Dupit destritmarea ImperiuluiRoman de Apus, popoaremigratoare germanice aupittruns in Europa ~i zonamediteraneanii. .Preocupitrilecivilizate ~i ~tiinta au cunoscutun declin ~i au trecut multe se-cole piinit ciind o nouit Europita inceput sit se contureze.

~ secolul4 d.Hr., Imperiul Roman, proasp;ltI cre~tinat, l~i p;lstra granitele europene de-a

lungul Rinului ~i Dun;lrii. In spatele acestorgranite erau popoarele numite de romanibarbare. jn acea perioad;l, barbarii dinvecin;ltatea acestor frontiere erau triburile ger-manice -.vandalii, francii ~i burgunzii pe Rin,iar vizigotii ~i ostrogotii dincolo de Dun;lre.

Vreme 1ndelungat;l Roma a f;lcut comert ~ia luptat cu astfel de popoare. jn 370, Ins;l,hunii din Asia au invadat Europa, zdrobindu-i~i punandu-i pe fug;l pe barbarii stabili1;i aici.jn'376, un Intreg popor, vizigo1;ii, s-au refugiat1n Imperiul Roman. S-au stabilit acolo 1n cali-tate de alia1;i ai romanilor, dar In curand au1nceput nelntelege,rile cu ace~tia, ajungandu-sela conflicte de mari proportii care au dus laasedierea Romei 1n 410 ~i la 1nf1intarea unuiregat vizigot In Franta, iar mai tarziu In Spania.

inceputul sfar~ituluiNumeroase arrnate romane s-au concentrat peRin pentru a 1ntampina amenintarea vizigot;l,iar 1n 406, vanda1ii ~i alte popoare au trecut flu-viul spre Galia. Un an mai tarziu, ultimele trupeimperiale au p;lr;lsit Britania, unde anglli, saxo-nii ~i go1;ii din nordul Gerrnaniei 1ncepeati s;lrenunte la jafuri, ~i s;l se stabileasc;l pe acestemeleaguri. Dup;l o serie de migratii ~i rnzboaie,francii ~i burgunzii au ocupat Galla, vizigo1;ii auajuns la conducerea Spaniei, iar vandalli auocupat Africa de Nord. In Italia, conduc;ltorul

O In 455, Roma a fost invadata de barbari,pentru a doua oara in mai pu,in de 50 deani. De aceasta data a fost atacata devandali, condu~i de Gaiseric, care a recurs lametode foarte violente: ucideri, jafuri ~i dis-trugeri.

O Teadaric. reprezentat pe aceastamaneda de aur. a fast insarcinat de imparatulbizantin sa preia Italia de la Odaacru.Scapul imparatului a fast sa indepartezearmatele astragate din pravinciile dunareneale Bizan,ului.

O Ravenna, pe vremuri o baza navalaromana. a fost capitala ostro9ota in Italia.Acest mozaic se afla in biserica Sf. ApollinaireNuovo. Mozaicurile 91orificau conducereaostro9ota ~i preamareau arianismul. caresus,inea ca Isus are un 9rad de divinitateinferior fa,a de Dumnezeu. Cre~tiniiconsiderau aceasta teorie o erezie.

"~

oI-0;-5~

barbar Odoacru l-a detronat pe ultimul :imp~ratal Imperiului Rornan de Apus, 1n 476. Acesta afost 1ntr-adevar sfar~itul Imperiului Roman deApus, 1ns~ Odoacru ~i alti conduc~tori conti:-nuau s~ recunoasc~ suprernatia :imp~ratului dinConstantinopol. De fapt, barbarii doreau pros-peritatea imperiului, nu distrugerea lui: ei i1admirau realiz~rile ~i luxul ~i ~tiau c~ nu aveaucu ce s~ le 1nlocuiasc~.

Conducerea exercitat~ de triburile germa-nice ~i conflictele repetate 1ntre acestea auaccelerat declinul civilizatiei romane, inceput~1nainte de sosirea lcir. Restrangerea relatiilorcomerciale a dus la dec~derea vietii urbane ~ila declinul ~tiintei de carte, a cuno~tintelor ~ia diferitelor ocupatii. Acestea sunt motivelepentru care perioada dintre anii 500-1000d.Hr. a fost denumi~ Epoca intunecat~.

popoarele germanice aveau totu~i proprialor cultura, iar in unele privinte -foloseauplugul greu pe solurile nordice -erau maipriceputi decat romanii. ins~, in ceea ce

39

EPOCAiNTUNECATA

O Totila, ultimulrege ostrogot alItaliei, este prezen-tat in acest manu-scris din secolul 1 3,in audien~3 la Sf.Benedict al Nursiei,pe care l-a vizitat in542. Evenimentul aavut loc lam3n3stirea dinCassino, fondat3 deBenedict in 529.

privea metodele de Incalzire centrala, arta,arhitectura ~i literatura, realizarile romanilornu au fost egalate In Europa timp de multesecole.

