Bugetul anului 2014, bun de drămuit La începutul lunii februarie, con­

silierii locali au aprobat în unani­mitate bugetul comunei pe anul 2014. Documentul ce stă la baza întregii activităţi administrative, nu aduce prea multe motive de op­timism, întrucât banii sunt puţini şi în acest an. „Avem aproximativ tot atâţia bani ca anul trecut. Din păcate, trebuie să fim foarte atenţi şi să drămuim bine fiecare leu, pentru că sunt foarte puţini. În primul rând ne angajăm ca instituţiile publice – primărie, şcoli, grădiniţe etc. – să funcţioneze normal. În al doilea rând, ne putem gândi şi la câteva investiţii, despre care am vorbit în numărul trecut”, spune primarul.

Cauza pentru aceste neajunsuri o reprezintă finanţarea foarte slabă ce a fost alocată comunei, în special pentru investiţii, pentru că banii s­au împărţit pe criterii politice. În acest context, este foarte important ca cetăţenii să îşi plătească taxele şi im­pozitele la timp, întrucât banii veniţi de la judeţ sau de la Bucureşti sunt foarte puţini.

Aşa cum a făcut în fiecare an, Curierul de Beba Veche vă prezintă o sinteză a modului în care se strâng şi se chel­tuiesc banii din bugetul local.

VENITURILEDupă cum se poate observa în gra­

ficul alăturat, principalele surse care constituie bugetul local sunt banii care vin de la centru sau de la judeţ, cote parte din impozitul pe venit sau din TVA. Aceste cote se calculează raportat la mărimea localităţii şi la acti vitatea desfăşurată pe raza ei (salariaţi, societăţi comerciale etc), însă există şi o latură politică ce înclină balanţa în favoarea comune­lor guvernate de primarii partidelor aflate la putere şi cei aflaţi în opoziţie, cum e şi cazul comunei noastre.

O mare parte din banii veniţi de la centru sunt destinaţi învăţământului, pentru salarii, bunuri şi servicii ne­cesare activităţii uzuale, primăria acţionând doar ca intermediar între stat şi şcoală.

În ceea ce priveşte veniturile din

taxe şi impozite locale, însumate, ele reprezintă la circa un sfert din întreg bugetul. Cea mai importantă sursă de venit locală este impozitul pe te­renuri ce asigură 19,35% din buget. Impozitul pe clădiri sau taxa pe mi­jloacele de transport sunt mult mai mici şi abia dacă depăşesc câte 1% fiecare.

CHELTUIELILELa cheltuieli, vă prezentăm două gra­fice: unul pe destinaţii şi celălalt pe capitole.

Luate după destinaţii, cheltuielile cu bunuri şi servicii deţin cea mai mare cotă ­ 44,6%. Aici intră tot ce înseamnă baza materială, de la hârtie de scris şi cretă pentru şcoală şi până la iluminatul public şi al instituţiilor. Aici sunt incluse serviciile, de la salu­brizare şi chiar tipărirea ziarului local.

Cheltuielile de personal reprezintă 44,5% din totalul cheltuielilor. Trebuie spus că acestea nu se referă doar la salariile din primărie, ci la toate salari­ile angajaţilor din instituţiile publice gestionate de primărie, incluzând aici personalul didactic.

Restul destinaţiilor au valori mai mici: asistenţă socială 4%, rambursări de credite 5,5%, dobânzi 1,13% şi alte cheltuieli 0,27%.

Împărţite pe capitole, se evidenţiază cele mai mari cheltuieli legate de administrarea comunei, inclusiv investiţiile, învăţământul (ce ab­soarbe circa o treime din bani), trans­porturile, cultura şi alte domenii.

CURIERULde BEBA VECHE

Anul VI • Nr 2 (68) • februarie 2014 • Ziar editat de Primăria Beba Veche • Apare lunar • GRATUIT

Servicii publice generale 30,7%

Învăţământ 29,8%

Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică

17,1%

Cultură, recreere şi religie 9,8%

Transporturi 5,5 %

Asigurări şi asistenţă socială 4 %

Protecţia mediului 2,7 %

Apărare, ordine publică şi siguranţă 0,4 %

Bugetul local al comunei Beba Veche - 2014Cheltuieli pe capitole

Cheltuieli de personal (primărie, şcoli, grădiniţe etc.)

