ziarul flux, ed. 10 (983)

Gas Natural Fenosa cere majorarea tarife-lor la curent cu 50 la sută, începând cu 1 aprilie. Solicitarea furnizorului de energie electrică este motivată de deprecierea leului, care a dus la acumularea datoriilor, și de faptul că în ultimii trei ani nu a fost revăzut tariful, informează UNIMEDIA.

Demersul urmează să fi e examinat de Agenţia Na-ţională pentru Reglementare în Energetică.

Președintele companiei Gas Natural Fenosa, Sil-via Radu, a precizat că sectorul energetic a acumu-lat datorii de aproximativ 1,5 miliarde de lei față de companie.

„Din păcate, astăzi suntem în situația când prețul energiei electrice real pe care îl plătește consumato-rul prin tarif este de 72 de bănuți, atunci când com-pania Gas Natural Fenosa achită către furnizorul de energie electrică din Transnistria 1,28 lei. Această diferență a provocat acele acumulări tarifare de 1 miliard 472 de milioane de lei, dintre care 90 la sută sunt din cauza deprecierii leului pe parcursul ultimi-lor trei ani.

Datoriile din sector se acumulează prin faptul că în 2012, atunci când a fost calculat tariful, a fost introdus un schimb valutar de 11,83 lei pentru un dolar. Astăzi, media pentru 2015 este de 18,95 lei pentru un dolar american. Diferența de 60 la sută generează aceste devieri”, a declarat Radu.

Potrivit sursei, aceste datorii au fost acoperite din buzunarul companiei, dar și din contractarea credi-telor.

FLUX

Poşta Moldovei ABONAREA 20151 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2015ABONAREA 2015

21.03.2015

Noros, 1 12 0C

20.03.2015

Noros, 1 9 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................19.62751 Do lar ame ri can ............. 18.34431 Leu românesc ................. 4.44251 Ru blă ru sească ............... 0.3057

Maxima zilei

8 pagini Preţ contractual

Nimic nu se plătește mai sigur ca prostia.

Camil Petrescu

Cursul valutar 20.03.2015

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 20 martie 2015

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Sf. Mc. Efi m, Ep. din Tomis; Sf. Mc. Episcopi din Herson:

Vasilevs, Efrem, Evghenie, Capiton

Banii publici, „slăbiciunea” noilor miniştri

Cele mai puternice economii europene, într-un proiect din care se va naşte rivalul asiatic al Băncii Mondiale

Expert-Grup: În 2015 am putea înregistra un declin economic de 1-2%

Poroşenko şi Iohannis vor să pună umărul la „reintegrarea” Transnistriei în Republica Moldova. Rusia speră să nu se impună „condiţii unilaterale”

33

44

66

22

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

POLITIC

ECONOMIC

EXTERNE

ACTUAL

GPF

Fondat în 1995 Nr. 10 (983)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

Agricultorii ameninţă cu proteste, pentru că timpul

„cuvintelor frumoase” a trecutProducătorii agricoli anunţă proteste în toată ţara, înce-pând cu data de 27 martie, pentru a determina Guvernul să întreprindă pași concreţi de sprijinire a ramurii, în contextul începerii lucrărilor agricole de primăvară. În ca-drul unei conferinţe de presă la agenţia „INFOTAG”, condu-cătorii mai multor asociaţii profesionale de profi l au declarat că timpul „cuvintelor frumoase și a declaraţiilor de dragoste” faţă de agricultură din partea Guvernului a trecut deja, iar acum se va trece la acţiuni.

„Noi am înţeles că prin discuţii nu ne putem atinge obiectivele”, a declarat Valeriu Cosarciuc, președintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor.

Participanţii la conferinţa de presă au criticat dur intenţia Ministerului Fi-nanţelor de a reveni la TVA de 20 la sută în agricultură, avertizând că acesta va fi „ultimul cui în coșciugul ramurii”.

Producătorii sunt nemulţumiţi, de asemenea, de faptul că nu a fost majo-rat fondul de subvenţionare în agricultură, deși anul trecut s-au făcut promi-siuni în acest sens.

Potrivit președintelui Uniunii Producătorilor Agricoli, Alexandru Slusari, suma de 610 milioane de lei acordată pentru subvenţionare în 2015 este „o ofensă la adresa agricultorilor”, în contextul în care Guvernul a promis anul trecut subvenţii de peste un miliard de lei.

De ce pentru cele trei bănci cu probleme BNM a găsit 10 miliarde de lei, iar 300 de milioane de lei pentru agricultori nu pot fi găsiţi, s-a întrebat Slusari.

Continuare în pag. 4

Patimi după BEM. Învinuiţii şi acuzatorii ies la rampă

Săptămâna curentă a început cu noi descinderi în cadrul dosarului privind tranzacţiile dubioase de la Banca de Economii și Banca Socială. După o primă rundă de percheziţii la începutul lunii februarie, ofi ţe-rii Centrului Naţional Anticorupţie au continuat marţi, 17 martie, cercetările în câteva ofi cii ale BEM, dar și ale Consiliului de administrare a instituţiei bancare.


Cine i-a furat lui Leancă denumirea partidului?

După ce a trântit zgomo-tos ușa la PLDM, premierul nerealizat al noii alianţe, Iurie Leancă, s-a apucat să-i scuture vârtos stejarul lui Filat pentru a-și încropi de un „proiect” cum nu a mai văzut târgul. Și chiar a reușit să rupă câţiva viceminiștri înaintaţi în funcţii de liberal-democraţi, care și-au prezen-tat demisia și au aderat la echipa lui Leancă. Fostul premier promite că vor urma și alte plecări din partid.


Furnizorii solicită majorarea Furnizorii solicită majorarea tarifelor la energia electricătarifelor la energia electrică

20 MARTIE 201522F L U XF L U X Actual

Președintele României, Klaus Iohannis, a efec-tuat marţi, 17 martie, o vizită ofi cială la Kiev, unde a avut întreve-deri cu șeful statului ucrainean Petro Poro-șenko și cu alţi ofi ciali. După întrevedere, președintele Ucrainei a declarat că a conve-nit cu omologul său român să facă tot ce le stă în putinţă astfel încât Transnistria să fi e „reintegrată” în Repu-blica Moldova.

„Am discutat referitor la situa-ţia de securitate din bazinul Mă-rii Negre și situaţia din Republica Moldova, în speţă, regiunea trans-nistreană a Republicii Moldova. Am convenit să facem tot ce ne stă în putere (...) ca în viitor regiunea transnistreană să fi e reintegrată în statul moldovenesc”, a declarat Po-roșenko în cadrul unei conferinţe de presă comune cu președintele Iohannis, potrivit Agerpres.

Ucraina face parte din formatul de negocieri „cinci plus doi” (Repu-blica Moldova, Transnistria, Rusia, Ucraina și OSCE, plus UE și SUA, ca observatori) privind soluţionarea confl ictului din stânga Nistrului.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a reacţionat miercuri la declaraţia liderului de la Kiev, afi r-mând că rolul Ucrainei pe parcursul anului trecut în cadrul efortului de

accelerare a reglementării confl ic-tului transnistrean nu a fost atât de echilibrat, așa cum o cere statutul de ţară care mediază și garantează procesul de pace.

„Ucraina a contribuit și, de fapt, continuă să contribuie la organiza-rea unui tip de blocadă economică împotriva Transnistriei. Ea, în opinia mea, cântă în strună celor care vor să folosească perspectivele de asocie-re a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru ca, într-un mod ultimativ, să-i determine pe transnis-treni să accepte condiţiile impuse de Chișinău”, a declarat ministrul, citat de agenţia de presă TASS.

„Credem că nu pot exista condiţii unilaterale”, a mai afi rmat Lavrov.

Ministrul rus a subliniat că în ceea ce privește soluţionarea di-ferendului din stânga Nistrului, Moscova pornește de la confi r-marea suveranităţii și integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, în cadrul căreia Transnistria să be-nefi cieze de un statut special, și de la înţelegerea faptului că Republica Moldova trebui să „rămână un stat independent și neutru”.

„În ultimul timp s-a înregistrat un progres pe această cale”, a spus Lavrov, făcând referire la întâlnirea recentă între noul premier moldo-vean Chiril Gaburici cu liderul de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, ocazie cu care cele două părţi au discutat aspecte practice privind normali-zarea relaţiilor economice, sociale și umanitare.

„Și noi suntem pregătiţi să con-tribuim la aceasta”, a adăugat el.

„Sper ca partenerii noștri euro-peni, conștientizându-și respon-

sabilitatea pentru asigurarea unei reglementări echitabile a confl ic-tului transnistrean, vor contribui la găsirea unor soluţii acceptabile pentru cele două părţi și nu vor impune punctul de vedere al unei părţi celeilalte”, a menţionat șeful diplomaţiei ruse.

Serviciul de presă al liderului Ad-ministraţiei de la Tiraspol a difuzat un comunicat în care este expusă poziţia lui Evgheni Șevciuk vizavi de unele declaraţii recente referi-toare la reglementarea confl ictului transnistrean, transmite News-Moldova.

Potrivit lui Șevciuk, fundamentul procesului de negocieri pe mar-ginea reglementării transnistrene este consecvenţa, continuitatea și respectul pentru obligaţiunile asumate, iar identifi carea unor for-mule de reglementare este posibilă exclusiv în condiţiile unui compro-mis și respect reciproc, ce este in-

compatibil cu politica presiunilor, blocării potenţialului economic al regiunii, metode îndreptate spre aprofundarea sărăciei și sporirea tensiunilor sociale în zona de con-fl ict. Acţiunile de înăsprire a blo-cadei Transnistriei, concentrarea la frontieră a unităţilor militare ale Ucrainei, blocarea trecerii ce-tăţenilor din stânga Nistrului prin punctele de frontieră cu Ucraina poartă un caracter neprietenos și, din punctul de vedere al părţii transnistrene, contravin scopurilor și sarcinilor respectivului proces.

Sursa mai notează că „în ultima perioadă se fac văzute tot mai mul-te semnale îngrijorătoare privind bazele reglementării transnistrene, care în circumstanţele difi cile crea-te în ultima vreme, ar putea să vici-eze mecanismele fi rave de interac-ţiune și astfel să arunce negocierile cu decenii în urmă”.

FLUX

Poroșenko şi Iohannis vor să pună umărul la „reintegrarea” Transnistriei în Republica Moldova. Rusia speră să nu se impună „condiţii unilaterale”

Urmare din pag. 1În urma percheziţiilor, mai multe

persoane au fost escortate la CNA pentru audieri, inclusiv fostul preșe-dinte al Consiliului de administrare al BEM, Ilan Shor. Două dintre per-soanele audiate au fost arestate.

Potrivit șefului Direcţiei de urmări-re penală a CNA, Bogdan Zumbrea-nu, omul de afaceri Ilan Shor are ca-litatea de bănuit în dosar. Celelalte cinci persoane care au mai fost au-diate marţi, inclusiv cei reţinuţi, sunt directori sau fondatori ai fi rmelor care au benefi ciat de credite fraudu-loase prin intermediul cărora au fost scoși banii din cele două bănci.

Procurorii anticorupţie au aplicat sechestru pe bunurile membrilor Consiliului de administrare a BEM care fi gurează în dosar, inclusiv pe cele din posesia lui Ilan Shor. Este vorba de toate bunurile care au fost identifi cate, adică terenuri, mașini de lux și imobile.

În ajunul descinderilor de marţi, șeful socialiștilor, deputatul Igor Dodon, a scris pe blogul său despre faptul că ar fi intrat în posesia unui pachet de documente, adus la sediul formaţiunii de către un „necunos-cut”, fost angajat al Băncii Sociale, documente ce ar demonstra că 29 de companii, majoritatea controlate, direct sau indirect, de Ilan Shor au benefi ciat de creditele frauduloase, despre care se știa din start că nu vor fi rambursate. Creditele frauduloa-se de circa 4 miliarde de lei ar fi fost

oferite de Banca Socială în perioada 2010 și 2014.

Dodon mai afi rmă că Banca Socia-lă a oferit alte 13,3 miliarde de lei sub formă de credite pentru cinci com-panii controlate tot de Shor, chiar cu câteva zile înainte de alegerile par-lamentare din 30 noiembrie 2014, iar banii ar fi ajuns într-o companie off -shore.

Liderul socialiștilor a mai scris că toate documente în baza cărora au fost acordate creditele (170 de mape cu contractele de credit) au fost scoase din Banca Socială pe data de 27 noiembrie 2014 și au fost arse.

Dodon mai precizează că aceste informaţii nu au fost verifi cate.

Miercuri, în cadrul dosarului BEM a fost audiat și fostul președinte al Co-misiei parlamentare economie, bu-get și fi nanţe, Veaceslav Ioniţă, care a declarat că le-a prezentat anche-tatorilor noi detalii privind modul în care au fost scoși banii de la Banca de Economii.

„Am prezentat schema prin care banii au fost scoși din bancă, iar ul-terior aduși în ţară pe conturile Ca-ravita” (fi rmă condusă de nepotul lui Vladimir Filat), a precizat Ioniţă.

