Realizat de: Sârghii Viorica, clasa a XI-a “C”Prof.: Petrovici Silvia

Biserica este zidită în anul 1901. Tot în acelaşi an a fost sfinţită cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae. Printre ctitori se numără subchirurgul Nikolai Ivanov şi soţia sa Ecaterina. Biserica este amplasată pe strada Alexandru cel Bun al Chişinăului. Potrivit cercetătorului Petru Starostenco, care a studiat istoria bisericii, noul locaş Sfânt a fost zidit în stil rusesc. Proiectul bisericii a fost elaborat de V. Ţâganco, avându-l în calitate de antreprenor pe P. Koşeleov, asistenţa tehnică fiind asigurată de A. Ciukovski, inginerul zemstvei.

Biserica Sfânta Cuvioasa Biserica Sfânta Cuvioasa Teodora de la SihlaTeodora de la Sihla

Biserica a fost construită în 1895 şi era iniţial, capela Biserica a fost construită în 1895 şi era iniţial, capela gimnaziului de fete, fondat de zemstva basarabeană. Ctitori gimnaziului de fete, fondat de zemstva basarabeană. Ctitori sunt Teodor şi Eufrosinia Krupenski, şi arhitectul Al. sunt Teodor şi Eufrosinia Krupenski, şi arhitectul Al. Bernardazzi, care a folosit drept arhitectura rusă din secolul Bernardazzi, care a folosit drept arhitectura rusă din secolul al XVII-lea şi cea arabo-musulmană a Capelei. Reprezintă o al XVII-lea şi cea arabo-musulmană a Capelei. Reprezintă o noutate pentru locaşurile de cult din Basarabia, prin care s-noutate pentru locaşurile de cult din Basarabia, prin care s-a accentuat apartenenţa sa la o instituţie de învăţământ şi a accentuat apartenenţa sa la o instituţie de învăţământ şi nu destinaţia ei religioasă în formele arhitecturale devenite nu destinaţia ei religioasă în formele arhitecturale devenite obişnuite. Târnosirea capelei a avut loc peste 27 de ani de obişnuite. Târnosirea capelei a avut loc peste 27 de ani de la finisarea lucrărilor de construcţie. Cauza, se presupune, la finisarea lucrărilor de construcţie. Cauza, se presupune, că a fost un accident tragic petrecut în altarul bisericii, care că a fost un accident tragic petrecut în altarul bisericii, care a făcut imposibilă utilizarea în scopuri religioase pe a făcut imposibilă utilizarea în scopuri religioase pe parcursul mai multor ani. Conducerea gimnaziului de fete a parcursul mai multor ani. Conducerea gimnaziului de fete a decis construcţia unei noi capele, cu hramul decis construcţia unei noi capele, cu hramul Sfântul Sfântul NicolaeNicolae, redeschisă mai apoi cu hramul , redeschisă mai apoi cu hramul Sf. Cuvioasa Sf. Cuvioasa Teodora de la Sihla.Teodora de la Sihla.

Catedrala Naşterea Domnului

Biserica a fost construită din piatră la 1830, cu trei altare: principal – cu hramul Naşterea Domnului şi două laterale – cel din dreapta cu hramul Sfântul Mucenic Nichita şi cel din stânga cu hramul Sfântul Ioan cel Nou, care apoi au fost înlocuite cu hramul Sfântul Alexandru Nevski şi Sfântul Nicolae Făcătorul de Minuni.

Episcopul G. Bănulescu-Bodoni a înaintat propunerea de a construi o catedrală în centrul oraşului. La 1817 a fost prezentat primul proiect al bisericii, dar n-a fost acceptat.

Generalul-guvernator al Basarabiei, Mihail Voronţov, a comandat în 1826 proiectul catedralei arhitectului A. Melnikov. Lucrările au înceout abia îîn 1830, pe timpul arhiepiscopului Basarabiei Dimitrie Sulima.