44,5%

Bunuri şi servicii 44,6%

Rambursări de credite

5,5 %

Dobânzi 1,13 %Asistenţă socială 4 %

Bugetul local al comunei Beba Veche - 2014Cheltuieli pe destinaţii

Alte cheltuieli 0,27 %

Sume defalcate din TVA pentru �nanţarea

cheltuitelor descentralizate 27,29%

Sume alocate de Consiliul Judeţean Timiş

pentru echilibrarea bugetelor locale

29 %

Sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetului

5,65 %

Alte venituri (taxe, impozite etc) 3,71 %

Bugetul local al comunei Beba Veche - 2014Principalele surse de venituri

Impozitul pe terenuri

19,35%

Cote defalcate din impozitul

pe venit15%

Primăria şi Consiliul Local Beba Veche urează tuturor doamnelor şi domnişoarelor, să aibă o

Primăvară minunată, cu sănătate şi bucurii în suflet. “Să fiţi întru toate… ”înfloritoare”, aşa cum toate vor

înflori în jurul nostru, spre bucuria noastră!”primar, Ioan Bohancanu

IANUARIE 2014L M M J V S D

1 2 3 4 5

6 7 8 9 10 11 12

13 14 15 16 17 18 19

20 21 22 23 24 25 26

27 28 29 30 31

FEBRUARIE 2014L M M J V S D

1 2

3 4 5 6 7 8 9

10 11 12 13 14 15 16

17 18 19 20 21 22 23

24 25 26 27 28

MARTIE 2014L M M J V S D

1 2

3 4 5 6 7 8 9

10 11 12 13 14 15 16

17 18 19 20 21 22 23

24 25 26 27 28 29 30

31

APRILIE 2014L M M J V S D

1 2 3 4 5 6

7 8 9 10 11 12 13

14 15 16 17 18 19 20

21 22 23 24 25 26 27

28 29 30

MAI 2014L M M J V S D

1 2 3 4

5 6 7 8 9 10 11

12 13 14 15 16 17 18

19 20 21 22 23 24 25

26 27 28 29 30 31

IUNIE 2014L M M J V S D

1

2 3 4 5 6 7 8

9 10 11 12 13 14 15

16 17 18 19 20 21 22

23 24 25 26 27 28 29

30

IULIE 2014L M M J V S D

1 2 3 4 5 6

7 8 9 10 11 12 13

14 15 16 17 18 19 20

21 22 23 24 25 26 27

28 29 30 31

AUGUST 2014L M M J V S D

1 2 3

4 5 6 7 8 9 10

11 12 13 14 15 16 17

18 19 20 21 22 23 24

25 26 27 28 29 30 31

SEPTEMBRIE 2014L M M J V S D1 2 3 4 5 6 7

8 9 10 11 12 13 14

15 16 17 18 19 20 21

22 23 24 25 26 27 28

29 30

OCTOMBRIE 2014L M M J V S D

1 2 3 4 5

6 7 8 9 10 11 12

13 14 15 16 17 18 19

20 21 22 23 24 25 26

27 28 29 30 31

NOIEMBRIE 2014L M M J V S D

1 2

3 4 5 6 7 8 9

10 11 12 13 14 15 16

17 18 19 20 21 22 23

24 25 26 27 28 29 30

DECEMBRIE 2014L M M J V S D1 2 3 4 5 6 7

8 9 10 11 12 13 14

15 16 17 18 19 20 21

22 23 24 25 26 27 28

29 30 31

Calendarul ridicării gunoiului - 2014

Beba Veche la Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor din România

În perioada 16­19 februarie 2014, a avut loc, la Bucureşti, Adunarea

Generală a Asociaţiei Comunelor din România, la care a participat, ca în fiecare an, comuna Beba Veche, reprezentată de primarul Ioan Bo­hancanu.

