ILUSTRAIA' WUIRENTIIl SRB Il

SI:RISill:l REIM-NESI:

1886

ria undeva. intr-o cetate nalt si albasm1. la marg1nea lumii. un mprat bAtrin si intelept. pe nurr.ele lui Nor-mprat.

mpreun cu sotia sa. Buni la sunet. erau iubiti in toaiJ mpria: su-

puii se bucurau tare mult cind acetia se artau in 1.ilele de srbtoare sau cu prilejul llhor trcbi ale implrtiei. iesindu-le in cale i inso1ind alaiul cu urri de sntate si ani mu]Ji de via[l.

Ce; mai de pre comoar era ns fiica lor. frumoas cum nu se ana alta pc acea lume. pina dincolo de implrltia stelelor si chiar dincolo de boltile cele m

lirul i Luna. clei aa o chema. parci pe ce trc:ceau :rilele se llicea mai frumoasA la chip i la sunet Ce mai. ajunsne o mindree de fata. Bucuria plrin1ilor era umbritA din cind in cind : ' tiau ci ce $tiau : pa re-se ursita It optist c1 nu vor inchide O

striinicie pzeau intrarile i i~irile. O singur! camera era luminatA.

aceea unde era Luna. Nici chip s doarm. Privirea ei tnjea dincokl de

fereastr. spre inalta boltA a cerului. unde stelele erau care mai de care mai strillucitoare. in rochiile lor lungi de argint i beteall.

Cum sta aa. luna i simti pri-virea prins de o stea anume. micu]A. ce-i drept, dar ei i se pirea cea mai frumoasA i mai strAlucitoare din toate. Ceva. oe anume. nu tia, o imboldea intr-un anume chip spre ea. A$8 ceva nu o mai incercase pn acum. Era ca o chemare flr sn~it.

Nu avea de unde s tie c aceasta ~ra ste(tU{I ei dt sus. pentru care, tot privind-o, simtea o pornire. cum nu i se mai intimplase. "Bine dat daca ... " Luna nu cuteza sA-i ducA gndu!J.IIIIr~,,~-ll.r'"!!ii~-pinl la capt ... Asta ar insemna..... _,_ , .. , , .... ~ or. printi.i i spuseser ... i ea. ea promisne... .,Ce sa faci ?" Se in-depArtA de fereastr, incepu si se

frminte de atitea i atitea ginduri. la ea. Se apropie din nou de rereastnl dar steaua ace.:a anume nu-i da pace. i. privind din nou In sus. va.zu cA Chemarea ci era mult mai puemici steaua plrea mai strlucitoart ca pinA

i Luna sim1ea aceasta. Incepu s-i acum i in1elcse el aceasta i trimise fie teaml . de ce s-ar intimpla, daci firul ci de argint. ,,Fie ce-o fi", i ar plo:a. i apoi cum sA ajunga ptnl zise Luna, "trebuie sA rnl duc i ... acolo. pina sus - i se pArea departe. o sA ma $i Intorc. pinl in zori voi de neajuns. Dar abia sfiri gindul fi din nou in ia tacul meu. Nici nu-i acesta $i deodat. c:a la un semn, un chiar atit de yeu. Am sa m! iau fir de razi de argint pAtrunse pina dupA firul razei si apoi tot cu

pede. mai repede ..... Trebuie sa ml grbesc sl am vreme sl m i intorc". isi spunea.

Cetatea norilor rAmAsese demult n urmA. Luna ncerca sA priveasca inapoi. dar nu vlzu nimic din ceea ce ur li putut sl semene cu implria dih care plecase.

Truse timp i Luna pc::~ cit putea mai repede. ba mai grAbea pasul. ba uneori chiar alerga. Simi la un moment dat el incepuse sl oboseascA. Se mai oprea cind i cnd : privea in sus - calea era lung. parca nesliril- stelele striluceau nc. chemind-o care mai de care i lmbiind-o : jos, dincolo de apele ce-rului Br margini. chipul ei frumos se oglindea suspinnd.

Mai trecea pe acolo cite un nor rit.licit i pe prinn o incerca cite o stringere de inimi. amintindu-si de

impir.liia pArintilor, de tot ce lsase In urm.li, de promisiunea fcuta a lor ei. pe care atit de uor o inca!case.

Singur incerc sl-i fac curaj ca. mai are inc.li puin i apoi. curind-curind, se va intoarce lingi ai ci.

