E 4 nr. l2S4

milMuteganu

btE

H r

Acllnvrm RovrANA

Insrrrurur, DE IsroRrE rrGEoRGE BAntlIU' Cr,u.r-N.q.pocao

Asocr,rlra CnncnrAroRrloRIs'roru er B rsnRrcrr Gnnco-CAToLr cE Dt N RoMANTA

CoonooNetonl:Rpnrus CAvrpBeNu

VenceArrrr-eMrnBr-n PopI-ANDRET

AwceCAupmN

GnBre-MoNrcA MrnoNANroN DOnNBn

IN SpIRITUT EunoPEI MooERNEAoulNrsrRATrA $r CoNFESTUNTLE DrN TneNslLVANrAiN PnnroADA RBronursMULUr TBnBzTAN $r lossrrN

(1740-17e0)

PnBse UNrvBnsrrenA CrulneNA2009

CUPRINS

CuvAnt inainte (Remus CAmpeanu, Anca CAmpian,Varga Attila).'........'....'5

Capitolul I. ,,$apte pdcate capitale ale Transilvaniei". Franc-masoneria -,,Fafartevdzuld" a Iluminismului gi bisericile istorice ardelene

in perioada reformismuluilTh}-L790 (Varga Attila) ......"""'11

Capitolul II. Biserica greco-catolicd din Transilvania

in anii reformismului (Greta-Monica Miron).. """"""""""""77

Capitolul III. Biserica ortodoxd din Transilvania

irn epoca reformismului austriac (Mirela Popa-Andrei) ...,'. " " " " " " " " "' 131

Capitolul IV. Structuri birocratice din Transilvania ln epoca

reformelor tereziene gi iosefine 1740-1790 (Anton D6rner) .......,..........197

Anexe (Anton Ddrner) """""'223

Indice de 1oca1iti1i................. """""""""'301

Indice de nume ......................305

_t

ropei moderne

i transilvane gi a:tionare cele mairiei" constructiei

,e ar fi, agadar,

i iosefind, poateerente, ca debut

-{cest dezideratlerulate dinspreLl" Comparapiile

xperimentate de

rna. in final, inesiunile. Numaiorofesionalism

a urmari prin;pre fenomenulcu anul 1700,

lricii ca senzorimpunerea unuinostalgii qi de

rcii.

'e pronunte, irr

oslru cel burr,:dificatoare din

us CAmpeanut CAmpian

;a Attila

Capitolul l

,,$apte picate capitale ale Transilvaniei".Franc-masoneria -,,Falanevizutd" alluminismului

qi bisericile istorice ardelenein perioada ref ormismului 1tz +0-1790\

Motto: ,,LA ce tfi foloseEte credinfa adeadratd dacd orespecfi atht de pufin? Toleranfa pa submina totul! Liber'tatea imaginard pe care o inooci nu pa putea exista nicichnd,ci doar aa coniluce la dezastrul uniaersal!"

(Maria Tereza)

,,Ori libertatea religiei, ori oefi izgoni pe tofi t,..1 CAt

timp oamenii se supun statului, legilor qi nu o defdimeazd pe

Maiestatea Voastrd ce drept aaefi sd ad amestecafi? Putefi'oare, abuza ile puterc tn acest fel?"

(Iosif al ll-lea)

,,Contrareforma ticuti" din Epoca Luminilor

in Epoca Luminilor, mai ales in a doua ei jumitate, s-a consacrat dinpunct de vedere mental ideea cd raliunea umand a marginalizat revelatia

divind, dar, printr-un proces de compensafie, raliunea a dobAndit ea insXgi

ceva din prestigiul mistic al revelaliei divine. Acum, in acest rdstimp,

ralionalismul avea sd insemne o deificare a rafiunii, un fel de providenfia-lism secul arizat. Postulatul rafiunii era exprimat astfel: toate ordinele

posibile pot fi clasate dupd un criteriu ralional. Dar ralionalitatea lumii se

intemeia pe o mai veche viziune securizantd conform cdreia tot ceea ce se

petrece in lume are o ratiune, adicd corespunde unui plan logic ce asigurd

desfdgurarea fenomenelor cdtre realizarea Binelui, Frumosului, Dreptdlii,Libertdfii gi a altor valoril.

i Simona Nicoard, O istorie a secularizdrii. De la cetatea lui Dumnezeu Ia cetatea oamenilor (sec.

