INFECTII ODONTOGENE1. Cea mai mare parte a florei orale rezidentiale este constituita de:A. Bacili gram-pozitivi aerobiB. Bacili gram-negativi aerobiC. Germeni anaerobiD. Coci gram-pozitivi aerobiE. Coci gram-negativi aerobi2. Compozitia florei orale poate fi influentata de urmatorii factori:A. VarstaB. DietaC. Igiena bucalaD. Prezenta cariilor dentareE. Factori genetici3. Pe suprafata dentara se localizeaza cu predilectie urmatorii germeni mai putin unul:A. Actinomyces viscosusB. Corynebacterium diphteriaeC. Streptococcus mutansD. Steptococcus sanguisE. Streptococcus mitis4. Mucoasa bucala si limba sunt colonizate cu predilectie de:A. Escherichia coliB. VeillonellaC. Citrobacter freundiiD. Streptococcus ... (salivarius?)E. Flavobacterium meningisepticum5. In crevasa gingivala se concentreaza:A. Mycobacterium avium intracellulareB. Actinomyces israeliiC. Spirochetele anaerobeD. FusobacteriumE. Phyromonas si prevotella6. Singurul germen izolat constant din cariile dentare este:A. Streptococcus mutansB. Streptococcus pneumoniaeC. Staphilococcus aureusD. Streptococcus viridansE. Fusobacterium necrophorum7. In gingivite, germenul cel mai frecvent intalnit este:A. Escherichia coliB. Staphylococcus aureusC. Prevotella intermediaD. VeillonellaE. Haemophylus influenzae8. In periodontite, germenul cel mai frecvent izolat este:A. Streptococcus faecalisB. Porphyromonas gingivalisC. Clostridium perfringensD. Haemophylus influenzaeE. Enterobacter cloacae9. In periodontita juvenila, placa subgingivala consta in special din:A. Streptococcus viridansB. CapnocytophagaC. PeptostreptococcusD. Staphylococcus aureusE. Actinobacillus actinomycetemcomitans10. Microorganismele din placa subgingivala:A. Prezinta constant activitate zaharoliticaB. Sunt frecvent azaharoliticeC. Se caracterizeaza prin capacitatea de a adera la suprafata dentaraD. Nu necesita aderentaE. Sunt reprezentate in special de bacili anaerobi gram-negativi si spirochete11. Microorganismele din placa supragingivala:A. Se caracterizeaza prin capacitatea de a adera la suprafata dentaraB. Nu au capacitatea de a adera la suprafata dentaraC. Prezinta activitate zaharoliticaD. Sunt frecvent azaharoliticeE. Sunt reprezentate in special de germeni facultativi gram-pozitivi si bacili microaerofili12. Factorii implicati in cariogeneza sunt:A. Suprafata dentara susceptibilaB. Deficitul de IgAC. LeucopeniaD. Bacteriile din placa dentara care produc acizi sau se dezvolta la ph scazutE. Carbohidratii si zaharurile simple din dieta13. Pelicula dobandita (acquired pellicle) de origine salivara are urmatoarele caracteristtici:A. Este acelularaB. Este abacterianaC. Contine numeroase celuleD. Contine coci si bacili microaerofiliE. Actioneaza ca o bariera antiacida si antiproteolitica14. Incidenta bolii periodontale este crescuta in:A. Diabet zaharatB. Fasceita nodularaC. Sindromul Chediak-HigashiD. Sindromul ReiterE. Sindromul Down15. Saliva asigura un efect protector contra infectiilor odontogene prin:A. LizozimB. LactoferinaC. Acidifiera ph-ului secretie salivareD. Beta-lizinaE. Lactoperoxidaza16. Pacientii cu disfunctii ale neutrofilelor prezinta:A. Gingivita B. Abcese sublingualeC. Boala periodontalaD. Ulceratii bucaleE. Angina Ludwig17. Identificati afirmatiile corecte referitoare la periodontita juvenila:A. Este o boala familiala, caracterizata printr-un defect in chemotactismul