asigurarea echilibrului monetar – imperativ al politicii monetare

8/7/2019 Asigurarea echilibrului monetar – imperativ al politicii monetare

http://slidepdf.com/reader/full/asigurarea-echilibrului-monetar-imperativ-al-politicii-monetare 1/12

Asigurarea echilibruluiAsigurarea echilibruluimonetar monetar ± ± imperativ alimperativ al

politicii monetarepoliticii monetare



CONCEPTUL DE ECHILIBRU MONETAR I TR S TURILE SALECONCEPTUL DE ECHILIBRU MONETAR I TR S TURILE SALEDefinirea echilibrului monetarDefinirea echilibrului monetar

Echilibrul monetar este acea stare în care oferta i cererea de moned sunt egale ,în careEchilibrul monetar este acea stare în care oferta i cererea de moned sunt egale ,în care

nu exist nici infla ie, nici defla ie. Reprezint deci, punctul neutruÃ între infla ie inu exist nici infla ie, nici defla ie. Reprezint deci, punctul neutruÃ între infla ie idefla ie.defla ie.

Oferta de moned constituie cantitatea de bani existent în circula ie, iar cererea de monedOferta de moned constituie cantitatea de bani existent în circula ie, iar cererea de monedconstituie cantitatea de moned obiectiv necesar circula iei.constituie cantitatea de moned obiectiv necesar circula iei.

Asigurarea echilibrului monetar, a egalit ii între cererea i oferta de moned vizeaz atât monedaAsigurarea echilibrului monetar, a egalit ii între cererea i oferta de moned vizeaz atât monedaactiv , care îndepline te func iile de mijloc de circula ie i mijloc de plat , cât i monedaactiv , care îndepline te func iile de mijloc de circula ie i mijloc de plat , cât i monedainactiv , care temporar îndepline te func ia de mijloc de tezaurizare sau acumulare.inactiv , care temporar îndepline te func ia de mijloc de tezaurizare sau acumulare.

Cererea de bani reflect necesit ile agen ilor economici de instrumenteCererea de bani reflect necesit ile agen ilor economici de instrumente susceptibilesusceptibiless îndeplineascîndeplineasc înîn condi iilecondi iile contemporane func iile monedei (numerar, bani de cont, etc.)contemporane func iile monedei (numerar, bani de cont, etc.)Astfel definit , cererea de bani apare ca un element al conceptului mai general, de ³alegereAstfel definit , cererea de bani apare ca un element al conceptului mai general, de ³alegereeconomic ´, în spe alegerea întrebuin rii date venitului.economic ´, în spe alegerea întrebuin rii date venitului.

Cererea de moned poate fi caracterizat prinCererea de moned poate fi caracterizat prin dou afirma ii esen ialedou afirma ii esen iale ::Cererea real de moned r mâne aceea i atunci când nivelul pre urilor cre te i când toateCererea real de moned r mâne aceea i atunci când nivelul pre urilor cre te i când toatecelelalte variabile reale (rata dobânzii, venitul real, averea real ) r mân neschimbate.celelalte variabile reale (rata dobânzii, venitul real, averea real ) r mân neschimbate.Cererea nominal de moned va cre te în aceea i propor ie cu care a crescut nivelulCererea nominal de moned va cre te în aceea i propor ie cu care a crescut nivelulpre urilor, în condi iile în care toate variabilele reale men ionate r mân constante.pre urilor, în condi iile în care toate variabilele reale men ionate r mân constante.

Oferta de moned reprezint cantitatea mijloacelor de plat puse la dispozi ie, la nivelul uneiOferta de moned reprezint cantitatea mijloacelor de plat puse la dispozi ie, la nivelul uneieconomii, fiind asigurat de sistemul bancar care creeaz moneda i o pune în circula ie.economii, fiind asigurat de sistemul bancar care creeaz moneda i o pune în circula ie.

Sursele ofertei de moned sunt reprezentate de contrapartidele masei monetare, crean ele asupraSursele ofertei de moned sunt reprezentate de contrapartidele masei monetare, crean ele asupra

str in t ii, crean ele asupra Trezoreriei, crean ele asupra b ncilor comerciale.str in t ii, crean ele asupra Trezoreriei, crean ele asupra b ncilor comerciale.