NV-XVill), Cluj-Napoca, Ed. Accent,2005, p. 278-290.

in spiritul Europei moderne

In secolul al XVIII-lea, vechile valori cregtine au fost secularizate,ignorandu-se originea lor creqtinx. Ratiunea fusese pentru credinciogi oscanteie divind, o fdramd de adevdr datd muritorilor, dar pentru rationaligtiaceastd viziune nu era decat o himerd, o conceptie depdgitd care apartinuseunei epoci deja demult apuse. Ratiunea a fost, agadar, definitd drept,,luminaopusd intunericultJl" care ascunsese drumul drept al inaintagilor. Rationa-ligtii au pretins cd ei au descoperit imaginea luminii. in realitate insd gloriagi eroarea tragicd a Luminilor a fost aceea de a crede gi de a sustine cd toateopfiunile umane gi sociale se pot supune ratiunii, ci aceastd rationalitateimanentd a istoriei ghideazd activitatea umand spre un progres indefinit.viitorul umanitdtii s-a conturat optimist in sensul implinirii unei promi_siuni pe care o pronostica ratiunea. Ea era pentru ,,profefil" Aufkliirung-uluieliberarea din copildria umanitdtii, libertatea de a gAndi gi exercitiul criticz.

in ceea ce privegte religia, ea a constituit o structurd tradilionaldfundamentald a vietii social-politice, biserica cregtind ca institutie fiind ininima procesului de culturd gi civilizatie care a modelat lumea modernd.Expansiunea filosofiei rationaliste a insemnat configurarea unui nou idealde viaid sociald gi de organizare politicd.

Dupd lungile concurente hegemonice ale secolului al XV[-lea,mentinerea echilibrului social gi politic in veacul al XV[I-lea trimitea laprincipiul unitdtii europene, o unitate politicd ce venea sd substituieunitatea religioasd a vechii Cregtindtdli. Reformele religioase fdcuserd dejaca Europa occidentaid sd nu mai fie deroc reductibild la o singurddimensiune cregtind, dar mai ales cregtinismul nu mai reprezenta liantulprincipal care ar fi putut perpetua in forfd o identitate europeand.

Era liberald, care s-a deschis in a doua parte a veacului al XVIII-lea, afost pentru Bisericd un rival periculos, deoarece a profanat tradilia teolo-gicd, iar noutatea intelectuald pdrea pentru ea ,,o proiectie a umbrei luiAntichrist pe ecranul lumii"3. Trecerea de la teologia libertdtii la filosofialibertdtii a insemnat un pas spre modificarea sensibilitdpilor gi a sociabili-tdtilor. in mentalitatea traditionald, divinitatea fusese cea care prestabileaordinea lumii materiale gi destinul omului, de aceea principala referintdcomunitard era cea religioasd.

2lbidem.3lbidem.

t2

ropei moderne

ost secularizate,

ru credinciogi o

:ntru rationaligtin care apartinuse

ta drept,,luminatagilor. Rationa-

litate insa gloria. sustine cd toateLcta rationalitaterogres indefinit.rrii unei promi--{ufkliirung-uluirercifiul critic2.

ura kaditional5rslitulie fiind inLunea modernd.

unui nou ideal

-ri al XVII-lea,[-lea ftimitea laa sa substituiese facuserd dejai ia o singurdorezenta liantulteani.

d al XVIII-lea, a

t tradifia teolo-ie a umbrei lui'tadi 1a filosofiarr si a sociabili-:are prestabilea

cipala referintd

,, $ ap te pdc at e capitale ale Transilu aniei". Franc-masoneria...

Universalismul propovdduit de biserica cregtind a fost o idee generoasd,

dar greu de aplicat gi de mentinut in practica politicd pe mdsurd ce patria qi

monarhia au fost socotite sacre/ iar, de la o vreme I clrpus mysticum patriae

s-a addugat acelui corpus mysticum ecclesiae. Panorama religioasd a Europei,

in tot acest rdstimp, a fost expresia unor convulsii de mare complexitate

care a generat factori de diviziune, nelinigtitori pentru omogenitatea,

echilibrul politic qi spiritual la care visau statele europene. in acest interval

de timp, schimbarea fundamentald a fost cea prin care politica s-a substituitreligiei ca principiu de organizare gi ca spaliu referenlial al societdliia.

