, că guvernul ungar a intervenit în chestia bursei Şaguna, anunţând, că va detrage dela bursierii Şaguna îndreptăţirea de a purta oficii bisericeşti la noi. Ne vine de necrezută a-ceasta veste.

Alegeri sinodale suplenitoare. în cercul electoral al Chişineului şi a Vingei a fost ales de deputat sinodal asesorul referent Gheorghe Popoviciu iar în cercul Butenilor, administratorul protopopesc Iuliu Bodea.

Pentru ortodoxie. O delegaţie a damelor din so­cietatea înaltă a Bucureştilor s'a prezentat la I. P. S. Mitropolit Atanasie ca să-şi esprime protestele lor împotriva uneltirilor canonicului Baud care a profanat

memoria Mitropolitului ortodox prin inşiruarea, că ar fi trecut la papistaşi. S'a luat din acest incident ho-tărîrea de a să constitui o ligă religioasă pentru apărarea ortodoxiei. A şi fost timpul suprem să-şi organizeze biserica ortodoxă apărarea.

Locul naşterii lui Isus. — Multe oraşe vestite ale Palestinei s'au şters de pe faţa pământului, dar Vifleemul, loc sfânt şi fericit, a fost cruţat de urgia popoarelor barbare, prin minunea şi puterea lui Dumnezeu. Deasupra peşterei, unde s'a născut Isus Hristos, este zidită o biserică pompoasă. Treisprezece trepte duc din biserică în peşteră. Peşterea este făcută din stâncă. S'a făcut aşa, ca să rămână trainică şi veşnic pomenită de poporele creştine, cari ţin cu sfinţenie legea cea adevărată şi mântuitoare. în loeul sfânt, unde sa născut Hristos, să găseşte un altar, unde lampele ard pururea. Să mai află un altar şi unde i-s'au închinai craii dela răsărit. Steaua, ce i-a călăuzit pe craii dela răsărit, este reprezentată printr'o stea de marmură. împrejurul ei să află o cunună cu raze argintii, purtând inscripţia: „Aici s'a născut Isus Hristos din feciora Măria". Dela Vifleem, ca un sfert de ceas, este frumoasa vale, unde să aflau păstorii cu turmele lor, când Ie-a vestit îngerul bucurie mare, că s'a r ascut Mântuitorul lumii. Pe şesul mănos în flori, să zăresc şi azi doi arbori puternici de pe timpul naşterii lui Hristos.

Ligă creştină. — în comuna Boteni din România s'a înfiinţat o ligă creştină cu scopul de a combate obiceiul lăţit a înjurăturilor urâte şi al deprinderilor rele. Liga şi-a propus a ridica cultura relig. morală a poporului şi a luptă pentru formarea caracterelor creştineşti. Doamne ajută!

Biserica română gr.-or. din Viena. — Ministrul austriac al cultelor a anunţat pe deputatul român baron Alexandru Hurmuzachi, că M. S. împăratul a încuvi­inţat, că din mijloacele fondului religionar bucovinean, să se deie 8000 cor. pentru instalarea şi 5000 cor. pentru susţinerea capelei din Viena.

Urmă de biserică. — în Moscheea Ievrahor Ia Iedicule în Constanţinopol, făcându-se reparaturi, s'a dat sub tencuială peste un chip al lui Hristos, foarte veehiu; asemenea s'a găsit un chip al sfântului Iacob şi un mozaic artistic. Moscheea, prin urmare, a trebuit să fie cândva o biserică a creştinilor.

Manuscript din veacul al 16-lea. — Biblioteca Academiei Române a primit un preţios manuscript ro­mânesc din veacul al 16-lea. Deşi acest manuscript a fost dăruit Academiei încă din 1904 de E. Hurmuzachi al Bucovinei, totuşi abia acum a ajuns în proprietatea bibliotecii academice. Manuscriptul cuprinde 150 de feţe nepaginate, şi este o psaltire, care pe faţa întăi poartă titlul. „Davidu prorocu şi împeratorului cântecu şederea întăia, cântecu întăi".