Catedrala Schimbarea la Faţă (fosta biserică Sfinţii Împăraţi Constantin şi

Elena)

La început a fost capelă a Gimnaziului de băieţi nr. 2 (Liceul militar Mihai Viteazul). Catedrala a fost construită în 1902, din mijloacele financiare donate de guvernatorul Constantin Alexandrovici. Autorul proiectului catedralei este arhitectul Mihail Seroţinschi. Lucrările de construcţie au fost conduse de Andrei Stepanov, asistat de arhitectul O. Caschet. Timp de câteva luni biserica a fost ridicată. La 19 mai, acelaşi an, ea a fost deschisă şi sfinţită.

Catedrala este construită din piatră, având parchet de stejar. Acoperişul este concav, din metal suflat cu aur, având o cupolă. Clopotniţa se află deasupra pronaosului.

Iconostasul din lemn de brad este suflat cu aur, lucrat de meşterul I. Kirilov, este compus din patru registre: Toţi Sfinţii Împăraţi, Icoana Maicii Domnului, Cina cea de Taină şi Iisus Hristos. Catedrala are, de asemena, şi icoane frumoase, pictate de I. Mişcenco.

Pereţii bisericii, coloanele şi arci’urile au fost decorate în 1906 de pictorul Pavel Pisakariov, cu o bordură în stil bizantin. Un zid de piatră cu grilaj de metal încojoară biserica.

Biserica Sfântul Ilie

In Condica formelor de la ţinutul Lăpuşna din decembrie 1812, se menţionează că biserica Sfântul Ilie deja exista la 1799, deoarece “preotul Vasile Danilovici a fost hirotonit de episcopul Glurasim, de la Roman (1803), când fusese episcop de la Huşi (1796), pe numele acestei biserici”. Biserica era din lemn, apoi a fost zidită la 1806 din piatră lângă un stâlp de piatră ridicat de Ştefan Nor pentru pomenirea lui, a părinţilor şi a copiilor, săi care au fost răpiţi de tătari la 1781.

Stilul ei moldovenesc nu se deosebea cu nimic de alte biserici.

La 1856 lângă biserică a fost deschisă piaţă Sfântul Ilie. În biserică se aflau cărţi bisericeşti, în limba greacă, slavonă şi română.

Biserica Sfântul Mucenic Teodor Tiron a fost construită în anul 1858, în mahalaua Malina Mică, pe piaţa numită de chişinăuieni “Piaţa Ciufli”. Ctitorii acestei biserici au fost doi fraţi, pe nume Ciufli, români de naţionalitate, care au emigrat, la 1821, din Macedonia în Basarabia. Teodor Ciufli, fratele mai mare, îmbolnăvindu-se grav, cere, în 1854, înainte de moarte, fratelui său mai mic Anastasie să înalţe o biserică din contul moştenirii lăsată familiei. La 1855 Anastasie Ciufli solicită autorităţilor permisiunea de a construi o biserică.

Lucrările de construcţie a bisericii încep în 1856 şi durează până la 1856. La 6 iunie 1858 biserica Sfântul Teodor Tiron a fost sfinţită de către Arhiepiscopul Antonie Socotov (1858-1871).

În 1891 construcţia bisericii a fost modificată, deoarece devenise neâncăpătoare.

Catedrala Sfântul Mucenic Teodor Tiron (Ciuflea)

Biserica Biserica Romano-Catolică Romano-Catolică Providenţa DivinăProvidenţa Divină

Istoricul acestei biserici datează de la 1 iunie 1834, atunci când comunitatea romano+catolică din Chişinău a început negocierile cu autorităţile locale şi cele guberniale pentru construcţia unui edificiu. Pentru început comunitatea acumulase suma de 2000ruble ruseşti, dar după elaborarea proiectului de construcţie a bisericii cheltuielile au fost estimate la 33.064 ruble.

În 1836 comunitatea romano-catolică a primit acordul construcţiei bisericii. La 31 martie 1839 documentele au fost prezentate ţarului Nicolae I, care “a fost binevoit să aprobe acest proiect”. Lucrările de construcţie a bisericii au demarat la 6 februarie 1840 şi au durat până în 1843. În acelaşi an, la 6 mai, biserica a fost sfinţită. Primele slujbe au fost oficiate de către preotul Ignaţiu Silvestrovici.

Arhitect: Ilia Novicov