8/14/2019 Epoca lui Chaucer

1/4

.UI

mutt timp o limbdengleza a f1!f1orit

pe fa sfar~itul secolului alperioadd dominatd

marele scriitor Geoffrey

ngleza veche sau anglo-saxona a fost olimb~ vorbita de toate p~turile sociale 1na-inte de anul 1066 ~i 1n aceasta limba au

limba clasei conduc~toare ~i avreme ce lucr.'l1ile scolastice erau1n limba latiOO. Totu~i, o data cu sl;lbireadintre aristocratia engleza ~i francezi,c~ a supravietuit dar a;l se rnspandeasc~ din ce 1n ce maiparlamentul englez a legiferatmoment ce limba franceza nude toata lumea, procedurile dinuhnau s~ se desf~~are 1n viitor 1nenglezJ. DK1 anul 1375, limba engleza as;l devirul limba oficial~ de instruire dinUtilizarea ei tot mai frecventa a culminat cu1n parlament, a discursului din partearegale, 1n anuI1399, 1n limba engleza.

OOOA lIustra1iaunei car1i medievalereprezentand unplugar in timpullucrului. in poemulsau. Petre Plugarul.William Langland i~iidealizeazapersonajul principal.O parte dinpersonajelepoemului personificacele ~apte pacate demoarte. cum ar fiMandria (dreaptasus) sau Lacomia(dreapta jos).Descrierile luiLangland sunt plinede via1a. mai alescea pe care o faceLacomieiprezentand-o ca peun mizerabil be1iv.Dupa ce Ra1iunea le1ine o predica. Viciilese caiesc ~i in final ilurmeaza pe plugarulPetre in incercareade a crea o lumemai buna.

in secolul al XIV-lea engleza suferise maimulte transfo~. Umba acelei epoci este asta:zinumita: "engleza mijlocie", pentru a o deosebiatat de anglo-sa:xoru! cat ~i de engleza moderrulcare s-a dezvoltat mai tarziu. in aceea~i perioa-~, cand limba englez;l a triumfat 1n societate, eaa devenit ~i limba marilor creatii literare. Uneleerau opere 1n proza, printre care de mare valoa-re au fost relata:ri1edespre devotiunea mistico-religioas;l ca, de exemplu, Norul necunoa~terii,creatie a unui anonim, Treptele perfectiunii a luiWalter Hinton ~i Revelatii1e dragostei divinescris;l de o c;l1ug::rrit;l, ulian din NolWich.Umba englez;l se utiliza ~i la traducerea tex"telor biblice ~i 1nsu~i rebelul religios John Wy-cliffe, Impreuru! cu succesorii s;li, au creat in:inurireligioase, cu toate c;l Wycliffe a continuat s;l fo-loseasc:I limba latiru! pentru lucr:1ri1escolastice.

DialecteDin punct de vedere pur literar, cele mai impor-tante lucrnri ale perioadei au fost o seanlli demari poeme. Wi1liam Langland, autorul poemu-lui Sir Gawain ~i Cavalernl verde a compus 1ndialect West Midlands care era sortit s;l disparn.Spre deosebire de acesta, dialectul EstMidlands, allui Geoffrey Chaucer, era cel maifrecvent folosit la Londra, 1n tribunale ~i universi-ta:ti. n mod normal, acest dialect a devenit limbanational;l ~i a evoluat de-a lungul secolelor deve-nind limba englez;l vorbita: asta:zi. Ca urmare,29

8/14/2019 Epoca lui Chaucer

2/4

EPOCA LUI CHAUCER

O Maicu'a Julian erao calugari,a din seco-lul a! XIV-Iea caretraia intr-o manastirebenedictina din Nor-wich. Cartea ei Reve-lafiile dragostei divinea reprezentat primaopera !iterara in lim- ~ba eng!eza scrisa de ~

din Canterbury neofer3 o retrospectiv3vie ~i in acela~i timpamuzant3 a vie~ii dinEvul Mediu.

