impozitul pe venit si avere (1)

Universitatea Babeş-BolyaiFacultatea de Ştiinţe economice şi Gestiunea afacerilor

ANALIZA IMPOZITULUI PE VENIT ŞI AVERE ÎN ROMÂNIA

Masteranzi:Cordea Maria Cristina

Dan Cornelia Ruxandra

Cuprins

I. Caracterizarea sistemului fiscal...........................................................................................................3

II. Impozitul pe venit şi avere ȋn România ( D5 )......................................................................................5

A. Aspecte legislative...........................................................................................................................5

Impozitul pe profit...............................................................................................................................6

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor......................................................................................7

Impozitul pe salarii..............................................................................................................................7

Impozitul pe dividende........................................................................................................................9

Impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice.........................................................................9

B. Analiza evoluţiei impozitului..........................................................................................................11

a) Analiza sumelor absolute...........................................................................................................11

b) Analiza impozitului pe venit şi avere ca procent ȋn PIB..............................................................16

c) Analiza impozitului pe venit şi avere ca procent ȋn Total venituri bugetare..............................20

d) Analiza impozitului pe venit şi avere ca pondere ȋn Total venituri fiscale..................................22

III. Descentralizarea pe bugetele statului...........................................................................................24

IV. Concluzii........................................................................................................................................29

I. Caracterizarea sistemului fiscal

România se situează pe locul 16 din 26 de economii de pe continentul european la nivelul fiscalității, cu un indice relativ de 119,5%, potrivit unui studiu al Forbes.

Ea este devansată de Franța, Belgia, Suedia, Italia, Austria, Norvegia, Grecia, Spania, Slovenia, Olanda, Cehia, Finlanda, Ungaria, Danemarca, Portugalia și se plasa înaintea altor 11 țări: Polonia, Germania, Marea Britanie, Luxemburg, Slovacia, Elveția, Lituania, Letonia, Rusia, Irlanda.

Țara noastră are una dintre cele mai reduse cote din Europa la impozitul pe venitul persoanelor fizice.Cu o rata de impozitare de 16%, se află mult sub țările occidentale dezvoltate precum Danemarca (38% – 59%), Suedia (30% – 55%), Finlanda (29% – 53,5%) sau Olanda (34,2% – 52%).De altfel, majoritatea noilor membre UE au cote de impozitare mai ridicate decât România. Astfel, Polonia are cote cuprinse între 19% și 40%, Ungaria între 18% si 36%, Cehia între 12% și 32% iar Bulgaria între 10% și 24%.

La impozitul total pe profitul companiilor, România are o cotă situată sub media europeană. Pentru persoanele fizice, profiturile unei societăți comerciale la care sunt acționare sunt impozitate cu cota standard de 29,44% ( rezultat din impozitarea succesivă cu câte 16%). În cazul acționarilor persoane juridice, cota este de 24,4% ( 16% și, apoi, 10%).

Pentru referință, menționăm că Bulgaria aplica o cota de impozitare pe profitul companiilor de 10%, Slovacia de 19% iar Estonia de 22%, cote definitive deoarece ele nu mai impozitează venitul din dividende.

Impozitul final combinat este apropiat de cel de la noi în Irlanda (26%) și Grecia (29%), dar superior în Polonia (34,4%), Cehia (35,4%), Germania (52,4%) sau Franța (55,9%).

Evoluția în timp

În perioada 2000-2004, gradul de fiscalitate calculat prin luarea în considerare a tuturor impozitelor, taxelor și contribuțiilor încasate de autoritățile publice centrale si locale și raportare la PIB, a consemnat o tendință de scădere, de la 29,3% in anul 2000 la 27,9% in 2004.

Ulterior diminuării nivelului nominal de taxare, gradul de fiscalitate a înregistrat o creștere de la 30,4% în 2005 spre 33,1% în 2011.

Explicația constă în evoluția gradului de colectare a taxelor și impozitelor prevăzute de lege, legat de conformarea voluntară la plata acestora și de sancțiunile aplicate.

Dezechilibrarea veniturilor după proveniență ( venituri indirecte, impozite directe și contribuții sociale, cele trei mari componente echilibrate la nivelul parcticii europene),cu o pondere mare a veniturilor indirecte este o caracteristică a fiscalității românești.

Avem un TVA ”nordic” de 24%, apropiat de cel din Danemarca, Norvegia ( nemembră UE) sau Suedia, și o rată relativ redusă de impozitare directă, îndeosebi pe partea de întreprinderi.

Rezultatul: descurajarea consumului se face concomitent cu o alocare insuficientă față de angajamentele asumate teoretic în politica de solidaritate socială.

Consecința acestei dispuneri este participarea mai puțin sau mai mult extinsă a companiilor la susținerea politicii sociale, care cade în sarcina statului respectiv și se vede imediat în nivelul veniturilor raportat la PIB.

Statele cu impozitare combinată mică au, în principiu o colectare sub 40% din PIB, în timp ce restul se duc spre 50% din PIB.

Dezechilibre care trebuie corectate

În România, veniturile fiscale și bugetare sunt dependente de veniturile din taxele si impozitele indirecte (TVA, accize, taxe vamale etc.), în timp ce, în Uniunea Europeană, contribuțiile celor trei mari categorii de impozite si taxe (impozite directe, indirecte si contribuțiile sociale) la formarea veniturilor sunt relativ apropiate.

Reforma sistemului fiscal este necesară pentru echilibrarea bugetară în limitele europene de venituri și cheltuieli prin raportare la PIB.

Impunerea de constrângeri tari rău-platnicilor și diminuarea nivelului nominal al impozitelor pe partea de venituri ar trebui să aducă lărgirea bazei de aplicare și creșterea eficienței în colectare.

Pe partea de cheltuieli, ar trebui să primeze creșterea eficienței în alocarea fondurilor, și nu tăierea oarbă a sumelor fără modificarea structurii de utilizare.