neutrofilelorB. Apare in absenta unei boli dentare severeC. Neutrofilele poarta mai putini receptori chemotactici comparativ cu neutrofilele normaleD. Serul pacientilor contine un inhibitor al chemotactismuluiE. Exista nivele serice crescute de alfa-fetoproteina18. Precizati afirmatiile incorecte referitoare la infectia gingivala:A. Infectia gingivala cu Capnocytophaga determina aparitia unui defect in chemotactismul neutrofilelorB. Eradicarea infectiei cu capnocytophaga determina revenirea la normal a functiei neutrofilelorC. Se asociaza cu parotidita cronica hipertroficaD. Beneficiaza de transplant medularE. Se trateaza cu interferon19. Infectiile odontogene pot avea originea in:A. Glandele parotideB. Pulpa dentaraC. Ganglionii subangulomandibulariD. PeriodontiuE. Criptele amigdaliene20. Incetarea durerii dentare la aplicarea de stimuli reci este caracteristica pentru:A. GingivitaB. Stomatita ulceroasaC. Pulpita reversibilaD. Pulpita ireversibilaE. Stomatita gangrenoasa21. Infectiile pulpare sunt cel mai frecvent consecinta:A. GingiviteiB. Cariilor dentareC. Osteomielitei mandibulareD. Anginei LudwigE. Sinuzitei maxilare22. In faza precoce a bolii periodontale, infectia apare la nivelul:A. Ligamentelor periodontaleB. Osului alveolarC. GingieiD. CementuluiE. Smaltului23. In gingivita simpla sunt prezente urmatoarele semne clinice cu o exceptie:A. Culoare rosie-violaceeB. Durere atroce care impiedica masticatiaC. TumefactieD. Ingrosarea marginii libere a gingieiE. Tendinta de sangerare la periajul dentar24. In gingivita ulcero necrotica (boala Vincent) apar urmatoarele semne clinice:A. Necroza gingiei in special la nivelul papilei interdentareB. Halena fetidaC. Parotidita supurataD. Alterarea gustuluiE. Edem glotic25. In gingivita ulceronecrotica sunt prezente urmatoarele semne clinice, cu o exceptie:A. Durere gingivala brusca la debut, care impiedica masticatiaB. Necroza gingiei la nivelul papilei interdentareC. Ptoza palpebralaD. Limfadenopatie regionalaE. Febra26. Identificati afirmatiile corecte referitoare la gingivita si periodontita din infectia HIV:A. Prezinta ulcerarea si necroza papilei interdentareB. Evolueaza cu eroziune gingivala, exfolierea smaltului dentar si pierderea dintilorC. Germenii implicati frecvent sunt Klebsialla penumoniae si Enterobacter cloacaeD. Este utila administrarea de metronidazol si antiseptice localeE. Beneficiaza de tratamentul cu Acyclovir27. Cauza majora a pierderii dintilor la adulti este:A. Caria dentaraB. PeriodontitaC. Stomatita ulceroasaD. Infectia perotidianaE. Abcesul retrofaringian28. Periodontita prezinta urmatoarele fenomene asociate, mai putin unul:A. Senzatie de presiuneB. Prurit gingival si interdentarC. Gust neplacut in guraD. Durere gingivala atroce care impiedica masticatiaE. Sensibilitate la cald si rece29. Semnele locale din periodontita sunt urmatoarele cu o exceptie:A. SubmaxilitaB. Gingie inflamata si decolorataC. SangerareD. Pungi de puroi in jurul dintilor afectatiE. Exprimarea usoara a puroilui la presiune digitala30. Identificati afirmatiile corecte despre periodontita:A. Se produce inflamatia cronica a periodontiouluiB. Odata cu avansarea periodontitei, tesuturile de sustinere sunt distruse si dintele se pierdeC. Placa subgingivala este totdeauna absentaD. Exista abundenta de calculi subgingivaliE. Exista abundenta de calculi