Întâlnirea anuală a devenit un punct de referinţă, comuna noastră fiind unul din cei mai vechi membri ai asociaţiei. An de an, participarea primăriei Beba Veche are ca scop pro­movarea intereselor administraţiei locale şi implicarea în dezbaterea problemelor de ordin administra­tiv, social, economic şi cultural, ce preocupă comunităţile locale.

La întâlnirea din acest an, au fost invitaţi membrii Guvernului României, dar din păcate, pe fondul bătăliilor politice de de la Bucureşti, au onorat cu prezenţa doar vice­premierul Liviu Dragnea precum şi miniştrii Marian Câmpeanu (Muncă) şi Danie Constantin (Agricultură).

OFUL PRIMĂRIILOR: SALARIILE MICI Pe plan administrativ, problema care s­a pus a fost despre salariile foarte mici din primării. Din acest motiv, personalul este nemotivat, uneori slab calificat, aşa cum se întâmplă în foarte multe regiuni din ţară. Guvernanţii au propus mărirea sala­riilor primarilor şi viceprimarilor, dar mulţi primari, printre care şi dom­nul Bohancanu, au susţinut că mult mai necesară este creşterea salariilor personalului. „Noi putem spune că avem un personal foarte bine cali­ficat, cu rezultate excelente, dar din

păcate oamenii nu au salariile pe care le merită. Am susţinut ca lor să li se mărească salariile, nu primarilor”, spune Ioan Bohancanu. În ciuda acestui fapt, la finele lunii februarie, guvernul a decis mărirea salariilor doar pentru primari şi viceprimari.

FONDURILE EUROPENE, BLOCATE LA GUVERNO altă problemă abordată de aleşii locali a fost cea legată de viitoarele sesiuni de finanţare europeană din perioada 2014­2020. Administraţia noastră a putut să fie la curent cu cele mai importante detalii şi proceduri ce vor putea fi folosite în accesarea de fonduri europene. Primarii s­au plâns că, din păcate, Guvernul întâr­zie adoptarea ghidului de depunere a proiectelor, în lipsa cărora primăriile nu pot accesa fonduri europene. Pa­radoxal, deşi sunt mai mulţi bani la dispoziţie decât în anii trecuţi, aceştia nu pot fi accesaţi.

PROBLEME LA CADASTRUO altă temă importantă ce a fost dezbătută la Bucureşti a fost legată de cadastrarea teritoriului, unde există mari probleme. În acest sens, la Adunare a fost prezent şi dom­nul Arthur Ursu, directorul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, ce a făcut o expunere foarte interesantă despre lucrările de cadastru realizate la nivel naţional, ce vor face ordine în organizarea teritorială a localităţilor. El a anunţat că vor fi programe pentru identifi­carea suprafeţelor din intravilanul localităţilor, pentru inserarea lor în cartea funciară. Măsura interesează

foarte mult şi comuna noastră.

AGRICULTORII, LA MÂNA SPECULANŢILORÎn ceea ce priveşte agricultura, Mi­nistrul Daniel Constantin a avut o prestaţie mediocră, nereuşind să răspundă convingător întrebărilor primarilor. Aceştia l­au interpelat cu privire la preţurile la cereale, mult prea mici, ce nu fac decât să rui neze agricultorii. Răspunsul său a dat im­presia că nu se doreşte sub nicio formă ca la cereale să fie preţuri re­ale conform cu munca şi cheltuielile pe care le fac agricultorii români. În aceste condiţii, agricultorii vor avea parte de un nou an dificil pentru că statul nu are planuri să le acorde un sprijin consistent.

PREMII DE EXCELENŢĂCa o încununare a eforturilor de­puse an de an de comunele mem­

bre ale Asociaţiei, la finalul Adunării Generale s­au decernat premii de excelenţă, pentru merite deosebite în administraţie, pentru aproxima­tiv 50 de primari din cei peste 500 prezenţi. Printre cei premiaţi s­a aflat şi primarul comunei Beba Veche. În acest sens, trebuie să menţionăm că în luna decembrie, Consiliul Lo­cal Beba Veche a primit o diplomă de excelenţă din partea Patronatului Serviciilor Publice ca recunoaştere pentru modul cum sunt organizate serviciile în cadrul primăriei.