De asemenea, el a afi rmat că le-a dezvăluit anchetatorilor cum pot fi aduși, „în opt pași”, banii furaţi de la BEM înapoi în Moldova.

În contextul tuturor acestor acţi-uni operative, dezvăluiri și declaraţii, omul de afaceri Ilan Shor a susţinut ieri un briefi ng în care s-a referit la

toate zvonurile și întrebările legate de activitatea sa, în special în dome-niul fi nanciar-bancar, „pentru a face lumină în situaţia creată”.

„Totodată, vreau astfel să le dau răspuns acelor indivizi care cred că pot, fără nicio jenă și nepedepsit, să mă ponegrească și, mai ales, să apli-ce o lovitură de imagine afacerilor pe care le administrez”, a menţionat Ilan Shor, potrivit News-Moldova.

Shor a precizat că a exercitat func-ţia de președinte al Consiliului Băncii de Economii din aprilie 2014 până la 28 noiembrie al aceluiași an, menţi-onând că atunci când a venit la con-ducerea consiliului a constatat cu consternare că aproape o jumătate din tot pachetul de credite oferite de bancă erau creditele neperforman-te. Au fost companii ce au benefi ci-at de credite mari din partea băncii,

care peste puţin timp s-au declarat falimentate, astfel că aceste credite nu au mai fost rambursate, a afi rmat acesta.

Omul de afaceri a subliniat că BEM „avea un bagaj enorm de probleme, care se trag încă din anii 90 ai seco-lului trecut”. El a menţionat că în cele 7 luni cât a fost președinte al Consi-liului de administrare a fost creată o strategie de dezvoltare a băncii și chiar s-a reușit realizarea unora din-tre scopurile propuse pentru reani-marea instituţiei bancare.

Ilan Shor s-a referit la mai multe credite neperformante care au fost oferite de BEM, „cu granturi și garan-ţii inexistente”, precizând că este vor-ba doar despre o mică parte dintr-o listă enormă. Pe o bună parte din aceste cazuri au fost iniţiate dosare penale, a mai precizat el.

În același timp, Ilan Shor s-a arătat uimit de declaraţiile unor „personaje ca Ioniţă, Negruţa”, despre „așa-zise-le nereguli la BEM”. „Sunt declaraţii ale unor foști funcţionari, care pe timpul când BEM oferea creditele dubioase ei stăteau, unul în fotoliul de ministru al Finanţelor (Negru-ţa) și administra nemijlocit BEM, iar celălalt în fotoliul de președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și fi nanţe (Ioniţă). Vreau să-i întreb, chiar nu știau ei despre ceea ce se întâmpla la BEM?, aceasta fi ind o bancă a statului? Nu sunt oare de-claraţiile lor o încercare de a da vina pentru unele fapte reprobabile din trecut pe noii acţionari?” conchide Shor.

Referindu-se la documentele pla-sate pe blogul său de Igor Dodon, omul de afaceri i-a amintit acestuia că anterior au fost prieteni și că l-a ajutat la începutul carierei sale po-litice, inclusiv fi nanciar, fi ind „foar-te apropiaţi” în special în perioada campaniei electorale pentru alegeri-le locale din 2011. Iar faptul că aces-ta vine acum cu declaraţii mincinoa-se vorbește, în opinia lui, despre lipsa de cumsecădenie a fostului său amic.

În opinia lui Shor, gestul lui Do-don, care este membru al comisiei parlamentare de anchetă, poate tra-tat ca o încercare de a infl uenţa mer-sul investigaţiilor și de manipulare a opiniei publice.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Patimi după BEM. Învinuiţii şi acuzatorii ies la rampăPatimi după BEM. Învinuiţii şi acuzatorii ies la rampă

Publicarea anticipată a testelor de Bacalaureat

va fi pedepsită Parla-mentul a adoptat ieri, în lec-tură fi nală, un amen-dament la Codul Contraven-ţional al Republicii Moldova care preve-de sancţi-onarea persoanelor care vor face publice testele la examenele de Bacalaureat și a celor de absolvire a clasei a IX-a înainte de începerea probelor sau în timpul acestora. Cei găsiţi vinovaţi vor fi amendaţi și vor fi privaţi de dreptul de a deţine anumite funcţii de răspundere.

Astfel, în cazul persoanelor fi zice care vor facilita publicarea subiectelor și soluţiilor la examene, amenda va varia între 1000 și 3000 de lei. Persoanele juridice vor fi amendate cu sume de la 5000 la 8000 de lei pentru astfel de contravenţii. Amenzi cuprinse între 5000 și 8000 de lei vor plăti și persoanele cu funcţie de răspundere care vor admite astfel de frau-de, totodată, acestea urmând să fi e private și de dreptul de a deţine anumite funcţii sau de a desfășura anumite activităţi pe un termen de la 3 luni la un an.

Potrivit viceministrului Educaţiei, Igor Gro-su, această modifi care reprezintă o măsură suplimentară în vederea descurajării și com-baterii fraudei la examenele de Bacalaureat și de absolvire a ciclului gimnazial.

Sesiunea de Bacalaureat din anul curent se va desfășura în perioada 2-19 iunie.

FLUX

20 MARTIE 2015 33 F L U XF L U XPolitic

Guvernul Gaburici are 11 mi-niștri noi. Mulţi dintre aceștia au activat și până acum în func-ţii publice, fapt ce le-a permis să aibă acces facilitat la fonduri de stat.

Într-o investigaţie realizată în cadrul Cam-paniei „Jurnaliști pentru integritate în serviciul public”, desfășurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, se arată că mulţi dintre noii mi-niștri, prin intermediul fi rmelor administrate de familiile lor, au manifestat „slăbiciune” pen-tru banii publici, benefi ciind în ultimii ani de contracte cu statul de zeci de milioane de lei. Alţi miniștri, prin intermediul unor membri ai familiilor lor, administrează afaceri în domeni-ile pe care le vor conduce, astfel nefi ind exclu-se eventuale confl icte de interese pe parcursul desfășurării activităţii, constată autorii inves-tigaţiei, Victor MOȘNEAG și Alexandru BOLEA.

Astăzi prezentăm „profi lurile” a doi dintre noii miniștri, urmând să revenim cu alte detalii despre afacerile înalţilor funcţionari în ediţiile următoare.

Interesele „francezului” de la EconomieStephen Bride, vicepremierul și ministrul

Economiei, s-a născut la Dakar, Senegal.

El a obţinut cetăţenia R. Moldova în decem-brie 2013. Ordinul a fost semnat de președin-tele Nicolae Timofti „în interesele republicii și în cazuri excepţionale”.

Stephane Christophe Bride a fost, în 2001-2005, director executiv la Compania de audit „Ernst and Young” (EY) Moldova/Europa de Est, iar în 2005-2010 – director EY Moldova. În 2005, fi ind angajat al unei companii concuren-te, actualul ministru al Economiei a fondat, îm-preună cu soţia sa, Olesea Bride, fi rma „Grant Thorton Audit” SRL, specializată în auditul companiilor.

În 2009, împreună cu soţia, Bride a mai fon-dat o fi rmă de consultanţă în domeniul evalu-ării bunurilor imobiliare – „Grant Thorton” SRL. Firmele sunt parte a brandului „Grant Thorton Moldova”, o reprezentantă a Grant Thorton In-ternational LTD.

După crearea acestor fi rme, în 2010, actu-alul ministru părăsește EY Moldova, una din-tre primele patru companii de audit la nivel mondial, și alege să administreze și să extindă compania „Grant Thorton” în R. Moldova și Ro-mânia. Compania ministrului a auditat, printre altele, Banca de Economii, Unibank și Banca Socială. „Compania a dat avize, în general, fa-vorabile celor trei bănci, deși fărădelegile de acolo au avut ecou în toată societatea”, amin-tește expertul economic Vasile Tofan.

Firma „Grant Thorton” este înregistrată într-un imobil de pe strada Gr. Ureche, 69. Clădi-rea aparţine soţilor Bride și a fost pusă, în iu-lie 2014, în gaj, la Moldinconbank, pentru un credit de 276 000 de euro (aproximativ 5 mi-lioane de lei) și 451.204 lei. Pe aceeași adresă mai sunt înregistrate alte două fi rme fondate și conduse de ministrul Economiei. „G&G Solar 1” SRL a fost fondată în martie 2013 și e profi -lată în montarea panourilor solare.

Anul trecut, fi rma ministrului a câștigat un proiect fi nanţat de BERD pentru construirea unui parc fotovoltaic (baterii solare) pe teri-toriul centrului Porsche de lângă Chișinău. Tot pe str. Gr. Ureche, 69, își are sediul și „G & G Wind” SRL, fondat de Bride și un cetăţean francez, Jeremy Besnier. Firma a fost fondată

în 2014 și este specializată în implementarea proiectelor de efi cienţă energetică, activităţi care s-ar putea intersecta cu activităţile Minis-terului Economiei.

Olesea, soţia ministrului, mai gestionează fi rma SC „Novohabitat”, o societate pe acţiuni de tip închis, înregistrată tot pe str. Gr. Ureche, 69, practicând afaceri imobiliare. Cei doi locu-iesc într-un imobil de lux de pe str. Crizante-melor din Chișinău.

Afacerile de la Nisporeni ale ministrului ConstrucţiilorPoliţistul Vasile Bâtcă a ajuns ministru al

Dezvoltării Regionale și Construcţiilor. Și-a început cariera în subdiviziunile Minis-

terului Afacerilor Interne (MAI), ajungând vi-cecomisar de Nisporeni. După alegerile locale din 2007, a fost ales în funcţia de viceprimar de Nisporeni. În acest timp a aderat la PDM, devenind unul dintre liderii organizaţiei. După alegerile locale din iunie 2011, a fost ales pre-ședinte al raionului Nisporeni. Funcţionarul deţine o casă în Nisporeni, de 160 mp., două loturi de pământ și zece terenuri agricole cu o suprafaţă de peste 6 ha. În 2013, ministrul și-a procurat un apartament de 80 mp. în centrul Chișinăului, pe str. Lev Tolstoi, iar la alegeri-le parlamentare din noiembrie 2014 a donat Partidului Democrat 80 de mii de lei. Ambele tranzacţii par a fi motivate printr-un credit de 720 de mii de lei, luat de la Victoriabank, în 2013, pe 15 ani. Doar că, preţul de piaţă al unui apartament pe str. Lev Tolstoi depășește cu mult valoarea creditului.

Familia ministrului administrează fi rma „Pa-binis-Com” SRL, cu sediul la Nisporeni. SRL-ul este înregistrat pe numele Ninei și al Ludmilei Pohomea, sora și nepoata ministrului. Toto-dată, Natalia, soţia ministrului, este angajata acestei fi rme. Din 2013, în doar doi ani, SRL-ul a benefi ciat de cel puţin 16 contracte cu Pri-măria Nisporeni și cu Consiliul Raional.

Acestea depășesc suma de 5 milioane de lei. Ofi cialul crede că nu ar fi existat vreun confl ict de interese în aceste contractări. „Soţia mea

este doar angajată la această întreprindere, iar fi rma, care aparţine surorii și nepoatei, a luat contractele legal, participând la licita-ţie. Contractele au fost semnate cu Primăria Nisporeni și nu cu Consiliul Raional și nu văd niciun confl ict de interese”, a declarat Bâtcă. El neagă că familia sa ar mai gestiona și alte fi rme. Am sunat la „Pabinis-Com”, iar la telefon a răspuns chiar Natalia Bâtcă. Aceasta a preci-zat că Ludmila Pahomea locuiește în afara R. Moldova. Natalia și-a contrazis soţul, acum mi-nistru, precum că ea ar fi o simplă angajată și ne-a spus că e „administratorul principal”. Deși spune că nu mai are alte SRL-uri, funcţionarul este contrazis de datele Camerei Înregistrării de Stat (CÎS), care-l dau fondator, împreună cu soţia, la „NV-Pozitiv”, înregistrată în iunie 2009, cu sediul în Chișinău, str. Sprâncenoaia, 6/4.

Numele ministrului Construcţiilor a apărut în presă în scandalul „pomenilor electorale” de la alegerile prezidenţiale din România, atunci când mai mulţi martori au declarat că ministrul actual ar fi luat parte la coruperea alegătorilor cu bani și ceasuri pentru a-i con-vinge să-l voteze pe candidatul Victor Ponta. Din 2004, actualul ministru deţine și cetăţenia României.

Sursa: anticorupţie.md

Banii publici, „slăbiciunea” noilor miniştri

Urmare din pag. 1Prin presă se dă cu presupusul,

dacă vor adera la noua formaţiune

ministrul Educaţiei, Maia Sandu, și

cel de Externe, Natalia Gherman. De

asemenea, o piesă „grea” ar urma să

fi e un alt ex-premier, Ion Sturza, dar,

deocamdată, acesta nu a făcut vreo

declaraţie de intenţie. Proiectul, sus-

ţinut cu surle și trâmbiţe de supor-

terii lui Leancă, așteptat ca o mană

cerească de o parte mai exaltată a

populaţiei, se vrea unul „promiţă-

tor”, menit să facă faţă așteptărilor

tuturor celor dezamăgiţi de prestaţia

autointitulaţilor democraţi și proe-

uropeni, aburcaţi la putere pe valul

violenţelor din aprilie 2009. Dar să

nu uităm că însuși Filat, care a părăsit

Partidul Democrat după ce a ajuns în

Parlament pe listele acestuia, a fost la

vremea respectivă tot un „proiect” nu

mai puţin de promiţător. Asta apropo

de deziluziile care vin după marile

iluzii.