Mai privi o dal la steaua care o vrjise. dar mai apoi intorcindu-i ochii spre boltA, nu o mai deslui din mul1imea stelelor. Acum toate i se

preau la fel de frumoase. strlucitoare. dar ... reci . . ,Oare. care o ti

stelua mea. cea care m-a flcut s plec de linga. ai mei ?" se intrebA ea . .. A meritat oare sA fac ceea ce am

fcut. sl mi pierd de lng dragostea fierbinte a ptrinilor? Ce-o fi fost cu mine? ! ... Am trecut prin atitea lumi de stele, s-a fcut atit de tirziu i e atit de departe ! ... "

Prerile de rau o incercau lOt mai mult: .. Dac i-a$ fi ascultat pe ai

mei i n-a li piit niciodat inafarA. astlzi eram cu ei... Oare ce-or fi

fclnd ?". Probabil o cutau peste tot. i oare noriorii 3CC$tia oe tre-ceau atit de grAbi~ pe lingi ea, nu erau tot supuii lui Nor-mprat ?... Ar fi vrut sl-i roa@ll: sA se opreascA sa mai stea cu ea, ori s-o atepte ...

Dar norii treceau. treceau gr!biti spre implirliia lor. neoprindu-se nici

mlcar o clipi. Luna isi dldu in curind seama ca singuri nu mai putm gsi drumul inapoi. Timpul truse mai avea s treaca ind, pestt tot si toate din jur, pestt ceruri. peste pAmint. ape... Dorul ii dldea tircoale tot mai mult : s1 se fntoard la ei. era acum 1ingurul ei p:ind. Cit isi mai dorea... Se oprea. h1sindusc s Ju-

n~ dca1upra apelor adinci i firii de marpini. aplecindu-i fruntea cu tristele ~ privind in luciul lor. ateptnd si mai treacA pe acolo cite un nor. Poate aa. gindea ca. luind urma unuia din ei, ar mai putea ajunge la cei de lingi care plecase.

Dar norii treceau 1$11 cum obinuiau ei dintotdeauna. risipindu-se prin inalturile cele adinci picrzindu-i singuri urma i risipindu-se ca un fum.

Pentru di nu$i pierduse dorul de

prinji, de tot ce-i era drap:. de me-leagurile pc care se niscuse i din care venise atit de greu plnl aici. Luna incepu colindul luncclnd 'ici ; colo 1rintre nori. pinl-n marp:ini de cer. cAutind flrt Incetare locul drap:. pierdut atit de u(Ir.

De atunci a trecut vreme $i vreme. dar Luna i a:zi mai cmindl in toate nopjile. strlibtind cerul i mArile lumii pinn zori.

Nor-imparat i impArAteasa IW nu mai sint de mult. dar ca crede cA ai ci tot o mai atcaptJ. i luncc. lu ncd pe toate drllrilc lumii. CAitoria ei este Brt de ~lif'$it ; o tiu toate stel~lc cerului. o ~tic noaptea. ziua o mm vede !1i ...-.. inca spre zorii sii. o tiu tot cerul i pmintul Intreg.

Dar poate c nimeni nu cunoa$te povestea ei cea adcvc\ratl. pe c~trc :tm incercat si v~ spun ...

PEJVESTE-R s-RllE!IEI

e spune c odali mai demult. Salcia era o fata frumoasA. frumoas.l. lnah. mllidi-oasa. cu pir lung neasemuit de mA

tsos curgindu-i pni la glezne. En:a bunA la suflet i ascultato

10

Din toate fetele care veneau pc malul s!u. riul o indrlli1ise mai mult pc ea. iar dorin]a lui de a o vedea cretea de ta o zi la alta. Fata prinse drag i ea si vini la riu, nu numai cu fetele de seama ci. dar chiar i

singur. Anasc ea mai demult. din bAtrini, el rul fusese cindva un nAclllu mindru i frumos $ de cind 5tia acest lucru parci. mai multsesimeaatras spre el. Incepuse st-i aduci nori.

lmprltiindulc pe undele sale. ii spu nea povC$ti. SIC OJ iindea in eL inr riul. la rindul slu. prinzindu-i chipul. i-1 imbrll]i.a cu draa.

Zilele treceau. iar fala se flcea tol mai frumoasA. RiuJ vedea aceasta i pe ct i era de d ragi. tia ci odatA-odatA va veni i clipa aceea cind fata se va duce la casa ci. dupi un nAcAu. uilindu-1 cu totul. Va veni ca poate i atunci la d. dar numai sA ia apA sau sA spelc cele trebuincioase casei - ter~are, clml sau cine tie oe

veline. La toa~ act:Stc:a riul lj in-lioru unda i se tulbura pinA in adin-curile sale cele mai a dinci.

Fata sim]ca uneori el el em mai altfel ca de obicei. CI$ tulbura apele. dupa tt mai inainte li arAta toatA frumuse]e.. in o@.linda sa.