Modific rile ofertei de moned i ale cererii reale de moned , fie ca urmare a unor m suri deModific rile ofertei de moned i ale cererii reale de moned , fie ca urmare a unor m suri depolitic monetar , fie ca rezultat al ac iunii unor factori exogeni, sunt responsabile atât depolitic monetar , fie ca rezultat al ac iunii unor factori exogeni, sunt responsabile atât deperturbarea echilibrului pie ei monetare, cât i de amploarea i de felul dezechilibruluiperturbarea echilibrului pie ei monetare, cât i de amploarea i de felul dezechilibruluimonetar pe care îl pot declan a.monetar pe care îl pot declan a.

Starea de echilibru monetar este determinat de condi iile economice monetare, financiare,Starea de echilibru monetar este determinat de condi iile economice monetare, financiare,valutare i sociale specifice fiec rei economii i fazelor de evolu ie ale acestora.valutare i sociale specifice fiec rei economii i fazelor de evolu ie ale acestora.

Echilibrul economic este de trei feluri :Echilibrul economic este de trei feluri :-- echilibru economic staticechilibru economic static -- este un concept care eviden iaz doar condi iile existen eieste un concept care eviden iaz doar condi iile existen ei

echilibrului f r s se releve modul cum odat perturbat acest echilibru se restabile te.echilibrului f r s se releve modul cum odat perturbat acest echilibru se restabile te.-- echilibru economic comparativechilibru economic comparativ -- în cadrul acestui concept se definesc condi iile de echilibruîn cadrul acestui concept se definesc condi iile de echilibru

de la începutul i de la sfâr itul întregii perioade în care are loc restabilirea echilibruluide la începutul i de la sfâr itul întregii perioade în care are loc restabilirea echilibruluiperturbat ini ial.perturbat ini ial.

-- echilibru economic dinamicechilibru economic dinamic -- este un concept care consider variabila temporar , reflecteste un concept care consider variabila temporar , reflectcontinuitatea evolu iei, inducerea fiec rui moment al evolu iei într continuitatea evolu iei, inducerea fiec rui moment al evolu iei într- -o structur corelativ ao structur corelativ asistemului economic global. Totodat acest echilibru reflect tendin a de permanentsistemului economic global. Totodat acest echilibru reflect tendin a de permanentadaptare la diferi i factori de influen prin dep irea unei st ri devenit neadecvat .adaptare la diferi i factori de influen prin dep irea unei st ri devenit neadecvat .

Tr s turile echilibrului monetar Tr s turile echilibrului monetar Principalele tr s turi ce caracterizeaz echilibrul monetar Principalele tr s turi ce caracterizeaz echilibrul monetar s unt urm toarele:s unt urm toarele:

1.Echilibrul monetar nu presupune ca masa monetar în circula ie s r mân constant , ci s se1.Echilibrul monetar nu presupune ca masa monetar în circula ie s r mân constant , ci s seadapteze la necesit ile obiective de bani ale economieiadapteze la necesit ile obiective de bani ale economiei

2. Echilibrul monetar este prin natura sa instabil2. Echilibrul monetar este prin natura sa instabil3. Echilibrul monetar nu presupune pre uri neschimbate3. Echilibrul monetar nu presupune pre uri neschimbate



În ultimele decenii, ideii de echilibru economic iÎn ultimele decenii, ideii de echilibru economic i- -a fost ata at ideea de dezechilibrua fost ata at ideea de dezechilibrueconomic permanent în care seconomic permanent în care s- -ar afla permanent economia observânduar afla permanent economia observându- -se doar tendin ele sprese doar tendin ele spreechilibru care fiind o stare ideal nu sechilibru care fiind o stare ideal nu s- -ar putea atinge niciodat , capacitatea autoreglatoare aar putea atinge niciodat , capacitatea autoreglatoare aeconomiei fiind iluzorie datorit unor factori ca :economiei fiind iluzorie datorit unor factori ca :insuficien a informa iilor insuficien a informa iilor imperfec iunea procesului de realizare a echilibruluiimperfec iunea procesului de realizare a echilibrului

Deci, în loc de pre uri de echilibru trebuie acceptat ipoteza c subiec ii economici î iDeci, în loc de pre uri de echilibru trebuie acceptat ipoteza c subiec ii economici î iadapteaz comportamentul la pre uri de nonechilibru.adapteaz comportamentul la pre uri de nonechilibru.

