1

EPIDEMIOLOGIE SI SANATATE PUBLICA

PROF : DR. CABULEA SIMONA

INFECTIA NOSOCOMIALA

Textul legislativ privind supravegherea i controlul Infeciilor Nosocomiale.

Ord.MSP nr. 916 /2006 privind supraveghere i controlul IN

DEFINITIA IN

Infecia nosocomial este infecia contractat n unitai sanitare cu paturi (de stat sau private),

care se refer la orice boal infecioas ce poate fi recunoscut clinic i/sau microbiologic i pentru care

exist dovada epidemiologic a contractrii n timpul spitalizrii/actului medical sau manevrelor

medicale, care afecteaz fie bolnavul datorit ngrijirilor medicale primite, fie personalul sanitar

datorit activitii sale i este legat prin incubaie de perioada asistrii medicale n unitatea respectiv,

indiferent dac simptomele bolii apar sau nu pe perioada spitalizrii.

Definiia infeciei nosocomiale se bazeaz pe : date clinice (ex. clinic), date de laborator si alte

teste de diagnostic.

Fiecare caz de IN trebuie dovedit c se datoreaz spitalizrii sau ngrijirilor medico-sanitare

ambulatorii n unitile sanitare i c nu era n incubaie sau n faza de debut/evoluie clinic n

momentul internrii/actului medical/manevrei medicale.

Infecii comunitare vs. infecii nosocomiale:

Infecii comunitare Infecii nozocomiale

apar la mai puin de 48 ore de

la internare

apar la mai mult de 48 ore de la

internare

spontane induse de proceduri i

intervenii n mediu spitalicesc

germeni sensibili, n principiu,

provenind dintr-un mediu fr

presiune pe ecologia bacterian

germeni rezisteni, provenind

dintr-un mediu cu presiune pe

ecologia bacterian

2

Diferenierea noiunilor colonizare, contaminare i stare de purttor este esenial n

vederea stabilirii corecte a diagnosticului sau pentru aplicarea strategiilor de control i de terapie

adecvate.

Colonizarea reprezint multiplicarea unui microorganism pe suprafeele organismului

gazd (tegumente, mucoase) fr a determina o reacie imun, leziuni morfo-funcionale sau o

simptomatologie clinic detectabila.

Contaminarea definete prezena microorganismelor (dar i a substanelor chimice sau

radioactive) pe suprafeele inerte (obiecte) sau ale organismului uman, iar n cazul acestuia, n

absena reaciilor tisulare locale sau imune.

Starea de purttor semnific gzduirea i eliminarea microorganismului patogen de pe

nveliurile sau din cavitile organismului persoanelor aparent sntoase.

INFECIILE NOSOCOMIALE determina:

- exces de morbiditate, mortalitate

- spitalizare i costuri medicale crescute

- emergena de bacterii multirezistente

- motiv de insatisfacie profesional i indicatori de performanta individual, colectiv,

instituional

- responsabilitate material i / sau juridic individual, instituional

- export de infecie cu rspndire familial, comunitar

Tipuri de infectii nozocomiale

1. Infectii exogene : produse de germeni introdusi in organism pe diferite cai si care

colonizeaza/ infecteaza pacientul;

2. Infectii endogene: cele mai frecvente, produse de bacterii din flora proprie.

ETIOLOGIA INFECIILOR NOSOCOMIALE

Orice microorganism (patogen sau facultativ patogen) poate provoca o infecie

nosocomial

Riscul infecios este corelabil cu:

- densitatea microorganismelor din mediu;

- caracteristicile de virulen modificate prin antibiotice, antiseptice i alte condiii;

- rezistena sczut a pacienilor prin boal, terapie i proceduri invazive;

3

- porile de ntrare multiple, variate i artificial create prin ngrijiri specifice;

IN pot fi cauzate de: bacterii 2/3, virusuri 5-34%, fungi patogeni 10%, paraziti, agenti

neconventionali (prioni)

Cel mai frecvent:

1. BACTERIILE: 60% gram negativi, 30 % coci gram pozitivi

Ex : - anaerobi Gram pozitivi (Clostridium)

- Gram pozitivi (Stafilococus aureus, Streptococii betahemolitici) - sunt adesea

rezistente la antibiotice.

- Gram negativi : Enterobacteriile (de ex. Escherichia coli, Proteus, Klebsiella,

Enterobacter, Serratia Marcescens), speciile de Pseudomonas, Legionella etc.