Structurile qi obiceiurile religioase au fost reinvestite exigenfelor suve-

ranului, statului gi ordinului social. Institujiile politice au fost tentate sd

ttTlizeze instituliite religioase, infiltrAndu-le propriile criterii, domindndu-le

prin proteclia lor, destinAndu-le obiective proprii. Mutafia laicizantd dinveacul al XVIII-1ea a fost o lungd traiectorie, care a fdcut trecerea de la

devofiunea religioasd la etica politicd gi economic5.

in realitate, filosofii nu sacerdotii s-au simfit atotputernici in veacul

Luminilor. Despotismul, la rdndul sdu, gi-a schimbat sensul pentru a se

acomoda cu gAndirea Luminilor orientatd spre: lupta impotriva vechiului, a

superstifiilol, plomovarea progresului, incurajarea mXsurilor economice/

emanciparea culturald. Despotismul luminat a fost o experienld de o

jumdtate de secol, inlre 1740-1790 gi s-a caractertzat ptin rafiune politicd,

mecenat cultural, filantropie in plan social, tendinfa de subordonare a

bisericii gi o vdditd preocupare pentru fericirea colectivd.

Cu despotismul luminat, Statul a devenit noul,,DumnezetJ"5- Centrali-

zarea administrativd intruchipa ordinea, iar aceasta era calitatea ratiunii

universale! Pentru a fi puternic, statul trebuia ra,tionalizat, iar aceastX

ralionalizare a Statului avea sd devini o misiune sacrd, mai aies pentru

imperiul lui Iosif al ll-lea. Pdnd la el ins5 precedentele au fost cAt se poate

de importante gi de semnificative.

Maria Tereza preluase tronul unui imperiu care era intr-o situafie mai

mult decAt deplorabild. Mogtenirea ei contrasta puternic cu aceea a

contemporanului ei, Frederic al Il-lea al Prusiei. Minigtrii pe care iimoqtenise de la tatil sdu nu ii inspirau incredere. Cu tolii erau, fdrd

excepfie, betrani gi incompetenfi, iar unii dintre ei chiar 9i corupfi.

a lbidem.s lbidem.

13

In spiritul Europei moderne

Finantele se geseau intr-o stare jalrricd. Ministrul de finante a informat-o pe Maria Tereza cd avea la dispozifie mai putin de 100.000 de florini,taxele gi imprumuturile pentru lunile urmdtoare fuseserd deja cheltuite, iardatoria statului crescuse enorm catezultat alrdzboiului cu Turcia.

Atitudinea provinciilor era o altd catzd de ingrijorare. Degi toateacceptaserd Pragmatica sanctiune fdrd a protesta, chiar gi provinciile celemai loiale priveau spre noul monarh cu suspiciu'e. Noua suverand aveanevoie de timp pentru a se intdri pe tron gi pentru a incepe sd invete cumsd-gi guverneze imperiul. A gi reugit aceasta in condigiile in care a avutal5turi, ca gi confidenfi, doud personalitdti de incredere care i-au indrumatpagii: in primul rand contele palatin pelffy Jdnos, respectiv ArhiepiscopulCardinal, Primat de Esztergom, EszterhLzy rmreo. Nu este astfel de mirarefaptul cd biserica romano-catolicd, pe toatd durata domniei Mariei rereza,s-a bucurat de privilegii cu totul gi cu totul aparte.

Atitudinea Mariei Tereza fatd de religie a fost mult diferitd de aceeacare a condus la politicile de reforme pragmatice pe care le-a adoptat in altedomenii. in aceastd privinfd, ea a avut conceplii inflexibile relative la rolulde monarh care ii revenea. Maria Tereza era devotatd ideii potrivit cdreiaprotejarea Bisericii in imperiu intra in rdspunderea ei. in cazulimpdrdtesei,Biserica insemna confesiunea romano-catolic5 gi era decisd nu numai sd oprotejeze, dar sd-i gi atace pe rivalii existenti.

