CuprinsCuvAnt inainte

@ clima in lumeStabil itate si schimbareExcesele climatericeA descrie, a analiza, a anticiPaApl icafiile climatologice

Structura verticali a atmosferei

@ Circulatia atmosfericdCirculaf ia atmosferici generaliAnticicloane ;i depresiuniVinturileCicloane 9i tornadelnteractiunile ocean * atmosferi

rirea gi radialia solari@ Radialia solard

Soarele gi PimintulBilantul energeticTemperatura aeruluiCiclurile de temperaturiEfectul de seri

?n atmosferi

6

8

1012

1416182022

24

2628

303234363B

Repartitia mondiali a precipitatiilorW Precipitatiile anualeHigrometriaCircuitul apeiNebulozitatea gi norii

40

42

44

46

48

50

5254

555B

5o62

6466

, I area precipitafiilorre, burniti sau zipadi.,nilp

,ie temperate, clime moderate?lime prielnice vietii

,a temperat-oceanicira continentali;a subtropicald

,ra ecuatorialira tropicalirra musonicilrne e extreme,ori limitativi ai climeii-.limele extremera polard, ra aridi. recera aridi caldl

vegetaf ie, ape conti nentalelima locald: Martinica

,a de muntera litorald gi insulari

.,ra urbani

roasterea schimbdrilor de climd,ciparea schimbdrilor climaticeI r.:

,rse utile' ografieie

'dite fotografice

r l.irti

+

i68i70*

I://t

74767B

8o82

84868Bgo

92

AA

96

9B

100102

104

106't0B

110112114

116

116118120124125126128

I itatiilorExistd o mare diversitate a situa iometrice: ab

Repartilia mondiali

pentru populafiile din irceste zone (aici, in Indonezia] o adevdrati mani, care necesiti :

totusi amenajdri specifice.

Mari centuri paralele cu EcuatorulLa scard planetard, repartitia precipitatiilor depinde de pozilia centrelor de acfiune, amarilor curenli atmosferici, de distanla fatd de oceane si de relief. Existd o centurdincare ploile sunt deosebit de abundente fiind intotdeauna peste 2 m pe an: este zonaecuatoriald marcatd de convergenla intertropicalS. La o altitudine mai mare, spre 40"pdn1.la 50" nord si sud, alte doud benzi pluviometrice ridicate corespund curenlilordin vest 9i perturbdrilor pe care le vehiculeazi. intre aceste doud benzi gi centuraecuatoriali, spre 20o pdni la 30' nord gi sud, se afl5. alte zone simetrice cu cantitdti deprecipitalii reduse: acestea corespund presiunilor mari subtropicale. in sfirgit, latitudinile

5A

Regiunile pluviometrice prezintd o mare varietate pe.suprafala Pdmintului. ln anumiteregiuni, precipitatiile anuale sunI de ordinul a zeci de metri. Aceste aporturi pluviometrice constituie

de lAng5. poli sunt, de asemenea, zone deariditate: presiunile polare mari nu faciliteazdnici ascendentele, nici advectiile de aerumed.

Proxi m itatea oceanelorsau continentalismulAcestei repartitii in functie de latitudine i sesuprapune o asimetrie est-vest: la latitudinilejoase, laturile rlsdritene ale continentelor suntmai udate decAt cele vestice din cauza ali-zeelor, vAnturi umede care sufld din nord-estspre sud-vest in emisfera nordicd si din sud-est spre nord-vest in emisfera sudici. LaIatitudinile medii supuse curenlilor din vesteste invers: laturile vestice sunt mai bineudate. in cele doud cazuri, pluviozitateascade pe mdsurd ce fluxul pitrunde pecontinent si pierde apa. in sfArsit, reliefurile,

apa fiind indispensabild vietii.

in special Muntii Stincosi,Anzii si Himalaya, constituiebariere deseori de netrecut

pentru fluxurile umede. A;a se explicd formarea unei asimetrii intre versantiiexpusi curentilor de aer umed si versantii adipostiti, ceea ce determindaparilia unor adevirate pungi de ariditate. lnvers, suprafelele acvatice intinse dininteriorul continentelor, cum sunt zona Marilor Lacuri Americane sau Marea caspicd,asigurd reincdrcarea cu apd a curentilor de aer

Anotimp cald si anotimp umedLa nivelul regimurilor pluviometrice existd o mare diversitate desituatii. Banda ecuatoriali se caracterizeazd, prin precipitatiiuniform repartizate in cursul anului. La o latitudine mai inaltd,regiunile tropicale cunosc unul sau doud anotimpuri de ploi inapropierea solstiliului de vard. Cu c6.t se inainteazd. mai mult, cuatAf anotimpul ploios este mai scurt. La latitudinile medii 9iinalte, precipitatiile sunt mai abundente vara decit iarna,deoarece cdldura verii accentueazd, evaporarea 9i formareanorilor de furtund, in timp ce iarna, presiunile mari impiedicdformarea norilor. Singurul tip de climl pentru care anotimpulcald nu coincide cu anotimpul umed, este cel mediteranean.

in Statele Unite), ploile nu cad ih fiecare an. in consecinti,viata umana sedentard nu poate exista in asemenea regiur

tahaelt:r de

'lrocesulI

fuasupra

ftiiarcd ca

in anumite zone de desert (aici, in Nevada.