Intr-adevAr. trecuse ttva timp i veni i sorocul fetei. Mul~ din nAcAii

satului ii dldeau trcoale. dar fata. parci nu avea ochi pentru nici unul din ei. i totui - gndea ea. i mai ales plrintii care vroiau si o vadi la casa ei - . odatl. i odat.l va trebui

sa-i dea incuviin]area unuia din ei. Fata stia i tocmai de aceea amna

mereu. Nu da nici unuia un semn anume. navea nici o pomire sau vreo vorbi mai dragi. din cart ar fi putut sa traga nldtjde vreun nlidu. cum ca ar putea li alesul ei.

latA. Insi. ca se alsi un tinAr mai chipe i mai indrlznet dtt:it to]i ceilali, care. prinzindu-i intr-ori mina. ii puse intlul in dep:et, smulgindu-i promisiunea. Fata n-a spus nu. dar in sunetul sau era tare indoitl. clei nu se vedea stindu-i vreodata alAturi. la riu se mai ducea. dar inima ii era altfel. Sim]ise i riul ca fata ii va pA

rsi malul curind. cA o va vedea tot mai rar sau poate. cu vremea, deloc. De asta se temuse el cd mai mult. dar in zadar. nu-i putea sta impotrivA.

via~a era de partea ei. iar ca trebuia sa-si urmeze drumul i ursita.

Totusi. lntr.o noapte. noapte de vara frumoasa. cind luna se ridicase

strlucind pc bolta cerului. luminind tot in jur. fata it$ din camer, a$a. ca la o chemare parci i porni spre riu. Ceva anume o flcuse si-i p:rl

Il

12

beascl paii inlr-aeolo. 1$i iu~ mersul i in graba mare, aproape fugind. plrul sau frumos i lung se despleti pinA la glezne. inrlurind-o toat cu bogljia i aurul slu. Ajungind acolo. se pleci peste unda acestuia i privi. Riul se ddu pcnlru o clipi mai la o parte de mal. apoi. netezindu-i unda. din adinc In adnc. o llcu pe fut! s amueasc de uimire. De acolo. de jos. din adincurile sale. se ivi chipul unui tinAr de o frumuse1e flra seaman i fata lnJekse pe daiA cA acela nY e~ docil cl. riul. fllcAu.J de alldall. cel

mic, niciodata. :i nimeni n-o mai putea despAri de riu. locul ei era acolo ... sA f.e cu el, in adincurile cele adinci, limpezi i chemltoare. li scoa-se inelul din deget ~i. arunclndu-1, vru sli dea riului cea mai ma~ dovadl a iubirii i credinJti sale, coborind inspre adincurile sale.

Dar riului. riindu-i miii de tine-re\ca i. rrumu5e1ea sa, de viaa ei cea vie i adevarata. n-o primi, se tulbura de inda tA i atunci ... tot ceea ce vAzuse acolo jos. dispJru :i ea nu mai tiu daci totul fusese precum i se aratase. sau aievea. lnchisc ochii ...

Nimic nar mai fi induplecat-o insA sA pleoe de-acolo de llng el i asta pentru totdeauna. Nici vinturile aprige, nici Upezile troieninde, nici ploile sau allilde dogoritoare a le ve-rilo r fierbin~ n-au mai putut-o des-prinde de riu. 1n dragostea ei a rA-mas acolo, plnl a prins radAcini.

Au trecut anotimpuri. ani. dar salcia credincioasl. pentru totdeauna iubirii sale nu s-a mai d esprins nici-cind din locul acela al ei.

Cind $ cind o cuprindea parc dorul ~i atunci. privind in ap. inspre adincurile numai de ea tiute. se le-pna unduitor i mingiia cu bra1e1e sale verzi, fremltltoa re, undele riului. atit de drag ei.

Il

T&RMNfi

Tia odat. demult de tot. LI marginea unui sat de oameni aospodari, un om slrac.

srac. impreunA cu femeia lui. m-prind cum spune vorba. srcia pe din dou:l. Casa in care-i duceau traiul cu toti ai lor ajunsese un fel

14

de cocioab! ; prin crlpAturile feres-trelor i uilor. vara ptrundca cll-durn cea mare, do[loritoa~ a soarelui.

i frigul npraznic cu zJpada i n-gheul siu. iama.

De harnici. erau harnici, omul i nevasla lui, dar pard nimic nu rodea

sub mina lor. Una dup alta. vitele le murised. de foame $i pni $i ciinele din lant plecase prtsindu-i.

Ce mai. singura care le clica prispa eraslrlcia.

Viala fusese aspra cu ci. omul in-cepuse si.-$ piarda sptrantele. Numai femeia li mai da oleacA de curaj . .. De. omule. poate in lst an ne-o clica $i pe noi norocul !" Dar anii treceau unul dupA altul $i omul nostru rimine tol mai sArac.

Unde grqcl nu se dumirca i pace; viaa insl parca cl-$i bltuse joc de el in toate cele ale casei $i mai ales in bucata de pAmint lasata de taid-sau. Arunca el sAminta. dar ploile ii ocoleau ograda. iar locul raminea sterp. uscind tot ce se punea in el.