Dezvoltarea și implementarea unei strategii fiscale moderne și predictibile pe termen mediu și lung ar fi esențială în contextul concurenței ce se manifestă între statele europene pentru atragerea de noi investiții și crearea de noi locuri de muncă.

Nu în ultimul rând, este obligatorie negocierea unui consens minim la nivel politic privind principiile de echitate și solidaritate socială ce vor trebui respectate, pentru a avea susținerea parlamentară și populară strict necesare implementării oricăror schimbări în fiscalitate.

II. Impozitul pe venit şi avere n România ( D5 )ȋ

A. Aspecte legislative

Caracteristici impozite directe:

1. au caracter obligatoriu, ceea ce presupune ca toate persoanele fizice și/sau juridice care realizează venituri dintr-o anumită sursă sau posedă un anumit gen de avere să participe prin impozite la constituirea fondurilor generale ale statului;

2. sunt plăți către stat cu titlu definitiv și nerambursabil, în sensul că odată făcute, ele sunt utilizate numai la finanțarea unor acțiuni și obiective necesare membrilor societății;

3. sunt o prelevare fără contracompensație sau fără vreun echivalent direct și imediat din partea statului în favoarea contribuabilului.

Clasificarea impozitelor directe

Impozitul pe venit

Impozitul pe venitul persoanelor fizice

impozitul pe venit reținut la sursă

impozitul pe salarii impozitul pe venituri din drepturi de proprietate intelectuală; impozitul pe venituri din vânzarea bunurilor în regim de consignație; impozitul pe venituri din activități desfășurate în baza contractelor de agent,

comision sau mandat comercial; impozitul pe venituri din activități desfășurate în baza contractelor/convențiilor

civile încheiate potrivit Codului Civil impozitul pe venituri din activitatea de expertiză contabilă și tehnică, judiciară și

extrajudiciară; impozitul pe venitul obținut de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană

juridică contribuabil, potrivit titlului IV, care nu generează o persoană juridică.

impozitul pe venitul global

Impozitul pe venitul persoanelor juridice

impozitul pe profit; impozitul pe veniturile microîntreprinderilor impozitul pe dividende; impozitul pe venituri din vânzarea activelor.

Impozitul pe avere

Impozitele directe reprezintă forma cea mai uzuală de impunere.

Impozitul pe profit

Determinarea profitului impozabil se face astfel

Profit impozabil = venituri totale - cheltuieli totale - venituri neimpozitabile + cheltuieli nedeductibile

Veniturile neimpozitabile sunt: dividendele, diferențele favorabile de titluri de participare, venituri din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile.

Cheltuielile nedeductibile sunt:

cheltuieli cu impozitul pe profit; dobânzile, majorările de întârziere, amenzile, confiscările datorate către autoritățile

române; cheltuieli privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă

din gestiune ori degradate. cheltuieli de protocol care depășesc limita de 2% aplicată diferenței rezultate dintre

totalul veniturilor impozabile și totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, mai puțin cheltuielile cu impozitul pe profit și cheltuielile de protocol;

cheltuieli cu deplasarea care depășesc de 2,5 ori nivelul legal stabilit; cheltuieli cu TVA aferentă bunurilor acordate salariaților sub forma unor avantaje în

natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată la sursă; cheltuieli înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ; cheltuieli cu primele de asigurare plătite de angajator în numele angajatului; sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor peste limita legală, cu

excepția celor create de bănci; cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat și cheltuielile privind bursele private, acordate

potrivit legii; cheltuielile cu serviciile de management, consultanță, asistență sau alte prestări de

servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării.

Sunt obligați la plata impozitului pe profit contribuabilii din următoarele categorii:

persoane juridice române; persoane juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în

România.

Cota generală de impozitare este de 16%. În cazul în care un contribuabil desfășoară activități de natura barurilor de noapte, a cluburilor de noapte, a discotecilor, a cazinourilor sau a pariurilor sportive, impozitul pe profit nu poate fi mai mic de 5% din veniturile aferente acestor activități. În acest caz impozitul va fi 5% din veniturile aferente activității.

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderii o constituie suma veniturilor trimestriale din orice sursă, din care se deduc:

veniturile din variaţia stocurilor; veniturile din producţia de imobilizări necorporale sau corporale; alte venituri din exploatare reprezentând veniturile din cota-parte a subvenţiilor

guvernamentale şi a altor resurse similare pentru finanţarea investiţiilor; veniturile din provizioane privind activitatea exploatare şi veniturile financiare din provizioane; veniturile realizate din despăgubiri de la societăţile de asigurare pentru pagubele produse la

activele corporale proprii;

Cota de impozitare este de 2,5%. calculul și plata impozitului pe venitul microîntreprinderilor se efectuează trimestrial până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul.

Impozitul pe salarii

Venitul impozabil din salarii se determină prin deducerea din venitul brut a următoarelor sume:

Contribuţiile personalului la asigurările sociale (10,5%) Contribuţiile personalului la fondul de şomaj (0.5%) Contribuţiile personalului la asigurările sociale de sănătate (5,5%) Deducerea personală

Contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat este datorată de persoanele care au calitatea de salariat și alți contribuabili cum ar fi:

Angajatorii persoanelor care au calitatea de salariaţi Agenţia Naţională pentru ocuparea Forţei de Muncă, pentru persoanele aflate în şomaj Asociat unic, asociaţi, comanditari sau acţionari Administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare sau de management Membrii ai asociaţiei familiale Persoane autorizate să desfăşoare activităţi independente Alte persoane care realizează venituri din activităţi profesionale

Cota de CAS se stabilește anual iar in 2009 nivelul acesteia este de 10,5%. Baza de calcul nu poate depăși plafonul a de 5 ori salariul mediu brut. Incepand cu anul 2007, limita maxima a bazei de calcul a acestei contributii a fost eliminata atat pentru contributia datorata de angajator cat si pentru cea datorata de angajat.