CURIERUL de BEBA VECHE2 4 VI 1920

Anunţ important pentru fermieriAvând în vedere că începând

cu data de 3 martie 2014 Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pen­tru Agricultură (APIA) va începe să preia dosarele pentru acordarea subvenţiilor, fermierii sunt chemaţi să treacă mai întâi pe la Primărie pentru actualizarea suprafeţelor şi a parcelelor în vederea eliberării adeverinţelor. Motivul principal este faptul că, începând cu acest an, APIA a introdus noi cerinţe la adresa agricultorilor, ce sunt obligaţi să prezinte un tabel cu toţi arendaşii.

În ultimii ani, au existat probleme la înregistrarea agricutorilor, dar au fost depăşite pentru că a existat o bună comunicare cu administraţia locală. Şi în acest an, primăria se

angajează să rezolve cât mai prompt cererile agricultorilor, prin persoana desemnată, respectiv domnul in­spector Ioan Uzun.

Ne adresăm pe această cale tuturor fermierilor ce se consideră în vre­un fel nedreptăţiţi într­o anumită problemă, să se adreseze automat primarului pentru a clarifica şi re­zolva chestiunea fără amânare.

Taxele şi impozitele rămân neschimbateÎn acest an, nivelul taxelor şi impozitelor rămâne neschimbat. Vă reamintim că termenul pentru plata primei rate este de 31 martie iar pentru cea de a doua, 30 septembrie. Celor care nu plătesc prima rată până la 31 martie, li se vor aplica majorări.

Agenda culturală a comunei - 2014• Zilele Triplex Confinium şi Zilele Comunei Beba Veche• 15 august ­ Ruga de la Beba Veche • 8 septembrie ­ Ruga Cheresturului• 20 septembrie – Ziua Recoltei• 1 decembrie – Ziua Naţională

CURIERUL de BEBA VECHE 34 VI 1920

Începe campania de curăţenie de primăvară. Noi măsuri pentru curăţenia şi înfrumuseţarea comunei

Curăţenia comunei este o priri­tate în 2014, iar eforturile pe

care primăria şi cetăţenii le­au de­pus împreună în anii care au trecut, trebuie continuate şi în acest an. De aceea, începutul lunii martie va fi startul unei campanii de curăţenie de primăvară ce va implica întrea­ga comună. Aspectele legate de curăţenie şi estetică a comunei vor fi printre principalele preocupări ale administraţiei, însă având în vedere că bugetul primăriei este limitat, toţi cetăţenii sunt chemaţi să participe cât mai mult.

CAMPANIE DE CURĂŢENIE DE PRIMĂVARĂPrimăria va da startul campaniei de curăţenie şi se va ocupa, în cursul lunii martie, de toaletarea pomilor fructiferi şi eliminarea celor afectaţi de boli. Totodată primăria va asigura cositul spaţiilor verzi acolo unde lo­cuitorii nu au posibilitatea (oameni în vârstă, bolnavi). Pe de altă par­te, cetăţenii care au posibilitatea materială, sunt rugaţi să ia măsuri şi să­şi planteze arbuşti ornamentali în

faţa caselor (de genul tuja), unde nu mai există pomi fructiferi.

O măsură ce nu necesită cheltuieli este ca fiecare să­şi ridice grămezile de nisip, balast, materiale de construcţii din faţa casei. În urma campaniei susţinute din ultimii ani, aceste grămezi de pe spaţiul public s­au împuţinat văzând cu ochii, dar mai trebuie depus un mic efort pen­tru ca ele să dispară complet.