Cu frate-du. deh! ern altceva. Bucata sa de op:or era rodi10arc. bosat.i in toate cele ale pamintului. Ai era deosebirea. nirl. ci mai vred nic decit el. nu era fratele sau. Si uitea$8. an de an: unul era tot mai bogat. iar altul tot mai sArac. Frol te-sau ajunsese om de seama in lumea satului. gospodar de frunte. dar cu toate c avea din belug attea bu-nuri. tare era zp:irrit cu fratele sarac. Nu-l ajuta cu nimic. ha mai mult. nici nu-l prea primea pe la d prin ogradA $i nu-l cinstea cu nimK- din ale sale. De odrit insa. il oc!ra mereu. a nu muncete destul. d-i lene. i cite i mai cite ...

Bietul om. de atta grij. sarAcie i ocar:fl ajunsese sa mearp inco-voiat. incit la anii sli. nu prea multi la numlr. pirca mai mult un moneap:.

Vara era pe sfirite. iar ncepea sa vina cu aurul i sale pe la portile tuturor

15

rilor satului. GrAbi~ de toamna care nu se lAsase prea mult ateptat!i. oamenii incepusert si-i stringi roa deie umplindu- hambarele .i po-durile caselor

Bruma de spcran\1 o mai avea, ce-i drept. crezind el toamna 1-o dtrui i pe d cu ceva : oei citiva pomi din livada din spatek casei. ori poate cele citeva iruri de porumb din O@:radl. Cit pt"ivetc insa ham-barul i podul casei aveau sJ rlmin!i goale i In acest an.

Omul i femeia lui mai roboteau pe afar', ba pe la un vecin, ba pe la altul. Acetia. de atta belug. n-o mai scoteau la capii singuri i aa cA cei doi se tocmeau cu riua cind la unul. cind" la altul.

Stringeau de ici i de colo dte ceva de-ale gurii pentru iaml el deh ! iarna avea sa fie lungA i pina

... la prim!vari ... mai era. Se-ntorceau seara tirtiu. c!iz:ind frin~ de obosealA pe prispa casei. Ziua incepuse acum sl amurgeasca mai repede. iar noaptea cldea de-n-datl. Cei doi stAteau i ei o bucati de vreme sa-i tragA sufletul, mai vorbeau de una, de alta. mul!umii n sinea lor al o mini de 8jutor mai primeau i ei atit cit SI poat rizbt pin-o da colul ierbii.

i iall al intr-un amurg. cum sUI.teau ei aa pc prspa casei. gata de culat. k calca pragul chiar TOAMNA.

16

Dar ei nu tiau cine este, niQ de unde vine, sau Incotro se duct. Cum la poarta sAracului nimeni nu bate, cei doi se mirarl la nceput. apoi lntrebindu-se din ochi o poftirt In casl. Luari venirea ei ca pe un semn bun. crezind ca poate i-o calca i pe ei norocul.

Privind~ mai cu bip:art de ~ama. oamenii vazura ci nu era o femeie oaro:are. vtmintclt ii erau alese. iar vorba buni i calda. Era obosita.

aa el oamenii o poftirA sA se odih-ncasd in patul lor. ca pc un oaspete ales, ei se intinsenll pc jos. inu-un ungher.

Prea muhe nu-i puteau oferi. dar se grlbinll st-i puna dinainte ce aveau din bucatele lot sarace.

A doua zi. Toamna ii ntrebA de una, de alta. dar ei la inceput co-dindu-se. apoi prinzind vorbi. ii spu-serA din ofurilc si necazul lor : cum c munceau in fiecare an. se trudeau,

~ chinuiau. dar pimlntul ramtnea neinduplecat In ~le din unn!. Isi pierdusert curajuJ si mai-mai c ar fi vrut st pkce spre alte melta@.uri .,el de". spunea omul. .. schimbi locul. schimbi norocul".

Dar Toamna i imbarbatA i te

dadu

umplurt de bunlt!!ile i belugul ei. a tit de repede cit ei nici nu puteau gindi, sau visa. Fericirea le luase graiul i parca nu gAseau nici un cuvint de multumire:. Ea le zlmbi cald $ eu vorba ei bunA le flgldui ct de acum Inainte bogl\iile ei vor fi in ficca~ an i penuu ei.

Atunci omul i femeia lui ti mul 1umirl din adincul sunetului. iar

18

Toam110 J lui ziua buni. grtbita s1 plece si spre alte meleaguri. eu darurile SI belsu,:ul ei.

In urma sa. mul1umii din cale afarl. cei doi t lndeau cA dt-acum Inainte nu vor mai li ultimii din sat. iar .,norocul nui va mai ocoli". vor ajunge cu vremea. prin munci i vrednicia lor. printre gospodarii de frunte ai satului.

1-RR.Nfi

~ om aa.lavirsla nuelinicitinar. nici bAtrin. Bun la sunet cinstit i drept. dar de care nimic nu se prindea

i nici el nu prindea cheag de ceva. Anii treceau i omul incepuse a-i dori o casa a lui. nevastA, copii. o ograd! imbeluglllA cu tot ceea ce se chema o ospodlrie in toatA pu-terea cuvintului.