Interdependen a diferitelor pie e produce multiplicativ dezechilibre, dezechilibrândInterdependen a diferitelor pie e produce multiplicativ dezechilibre, dezechilibrândpropagat sistemul economic în ansamblu.propagat sistemul economic în ansamblu.

F actorii de influenF actorii de influen ai dezechilibrului sunt :ai dezechilibrului sunt :iner ia din reac iile subiec ilor economici ;iner ia din reac iile subiec ilor economici ;structurile de interese i motiva ionale ;structurile de interese i motiva ionale ;rigidit ile tehnologice i organizatorice.rigidit ile tehnologice i organizatorice.

Distingem astfel un echilibru financiar axat pe simetria comportamental a subiec ilor Distingem astfel un echilibru financiar axat pe simetria comportamental a subiec ilor economici manifestat când cererea i oferta de instrumente financiare manifestate pe oeconomici manifestat când cererea i oferta de instrumente financiare manifestate pe oanumit pia sunt egaleanumit pia sunt egale



INF LA IAINF LA IA-- form a dezechilibrului monetarform a dezechilibrului monetarConceptul de infla ieConceptul de infla ie

C onceptul de infla ieC onceptul de infla ie este strâns legat de masa monetar în circula ie i de raporturileeste strâns legat de masa monetar în circula ie i de raporturileacesteia cu necesarul obiectiv de moned al economiei. Potrivit cerin elor echilibruluiacesteia cu necesarul obiectiv de moned al economiei. Potrivit cerin elor echilibruluimonetar, în economie trebuie s existe o cantitate de moned în concordan cu necesit ilemonetar, în economie trebuie s existe o cantitate de moned în concordan cu necesit ileschimbului de m rfuri i servicii. În caz contrar, dac în circula ie se afl moned f r valoareschimbului de m rfuri i servicii. În caz contrar, dac în circula ie se afl moned f r valoareproprie, excesul acesteia fa de nevoile circula iei determin devalorizarea sa fa de celelalteproprie, excesul acesteia fa de nevoile circula iei determin devalorizarea sa fa de celelaltem rfuri. Se poate afirma, deci,m rfuri. Se poate afirma, deci, c infla ia este dezechilibrul ap rut la un moment dat întrec infla ia este dezechilibrul ap rut la un moment dat între

masa monetar în circula ie mai mare i cantitatea de m rfuri i servicii mai mic ,masa monetar în circula ie mai mare i cantitatea de m rfuri i servicii mai mic ,dezechilibru reflectat prin cre terea pre urilor dezechilibru reflectat prin cre terea pre urilor

Cauza direct i imediat a infla iei trebuie c utat în dezechilibrul economic iCauza direct i imediat a infla iei trebuie c utat în dezechilibrul economic ifinanciar reflectat de cre terea masei monetare în circula ie într financiar reflectat de cre terea masei monetare în circula ie într- -un ritm mai rapid decât ritmulun ritm mai rapid decât ritmulcre terii produc iei. Deoarece moneda reprezint putere de cump rare activ , cerere solvabil ,cre terii produc iei. Deoarece moneda reprezint putere de cump rare activ , cerere solvabil ,difuzarea sa în economie într difuzarea sa în economie într- -o cantitate superioar ofertei de bunuri i servicii determino cantitate superioar ofertei de bunuri i servicii determinreducerea spontan a puterii de cump rare a masei monetare în circula ie i, deci, cre tereareducerea spontan a puterii de cump rare a masei monetare în circula ie i, deci, cre tereapre urilor i tarifelor. În concluzie, nu poate exista infla ie f r exces de moned in circula ie.pre urilor i tarifelor. În concluzie, nu poate exista infla ie f r exces de moned in circula ie.Fenomenul infla ionist este complex, supus influen ei unei multitudini de factori economici,Fenomenul infla ionist este complex, supus influen ei unei multitudini de factori economici,politici, psihologici etc., încât tr s turile diferite ale acestuia nu apar întotdeauna în mod clar.politici, psihologici etc., încât tr s turile diferite ale acestuia nu apar întotdeauna în mod clar.În consecin , atât în rândul speciali tilor, cât i între diferitele grupe de interese economice iÎn consecin , atât în rândul speciali tilor, cât i între diferitele grupe de interese economice ipolitice, exist numeroase i aprinse controverse cu privire la definirea infla iei, la cauzele ipolitice, exist numeroase i aprinse controverse cu privire la definirea infla iei, la cauzele iremediile fenomenului infla ionist.remediile fenomenului infla ionist.