Cronică bibl iografică. In atenţiunea domnilor învăţători! între cărţile

menite a îndrumă pe învăţători întru a satisface de deplin cerinţelor nouei legi şcolare cu privire la progresul în limba maghiară fără îndoială ediţia a Il-a a cărţii „Manual (curs metodic) pentru propunerea limbei maghiare..." după Dr. A. Schullerus de 1. Popovici ocupă loc de frunte. Ţinând cont de noul plan de învă-

ţământ acest manual arată pas de pas calea şi metodul de urmat pentru a ajunge cu siguranţă la rezultatul dorit. Modelele de prelegeri pot servi drept îndrumare şi celor mai slabi în ale metodicei şi chiar un învăţător, care nu posede perfect limba maghiară, se va perfecţiona însuşi propunând după acest Manual. Se poate procură dela editorul W. Krafft din Sibiiu (Nagyszeben) pentru preţul de Cor. 1. „Carte de cetire şi gramatică maghiară" de aceiaşi autori, partea II B" va apare în cârând în ediţie nouă, precum şi un adaus la partea I.

A apărut „Poveşti Răzleţe" de Em. Grigorovitza. Cunoscutul scriitor d. Em. Grigorovitza publică în ultimul număr al „Bibliotecei pentru toţi" apărut zilele acestea un ciclu de nuvele care pun odată mai mult în evidenţă talentul robust al acestui remarcabil nuve­list. Subliniem în special nuvelele: „Ură de răzeş" o puternică şi emoţionantă povestire în cari persona-giile sunt creaţiuni viguroase şi nespus de interesante, şi pe „Iancu Scorţarul" o povestire din Basarabia care păstrează savoarea locurilor unde se petrece acţiunea şi a felului de a fi al românilor basarabeni. Stilul d-lui Em, Grigoroviţa e simplu, sincer, fără exagerate suciri de frază, fără belşug de vorbe de prisos: pe ici colo provincialisme cari tot dau însă, câte odată, un mare farmec povestirilor. Sfătuim pe cetitorii nostrii să-şi procure volumul d-lui Grigoroviţ care e o lectură plăcută. De vânzare la toate librăriile din ţară. Preţul 60 bani.

Concurse. Pentru îndeplinirea parohiei a doua vacante din

Soborşin prin aceasta să publică concurs cu terminul de recurgere de 30 zile dela prima publicare în or­ganul oficios „Biserica şi Şcoala".

Parohia este de clasa I-ă. Venitele acestei parohii sunt; 1. întregirea do-

taţiunii din vistieria statului 1490 cor. 68 fii. (690 cor. 68 fii). 2. 4 jughere de pământ, parte arător, parte fânaţ. 3. Birul şi stolele legale.

Doritorii de a ocupă această parohie sâ-şi tri­mită recursele adjustate conform regulamentului, în terminul concursual, oficiului pprezbiteral din Maria-radna, iar dânşii să se prezinte — cu stricta obser­vare a dispoziţiunilor regulamentare — în S-ta bise­rică din Soborşin, spre a-şi arătă desteritatea în cele rituale.

Din şedinţa dela 14/27 martie, 1910

Comitetul parohial-

în conţelegere cu Procopie Givulescu, pprezbiter. — • — 1—3

Pentru îndeplinirea parohiei vacante din Milova să publică concurs cu termin de alegere de 30 zile dela prima publicare în organul oficios „Biserica şi Şcoala".

Parohia este de clasa a IlI-a. Venitele acestei parohii sunt cele fixate în coala

B. de fasiune. Doritorii de a ocupă acest post sunt poftiţi, ca

recursele lor adjustate conform regulamentului pentru parohii şi adresate comitetului parohial din Milova să le suştearnă în terminul concursual Oficiului pprez­

biteral din Mariaradna, iar dânşii să se prezinte — pe lângă stricta observare a dispoziţiunilor regulamentare — în S-ta biserică din Milova pentru a-şi arătă des­teritatea în cele rituale.

Din şedinţa comitetului parohial din Milova ţi­nută la 14/27 martie, 1910.

Comitetul parohial.

în conţelegere cu : Procopie Givulescu, protoprezbiter.