Legislația privind asigurările sociale acordă scutiri de CAS, asupra sumelor ce reprezintă:

Prestaţii de asigurări sociale care se suportă din fondurile asigurărilor sociale sau ale angajatorului şi se plătesc potrivit legii pensiilor

Drepturi de muncă plătite potrivit legii în cazul încetării raporturilor de muncă, servicii ale funcţionarilor publici, încetarea calităţii de membru cooperator, cu excepţia sumelor pentru perioada de preaviz

Diurne de deplasare şi delegare, detaşare şi transfer, drepturi de autor Premii şi alte câştiguri exceptate de legi speciale Sume obţinute în baza unei convenţii civile de prestări servicii sau executări de lucrări de către

persoanele care au încheiat contracte individuale de muncă Sume reprezentând participarea salariaţilor la profit

Contribuția la bugetul asigurărilor sociale de sănătate este datorată obligatoriu de către:

Persoane fizice care realizează venituri din salarii supuse impozitului pe venit Persoane fizice care exercită profesii liberale Persoane fizice care desfăşoară activităţi independente Persoane fizice care obţin venituri din agricultură şi silvicultură, care nu au calitatea de

angajator. Persoane fizice care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din dividende şi

dobânzi şi alte venituri care se supun impozitului pe venit. Persoanele juridice sau fizice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii Persoanele juridice obligate prin lege la plata contribuţiei pentru următoarele categorii de

asiguraţi: Satisfac stagiul militar, se află în concediu medical, execută o pedeapsă privată de libertate sau se află în arest preventiv, persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj sau de alocaţie de sprijin.

Cetăţenii străini care se asigură obligatoriu

Cota este de 5,5%. Contribuția angajaților la bugetul asigurărilor sociale de sănătate este destinată constituirii fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și acesta finanțează activitățile medicale oferite gratuit asiguraților.

Contribuția la bugetul asigurărilor pentru șomaj este datorată de:

Persoanele angajate pe baza unui contract individual de muncă Funcţionarii publici şi alte persoane care desfăşoară activităţi pe baza actului de numire Persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul

autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti pe durata mandatului Militarii angajaţi pe bază de contract Angajatorii şi persoanele juridice la care îşi desfăşoară activitatea persoanele angajate pe baza

unui contract de muncă Alte persoane care au încheiat un contract de asigurare de şomaj

Cota este de 0.5% și se aplică asupra salariului lunar brut de bază și a altor drepturi asimilate(indemnizații, sporuri, etc.)

Impozitul pe dividende

Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 16% asupra dividendelor și se varsă la bugetul de stat.

Impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice

Categoriile de venituri supuse impozitului de venit sunt:

venituri din activităţi independente venituri din salarii venituri din cedarea folosinţei bunurilor investiţii venituri din pensii venituri din activităţi agricole venituri din premii şi jocuri de noroc venituri din transferul proprietăţilor imobiliare venituri din alte surse

Veniturile din activități independente sunt:

Veniturile comerciale. Reprezintă veniturile din faptele de comerț ale contribuabililor, din prestări de servicii, precum și cele din practicarea unei meserii.

Venituri din profesii libere. Reprezintă veniturile obținute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, arhitect etc.

Venituri din drepturi de proprietate intelectuală. Provin din brevete de invenție, desene și modele, mărci de fabrică și de comerț, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor și drepturi conexe drepturilor de autor.

Conform art. 43 din Codul Fiscal, cota de impozit este de 16% și se aplică asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din: a) activități independente; b) salarii; c) cedarea folosinței bunurilor; d) investiții; e) pensii; f) activități agricole; g) premii; h) alte surse.

La această cotă unică sunt excepții prevăzute expres la categoriile de venituri cuprinse în titlul III din Codul Fiscal, și anume: 1) venituri din investiții (neimpozabile sau impozabile cu cota de 1% în anumite situații), 2) venituri din premii și jocuri de noroc (cota de 20% aplicabilă la suma peste un plafon maxim neimpozabil) și 3) venituri din activități agricole.

Cote ale impozitului pe venit şi avere ȋn Europa

România

Slova

ciaCeh

ia

Ungaria

Marea B

ritan

ie

Polonia

German

iaIta

lia

Span

iaFra

nţa

Slove

nia0

10

20

30

40

50

60

16 19

3238 40 40 42 43 45 48 50

Nivelul maxim al impozitului pe venit

România

Ungaria

Polonia

Slova

cia

German

ia

Slove

niaCeh

ia

Marea B

ritan

ieIta

lia

Franţa

Span

ia0

5

10

15

20

25

30

35

40

16 1619 19

25 25 2630

3335 35

Nivelul impozitului pe profit

B. Analiza evoluţiei impozitului

a) Analiza sumelor absolute

2000 2001 2002 2003 2004 2005EU27 1,271,744.7 1,283,715.8 1,276,326.0 1,259,373.9 1,326,823.5 1,424,717.1EU15 1,237,809.6 1,246,286.5 1,235,599.2 1,219,149.7 1,283,928.3 1,374,816.0NMS12 33,935.1 37,429.3 40,726.8 40,224.2 42,895.1 49,901.2România 2,835.6 2,881.0 2,803.3 3,145.5 3,878.5 4,246.6

2006 2007 2008 2009 2010 2011EU27 1,570,631.2 1,686,936.7 1,662,906.1 1,459,698.5 1,516,983.5 1,591,038.4EU15 1,511,968.9 1,612,225.7 1,579,633.9 1,394,463.4 1,452,069.8 1,524,006.0NMS12 58,662.3 74,711.1 83,272.3 65,235.1 64,913.9 67,032.5România 5,877.4 8,361.2 9,388.3 7,732.4 7,545.4 8,112.9

D5 2011-2000 MIN MAXEU27 319,293.7 1,259,373.9 1,686,936.7EU15 286,196.4 1,219,149.7 1,612,225.7

NMS12 33,097.4 33,935.1 83,272.3Romania 5,277.3 2,803.3 9,388.3

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 20110.0

1,000.02,000.03,000.04,000.05,000.06,000.07,000.08,000.09,000.0

10,000.0

Venituri încasate din impozite pe venit și avere în România

Romania

Graficul nr.1

Pe parcursul perioadei analizate, impozitele pe venit și avere în România au o evoluție oscilatorie. Din graficul nr. 1 se poate observa ca în perioada 2000 – 2002 au o evoluție ușor descendentă, atingându-se în 2002 minimul de aproximativ 2.803 mil Euro. În perioada 2000-2008 veniturile încasate din impozitele pe venit și pe avere au o evoluție ascendentă. Maximul este înregistrat în anul 2008, un maxim de 9.388,3 mil Euro, după care scad până la 7.545 mil în 2010, redresându-se în 2011. Pe parcursul perioadei analizate media veniturilor încasate din impozitele pe venit și pe avere este de 5.567,3 mil Euro.