Cum sta et aa. iim-o searA $i gndea la toate astea. aude pasi i iata. di se ivete inainlea lui o femeie cam bltrinl - daci te-ai li luat dupA prul sau nins - cu vorba cam aspra $i scurt!.

- Omule. jj spuse ea. i cam cunosc gindurile. Daci te tocmeti ta mine cam cit stau eu pe aici, cA mei eu nu-s de prin prile locului. am sa-Ci implinesc intocmai vrcrilc, dci am aceasta putere. Dar s! tii ea la mine nu-i U$0T. iar daci-i rlzbi.

aa va li precum jam spus.. O vorb numai ... si nu-mi pui multe intre-bari!

Omul se nvoi pe loc. chibzuind ci n-o fi atit de greu ~ el va izbuti. Poate 2$ll va putea avea i el familia $i gospodAria sa. un rost i asta-i dt-dea curaj i putere.

19

Femeia o lui nainte i omul o unna. Cu cit se afunda spre inima ptdurii. seara parci mai grea : se intunecase, s-i pttrundi pinA strlnse din lmbrlciminte pului i llrt

20

unnl. ParcA i zicea in sinea lui omul, atunci cind plecase era varA. iar acum in jur se llcusc toamnl ... $i doar nu llcuse drum prea lung. Ajunsc:rt la casa femeii i ea ii spuse:

- Eu n-am s1 stau prea mult aici. li las cheile i toate cele ce sint pe aici, in grijt. Vezi. descurci-te dar nu oricum, i ... nu care cumva si] calci llglduiala. lli trebuie vrednicie. dar i rAbdare si poli jqi cu bine la liman din toate. Eu am si calc pe aici, cind i cind. poate chiar tn lipsa ta sA vadi daci ai griji de casa i toate acareturile

Femeia intr in casl. iar omul in unna ei. Nu-l llsl si se a$Cle barem oleaca sA$ lragi sufletul, ci i1 trimise lndall la treabA sa taie lemne din pl dure $ repede si. se intoarci si facA focul. Omul pleacA de IndatA, ceva mai sus de casa femeii. cum ar veni spre cellla lt capii al pAdurii. Acolo insi. era frig. nu glumA. Si omul era lmbrlcat numai cu ceea ce pornise la drum. clei atunci cind pornise era varl. Nu tia ce s1 mai creadA. dar nu se dAdu bAtul puse mina pe topor i incepu si taie, tot pe unde vedea cio-turi i usclturi. Veni cu lemnele acasa i se puse sa fac focul.

Atunci WP. de seama. el venise iarna. Blltea un vint sub]ire aducltor de zapada . .. de stApina casei nici vorbi. Probabil plecase aa cum ii spusese. Dldu fuga in grajd la ani-male, puse ceva pe ele. le dadu apa

i mincare, trecu pe la orlt.inii i abia se Ingriji de toate el se $i flcu seara. li era cam foame. aa el incepu sl se ingrijeasc:l de ceva de-ale f-Urii. Pricepuse cA era singur i avea sa-i fte greu. dar cum se tia harnic i mai ales invA]Ind rosturile casei. t ia ca o s-o scoata el la capat. Minei &i adormi

pe- loc. de ostcntt cr: tra. A doua zi. dnd se trtti. focul era demult stins : in sobi. nici un tlciunt. iar de fri~ pinl i apa inahe1ase in cldri. Pe geam norilc de hcajA jj spuneau c iarna venise in toa tA puterea cuvin-tului. Omul nu stltu prea mult pc ginduri i pomi si vad de ale casei. Mai rllminea d ap locului. cind 1 cind. c nu se prea dumirea : ,,Cum

adic, mai teri. cind se intlnise cu stpna casei. era vara. iar acum. pre1 de O zi i o noapte. se ana in piinii iaml ? ... Unde se afla oare i ce fel de cad era aceasta. cine em stlpina lui la care nimerise cam tam-nisam ? Dar de. invoiala fusese BeulA $i cu vlntuldat.mcuvint...

Trecuse timp. iar omul se obinuise cu rosturile casei. le tia de acwn pe dinafarl. Totui. in singurltatc:a serilor de iamii. se gndea adeseori la stiipina

21

sa. Nu avea nici o tire. pe unde era. ceflcc:a i.mai ales.cfnds-arlntoarce.

i iall ca. Intr~ seara. cind tocmai se ntorsese de la pldure. obosit tare i nfrigurat. mai arunct un vreasc. doua pc: foc i clzu rlpus de oboscall pc !avii. PArca di incasa era mai frig ca de obicei. iar norile de ghea\ii se

atemuserii atit de tare pe geam. ca nici vorbi si mai poy vedea afail. Simea cJ. somnul il furA. poate obo-seala, i spuse. sau poate friguL. Atunci simi ceva moale i cald sub el

i. uitindu-se mai atent, vlzu ci pe lavi\ii era aruncat un cojoc. Dldu sl-1 punA Intr-un cof1 aJ casei, nedu-merit al cui i dr: unde era. dar acolo. ce sA veti. dAdu peste altul... iar mai incolo un altul altul... "Ce erau toate acestea. oe se intimplase in lipsa lui, ale cui erau $i apilli. daca erau ale cuiva. de ce nu le luase. ca doar afarii era iarna i frig ?