supragingivali31. Despre periodontita juvenila localizata sunt adevarate urmatoarele afirmatii:A. Este o forma distructiva particulara de periodontita, intalnita la adolescentiB. Se caracterizeaza printr-o pierdere osoasa verticala rapida ce afecteaza primul molar si incisiviiC. Placa dentara de obicei este minimaD. Exista abundenta de calculi subgingivaliE. Exista abundenta de calculi supragingivali32. Abcesele periodontale se caracterizeaza din punct de vedere clinic prin:A. GingivoragieB. Mare sensibilitate la palpareC. Echimoze cervicaleD. Tumefactie rosie, fluctuenta a gingieiE. Pareza de nervi cranieni (perechile 3, 4 si 6)33. In angina Ludwig cele mai frecvente surse dentare ale infectiei sunt:A. Primul molar maxilarB. Primul molar mandibularC. Al doilea molar maxilarD. Al doilea molar mandibularE. Al treilea molar mandibular34. Complicatiile infectiilor odontogene produse prin extensie directa sunt urmatoarele, cu exceptia:A. Tromboza de sinus cavernosB. Eroziunea arterei carotideC. PericoronaritaD. Sinuzita maxilaraE. Otomastoidita35. Sinuzita maxilara odontogena:A. Este favorizata de defecte osoase congenitale in care radacinile dentare se gasesc in vecinatatea mucoasei sinusaleB. Este produsa de extensia directa a unei infectii odontogeneC. Este produsa prin perforarea planseului sinusal in timpul extractiei unui dinte maxilarD. Prezinta un tablou clinic asemanator cu al sinuzitei primitiveE. Are ca agent etiologic Helicobacter pylori36. Unul din urmatoarele aspecte nu este asociat cu boala periodontala:A. Abcesul pulmonar cu germeni anaerobiB. Imaginea radiologica initiala de pneumonie urmata de aparitia unei cavitatiC. Adenopatie mediastinala satelita abcesului pulmonarD. Prezenta sulfurilor amforice sau cavernoase si degetelor hipocraticeE. Aparitia meningitei hemoragie37. Unul din urmatoarele semne si simptome nu este sugestiv pentru tromboflebita jugulara supurata:A. Localizarea durerii si tumefactiei la nivelul unghiului maxilomandibularB. Sensibilitate si induratie de-a lungul sternocleidomastoidienilorC. SublingualitaD. DisfagieE. Rigiditatea cefei38. In tromboflebita jugulara supurata la hemocultura s-a izolat frecvent:A. Fusobacterium necrophorumB. Pseudomonas aeruginosa C. Staphylococcus aureusD. Lysteria monocytogenesE. Neisseria meningitidis39. Pentru diagnosticul pozitiv de tromboza de sinus cavernos nu pledeaza:A. Evidentierea bacteriemieiB. Stomatita ulceroasa C. Pareza de nervi cranieni (perechile 3, 4 si 6)D. Formarea de abcese in tesuturile moi vecineE. Sindromul de iritatie meningeana40. Semnele majore de alarma ale eroziunii arterei carotide sunt urmatoarele, cu o exceptie:A. Multiple episoade de sangerari minore din cavitatea bucalaB. Multiple episoade de sangerari minore din urechiC. Echimoze bucale D. Echimoze cervicaleE. Surditate41. Simptomatologia osteomielitei mandibulare nu include:A. Durere mandibularaB. Anestezie sau hipoestezieC. HiperestezieD. GingivoragieE. Trismus42. Nu reprezinta o conditie predispozanta pentru osteomielita mandibulara:A. Fractura cominutivaB. Iradierea anterioaraC. Osteoporoza D. Boala PagetE. Sinuzita etmoidala43. In diagnosticul osteomielitei maxilare acute sau cronice sunt utile:A. Angiografia carotidianaB. Examenul Doppler la nivel carotidianC. Scintigrafia osoasa cu tehnetiuD. Scintigrafia cu leucocite marcate cu galiuE. Scintigrafia cu leucocite