CONCURSUL “CEA MAI FRUMOASĂ CASĂ” - EDIŢIA 2014Şi în acest an va avea loc concursul “Cea mai frumoasă casă” şi “Cel mai frumos spaţiu verde”, ce va avea fes­tivitatea de premiere la 1 decembrie. Locuitorii sunt invitaţi să nu aştepte până în ultimul moment şi încă de pe acum să înceapă renovarea faţadelor la case.

MĂSURI PENTRU PROBLEMA GARDURILOR ŞI PORŢILOR DĂRĂPĂNATEUn aspect ce nu a mai fost abordat până acum, dar care odată cu schim­

barea aspectului comunei, a început să iasă tot mai mult în evidenţă, este legat de porţile inestetice şi gardurile foarte urâte de la unele gospodării, în special de la aşa­zisele „grunduri”.

În acest sens, în luna martie, se va adopta o hotărâre de Consiliu Local prin care toţi deţinătorii de grunduri sunt obligaţi să le îngrădească u gar­duri funcţionale şi care să nu reprez­inte un pericol pentru cetăţeni. Montarea lor se va putea face doar cu aprobarea prealabilă a primăriei. Astfel se va reglementa construcţia gardurilor, iar cei care vor dori să facă

acest lucru, vor trebui ca mai întâi să depună o cerere la secretariat pen­tru execuţia lor.

Măsura vine ca urmare a faptului că numeroase proprietăţi sunt îm­prejmuite cu garduri foarte vechi, unele de peste 50 de ani, ruginite şi periculoase pentru copii. Stâlpii din lemn nu au mai fost schimbaţi de zeci de ani şi sunt complet putreziţi. Primăria va propune câteva modele de garduri standard, iar în numărul viitor vă vom prezenta mai pe larg câteva exemple pozitive şi negative de garduri şi porţi.

Drama copiilor comunei, cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate

Sărăcia, lipsa locurilor de muncă, salariile mici de la noi din ţară, i­au

determinat pe mulţi dintre cetăţenii comunei noastre să îşi caute de lucru peste hotare. Unii au plecat definitiv, luând cu ei toată familia, în timp ce alţii merg la lucru pentru perioade determinate de timp, lăsând în urmă familii mereu în aşteptarea lor. Multe mame sunt nevoite să plece în Aus­tria sau Germania, unde lucrează ca îngrijitoare pentru bătrânii străinilor şi astfel reuşesc să­şi câştige un trai decent. Cu ce preţ? De prea multe ori, cu preţul lacrimilor de durere ale copiilor lipsiţi de afecţiunea părintească şi cu spectrul permanent al destrămării familiei. Iar dacă ru­perea familiilor afectează toţi mem­bri, dar cei mai afectaţi sunt copiii, indiferent de vârsta lor.

NEVOIŢI SĂ PLECE DEPARTE, OBLIGAŢI SĂ RĂMÂNĂ SINGURIDin păcate şi comuna noastră are parte de cazuri dificile, dintre care unele cu adevărat dramatice. „Din evidenţele noastre, în comună sunt 22 de familii ai căror părinţi sunt plecaţi. Avem patru familii în care am­bii părinţi sunt plecaţi, 15 în care un singur părinte este plecat iar 3 familii sunt monoparentale. În total sunt

circa 30 de copii afectaţi de lipsa unui sau a ambilor părinţi, dar este foarte posibil să fie mai mulţi pentru că părinţii nu vin să­i declare”, ne­a rela­tat doamna Veronica Sfetcu, referent în Primăria Beba Veche cu atribuţii în domeniul asistenţei sociale.

DRAMA CELOR PATRU FRAŢI LĂSAŢI SINGURI ACASĂUn astfel de caz cu totul şi cu totul dramatic a avut loc la începutul an­ului într­o familie destrămată cu 4 copii, cu vârste de 4,5,9 şi 11 ani. Cu tatăl plecat peste hotare şi mama absentă, cei patru minori au ajuns în situaţia de a sta singuri acasă mai

bine de două zile, timp în care nu au fost supravegheaţi, îngrijiţi şi hrăniți. Răciţi, bolnavi, nemâncaţi, speriaţi şi topiţi după un pic de dragoste şi afecţiune, cei patru au trăit un adevărat coşmar, ce s­ar fi putut prelungi sau ar fi ajuns la o tragedie dacă nu ar fi intervenit primăria.