F orme de manifes tare ale infla ieiF orme de manifes tare ale infla ieiInfla ia se clasific în func ie de mai multe criterii, i anume:Infla ia se clasific în func ie de mai multe criterii, i anume:I.I. În func ie de gradul de intensitate:În func ie de gradul de intensitate:

infla ie târâtoareinfla ie târâtoare ± ± cre terea pre urilor nu dep e te o limit moderat , de circa 3cre terea pre urilor nu dep e te o limit moderat , de circa 3- -4 % pe an;4 % pe an;

infla ia deschisinfla ia deschis ± ± caracterizat printr caracterizat printr- -o cre tere a pre urilor de 5o cre tere a pre urilor de 5--10 % pe an;10 % pe an;infla ia galopantinfla ia galopant ± ± presupune o cre tere a pre urilor cu peste 15 % anual i care provoacpresupune o cre tere a pre urilor cu peste 15 % anual i care provoacgrave dezechilibre socialgrave dezechilibre social- -economice.economice.

II.II. În func ie de cauza principal care o genereazÎn func ie de cauza principal care o genereaz distingem:distingem:infla ia prin cerereinfla ia prin cerere ± ± generat de un anumit exces al cererii globale comparativ cu ofertagenerat de un anumit exces al cererii globale comparativ cu ofertaglobal , decalaj la care economia nu poate r spunde prompt, ea necesitând un timp deglobal , decalaj la care economia nu poate r spunde prompt, ea necesitând un timp de

r spuns;r spuns;infla ia prin costuriinfla ia prin costuri ± ± datorat cre terii pre urilor diferi ilor factori de produc ie, a materiilor datorat cre terii pre urilor diferi ilor factori de produc ie, a materiilor prime, energiei, creditului etc., fenomen ce conduce la majorarea costurilor de produc ie iprime, energiei, creditului etc., fenomen ce conduce la majorarea costurilor de produc ie ide circula ie i, în final, a nivelului general al pre urilor;de circula ie i, în final, a nivelului general al pre urilor;infla ia intern (endogen )infla ia intern (endogen ) ± ± generat de dezechilibrele economice i financiare proprii riigenerat de dezechilibrele economice i financiare proprii riiîn cauz ;în cauz ;

infla ia importat (exogen )infla ia importat (exogen )± ±

provocat de cauze localizate în exterior, dar care seprovocat de cauze localizate în exterior, dar care serepercuteaz în interiorul rii de referin , prin intermediul pre urilor de import, al balan eirepercuteaz în interiorul rii de referin , prin intermediul pre urilor de import, al balan eide pl i i a cursurilor valutare, al importului de capitalde pl i i a cursurilor valutare, al importului de capital

III.III. inând seama de efectele infla iei asupra cre terii economiceinând seama de efectele infla iei asupra cre terii economice, distingem:, distingem:stagfla iastagfla ia ± ± caracterizat prin fenomenul de stagnare a economiei în perioadele decaracterizat prin fenomenul de stagnare a economiei în perioadele demanifestare a infla iei :manifestare a infla iei :slumpfla iaslumpfla ia ± ± individualizat prin fenomenul de regres al economiei pe durata de manifestareindividualizat prin fenomenul de regres al economiei pe durata de manifestarea infla ieia infla iei