2. VIRUSURILE

RESPIRATORII (70%) - virusul sincial respirator, gripal, paragripal, adenovirusuri,

varicelo-zosterian, rujeolic, rubeolic, urlian

DIGESTIVE - rotavirusuri, enterovirusuri, HAV, VHE (prin contact mana-gura si pe cale

fecal orala)

HERPESVIRUSURI - herpes simplex, varicelo-zosterian, citomegalvirus

PARENTERAL - HBV, HDV, HCV, HIV ( transfuzii, dializa, injectii, endoscopie).

3. PARAZII I FUNGI

- sunt asociati cu expunerea prelungit la antibiotice, cu alimentatia parenterala, cu

intubatia traheala i cu perfuzie i.v. de lipide.

- produc infectii in timpul tratamentelor antibiotice prelungite si imunosupresiei grave si

cresc mortalitatea

Ex: Giardia intestinalis, Candida albicans, Aspergillus (in praf si sol - in timpul lucrarilor

de constructie din spital), Cryptococcus neoformans, Cryptosporidium, Pneumocystis carinii, etc.

PROCESUL EPIDEMIOLOGIC

A. FACTORI EPIDEMIOLOGICI PRINCIPALI

1.SURSA DE INFECIE: este organismul de unde agentul infectios trece la o gazda, fie

direct, fie prin intermediul unei cai de transmitere.

Pentru IN sursa poate fi: endogena sau exogena.

4

Infectiile endogene sunt determinate de germeni apartinand florei proprii pacientului, care

poate sa fie castigata din comunitate (colonizare in afara spitalului) anterior internarii, fiind

transportata de acesta in spital sau pot proveni din spital, in urma colonizarii ulterioare internarii.

Sursa exogena: pacientii, nsoitorii, vizitatorii, personalul medico-sanitar, auxiliar ,

studenii, elevii Scolii Postliceale. Persoanele sursa exogena pot fi:

- persoane bolnave tipice/cu infectii in incubatie sau atipice, care beneficiaza de prestatii

medico-sanitare

-purttori de germeni sntoi, preinfecioi, foti bolnavi (convalescent sau cronici),

fiecare dintre acestia poate fi colonizat: nazal, faringian, tegumentar, intestinal, genito-urinar, etc

2. MODUL DE TRANSMITERE A IN

Transmiterea direct:

- pe cale sexual (rar)

- infecia endogen (frecvent)

Transmiterea indirect : este calea predominanta

- de la persoan - la persoan:

pe cale aerogen

prin contact direct

prin mn contaminat

prin contact cu suprafee contaminate, instrumentar i materiale sanitare contaminate

obiecte i dotri contaminate (plosti, urinare, lenjerie, imbracaminte, paturi)

prin prin elementele mediului de spitalizare

CILE DE TRANSMITERE

- Elementele de mediu: (aer,ap, alimente, obiecte)

- Personalul (mna murdar, mbrcminte, nas, gt)

- Echipamente, materiale sanitare

- Ci pentru flora endogen (cateter, plag, tratament antibiotic excesiv)

Aerul reprezint una din cele mai imporatante ci de transmitere a germenilor pentru

infeciile nosocomiale, pentru c:

- el se contamineaz foarte uor de la sursele de infecie, care elimin germenii prin

diverse produse patologice (secreii din cile respiratorii, puroi, urin i materii fecale, snge

etc.) i

5

- pentru c aerul este un element vital pe care omul l folosete permanent.

Tegumentele i n special mna contaminat reprezint o cale deosebit de frecvent

ntalnit n transmiterea infeciilor nosocomiale pentru c se poate oricnd contamina:

- direct de la surs sau

- indirect prin manipularea unor obiecte sau produse patologice, vehiculatoare de

germeni, i pentru c prin intermediul ei ia frecvent contact cu alte persoane, cu elemente din

mediul exterior i cu propriul organism.

Alimentele

Contaminarea alimentelor cu germeni poate fi:

primar (de la alimente deja contaminate: lapte, ou, carne, etc) sau

secundar:

- la nivelul blocului alimentar (manipularea, prepararea, depozitarea, distribuirea

alimentelor n condiii neigienice)

- n timpul transportului

- n timpul distribuirii alimentelor pe secie

- de la personalul bolnav sau purttor de germeni care manipuleaz recipientele cu

alimente

Lenjeria de pat (saltele, perne, paturi) i corp, contribuie la rspndirea

microorganismelor la persoanele receptive (bolnavi i personal) sau n mediul nconjurator cnd

nu este colectat, schimbat, spalat i dezinfectat n mod corespunzator, cnd se agit i

manipuleaz frecvent, nejustificat i brutal n spaii nchise, unde prezena germenilor este

periculoas (saloane, culoare, spltorie).