~~.0~15ii

'8"'

O Un manuscris alPovest;r;'or d;n Can-terbury compuse deWilliam Chaucer. A-ceasta capodoperaera ilustrata cu nu-meroase desene. Ver-surile de inceput suntdedicate miracoluluirena~terii vie,ii intimpul primaverii.

citi ~i 1ntelege opera scris~ de Chaucer cue nevoie de un oarecare efort ~i opreg~tire pentru a o descifra. Pe de altlscrierile poetilor West Midlands semai mult cu o altllimb~ -un accident1n fond, le-a limitat popularitatea.Sir Gawain ~i Cavalerul Verde face parte

Curatenia ~i Rdbdarea. Este posibil capoeme s~ aiba. un singur autorEle sunt scrise 1n acel~i fel ~i utilizeaz:la versificatiei. Toate poartl unreligios, grav. Sir Gawain ~i Cavalerulerde este plin de o frnmantare narativa care facpoemul s~ fie mult deosebit fa~ de celelalte.Totul 1ncepe la curtea regelui Arthur, 1n1n ziua Anului Nou, cand un personajsala regelui -un cavaler cuoperit cu o armurnCavalerul1l provoaalla duel pe unul din-Gawain, care 1l1nvinge chiarstrainului misterios dup~ ce promi-s;l accepte o loviturn similarn la trecereaGawain 1l d~piteaza pe Cavalerul Ver-care cu multl deta~are i,'!i idial propriul cap~i pleac~. Dup~ un an, Gawain pleaal

a-~i respecta promisiunea ~i 1nta1ne~te ~i1ntotdeauna) diverse tentatii, 1n dru-c~tre Capela Verde. Acolo, el descoperns;l o 1ndure.

Marile poemePetre Plugarul numitl de obiceiPlugarul reprezintl, de departe, o luc-mult mai amp~. Anumite trimiteri din acestal autorul ar fi fost un preotnumit William Langland, cu toate al este~i ca poemul s~ fi fost scris de mai multe"Long Will" ("Lunganul Will") carepare al ar fi scris 1n poem despre propria luinu a fost un personaj fictiv ci a fost o jre~, instruitl langa Great Malvem, el1ncropit o Via~ 1n Londra ~i a compus treipoem, 1n decursul a treizeci1360 ~i putin lnainte de 1400.Petre Plugarul este conceput sub forma unuiliterar foarte popular 1n Evulcare i-a permis scriitorului s~ combine

00 Doua dintre Po-vest;r;/e d;n Canterbury...Povestirea nevesteidin Bath" (stanga) des-crie un cavaler care secasatore~te cu O vraji-toare, In vreme ce ..Po-vestirea duhovniculuide maici" Gos) este Otabula despre un coco~numit Chanticleer.

O O ilustratiecuprinsa inmanuscrisul poemuluiTroilus ~i Cressidascris de WilliamChaucer cam prinanul 1 380. lIustratiail prezinta peChaucer la curtearegelui Richard al 11-lea, citindu-i poemul.Cea mai mare partea literaturii din EvulMediu era citita cuvoce tare. Engleza luiChaucer se ortografia~i se pronunta foartediferit de englezavorbita ~i scrisaastazi iar ortografianu a foststandardizata decatdupa perioada luiShakespeare.

30

8/14/2019 Epoca lui Chaucer

3/4

C Pelerini parasindlondra in drum spreCanterbury (stanga)~i care se intretineaupovestindu-~i unul al-tuia diverse patanii.in ciuda faptului capoemul este netermi-nat, cele 24 de po-vestiri constituie ceamai reu~ita colectiede povestiri din EvulMediu. Fiecare po-vestire se potrive~tecaracterului povesti-torului. De exempluC:-povestirea morarului~ (stanga-dedesubt) es- ~ I

~ te complet opusa cu ~ Icea a diacului sfrijit ~i ~ .~~ mohorat (dreapta) ~~ sau cu cea a caluga- ~ Irului (stanga-jos). ~

DIACULA clerk ther was of Oxenford also,That unto logyk hadde long agoAs leene was his horse as is a rake,And he nas nat right fat, I undertake,But looked holwe, and thereto sobrelyDe asemenea,era un diac din Oxford care, cu multtimp in unna studiase ogica, Calul sau era la fel deslab ca o gloaba $i nici el nu era chiar gras, aratandsfrijit $i foarte mohoclt.