IV.IV. Dup ritmul de depreciere a puterii de cump rare a monedeiDup ritmul de depreciere a puterii de cump rare a monedei, avem :, avem :infla ia latentinfla ia latent ± ± caracterizat printr caracterizat printr- -un ritm de depreciere al monedei mai sc zut decâtun ritm de depreciere al monedei mai sc zut decâtritmul cre terii emisiunii monetare;ritmul cre terii emisiunii monetare;

infla ia nou sau moderninfla ia nou sau modern ± ± caracterizat prin cre terea cronic , general i progresiv acaracterizat prin cre terea cronic , general i progresiv apre urilor, spre deosebire de perioadele anterioare când asemenea fenomene eraupre urilor, spre deosebire de perioadele anterioare când asemenea fenomene erauaccidentale, fiind urmate de faze de absorb ie a fenomenului infla ionistaccidentale, fiind urmate de faze de absorb ie a fenomenului infla ionist

Cauzele infla ieiCauzele infla ieiInfla ia es te provocat de numeroas e cauze interne i externe, care determin fieInfla ia es te provocat de numeroas e cauze interne i externe, care determin fie

cre terea cereriis olvabile, fie diminuarea ofertei de bunuri iservicii dis ponibile, fiecre terea cereriis olvabile, fie diminuarea ofertei de bunuri iservicii dis ponibile, fieambele categorii de efecte în mod concomitent. Dintre aces tea, cu o ac iune directambele categorii de efecte în mod concomitent. Dintre aces tea, cu o ac iune directas upra cre terii exces ive a mas ei monetare în circula ie, pot fi men ionate:as upra cre terii exces ive a mas ei monetare în circula ie, pot fi men ionate:

1. Apari ia i perpetuarea deficitului bugetar 1. Apari ia i perpetuarea deficitului bugetar În situa ia când statul înregistreaz cheltuieli mai mari decât veniturile curente, acestaÎn situa ia când statul înregistreaz cheltuieli mai mari decât veniturile curente, acesta

apeleaz la împrumuturile de la banca de emisiune. Prin urmare, masa monetar înapeleaz la împrumuturile de la banca de emisiune. Prin urmare, masa monetar în

circula ie cre te, f r ca nevoile circula iei s fi crescut, statul împrumutânducircula ie cre te, f r ca nevoile circula iei s fi crescut, statul împrumutându- -se pentru ase pentru aconsuma i nu pentru a produce, reducând astfel volumul m rfurilor i serviciilor consuma i nu pentru a produce, reducând astfel volumul m rfurilor i serviciilor disponibile. Dezechilibrul monetar astfel creat este specific îns situa iilor excep ionale.disponibile. Dezechilibrul monetar astfel creat este specific îns situa iilor excep ionale.



2 . Expansiunea creditului bancar 2 . Expansiunea creditului bancar În cazul în care b ncile acord credite f r s efectueze o analiz riguroas a scopurilor În cazul în care b ncile acord credite f r s efectueze o analiz riguroas a scopurilor

urm rite de debitori sau cu inten ia expres de a sprijini expansiunea viitoare a unor mariurm rite de debitori sau cu inten ia expres de a sprijini expansiunea viitoare a unor mari

întreprinderi sau a economiei în ansamblul s u, se produce o cre tere exagerat a maseiîntreprinderi sau a economiei în ansamblul s u, se produce o cre tere exagerat a maseimonetare de cont, ale c rei efecte infla ioniste sunt similare cu cre terea cantit ii de numerar monetare de cont, ale c rei efecte infla ioniste sunt similare cu cre terea cantit ii de numerar în circula ie.în circula ie.

3. Apari ia i perpetuarea excedentului sau deficitului balan ei de pl i externe3. Apari ia i perpetuarea excedentului sau deficitului balan ei de pl i externeAtunci când într Atunci când într- -o ar intra o cantitate mare de valut str in , rezervele valutare aleo ar intra o cantitate mare de valut str in , rezervele valutare ale

acestei ri cresc. În condi iile în care aceste rezerve în valut str in formeaz acoperireaacestei ri cresc. În condi iile în care aceste rezerve în valut str in formeaz acoperireaunor noi emisiuni în moneda na ional , acestea din urma nu mai g sesc un corespondentunor noi emisiuni în moneda na ional , acestea din urma nu mai g sesc un corespondentechivalent în m rfuri i servicii pe pia a intern . Acela i echilibru se produce i atunci cândechivalent în m rfuri i servicii pe pia a intern . Acela i echilibru se produce i atunci cândvaluta str ina, convertit în moneda na ional , este introdus în rezerva de mijloace str ine avaluta str ina, convertit în moneda na ional , este introdus în rezerva de mijloace str ine astatului în cauz , deoarece masa monetar intern cre te f r echivalent în m rfuri i serviciistatului în cauz , deoarece masa monetar intern cre te f r echivalent în m rfuri i serviciipe pia . La fel de nociv este i deficitul balan ei de pl i, adic situa ia în care încas rilepe pia . La fel de nociv este i deficitul balan ei de pl i, adic situa ia în care încas rileexterne sunt inferioare pl ilor externe într externe sunt inferioare pl ilor externe într- -o anumit perioad dat .o anumit perioad dat .

