Nae Ionescu

Individul religiosPrelegeri de filosofia religiei

editie revizuitd ;i addugitd

Studiu introductiv qi note de Lucian Pricop

EDITURA CARTEX

Conceptia grafrcd, a seriei: MddElina Pricop

Lector: Ilie Barangd

Descrierea CIP a Bibliotecii Na(ionale a RopinieiIONESCU, NAE

Individul religios : prelegeri de filosofia religiei / Nae Ionescu;stud. introd. gi ed. ingrij. de Lucian Pricop. - Bucureqti -. Cartex,2017

ISBN 978-6 0 6 -8023 -89 -2I. Pricop, Lucian (pref.) (ed.)

2

a

a

a

a

a

Pentru comenzi qi informafii, vd rugdm sd ne contactati la:Tel/fax: 021 1323.41.30 021 1323.00.1 6

T el: 07 45 .069 .898; 0729 .951 .1 63

www.edituracartex.roe-mail : comenzi@edituracaftex.roP.P. 4. C.P. 184, Bucureqri

Cuprins

Generalia ,,Nae lonescu" sau produsele magistrului odios(studiu introductiv de Lucian Pricop) I 7

Notd asupra ediliei / 2l

Individul religios. Prelegeri de filosofia religiei / 23

I. Ce este filosofia religiel? I 25II. Conceptul de religie qi

problematica filosofiei religiei I 36

III. Experienta religioas[ / 46IV. Actul religios / 57V. Religie naturald gi metafizicd I 66

VI. Despre imposibilitatea. dovedirii existenlei lui Dumnezeu I 76

VII. Trecerea de la idol la Dumnezeu i 88

VIII. Actul religios - act social sau act personal? / 97

IX. Ideea de Dumnezeu in filosofie gi in religie / 108

X. Conqtiinla religioasd / 121

XI. Cunoa;terea religioasd I 134XII. Existen{a absolutd / 145

XIIL Sanctitatea divinului / 155

XIV. Adevdrulreligios / 167

XV. Tipuri ;ivalori religioase / 178

XVI. Istoria filosofiei religiei / 189

I. Ce este filosolia religiei?1

Faptul cd qi anul trecut, gi anul acesta am anunlat Prelegeri de

filosofie a religiei2 nu este in leglturd cu altceva decdt cu opreocupare a mea constantd care nu este, cum as zice, un reflexal structurii actuale a vremii sau a sufletului epocii noastre con-ternporane, ci este o preocupare pe care s-a intAmplat s[ o am,cum s-a intAmplat si o aibd qi aIli oameni. Vreau sd spun, cualte cuvinte, cd filosofia religiei este o disciplind filosofici cepoate sd fie la modd ast[zi pentru o pafte din lume, care se

ocupS de problemele de filosofie general[, dar ea nu a existat inspeculafia filosofic[ a omenirii in chip constant. Dovada cea

mai bund a acestei afirmatii se vede, intre altele, tocnrai infaptul ci filosofia religiei a inceput sd se constituie propriu-zis,ca disciplin[ filosofici de sine st[tdtoare, tocmai in vcacul nl

XIX-lea, adicd in veacul care este cel mai sdrac dc cotrlittutmetafizic de la Hegel incoace.

Orientarea interesului omenesc spre problemelc tlc liklrto-fia religiei nu este in leg[turd cu o mai mare religiozitntc a

omenirii si prin urmare nu trebuie sd vedeli nici in inccrcllt'ilemele de a schila - in linii generale de altfel - un fel dc sistent alfilosofiei religiei, nu trebuie sd vedeli o incercare a tnca tle amd pune oarecum la unison cu ritmul vremii.

De altfel, ritmul acesta al vremii este gi el un lucru lbarteciudat, a;a de ciudat incAt cea mai de seamd preocupare a unuispirit pe care-l preocupi problemele filosofice este sd se sus-tragd, cdt mai mult lui, sau in orice caz sd, controleze intotdea-una ceea ce primeste de la el, cu deosebire criticile.