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 20110.0

20,000.0

40,000.0

60,000.0

80,000.0

100,000.0

120,000.0

Veniturile obţinute din impozitul pe venit și avere

M_EU 27M_EU15Romania

Graficul nr.2Menţionăm că ȋn grafic s-a utilizat o medie a veniturilor ȋncasate din acest impozit la nivelul EU27 şi EU15 pentru a putea face o comparaţie mai relevantă cu România.

Se observă aşadar difereţa imensă ȋntre ȋncasările medii din grupurile de state EU27 şi EU15 faţă de ȋncasările din acelaşi impozit ȋn România. Totodată se observă valorile cele mai mari ȋnregistrate ȋn EU 15 din această categorie făcând parte vechile state membre ce sunt mult mai dezvoltate, EU27 deşi cuprinzând mai multe ţări are o medie mult mai mică decât EU15, fapt datorat noilor state membre care trag ȋn jos media ȋncasărilor din impozitul pe venit şi avere mai ales după aderarea ţării noastre şi a Bulgariei.

Din graficul nr.2, se observă că evoluția veniturilor încasate din impozitele pe venit și avere la nivelul EU 27 au o evoluție oscilatorie pe toată perioada analizată. În perioada 2000 – 2003 au o ușoară tendință de scădere, atingând minimul de 1.259.373,9 mil Euro în anul 2003, având apoi o evoluție ascendentă până în anul 2007, când s-a înregistrat maximul de 1.686.936,7 mil Euro. În perioada 2007 – 2009 s-a înregistrat o scădere, după care încasarile au început să crească. Media veniturilor încasate din impozitele pe venit și pe avere în perioada 2000 – 2011 la nivelul EU 27 a fost de 1.444.241,3 mil Euro spre deosebire de cea a Românie care se situează la o medie de doar 5,567.3 mil Euro.

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 20110.0

1,000.02,000.03,000.04,000.05,000.06,000.07,000.08,000.09,000.0

10,000.0

Venituri încasate din impozitul pe venit și avere

M_NMS 12Romania

Graficul nr. 3Menţionăm că ȋn reprezentarea grafică de mai sus s-a utilizat o medie a ȋncasărilor din acest impozit ȋn ceea ce priveşte grupul NMS12 pentru o comparare mai relevantă.

În ceea ce privește veniturile încasate din impozitele pe venit și pe avere la nivelul NMS 12, putem observa că nu diferă foarte mult față de veniturile încasate în România în perioada 2000 – 2005. Dacă în 2000, în România s-au înregistrat venituri mai mari cu aproximativ 7,7 mil Euro față de NMS 12, în 2001, 2002 și 2003 s-au înregistrat venituri mai mici în România decât în NMS 12. Începand cu anul 2004 evoluția veniturilor din impozitele pe venit și pe avere este ascendentă atât în România cât și în NMS 12, dar fără creșteri foarte mari. Începând cu anul 2005 creșterea încasărilor acestor venituri este semnificativă, în România înregistrându-se încasări mai mari față de NMS 12 cu aproximativ 1.682,2 mil Euro în medie în perioada 2005 – 2011. Pe graficul nr. 3 se observă că anul 2008 este punct de maxim atât pentru România (cu un maxim de 9.388,3 mil Euro), cât și pentru NMS 12 cu un maxim de 6.939,4 mil Euro. Media veniturilor încasate din impozitele pe venit și pe avere la nivelul NMS 12 pe parcursul perioadei analizate este de 4.576 mil Euro, iar minimul a fost înregistrat în 2000.

Indici cu bază fixă

2000 2001 2002 2003 2004 2005EU27 - 1.01 1.00 0.99 1.04 1.12EU15 - 1.01 1.00 0.98 1.04 1.11NMS12 - 1.10 1.20 1.19 1.26 1.47România - 1.02 0.99 1.11 1.37 1.50

2006 2007 2008 2009 2010 2011EU27 1.24 1.33 1.31 1.15 1.19 1.25EU15 1.22 1.30 1.28 1.13 1.17 1.23NMS12 1.73 2.20 2.45 1.92 1.91 1.98România 2.07 2.95 3.31 2.73 2.66 2.86

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 20110

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5


EU 27EU15NMS 12România

Indicii cu baza fixă ne arată evoluția veniturilor din impozitele pe venit și avere față de anul de referință. În cazul nostru anul de referință este 2000.

Din tabelul indicilor cu baza fixă, baza fixă fiind anul 2000, la nivelul EU 27 şi EU15 ce au o evoluţie identică, se observă că încasările din impozitele pe venit și avere au crescut pe toată perioada analizată față de încasările din anul de referință, excepție făcând doar anul 2003 când s-a înregistrat minimul. În 2003 veniturile au scăzut cu 1% față de anul de bază. În anul 2007 când s-a înregistrat maximul, încasările au crescut cu 33 de procente față de anul de referință.

În ceea ce privește NMS 12, încasările au crescut pe parcursul perioadei analizate față de anul de referință 2000. Se observă că în 2007 și 2008 au avut loc cele mai mari creșteri de 120% și respective 145% când s-a atins maximul. În 2011 au crescut cu 98 de procente față de anul 2000.