4. Activarea unor sume b ne ti inute în rezerv4. Activarea unor sume b ne ti inute în rezerv

Aceast cauz ac ioneaz atunci când deprecierea infla ionist a monedei înregistreazAceast cauz ac ioneaz atunci când deprecierea infla ionist a monedei înregistreazdeja un ritm ridicat, iar posesorii de bani devin con tien i de pierderea pe care ledeja un ritm ridicat, iar posesorii de bani devin con tien i de pierderea pe care le- -o provoaco provoacreducerea puterii de cump rare a sumelor de inute. Cre terea pe aceast cale a masei monetarereducerea puterii de cump rare a sumelor de inute. Cre terea pe aceast cale a masei monetareactive, precum i accelerarea vitezei de circula ie a monedei accentueaz la rândul lor, ritmulactive, precum i accelerarea vitezei de circula ie a monedei accentueaz la rândul lor, ritmulprocesului infla ionist.procesului infla ionist.



D efla ia const în ansamblul de m suri economice, financiare, monetare i de credit D efla ia const în ansamblul de m suri economice, financiare, monetare i de credit care, în concordan cu prescrip iile teoriei cantitative a monedei, urm re te temperarea saucare, în concordan cu prescrip iile teoriei cantitative a monedei, urm re te temperarea saublocarea cre terii pre urilor prin reducerea masei monetare în circula ie.blocarea cre terii pre urilor prin reducerea masei monetare în circula ie.

Defla ia poate fi, dup modul de realizare : monetar , financiar i prin credit.Defla ia poate fi, dup modul de realizare : monetar , financiar i prin credit.D efla ia monetarD efla ia monetar const în reducerea masei monetare în circula ie prin anularea unei p r i aconst în reducerea masei monetare în circula ie prin anularea unei p r i amijloacelor de plat i crean elor particulare i o convertire sau nu a acestora într mijloacelor de plat i crean elor particulare i o convertire sau nu a acestora într- -un nou tipun nou tipde semne monetare, în baza unui raport extrem de defavorabil.de semne monetare, în baza unui raport extrem de defavorabil.D efla ia financiarD efla ia financiar este aceea care se realizeaz prin rambursarea datoriei statului la banca deeste aceea care se realizeaz prin rambursarea datoriei statului la banca deemisiune ca urmare a ob inerii unor excedente bugetare fie prin comprimarea cheltuielilor emisiune ca urmare a ob inerii unor excedente bugetare fie prin comprimarea cheltuielilor publice, fie prin majorarea impozitelor i sterilizarea lor, adic utilizarea lor numai pentrupublice, fie prin majorarea impozitelor i sterilizarea lor, adic utilizarea lor numai pentrurambursarea datoriilor statului la banca central .rambursarea datoriilor statului la banca central .

D efla ia prin credit D efla ia prin credit se realizeaz fie prin ridicarea nivelului general al dobânzilor, fie prinse realizeaz fie prin ridicarea nivelului general al dobânzilor, fie prinplafonarea direct a volumului creditelor bancare.plafonarea direct a volumului creditelor bancare.

DEF LA IADEF LA IA -- M s ura de politic monetar în combatereaM s ura de politic monetar în combatereainfla ieiinfla iei



Alte m suri de politic monetar în combaterea infla iei sunt:Alte m suri de politic monetar în combaterea infla iei sunt:S tabilizarea monetarS tabilizarea monetar ± ± se concretizeaz în reforma practicat în condi iilese concretizeaz în reforma practicat în condi iile

circula iei monedei f r valoare intrinsec , prin care se tinde la realizarea constan ei puterii decircula iei monedei f r valoare intrinsec , prin care se tinde la realizarea constan ei puterii decump rare a unit ii monetare. Aceast constan este denumitcump rare a unit ii monetare. Aceast constan este denumit stabilitate monetarstabilitate monetar i are uni are uncaracter relativ, deoarece dinamismul vie ii economice implic modific ri permanente alecaracter relativ, deoarece dinamismul vie ii economice implic modific ri permanente alemultiplilor factori care determin puterea de cump rare.multiplilor factori care determin puterea de cump rare.