—n— 1 - 3

1. Căcărău, în bani gata: 300 cor. 10 şinice bu­cate parte grâu, parte cucuruz, computate în 140 cor. 24 m. de lemne pentru învăţător şi şcoală; scriptu-ristică 8 cor. cqnferinţa 16 cor ; cvartir corespunzător şi grădină de legume precum şi stolele cantorale uzuate dela funcţiunile obveninde.

2. fgneşti, în bani 200 cor. 16 jug. pământ estra-vilan, 5 HI. grâu, 5 HI. cucuruz, 60 litre păsulă, 8 stângini lemne pentru învăţător şi şcoală, scriptu-ristica 10 cor., conferinţă 10 cor., cvartir şi grădină, darea după pământ o solveşte cel ales.

3. Minead, în bani 200 cor. 4 HI. grâu, 4 HI. cucuruz, scripturistica 5 cor. conferinţa 6 cor. o stân­gini lemne pentru învăţător şi şcoală, cvartir şi grădină.

Neagra, în bani 200 cor. 4 şinice cucuruz, pentru lemne 32 cor. scripturistica 5 cor. conferinţa 6 cor. venitele cantorale, cvartir şi grădină.

5. Susani, în bani 160 cor. 6 şinice bucate, 4 stângini de lemne, 2 măsuri mazăre, scripturistica şi conferinţa 16 cor. cvartir şi grădină.

6. Vasoaia, în bani 200 cor. V2 s e s i e pământ 40 cor. 10 şinice bucate, parte grâu, parte cucuruz = 100 cor. 8 stângini de lemne pentru şcoală şi învăţător, conferinţa 12 cor. scripturistica 8 cor. locuinţă şi grădină.

în ori care din acestea staţiuni cantoratul în bis. să va provedea fără alta remuneraţiune din partea celor aleşi. La toate aceste staţiuni să înţelege şi sperativa întregire de stat la timpul său, comform noii legi şco­lare regnicolare.

Doritorii de a ocupă vreuna din staţiunile de sus, recursele adresate respectivului comitet parohial şi adjustate cu documentele prescrise vor avea a-le înainta P. O. oficiu protopresbiteral din Buteni (Buttyin) com. Arad, până la 30 zile după publicarea acestui concurs, având a se prezentă în careva duminecă ori sărbătoare în s. biserică din comuna în care a recurs' spre a-şi arătă desteritatea în cântare şi tipic.

Buteni (Buttyin) la 22 mart. 4 april. 1910.

Comitetul parohial.

în conţelegere cu: adm. protop. Iuliu Bodea insp. scol. —•— 2—3 gr.

Pentru îndeplinirea definitivă a staţiunei învăţăto-reşti cantorale vacante din Ateasiu cottut Bihor ppiatul Tinca să publică concurs cu termin de 30 zile dela I . publicare în foaia oficioasă; pe lângă următorul salar: cvartir liber stole cantorale şi 800 cor. bani numărări, iar pentru 200 cor. se va cere ajutor dela stat.

Dat din şedinţa comitetului parohial din Valea mare ţinuta la 9/22 martie 1910.

Ioan Săracii, Mihai Oarcea, preşed. com. par. notar corn. par.

în conţelegere cu : Gomei Lazar, protoprezbiter-in-spector şcolar.

—•— ' 2—3

Pentru îndeplinirea ambelor parohii din Cititei, atât aceleia reactivată prin concluzul de sub Nr. 119 909 a Ven. Sinod eparhial, cât şi aceleia rămasă vacanta după reposatul preot Ioan lancn, să escrie concurs cu termin de 30 zile dela prima publicare în organul oficial „Biserica şi Şcoala".

Ambele parohii fiind de clasa primă, dela recu-curenţi se recere cvalificaţiunea corespunzătoare.

Venitele împreunate cu acestea parohii sunt : 1. Câte una sessiune pământ parohial ; 2. Câte un intra­vilan parohial ; 3. Desbăgubire de imaş ; 4. Pentru bir şi stole câte 500—500 cor. solvinde din cassa culturală.