marcate cu indiu44. Tratamentul osteomielitei sclerozante cronice asociata cu periostita proliferativa nu include:A. Antibioticoterapie prelungitaB. Corticoterapie prelungitaC. SechestrectomieD. DecorticareE. Oxigen hiperbaric45. Pentru leziunile intraorale vor fi efectuate de rutina:A. Coloratia pentru bacili acid-alcoolo-rezistenteB. Coloratia GramC. Coloratia May-Grunwald-GiemsaD. Coloratia cu hidroxid de potasiu pentruu fungiE. Coloratia Sudan46. Masurile de prevenire a cariilor si periodontitei includ:A. Ameliorarea igienei oraleB. Reducerea florei orale cariogene prin modificarea dieteiC. Folosirea substituentilor de sucrozaD. Imunizarea activa impotriva cariilor utilizand vaccinuri preparate din streptococcus mutansE. Administrarea profilactica de metronidazol47. Tratamentul periodontitei juvenile localizate la copii peste 7 ani se face cu:A. CloramfenicolB. TetraciclinaC. CotrimoxazolD. RifampicinaE. Amikacina48. In periodontitele ......., antibioticul de electie este:A. RovamicinaB. Acid nalidixicC. SulfamideD. MetronidazolE. Nitrofurantoin49. Metronidazolul:A. Are activitate crescuta impotriva bacililor gram-negativi anaerobiB. Are o activitate crescuta impotriva spirochetelorC. Este moderat activ impotriva cocilor anaerobiD. Are activitate crescuta impotriva streptococilorE. Nu este activ pe streptococi50. Infectiile gingivale produse de Capnocytophaga gingivalis nu beneficiaza detratamentul cu:A. Clindamicina sau eritromicinaB. Tetraciclina sau cloramfenicolC. CotrimoxazolD. AminoglicozideE. Imipenem-cilastatin51. In gingivita ulceronecrotica se utilizeaza:A. RifampicinaB. SpectinomicinaC. MetronidazolD. StreptomicinaE. Sulfamide52. Tratamentul infectiilor odontogene ale tesuturilor moi la gazde imunocompromise nu se face cu:A. PiperaciclinaB. NitrofurantoinC. CefoxitinD. Imipenem-cilastatinE. Ticarcilina53. Una din substante de mai jos nu are actiune cariostatica:A. FluorurileB. ClorhexidinaC. Alcoolul etilicD. Vancomicina in aplicare localaE. Vaccinurile preparate cu streptococcus mutans54. Fluorurile:A. Exercita un efect bacteriostaticB. Exercita un efect bactericidC. Sunt promotori ai remineralizarii leziunilor carioaseD. Formeaza un complex cu cristalele de apatita in dentina prin inlocuirea gruparii hidroxilE. Au actiune anaerobicida55. Streptococul mutans detine un mozaic de determinanti antigenici, printre care:A. Proteinele din peretele celular (antigene de suprafata)B. GlucoziltransferazaC. Acidul lipoteicoic din peretele celularD. DextranazaE. Polizaharidele extracelulare purificate56. Glucoziltransferaza din streptococul mutans:A. Este un complex de enzime extracelulare care sintetizeaza din zaharoza atat dextrani hidrosolubili, cat si insolubiliB. Detine un rol cheie in generarea cariilorC. Prin convertirea zaharozei in dextrani insolubili faciliteaza fizarea coloniilor de streptococcus mutans pe suprafata dintilorD. Determina cresterea volumului dextranilor placii dentare si da nastere unei bariere care se opune difuzarii acizilor organici in salivaE. Inlesneste atacul acid prelungit asupra smaltului57. Profilaxia cariei dentare se poate realiza prin urmatoarele metode de iminizare activa:A. Sistemica, pe cale subcutanataB. Mucozala, prin stimulare directa, localaC. Mucozala, prin stimulare indirectaD. Mucozala, gingivo-salivara localaE. Pe cale intravenoasa58. Identificati