I Lectic linut.d la data de 27 februarie 1925.I in anul universitar 1()23-1924, Nae Ionescu predase cursul intitulat Filosofia

religiei. Metafizicd;i religie, nelitografiat si, in consecinfd, rrepdstrat.

26 Individil religios

Din acest punct de vedere, este adevirrat cir probletnele, nLl

de filosofia religiei, dar de religie, trec oarcctttn astdzi pe un

plan mai in fald in ansamblul intereselor gcncrale ale omenirii,

dar teoretizarea acestor fenomene este de lapt astizi oareculrl

ingreunatd de lipsa de disciplina a spiritulLri filosofic'

Impresia mea generali este cd filosofia trece ast6zi printr-o

crizd,,iitre altele qi pentru faptul cI aceastd filosofie abdicd de

la instrumentul ei cel mai de seam6, care este, totusi, qi trebuie

sd rdmAn[, raliunea. C[ci filosofia, la urma urrnei, nu este decAt

un fel de rezlltat al unor cercetlri asupra unui obiect special pe

care l-am indicat noi, dar un rezultat care, prin esen(a lui, tre-

buie s[ fie de-a dreptul transmisibil. Dar transmisibilitatea

cunoqtinlei noastre nu este posibild frri acest instrument al

ra(iunii. Acei dintre d-voastra care au citit cate ceva din mica

noastr[ publicistic[ filosofica, diverse polemici intre diferite

qcoli qi curente in idei, iqi aduc aminte, desigur, de polemica

ioarte acerbd dintre ralionaligtii de la IaEi Ei misticii de laBucure;ti. Aceqtia din urmd spuneau: Ratiunea? nu mai e bun[

de nimic! Nu o mai fi pentru ce le-o trebui dumnealor, dar de

ceva tot mai e bund, intrucdt este singurul instn-rment de trans-

mitere a cunoqtin{ei noastre. Dupd cum vd spuneam insd, epoca

aceasta a noastrd moare oarecum filosofic toctnai din cauza

anarhiei totale care domneqte in cAmpul acesta spiritual, tocmai

din catza lipsei de disciplina care domneqte in gAndire, care

stdpAneqte gindirea noastr[ contemporanS.

Vasdzicd, criza filosoficd - dacd este astdzi o crizA filoso-

ficd qi hotdrAt cd este - provine nu din bogdlia sau din sdrdcia

sufleteascd a epocii, cdci cantitatea de avulie sufleteascd este

poate mai mare astdzi decAt acum 20 sau 30 de ani, dar provine

dirt -,rt fe1 de dezortentare a spiritului care renun[A, azi, lasingurul instrument propriu-zis al f,rlosofiei, care este si ramane

pentru totdeauna raliunea omeneasc5.

Vasizicd, dacd noi ne ocupdm cu diferite obiecte care, prin

natura lor, ar fi oarecum inclinate s[ scape unei cunoaEteri prin

mijlocul raliunii, nu este insd mai pulin adevdrat cd rezultatul

cercetdrilor noastre asupra acestor obiecte rdmAne transmisibil

('r' r'.ttt' lilo.so/ia religiei? 27

tot prin instrumentul acesta al ra[iunii, care, in speld, se exterio-rizeazd prin limbaj. intrucAt lirnbajul r;slc utt instrument logic, uninstrument de exprimare a gAndirii logicc, gt singurul instrumentde exprimare a g6ndirii logice ;i, inlrucit, mai deparle, gAndirea

logica la rdndul ei este un f-el dc plccipitat al activitalii ra{iuniinoastre, nu ne putem lipsi de raliunc in lilosofie.