În România, putem afirma ca și în cazul EU 27 şi EU15 că încasările din impozitele pe venit și avere au o evoluție ascendentă față de anul 2000, excepție făcând anul în care s-a înregistrat minimul. În 2002 (reprezentând punctul de minim), încasările au scazut cu un procent față de anul de bază 2000. În 2003 – 2005 au crescut cu 11%, 37% și respectiv 50%, reprezentând creșteri destul de mari. Începând cu 2006 se poate observa că aceste venituri s-au dublat, în unii ani chiar s-au triplat. În anul 2008 când s-a înregistrat maximul, veniturile au crescut cu 231% față de anul 2000.

Indici cu bază în lanț

2000 2001 2002 2003 2004 2005EU27 - 1.01 0.99 0.99 1.05 1.07EU15 - 1.01 0.99 0.99 1.05 1.07NMS12 - 1.10 1.09 0.99 1.07 1.16România - 1.02 0.97 1.12 1.23 1.09

2006 2007 2008 2009 2010 2011EU27 1.10 1.07 0.99 0.88 1.04 1.05EU15 1.10 1.07 0.98 0.88 1.04 1.05NMS12 1.18 1.27 1.11 0.78 1.00 1.03România 1.38 1.42 1.12 0.82 0.98 1.08

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 20110.5

0.60.70.8

0.91

1.1

1.21.31.41.5

Indici cu bază în lanţ


Indicii cu baza în lanț ne arată evoluția veniturilor de la un an la altul.

Din tabelul indicilor cu baza în lanț se poate observa că veniturile din impozitele pe venit și pe avere au o evoluție oscilatorie pe parcursul perioadei analizate. La nivelul EU 27 şi EU15, grupuri ce au o evoluţie identică, dacă în 2001 au crescut cu un procent față de 2000, în 2002 și 2003 au scăzut cu câte un procent față de anul anterior. În perioada 2004 – 2007 s-au înregistrat creșteri între 5% și 10% față de anii anteriori. În 2009, datorită crizei economice s-au înregistrat scăderi de 12% față de anul 2008. În 2010 încasările din impozitele pe venit și avere au crescut cu 4% față de anul 2009, iar în 2011 cu 5% față de anul anterior.

La nivelul NMS 12, pe toată perioada analizată s-au înregistrat creșteri ale veniturilor față de anii precedenți, cu două excepții. În 2003 încasările au scăzut cu 1% față de anul 2002, iar în 2009, datorită crizei economice, acestea au scăzut cu 22% față de 2008. În 2010 încasarile au stagnat

aproximativ la nivelul din 2009, iar în 2011 au început sa se redreseze crescând cu 3 procente față de 2010.

În România, aceste venituri, în 2001 și 2002 au scăzut,apoi au crescut cu 2% respective 3%. În perioada 2003 – 2008 s-au înregistrat creșteri față de anii precedenți, scăzând apoi în următorii doi ani cu 8, respective 2%. În 2011 a avut loc o creștere a încasărilor din impozite de 8% față de anul precedent.

b) Analiza impozitului pe venit şi avere ca procent n PIBȋ

2000 2001 2002 2003 2004 2005EU27 13.8 13.4 12.8 12.5 12.5 12.9EU15 14.1 13.7 13.1 12.7 12.8 13.2NMS12 8.1 8.1 8.1 8.1 7.9 7.8România 7.0 6.4 5.8 6.0 6.4 5.3

2006 2007 2008 2009 2010 2011EU27 13.4 13.6 13.3 12.4 12.4 12.6EU15 13.8 14.0 13.8 12.8 12.8 13.1NMS12 8.3 9.2 9.0 8.0 7.5 7.3România 6.0 6.7 6.7 6.5 6.1 6.2

D5 2011-2000 MIN MAXEU27 -1.2 12.4 13.8EU15 -1.0 12.7 14.1

NMS12 -0.8 7.3 9.2Romania -0.8 5.3 7.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011400.00%

450.00%

500.00%

550.00%

600.00%

650.00%

700.00%

750.00%

Impozitul pe venit și avere- pondere în PIB -

Romania

Graficul nr.4

În România ponderea impozitului pe venit şi avere ȋn PIB se ȋncadrează ȋntre valori de minim 5.3% şi un maxim de 7% pe perioada 2000-2011. Pe parcursul acestor ani evoluţia ponderii este una oscilatorie scăzând din 2000 ȋn 2002 de la maximul de 7% la 5.8% urmând ca din 2002 până ȋn 2004 să aibă loc o creştere până la valoarea de 6.4%. În 2005 este ȋnregistrată cea mai mică valoare a ponderii aceasta fiind de 5.3%. După acest an are loc o creştere a ponderii impozitului ȋn PIB până ȋn 2008 la 6.7% fiind urmată de o scădere mai uşoară.

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011400.00%

600.00%

800.00%

1000.00%

1200.00%

1400.00%

1600.00%

Pondere în PIB

EU 27EU15NMS 12Romania

Graficul nr.5

Imediat superior Românie se situează grupul de state NMS12, format din statele mai nou intrate ȋn UE ȋn care ponderea impozitelor directe ȋn PIB se ȋncadrează ȋntre 7.4% şi 9.21% cu o medie

de 8.1% faţă de cea a României de 6.3% . Din anul 2000 până ȋn 2005 ponderile se menţin relativ constante urmând să crească ȋn 2006 şi 2007 când ating valoarea maximă. Din 2008 are loc o scădere ce se continuuă până ȋn 2011 când se ajunge la o pondere de 7.3% cea mai mica dealtfel.

În ceea ce priveşte EU27 şi EU15 se observă valori cu mult peste cele ȋnregistrate de România şi NMS12, media ponderii impozitului ȋn aceste grupuri situându-se la 13%.

Se poate observa că ȋn anul 2004 pe când ȋn NMS12 şi ȋn EU27 ponderea are o tendinţă de scădere ȋn România aceasta creşte ȋnsă nu cu valori semnificative.