Cei aleşi au să supoarte toate contribuţiile ce cad după sesiile beneficiate şi au să provadă catehi­zarea în şcoala noastră confesională din loc fără ori ce remuneraţie.

Recursele adjustate eu documentele de lipsă şi adresate comitetului parohial din Cintei, să vor aşterne la oficiul protopopesc ort. rom. al tractului Chişineu la Nădab în terminul concursual, având recurenţii a să prezenta în cutare duminecă ori sărbătoare \la sfta biserică din Cintei, pentru a-şi arăta desteritateâ în cântare şi oratorie, pe lângă observarea dispoziţiilor §-ului 20. din Reg. pentru parohii.

Cintei, din şedinţa comitetului parohial ort. rom. ţinută la 20. decemvrie 1909 (2 ian. 1910).

Gavril Popluca, Ioan Popovici, preş. com. par. n o i com. par.

în conţelegere cu : Demetriu Muscan, adm. ppesc.

—•— 2—3 .

Pentru îndeplinirea definitivă a postului învăţă­toresc dela şcoala confesională gr. or. rom. din Bre-stovaţ (Aga), să publică concurs cu termin de 30 zile dela prima publicare în „Biserica şi Şcoala".

Emolumentele împreunate cu acest post, de o camdată, adecă până la întrejirea dela stat, pusă deja în vedere, sunt :

1. în bani gata 28 cor. 80 fii. ; 2. 720 litri grâu, preţuit în 81 cor. 60 fii. ; 3. 720 litri cucuruz, preţuit în 60 cor. ; 4. 3 jugăre 695 • pământ, parte arător parte fânaţ, preţuit îu 80 cor. ; 5. pentru conferinţă 6 cor. şi pentru scripturistică 4 cor. ; 6. dela înmormân­tări de prunci sub 7 ani, 40 fii. ; iar dela cei peste 7 ani câte 80 fii. şi dela liturgie pentru morţi 1 co­roană, apoi locuinţă liberă cu grădină intra, şi extra vilană de 705 •

Comitetul parohial îşi rezervă dreptul ca bucatele să le poată rescumpără ori şi când în bani, după preţul statorit în acest concurs.

Darea după pământ are să o poarte învăţătorul. Reflectanţii au să-şi aştearnă petiţiile concursuale

comitetului parohial, pe calea oficiului protopopesc gr.-or. rom. din Belinţ (Bélincz, Temes-megye) şi să se pre­zenteze odată în lăuntrul terminului concursual, în sf. biserică din Brestovaţ, spre a-şi arătă desteritateâ în cântare şi tipic.

Reflectanţi recursele adresate comitetului paro­hial să le substearnă protopresbiterului tractual în Mehkerek, şi să se prezente în biserica din Ateasiu în vre-o duminică ori sărbătoare pentru a-şi arătă desteritateâ în cele rituale.

Ateasiu 10/23 ianuarie 1910 în şedinţa comitetului parohial.

Mihaiu Hasaşu Teodor Gite preşedinte notar

în conţelegere cu mine: Nicolae Bocsin, ppresb. —•— 2—3

Pentru indeplinirea definitivă a postului învăţăto-resc cantoral dela şcoala gr.-or. rom. din GSrbed cottul Bihor ppiatul linca, cu termin de 30 zile dela prima publicare — să escrie în senzul ordinului Veneratului Consistor din Oradea-mare N. 3079/1909 concurs din oficiu pe lângă următoarea dotatiune:

1. Cvartir liber foarte acomodat cu grădină de legume. 2. Dela 261 numere de casă câte 2 cor. bani 522 cor. 3. Dela 261 numere de casă câte 15 litre de cucuruz 4. 4 jugere de pământ. 5. Stolele îndatinate dela mort mare 2 cor. mort mic şi alte funcţiuni 40 fileri.

Alesul va avea să încălzească şi sala de învăţă­mânt şi va solvi dările după pământ.

Reflectanţii sunt avizaţi sâ-şi prezenteze recursele adresate comitetului parohial subscrisului protopresbiter şi să se prezenteze în vre-o duminecă ori sărbătoare în biserica din Girbed pentru aTşi arătă desteritateâ în cele rituale.