Iurie Leancă promite să-și prezin-

te în cel mai scurt timp echipa ală-

turi de care-și va lansa noul proiect

politic. Anterior, într-un interviu

pentru ziarul Timpul, acesta preciza

că prioritatea sa „nu este să atrag

oameni din PLDM, ci să atrag cât

mai mulți oameni de calitate, din

toate zonele de activitate, menţi-

onând că foștilor colegi din PLDM

nu trebuie să le facă propuneri,

deoarece „ei știu foarte bine în ce

situație se afl ă, văd cât de umilit este în continuare partidul”.

De la anunţarea plecării lui Leancă din PLDM, între foștii colegi se tot fac schimburi de replici și învinuiri, regis-trul acestora fi ind destul de larg: de la negocierile netransparente și „mi-mate” pentru formarea noii coaliţii și până la tranzacţiile dubioase de pe piaţa fi nanciară. Astfel, dacă Leancă a afi rmat că PLDM și-a trădat electo-ratul, mizând din start pe o coaliţie cu PCRM, fostul său șef de partid, Vla-dimir Filat, i-a replicat că nu are ce-i reproșa partidului, amintindu-i aces-tuia că în 2013 „am mers la concesii mari pentru a-i asigura confortul de a-și exercita mandatul de premier”. Iar după alegerile din 2014 s-a ne-gociat consecvent, însă menţinerea lui Leancă în funcţie nu a depins de PLDM.

„Am un singur regret, și anume că Iurie a considerat că-și poate ajuta ţara doar din funcţia de prim-minis-tru”, a mai punctat Filat.

Referindu-se la situaţia de la BEM și de la Aeroport, șeful PLDM i-a amintit subtil lui Leancă de faptul că anume el era la conducerea Guvernului în perioada când s-au făcut tranzacţiile.

Frământările pentru edifi carea vi-itorului proiect și ciorovăiala dintre foștii colegi de partid, care l-au adus pe Leancă „pe culmile politicii autoh-tone”, vorba elocventului vicepreșe-dinte al PLDM, Valeriu Streleţ, riscă să ia o turnură hilară.

Tocmai pe când era gata să iasă în public cu denumirea noii sale forma-ţiuni, Iurie Leancă s-a trezit că aceasta (și altele posibile) au fost deja „privati-zate”. Pretenţia fostului premier a fost ca partidul său să se numească, nici mai mult, nici mai puţin decât Parti-dul Popular European (PPE). Aceasta fi ind, de fapt, denumirea unui partid politic la nivel european, care include 74 de partide din 39 de țări.

Cineva însă i-a sufl at lui Leancă denumirea. După cum relatează rea-litatea.md, în baza de date a Agenţiei de Stat pentru Proprietate Intelectu-ală a Republicii Moldova se arată că marca „Partidul Popular European” este deja înregistrată, iar solicitantul și titularul acesteia este „Partidul Li-beral Democrat din Moldova, cu se-diul pe str. București nr. 88”. Potrivit sursei, solicitarea de a înregistra mar-ca a fost făcută pe 3 martie, la doar câteva zile după anunţul lui Leancă. Iar deţinerea drepturilor asupra măr-cii constituie un impediment pentru înregistrarea la Ministerul Justiţiei a partidului cu această denumire.

Prevăzători din fi re, liberal-demo-craţii au înregistrat și alte două mărci care le-ar fi putut cădea cu tronc ani-matorilor noului proiect: „Partidul Democrat Liberal” și „Partidul Social Liberal”.

„Au făcut asta ca să ne blocheze, ca să nu putem utiliza acest nume (PPE). Este o dovadă de lașitate”, a comen-tat Iurie Leancă.

Replica a venit imediat de la ide-

ologul nedeclarat al PLDM, Streleţ,

care s-a referit pe o reţea de socializa-

re la „isteria mediatică declanșată de

ex-colegul meu de partid, Iurie Lean-

ca”, și la aspiraţiile acestuia de a „clădi

un veritabil partid proeuropean”.

„Istoria cu denumirea de „Partid

Popular European” cred că a fost

special plămădită de către sfetnicii

săi care știu foarte bine că PLDM tre-

buie să protejeze în Republica Mol-

dova denumirea celei mai mari plat-

forme politice supranaționale care

consolidează partidele politice eu-

ropene de centru-dreapta și are cea

mai mare fracțiune în Parlamentul

European. PLDM este parte a aces-

tei mari familii politice și va rămâne în ea, oricare ar fi demersurile Dlui Leancă pe la Berlin și Bruxelles. De notat că în nicio țară membră UE nu s-au găsit grupuri de inițiativă care să aibă tupeul de a-și boteza vreun proiect politic „partidul popular eu-ropean”, preluând astfel ad-literam denumirea cunoscutei platforme politice supranaționale. În conclu-zie, începutul mega proiectului poli-tic Leancă este promițător, să vedem ce va urma”, scrie acesta.

Vom sta și noi cu ochii către culmile politicii autohtone, pentru că ceea ce va urma va fi , cu siguranţă, de râs, dar și de plâns.

Ioana FLOREA, FLUX

Cine i-a furat lui Leancă denumirea partidului? Cine i-a furat lui Leancă denumirea partidului?

20 MARTIE 201544F L U XF L U X Social

Fostul președinte al României, Traian Băses-cu, este urmărit penal pentru șantaj. Băsescu a ajuns miercuri, 18 mar-tie, la Parchetul General, unde a fost chemat în calitate de suspect în dosarul în care senatorul PSD, Gabriela Firea, l-a acuzat de șantaj.

Ex-președintele nu a dat nicio declaraţie în fata procurorilor, afi r-mând că vrea să studieze mai întâi dosarul.

Ministerul Public a anunţat, prin intermediul Biroului de presă, că fostul șef al statului este urmărit pe-nal.

„În cauza constituită ca urmare a

plângerii formulate de către doam-

na Firea Gabriela, procurori ai Secţi-

ei de urmărire penală și criminalis-

tică au dispus, prin ordonanţa din

data de 11 martie 2015, efectuarea

în continuare a urmăririi penale faţă

de domnul Băsescu Traian sub as-

pectul săvârșirii infracţiunii de șan-

taj.

Azi, 18 martie 2015, domnul Bă-

sescu Traian s-a prezentat la sediul

Parchetului de pe lângă Înalta Cur-

te de Casaţie și Justiţie pentru a-i fi

adusă la cunoștinţă învinuirea, con-

text în care apărătorii acestuia au so-

licitat un termen pentru consultarea

dosarului”, se arată în comunicat.

La rândul său, Lucian Bolcaș, avo-

catul Gabrielei Firea, a declarat că

avocaţii fostului președinte au soli-

citat un termen pentru a studia do-sarul.

„Nu s-a stabilit un termen, în func-ţie de consultarea dosarului, se va stabili. (...) S-a comportat ca orice suspect care vine la Parchet. Nu a făcut declaraţii, declaraţii se vor face numai după ce se va consulta dosa-rul”, a informat Bolcaș, citat de roma-niatv.net.

În urmă cu un an, fostul șef al sta-

tului i-a spus senatorului Gabriela Vrânceanu Firea că dacă nu e atentă, s-ar putea să nu-și mai găsească so-ţul acasă, pe primarul din Voluntari, Florentin Pandele. Parlamentarul era atunci președinte al comisiei care in-vestiga modul în care Ioana Băsescu a cumpărat un teren agricol la Nana, în Călărași, potrivit stirileprotv.ro.

FLUX

Ministerul Educaţiei este determinat să continue reformele în vederea construirii unui sistem educaţional accesibil și de calitate. Declaraţii în acest sens a făcut ministrul de profi l, Maia Sandu, în cadrul unei conferinţe de presă în care au fost trasate priorităţile echipei ministerului pentru actualul mandat.

Potrivit ministrului, una dintre priorităţile pentru perioa-da imediat următoare ţine de îmbunătăţirea calităţii resur-sei umane din educaţie. Ministerul Educaţiei a iniţiat elabo-rarea unui nou sistem de salarizare, astfel încât, pe viitor, profesorii să fi e remuneraţi în bază de performanţă.

Totodată, ministrul a menţionat că la 23 martie curent intră în vigoare prevederea Codului educaţiei prin care încetează contractele de muncă cu toţi managerii care nu au fost selectaţi prin concurs și au împlinit 5 ani de la data numirii în funcţie în momentul intrării în vigoare a Codului. Vor fi lansate 30 de concursuri de angajare pentru școlile profesionale, 2 – pentru colegii, aproximativ 100 – pentru licee și peste 1000 pentru gimnazii, școli primare și grădi-niţe.

„Pentru a schimba un sistem, e nevoie de participarea și implicarea celor mai buni și dedicaţi profesioniști. În acest sens, facem un apel la toţi cei interesaţi să participe la con-cursurile pentru directori. Ne dorim oameni integri și buni manageri în fi ecare instituţie de învăţământ și contăm pe interesul sporit pentru aceste funcţii”, a subliniat ministrul Maia Sandu.

Pe de altă parte, Ministerul recunoaște că se confruntă cu o lipsă tot mai acută de profesori, mai ales în instituţiile de învăţământ din localităţile rurale. Situaţia este cauzată atât de fenomenul migraţiei, cât și de nedorinţa unor cadre di-dactice de a mai activa în cadrul sistemului ori de a profesa în localităţile mici, fără perspective.

Ca soluţie temporară, instituţia de resort intenţionează să recurgă la un nou program, aplicat și în SUA, care presu-pune angajarea unor persoane din afara sistemului educa-ţional, care corespund modulului psihopedagogic, pentru a fi distribuiţi acolo unde nu sunt profesori, de exemplu, de

informatică, fi zică, matematică. Ideea programului este că respectivele persoane ar urma să primească un salariu su-plimentar celui asigurat de stat.

„Aceasta ar fi o soluţie temporară, până pornim sistemul, astfel încât să putem asigura cu cadre didactice corespun-zătoare toată ţara”, a specifi cat ministrul Educaţiei.

Pe de altă parte, sistemul nu se confruntă doar cu lipsa cadrelor didactice. O problemă gravă este și abandonul școlar, cauzat în temei de sărăcie și de migraţiune. Astfel, în februarie erau aproximativ 600 de copii care nu frecventau școala.

Conform Ministerului Educaţiei, numărul acestor copii este de trei ori mai mare decât cel pe care-l raportau până acum direcţiile de învăţământ din teritoriu. Obţinerea date-lor reale privind absenteismul școlar a fost posibilă datorită implementării Sistemului Informaţional de Management în Educaţie (SIME). Prin acest sistem informaţional, ministe-rul dispune de o bază de date privind situaţia fi ecărui copil, fi ind astfel monitorizaţi mai îndeaproape cei care prezintă un risc major de a abandona școala, din diverse motive.

Chiar dacă ministerul de resort are acum posibilitatea să-i numere mai corect pe cei care nu frecventează școala, prevenirea fenomenului este o problemă mai difi cilă, chiar dacă instituţia afi rmă că are un plan de acţiuni în acest sens. Pentru că ar trebui soluţionate, în primul rând, aspectele economice și sociale care generează fenomenul.

FLUX

EXPERT-GRUP:

În 2015 am putea înregistra un declin

economic de 1-2%

Slăbirea monedei naţionale, care a început în ultimul trimestru din 2014 și continuă până în prezent, indică o economie care a intrat într-o fază de comprimare, iar slă-birea sectorului bancar, cauzată de explozia tranzacţiilor dubioase din ultimii ani, vor infl uenţa degradarea indica-torilor socioeconomici ai Republicii Moldova pe parcursul anului 2015.

Concluzia este formulată în studiul „Diagnosticul deprecierii leului moldovenesc”, lansat de Expert-Grup, în care sunt descifrate detaliat ca-uzele deprecierii monedei naţionale. Experţii oferă, de asemenea, posi-bile scenarii pentru evoluţia economică a Republicii Moldova și formu-lează recomandări pentru stabilizarea cursului monedei naţionale.

Republica Moldova a „început cu stângul” anul 2015, se menţionează în studiu. Iar bulversarea pieţei valutare reprezintă doar o secvenţă cu o intensitate mai mare în cadrul unei tendinţe sistemice de depreciere a leului moldovenesc.

Tendinţa de depreciere sistemică a leului a fost cauzată de o serie de factori – reducerea volumului de transferuri în dolari SUA și euro, diminu-area exporturilor către CSI, comportamentul populaţiei – transformând-o într-un veritabil jucător pe piaţă și, nu în ultimul rând, anumite tranzac-ţii din sectorul bancar, explică autorul analizei, Alexandru Fala.