Atitudinea ei, despre care unii au afirmat cd este rodul educafieiprofesorilor iezuil77, era de nafurd sd genereze o serie de probleme intr-unimperiu multinational. Destul de mulpi dintre supugii Mariei rereza erauprotestanfi sau evrei. Ambele grupuri minoritare fuseserd persecutate subCarol al Vl-lea. Tocmai discriminarea impotriva lor i-a fdcut pe protestantiidin silezia sd-l intampine cu bucurie pe Frederic al Il-lea in an.d 1740,considerandu-l un eliberator, ceea ce i-a ugurat gi permane ntizatvictoria.

secolul al XV[I-lea a operat, in general, o reducere a persecutiilor fa]dde minoritdtile religioase. IJn numdr mic, dar in cregtere, de state practicauacum toleranfa religioasd gi permiteau diferitelor credinte sd igi manifestecultul fdrd a le persecuta. Faptul cd printre acestea se numdrau state atdt de

6 Paul Lendvai, llngurii, Bucuregti, Ed. Humanitas,2001., p.179_1gg.z lbidem.

I4

-ropei moderne

unte a informat-)0.000 de florini,ieja cheltuite, iarTurcia.

rare. Deqi toateprovinciile cele

a suverand aveare sd invete cum: in care a avut:e i-au indrumatr- Arhiepiscopulasttel de mirarei \lariei Tereza,

liierita de aceea

a adoptat in alterelative la roluli potrivit cdreia

zul impdrdtesei,

L nu numai s5 o

rodul educatieirobleme intr-un:iei Tereza eraupersecutate subt pe protestantiia in an'al 1740,

Lizat r-ictoria.

ersecutiilor fatdl state practicausa igi manifeste:au state atAt de

, $ apt e pdc at e capitale ale Transilu aniei". Franc-masoneria...

prospere gi victorioase ca Anglia, Olanda gi Prusia este o dovadd a avan-

tajelor politice create de toleranld.Politica de persecutii continue a Mariei Tereza apare, intr-o anumitd

mdsurd, surprinzdtoare deoarece a incurajat gi nu a redus diviziuneainternd gi astfel a lucrat impotriva incercdrilor ei de a intdri statul.

Faptul cd a persistat in aceste politici, in ciuda opozltiei multora dintre

cei mai apropiafi consilieri, in special Kaunitz gi fiul ei cel mai mare, Iosif,

reprezintd un indiciu al mdsurii in care ii stdteau la inimds. Aceastd politicda reprezentat una din pulinele cazuri cAnd a adoptat o linie similard cu cea

a tatdlui sdu. Ea a fdcut una din cele mai puternice afirmalii referitoare la

religie ca rdspuns la cererea lui Iosif de a fi mai indulgentd in atitudinea

adoptatd fafd de minoritatea protestantd. El i-a scris Mariei Tereza,

spundndu-i cd ori se va asigura libertatea religiei, ori vor fi izgonili cei care

au altd credintd decAt cea cato1ic6, iar astfel se vor pierde muncitori

excelenfi gi supugi bunie.

Maria Tereza nu a fost deloc impresionatd de acest apel patetic, ci mai

degrabd a fost ingrozrtl. de ce s-ar fi intAmplat in cazul in care Iosif ar fiacces la tron, avAnd asemenea concepfii. Ea a replicat, spunAnd cd nimic nu

poate fi mai destructiv decAt stdruinja in toleranla religioasd: ,,in dorinla de

a pdstra muncitori folositori aei distruge statul qi aei proaoca pierderea unui

numdr nesfdrgit de suflete. La ce tli folosegte credinla adeodratd dacd o respecli atAt

de pufin? Ce s-ar fuffimpla tn lipsa unei religii dominante? Toleranla aa submina

totul! Ce alte frhne existd? Niciuna. [...] Nimic nu e mai necesar qi mai rodnic

decilt religia. Dacd n-ar f un cult stabilit, o supunere tn fafa bisericii, unde am flnoi? Legea forlei s-ar tnstdphni. Idei ca ale tale pot proaoca cea mai mare

nenorocire [...] Libertatea imaginard pe care o inuoci nu oa putea exista nicicdnd,

ci doar aa conduce Ia dezastrul uniaersal!"10

Cu astfel de idei puternic inrdd[cinate, nu este surprinz5tor cd

persecutarea activd a protestantilor a continuat. Cei din provinciile

austriece au fost ori exilati, ori fortali sd emigreze, multi dintre acegtia

scXpAnd in Prusia unde Frederic al Il-lea era chiar foarte mulfumit de

cregterea populajiei.

s Walter Oppenheim, Habsburgii qi Hohenzollernii 1713-1785, Bucuregti, Ed. All, 1995, p.107'11.4.

e lbidem.to lbidem.