R evalorizarea monetarR evalorizarea monetar ± ± în esen , const în majorarea valorii paritare aîn esen , const în majorarea valorii paritare aunit ii monetare. Aceast m sur conduce în mod implicit la înt rirea cursului oficial alunit ii monetare. Aceast m sur conduce în mod implicit la înt rirea cursului oficial almonedei respective în raport cu alte monedemonedei respective în raport cu alte monede ..

Efectele pozitive pe care le produce sunt :Efectele pozitive pe care le produce sunt :

-- realizarea echilibrului extern, fiind utilizat ca un procedeu terapeutic împotriva unui excedentrealizarea echilibrului extern, fiind utilizat ca un procedeu terapeutic împotriva unui excedentde balan care genereaz reac ii negative ale partenerilor,de balan care genereaz reac ii negative ale partenerilor,

-- asigurarea echilibrului intern în sensul c elimin excedentul de balan care constituie unul dinasigurarea echilibrului intern în sensul c elimin excedentul de balan care constituie unul dincanalele de import ale infla iei;canalele de import ale infla iei;

Efectele negative produse sunt:Efectele negative produse sunt:-- scumpirea monedei na ionale în raport cu alte monede face ca m rfurile rii respective s sescumpirea monedei na ionale în raport cu alte monede face ca m rfurile rii respective s se

scumpeasc i ele pentru clien ii str ini, iar m rfurile str ine s se ieftineasc pentruscumpeasc i ele pentru clien ii str ini, iar m rfurile str ine s se ieftineasc pentrucump r torii autohtoni;cump r torii autohtoni;

-- exportul este frânat i importul încurajat, ceea ce poate s conduc la dezechilibrarea balan ei deexportul este frânat i importul încurajat, ceea ce poate s conduc la dezechilibrarea balan ei depl i externe, la crearea unor dificult i ramurilor i întreprinderilor produc toare pentrupl i externe, la crearea unor dificult i ramurilor i întreprinderilor produc toare pentruexportexport



D evalorizarea monetarD evalorizarea monetar const în reducerea legal a valorii paritare aconst în reducerea legal a valorii paritare amonedei na ionale. Se practic la intervale mari de timp, constituind fie o omologaremonedei na ionale. Se practic la intervale mari de timp, constituind fie o omologareoficial a pierderii puterii de cump rare a monedei în urma unui proces infla ionistoficial a pierderii puterii de cump rare a monedei în urma unui proces infla ionist

puternic, fie o m sur de stimulare pe cale monetar a exporturilor.puternic, fie o m sur de stimulare pe cale monetar a exporturilor.Efectele devaloriz rii sunt multiple i complexe:Efectele devaloriz rii sunt multiple i complexe:

-- pe plan intern, avantajeaz debitorii, fapt ce poate tenta statul s recurg la aceast m surpe plan intern, avantajeaz debitorii, fapt ce poate tenta statul s recurg la aceast m surpentru a mic ora presiunea datoriei publice; ajusteaz moneda la noul nivel al costurilor,pentru a mic ora presiunea datoriei publice; ajusteaz moneda la noul nivel al costurilor,pre urilor i veniturilor, stabilizând situa ia i, în felul acesta, redresând activitateapre urilor i veniturilor, stabilizând situa ia i, în felul acesta, redresând activitateaeconomic într economic într--o atmosfer psihologic depoluat ;o atmosfer psihologic depoluat ;

-- pe plan extern, are consecin e asupra competitivit ii comer ului cu str in tatea, echivalândpe plan extern, are consecin e asupra competitivit ii comer ului cu str in tatea, echivalândpentru de in torii de valut str in cu reducerea pre urilor de import din ara de referin ;pentru de in torii de valut str in cu reducerea pre urilor de import din ara de referin ;