Micherechiu 7/20 martie ' 1910 Nicolae Bocsin protopop.

— • — _ 2—3 Pentru îndeplinirea definitivă a postului învăţâ-

toresc dela şcoala confesională rom. gr. or. din Valeamare cott Arad, să escrie concurs cu termin de 30 zile dela prima publicare în organul „Biserica şi Şcoala". Emo-lumentele împreunate cu acest post sunt: 1. Salarul în bani gata 400 coroane. 2. Naturale 6. Hectf. grâu (â. 13 cor. = 78 cor.) şi 6 Hectl. cucuruz (â. 10 cor. = 60 cor.) totala în valoare de 138 coroane. 3. Pentru scripturistică 15 coroane. 4. Pentru curatorul şcoalei 20 coroane. 5. Spese de conferinţă şi reuniune învâ-ţătorească 20 coroane. 6. Lemne după trebuinţă atât pentru şcoală cât şi pentru învăţător comuna să în­datorează a Ie aduce din pădurea comunală, din cari pe partea învăţătorului s'a computat 20 metri în preţ de 100 coroane. 7. Pământ învăţătoresc estravilan 2 y 2 jug. catastrale anual 42 coroane. 8. Venite canto-rale computate anual 10 coroane. 9. în fine cvartir în natură 2 chilii, cuină, grajd şi alte supraedificate cu intravilanul de 375 stânj. c . — Întregirea salarului la 1000 cor. şi cvincvenalele abveniende se vor cere dela stat conf. art. XXVII: 1907.

Alegândul învăţător va avea a suportă cantoratul atât în cât şi afară de biserică fără altă remuneraţiune.

Dela recurenţi să recere cvalificaţiunea prescrisă în §-ul 60 din Regulament, a produce estras de botez şi atestat de moralitate şi serviciu de până aici.

Competenţii vor avea a se prezentă în vre-o du­minecă sau sărbătoare la s-ta biserică din Valeamare spre a-şi arătă desteritateâ în cant şi tipic.

Cei apţi de a înfiinţa şi conduce cor vocal, vor fi preferiţi. — Doritorii de a ocupă acest post vor avea a subşterne documentele prescrise — comitetului parohial din Valeamare — prin O. Oficiu Protoprez-biteral diu Hălmagiu (Nagy Halmâgy) în terminul susindicat.

Alesul prestează serviciile cantorale peste foţi şi cele dela cununii în deosebi, fără altă remuneraţie.

Comitetul parohial. In conţelegere cu mine: Gherasim Sârb, pprezbiter.

—•— 3—3 Pentru îndeplinirea parohiei vacantă T. Cărând

de clasa II se publică nou concurs cu termin de ale­gere 30 zile după prima publicare.

Emolumentele sunt: 1. pământ arător de 12 jugere catastr. 2. bir câte o jumătate măsură cucuruz sfărmat dela 150. Nre de case. 3. stolele îndatinate 4. întregirea dotaţiunei dela stat. De locuinţă să va îngriji alesul preot, care va suportă toate dările publice pentru pământul parohial. Preotul va fi îndatorat a provede catehizare elevilor dela şcoală gratuit.

La caz de nu ar reflectă recurenţi cu cvalifica-ţiune de clasa II vor fi admişi în candidare şi cei cu cvalific. de a III clasă.

Reflectanţii au a se prezentă în vre-o duminecă sau sărbătoare la sf. biserică spre a celebră, predică ori cântă — având recursele lor adresate comitetului parohial ale înainta la Prea Onoratul oficiu protopopesc în F. Gyoros,

Dat din şedinţa comitetului parohial ţinută în T. Cărând la 7/20 martie 1910.

Cornel Musca Teodor Luza preşedinte notar

în conţelegere cu mine: Petru Serbu, protopop. —•— 3—3

Pe baza ordinului consistorial cu Nr. 1549/1910 prin aceasta să escrie concurs pentru îndeplinirea capelaniei temporale sistemisate pe lângă veteranul paroh Teodosiu Motorca din Duutl cu termin de 30 zile dela prima publicare în organul oficios „Biserica şi Şcoala."