“Am anunţat mai întâi bunica maternă şi ea s­a implicat. Apoi am anunţat Direcţia de Asistenţă şi Protecţia Co­pilului care în mai puţin de două ore a ajuns la Beba Veche. Am făcut toate demersurile necesare, iar mama a re­cunoscut că nu se mai descurcă să îi crească şi a fost de acord să fie luaţi”,

mai spune doamna Sfetcu.

Cei patru copii au fost mai întâi transferaţi într­un centru de urgenţă, apoi au fost plasaţi la o fundaţie din Criciova. Povestea lor are un final oarecum fericit. Ei au fost îngrijiţi, hrăniţi, au primit o cameră în care locuiesc împreună, au parte de toată atenţia şi au început să frecventeze şcoala din localitatea Criciova. Sunt încântaţi de noua lor viaţă, merg la biserică şi au început din nou să zâmbească. Însă nimic nu va putea înlocui dragostea părinţilor şi viitorul mai bun pe care ar fi putut să­l aibă, acasă, la Beba Veche.

NU ÎNTOARCEŢI PRIVIREA ÎN ALTĂ PARTEPentru a nu se mai ajunge la situaţii limită precum cea prezentată mai sus, cetăţenii care au cunoştinţă de­spre astfel de cazuri, sunt rugaţi, pentru binele copiilor, să nu treacă cu vederea ceea ce văd şi să facă se­sizare către autorităţi. O mai mare implicare a autorităţilor, a şcolii, a comunităţii per ansamblu, îi poate ajuta pe cei aflaţi în situaţii limită să le depăşească.

Patru copii din Beba Veche, rămaşi nesupravegheaţi, au fost duşi la Fundaţia “Beraca” din comuna Criciova

Gardurile vechi şi ponosite sunt urâte şi dau un aspect de abandon şi degra-dare, pe când cele îngrijite, sunt un semn de civilizaţie.

CURIERUL de BEBA VECHE4 4 VI 1920

Dumnezeule ce ești izvorul tuturor bunătăților, revarsă binecuvântar­ea și binefacerile Tale peste acela pe care inimă mea îl cinstește și îl iubește. Apără­l de toate primej­diile ce bântuie viața muritorilor pe pământ. Fă să răsară asupra lui întotdeauna un soare strălucitor, ca să risipească norii grijilor și ai suferințelor din viața lui. Umple inima lui de bucuria mântuirii Tale, povățuiește­i pașii pe căi drepte, în scopul mântuirii și al fericirii. Nu lăsa ca apăsătoarele suferințe să­i înnoureze fruntea și să­i amărască inima. Nenorocirile lui să nu facă a i se coborî lacrimi în ochi, inima lui să nu fie jertfă întristărilor. Iar dacă va fi amenințat de nenoro­cire, fii apărătorul și ocrotitorul lui, precum el este apărătorul meu. Ori în ce parte va merge sau se va afla, umbrește­l cu bunătatea și apărarea Ta. Îngerul Tău cel bun să­l însoțească și să­l păzească în toate zilele lui și, după o viață lungă, plină de binefaceri și fapte bune, să se învrednicească a dobândi bunătățile Tale cele fără de sfârșit, gătite tuturor celor ce lucrează virtutea. Amin.

Rugăciune pentru binefăcătorul tău

DECESE †Pistrui Maria (64 ani)

Dumnezeu să o odihnească în pace!