2000 2001 2002 2003 2004 2005EU27 - 0.97 0.93 0.91 0.93 1.01EU15 - 0.97 0.93 0.90 0.93 1.01NMS12 - 1.00 1.00 1.00 0.98 0.96România - 0.91 0.83 0.86 1.00 0.91

2006 2007 2008 2009 2010 2011EU27 1.07 1.09 1.03 0.93 0.91 0.95EU15 1.09 1.09 1.05 0.93 0.91 0.95NMS12 1.02 1.16 1.15 0.96 0.82 0.81România 1.00 1.05 1.26 1.08 0.91 0.93

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 20110.600000000000001

0.700000000000001

0.800000000000001

0.900000000000001

1

1.1

1.2

1.3



Graficul nr.6

Evoluţia indicilor cu bază fixă ȋn cazul ponderii ȋn PIB este mai accentuată ȋn cazul României faţă de cele două grupuri de state arătând o instabilitate mai mare a economiei. Evoluţia este una fluctuantă, cea mai mare creştere faţă de anul 2000 ȋnregistrându-se ȋn 2008 cu 1.26 puncte procentuale. NMS12 ȋnregistrează şi ea o creştere mai semnificativă faţă de 2000 ȋn perioada 2008-2009 după care scade sub nivelul valorii ȋnregistrate ȋn 2001. Grupul de state din EU27 per ansamblu au o evoluţie mai puţin accentuată. În perioada 2003-2007 are loc o creştere urmând apoi o scădere.

Indici cu bază ȋn lanţ

2000 2001 2002 2003 2004 2005EU27 - 0.97 0.96 0.98 1.00 1.03EU15 - 0.97 0.96 0.97 1.01 1.03NMS12 - 1.00 1.00 1.00 0.98 0.99România - 0.91 0.91 1.03 1.07 0.83

2006 2007 2008 2009 2010 2011EU27 1.04 1.01 0.98 0.93 1.00 1.02EU15 1.05 1.01 0.99 0.93 1.00 1.02NMS12 1.06 1.11 0.98 0.89 0.94 0.97România 1.13 1.12 1.00 0.97 0.94 1.02

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 20110.8

0.85

0.9

0.95

1

1.05

1.1

1.15

Indici cu bază în lanţ


Graficul nr.7

La fel ca şi ȋn cazul indicilor cu bază fixă, indicii cu bază ȋn lanţ au o evuluţie mai puternică ȋn România. Cea mai mare evoluţie de la un an la altul se ȋnregistrează ȋn perioada 2004-2006 când din anul 2004 ȋn 2005 are loc o scădere de la 6.4% la 5.3 % urmată de o creştere la 6% ȋn 2006.În timp ce ȋn România ponderea ȋn PIB a impozitului pe venit şi avere scade din 2004 ȋn 2005 ȋn cazul grupul de state EU27 aceasta creşte.

c) Analiza impozitului pe venit şi avere ca procent n Total venituri bugetareȋ

2000 2001 2002 2003 2004 2005EU27 33.7 33.3 32.3 31.4 31.6 32.3EU15 34.1 33.8 32.8 31.8 32.0 32.8NMS12 23.1 22.9 23.2 22.9 22.7 22.5România 22.8 22.0 20.2 21.3 22.9 18.7

2006 2007 2008 2009 2010 2011EU27 33.3 33.8 33.3 31.5 31.4 31.6EU15 33.8 34.3 33.8 32.0 32.1 32.3NMS12 23.4 25.0 25.0 23.2 21.7 21.1România 20.6 22.7 23.5 23.8 22.1 21.8

D5 2011-2000 MIN MAXEU27 -2.0 31.4 33.8EU15 -1.8 31.8 34.3

NMS12 -2.0 21.1 25.0Romania -1.0 18.7 23.8

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 20111500.00%1600.00%1700.00%1800.00%1900.00%2000.00%2100.00%2200.00%2300.00%2400.00%2500.00%

Pondere în Total venituri bugetare

România

Graficul nr.8

Şi ȋn cazul ponderii impozitului pe venit şi avere ȋn Total venituri bugetare România are o evoluţie oscilatorie. Media ȋnregistrată pe parcursul perioadei analizate este de 21.9% cea mai mică pondere fiind ȋnregistrată ȋn 2005 la fel ca şi ȋn cazul ponderii ȋn PIB. Maxima ȋnregistrată este de 23.8% ȋn 2009.

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 20111500.00%1700.00%1900.00%2100.00%2300.00%2500.00%2700.00%2900.00%3100.00%3300.00%3500.00%3700.00%

Pondere în total venituri bugetare


Graficul nr.9

Comparativ cu grupul de state NMS12 România ȋnregistrează valori sub media ţărilor componente acestui grup cu excepţia câtorva ani când valorile coincid. Ba chiar mai mult ȋn ultimii 3 ani România ȋnregistrează valori uşor peste cele ale NMS12. Media ȋnregistrată de NMS12 este de 23.1% faţă de cea a României de 21.9%.

EU27 ȋnregistrează o medie pe perioada analizată peste cea a României şi a grupului NMS12 ea situându-se la nivelul de 32.5% fiind cu peste 10 procente mai mare decât cea a României.

EU15 ȋnregistrează cele mai mari valori, chiar şi peste cele ale EU27 cu o medie pe parcursul perioadei de 33.5% ȋnsă trendul este acelaşi cu cel al EU27. Minima se înregistrează în anul 2003 aceasta fiind de 31,8% iar maxima de 34.3% este ȋnregistrată în anul 2007.