Lenjeria corect prelucrata poate sa se contamineze nainte de folosire prin manipulare,

prin transport neigenic de ctre personalul contaminator, n recipiente nedezinfectate, prin

depozitare n spaii necorespunzatoare, prin deficiene n circuitul rufelor murdare i curate

(datorit manipulrii i transportului n aceleai recipiente).

Instrumentarul i aparatura medico-chirurgical ustensile i materiale de uz medical

(termometre, apstoare de limb, seringi i ace de sering, catetere, sonde, canule, tuburi de

dren, material moale pansamente mti, tubulatur, bronhoscoape, endoscoape, instrumente

stomatologice, recipiente pentru instrumente, material moale, mee de instrumente, instrumente

chirurgicale , obstetricale (focepsuri, chiurete) aparatura de reanimare, incubatoare, aparate de

6

aerosoli i umidifiat aerul, aparate de respiraie artificial, aparate de oxigen, tuburi de gavaj)

folosite n cursul spitalizarii pentru diagnostic i terapie, de regul, dupa utilizare sunt puternic

contaminate cu germeni variai i numeroi, necesitnd o decontaminare riguroas prin

operaiuni de dezinfecie i sterilizare.

3. RECEPTIVITATEA

Este intalnita cu intensitati diferite, in raport cu categoria grupurilor de risc la IN care

in general, pot prezenta deficiente ale rezistentei generale nespecifice si ale imunitatii.

Este crescuta si au o severitate deosebita la: varstele extreme, persoanele cu boli

cronice asociate, boli anergizante (gripa, hepatita, etc), abuzul de antibiotice, manopere invazive.

4. IMUNITATEA dobandita: de minima importanta

- pot aparea recidive

B. FACTORI EPIDEMIOLOGICI SECUNDARI

Factori de risc intrinseci (endogeni) : nu au legatura directa cu asistenta medicala

acordata in spital dar, care obliga unitatea de ingrijire la diferentierea conditiilor de izolare

pentru diferitele etape ale serviciilor: mediu aseptic si septic.

- ex: varsta gestationala, sex, greutatea la nastere, severitatea bolii si statusul imunologic.

Factorii de risc extrinseci (exogeni) : sunt in relatie directa cu ingrijirile acordate in

spital

- conditiile deficitare de spitalizare

- aglomerarea spatiilor destinate asistentei medico-sanitare

- saloane mari cu multe paturi

- neasigurarea circuitelor functionale si a conditiilor de izolare functionala

- lipsa separarii saloanelor infectioase de neinfectioase

- prelungirea excesiva a spitalizarii

- deficiente in igienizarea si decontaminarea zilnica si terminala a suprafetelor

- contaminarea mediului ambiental cu produse patologice, existenta conditiilor optime de

supravietuire si diseminare a agentilor patogeni

- deficiente in pregatirea profesionala si comportamentul profilactic al personalului

- deficiente in respectarea conceptului precautiunilor universale;

- deficiente in respectarea principiilor asepsiei, antisepsiei

7

- contaminarea tegumentelor, mucoaselor si plagilor, a cavitatilor naturale prin diverse

manopere

- contaminarea mediului intern in timpul interventiilor invazive

- deficiente in sterilizare si mentinerea sterilitatii

- deficiente in starea de igiena a asistatilor si alimentatia bolnavilor

- utilizarea nejustificata a explorarilor endocavitare manuale sau instrumentare

- abuzul de antibiotice

- contaminarea unor produse medicamentoase sau a dezinfectantilor chimici

- disfunctionalitate in supravegherea si prevenirea infectiilor nozocomiale;

- adoptarea unui concept de 'infectie nozocomiala = culpa medicala

- insuficiena numeric a personalului medico-sanitar i de ngrijire raportat la numrul de

pacieni, mai ales n timpul nopii, etc.

MANIFESTAREA PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC

Rspndire universal

Forma de manifestare epidemiologic:

-sporadic (80%), endemo-sporadic (15%) si epidemic (5%) frecvente in sectiile cu

risc crescut

Evoluia clinic: vindecare ( 80 % )/vindecare cu sechele (15 %)/infecie persistent

sau cronic ( 2-4 % )/complicaii i / sau deces ( < 2 % )

Prevenirea este responsabilitatea tuturor persoanelor i serviciilor implicate n

asistena medical.