scenei de dupa crucificare, atunci cand 'ziuafricii s-a retras ~i intunericul a devenit saare'. Oalta trnsatura caracteristica a acestui gen deversuri a reprezinta falasirea unui numar fix desilabe accentuate.Versificatia aliterativa s-a bucurat de un maresucces, dupa a revenire brusca ~i inexplicabila insecalul al XIV-Iea. Locul ei a fast luat de a nauaversificatie in care fiecare vers avea, in general,acela~i numar de silabe, accentuate sauneaccentuate ~i in care deseari, tenninatiaversurilar rima.

b)g he was of brown, and eek of hones.was a janglere and a goliarde:J.",that was most of synne and harlotriesun barbat brunet, 0505.5punea pove~ti indecente, ceie maide5pre p:!cat, ~i care ernu pline de vulgaritate.

PionierulGeoffrey Chaucer a fost primul mare maestruenglez al acestui gen de versificatie ale carei trJ-s:lturi au fast imprumutate din limba francez:l.Shakespeare, Milton, Wordsworth ~i alti maripoeti au folosit cu prec:ldare aceast:l tehnict.Chaucer a fast un pionier atat In domeniullimbii cat ~i al tehnicilor versificatiei folasind unnum:lr imens de cuvinte de inspiratie strJin:l. Re-zultatul a constat Intr-a imbog:ltire continu:l, per-manent:l a limbii engleze, f:lcand-a mai flexibil:l~i totodat:l mai capabil:l s:l exprime diferite nu-ante de Intelesuri. Realiz:lrile lui Chaucer nu aufost Ins:l doar de ordin tehnic, el a fost un marepoet care a Intruchipat un talent liric ie~il dincomun, cu viziunea unui romancier care observ:latent toate sl:lbiciunile umane.Chaucer s-a ruIscut, probabil, In anul 1342.Era !1ul unui negustor de vinuri din localitateaIpswich, dar se pare c:l ~i-a petrecut cea maimare parte a copil:lriei In Londra. in anul 1357artistul era paj la curtea regah'l ~i a luat parte lacotropirea Frantei (1359), ocazie In care a fastcapturat ~i eliberat In schimbul unei sume debani. Despre viata lui nu se mai ~tie nimicaltceva paruI In anul 1367 cind poetul era dejamembru al curtii regale.De la acea vreme el e devenit un o!1cial deIncredere trimis adesea In strJin:ltate cu diferitemisiuni confidentiale (atat de confidentia1e Incatnici azi nu se ~tie despre ce era volba). in modevident, el a pro!1tat de ocaziile pe care le-a avutInv:ltand nu doar limba francez:l ci ~i pe ceaitaliana. Opera lui a fost influentat:l de mari au-tori italieni, cum ar !1 Dante sau Boccaccio. Maitarziu, Chaucer a fost nurnit ~ef al biroului v;lmi-lor In portul Londrei ~i a locuit Intr-un aparta-ment rnic, situat deasupra po!iii Aldgate (una din