R eprecierea i deprecierea monetarR eprecierea i deprecierea monetarReprecierea monetarReprecierea monetar relev procesul de cre tere a puterii de cump rare a monedei uneirelev procesul de cre tere a puterii de cump rare a monedei unei

ri pe plan intern, reflectat de sc derea nivelului general al pre urilor i, pe plan extern,ri pe plan intern, reflectat de sc derea nivelului general al pre urilor i, pe plan extern,reflectat de cre terea cursului monedei na ionale fa de valutele str ine.reflectat de cre terea cursului monedei na ionale fa de valutele str ine.D eprecierea monetarD eprecierea monetar se concretizeaz în procesul de sc dere a puterii de cump rare ase concretizeaz în procesul de sc dere a puterii de cump rare amonedei, reflectat de cre terea pre urilor pe pia a intern i prin sc derea cursului monedeimonedei, reflectat de cre terea pre urilor pe pia a intern i prin sc derea cursului monedeina ionale fa de valutele str ine.na ionale fa de valutele str ine.



Pe lâng aceste m suri de politic monetar folosite în combaterea infla iei, exist i oPe lâng aceste m suri de politic monetar folosite în combaterea infla iei, exist i oserie de mijloace tradi ionale antiinfla ioniste:serie de mijloace tradi ionale antiinfla ioniste:

a) Înghe area pre urilor a) Înghe area pre urilor -- este o modalitate direct de lupt contra infla iei i const în m suri deeste o modalitate direct de lupt contra infla iei i const în m suri deinterzicere a major rii pre urilor pentru diverse bunuri i servicii, deinterzicere a major rii pre urilor pentru diverse bunuri i servicii, de- -a lungul unei perioadea lungul unei perioadedeterminatedeterminate

b) Politica bugetar i fiscalb) Politica bugetar i fiscal ± ± prin aceste m suri se urm re te reducerea cererii globale,prin aceste m suri se urm re te reducerea cererii globale,intervenind direct asupra componentelor sale. Sunt disponibile dou instrumente:intervenind direct asupra componentelor sale. Sunt disponibile dou instrumente:

fie statul reduce cheltuielile publicefie statul reduce cheltuielile publicefie se majoreaz fiscalitatea, sau veniturile se diminueaz i astfel, se diminueaz cheltuielilefie se majoreaz fiscalitatea, sau veniturile se diminueaz i astfel, se diminueaz cheltuielile

sectorului privatsectorului privatc) Limitarea credituluic) Limitarea creditului ± ± const într const într--o ac iune restrictiv asupra distribuirii anumitor credite.o ac iune restrictiv asupra distribuirii anumitor credite.

Acest instrument prezint anumite limite, i anume:Acest instrument prezint anumite limite, i anume:-- dificultatea de a fixa norme de cre tere a volumului creditelor;dificultatea de a fixa norme de cre tere a volumului creditelor;-- alterarea concuren ei între b nci i penalizarea celor mai dinamice;alterarea concuren ei între b nci i penalizarea celor mai dinamice;-- multiplicarea procedurilor de înc lcare a reglement rilor;multiplicarea procedurilor de înc lcare a reglement rilor;

d) Politica veniturilor d) Politica veniturilor ± ± se aplic în m sura în care o majorare excesiv a veniturilor constituie unse aplic în m sura în care o majorare excesiv a veniturilor constituie unfactor determinant al cre terii cererii i, în acela i timp, al cre terii costurilor salariale. Logicafactor determinant al cre terii cererii i, în acela i timp, al cre terii costurilor salariale. Logicaacestui instrument este urm toarea: reducerea veniturilor poate reduce tensiunile infla ioniste.acestui instrument este urm toarea: reducerea veniturilor poate reduce tensiunile infla ioniste.

INF LA IA ridicat frâneaz cre terea economic , hiperinfla ia induce reces iune,INF LA IA ridicat frâneaz cre terea economic , hiperinfla ia induce reces iune,dar o doz moderat de infla ie, în general, antreneaz efecte pozitivedar o doz moderat de infla ie, în general, antreneaz efecte pozitive..

asigurarea echilibrului monetar – imperativ al politicii monetare

Documents