Ca şi ȋn cazul ponderii ȋn PIB acelaşi fenomen are loc ȋn anul 2004, ȋn timp ce ȋn EU27 şi NMS12 pondere e pe un trend descendent ȋn România ponderea impozitului pe venit şi avere ȋnregistrează o creştere.

d) Analiza impozitului pe venit şi avere ca pondere n Total venituri fiscaleȋ

2000 2001 2002 2003 2004 2005EU27 50.9 50.6 49.3 48.2 48.3 49.0EU15 51.4 51.1 49.8 48.7 48.8 49.7NMS12 37.3 37.5 37.6 36.7 36.1 35.5România 36.5 36.0 33.2 32.8 35.1 29.2

2006 2007 2008 2009 2010 2011EU27 49.9 50.4 50.3 48.9 48.4 48.4EU15 50.7 51.1 51.1 49.6 49.3 49.4NMS12 36.7 38.8 38.8 37.0 34.2 29.5România 31.9 35.2 36.4 37.9 33.7 31.4

D5 2011-2000 MAX MINEU27 -2.4 50.9 48.2EU15 -2 51.4 48.7

NMS12 -7.9 38.8 29.5Romania -5.0 37.9 29.2

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 20112000.00%2200.00%2400.00%2600.00%2800.00%3000.00%3200.00%3400.00%3600.00%3800.00%4000.00%

Pondere în Total venituri fiscale

Romania

Graficul nr.10

România are o evoluţie oscilatorie ȋn cazul ponderii impozitelor directe ȋn veniturile fiscale, astfel că se porneşte de la o pondere de 36.5% ȋn anul 2000 după care acestea scad treptat până ȋn 2003. În 2004 are loc o creştere cu 2 puncte procentuale faţă de 2003 iar ȋn 2005 o scădere cu 6

puncte procentuale faţă de 2004. Din 2005 până ȋn 2009 se ȋnregistrează o evoluţie ascendentă ajungându-se la ponderea maximă de 37.9% ca mai apoi să aibă loc o nouă scădere până ȋn 2011 cu 2.3 puncte procentuale.

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 20112000.00%

2500.00%

3000.00%

3500.00%

4000.00%

4500.00%

5000.00%

5500.00%

Pondere în total venituri fiscale

EU27EU15NMS12Romania

Graficul nr.11NMS12 urmează României, având ponderi de 29.5 % până la 38.8 %. Are loc o scădere uşoară din 2000 ȋn 2005, după care o creştere până ȋn 2008 cu 3.3 procente şi scăzând din nou ȋncepând cu 2009 până ȋn 2011 când se ajunge la valoarea minimă de 29.5%. Media pe perioada analizată pentru NMS12 este de 36.3% cu 2.3 procente peste media de 34% ȋnregistrată ȋn România.

Grupul de state din EU27 ȋnregistrează o medie de 49.3% a ponderii impozitului pe venit şi avere ȋn totalul veniturilor fiscale, medie ridicată de statele fondatoare ȋn care impozitele directe aduc la bugetul de state cele mai ȋnsemnate sume. EU15 se situează chiar deasupra EU27 cu valori puţin mai ridicate având o medie a ponderii pe întreaga perioadă de 50,5% faţă de 49,3% media EU27.

III. Descentralizarea pe bugetele statului

Toate ţările din centrul şi estul Europei, printre care, şi România, pun ȋn aplicare noi sisteme de descentralizare şi după cum arată unii autori1, aceste ţări apelează la diferite forme de descentralizare fiscală ca o modalitate de a pune capăt guvernărilor ineficace şi ineficiente, instabilităţii macroeconomice şi creşterilor economice inadecvate.

În ceea ce priveşte susţinerea, respectiv, combaterea acestui fenomen s-au conturat două curente de opinie cu viziuni şi abordări contrare:

Astfel, primul curent2, majoritar, este de părere că descentralizarea ţărilor ȋn tranziţie ar fi un antidot ȋmpotriva majorităţii problemelor atât de ordin administrativ, cât şi de ordin economico-financiar, pentru ca aceasta ar spori responsabilitatea actului de guvernare, ar ȋmbunătăţii nivelul de colectare al resurselor, repsectiv ar eficientiza procesul de alocare al acestor resurse.

În acelaşi timp, alţi autori3 sunt de părere că pentru o ţară ȋn tranziţie, cum este şi cazul României, descentralizarea este o povară, deoarece nici unul dintre scopurile prezentate anterior nu este uşor de atind, mai ales ȋn contextul ȋn care capacitatea instituţională şi financiară a guvernului central şi a guvernelor locale este redusă. De altfel, implementarea descentralizării s-ar face ȋn paralel cu alte reforme structurale din diverse domenii (economic, social, politic, etc.), care necesităcosturi mari, iar costurile suplimentare necesare descentralizării s-ar traduce, printr-o eficienţă scăzuă ȋn furnizarea serviciilor şi, totodată, prin accentuarea instabilităţii macroeconomice.

În concluzie, cele două curente asupra descentralizării sistemului administrativ al ţărilor ȋn tranziţie se află pe poziţii divergente, doar ȋn ceea ce priveşte oportunitatea şi nicidecum, ȋn privinţa necesităţii implementării acesteia.

De altfel, este general cunoscut, rolul proeminent al descentralizării, ȋn ceea ce priveşte, ȋmbunătăţirea actului de guvernaare prin responsabilizarea autorităţilor locale, ȋn stimularea participării cetăţeanului ȋn luarea de decizii strategice la nivel local, precum şi ȋn ceea ce priveşte eficientizarea procesului de alocare a resurselor.4

1 Bird, Richard M, Vaillacourt Francois, Fiscal Decentralization in Developing Countries, p.1-32 Bennet, Robert, J. -1990, Wildasin, David – 1997, Christine - 19943Prud’homme, Remy – 1995, Owens, J. Şi Panella G. -19914 „Teorema Descentralizării ca soluţie a realizării eficianţei şi echitabilităţii alocării resurselor”, Oates Wallance - 1972

Aşadar ȋn continuare am ilustrat modul de ȋmpărţire al veniturilor ȋncasate din impozitul pe venit şi avere ȋntre bugetele statului român şi anume cât din aceste venituri se duc la bugetul central şi cât rămân la bugetul local.