31

personaje ~i idei reale cu personaje ~i ideiimaginare. Langland se autodescrie, undeva pedealurile din Malvem, adonnind ~i visand uncimp plin cu oameni" care se vor dovedi a fi, defapt, viziuni de ansamblu ale tipologiilor medie-vale. Cea mai mare parte a actiunii este o alego-rie 1n care sunt distribuite diferite personaje, cumar fi Lingu~irea, !o$elatoria sau intelepciunea, alecaror fapte sunt tesute cu multa abilitate pentruca 1n fInal sa dea na~tere unei adevarate nara-tiuni. Punctul culminant ii reprezinta o judecataa regelui, care utilizeaza Ratiunea pe post de~ cancelar ~i CO0,5tiintaca ratiune suprema.:3 Aceasta poate fi privita ca o critica implicita la~ adresa cancelarilor ~i a justitiei supreme engleze~ ceea ce a facut ca Langland sa fie cu adevaratrenumit pentru denuntarea abuzurilor din sanulbisericii ~i statului englez. Faima de care s-a bu-curat Petre Plugarul 1n randul contemporanilorpoate fi u~or demonstrata prin faptul ca unuldintre conducatorii rascoalei taranilor din 1381,John Ball, a amintit despre poem 1ntr-o scrisoareadresata unui alt rasculat -un omagiu careprobabil nu i-afost de mare ajutor lui Langland(daca el a fost adevaratul autor), din moment cerascoala a fost 1nabu~ita.in orice caz, alte 'viziuni' care urmeaza 1n po-em au clarificat faptul ca Langland nu a fost unreformator social ci mai degraba un moralist carepredica 1n favoarea 1ndrept:lrii personale. li estemiia de suferintele oamenilor obi.5nuiti dar acestfapt nu ii face sa ii infrumuseteze, autorul inclu-zand 1n opera sa descrieri ca 'paznicul de vana-toare ~i sotia -beti'. Personajul principal din luc-rarea lui Langland este Petre Plugarul care estedescris mai 1nt:1ica un om onest, muncitor, ser-vitor al unui bun stapan, Sf. Adevar. Pe parcursulpoemului, Petre devine un personaj din ce 1n cemai complex pentru ca 1n fInal sa devina foartegreu de deosebit chiar de Hristos lnsU$i.

prikyng ndofbunryngor tbe a",ai bls lust; or no cost wolde be spa", Alitera+iasbolde be studje and make bymsel~ wood, ~n cloyst",l~ topour, Langland ~i autorullui Gawain au folosit o tehni-suynken itb lsbandes,nd abou"" ca a versificat;ei a carei istorie dateaza dinp er -Au sn b i t .

oada anglo-saxona. Trasatura ei cea mai izbitoa-lui placere ern de a goni iepurii ~i de a vana; nu 1 .i5 s: ali . ( dfi precupetit nimic pentru aceasta De ce sa studieze ~i ::J re a lOSt teratia nunuta uneon ~l rima e ca-st3nd ve~nic aplecat deasuprn unei carti, ~ pat) care implica alaturarea unor cuvinte cheiemanj(stire, sa trudeasca ~i sa munceascadupa cum E ' , . (d b.. )Sf Augustin? ~ care 1OCep CU acela~l sunet eo lcel consoarul .~ Un exemplu al efectelor puternice care pot fi.:g. atinse printr-o buna stapanire a tehnicii aliteratieiI "'= poate fi observata 1n descrierea lui Langland a

.I:J(~'

! 1

8/14/2019 Epoca lui Chaucer

4/4

EPOCA LUI CHAUCERlui Geoffrey Chaucer. Dupa ce inainte preluaseatat de multe teme de la alti scriitori, artistul acreat o opera dupa o conceptie m:liastra carepare sa-i apal1irul in intregime: un grup depelerini care cal:ltoresc dinspre Londra spreCantetbury ~i inapoi ~i care au consimtit sa-~ispuna, pe clnd, povestirile.Acest cadru i-a oferit posibilitatea sa descriedive~i indivizi ce apa11ineauunor clase ~i tipolo-gii complet diferite ~i de a reda tot felul de po-vestiri, eroice sau care doar parodiau eroismul,studiat violente dar complet edificatoare, adop-tand stilul cel maicaracteristic fiecarui personaj.Printre multe altf;le, Chaucer a fost un mareumorist ~i in ciuda faptului ca ~i inaintea lui inliteratura engleza se utilizase umorul, el a fostprimul care s-a folosit de un umor spumos ~i debun gust.