PROFILAXIA INFECTIILOR NOSOCOMIALE

Masuri fata de sursa potenial de infecie necesit:

examinare / depistare/ investigare corect, pe baza unor concepte unitare;

izolare funcional i comportament educat;

condiii adecvate de ngrijiri;

tratament de specialitate

limitarea/interzicerea vizitatorilor

Masuri fata de caile de transmitere prin:

- conditii de spitalizare adecvate

8

- respectarea circuitelor

- manopere terapeutice / de ngrijiri cu risc minim;

- asepsie i antisepsie eficient;

- sterilizare i meninerea sterilitii instrumentarului;

- curenie i dezinfecie corect a suprafetelor;

- igiena mainilor

- igiena aerului in spatii inchise

- supraveghere permanent i profesional;

- controlul si igiena alimentelor

Masuri fata de susceptibilitatea pentru infecie, se obtin prin:

- protejarea i menajarea strii de imunodeficien;

- masuri generale in functie de forma clinica si localizarea IN

- izolarea individuala a celor mai receptivi, cu rezistenta scazuta

- evitarea spitalizarilor prelungite

- cresterea rezistentei organismului (inclusiv vaccinuri, Ig, etc)

- Administrare controlata a antibioticelor

- Schimbarea AB pe perioade

- Educatie sanitara a bolnavilor

- Igiena mediului inconjurator

RESPECTAREA PRECAUIUNILOR UNIVERSALE

PU: ansamblu de masuri menite sa previna transmiterea infectiilor cu cale de transmitere

sanguina, la locul de munca al personalului.

Sunt destinate pentru protecia personalului prin:

evitarea AES;

utilizarea echipamentelor de protecie (bariere de protecie);

manopere uzuale de prevenire (splarea minilor);

gestionarea, manipularea, depozitarea i prelucrarea sanitar corect a

dotrilor cu risc pt. AES;

Scopul aplicrii PU (PS) prevenirea transmiterii infeciilor cu cale de transmitere

sanguin, la locul de munc al personalului.

9

Reguli de baza

1. Considera toti pacientii potentiali infectati (deoarece cei mai multi dintre purtatorii de

HIV, VHB, VHC si alti agenti microbieni sunt asimptomatici si nu-si cunosc propria stare de

portaj).

2. Considera ca sangele, alte fluide biologice si tesuturile sunt contaminate cu HIV, VHB,

VHC,

3. Considera acele si alte obiecte folosite in practica medicala ca fiind contaminate dupa

utilizare.

Aplicarea PU reduce riscul de expunere cu 30%:

SE REFERA la:

A.Utilizarea echipamentului de protectie adecvat, complet, corect

B.Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor

C. Prevenirea accidentelor si a altor tipuri de expunere profesionala

D. Personalul medical infectat cu HIV

E. Evaluarea riscului pe categorii de locuri de munca si activitati prestate de personalul

medico-sanitar in functie de contactul cu sange si alte lichide biologice

A. ECHIPAMENTUL DE PROTECTIE ADECVAT SI COMPLET : bariera intre

lucrator si sursa de infectie, utilizata in timpul activitatilor care presupun risc la infectie.

1. Manusile

Rol important in: reducerea riscului de transmitere al microorganismelor de pe mainile

personalului medical, pacientilor in timpul procedurilor medicale care presupun contact cu

mucoasele sau pielea cu solutii de continuitate

Reduc posibilitatea transmiterii microorganismelor de la un pacient la altul prin

intermediul mainilor personalului medical.

Constituie o bariera de protectie si previn contaminarea mainilor cand vin in contact

cu sangele, alte fluide ale organismului, secretii, excretii, mucoase sau piele cu solutii de

continuitate.

a. Utilizare in urmatoarele situatii:

anticiparea contactului mainilor cu sangele, lichide biologice contaminate, alte lichide

cu urme vizibile de sange, tesuturi umane;

abord venos sau arterial;

10

recoltarea de LCR;

contact cu pacientii care sangereaza, au plagi deschise, escare de decubit, alte leziuni

cutanate;

manipularea dupa utilizare a instrumentarului contaminat in vederea curatirii,

decontaminarii, etc

Alegerea manusilor adaptate fiecarei utilizari

Schimbarea manusilor

- dupa fiecare pacient

- intre 2 ingrijiri

- in caz de intrerupere a actului medical

- in caz de rupere

NICIODATA manusile de unica utilizare nu se reutilizeaza, deci nu se curata, nu se

dezinfecteaza.