afirmatiile corecte depre profilaxia cariei dentare prin imunizare sistemica:A. Determina elaborarea de anticorpi serici specifici pentru streptococcus mutans, predominant IgG si in masura mai mica IgM si IgAB. Agentii imunogeni sunt celulele bacteriene integrale de streptococcus mutans sau Ag I/II cu masa moleculara de 105.000 kDa, asociati cu adjuvant Freund incomplet sau hidroxid de aluminiuC. Inocularea se face pe cale subcutanataD. Inocularea antigenului duce la activarea limfocitelor CD4-helperE. Limfocitele T elaboreaza cofactori care stimuleaza proliferarea si diferentierea limfocitelor B, cu sinteza finala de anticorpi59. In imunizarea sistemica pentru profilaxia cariei dentare:A. Anticorpii ajung in lichidul bucal pe cale secretiei simultane cu salivaB. Anticorpii ajung in lichidul bucal prin transudare la nivelul santului gingivalC. Exista o corelatie semnificativa intre proportia anticorpilor serici si a celor din santul gingivalD. La animalele de experienta titrul de anticorpi serici de tip IgG atinge 1/1200, mentinandu-se constant 3 ani dupa vindecare, in timp ce IgM scad progresiv, iar IgA inregistreaza o crestere lentaE. IgA secretorii salivare, desi cresc usor la animalele vaccinate, nu difera semnificativ fata de martori60. Precizati afirmatiile corecte despre imunizarea mucozala prin stimulare indirecta in profilatia cariei dentare:A. Consta in administrarea per os de antigen streptococicB. Prin ingestie, antigenul ajunge in tesutul limfoid al placilor Peyer din intestinul subtireC. Exista IgA secretorii pentru streptococcus mutans in toate secretiile esterne - saliva, lacrimi si lapte - ca efect al raspunsului imunD. Cuplarea IgA serice cu o glicoproteina specifica le confera rezistenta la enzimele proteolitice din secretiiE. Memoria imuna in raspunsul prin IgA secretorii este destul de limitata, crestere fiind mica si de scurta durata, chiar dupa imunizarea secundara61. Imunizarea mucozala prin stimulare directa pentru profilaxia cariei dentare:A. Este un procedeu de imunizare locala, prin injectarea antigenului de streptococcus mutans in regiunea glandelor salivare principaleB. Determina un nivel ridicat de anticorpi de tip IgA secretorii in salivaC. Are ca dezavantaj major perturbarea functiei glandelor salivareD. Prezinta risc oncogenE. Prezinta risc teratogen62. Imunizarea gingivo-salivara locala pentru profilaxia cariei dentare:A. Este o metoda de imunizare neinvazivaB. Scurtcircuiteaza raspunsul imun sistemic si efectele sistemice secundareC. Declanseaza un raspuns imun sistemicD. Genereaza la nivelul mucoasei gingivale pana la 20% din IgG prezente in lichidul din santul gingivalE. Determina formarea de anticorpi de tip IgA secretorii printr-un mecanism retrograd ca urmare a patrunderii antigenului in ductul gladelor salivare minore63. Precizati modalitatile prin care anticorpii monoclonali previn colonizarea cu Streptococcus mutans:A. Aderenta anticorpilor monoclonali la pelicula de glico-proteine salivare de pe suprafata dinteluiB. Recunoasterea determinantilor de suprafata celulara ai streptococului mutans de catre anticorpiC. Disparitia streptococului mutans sub actiunea anticorpilor monoclonali este cuplata cu recolonizarea nisei ecologice cu un alt microorganism din placa dentaraD. Inhibitia multiplicarii sau fagocitarea streptococului mutans de catre polimorfonuclearele locale