Totuși, deprecierea leului moldovenesc nu este singura sursă de risc pentru economia ţării. Recesiunea din regiune, caracterizată prin decli-nul economic din Federaţia Rusia și Ucraina, va cauza reducerea venitu-rilor remise și a exporturilor. În plus, sectorul bancar slăbit al Republicii Moldova – istovit de numeroasele raiduri corporative și fraude masive, la fel ar putea periclita evoluţia economică a ţării.

În acest condiţii, este posibil ca Republica Moldova să înregistreze în 2015 un declin economic de 1-2%, iar cel mai probabil, ritmul de creștere a infl aţiei va depăși limita maximă de 6,5% impusă de BNM și ar putea depăși nivelul de 7%.

Pentru a ameliora situaţia economică și a stabiliza cursul leului moldo-venesc, Expert-Grup recomandă factorilor de decizie să negocieze și să semneze urgent un nou acord cu FMI, care va genera un climat mult mai relaxat în relaţiile cu donatorii externi și care implicit va facilita obţinerea unor fonduri externe pentru Republica Moldova.

De asemenea, BNM ar trebui să relaxeze treptat politica monetară, pentru a nu ameninţa și mai tare perspectivele de creștere economică, care și așa sunt pesimiste. În opinia experţilor, autoritatea monetară ar putea recurge la diminuarea ratei rezervelor obligatorii pentru depozite-le în valută, care ar genera ofertă suplimentară de dolari și euro, diminu-ând astfel presiunea asupra cursului monedei naţionale.

Totodată, Guvernul ar trebui să depună eforturi pentru ameliorarea mediului concurenţial și combaterea tranzacţiilor frauduloase.

FLUX

Fostul preşedinte al României, urmărit penal pentru şantajFostul preşedinte al României, urmărit penal pentru şantaj

Pe calea reformei, învăţământul se confruntă cu lipsă de cadre şi abandon şcolar

Urmare din pag. 1Președintele UniaAgroProtect a

menţionat că principalele riscuri pen-tru economia naţională vin în prezent dinspre piaţa fi nanciară, în special, după scoaterea din ţară a circa 13 mili-arde de lei prin intermediul a trei insti-tuţii bancare, fapt ce a provocat insta-bilitate pe piaţa fi nanciară și a dus la o depreciere fără precedent a valutei naţionale.

În consecinţă, s-au majorat preţu-rile produselor de import, „ceea ce a lovit dureros în agricultori, care în pre-zent importă seminţe, îngrășăminte, substanţe pentru protejarea plantelor,

alte materiale și tehnică”, a accentuat Slusari.

„De exemplu, la creditele în euro agricultorii au pierdut 20 la sută din diferenţa de curs, iar acum nu au cu ce să o achite, deoarece comercializarea producţiei este complicată de o serie de factori economici și fi nanciari”, a mai menţionat acesta.

Agricultorii s-au plâns și de faptul că băncile au suspendat acordarea îm-prumuturilor, chiar și pentru cei cu o „istorie de credit bună”.

„Dobânzile la credite depășesc 20%, ceea ce le face inaccesibile pen-tru majoritatea agenţilor economici

din sectorul agricol”, a declarat Iurie Fală, directorul executiv al asociaţiei „Moldova-Fruct”.

În această situaţie, muncitorii, din cauza neachitării salariilor, părăsesc satele și pleacă peste hotare în căuta-rea unui loc de muncă.

Din moment ce Guvernul și Banca Naţională nu au reacţionat adecvat la situaţia de pe piaţa fi nanciară, este de datoria statului să contribuie la nor-malizarea situaţiei din ramură, inclu-siv prin creditare preferenţială a agri-cultorilor, au mai opinat conducătorii asociaţiilor de profi l.

FLUX

Agricultorii ameninţă cu proteste, pentru că timpul „cuvintelor frumoase” a trecut

20 MARTIE 2015 55 F L U XF L U XGeopolitic

(Continuare din numărul precedent.)

Vasile Lovinescu, Mircea Eliade şi Dan BottaSingurul compatriot pe care Par-

vulesco l-a citat în această listă este „Basile Lovinesco”, adică Vasile Lovi-nescu (1905-1984).

De altfel, atunci când în La spirale prophétique citim fraza despre „re-manenţele carpatice ale vechiului cult al zeului Zamolxis” [„les rema-nences carpathiques de l’ancien culte du dieu Zamolxis”] (1), ne vine în min-te chiar Vasile Lovinescu, cu studiul său despre Dacia hiperboreeană, scris sub pseudonimul Géticus, care a apărut iniţial în franceză, în mai multe numere ale revistei „Études Traditionnelles”, între anii 1936 și 1937.

Printre forţele spirituale gata pen-tru lupta apocaliptică, scrie Parvule-sco, se afl ă și „anumite vârfuri oculte supravieţuitoare din ceea ce „Études Traditionnelles” (...) în anii treizeci numise Dacia Hiperboreeană” [„cer-tains éléments de pointe appartenant à la survivance occulte de ce que „Étu-des Traditionnelles” (...) avait appelé, dans les années trente, la Dacie Hyper-boréenne”] (2).

În ceea ce-l privește pe Mircea Eliade, în convorbirea cu Michel d’Urance, Jean Parvulesco spune că, după o informaţie pe care a primit-o în redacţia de la „Études Tradition-nelles”, Jean Daniélou i-ar fi cerut lui Eliade, în numele Papei Pius al XII-lea, să se angajeze în demersul intelectual având ca scop expune-rea unei noi viziuni a istoriei religi-ilor, pentru a combate în mediile universitare hegemonia culturală a marxismului și a derivatelor sale. Angajarea lui Eliade în această în-treprindere, observă Parvulesco în convorbirea citată mai sus, „nu i-a mai permis să se ocupe la fel de mult de literatură, în vreme ce romanele sale românești de dinainte de răz-boi, ca și nuvelele mai recente, nu au încetat să dovedească clar extraor-dinara sa vocaţie de romancier” [„ne lui a plus permis de tellement s’occuper de littérature, alors que ses romans ro-umains d’avant la guerre, ainsi que ses nouvelles plus récentes n’avaient pas cessé d’administrer la preuve éclatante de son extraordinaire vocation de ro-mancier”] (3).

Parvulesco ne spune că două nu-vele ale lui Eliade, Nopţi la Serampo-re și Secretul doctorului Honigberger (care au apărut în România în 1939 și, respectiv, în Franţa, la editura Stock, în 1956 și 1980) ascund „o concepţie tantrică absolut ocul-tă – absolut interzisă” [„absolument occulte - absolument interdite”] (4) ce privește suspendarea și schimbarea cursului și substanţei înseși a istori-ei.

El ne spune, de asemenea, că toate marile romane românești scrise de Eliade înainte de război dau seama de procesul „noii generaţii” române dintre cele două războaie mondiale, o „generaţie de mari mistici sacrifi -caţi într-un plan providenţial foarte ocult și care au suferit, într-un fel, încercarea unei morţi sângeroase, până la a o atrage asupra lor în mod inexorabil” [„génération de hauts mystiques sacrifi és dans un dessein très occultement providentiel, et qui eurent à subir, en quelque sort, l’épreuve de l’immolation sanglante jusqu’à l’avoir eux-même inexorablement attirée sur eux”] (5).

Dintre romanele eliadești, Parvu-lesco a fost impresionat mai ales de Întoarcerea din Rai, și aceasta din ca-uza unui citat poetic inserat în text. El scrie: „Citind, încă adolescent, În-toarcerea din Rai a lui Mircea Eliade, mi-am dat seama într-adevăr de puterile supraomenești ale unui imn orfi c scris de Dan Botta, care era citat acolo (fără îndoială, conform unui plan). Patruzeci de ani după aceea, fragmente din imnul orfi c al lui Dan Botta încă mă bântuie (…) În chiar secunda primei lecturi a imnului or-fi c al lui Dan Botta, Chidher cel Ver-de a venit să mă stăpânească, adus de vârful unui imens val de lumină verde, supracosmică, lumină ontolo-gică (…) a Căii Deltaice, care priveș-te umanitatea în ciclurile devenirii sale imperiale oculte de dinainte și de după ciclul actual, Cale Deltaică condusă în abisuri de divina Una, tânăra femeie verde, fecioara su-pracosmică ale cărei nume și fi gură iradiantă se perpetuează iraţional în remanenţele carpatice ale vechiului cult al zeului Zamolxis” [„C’est en li-sant, adolescent encore, Le Retour du Paradis de Mircea Eliade que j’avais en

eff et pris conscience des pouvoirs su-prahumains contenus dans un hymne orphique de Dan Botta, qui s’y trouva-it cité (sans doute très à dessein, je ne le sais plus). Quarante ans après, des fragments de l’hymne orphique de Dan Botta viennent me hanter encore (...) Ce fut à l’instant meme de la première lecture de l’hymne orphique de Dan Botta que Chidher le Vert est venu se saisir de moi, porté par le sommet d’une immense vague de lumière verte, supracosmique, lumière ontologique (...) de la Voie Deltaïque, qui concerne l’humanité dans les cycles de son deve-nir impérial occulte d’avant et d’après le cycle actuel, Voie Deltaïque régie, dans les abîmes, par la divine Una, la jeune femme verte, la vierge supracos-mique se perpétuent irrationnellement dans les remanences carpathiques de l’ancien culte du dieu Zamolxis”] (6).

Dan Botta (1907-1958), poet, dra-maturg, eseist, fi lolog, traducător din Sofocle, Euripide, Shakespeare, Villon și Poe, aparţinea „noii gene-raţii” și era aderent la Mișcarea Le-gionară; el a fost membru al comite-tului de conducere al Enciclopediei Române și a fondat, în 1941, revista „Dacia”.

Ca poet, Dan Botta a debutat în 1931 cu un volum de versuri inti-

tulat Eulalii și prefaţat de Ion Barbu (1895-1961), în care se găsește cea mai celebră dintre creaţiile sale poe-tice, Cantilena, scrisă în formele și rit-murile unei poezii populare. Or, „im-nul orfi c al lui Dan Botta” este chiar Cantilena, iar pasajul citat de Eliade, care l-a bântuit atâta vreme pe Jean Parvulesco, este următorul:

Pe vânturi ascultOrfi cul tumult(…)Oh, mă cheamă-ntrunaPalida nebunaFata verde Una,Și-n mine se strângePiatra ei de sânge…

Parvulesco ne oferă o frumoasă traducere franceză a acestei poezii, mai liberă, după toate aparenţele aparţinându-i chiar lui:

exposé sur les hauts ventsun orphique tumulte j’entends quand elle dresse soudain sa lyre,la fi lle verte de mon délire Una, et qu’en moi se tendla pierre rouge de son sang.

În același capitol din Întoarcerea din Rai, unde sunt citate versuri-le Cantilenei, câteva personaje ale romanului lui Eliade încearcă să înţeleagă de ce femeia iubită de protagonist, Anicet, poartă numele de Una; unul dintre ei se gândește la Junona etruscilor, care se numea Uni, în vreme ce altul se gândește la Dialogul dintre Monos și Una (The coloquy of Monos and Una) de Edgar Poe. Dar nu se ajunge la o explicaţie defi nitivă.

În 1960, după douăzeci și șase de ani de la publicarea Întoarcerii din Rai, Mircea Eliade a revenit asupra versurilor din Cantilena, scriind într-o revistă a emigraţiei române: „Pen-tru Dan Botta, lumea devenea reală când începea să-și reveleze structu-rile ei profunde; adică, atunci când ochiul minţii începe să desprin-dă, înapoia aparenţelor, imaginile eterne, fi gurile mitice. Pătrundeai misterul unei nopţi de vară când izbuteai să ţi-o revelezi ca în aces-te versuri din Cantilena: „Pe vânturi ascult – Orfi cul tumult, – Când și-ar-dică struna – Fata verde, Una, – Du-ce-i-aș cununa…”. Cosmosul întreg își dezvăluia atunci înţelesurile lui adânci. Nu era vorba de o simplă cunoaștere a fenomenelor cosmice

– căci vântul, luna erau doar cifrul unor mituri și drame străvechi, care făceau deja parte din istoria spiri-tuală a omului. Mai precis: a omului balcanic, înţelegând prin acest ter-men etnic-geografi c toată Europa răsăriteană, de la Marea Egee până în Munţii Tatra. Dan Botta avea mare slăbiciune pentru acest terito-riu (…) Într-un anumit fel era o ge-ografi e sacră, pentru că pe plaiurile și munţii aceștia oamenii întâlnise-ră pe Apollo și Dionysos, pe Orfeu și Zamolxis” (7).