NEVASTA DIN BArnShe was a wo11hy woman all hlr Iyve,Housebondes at chlrche dore she hadde Jyve.In fe/aweshlp wet koude she /a"ghe and calpeof remedies oflove she knew per chaunce,For she koude of that art the o/de daunce.Ea a dus toaUl viata un trai confortabil ~i s-a casatoritla biserid! de cinci ori. in societate ~tia sa rada deglumeie care se faceau. ~tia totul despre drngoste ~iintelegea perfect capcanele jocului

~ r! Lumea medievalaVarietatea tipologica umana din aceste povestirieste imensa -cavaleri ~i scutieri, calugari,calugarile, diaconi, negustori, mornri ~i mullial1;ii. Mare parte a originalitalii lui WilliamChaucer se datoreaza faptului ca acestepersonaje nu reprezinta personificari1e unortipologii bine studiate -ca 1n poemul luiLangland -ci ni~te creaturi care par a fi vii. Cutoate ca 1n momentul moItii lui William ChaucerPovestirile din Canterbury au ramas neterminate,ele au 1';.lmas ele mai variate ~i atractive imaginipe care le avem despre lumea medievala...,

LHI~~

~

CAVALERULthough that he were won by, he was wys, I

And of his pon as meeke as is a mayde,He nevere yet no vi/eynye ne saydeIn at his lyf unto no maner wight,He was a venuy, pa/fit gentil Kn}8htCu toate ca avea o pozitie importanta, era intelept ~ipoliticos, la tel de bland ca o tecioara, in intreaga l ui viatanu tusese violent sau crud. Era cavalerul perfect,credincios si curtenitor.

0000 In crearea personajelor saleChaucer s-a inspirat din tipologia diferitelorstraturi sociale ~ i ne ofera o imagine vie amanierelor, Imbracamintei ~i ideilor populareIn Anglia secolului al XIV-Iea.

portile de intrare in Londm). Dupa o scurtaperioada de dizgratie, din anull386, el a devenitcancelarul regelui in anwl389, flind raspunzatorpentru toate lucrarile de construc:!;ii executate lapalatele sau la diferitele proprietati regale.Doi ani rnai tfu"Ziu Chaucer a demisionat(duPa standardele secolului al XIV-lea era destulde batran) ~i a ocupat o pozitie rnai pu:!;inobositoare, ca administrator al unui domeniuregal din Somerset. A rarnas in gra:!;iile regalechiar ~i dupa lovitura de stat, din anw1399, candtronul a fast ocupat de now rege Henric al N-lea, an in care artistul a inchiriat pe termen lungo casa in Westminster. Din pacate a murit lapu:!;in timp dupa aceea, in anul 1400 ~i a fostingropat in locul care azi se nume~te "Poet'sComer" (Coltul Poetului) in Westminster Abbey.

Dragoste de curteApropierea lui Chaucer de diferite cur:!;i~i culturisWine, la fel ca buna cunoa~tere a naturiiumane, la toate nivelele societatii, i-au Imbogatitcu sigurant:l opera. Se cunosc relativ pu:!;inelucruri despre viata lui particulara ~i despresentimentele care l-au incercat.Stim, de exemplu, ca a fost casatorit dar nu ~idaca a avut o casnicie fericita sau daca a urmatmodelw "dmgostei de curte" idolatrizand, de ladistanta, o femeie care prin na~tere era

aristocrata.Multe din scrierile timpurii ale lui Chaucer( Ca11ea Ducesei, Casa Faimoasd, ParlamentulOrdtdniilo1; Legenda Bunelor Femei) au avut cateme principalele teme fIXe medievale cum ar fivisele ~i dmgostea platonica.Acest lucru apare ~i rnai evident in primacapodopera a lui Chaucer, Troilus ~i Cressida; unpoem lung in care subiectul este preluat de laBoccaccio. in Troia, ora~ ocupat, Troilus o~ iube~te ~i o cucere~te pe Cressida care este pusa:3 intr-o pozitie dificila din cauza tatalui ei care a

~ trecut de partea inamicului. Dupa ce e obligata~ sa i se alature, ea ~i va gasi cucind un nou iubit,~ din clndul grecilor. Chaucer preia aceastat poveste simplista ~i in timp ce respecta~ conven:!;ia dmgostei de curte trateaza cu multrealism subiectul care face din comportamentulCressidei unul urnan ~i chiar de inteles.Povestirile din CanterburyPovestirile din Canterbury au reprezentatcapodopera care a incununat intreaga opera a

."12