Privi mai atent. pe jos se vedeau unne de z.lpadl. de parci cineva strlinintra!le in lipsa lui in casa.! Oare '!... i nu continuA sAi slir-$t8scl gindul. Zimbi in sinea lui i lnelese el stl.plna. cea la care !le toc mise ast-varl $i care ~ni!le in lipsa sa. nu era alta decit IARNA, iar cojoa cele ce le glsise pri-I ungherele ca-merei erau semne el trecuse pe acolo odatA cu frigul din casa.. cu urmele de zApadA i geamurile pline cu flori de gheaJI.

- Dar oare o fi fost mulJumita. de ceea ce a vazut. de ceea ce a glsit prin ca.Y. i pe afar, prin ograda. prin grajd, pe la animale 1

li pru riu dl venise in lipsa lui $i el nu daduse ochi cu t3. I-ar fi pllcut sl o ntilneascl i poate c lama i-ar fi spus un cuvint bun. l$a. sl-i mearg la suflet sA-I tndlzeascl. Prin pustie-

tlile astea n-avea cu cine schimba o vorbulil. cit era ziua de mare. Se mai Indemna d uneori. la munci. de unul singur. mai vorbea cu animalele. dar deh, era altceva.

22

De atunci. omul se obinui si punA pe masl pe un tergar alb ca neaua, cele cuvenite i pentru stApina sa. "CI poate iar o veni pe nepusi mas!, asa oum a mai venit ... ''

Cu vremea. cojoaccle displrurl. azi unul. miine altul... 1 omul inJtR c stlpina iar mai trecuse pe acolo.

lama era in toi, ninsea destul de des. i el, grijuliu, da ntmeJii de z.lpadl la o parte croindu-i de fiecare dati drum pinA la animale. Uneori vintul sufla indirjit, mai ales noaptea. gata sA smulg acoperi$Ul casei. intrind pe sub u$1 sau pe la ferestre.

Toate ca toate,darlntr-o noapte se puse s sufle un criviJ tare puternic. VintuJ sufla din toa te pt,.,ile, spulbe-rind zApada. uierind de mai-mai si ia casa pe sus. NC)IptCl plrea si fie: lungii, iar focul incet-tncd ncepu si se stinga. Zgribulit, omul incerca sA prindA somn In ungherul sAu. Adormi intr-un tirziu i visA ... Parci bltea cineva in fereastrA. St.ri din pat iute i merse sa. deschid! ua. Era ea. in sfirit lama care venise la casa ei.

ObositA. blluse ca le lungA pinA acolo i. cum intrA. n~ d minnce. Vilzu el. masa era pusi anume chiar pentru ea. Nui spuse vorbe de multumire, dar omul k; simi aproape ca si spuse. din c.lut11ura ochilor $i. tntele:se de tn-datl cum ci ~ul slu fusese pe plac stapinii. Apoi lama mtrse sA 9e culce in Qdaia sa. care ent pregltitJ din timp

i, ostenit cwn era, adormi pe loc. Omul mai aruncA un vreasc, doua. pe foc, se inloane in ungherul slu. i adormi.

Noaptea se IAs.ase parc! mai adinca. "De sar faoe mai repede ziuA", gin dea omul. Oare stJpina ce-i va spune.

23

despre cum gospodlrise Ioa te ale casei. Nu c-ar fi ateptal vorbe de laudA.. ori mulumire, dar aa, mlcar un cuvnt cit de cit acolo. Apoi cAzu lnlrun somn adinc si donni pin! la ziuA.

ParcA o voce li spuse: .. M-ai slujit bine i 1e-ai dovedit vrednie n toale cele ale casei. Ai avvt ari..il de tot ce

i-am lasat pe mini i nu te-ai plns niciodatl. nici de sreul casei, nici de al iernii. Nu te-ai speriat de mine:. ai avut curaj i nu ai dat bir cu fugiii atunci cind i-am lrinm nlmeii de zApadA, crivlul sau lngheul. Te-ai dovedit biruitor in Ioa te : ap el la rindul meu am si-(:i Implinesc gindul

tiu cel adinc pc care atit ti-I doreti, aa cum ne-a fost Invoiala atunci cind ne-am intilnit~ te-ai tocmit la mine ... .