Relaţia dintre divinitatea supre-mă a dacilor și activitatea lui Eliade a fost subliniată de Jean Parvulesco, care, apropo de „remanenţele car-patice ale vechiului cult al zeului Za-molxis”, scrie: „De altfel, chiar înainte de ultimul război, Mircea Eliade nu începuse el oare editarea unei colec-ţii de caiete de istoria religiilor inti-tulate chiar Zamolxis?” [„D’ailleurs, juste avant la dernière guerre, Mircea Eliade n’avait-il pas commencé l’édition d’une collection de cahiers de l’histoire de religions intitulée, précisément, Za-molxis?”] (8)

Pentru a reveni la „fata verde Una”, trebuie să cităm un alt pa-saj din La spirale prophétique, anu-me următorul: „Reamintesc că, în anumite grupări spirituale actuale dintre cele mai speciale și mai re-trase, în data de 7 iulie [să reţinem această dată, ndr] se ţin întruniri în cel mai mare secret pentru a o celebra pe „zeiţa verde” Una, cea „infi nit de absentă, infi nit de înde-părtată, infi nit de silenţioasă, dar care, în curând, nu va mai fi așa” [„Je rappelle que, dans certains grou-pements spirituels des plus spéciaux et actuellement des plus retirés, c’est le 7 juillet que des rassemblements se font, à l’abri du plus parfait secret, pour célébrer la „déesse verte” Una, l’ „infi niment absente, l’infi niment loin-taine, l’infi niment silencieuse mais qui, bientôt, ne le sera plus”] (9).

În „fata verde Una” evocată de Dan Botta, Eugène Ionesco a văzut o epi-fanie a Dianei, atașată de mitologia legionară, probabil pentru că verde-le era culoarea simbolică a Gărzii de Fier.

Dar trebuie spus, de asemenea, că în Dacia s-au găsit numeroase inscripţii dedicate Dianei (Diana re-gina, vera et bona, mellifi ca), cu care a fost identifi cată o divinitate traco-getică.

Trebuie adăugat că numele latin Diana a dat în românește numele zână, în vreme ce Sancta Diana a dat forma de plural Sânziene. Sânziene-le sunt sărbătorite în noaptea de 24 iunie, o sărbătoare solstiţială ce coincide cu nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. Chiar această noapte este „noaptea de vară” pe care Eli-ade – în pasajul pe care vi l-am ci-tat – a pus-o în relaţie cu versurile Cantilenei care îl bântuiau pe Jean Parvulesco.

Reamintesc, de asemenea, că Noaptea de sânziene este titlul unui

roman al lui Mircea Eliade (publicat în 1955 la Gallimard cu titlul Forêt in-terdite), în care protagonistul, Ștefan Viziru, se afl ă arestat cu legionarii la Miercurea Ciuc, exact așa cum a fost Eliade.

Or, Jean Parvulesco a scris un text mistic care se cheamă Diane devant les Portes de Memphis, publicat exact pe 7 iulie 1985 și prezentat ca o litur-ghie a Dianei.

Cine este deci această Diana ce-lebrată de Jean Parvulesco? După cum spune el, am putea s-o iden-tifi căm cu misterioasa „femeie aco-perită de soare, cu luna la picioare și încoronată de douăsprezece ste-le” [„femme couverte de soleil, la lune sous ses pieds et couronnée de douze étoiles”] (10), care se afl ă în centrul viitoarei civilizaţii imperiale eurasi-atice.

Trebuie deci să subliniem o altă convergenţă esenţială între Mir-cea Eliade și Jean Parvulesco. Este vorba despre recunoașterea lor comună a destinului unitar al Con-tinentului eurasiatic. În convorbi-rile sale cu Claude-Henri Rocquet, Eliade declara că a descoperit că în Europa, „rădăcinile sunt mult mai profunde decât credeam (…) Aceste rădăcini ne revelă unitatea fundamentală nu numai a Euro-pei, dar și a întregii ekumene care se întinde din Portugalia în China și din Scandinavia în Ceylon” [„les racines sont bien plus profondes que nous l’avions cru (...) Et ces racines nous révèlent l’unité fondamentale non seulement de l’Europe, mais aus-si de tout l’ékoumène qui s’étend du Portugal à la Chine et de la Scandina-vie à Ceylan”] (11).

Aproape simultan, Jean Parvu-lesco se angaja pe căile devenirii noii Europe mari-continentale, ale „Imperiului Eurasiatic al Sfârșitului” [„l’Empire Eurasiatique de la Fin”].

Claudio MUTTI_________________

1. Jean Parvulesco, La spirale prophétique, cit., p. 325.

2. Jean Parvulesco, L’Étoile de l’Empire Invisible, cit., p. 253.

3. Jean Parvulesco: “Une conscience d’au-delà de l’histoire”. Propos recueillis par Michel d’Urance, cit., p.57.

4. Jean Parvulesco, La spirale prophétique, pp. 255-256.


6. Jean Parvulesco, La spirale prophétique, p. 325.

7. Mircea Eliade, Fragment pentru Dan Botta, “Prodromos”, 7, juillet 1967, p. 21.


9. Jean Parvulesco, La spirale prophétique, p. 328.

10. Jean Parvulesco: “Une conscience d’au-delà de l’histoire”. Propos recueillis par Michel d’Urance, cit., p. 54.

11. Mircea Eliade, L’épreuve du labyrinthe. Entretiens avec Claude-Henri Rocquet, Pierre Belfond, Paris ,1978, p. 70.

Jean Parvulesco şi România Jean Parvulesco şi România (2)(2)Claudio Mutti este fi lozof și eseist

italian născut la Parma în 1946, adept al Tradiţiei format pe linia lui Friedrich Nietzsche, Werner Sombart, Rene Gu-enon, Julius Evola, Mircea Eliade. Au-tor a multiple cărţi și articole dedicate acestor și altor gânditori, expert în domeniul marilor religii ale lumii, cer-cetător al limbilor ugro-fi nice, un bun cunoscător al limbii și culturii române și autor al mai multor cărţi apărute în România. Este redactor-șef al ediţiei italiene a revistei EURASIA.

20 MARTIE 201566F L U XF L U X Externe

Premierul Benjamin Netanyahu, afl at la pu-tere din 2009, a câștigat alegerile legislative de marţi, 17 martie, din Isra-el și urmează să formeze guvernul. Potrivit rezul-tatelor Comisiei Electo-rale, partidul Likud al lui Netanyahu a întrunit 23,26% dintre sufragii, comparativ cu 18,73% cât a obţinut formaţiunea adversarului său laburist Isaac Herzog, potrivit Agerpres.

În timpul campaniei sale electora-le, Netanyahu s-a declarat garantul securităţii Israelului, în timp ce ad-versarii săi și-au concentrat efortu-rile asupra tematicii sociale. În faţa sondajelor defavorabile, Benjamin

Netanyahu a depus în ultimele zile

eforturi pentru a-i atrage de partea

sa pe cei dezamăgiţi de Likud și pe

cei indeciși.

Pe de altă parte, Casa Albă și-a

afi rmat nemulţumirea faţă de „reto-

rica de divizare” folosită de liderul

Lukid în timpul campaniei electora-

le și în ziua scrutinului, informează

dcnews.ro.

Reacţia Statelor Unite după afi șa-

rea rezultatelor alegerilor din Israel

probează că Netanyahu ar putea

plăti un preţ ridicat în relaţia cu par-

tenerii strategici după campania

agresivă în care s-a angajat pentru

a-și securiza un nou mandat.

Casa Albă afi rmă că se vede nevo-

ită să-și reevalueze politica faţă de

procesul de pace din Orientul Mij-

lociu după ce Netanyahu și-a aban-

donat angajamentul privind un stat

independent al Palestinei, aparent

pentru a atrage voturilor conserva-

torilor din Israel.

Secretarul de presă al lui Obama,

John Earnest, a reafi rmat încrederea

președintelui în soluţia celor două

state și a condamnat puternic re-

marcile lui Netanyahu despre votan-

ţii arabi. Speriat de prezenţa ridicată

la vot, Netanyahu a difuzat marţi un

clip de 28 de secunde în care aver-

tiza că arabii israelieni sunt aduși la

vot de forţele politice de stânga.

„SUA sunt foarte îngrijorate de re-

torica ce pare că urmărește să mar-

ginalizeze arabii israelieni”, a spus

Earnest, citat de The Guardian, adă-

ugând că aceasta subminează valo-

rile și idealurile democratice.

„Această retorică ce pare că vrea

să marginalizeze un segment al po-

pulaţiei, este profund îngrijorătoa-

re, divizează, și vă pot spune că aces-

tea sunt păreri pe care administraţia

intenţionează să le comunice direct

israelienilor”, a adăugat el.

Totodată, Departamentul de Stat

al SUA a subliniat miercuri că victo-

ria premierului Benjamin Netanya-

hu la alegerile de marţi din Israel nu

va infl uenţa negocierile în curs cu

privire la programul nuclear contro-

versat al Iranului, relatează AFP.

Liderul israelian se opune orică-

rui acord cu Teheranul, pe care îl

bănuiește că încearcă să se doteze

cu arma atomică, însă Departamen-

tul de Stat nu consideră că reale-gerea lui Benjamin Netanyahu va schimba situaţia: „Noi nu credem că victoria sa a avut un impact sau va avea un impact asupra negocierilor cu Iranul”, a afi rmat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Jennifer Psaki.

FLUX

Germania, Franţa și Italia au anunţat că vor deveni membri ai unei bănci internaţionale de dezvoltare înfi inţată la iniţia-tiva Chinei, după ce Marea Bri-tanie a sfi dat presiunile SUA și a devenit membru fondator al acestei instituţii fi nanciare, considerată de Washington ca rivalul Băncii Mondiale.

Decizia celor mai mari economii din UE de a participa la proiectul economic emblematic pentru eforturile de expan-siune ale Chinei reprezintă o lovitură diplomatică dură dată Washingtonului și refl ectă nerăbdarea statelor europene de a fi parteneri cu cea mai importan-tă economie emergentă, scrie agenţia Thomson Reuters. China este a doua economie ca mărime la nivel mondial, după SUA.

Parteneriatul vine în condiţiile în care Comisia Europeană și Washington ne-gociază un acord de comerţ liber tran-

satlantic, controversat în Europa. De asemenea, unele guverne europene și asiatice sunt frustrate că la Washington, Congresul tărăgănează dezbaterile des-pre o reformă privind drepturile de vot în deciziile Fondului Monetar Internaţi-onal astfel încât China și alte forţe eco-nomice emergente să capete mai multă infl uenţă în guvernanţa economică glo-bală.

Ministrul german de Finanţe, Wolf-gang Schaeuble, a făcut anunţul la o conferinţă de presă comună cu vicepre-mierul chinez Ma Kai. Nu a fost permisă nicio întrebare. Schaeuble a explicat că Germania, cea mai mare economie eu-ropeană și partener economic major al Chinei, va deveni membru fondator la Banca Asiatică de Investiţii în Infrastruc-tură (AIIB).

AIIB a fost lansată de Beijing anul trecut pentru a stimula investiţiile în transportul, energia, telecomunicaţiile și în alte tipuri de infrastructură din Asia. Instituţia fi nanciară este considerată ri-

valul Băncii Mondiale și Băncii Asiatice de Investiţii, dominate de infl uenţa oc-cidentală.

Washington a pus sub semnul îndoie-lii faptul că AIIB va avea standarde ridi-cate de guvernanţă și că nu va fi nocivă pentru societate și mediu.

În mod tradiţional, Banca Mondială este condusă de o persoană numită de SUA. De asemenea, Washington are cea mai mare infl uenţă la FMI.

Beijingul a anunţat la începutul aces-tui an că 26 de state au devenit membri fondatori ai AIIB. Cea mai mare parte a acestora sunt ţări din Asia și Orientul Mijlociu. China intenţionează să fi nali-zeze articolele acordului internaţional privind această bancă până la sfârșitul acestui an.

Potrivit agenţiei chineze de presă Xinhua, Coreea de Sud, Elveţia și Lu-xemburg intenţionează să se alăture proiectului.

Sursa: Ziarul Financiar

Proteste violente la Frankfurt, împotriva măsurilor de austeritate

Inaugurarea noului sediu central al Băncii Centrale Europene (BCE) din orașul ger-man Frankfurt a fost acompaniată miercuri, 18 martie, de manifes-taţii împotriva mă-surilor de austeritate impuse de guvernele europene în colabora-re cu Comisia Europeană, BCE și Fondul Monetar Internaţional.

Poliţia a înconjurat noul sediu al băncii, care are două turnuri și măsoară apro-ximativ 185 de metri înălţime, cu un gard de sârmă ghimpată astfel încât să împiedice protestatarii să intre în sediu. Mai multe mașini ale poliţiei au fost in-cendiate, iar protestatarii au aruncat cu pietre în direcţia sediului BCE. Circa zece mii de oameni au participat la protestele antiausteritate, în timpul cărora zeci de persoane au fost rănite și peste 350 arestate, scrie BBC, citat de Ziarul Financiar.

Acţiunile de protest au fost organizate de grupul de activiști Blockupy, numit astfel după mișcarea populară de stradă Occupy Wall Street din 2011, care au atras protestatari din Germania și alte state europene.