Faptul cd noi, sau unii dintre noi, dotali cu puteri spiritualedeosebite, izbutesc sd se coboare in realitate pe alte cdi decAt

cele ale ra{iunii si izbutesc sd prindd din realitate lucruri ce stau

ceva mai adAnc decAt pAnd unde poate p5trunde rafiunea, este

adevdrat; dar chiar aceste lucruri trebuie transformate, frdmdn-tate din nou, plSmddite in elemente noi ale raliunii gi date ca

atare pentru ceilalti.Prin urrnare, in ceea ce md privegte, nu md simt solidar

nici cr,i actuaia crizd antiintelectualistd a filosofiei, cum nu md

simt de altf-el solidar nici cu actuala prefacere sau reiruroirereligioasd a onrenirii. Cu alte cuvinte, lucrurile despre carevorbesc eu sunt de un interes etern, sunt lucruri pentru cares-au glsit interesali in toate timpurile.

C5, in sfdrsit, nu s-au flcut cursuri de filosofia religiei lalacultatea noastrd, asta nu se datoreazd faptului cd anul1924-1925 nu a rnai fost niciodatd incd in omenire, ci se

dal"oreazd, faptului cd acei care au stat pe scaunul pe care staueu acum nu au ar,ut ei inqiqi interes pentru asta. Vreau sd spunci nu avern de-a face cu un precipitat, ca o rdsfr6ngere a modei,atunci cAnd evoc asemenea probleme aci.

Spuneam adineaori ci veacul al XIX-Iea este veacul care aasistat la constituirea acestei discipline de sine stitdtoare a

l'ilosofiei religiei. Ce poate s[ insemne filosofia religiei? Poatesi insemne dintr-odatd doul lucruri:

1) O cercetare pur[ Ei simpld a religiei, qi anume, ooercetare din punct de vedere filosofic a acestui concept dereligie gi a obiectului corespunzdtor conceptului;

2) Un fel de filosofie a noastrd asupra religiei, un fel defilosofie irr legdturd cu lucrurile religioase sau care sd aib[ labazd concepte din Iumea religioasS.

28 Individul religios

Aceasta din urm[ poate sd ducd la rezultate apreciabile, darnu poate sd formeze propriu-zis obiectul unei serii de prelegeriintr-o facultate, pentru ci asemenea consideratii filosofice inleg[turd cu obiectul religios nu se pot propriu-zis inchega in-tr-un sistem sau intr-un grup de doctrine, ele sunt la dispoziliaimagina{iei respectir.'ului care face considera{iile si, pe urmd, sila dispozilia bogiliei celui care filosofeazi in leglturd cu lucru-rile religioase. Rimdne, prin urmare, un singur domeniu precis

care poate s[ facl obiectul unei serii de prelegeri asupra

filosofiei religiei, adici cercetarea din punct de vedere filosofica religiei in general.

intr-adevdr, aceasta a fost qi preocuparea filosofilor dinveacul al XIX-lea, numai c5, in genere, cercet[rile acestora au

fost fEcute dintr-un punct de vedere ceva mai antifiiosofic sau,

dac[ vre[i, mai pulin filosofic. D-voastri vd amintiti cum iispunea opusculului lui Kant care trateazd asemenea problenre:ii zicea Religia in granilele raliunii. Ce insemnd lucrul acesta?

insemnd cd filosofia lui Kant priveste religia din punctul de

vedere al unui sistem, adic[ mdrgine;te materia aceasta religi-oasd la oeea ce poate sb intre in limitele rafiunii.

Punctul de plecare al sistemului lui Kant este acesta, cd noiin genere nu ne miscdm decAt in limitele fixate de raliune, cd ingenere filosofia nu poate si fie fEcutd decAt in aceste grani{e ale

rafiunii si, prin urmare, este 17cutd gi religia tot induntrulacestor granife, adicd in grani{ele sistemului meu propriu. Camacelaqi lucru il spune, de pildd, si Hermann Cohenr, care-qi

intituleazd considera{iile asupra religiei Der Bcgrit'/' der Religionim System der PhilosophiS, qi Paul Natorpr, care zice: Religia in

rHerrnann Cohen (1842-1918), filosof gerrran, utttrl tlintrc lirndatorii $coliineokantiene de la Magdeburg.