Se c:ripa bine de ziuA. omul Sit trezi i privi n jur. In odaie nu mai era atit de frig. iar florile de gheaA de pc ge11m displrusert. Privi afart pc geam si vlzu clllpada lncepuS~e sl Sit topcaSU. Parci nici vorbA de iaml.

ln1elesecl nu visase: ua casei era descuiall i cind iei in ogradA auzi glas de femei i copii. Nu-i veni si creadl ochilor : se frecA la ochi i

24

vzu o lioll de copii veseli, glllgio$i. fugind incolo si incoace. iar ceva mai incolo. o femeie ttnArl vlzindu$ de treabA pe lingA animale. Pricepu el lama ti inuse c:uvlntul i-1 rAspiAtise pentru hArnicia i curajul slu.

Dorina li fusese1mphnitA. iar tot ce ~~~~e~"~~~~~~~ !~ ~tV;d:~e:n; el acum rostul lui Avea o fanUiie i o gospodArie cu e

I:EI BEJI CO poveste cu motani)

aussi era un motan Iare frumos. cu bllnia albi, pufoasa i ochii albatri-albatri. Vir-ful nasului roz. iar llbulele. virful urechilor i codia cafeniu-inchis fA-ceau din el cel mai grozav motan.

Pe linp. cl era atit de inzestrat. mai era si cuminte- nu ieea nkiodal! din cuvintul celor din casl. Ba pe deasupra mai era un mare rllsflJat. mai cu seamA de copiii caselor vecine. SimJea asta din felul in care era privit. dupA e~clamaliile uimite i pline de admiraliC. dupA felul in care il chemau s!-lmin@:iiesausl-1 iainbrae.Atunci nchidea ochii de placere. sliriind ince-

"

ti~or i. fldndu-se d inca nu-i vede sau aude. ncepea sA-si vadli de-ale sale.

In felul lui era un mic stii pin al casei. ceea ce-i dAdea un aer p.rav $1. semei plin de importan!A cu care pAsca prin fa"' intreului neam motaneg: din jur. Ce-i drept. rar lli li putut vedea picior de motan strl in dkind prin cem ce se chema . ograda s:~"

Vara. tolanit sub umbrarul vilei de vie ce-i impktea verdele cu cel al copacilor din jur, urcind printre cren-gile lor sau sus pe acoperi, iar ramu-rile caisului il ocro teau de aria zilei: iarna la gur.a sobei. unde cAldura l flcea sA dormiteze-lenevos. i fliceau traiul linitit i departe de orice grija scutindu-1 -de cea mai miel nepliicere.

Cindceiai caseiilrlsfA!aU. Maussi. fericit. le intorcea muiJumirta torcind satisllcut i uitinduSit cnd $ dnd in ochii celor ce-i treceau mina rrin b!Jni1a sa ckasl $ moale. Cind ceva lns nu-i era pe plac. ii arcui::. mu~

tlile lun~ de OOata i se zburlea intr-un fel anume. Matanii de prin

,.

nlte pArii ii cam tiau de fricA. ceea ce-l t'lctll sa-i infoaie. cu seme\C. o dat! mni mull bltni\-'l. i sA mearg

i mai sij!!ur pe el. mai ncpl~tor. prin toate curile veciniiM. pe toate gnr durile i

de acum dragoste:~ $ aten1ia celor din casa nu vor mai fi numai ale lui. ca mai-nainte. O p3ne din ele vor fi si pentru noul v~it Si asta~ indigna pestf poate de mult

Abia trecusera vreo citevG zilt i mica fiina pricilljill si tare ncajutonua cum era. pe linpj ca prirnea mereu dovezi de afectiune. clpltase :i un nume. Neyrut. ce-i suna in urechi o dat mai mult ca alint in toatA puterea cuvintului. Ceva nou. cart se mai

aduga la toate celelalte. Nemulumirea lui Maussi incepu

sa-si spunA cuvintul : din te miri ce. se-nfuria i-i zbirlea spinarea deve-nind cam agresiv ra~ de bietul mo-

tnel. Ba-i ocupa unht:rul. ba se tolnea

pe locul cel mai bun din cas. s~1u, mai riu. li rsturna. cd din gr*all'l. blidul pus de stl'lplnl'l.

De liecare dati insi. NeJI'llt cel mic se Bcea c nu ba{tl de seaml. Oricum

sti:~ si el ca nmgul primului venit tre-bui:~ respectat c~1 ce la urm3 urmei lnccrcasfacl.

27

Cum fumurilecu care-I ntmpinase. voind s-I sperie pe Negrul c doar-doar i-o lua tlpii.ila. pAreau sA nu-l intimideze, Maussi renun!A n scun timp la ele.

Drepte c nici Negru nu-i prea ie-ea in cale. Sttea mai mult in ungherul lui. ieea numai cind cei ai casei il chemau anume pentru ceva.

De-acum trecuser citeva zile bune i Negrul incepuse sll. prind ce\l"d mai multA via!! n el : intii c mai crescuse

i apoi se mai obinuise cu cei din jurul sAu, ca i cu toate locurile i ungherele din preajmA.