Activiștii, cărora li s-au alăturat și membrii mai multor partide politice de stân-ga din Europa, inclusiv Syriza (Grecia), Podemos (Spania) și Die Linke (Germa-nia), afi rmă că BCE este parţial respon-sabilă pentru implementarea politicilor de austeritate care, susţin ei, sărăcesc naţiunile europene.

Președintele BCE, Mario Draghi, a apărat politicile instituţiei fi nanciare în discursul său inaugural. Draghi a averti-zat că adoptarea unor politici naţionalis-

te și de izolare nu va rezolva problemele cu care se confruntă Europa, adăugând că BCE nu a făcut altceva decât să încerce să amortizeze șocurile generate de criza fi nanciară și economică, relatează Wall Street Journal.

„Unitatea Europei este pusă la încercare. Oamenii trec prin momente foarte difi cile. În calitate de instituţie a UE, care a jucat un rol important pe parcursul crizei, BCE a devenit punctul focal al celor care s-au săturat de această situaţie. Acest lucru ar putea să nu fi e tocmai corect, deoarece acţiunile noastre au vizat tocmai amortizarea șocurilor din economie”, a declarat Draghi.

„Această clădire este un simbol al celor mai bune lucruri pe care le pot înfăptui europenii împreună. Numeroase persoane au depus eforturi neobosite pentru ca această clădire să devină realitate”, a mai afi rmat șeful BCE cu prilejul inaugu-rării.

Complexul arhitectural, a cărui construcţie a costat peste 1 miliard de euro (faţă de o estimare iniţială de 850 de milioane de euro), include un zgârie-nori care găzduiește majoritatea posturilor de lucru, clădirea de acces și diverse clă-diri anexe.

BCE, Comisia Europeană și Fondul Monetar Internaţional fac parte din așa-nu-mita „troică” ce monitorizează respectarea condiţiilor de împrumut pentru ţările cu probleme fi nanciare precum Grecia. Acest condiţii includ restrângerea chel-tuielilor și reducerea defi citelor, iniţiative ce ar avea ca scop reducerea datoriei, dar care sunt considerate responsabile și de rata ridicată a șomajului și creșterea economică lentă.

Noul guvern de stânga al Greciei acuză aceste politici pentru crearea unei „cri-ze umanitare” ce condamnă la sărăcie pensionarii și șomerii. Președintele BCE, Mario Draghi, a cerut mai multe cheltuieli din partea guvernelor care sunt în for-mă fi nanciară bună, precum Germania, un apel care a fost ignorat însă de ofi ciali.

FLUX

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a semnat miercuri, 18 martie, decre-tul de promulgare a legii care prevede acordarea unui statut special zonelor rebele din regiunile Do-neţk și Lugansk, relatează BBC News Online, citat de MEDIAFAX.

Potrivit noii legi, statutul special pentru zonele rebele din Doneţk și Lugansk, „ocupate temporar”, urmează să intre în vigoare după alegerile locale în cele două regiuni din estul ţării.

Liderii republicilor autoproclamate Doneţk și Lugansk nu vor avea dreptul să participe la aceste alegeri, care vor fi or-ganizate doar după încetarea completă a acţiunilor militare.

Kievul va coopera doar cu noii aleși în cele două regiuni.Noua lege „are drept scop normalizarea situaţiei social-po-

litice și funcţionarea administraţiei locale la un nivel adecvat”, a anunţat președintele ucrainean, potrivit agenţiei ruse Tass.

Însă liderii republicilor autoproclamate Doneţk și Lugansk, Aleksandr Zaharcenko și Igor Plotniţki, au anunţat, într-un co-municat comun publicat miercuri, că nu vor ajunge la vreun compromis cu autorităţile de la Kiev atât timp cât „deciziile rușinoase” cu privire la statutul Donbasului nu vor fi anulate.

Disputa privind eventualul „statut special” al regiunilor se-

paratiste din estul Ucrainei riscă să afecteze respectarea armisti-ţiului fragil afl at în vigoare din 15 februarie, în pofi da unor inciden-te armate.

Autoguvernarea zonelor afl ate sub controlul insurgenţilor sepa-ratiști este un element-cheie al Acordului de la Minsk, semnat la 12 februarie.

Totodată, reprezentanţa Ucrai-nei pe lângă Uniunea Europeană a transmis miercuri ofi cial institu-

ţiilor europene o solicitare adoptată marţi de Rada Supremă de la Kiev, privind trimiterea unei forţe de menţinere a păcii în estul separatist al Ucrainei.

Kievul le cere europenilor „să abordeze într-un mod cores-punzător această problemă și să iniţieze consultări privind inaugurarea unei astfel de misiuni a UE în cadrul politicii de securitate și apărare comune”, potrivit site-ului Ministerului ucrainean de Externe, citat de Agerpres.

O operaţiune de pace, sub conducerea UE, poate să con-tribuie la restabilirea păcii și stabilităţii în estul Ucrainei, prin crearea condiţiilor adecvate politice și de securitate în vederea aplicării cu succes a „acordurilor de la Minsk” și sprijinirii acti-vităţii misiunii speciale de monitorizare a OSCE, a declarat cu această ocazie șeful misiunii Ucrainei la UE, Konstantin Eliseev.

FLUX

Mesaj dur pentru Netanyahu din partea Washingtonului, Mesaj dur pentru Netanyahu din partea Washingtonului, după alegerile legislative din Israeldupă alegerile legislative din Israel

Legea privind statutul regiunilor Doneţk şi Lugansk provoacă dispute. Kievul solicită mobilizarea unor

forţe de menţinere a păcii în estul Ucrainei

Cele mai puternice economii europene, într-un proiect din care se va naşte rivalul asiatic al Băncii Mondiale

20 MARTIE 2015 77 F L U XF L U XPrograme

GRU PUL DE PRESĂ FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana Florea

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.31.72.36E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 278TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

LUNI, 23 MARTIE LUNI, 23 MARTIE

06:00 Serial: Dragoste de viață (r)

07:00 Dezvăluiri din lumea tele-

novelelor (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping

09:15 Serial: Regina inimilor (r) 10:15 Teleshopping 10:30

Serial: Regina inimilor (r) 11:30 Serial: Îngeri păzitori (r)

13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial:

Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4974 17:05

Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial:Puterea

destinului 20:15 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste

de viață 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r)

01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă

în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

MARŢI, 24 MARTIE MARŢI, 24 MARTIE

06:00 Serial: Dragoste de viață (r) 07:00 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping

09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30

Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Îngeri păzitori (r)








MIERCURI, 25 MARTIE MIERCURI, 25 MARTIE












JOI, 26 MARTIE JOI, 26 MARTIE












VINERI, 27 MARTIE VINERI, 27 MARTIE












SÂMBĂTĂ, 28 MARTIE SÂMBĂTĂ, 28 MARTIE


neliniștit (r) 07:45 O seară perfectă (r) 08:45 Muzica de Acasă

09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15

Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial:

Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă

14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Dezvăluiri din lumea teleno-

velelor ep.4, an 3 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 Serial: Regina

inimilor 20:15 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de

viață 23:15 Serial: Teen Mom, ep.203, sezon 2 00:15 O seară

perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă

(r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

DUMINICĂ, 29 MARTIE DUMINICĂ, 29 MARTIE

05:45 Serial: Dragoste de viață 06:45 Dezvăluiri din lumea

telenovelelor (r) 07:45 O seară perfectă (r) 08:45 Muzica de

Acasă 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Regina inimilor (r)

11:15 Teleshopping 11:30 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30

Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger

sălbatic 16:15 Dezvăluiri din lumea telenovelelor ep.5, an

3 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 Serial: Regina inimilor 20:15

Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15

Serial: Teen Mom, ep.204, sezon 2 00:15 O seară perfectă (r)



LUNI, 23 MARTIE LUNI, 23 MARTIE 6.05 Baștina. Magazin agricol. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimi-

neaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Magazinul copiilor. 10.50 „Bună seara!” Talk show (reluare). 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.10, 2.20 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 Miniserial. „SÂNGELE ȘI TRANDAFIRUL”. 15.00 Documentar pentru copii. „Să devii o stea”. 16.00 În ritm de dans. 16.30 Reporter de gardă. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Vectorul European. 21.25 Dor. Program muzical. 22.40 Fotbal non-stop. 23.25 Serial. „RINO GAETANO” (Italia). Episodul 1. 1.05 „De pe plaiuri românești”. Program muzical. 1.35 Documentar. „Uriașul și râul”. 3.10 La noi în sat. 5.30 Natura în obiectiv.

MARŢI, 24 MARTIE MARŢI, 24 MARTIE 6.05 Cuvintele Credinţei. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună diminea-ţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10 Desene animate. „Sandocan”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Baștina. Magazin agricol. 11.00 Accente economi-ce. 11.30 Videoteca copiilor. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.10, 3.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 La noi în sat. 14.50, 1.15 Fotbal non-stop. 15.35 Documentar. „360 grade GEO: Toscana, cariera de marmură”. 16.30 Gagauz ogea. 17.15 Desene animate. „Alba ca zăpada și cei șapte pitici”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Dialog social. 21.45 Cântec, dor și omenie. Program muzical. 22.40 În premieră. 23.40 Serial. „RINO GAETANO” (Italia). 2.00 Documentar. „Grecia - insula Folegandros”. 5.30 Știinţă și inovare.

MIERCURI, 25 MARTIE MIERCURI, 25 MARTIE 6.05 Gagauz ogea. 6.35 Cinemateca universală. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Alba ca zăpada și cei șapte pitici”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Natura în obiectiv. 10.50 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 2.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 O seară în familie. 15.05 Cântec, dor și omenie. Program muzical. 15.15 Documen-tar. „Euromaxx”. 15.40 Fii tânăr! 16.30 Русский мир. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 2.50 Moldova în direct. 21.25 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 21.40 Viitor european aici, acasă - istorii de succes. 22.55 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”. 5.30 Accente economice.

JOI, 26 MARTIE JOI, 26 MARTIE 6.05 Русский мир. 6.35 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Alba ca zăpada și cei șapte pitici”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15, 5.30 Vectorul European. 10.50 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 2.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 Cultura azi. 14.55 Documentar. „Europa, noul Eldorado al Chinei”. 15.50 Părinţi și copii. 16.30 Petalo romano. 19.00, 3.50 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 2.50 Moldova în direct. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Carta drepturilor. 22.40 Selecţiuni din concertul susţinut de violonista Liana Isakadze și Orchestra Naţională de Cameră. 0.00 Serial. „LEONE” (Italia). 1.35 Documentar. „Ansamblul construcţiilor de lut”.

VINERI, 27 MARTIE VINERI, 27 MARTIE 6.05 Petalo romano. 6.40 Chișinăul de ieri și de azi. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00 ȘTIRI (рус). 9.10 Desene animate. „Alba ca zăpada și cei șapte pitici”. 9.45 Настоящее время. 10.15 Destine de colecţie. 10.45 Legendele muzicii. 10.55, 2.55 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 2.05 Serial. „AGRODOLCE”. 14.00 Dor. Basarabeanca (Aurica Dicusar). Program muzical. 14.30 Documentar. „Shift - viaţa în era digitală”. 14.45 Erudit-cafe. 15.25 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 17.15 Ziua Mondială a Teatrului. Gala Premiilor UNITEM. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 „Bună seara!” Talk show cu Mircea Surdu. 21.20 Fotbal. Preliminariile EURO 2016. Moldova - Suedia. Transmisiune de la Stadionul „Zimbru” din Chișinău. 23.50 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA”. 1.30 Documentar. „Acceptare”. 4.35 Documentar. „Twiggy, imaginea anilor ‚60”. 5.35 Carta drepturilor.

SÂMBĂTĂ, 28 MARTIE SÂMBĂTĂ, 28 MARTIE 6.05 Documentar. „Twiggy, imaginea anilor ‚60”. 7.15 Documentar. „Povești despre animale”. 8.00 Bună dimineaţa de weekend! Pro-gram matinal. 10.00 Știinţă și inovare. 10.30 Descriptio Moldaviae. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.05 Documentar. „Europa, noul Eldorado al Chinei”. 13.00 ȘTIRI. 13.15 Știri pozitive. 13.30 Dumitru Matcovschi. „El a știut zborul, dorul și plânsul”. Spectacol omagial. 16.05 Miniserial. „SÂNGELE ȘI TRANDAFIRUL”. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (рус). 17.50 Dialog social. 18.10 Erudit-cafe. 19.00, 3.55 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 O seară în familie. 21.25, 2.30 Dor. In memoriam. Ion Uncu. 22.20 Viitor european aici, acasă - istorii de succes. 22.35 Film. „FRUMOSUL ANTONIO” (Italia). Episodul 1. 0.20 Prin muzică în Europa. 2.20 Legendele muzicii. 4.35 „Bună seara!” Talk show cu Mircea Surdu. 5.35 Portrete în timp.