2 Hermann Cohen, Der Begrff der Religitttt irtr ,\'ttr/r'rrt dcr Philosophie

lConceptul de religie in sistemulfilosofic) a apilrttt ll 'l'(ipclnrann, Giessen,

1915 qi este una dintre lucririle de referin{i alc l'ilosolici ttcokantiene.3 Paul Gerhard Natorp (1854-1924), filosol'ncokitttliittt. trtctttbrtt al $colii de

1a Magdeburg. Specialist in Platon, a inllttclrlitl prrrl\ttrtl lirrmarea si

g6ndirea lui Hans-Georg Gadamer qi a lui I'ltlrrrtrtrtl llttsst:rl. Irstc celebrd

controversa sa cu mai tdndrul sf,u colcg tlc ltt Mirlltlchtrrg. Martin

( i. ,.,r/r' lilo:olitt rcligiei? 29

,qrunilele uruanitdlii (Religion irtttt't.lt,rll, tlr'r Grenzen derllumanitciti). O incercare la l(ant in crrtlt.ul nrliuuii, la Natorp incadrul umanit[tii, la Cohen in cach.ul likrsollci, adicd este condi-lionatd religia de sistemul filosolrc in gencral, si in functionarearrcestui sistem fi losofic ddinuiegte ;i conccptul religiei.

Dar, ve{i spune d-voastrd: la urrn[, cc inseamnd, cum spuneNatorp, despre religie in granilele Lrmanitdlii? $i religia este unlirpt omenesc gi, in realitate, dacd zici ,,in granilele umanit[Ui,,,iusearnnd cd ai clasat religia acolo unde este locul ei!

Dacd aceasta ar fi interpretarea, evident ci degeaba as maivorbi eu aci. Probabil insd cd faptul acesta este o indica{iepentru presupozitia - pe care nu o fac eu aci, dar care rezultdpropriu-zis din ins[qi aceastd lucrare - cE anume conceptulacesta de ,,utnanitate" nu este precum acela cu care avem de-alace in mod obisnuit, ci este un concept special, care face pafteintegrantd din sistemul special de filosofie al lui Natorp. Esteaci o interpretare a religiei in cazul unui sistem filosofic gi ointerpretare a religiei din punct de vedere al acestui sistem. Mise pare c5, filosofic vorbind, adicd mai larg vorbind, metoda nupoate sd fie br-rn5. Ea este dintru inceput constructivd si oare-curn dinduntru in afard constructiv[.

Mie rni se pare cd, de indatd ce faci incercarea de a vorbide o lllosofie asupra religiei, adicd de a defini, de a studia filo-sofic conceptul de religie, mi se pare c[ drumul cel mai simplugi rnai ugor de realizat ar fi sd plecdrn de la realitate in jos. Noinu puten.r s[ subsuntdr-n, nici sd subjugdrn religia unui punct devedere fllosofic, ci s[ cercetdm ce inseamnd pur qi simplu reli-gia, sd vedem ce intelegem noi deocamdatd prin religie, ce nu-mesc oalnenii in general religie, care sunt faptele pe care oame-nii le numesc fapte religioase si care, in totalitatea lor, intr-oanumitd ierarhizare si inclinare organici a lor, constituie rnaiapoi religia, adicd faptele acestea trebuie s6 fie definitorii

Hcidegger, care-i dedicf, un studiu ,,Itaportul Natorp" in 1922, in care estcobservabild o f'enorrenologic a tonrporalitdtii prin descrierea vietii factice.I Prirna editie a carlii Iui Paul Naturlt, Religion innerhalb cler Grenzen derHtmtani.trit, apare la Mohr, Ti.ibitrgcn, in 1908.