15

in spiritul Europei moderne

o mare comunitate protestante din Moravia a fost tratatd cu multdduritate, bdrba,tli fiind ameninfali cu recrutarea, iar femeile gi copiii culnchisoarea. Numai interventia lui Iosif i-a salvat de la aceastd situatie.

Maria Teteza n-ar fi acceptat un astfel de amestec Ai in cazul evreilor.Ea a fost ultimul monarh din Europa veacului al XVIII-lea care a persecutatactiv evreii. Toti cei ce locuiau in Boemia au fost izgoniliin anul 174s, iar inamil 1777 ea a demonstrat cat putea fi de depl asatd., in comparatie cuatitudinile umanitare gi tolerante ale vremii, cand a refuzat sd permitdevreilor sd locuiascd in viena, pe motiv cd acegtia erau o rasd diabolicd cecomplota sd-i transforme pe austrieci in cergetorirr.

Atitudinea Mariei rereza fald de minoritdtile religioase nu era denaturd sd ajute la unificarea statului, dar ins5gi biserica romano-catolicH -pe care suverana dorea atdt sd o protejeze, deoarece afirmase deseori cdsupravietuirea ei in rdzboiul pentru succesiunea Austriei se datora unuimiracol dumnezeiesc primit pentru credinfa sa - s-a fiezit atacatd. Iosif giKaunitz au sustinut cu tdrie cd Biserica reprezenta o restrangere majord aputerii regale. in anul 1740, biserica dispunea de venituri mari. Aceastaadministra toate spitalele, ajutoarele pentru sdraci gi gcolile, se bucura deexceptarea de taxe gi avea un sistem legal propriu.

Intentia Mariei Tereza de a rdspAndi religia catolicd a definit qi politicaadoptatd fatd de Ungaria gi rransilvania. in ungaria, in a doua jumitate aveacului al XVIIIlea, catolicismul maghiar, dupd reconstructia din primajumdtate a secolului, a cunoscut o consolidare gi o inflorire fdrd precedentrz.

sporirea populatiei a presupus o mai bund organizare gi administrarea teritoriului diecezelor, construindu-se o serie de biserici gi diferite edificiicon-fesionale. in anii 1776-1804 au apdrut qapte noi episcopiira, iar raportulnuntiului papal Giuseppe Garampi, care in anrtl1776 avizitatungaria, estemai mult decat favorabilla. Mergand prin diferite localitdti, trimisul papei

11 f|8el'ka Schaser, Reformele iosefine tn Transiloania gi urmdrile lor in oiala sociald, Sibiu, Ed.Hora, 2000, p.34-40.

tt |uPt L6szl6, ,,AMagyN katolicizmus a XVIII 6sXlXszdzadban(lozefirizmus, liberalizmus6s

^katolikus megrljul6s)" in volumul colectiv A katolikus egyhiz ivLagyarorsz1gon, Budapest,

1991, coordonatori: Somorjai Adam gi Zombori Istvdn.13 Este vorba despre episcopiile de: szepes, Beszterczebitnya, Rozsny6, szombathely, sz6kes_

feh€rvir, Kassa gi Sdtmar.14 COLLECTAIVEA VATICANA HLTNGARIAE. Galla Ferenc, Ferences Missziondiusok Magyar-

orszdgon: a Krdlysdgban 6s Erdllyben a 17-Lg szdzadban, Budapest-Ro rna, 2005, p. 63.

T6

ropei moderne

katatd cu multdLeile 9i copiii cu

sta situatie.

n cazul evreilor.:are a persecutat

anul1745, iar inr comparatie cuuzat sd permitd:asa diabolicd ce

oase nu era de

rmano-catolicd -mase deseori cd

se datora unui; atacatd. Iosif gi

ingere majord a

:i mari. Aceasta

le, se bucura de

iefinit 9i politicaJoua jumdtate a

ucfia din primaara precedentrz.

si administrarei di{erite edificii'ii--', iar raportul:at Ungaria, este

. trirnisul papei

:"; ::-:.ali, Sibiu, Ed.

-:.znlr-<, liberalizmus-'.-.:i{orr, Budapest,

o;nbathelv, Sz6kes-

;:irniittsok Magyar-1005, p. 63.