DUMINICĂ, 29 MARTIE DUMINICĂ, 29 MARTIE 6.05 Documentar. „Shift - viaţa în era digitală”. 6.20 Documentar. „360 grade GEO: România, poveștile unui cimitir”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Bună dimineaţa de weekend! Program matinal. 9.55 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinţi și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.15 Portrete în timp. Ion Scutelnic. 13.45 Viitor european aici, acasă - istorii de succes. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 „Amintiri de iubire”. Alex Calancea și prietenii. Spectacol muzical. 16.30 Documentar. „Almanah cinematografi c”. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00, 3.55 MESAGER STOP CADRU. 19.40 Povestea. 19.55 „Suntem împreună pentru că muzica ne unește”. Recital T. Cerga, N. Barbu, Dara, formația „Acord”. 20.40 Acordul de Asociere RM-UE: de la A la Z. 21.25 Identitate Basarabia. 22.20 Film. „FRUMOSUL ANTONIO” (Italia). Episodul 2. 0.00 Erudit-cafe. 0.45 Documentar. „Prison Vally, industria penitenciară”. 1.45 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA”. 3.30 Casa mea. 4.35 O seară în familie. 5.35 Știri pozitive.

LUNI, 23 MARTIE LUNI, 23 MARTIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă,

doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La

Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV

14:00 Teleshopping 14:15 Ferma vedetelor (r) 15:15 Serial:

Trandafirul negru (r) 16:15 Serial: Puterea destinului (r)

17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță

19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu

20:45 Ferma vedetelor 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja

23:05 Serial: CSI: New York ep.5, an 9 00:00 Știrile ProTv cu

Anișoara Loghin (r) 00:30 O Seară perfectă (r) 01:30 Fabricat

în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina

Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu

Cristina Gheiceanu (r)

MARŢI, 24 MARTIE MARŢI, 24 MARTIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Tele-

shopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00

Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Ferma vedetelor

(r) 15:15 Serial: Trandafirul negru (r) 16:15 Serial: Puterea

destinului (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35

La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 21:45 Vine CHEFul! 22:30

Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: New York

ep.6, an 9 00:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea

întunericului, ep. 9, sezon 7 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara

Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în

Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina



MIERCURI, 25 MARTIE MIERCURI, 25 MARTIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Tele-

shopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Serial: Specialitatea casei,

ep.4 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Ferma

vedetelor (r) 15:15 Serial: Trandafirul negru (r) 16:15 Serial:

Puterea destinului (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin

17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu

Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 21:45 Serial: Las

Fierbinți ep.5, sezon 7 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja

23:05 Serial: CSI: New York ep.7, an 9 00:00 Serial: Tanti

Florica, ep. 3, sezon 1 01:00 Serial: Supernatural: Aventuri

în lumea întunericului, ep. 10, sezon 7 02:00 Știrile ProTv cu





JOI, 26 MARTIE JOI, 26 MARTIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Tele-






Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 21:45 Serial: Las

Fierbinți ep.6, sezon 7 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja

23:05 Serial: CSI: New York ep.8, an 9 00:00 Serial: Tanti

Florica, ep. 4, sezon 1 01:00 Serial: Supernatural: Aventuri

în lumea întunericului, ep. 11, sezon 7 02:00 Știrile ProTv cu




Cristina Gheiceanu (r) 02:00 Serial: Supernatural: Aventuri

în lumea întunericului, ep. 12, sezon 7 pe luni

VINERI, 27 MARTIE VINERI, 27 MARTIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Tele-






Cristina Gheiceanu 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza

22:00 Filmul: Pieteni și atât 23:30 Film: Lebăda neagră 01:45

Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:15 O Seară perfectă

(r) 03:15 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:15 Fabricat

în Moldova - emisiune muzicală 05:15 O Seară perfectă (r)

06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

SÂMBĂTĂ, 28 MARTIE SÂMBĂTĂ, 28 MARTIE 07:00 Știrile PRO TV 10:00 Teleshopping 10:15 I like IT 10:45

Ce se întâmplă, doctore? 11:15 Film: Primavara bobocilor

13:00 Știrile PROTV 13:30 Teleshopping 13:45 În Profunzime

cu Lorena Bogza (r) 14:45 Vine CHEFul! (r) 15:45 Film: Slappy

și ștrengarii 17:15 Filmul: Pieteni și atât 19:00 Știrile PROTV

20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Ferma vedetelor

22:45 Film: Transfer de identitate 00:30 Știrile ProTv cu

Speranța State (r) 01:15 O Seară perfectă (r) 02:15 Fabricat


06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r)

DUMINICĂ, 29 MARTIE DUMINICĂ, 29 MARTIE 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:15 Film: Slappy și

ștrengarii (r) 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20

Apropo Tv 14:15 Film: Pasiune neîmblânzită 16:15 Film:

Salonul de frumusețe 18:00 România, te iubesc! 19:00

Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45

Film: Sahara 23:00 Film: În sexcursie 01:15 Știrile ProTv cu

Speranța State (r) 02:30 O Seară perfectă (r) 03:30 Fabricat


06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r)

ПОНЕДЕЛЬНИК, ПОНЕДЕЛЬНИК, 23 МАРТА 23 МАРТА

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:15 Новости спорта 09:20 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:40 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:35 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 14:25 „Смак” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00 „Мужское / Женское” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Жди меня” 20:00 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. Олеся Судзиловская, Анатолий Белый в многосерийном фильме „Орлова и Александров” 00:10 „Prime-le știri” (rus) 00:20 „Вечерний Ургант” 00:50 „Познер”

ВТОРНИК, 24 МАРТА ВТОРНИК, 24 МАРТА 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:15 Новости спорта 09:20 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:40 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:35 „Орлова и Александров”. Многосерийный фильм 14:25 „Смак” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00 „Мужское / Женское” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Давай поженимся!” 20:00 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. Олеся Судзиловская, Анатолий Белый в многосерийном фильме „Орлова и Александров” 00:05 „Pri-mele știri” (rus) 00:15 „Вечерний Ургант” 00:45 Ночные новости 01:00 „Структура момента”

СРЕДА, 25 МАРТА СРЕДА, 25 МАРТА 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:15 Новости спорта 09:20 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:40 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:35 „Орлова и Александров”. Многосерийный фильм 14:25 „Смак” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00 „Мужское / Женское” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Давай поженимся!” 20:00 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. Олеся Судзиловская, Анатолий Белый в многосерийном фильме „Орлова и Александров” 00:00 „Pri-mele știri” (rus) 00:10 „Вечерний Ургант” 00:40 Ночные новости

ЧЕТВЕРГ, 26 МАРТА ЧЕТВЕРГ, 26 МАРТА 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:15 Новости спорта 09:20 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:40 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:35 „Орлова и Александров”. Многосерийный фильм 14:25 „Смак” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00 „Мужское / Женское” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Давай поженимся!” 20:00 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. Олеся Судзиловская, Анатолий Белый в многосерийном фильме „Орлова и Александров” 00:10 „Pri-mele știri” (rus) 00:20 „Вечерний Ургант” 00:50 Ночные новости 01:05 „На ночь глядя” 01:50 „Наедине со всеми”

ПЯТНИЦА, 27 МАРТА ПЯТНИЦА, 27 МАРТА 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Pri-mele știri” (rom) 09:10 Новости 09:15 Новости спорта 09:20 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:40 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:35 „Орлова и Александров”. Многосерийный фильм 14:25 „Смак” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00 „Мужское / Женское” 17:05 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Давай поженимся!” 20:00 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „ДОстояние Республики” 00:15 „Primele știri” (rus) 00:25 „Вечерний Ургант” 01:10 „Городские пижоны”. Премьера. „История студии „Sound City” 02:50 Елена Яковлева в фильме „Интердевочка” 05:15 „Модный приговор”

СУББОТА, 28 МАРТА СУББОТА, 28 МАРТА 06:00 Новости 06:10 „Гении и злодеи” 06:35 Иннокентий Смоктуновский, Алексей Баталов в фильме „Девять дней одного года” 08:25 „Играй, гармонь любимая!” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Tele-shopping 10:30 „Смак” 11:05 К юбилею актера. Премьера. „Иннокентий Смоктуновский. За гранью разума” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Идеальный ремонт” 13:20 К юбилею актера. Иннокентий Смоктуновский в комедии „Берегись автомобиля” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:20 „Красавица”. Многосерийный фильм 17:05 „Кто хочет стать миллионером?” с Дмитрием Дибровым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 „Угадай мелодию” 19:05 „Коллекция Первого канала” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:20 „Время” 21:45 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:20 „Что? Где? Когда?” 00:30 Комедия Леонида Гайдая „Кавказская пленница, или Новые приключения Шурика” 01:50 Сара Джессика Паркер в фильме „Привет семье!”

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 29 МАРТА ВОСКРЕСЕНЬЕ, 29 МАРТА 06:00 Новости 06:10 „Последняя песня Валерия Золотухина” 07:05 Александр Абдулов, Семен Фарада в комедии Марка Захарова „Формула любви” 08:35 „Служу Отчизне!” 09:05 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:20 „Теория заговора” 13:15 Надежда Румянцева в комедии „Неподдающиеся” 14:35 Коллекция Первого канала 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Коллекция Первого канала 18:00 „Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Replica” 20:00 „Точь-в-точь” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:35 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 23:15 „Точь-в-точь”. Продолжение 01:10 „Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 03:00 Романтическая комедия „27 свадеб”

ПОНЕДЕЛЬНИК, 23 МАРТА ПОНЕДЕЛЬНИК, 23 МАРТА 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия.

США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 11:00

Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США

2011 12:15 Хозяин морей: На краю Земли. Приключения.

США 2003 14:00 Новости. 14:35 Хозяин морей: На краю

Земли. Приключения. США 2003 15:25 Дело Астахова.

16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья.

Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня. Детектив. США 2009

19:00 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011

19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Все без ума от

Мэри. Комедия. США 1998 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri.

23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:25 Все без ума от Мэри.

Комедия. США 1998 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова. 03:30

Știrile dimineții. 05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

ВТОРНИК, 24 МАРТА ВТОРНИК, 24 МАРТА 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия.



2011 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело

Астахова. 16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15

Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня. Детектив.

США 2009 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив.

США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30

Заложница. Боевик.Франция, США 2007 22:50 Unitatea de

Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:25

Заложница. Боевик.Франция, США 2007 02:15 Știri. 02:45

Дело Астахова. 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri. 05:45 Дело

Астахова.

СРЕДА, 25 МАРТА СРЕДА, 25 МАРТА 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия.








Секретные материалы: Борьба за будущее. Фантастический

детектив. США 1998 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30

Кости. Детектив. США 2005 00:25 Секретные материалы:

Борьба за будущее. Фантастический детектив. США 1998

02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова. 03:30 Știrile dimineții. 05:15

Știri. 05:45 Дело Астахова.

ЧЕТВЕРГ, 26 МАРТА ЧЕТВЕРГ, 26 МАРТА 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия.








Секретные материалы: Хочу верить. Фантастический

детектив. США 2008 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30

Кости. Детектив. США 2005 00:25 Секретные материалы:

Хочу верить. Фантастический детектив. США 2008 02:15

Știri. 02:45 Дело Астахова 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri.

05:45 Дело Астахова.

ПЯТНИЦА, 27 МАРТА ПЯТНИЦА, 27 МАРТА 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия.







США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Люди

Икс: Первый класс. Фантастика. США 2011 22:50 Unitatea

de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:15

Дело Астахова 01:55 Știri. 02:25 Дело Астахова 03:20 Știrile

dimineții. 05:05 Știri. 05:35 Дело Астахова.

СУББОТА, 28 МАРТА СУББОТА, 28 МАРТА 6:30 Новости. 7:00 Губка Боб квадратные штаны. США 1999

8:00 Пингвины Мадагаскара. США 2014 9:00 Кунг-фу Панда:

Удивительные легенды. США 2011 10:00 „Autostrada”. 11:00


США 2009 14:00 Новости. 14:30 Обмани меня. Детектив.

США 2009 17:00 Știri. 17:10 Обмани меня. Детектив. США

2009 18:00 Люди Икс: Первый класс. Фантастика. США 2011

20:00 Новости. 20:40 Золотой компас. Фэнтези. США 2007

23:00 Știri. 23:30 Клетка. Фантастика. США 2000 1:10 Știri.

1:40 „Autostrada”. 3:25 Новости. 4:10 Клетка. Фантастика.

США 2000 5:50 Дело Астахова.

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 29 МАРТА ВОСКРЕСЕНЬЕ, 29 МАРТА 6:30 Știri. 7:00 Губка Боб квадратные штаны. США 1999 8:00

Пингвины Мадагаскара. США 2014 9:00 Кунг-фу Панда:

Удивительные легенды. США 2011 10:00 Magazin UEFA

Champions League. 10:30 Друзья. Комедия. 13:10 Кости.

Детектив. США 2005 14:00 Новости. 14:30 Кости. Детектив.

США 2005 (продолжение) 17:00 Știri. 17:10 Кости. Детектив.

США 2005 (продолжение) 18:00 Золотой компас. Фэнтези.

США 2007 20:00 Новости. 20:30 Операция «Арго». Драма.

США 2012 23:00 Știri. 23:30 Блэйд. Ужасы. США 1998 1:30 Știri.