Personalul medico-sanitar trebuie sa aiba unghiile taiate scurt si sa nu poarte bijuterii

in timpul manevrelor medico-chirurgicale care necesita purtarea manusilor.

2. Halatele obisnuite - se poarta in timpul tuturor activitatilor medicale

Se schimb zilnic sau ori de cate ori este nevoie (este purtator si cale de transmitere

pentru germenii intraspitalicesti)

Schimbarea halatului este obligatorie cand s-a murdarit, in special cu produse biologice

(sange, urina, materii fecale, etc).

3. Sorturi, bluze impermeabile

Completeaza portul halatelor atunci cand se anticipeaza producerea de stropi, picaturi,

jeturi cu produse biologice potential contaminate, reduc riscurile transmiterii microorganismelor,

protejand pielea personalului fata de expunerea la sange si la fluidele organismului.

Dupa terminarea manevrelor aplicate bolnavului, echipamentele trebuie scoase astfel

incat sa se evite o eventuala contaminare a hainelor personalului si a mediului ambiant

4. Masca, protectoarele faciale, ochelari.

protejeaza: - tegumentele; mucoasele (bucala, nazala, oculara) personalului medical

prestator.

se poarta acoperind atat gura cat si nasul

11

dupa folosire, masca se arunca la deseuri infectioase;

5. Echipamente de resuscitare

Protejeaza: mucoasa bucala in timpul instituirii respiratiei artificiale

6. Alte tipuri de echipament

Sunt: bonetele, cizmele din cauciuc

B. SPALAREA SIMPLA A MAINILOR

Mna joaca un rol important in transmiterea unor infectii de la o persoana la alta sau

dintr-un loc in altul, spalarea minilor fiind cel mai important si uneori singurul mod de

prevenire a contaminarii si diseminarii agentilor microbieni.

Se efectueaza cu apa potabila si sapun obisnuit

Timpul de contact: 30 de secunde 1 minut;

reducerea florei microbiane tranzitorii de pe piele

ESTE CEA MAI IMPORTANTA PROCEDURA PENTRU PREVENIREA

INFECTIILOR NOSOCOMIALE!

CAND?

- la intrarea in serviciu si la plecare;

- inainte de/dupa contactul cu pacientul;

- intre asistarea a doi pacienti;

- inainte/dupa procedurile aseptice;

- inainte si dupa efectuarea de investigatii si proceduri invazive;

- dupa contactul mainilor cu sange, lichide biologice contaminate, alte lichide cu urme

vizibile de sange, tesuturi umane (iar apoi arunca manusile);

- contact cu pacientii care sangereaza, au plagi deschise, escare de decubit, alte leziuni

cutanate (iar apoi arunca manusile);

- daca se efectueaza manevre diferite, in zone anatomice diferite, la acelasi pacient;

- dupa contactul cu instrumente contaminate (indiferent daca au fost purtate manusi);

- la intrarea si la iesirea din salonul de bolnavi ;

- dupa scoaterea manusilor, mastilor folosite in saloane;

- dupa atingerea obiectelor din jurul pacientului;

- inaintea de distribuirea medicamentelor;

- dupa folosirea toaletei ;

12

- dupa activitati administrative;

- dupa ce vorbim la telefonul mobil, etc.

SI ORI DE CATE ORI ESTE NEVOIE

CUM?

- indepartarea bijuteriilor (inele, bratari), ceasurilor;

- unghii ingrijite, taiate scurt;

Deschideti robinetul si umeziti mainile si incheieturile cu apa.

Puneti in palma o cantitate suficienta de sapun lichid (5 ml) pentru a acoperi suprafata

ambelor maini.

Sapuniti-va pe toata suprafata manilor pana deasupra articulatiei pumnului si frecati

palmele intre ele.

Fata palmara a mainii drepte peste fata dorsala a mainii stangi, cu degetele

intrepatrunse, curatiti spatiile interdigitale (si invers).

Palma peste palma, frecati palmele intre ele, cu degetele flectate, intercalate.

Dosul degetelor pe palma opusa, cu degetele impreunate.

Degetul mare (policele) stng prins in palma dreapta se freaca prin miscari rotative,

apoi invers.