Apa in atmosferd

;t; la

Totalul anual al precipitatiilorF sub 100 mm

t--__l too-3oomm

300 - 500 mm

500 -'1 000 mm

ffiM

[;Tffiffi

1000-2000mm

peste 2 000 mm

0 2000 km

scara la Ecuator

rometriaMdsoard cantitatea de v,

yptjaZi rn fq!4ie de tempertu ne. Formarea

te avea loc decdt dacd aerul este_ 5aturat cu

Vaporii de api din atmosferd

|;IlQl S"t"litii meteorologici efectueazi misurdtoriintr-un canal care corespunde absorbtiei semnalului decAtie vaporii de",apa. ln acest tip:de imagine, suprafafaglobului -d6vine invizibild: suni observabile doaiturbioanele corespunzdtoare centrelor de actiune,curentilor-let si vArful norilor

in atmosfera joasd, sub 5 km, aerulcontine intotdeauna vapori de api.Apa continuti de acest strat reprezintd90% din apa atmosferici. Chiar inregiunile de mare usciciune,umiditatea relativd de 20% este rard,iar in regiunile temperate, umiditatearelativd de 9O/" se atinge foarte des,practic, in fiecare zi. in general,aerul este considerat uscat, sub 35%umiditate relativi, si umed,la peste 7O7".

Ce influenleaziumiditatea aeruluiUmiditatea relativi este mdrimea ceamai utilizatd pentru a descrie stareahigrometrici a aerului. Masa de apdcontinutd intr-un volum de aer esteraportati Ia masa maximald pe careacest volum o poate contine la otemperaturi gi o presiune date.

Este valoarea care informeazd cel mai bine asupraapropierii aerului de punctul siu de saturare cuap5, stadiu de la care se poate declanga con-densarea (trecerea I a f aza lichidd) sau su blimarea(trecerea la faza solidd).Masa de vapori de api pe care un volum de aero poate confine cregte o datd cu temperatura, iarpunctul ln care se atinge saturatia constituie,,temperatura punctului de roud". Presiunea

62

atmosfericd aclioneazi astfel asu pra u miditd{iiaerului: cind presiunea cregte, aerul se

contractd in timp ce masa de apd continutdrdmAne neschimbati. Umiditatea creste inmod relativ in raport cuvolumul de aer care se

reduce. in mod invers,cAnd presiunea scade,aerul se dilati si canti-tatea de vapori de apddispersdndu-se intr-unvolum mai mare,

lSaturalieJlVasa maximd de va-pori de apd care poate

fi conlinuti de un

volum de aer in funcliede temperatura 5i de

sa.

-40o-30e-20e!10q od 10e 20. 30o

[€ capacitatea aerului de a contine vapori de

- api tre;te rapid o dati cu temperatura: cu cAt

este mai cald cu atit poate contine mai multivapori de apd.

Repartifia umiditdtii aerului

La scard planetari, repartilia umiditd[iicorespunde in general repartiliei tem-peraturii. Umiditatea descreSte de laEcuator spre poli. Apropierea unuirezervor de apd lichidd actioneazi 9i ea.

Umiditatea descre;te pe mdsurd ce ne?ndepirtdm de oceane 5i pe mdsurd ce

crepte continentalitatea. Circulaliaatmosferici, aducdnd mase de aer umed,poate compensa depdrtarea de mare sau

latitudinea. Umiditatea atmosfericd estefoarte sensibild la situaliile locale. Pre-zenta unui lac, a unei mlagtini, a uneipdduri sau, dimpotrivi, a unei suprafelestAncoase poate modifica destul de severconlinutul in apd al aerului. in afard depresiune si de temperaturi, umiditateaeste influentatd 9i de altitudine.Pe parcursul anului, umiditatea relativdevolueazi intotdeauna in functie detemperaturd gi de circulalia atmosferici.Pe parcursul unei zile, in lipsa unuieveniment meteorologic, umiditatearelativd urmeazd. ritmul temperaturilor.Maximul este atins la sfdr;itul noptii, iarminimul, la inceputul dupd-amiezei.

umiditatea relativd scade. Aceste douiprocese - schimbarea temperaturiisi schimbarea presiunii - au un rol impodantin condensarea 9i in formarea precipitaliilor.

in stare lichidi, solidi si gazoasi; ceea ceiilusreaza !i aceaste

imagine-satelit, cu laculteman, ghetaii alpini ii nori .. in schimb,

vaporii de ape n,q sunt yi4ibili: totu$, acest gaz este prezentpeitE tot pe suprafala P5mantuiui,-chiar Siin deSerturile cele maiaride in care aerul nu este nicicdatd uscatln intregime.

Un specilic al planetei. noastre este acel4 cd ea contine aPa

Apa in atmosferd tZEl