2:00 Дело Астахова. 3:25 Блэйд. Ужасы. США 1998 5:15 Știri.

20 MARTIE 201588F L U XF L U X Cultur=

BERBECSăptămâna aceasta deja se ara-tă frustrantă și obositoare, însă ai și destule ocazii să te relaxezi și să te liniștești. Pregătește-te să acorzi mai multă atenţie dorinţelor tale și să pui un plan la cale pentru a le împlini.

TAURPregătește-te pentru o săptămâ-nă bogată în evenimente sociale – acum ai șansa să întâlnești persoane în compania cărora te simţi în largul tău și chiar există șansa unei legături romantice. Ar putea apărea schim-bări în relaţiile de prietenie și de afa-ceri.

GEMENINu lăsa ca o neînţelegere minoră să îţi strice toată săptămâna. Păstrea-ză-ţi calmul și atitudinea pozitivă și în curând se va disipa orice urmă de tensiune. Găsește o cale de mijloc în-tre a oferi prea multe informaţii și a fi superfi cial – nu e cazul să le spui tu-turor secretele tale.

RACO întâmplare de săptămâna aceas-ta îţi va arăta cât de mult timp ai in-vestit și cât de puţin ai primit înapoi. Trebuie să iei o hotărâre: cât de mult te vei mai concentra asupra obiecti-velor tale zi de zi și când îi vei oferi atenţie persoanei apropiate, care îţi tot cere acest lucru.

LEUAi nevoie să-ţi regăsești echilibrul în-tre distracţie și îndeplinirea respon-sabilităţilor. Este un moment bun să îţi faci planuri de călătorie, dacă te gândești să pleci într-o vacanţă vara aceasta. Este momentul să îţi studi-ezi cu atenţie fi nanţele și să tai orice cheltuială fără sens.

FECIOARĂNu te grăbi când vine vorba de o achiziţie, cel mai bine nu cumpă-ra din impuls săptămâna aceasta, ci gândește-te mai mult înainte. De la mijlocul săptămânii începi să te gân-dești că o excursie, măcar de week-end, ar fi o idee bună ca să te poţi re-laxa în compania celor dragi.

BALANŢĂTe simţi plină de energie la locul de muncă și ideile tale sunt foarte crea-tive. Folosește-ţi imaginaţia pentru a atinge succesul. Nu îi lăsa pe cei din jur să îţi strice echilibrul emoţional. La fi nalul săptămânii, gândește-te bine la ce vrei cu adevărat, pentru că statul pe bară nu ajută la nimic.

SCORPIONRevizuiește-ţi atitudinea și gândeș-te-te bine dacă aceasta te ajută să-ţi împlinești dorinţele sau, din con-tră, dacă te ţine pe loc. Înlocuiește-ţi gândurile negative cu unele poziti-ve. O nouă oportunitate amoroasă ar putea să-ţi iasă în cale la începutul săptămânii următoare!

SĂGETĂTORAi o dorinţă arzătoare să te odihnești și să te relaxezi, însă nu uita că trebu-ie să te gândești bine și la situaţia ba-nilor – prea multă relaxare te-ar pu-tea costa scump! Dacă ţii un regim, nu te lăsa să cazi pradă poftelor, pen-tru că vei regreta mai târziu.

CAPRICORNLipsa de încredere în sine ţi-ar putea crea anumite probleme la începu-tul săptămânii, dar poţi trece peste orice obstacol dacă ai destulă am-biţie. Este un lucru bun să fi i cât mai fl exibil(ă) zilele acestea, fi ind și un moment bun să înveţi să faci progre-se. Ar putea apărea o propunere de afaceri impresionantă.

VĂRSĂTORComunicarea și interacţiunile cu alte persoane sunt importante zilele acestea, pentru că îţi pot aduce nu-meroase oportunităţi noi de mun-că. Singurul lucru care te poate opri din drum este limita pe care ţi-o pui singură. Nu uita să îţi și programezi câteva ore doar pentru tine, ca să te relaxezi.

PEŞTIDacă apar neînţelegeri între tine și cei dragi, poate ar fi timpul să îţi ca-uţi și oameni care gândesc la fel ca tine. Săptămâna aceasta apare oca-zia unui nou început în orice dome-niu de viaţă alegi – gândește-te bine ce ai vrea să schimbi la tine și pune în aplicare!

20-27 martie20-27 martie

6.VIII.19956.VIII.1995

Citesc cele scrise la moartea lui Emil Cioran de Nicolae Balotă, Pericle Martinescu (un co-leg de tinereţe al fi losofului) și Irina Mavrodin, dar mă gândesc la Petre Ţuţea, care, pare-se, are tot mai mulţi contestatari, dintre teoretici-enii riguroși, cum ar fi Marin Mincu sau Eugen Simion. Și mă bate gândul că, pe lângă noţiu-nile de semiotică literară referitoare la text, pe care le-am enumerat acum o zi-două, oralita-tea lui Ţuţea mă îndreptăţește să spun că acest român a fost un biotext, un omotext continuu, un demono-demosteno-text…

Ambiţios, tind spre un stil savuros, dens, detașat de stilurile plate (atât de multe!). Dar oricât de ambiţios aș fi , nu pot ști în ce măsură am atins cotele unui stil aparte, personalizat. Însă (ca să evit retoricul dar) mi-ar plăcea să am un stil despre care vorbea Buff on: „…un stil frumos nu e frumos decât prin numărul in-fi nit de adevăruri pe care le înfăţișează. Toate frumuseţile intelectuale pe care le cuprinde, toate legăturile ce-l alcătuiesc sunt tot atâtea adevăruri folositoare, și poate că mai pline de preţ pentru spiritul omenesc, decât cele ce pot constitui fondul subiectului”.

Reţinusem undeva ideea lui Camus: „Patria mea este limba franceză”, scrisă în „Caietele” sale cu mult timp până la adagiul rostit pen-tru noi de Nichita Stănescu: „Patria mea este limba română”. Ei bine, într-un interviu din „RL”, Sorin Alexandrescu invocă și alte lucruri, zicând: „Probabil că și el (Nichita Stănescu – n.m.) a luat – poate tot din auzite sau poate direct – această idee de la Heidegger, care vorbea despre limbă ca das Haus des Seins, deci casa fi inţei, casa existenţei”. Ei nu, nu pu-tea fi vorba de Heidegger. Eu rămân la aceeași formulă franceză a lui Camus. Dar controver-sata situaţie mă face să răsfoiesc „Caietele”

lui Camus (Ed. „Univers”, 1971, trad. Modest Morariu), pentru a citi ultima frază de la pag. 411: „Da, am o patrie: limba franceză”. Astfel, Nichita este salvat de mustrarea pe care i-o adresează Sorin Alexandrescu sau, frăţește, împarte „vina” cu Camus. Iar Alexandrescu continuă (tendenţios, fi rește): „Or, termenul acesta era ontologic, în timp ce la Nichita Stă-nescu devine naţional, patria reprezentând un stat, o naţiune. Mica diferenţă dintre aces-te două formulări lasă tocmai spaţiul pentru sentimentul de – să zicem – claustrofobie într-o ţară care nu mai este a ta la un moment dat” etc. („RL”, nr. 24-25, p. 10). Ei bine, dacă e să discutăm – s-o facem: Camus fusese în-dreptăţit să spună „am o patrie: limba france-ză” din motivul, consider, că, de fapt, patria lui de naștere era Algeria, apoi – Franţa, ca rădăcină etnică, astfel că limba franceză ve-nea ca un tertium inclus, unifi care, consolare și consolidare, împăcare și excludere a posi-bilelor divergenţe referitoare la cetăţenia de facto a lui Camus.

Dar care a fost motivul lui Nichita? Spirit ludic, Alexandrescu lansează o ipoteză intere-santă, dar deloc adevărată, după mine, că Ni-chita Stănescu părea „să fi spus asta tocmai în sens critic, adică: ţara asta nu e a noastră, ne-a fost luată de comuniști sau de nu știu cine – de ruși, la început – acum ne-a rămas numai lim-ba ca fi ind a noastră”.

Raţionament ingenios, dar neverosimil: Stă-nescu nu prea era „șopârlar”, nu-l prea intere-sau confruntările cu politica.

În fond, o concluzie: prin prea insistente și inadecvate teoretizări, „ontologic – naţional”, pur și simplu a fost spulberată poezia, meta-fora memorabilului adagiu cu limba franceză sau cea română, care îi pot servi scriitorului de patrie. Nu-l prinde pe orice cetăţean această afi rmaţie, gravitatea și adecvarea ei fi indu-i simbolic, plastic, metaforic pe potrivă doar celui care muncește, creează în miezul limbii, există prin ea ca plăsmuitor, creator de opere, – scriitorul. Camus și Stănescu etc.

Părelnicele relaţii de cordialitate sub care se ascunde dispreţul reciproc ca stare de spirit în cadrul uniunilor, breslelor de creaţie.

Într-un interviu cu Adrian Popescu, inserat în numărul „neptunian” al „RL” (24-25), Marco Cug-no îi răspunde lui Marin Mincu cu aceeași mo-nedă: nu-i amintește numele de coautor (Mincu se credea chiar unic autor, îmi spune Cugno în iunie, pe malul mării) al antologiilor de lirică ro-mânească „I novi poeti romeni” și „Poesia rome-na di avangardia”. Pentru că din aceeași mamă ne tragem – nu? – domnilor Mincu și Cugno. (Firește, nici eu nu sunt mai breaz: chiar astăzi mă gândeam unde, în ce dialog este pomenit numele lui S.S., pentru ca să-l elimin de acolo. Asta, după ce este onorat, pus la masă, servit de niște bibliotecare cumsecade, în emisiunea TV cu lansarea de carte nu găsește de cuviinţă barem să pomenească numele bibliotecii „Tran-silvania”, care l-a găzduit.)

Acum, la vremea porumbului în lapte, în timp ce curăţ de pănuși știuleţii pe care îi pun la fi ert, memoria afectivă îmi readuce în depli-na simţire a întregii fi inţe un miros-fl ux, un mi-ros special, necunoscut de multă lume; miro-sul care mă turmenta atunci când, copil-elev, în vacanţă, stăteam-munceam în caroseria camionului; când din burlanul, semiburlanul uriaș al combinei bătea puternic „jetul”, șuvo-iul de tulpini de porumb tocate, făcute siloz; fragmente (detalii!) de tulpină, de știuleţi în lapte – acel miros de plantă verde hăcuită, în preajma jetului, dar uneori chiar în bătaia acelui fl ux puternic de siloz, când ești stropit, de-a dreptul udat de seva tulpinilor, de lapte-le seminţelor de porumb tânăr. Acel miros de nedescris…

Împrăștiam cu furca, omogen, prin carose-rie, tocătura de siloz, având tălpile și palmele verzi, înmustite, înlăptate, înmiresmate; prin pori, trupul de copil, de preadolescent sorbea sevă și miros de siloz din porumbiștea frage-dă, în lapte; în acea sevă – liric și sentimental vorbind – treceam printr-un re-botez de-a dreptul cosmic.

Leo BUTNARU

ERA PE VREMEA PORUMBULUI ÎN LAPTE… (Pagini de jurnal)

Monument de arhitectu-ră de valoa-re locală, inclus în Registrul de monumente de istorie și cultură a municipiului Chișinău, alcătuit de Academia de Știinţe, amplasat pe strada Mitropolit Varlaam, 84 (colţ cu str. M. Eminescu).

A fost construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În 1894, propri-etatea imobiliară aparţi-nea lui Karol Alexandrovici Șmidt, cel mai cunoscut primar din istoria Chișinău-lui, care a activat în aceas-tă funcţie între anii 1877 și 1904.

Casa se afl ă la colţul car-tierului, construită într-un singur nivel, ridicată pe un plan unghiular, cu două fa-

ţade principale, soluţionate

cu o compoziţie simetrică.

Arhitectura faţadelor este

eclectică cu reminiscenţe

neoclasice, suferind dete-

riorări în timpul celui de al

Doilea Război Mondial, care

au afectat mai ales partea

superioară a pereţilor.

Faţada principală orien-

tată spre strada Mitropolit

Varlaam are șapte axe de

ferestre. În două rezalite

laterale se afl ă câte două

ferestre în arc în plin cintru,

încununate fi ecare cu câte

un fronton triunghiular. Fa-

ţada orientată spre strada

Mihai Eminescu are patru

axe de ferestre în arc în plin

cintru, evidenţiate și ele de

mici frontoane triunghiu-

lare. Paramentul faţade-

lor este decorat cu bosaje

orizontale, întrerupte de

golurile ferestrelor. Spiritul

eclectic se manifestă în uti-

lizarea materialelor de con-

strucţie de diferită factură

și punerea în valoare a con-

trastului dintre ele, precum

și de introducerea formelor

decorative din arhitectura

populară, cum ar fi den-

ticulele sub panourile de

sub pervazurile ferestrelor

cu aspect de dantelă.

Sursa: monument.sit.md

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

Casa primarului Carol Şmidt

ziarul flux, ed. 10 (983)

Documents