,, $ap t e pdcate capitale ale Transilu aniei". Fr anc -masoneria...

este incAntat de ceea ce vede gi nu poate se nu remarce cd, in comparalie cu

perioadele precedente, biserica romano-catolicd de aici a fdcut progrese

remarcabile, Nunliul papal recunoagte cd a gdsit clerul in ordine, cd, avdzutinstitulii teologice excelente, iar zelui gi instruclia preolimii i se par

multumitoare.Pe de altd parte, a ldudat activitatea episcopilor care - spune el - ,,dau

multd atenfie indatoririlor pe care le au, iar cdlugdrii sunt qi ei foarte utili inactivitatea depusd pentru folosul sufletelor. Cu tolii sunt supugi Sf.

Scaun"1s. in spiritul acestei realitd}i, Garampi este chiar tentat sX spund cd

,,nu gtiu dacd, oare, mai e vreo najiune dupd cea francezd., care, in privinfaclerului, sd stea atAt de bine precum cel rnagl'iar"rc. Mai mult, fidelaprecierilor sale conturate ca urmare a vizitelor fdcute, dupX numeroasele

contacte pe care le-a avut cu divergi clerici qi teologi maghiari, nunliulpapal rdmdne cu convingerea cd ,,episcopii maghiari sunt mai atagali de Sf.

Scaun decAt toli cei din provinciile ereditare"17.

Laudele pe care Giuseppe Garampi le aduce Ia adresa catolicismului

din spaliul Ungariei nu sunt fdrd fundament. in mai toate diecezele

romano-catolice s-au inregistrat proglese notabile, iar fiecare dintre

episcopi s-a bucurat de realizdri deosebite. La episcopia de Veszprdm, intimpul episcopului Pad6nyi Bir6 Mdrton (1745-1762), s-au constituit 48 de

parohii noi, un numdr de 39 de parohii au fost refdcute, s-au indllat 88 de

biserici, L9 capele 9i 28 de gcoli. Episcopul Paddnyi s-a ingrijit mult de buna

funcfionare a seminarului teologic, astfel cd, numai in timpul pdstoririi sale,

pe bdncile seminarului, a educat \29 de preofi, iar un numdr de 3.774 de

protestanti au revenit la religia catolicdrs.

La P6cs, episcopii Klim6 Gyorgy (1751.-1777) qi EszterhLzy P6l (1781.-

1799) au avut in vedere buna organizate a educafiei teologice, dar qi a celor

23 de parohii gi1,44 de filiale. Rezultatele muncii lor au fost pe mdsurX.

La Eger, intre anii 1699-1799 au funcfionat 353 de parohii gi mai multde 66 de preofi. Episcopul Erd6dy G6bor (1715-1744) a reugit, prin eforturi

susfinute, sd ridice 80 de parohii noi gi sd fie ajutat in activitatea pastorald

de232 de preofi1e.

ts lbidem.rc lbidem.t7 lbidem.$Szdnt6 Konr6d, Akatolikus egyhhz tc.lrtdnete,lI,Budapest,1984,p.294-295.ts [bidem.

T7

In spiritul Europei moderne

in episcopia de v6czo gi de Cenad, rezultatele au fost, de asemenea,notabile. in cazul celei din urmd, in timpul pdstoririi episcopului Nikolausstanislavich (1739-17s0), la fer ca gi in cazul predecesorului sdu, Adalbertvon Falkenstein, s-a remarcat aceeagi grijd de a cunoagte indeaproaperealitdlile vietii credincioqilor gi a clerului diecezan.

in acest sens, Stanislavich a intreprins mai multe vizitepastorale in cares-a informat asupra situafiei diecezei. intr-o scrisoare din octomb rie 1741,redactatd ln treizeci gi trei de puncte, episcopul o informa pe impdrd-teasaMaria Teteza asuPra situatiei deplorabile a multora dintre bisericile diecezei,construite din lemn, gi asupra vietii destul de grele a preotilor caredispuneau de venituri foarte mici. Astfel, scrisoarea sa are un caracterpetifionar, prin care episcopul cere imbundtdlirea situatiei clerului sdu.