România (%) 2000 2001 2002 2003 2004 2005Bugetul central 87.16 88.98 91.75 93.72 94.80 94.07Bugetul local 12.84 11.02 8.25 6.28 5.20 5.93

România (%) 2006 2007 2008 2009 2010 2011Bugetul central 95.07 94.78 95.64 95.40 94.10 93.92Bugetul local 4.93 5.22 4.36 4.60 5.90 6.08

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 20110.0

1,000.02,000.03,000.04,000.05,000.06,000.07,000.08,000.09,000.0

10,000.0

Descentralizarea pe bugete - sume absolute

Bugetul central Bugetul local

Graficul nr.12

Din graficul de mai sus observăm diferenţa mare ce există ȋntre sumele ce revin bugetului central şi cât revin bugetului local, astfel că bugetul central de stat se bucură de majoritatea banilor ȋncasaţi din acest impozit.

Totodată putem observa şi tendinţa de creştere a ȋncasărilor din acest venit ce revin bugetului central pe perioada 2000-2008, ȋn 2008 fiind ȋnregistrate cele mai mari sume. După acestă perioadă sumele ce revin acestul buget scad ȋnsă nu datorită creşterii celor ce revin bugetelor locale ci datorită simplului fapt că ȋncasările din impozit au scăzut ȋn ansamblul lor.

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 20110%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

87.16 88.98 91.75 93.72 94.80 94.07 95.07 94.78 95.64 95.40 94.10 93.92

12.84 11.02 8.25 6.28 5.20 5.93 4.93 5.22 4.36 4.60 5.90 6.08

Descentralizarea pe bugete - pondere

Bugetul central Bugetul local

Graficul nr.13

Din acest grafic se poate observa mai uşor importanţa sumelor ce revin fiecărui buget. Ponderea sumelor ce revin bugetului central are o evoluţie crescătoare din 2000 până ȋn 2004 crescând de la o pondere de 87.16% la 94.8% după care ȋnregitrează o perioadă oscilatorie situându-se ȋn jurul valorii de 95% până ȋn 2010 urmând ca ȋn 2011 să scadă la 93.92%. Pe aproape ȋntreaga perioadă bugetului central ȋi revin peste 90% din ȋncasările obţinute din impozitul pe venit şi avere, descentralizarea fiind una destul de redusă deşi ȋn componenţa acestui impozit sunt incluse numeroase impozite ce sunt datorate bugetelor locale cum ar fi impozitul pe avere.

Bugetul local se bucură de ponderi mai ȋnsemnate doar la ȋnceputul perioadei analizate după care incep să scadă treptat. Ponderea scade din 2000 când ȋnregistra valoarea de 12.84% până ȋn 2004 când se ajunge la doar 5.2% o scădere puternică ȋn doar 4 ani. Din 2004 ȋn 2009 pondere ce revine bugetulelor locale oscilează urmând ca ȋn 2010 şi 2011 să crească puţin şi anume 5.9% respectiv 6.08%. După cum am mai spus cea mai mare pondere a ȋncasarilor ce revin din acest impozit la bugetele locale se ȋnregistrează ȋn anul 2000 de 12.84% iar cea mai mică pondere a fost ȋnregistrată ȋn anul 2008 de 4.36%.

În medie pe perioada analizată ponderea ce revine bugetului central este de 93.28% iar media ponderilor ce revin bugetelor locale este de 6.72%.

Comparţie cu EU15

Pentru a face o comparţie ȋntre modul de alocare a veniturilor din acest impozit la nivelul bugetelor statelor am ales să ilustrăm şi descentralizarea ȋn cadrul grupului EU15, grup din care fac parte vechiile state membre acestea fiind şi cele mai dezvoltate state din cadrul Uniunii Europene, fapt datorită căruia am considerat interesant o comparaţie cu modul de alocare ȋn România care este un stat ȋn dezvoltare pentru a observa diferenţele.

EU15 (%) 2000 2001 2002 2003 2004 2005Bugetul central 69.65 70.12 68.82 67.54 67.84 68.48Bugetul de stat 9.47 8.59 9.14 9.45 9.09 8.92Bugetul local 15.49 15.62 16.30 17.05 17.22 16.69Fondurile sociale 5.40 5.66 5.74 5.95 5.85 5.91Instituţii ale UE 0.01 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02

EU15 (%) 2006 2007 2008 2009 2010 2011Bugetul central 68.95 69.39 67.54 65.49 66.38 65.65Bugetul de stat 9.03 9.19 9.91 10.51 9.46 10.01Bugetul local 16.26 15.75 16.44 17.33 17.64 17.70Fondurile sociale 5.76 5.66 6.11 6.67 6.52 6.63Instituţii ale UE 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 20110%

10%20%30%

40%50%60%

70%80%90%

100%

Descentralizarea pe bugete în EU15

Instituţii ale UEFondurile socialeBugetul localBugetul de statBugetul central

Grafic nr.14

Faţă de România ȋn cadrul grupului EU15 se observă o alocare a veniturilor din impozitul pe venit şi avere pe mai multe destinaţii. În plus faţă de România unde sumele ȋncasate se ȋmpart ȋntre bugetul central şi bugetele locale ȋn EU15 o parte din ȋncasări mai sunt alocate către administraţia de stat, fondurile sociale şi către instituţiile Uniunii Europene.

Se observă ponderea mai scăzută a sumelor ce revin bugetului central acesta ȋncasând doar 70% din totalul sumelor ȋncasate spre deosebire de România unde pondere se ridica la peste 90%. Bugetelor locale le revin sume destul de ȋnsemnate, pe perioada analizata ponderile ce revin acestui buget cuprinzând valori ȋntre 15.49% şi 17.7% duble faţă de cele ȋnregistrate ȋn România.

Către administraţie de stat se duc sume ce au o pondere medie pe perioada analizată de 9.4%, către fondurile sociale avem o medie de 6% iar către instituţiile Uniunii Europene avem o medie de 0.2% .

Făcând această comparaţie am putut observa descentralizarea mai puternică ce există ȋn ţările dezvoltate ale Uniunii Europene faţă de descentralizarea existentă ȋn România.

IV. Concluzii

impozitul pe venit si avere (1)

Documents