Sărbători religioase ortodoxe

Martie• 9 D 40 de mucenici în sevastia Armeniei• 25 M Buna Vestire

Sărbători religioase romano-catolice Martie - Mărţişor

• 5 M Miercurea Cenuşii• 19 M Sf. Iosif• 25 M Buna­Vestire

Poveşti adevărate, poveşti cu tâlcTăietorul de lemne

Odată, un tăietor de lemne, foarte puternic, a cerut să fie

angajat la un comerciant de lemne, iar acesta a acceptat. Tăietorul de lemne era mulțumit de condițiile de muncă oferite de co­merciant, de asemenea și salariul pe care îl primea era unul foarte bun. Astfel, muncitorul era determinat să lucreze cât mai bine. Șeful său i­a dat un topor foarte bun și i­a arătat zona unde urmă să lucreze. În prima zi tăietorul de lemne a tăiat optsprezece copaci, iar șeful său l­a felicitat pentru munca depusă. Foarte motivat de cuvintele de apre­ciere ale șefului său, muncitorul era determinat să își crească numărul

de copaci tăiați, dar deși a lucrat mai greu, a doua zi el nu a reușit să tăie decât cincisprezece copaci. A treia zi a lucrat și mai mult, dar numai zece copaci a reușit să taie. Zi după zi tăia tot mai puțini copaci deși se străduia tot mai mult. La un moment dat tăietorul de lemne se gândi că probabil și­a

pierdut toată puterea. Atunci el s­a dus la șeful sau și i­a spus că nu mai poate să lucreze pentru că deși depune tot mai mult efort, nu mai reușește să taie copacii. Atunci șeful l­a întrebat: ­ Când a fost ultima data când ai ascuțit toporul? Tăietorul de lemne i­a răspus: ­ Să ascut toporul? Nu am timp de așa ceva. Sunt foarte ocupat cu tăiatul copacilor! Morala: Alege să lucrezi mai inteli-gent decât mai din greu. De aseme-nea trebuie ca întotdeauna să aduci la zi cunoștințele pe care ți le-ai însușit la un moment dat pentru a fi mai eficient.

Căsătorii nu au fost

Renta viageră agricolă 2014Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pen­

tru Agricultură (APIA) informează că pentru a intra în posesia rentei viagere cuvenite pentru anul 2013, rentierii trebuie să se prezinte la cen­trele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, în perioada 01 martie - 31 august 2014 (în zilele lucrătoare) pentru vizarea carnetelor de rentier agricol. În acest sens rentierii agricoli se pot prezenta la oricare centru judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

Pentru vizarea carnetului, rentierul agricol se poate prezenta personal sau prin mandatar/curator/tutore, în baza unei procuri autentice/curatelă/hotărâre judecătorească definitivăşi irevocabilă.

De asemenea, rentierul agricol trebuie să prezinte următoarele doc­umente:• carnetul de rentier agricol;• contractul de arendare;• actul de identitate în original;• document coordonate bancare (opţional);• decizia de la comisia de expertiză medicală actualizată, pentru gradele de invaliditate I şi II (dacă decizia nu prevede că dosarul este nerevizuibil), în original şi în copie.

Renta viageră agricolă încetează la data decesului rentierului. În cazul decesului rentierului, renta datorată acestuia în anul 2013 poate fi încasată de moştenitorii săi, doar dacă, până la 31 august 2014, moştenitorii vor depune la oricare centru judeţean al APIA documentele necesare, astfel:• carnetul de rentier al defunctului (obligatoriu);

• certificatul de deces (original şi copie);• actul de succesiune (certificat de moştenitor sau certificat de calitate de moştenitor, certificat de legatar, hotărâre judecătorească de succesi­une investită cu formula ,,definitivă şi irevocabilă” (original şi copie), B.I/C.I./paşaport al moştenitorului (original şi copie);• împuternicire/declaraţie notarială din care să reiasă acordul celorlalţi moştenitori privind solicitarea şi

încasarea rentei viagere agricole datorată rentierului (original), pre­cum şi un extras de cont pe numele solicitantului.

IMPORTANT! Prezenţa anuală a rent­ierilor la sediul centrelor judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pen­tru Agricultură, în perioada 01 martie ­ 31 august, pentru vizarea carnete­lor de rentier agricol este o condiţie esenţială pentru a beneficia de renta cuvenită.

Naşteri nu au fost

Majorat (născuţi în februarie 1996)

Garaba RobertMuraru Mirel MihaiCapat Cristian IonelPop Gabriel Andrei