Efectuati frecari rotative intr-un sens si celalalt cu degetele impreunate ale mainii

drepte, pe palma stanga, apoi invers.

Se clatesc mainile sub jet abundent de apa.

Stergeti bine mainile cu un prosop de hartie de unica folosinta.

Inchideti robinetul folosind prosopul de hartie, care se arunca in recipientul de deseuri

menajere.

DEZINFECIA IGIENIC A MINILOR

Se efectueaz - dupa spalare si uscare prealabila, cu cantitatea de antiseptic

necesara. Timp de contact 30 secunde

Scopul: distrugerea florei microbiena tranzitorie de pe piele.

C. PREVENIREA AES Definiie

Orice expunere accidentala la sange, la un lichid biologic contaminat cu sange sau la un

fluid care poate sa contina agenti patogeni transmisibili prin sange, care presupune:

lezarea tegumentelor (intepatura, taietura) sau

13

proiectarea pe mucoase sau pe tegumentele lezate (oculara, bucala)

Prin sange intelegem: sange integral, plasma, ser, alte componente din sangele uman.

AGENTI PATOGENI TRANSMISIBILI PRIN SANGE

Exista peste 50 de agenti patogeni transmisibili prin sange: virusuri (HBC, HCV, HIV),

bacterii, fungi, etc.

Modalitati de transmitere a agentilor patogeni/factori de risc

Expunere percutana: intepare; taiere

Contaminarea tegumentelor care prezinta solutii de continuitate

Contaminarea mucoaselor (stropire cu sange, ser in ochii, nasul, gura)

Efectuarea unor manopere medicale invazive cu ace sau instrumente ascutite

Manipularea unor produse biologice contaminate

Manipularea instrumentarului si a materialelor sanitare contaminate cu produse

biologice contaminate

Prin intermediul instrumentelor medico-chirurgicale taietoare-intepatoare, materiale

sanitare, suprafetelor si altor materiale folosite in activitatea medicala, manipularea reziduurilor

contaminate rezultate din activitatea medicala

ndeprtarea necorespunztoare a materialelor neptoare/tietoare folosite

(recapionarea acelor)

Recoltarea de snge, etc.

METODE DE PREVENIRE A AES

Obiecte ascutite:

reducerea de manevre parenterale la minumul necesar;

colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere, amplasate

la indemana si marcate corespunzator, pentru:

pregatire in vederea utilizarii

distrugere

evitarea recapisonarii, indoirii acelor utilizate.

Niciodata nu se recapisoneaza acul !!!

de evitat scoaterea din seringile de uz unic.

Curatenie si decontaminare:

14

folosirea de tehnici standard, in vederea efectuarii curateniei, sterilizarii, decontaminarii

echipamentului medical, mobilierului, sticlariei, etc.

Igiena personala:

spalarea mainilor

spalarea altor parti ale corpului care au venit in contact cu produse biologice potential

contaminate sau cu alte materiale potential contaminate;

Evitarea activitatilor cu risc de expunere, in cazul:

existentei de leziuni cutanate;

prezentei unui deficit imunitar;

graviditate;

PROTOCOL DE ASIGURARE A INGRIJIRILOR DE URGENTA IN CAZ DE AES

In caz de expunere cutanata : expunere la snge sau alte produse potential infectate la

nivelul unor leziuni pre-existente (dermatit, abraziuni, mici ragade) care se constituie n pori de

intrare.

La expunerea cutanat: se spal imediat locul cu ap i spun i apoi se cltete; se

utilizeaz un antiseptic, timp de contact minim 5 minute.

In caz de expunere percutana inocularea direct a materialului infectant prin

penetrarea barierei cutanate sau mucoase (neptur cu acul sau alt leziune cu instrument

ascuit i contaminat).

spalare cu apa si sapun, clatire

antiseptic timp de contact 5 minute

Clorigeni 1/10

Compusi iodati 2,5%

Alcool 70%

Este interzisa sangerarea, deoarece poate creea microleziuni, care pot accelera

difuziunea virusului.!!!

Contact cu mucoasele:

stropire cu snge sau ser n ochii;

nasul, gura neprotejate n servicii clinice, laboratoare

Splare abundent a zonei expuse timp de 5 minute cu ser fiziologic sau cu ap n cazul

absenei acestuia.

15

Nu se cltete cu alcool (vasodilataia local favorizeaz ptrunderea germenilor).