Din acest motiv, episcopul a impiedicat numirea pe unul dintre celedoud locuri canonicale, care erau rezervate pentru numire impdratului, aunui cleric ce provenea dintr-o altd diecezd. Episcopul motiva aceasta cumcd astfel ar fi luat unor clerici merituogi orice posibilitate de a urca in ranggi de a avea o pozitie mai bund in cadrul eparhiei. Construcfia Domului afost o altd problemd a episcopatului lui stanislavich. incd din anul 1742, ergi-a exprimat dorinta fierbinte, la data de 13 aprilie, sd vadd in cel mai scurttimp terminate lucririie la catedrald. Tot ca urmare a unei scrisori aepiscopului stanislavich adresatd impdrdtesei Maria Tereza, CameraVienezd atribuia la 10 febru arie 1740 suma de 5000 de guldeni pe jumdtatede an pentru continuarea lucrdrilor la Dom2r.

in timpul guverndrii episcopului Stanislavich sunt amintite ca fiindcreate urmdtoarele parohii: Mehadia infiinfatd in anul 1740,yinga, Dogneceagi cenad lnfiinlate in 1741, Recag, santana Noud in 1742, Tdrokbecske in1748, iar apoi Arad-sanmartin gi sasca in 17s0. Faptul cd sub episcopulstanislavich nu s-au infiinjat prea multe parohii, s-a datorat gi faptului cdrdzboiul cu turcii a izgonit multi catolici din vechile lor localitdti, iar, pe dealtd parte, administratia nu a mai iniliat nicio altd campanie de colonizarein acest timp.

18

zo i1 t]mguf episcopului Althan Kiiroly (1734-1756),numdrul parohiilor din diecezd a crescutde la 34 la 59. Pe durata pdstoririi lui Eszterhdzy Kdroly lizsO-tzltl au functionat foartebine 140 de biserici 9i 82 de parohii, la fel 9i in vremea'IuiMigazzilftist6i (1756-1787;1762-1786).

2r Arhiva Episcopiei Romano-Catolice de Timigoara, Claudiu Cdlin, Istoria diocezei romano-catolice de Cenad 1750-1800 (lucrare in manuscris), p.g1.

r.ropei moderne

rst, de asemenea/

:opului Nikolauslui sdu, Adalbertrste indeaproape

pastorale in care

octombrie 1741,

pe impird-teasa

'isericile diecezei,

a preotilor care

are un caracter

erului sdu.

ulul dintre cele'e imparafului, a

tir-a aceasta cumie a urca in ranguctia Domului a

Cin arrul 1743, eli in cel mai scurtunei scrisori a

Tereza, Cameraleni pe jumdtate

rrintite ca fiind\-inga, Dognecea

Torokbecske ina sub episcopul'at 9i faptului cd

alitati, iar, pe deie de colonizare

jn diecezd a crescutru functionat foarteKrist6f (1756-1757;

tin diocezei romano-

,, $ap t e pdcate capitale ale Transiluaniei". Franc-mas oneria...

Dupd moartea sa, in anr;lr 1750, impdriteasa Maria Tereza il va numi,la L5 iunie 1750, in scaunul diecezei de Cenad pe Engl von Wagrein (1750-

1777). Procesul informativ al candidaturii sale a fost inifiat de nunliulapostolic de la Viena, arhiepiscopul Serbelloni, la 22 octombrie 1750.

Episcopul Engl a gdsit o situalie a diecezei, ce poate fi apreciatd ca fiindbunX pentru acea epocd. Astfel, episcopul Stanislavich ldsase toate parohiile

existente ocupate cu preoti, Domul era intr-o stare avansatd de construclie,

dieceza era deja impdrlitd pe decanate, iar capitlul igi desfdgura gi el

activitatea. O caracteristicd a domniei impdrdtesei Maria Tereza a fost

politica de absolutism luminat a suveranei austriece22.

in Banat, acest lucru se va resimti mai profund mai ales datoritX

faptului cd, in aceastd provincie, nu exista niciun alt mare proprietarfunciar decAt suvelana. De altfel, Maria Tereza a avut unele proiecte de a

ridica Banatul la rangul de principat, provincia urmAnd sd primeascd astfel

un statut asemdndtor cu cel al Transilvaniei. in ceea ce priveqte relalia

administrafiei laice cu episcopii de Cenad, se Pot inregistra unele

dezacorduri mai ales atunci cAnd puterea temporald se amesteca inproblemele puterii spirituale. Acest fapt va fi cu atAt mai vizibil cu cAt, inBanat, politica dusd de impdrdteasd nu va cunoagte prea multd opozifie.