Veni i vremea grdinii celei verzi. fn cune, florile primverii incepusen'i

s-i etaleze care mai de care gingia i frumuse1ea culorilor. de tol felul. I-ar fi plcut i motAnelului cel mic sa se strecoare pe acolo, printre ierburi

i flori, printre tot felul de gize zum-zAitoare, buburuze i gindcei, pe care ii intrezArea atunci cind ua era

uor intredeschisA. Dar cum sa. ajungA el acolo ? Ar fi

trebuit - i asta era cel mai mare obstacol - sa coboare treptele i nu-i era deloc uor. Stpna, care

parc-i inJelese oful. il lu intr-o diminea!A i-1 duse in grdinii..

Lumina de afar. soarele, vinticelul ce adia, grdina cu proaspetele mi-resme, toate erau ceva nou pentru el i din cale afar de frumoase i mi-nunate.

IncercA ciJiva pai i se opn. parc ruinat de bucuria libertii.Jii ce o sim-Jea, dar i de ceea ce vlzu dinainte-i. Chiar in fap sa. la rdcina unei tufe sta tolnit Maussi, care-i simJise deja

ovl.iala pailor tnc de la primele micri.

28

Ce-i drept dad!i-i mai rAmasese i lui ceva. care era numai al lui. apoi aceasta era curtea i grdina n care se sim1ea stpn. i unde pn acum nu

clcase noul venit. Se mirase i el. Numai in cas, numai in cas ... Era cam ciudat! Orice fiin ar fi jinduit in aceste zile s ias afar. "Dar mai tii ? - i zicea el - ca miine stpna o s-i fac pe plac il.stuia mic". Dar uite el de data asta clipa aceea venise singur! ...

Negru clca ns pe lbu!ele-i mici i nesigure atit de incet i mai ales incerca pe ct putea s nu fac vreun semn spre a fi simit. Micul motna

parc prea impiedicat de CCV'd anume i nu mai ndrznea s pa.easc.

,.Oare atit de mult s se team de mine ? li impun eu asta ? S-i fie oare atit de fric ?" i zicea cu oarecare mindrie i siguran in sine-si Maussi.

Negrut sttu Jocului aa un timp oarecare. uitindu-se mai mult in jur la ce vedea. apoi i zise c poate era mai bine sa se ntoarc. In lumina soarelui, mai mult ca niciodat. Maussi i prea un motan uria i cu el. nu era bine sa te pui ! De altfel. era atit de mic i neajutorat. bietul Negru!.

Oricum pentru azi ii era de ajuns. Nici nu voia s-i strice ziua .. care i se prea parc cea mai frumoas de pn acum. pentru cte vzuse in jur. LI urma urmei, zilele n-au intrat in sac : las. or mai veni i altele. C doar nu in fiecare zi o s dea nas n nas cu Maussi i tocmai acolo. O s fte bine i pentru el. Nu se poate s nu fie bine. Acum are i el o cas, stpni, a venit i primvara L. Iar la var. ce s mai vorbim. o s aib i el col]ul lui de ~din. Poate chiar o tuB a lui !

.,Eh. si nu-l ~upl'ar i$i zise el - pe motanul cel mare--...

Maussi paret-i inJelese gindul $i. deschizind acum ochii. bine. il privi pe furis. Negrul era gata si se in-toarcA. Sl r.c oart cu putinii ? Ceea c:e vedea era adevilrat. Nu cumva lumina asta a soarclui n orbca intr atita ? i totui ... NcgruJ pea greu. mpiedicat. ontc-ontc. Se ridic i privi mai bine. Blg de seamA c trupul ind. firav se clitina la fiecare pas. poticnindu-sc parci.

Dintr-o data incelesedecestpniil adu5eser la ti s-1 ocroteau att de mult pe Negrul

Ot de urit se purtase. ce egoist i infumurat f~! Ba mai mult. de cte ori nu chibzuise cum ~-1 faci sa-si ia lumea n cap. 11 lnso1i cu privirea pe cel cu care altfet as- li trebuit si se poarte. acum e sim1ca dator s-i ofere ocrotire i mai ales st-i arate un pic de bunitate. de care tare mult avea ncvo1e.

Dintr-unsaltfuinpiciOilre ;mersul poticnit al lui Negrut l1cea sa. nu i se simta urma. Negrul se opri n fallJ scarilor: la coborit fusese cum fusese. dar la urcat ... mai greu : mai era i

ua. numai uor-uoc ntredeschis. pc care ar fi trebuit si se strecoare nuntru.

Se opri n fa ta reului ct--1 atepta. Prea era nesi~:ur pe el. iar aa de unul singur ... Bine el. se deplriA de privirea pauunz.ltoare si ncprietmoasl a m~ !anului cd mare. Cum si nu se simtA umilit. daci era atit dt neajutorat? sa fi fost $i el altfel. ta fel ca ceilal1i de-ai lui macar. nu 8$

l:tlPRINS

fmp.Arat~as.anorilor Povestea salcici To11mna latnJ Cei doi

14 19

"