O vreme, prnbu~irea imperiului nu a fostevidenta. Cand ostrogotii au amenintat ImperiulRoman de Rasmt, 1mparatul a reu~it sa-i alunge1n ltalia, unde liderullor, Teodoric, l-a detronatpe Odoacru ~i a condus, teoretic, 1n calitate dereprezentant al1mparatului. Dupa moartea luiTeodoric, 1mparatul Iustinian (527-565) a facutun efort suprem pentru a 1ntregi vechea Rorrul,reu~ind sa recupereze ltalia, Africa de Nord ~isudul Spaniei, pentru ca Marea Mediterana safie din nou "un lac roman". Victoriile sale aufost de scurta durata, deoarece 1ncepand cu568, noii invadatori germanici, lombarzii, au1nceput cucerirea ltaliei. Aceste rnzboaie au dis-trus 1n ftnal viata civilizata din peninsula.

jntre timp, o noua putere se ridicase Innord-vest. Regatul francilor s-a extins treptatspre sud, sub Clovis (481-511) ~i urma~ii sai,pana cand a ajuns sa controleze IntreagaGalie, care a devenit inima Franciei, sauFrantei.. jn jurul anului 496, Clovis a trecut lacre~tinism; el a ales catolicismul In locul ari-anismului, preferat de majoritatea popoarelorgermanice, iar legatura stransa care s-a f6hnatIntre regii franci ~i Biserica a fost deosebit deimportanta pentru ambele parti.

Puterea Bisericiiprnbu~irea celorlalte institutii romane a con-ferit Bisericii o importanta deosebita 1n vestulbarbarizat, care avea sa influen~eze Intreagasa istorie ulterioarn. Stiinta de carte ~i dome-niul administrativ au intrat In atributiile cleru-lui. Episcopii au devenit conducatori ai comu-nitatilor locale, iar In absenta unei autoritatiimperiale competente, episcopii de Roma -papii -au jucat un rol important In afacerileitaliene. Cu un dublu prestigiu -In calitate deurma~ al Sf.-ului Petru, primul episcop alRomei, ~i de conducator al vechii capitale

imperiale -papa a fost acceptat in Vest dreptconduc~tor al Bisericii $i a devenit o prezen~impun~toare in stat. Aceast~ situatie a devenit$i mai marcant:l deoarece barbarii au renuntattreptat la arianism. intre timp, monasticismuloferea un refugiu fat~ de lumea agitat~, iar incamerele lor de scris c~lug~rii p~strau ele-mente de $tiint~ clasic~ $i cultur~.

A Na~terea Europei?In secolul 7, arabii au traversat Africa de Nord$i au ajuns in Spania. Acesta a fost un eveni-ment decisiv, lumea mediteranean~ fiindimp~rtit~ intre dou~ religii ostile, iar centrulVestului cre$tin s-a mutat spre nord: pe scurt,in acea perioad~ ap~ruse ideea unei Eu(ope.Forta dominant:l a Europei era regatul fran-cilor. De$i dinastia lui Clovis (Merovingienii)i$i pierduse din putere, adev~rata putere eraexercitat~ de c~tre magistratii palatului regal.Unul dintre ei, Charles Martel, a oprit invaziaarabilor asupra Europei, in b~t~lia de laTours, in Franta. Fiul s~u, pepin cel Scurt, i-adat papei o man~ de ajutor impotriva longo-barzilor, l-a detronat pe ultimul merovingian,cu aprobarea papalit:ltii, iar in 751 s-a procla-mat rege. pepin a fost fondatorul dinastieicarolingiene. Fiul s~u, Charlemagne, avea s~construiasc~ un imperiu care p~rea s~ pun~cap~t Epocii intunecate.

~,

(,~

~1.? (/,- ((

,

ii1/;"""",'"

,;.0

O Scena din Epocaintunecata. Tehnicileagricole ale noilorconducatori din ves-tul Europei erauprobabil maiavansate decat celeale romanilor .Barbarii au inventatun plug special pen-tru solurile dure dinnordul Europei.

if

00 Un tier deplug, o cazma delemn cu dou3 t3i~uri~i seceri de tier, detipul celor care erautolosite in perioadaEpocii intunecate.

O Charlemagne(742-814), tiulluipepin cel Scurt.Imperiul sau a pus

capat Epociiintunecate.

40