O exemplificare a acestor opinii divergente este 9i dispozilia epis-

copului Engl din anul1768, trimisd la Viena spre aprobare. Documentul

conlinea, printre altele, cAteva propuneri ale episcopului ce ldsau sX se

inleleagd dorinta acestuia de a scoate biserica de sub amestecul deranjant al

statului. Astfel, inaltul prelat cerea ca gi clericii sd nu fie judecafi de

tribunale civile, ci doar de cele ecleziastice, iar problemele ce vIzalJ

proprietdtile gi averea Bisericii sd fie discutate doar de capitlu, aici fiindincluse qi testamentele clericilor laolaltd cu ldsdmintele acestora in favoarea

Bisericii. Dispozilia episcopului Engl va fi respinsd, punAndu-i-se acestuia

in vedere sd se limiteze ,,ad caLLSas pure spirituales"23'

in timpul episcopatului lui Franz Anton Engl von Wagrain, se

inregistreazd ceI mai mare numdr de infiinldri de parohii. Doar intre 1750-

1766 sunt create doisprezece parohii, iar in total, pAnd in anul \777, anul

morlii episcopului, se vor inregistra 47 de noi parohii. AvAnd in vedere

faptul cd episcopul Engl s-a impus in noua sa diecezd la sfArgitul anului

1750,luii se atribuie infiinfarea de parohii incepAnd cu anul urmdtor.

zz Ibidem, p. 37.zz lbidem, p.40-41..

I9

In spiritul Europei moderne

^ in pdvinta clerului, episcopur nu reugea sd acopere necesarul diecezei.in aceste conditii, Engl a fost nevoit sd apeleze la diferitele ramuri aleordinului franciscan. Totugi, el nu dorea sd dea frau liber rdspandiriiacestora in cadrul diecezei, motivele sale fiind mai ales de ordin financiar.Astfel, un bun exemplu ni se oferd la panciova, unde franciscanii doreau sddeschidd o noud mdndstire, episcopul Engr opundndu-se acestui proiect.Motivul era simplu: franciscanii fiind un ordin cergetor, prezenta lor ar ficdzttt ca o povard pentru populatia rocalitdtii care era qi aga destul desdracd, iar terenurile agricole erau deja foarte reduse2a.

Episcopul Franz Anton Engl de wagrain, dupd cate se pare, a fostprimul episcop ce s-a ocupat de arhiva diecezand., insdrcinandu-l in acestsens cu administrarea ei pe canonicul paul de vuko et Branko. Esteinteresant acest fapt deoarece, in anul 1767, Engl se afla in conflict cucanonicul gi decanul de vargej vuko et Branko, se pare tocmai datoritdmodului de redactare a unor acte de cdtre cel din urmd, mod specific doarunui episcop. EpiscoprtlFranz Anton Engr von wagrain s-a stins din vialdla 30 ianuarie 1777, dupd ce a ocupat scaunul diecezei de Cenad timp de 27de ani. A fost cea mai lungd pdstorire a unui episcop din aceastd diecezd petot parcursul secolului al XVII-lea.

in cazul episcopiei romano-catolice de Transilvania, dupd moarteaepiscopului M6rtonfi l6zseBs, situatia diecezei a devenit foarte tensionatd.La aceasta au contribuit foarte mult gi stdrile catolice ardelene care auinceput sd vehiculeze mai multe nume pentru ocuparea scaunuluiepiscopal rdmas vacant. in plus, stdrile au inceput sd trimitd la viena ginumeroase petilii prin intermediul cdrora au pledat, cu insistenld, infavoarea diverselor nume. Dintre toti cei sprijinifi sd ajungx pe scaunul deAlba Iulia, cu cele mai mari ganse a fost acreditat un anume MednydnszkyFerenc26. El a gi fost numit de altfel episcop in anul 1722, insd la scurtdvreme, din motive necunoscute, s-a retras din functie.

in atare conditii, la rugdmintea ordinelor, suveranul l-a numit ca qiepiscop de Transilvania pe Antalfi Jdnos (1724-1729), consider at a fi,,ultimul vicar" gi mare prepozlt. El a fost cel care a inaintat la viena celebrapetitie a ordinelor catolice din anul lT2S.Prinintermediul acesteia s-a cerut

za lbidem.zs Martonl6zsef, Az Erdilyi Egyhdzmegye tcjrt1nete, Gyulafeh6rvdr, [s.a.], p. 91.zs lbidem, p. 100-102.

I