Emolumentele sunt: 1. Jumătate din sesiunea parohială. 2. Jumătate din birul preoţesc şi stolele legale. 3. Cvota din ajutorul de stat pentru capelan.

Toate dările după partea beneficiată de capelan le va suportă alegândul.

Fiind parohia clasificată de clasa I dela reflectanţi să recere pregătiri pentru asemenea parohii.

Alegândul va fi obligat a catehisa la şcoala noastră conf. fără a aşteptă altă remuneraţie.

Doritorii de a ocupă acest post sunt datori a-şi înainta recursele adjustate conform regulamentului şi adresate comitetului parohial din Duud, P. O. Oficiu pro­topopesc din Siria (Vilâgos) având pe lângă stricta observarea §-lui 20 din Reg. pentru parohii a se prezente în s. biserică gr. or. rom din Duud în cu-care-va duminecă ori serbătoare spre a-şi arătă des-teritatea în cele rituale.

Dat în şedinţa estraordinară a comitetului par. din Duud la 14/27 martie 1910.

Gerasim Mot> Ioan Valentir preş. com. par. not. corn. par.

în conţelegere cu: Mihail Luauta, protopop, rom ort. - • — ' 3 - 3

L i c i t a ţ i u n e tn imiendă . Pe baza încuviinţării Ven. Consistor, de sub Nr.

4598/909, se publică licitaţiune minuendă, pentru edi­ficarea de nou a unei sale de învăţământ, pentru co­muna bisericească gr. or. rom. din Pojoga (Pozsoga)

protopresb. Lipovei, Comitatul Caras-Severin, cu pre­ţul de exclamare : 6629 cor. 96 fileri pe ziua de 20-aprilie c. v. 3 mai n. 1910, la 11 oare în localitatea şcoalei vechi din loc.

Licitanţii au a depune vadiu de 10% din preţul de strigare în numerar, ori papire de valoare acceptabile.

Planul, preliminariul de spese şi condiţiunile de licitare, se pot vedea la oficiul parohial de acolo.

Gomuna bisericească îşi rezerva dreptul de a da lucrarea spre ezecutare aceluia din licitanţi în care va avea mai multă încredere.

Licitantul nu-şi poate formă dreptul la diurne şi spese de călătorie. Contractul încheiat cu întreprin­zător va fi valabil îndată după subscriere, pentru co-mtma bis. numai după aprobarea lui din partea Ven. Consistor.

Dat, din şedinţa comitetului par. din Pojoga, ţinută la 14/27 martie 1910.

losif Olari, Teodor Bollo, preş. com. par. not. com. par.

— c — 1—3 Pentru renovarea bisericii din Madrigeşti (proto­

presb, Hălmagiului) pe baza plan-proiectului de spese aprobat de venerabilul Consistor cu 4510/^09 să va ţinea licitaţiune minuendă în casa parohului din Ma­drigeşti în ziua de 5/18 aprilie a. c. luni oarele II a. m. sub conducerea părintelui protopop Cornel Lazar.

Preţul exclamării e 1375 cor. 80 fii. Doritorii de a licită au să depună în bani gata ori în hârtii de valoare acceptabile 100/° din preţul exclamării.

Comuna bis. îşi rezervă dreptul de a primi pe acel reflectant în care va avea mai multă încredere. Proiectul plan de spese şi condiţiile de licitaţie să pot vedea la oficiul parohial în Madrigeşti

Reflectanţii nu-şi pot formulă drept pentru spe­sele avute cu prezentarea lor la oficiu locului ori au concurs ori ba.

Pentru comitetul parohial din Madrigeşti. George Leuca,

paroh preşed. — c — 3—3

Prăznicarele: Bunavestirea, Floriile, în­vierea Domnului, Sfântul George, lucrate frumos, conform prescriselor bi-sericei noastre pe lemn de teiu, se află de vân­zare cu preţul de 9'— Coroane pr. bucată, la

Librăria Diecezană din Arad, Str. Deâk-Ferenc Nrul 33—34