II

iII

PROLOG

,,"O singura favoare ii nai cer lui Dumnezeu: b-itiliadb h Waterloo pe care am comandat-o si fie ultima dinviala mea.,Sa fii silir sa lupli necontenit e o soartiingrozitoale. La fizboi, atunci cind dau ordine cu vocetare, uit de sentimente. Iar atunci cand inceteazaostilitalile. incepe chinul. Sirngirea 9i rafiunea se tocesc,este cu neputinta sd te mai gdnciegti la glorie. Atunci cdndies victorios, nu gtiu ce siL fac cu victoria- Crede-ma,scumpA prietena, cu exceplia unei bAtAlii pierdute, ceamai mare pacoste ce poate se se-abaL4 asup'ra unui omeste o bAtAIe in carc a invins. Eu tag nidejde sA nu maifiu silit si lupt. Niciodati.> in acest chip i se confesaArthur Wellesley, ducele de Wellingon, lui Lady Shelley,la treizeci de zile dupi baulia hotaratoare in care ilinvinsese pe lmpiratul Napoleon Bonaparte la Waterloo,pe 18 iunie 1815."

Colonelul Carlo Terzo igi introupse lectum $i-$iridici privirea in lumina soarclui, a$teptend un raspuns.Dar locotenentul Amedeo Campari, cu picioarele bineinfipte in nisipul de pe plaja maremmanil , privea tacut ftrzarea mArii, atacend cu flor€ta nemarginirea- Fulgerarea

ffi-red*" g-g"fi" cupdDs4 inte Toscana qi r,azio, av?nddeschidere la narea Tfu€niane (n.tr.)

10 GIANM RIOTTA

luminoasa a lamei se insotea cu vantul dinspre Africa, ce

indoia vdrful pinilor 9i rastuma pe prm valuri albe de

spuma. Mai era un sfert de ora pana la jumatatea zileide 27 mu 194O.

Amestec6nd paginile manuscrisului ca gi cum ar fifost ni$te ca4i de joc, colonelul Terzo se incumeta sa

citeasci un al doilea episod:

,,in ajunul asaltului pentru eliberarea oragului Pavia,

asediat de Francisc I la 21 februarie 1525, Femandod'Avalos, marchizul de Pescara, reciteste de zor ordinelepe care urma sa le dea infanterigtilor spanioli. Domici deprada 9i jaf, doi indivizi de la curte dau buzna in cortulaceluia ca sal grabeasca:

- Dati ordinul de atac acum, rnarchize!Pescara ii asculta tacut, dupa carc spune:

- Ce bine ar fi s6-mi dea Domnul o suta de ani de

rizboi, dar fafa nici macar o zi de lupta. Mdile vomataca, si asta, domnilor, fiindca nu avem de ales."

- Ce zici de asta, Amedeo?Locotenentul i$i scoase yestonul cu petlilele Lancieri-

lor de Novar4 isi scoase cdma$a $i, cu torsul gol, incepudin nou sa se dueleze cu nevazutul sau inamic. in colfulgurii ii atdma o trigara Edelweiss. Cdnd din ea nu mairamase decat un muc, mima o lovitura cu virful gi spuse:

- Lucram irnpreuna de prin '35. N-am sa ader tocmaiacum la teoria ta.

Faau un salt elegant deasupra unui trunchi albit de

saratura marii $i ftrcerca o alta mi$care.

Terzo avu o idee:

- E$ti in stare sa cuprinzi cu o singuri palrna trunchiulpe carc te cumpane$ti?

Luat prin surprindere, Campari o lasa mai moale.

- Nu inteleg, ce vrei s6 zici?

PrinFd norilor 11

Colonelul agez6 foile sub un vas de alabastru, grijuliuca sa nu le ia vdntul, lui din mdna prietenului floreta9i, cu v6rful, incepu sa deseneze planul unei bataliidin vechime.

- Nu o sa poli nicicind sa cuprinzi un trunchi cudegetele, e mai clar ca buna ziua. Napoleon ne invata canu trebuie sa te incumeti niciodati si impresori cu fodeinsuficiente un inamic mai putemic. Totu$i, exact asta afacut, impotriva oricarei judecafi sanabase, HannibalBarca la Carurae, pe 3 august 216 i.Hr., repurtdnd cea mais&lgeroasa victorie asupra Romei, cu 70 000 de mo4i. pecAmpul de bataie au rf,mas consulul paulus, care incer-case zadamic sa amene ciocnirea douazeci 9i noua de hi_buni militari qi oprzeci de senatori. Au fost $i mo4i calcaliin picioare de mulfime, dar si unii care, ca se nu cada inmiinile wijmagului, s-au sufocat inghit nd bulgari depAmant. Un mlcel tagic sav6rgit din pricina lipsei oricdreigandiri militare. Mina lui Hannibal zdrobegte copaculmaiestuos al legiunilor. Romanii desfiSoara pe malurileriului Ofanto un front cum nu se mai vazuse pena atunci,giruri nesfArgite de legionari. Sunt hotaraf sa nimiceascaamata cafila9inez4 sa termine o datl pentru totdeauna cuace$ti invadatori africani. inchipuie-1i ce surpriza au a\.utatunci c6nd, dupa destamarea negurii zorilor, il vAd peHannibal dispun6ndu-i pe margine pe veteranii cartaginezisi inSiruindu-i la mijloc pe mercenarii spanioli 9i gali,oaneni care lupta pe bani, neatagali vreunei cauze, gata safuga spre a-$i salva via1a. Sclipitor in armura sa, Hannibalse arata pe campul de bitaie in mijlocul gloatei, irsotrit defratele mai tentu, curajosul 9i distinsut Magon. Fafa-n fatacu aliniamentul romanilor, spuse Terzo tras6nd dispr.rne_rea legiunilor republicane in linie dreapta, cartaginezii fac un

12 GIANNI RIOTTA

fiont convex, floreta descriind de data asta un semicercprecis printre cochilii.

Nimeni pana atunci, proclama Terzo cu acelagi aer

concentrat ca la cursurile de la Academia Militara de hModena, facandu-i sa taca p6nA 9i pe cadetii cei mairecalcitranti, nu incredinlase inirna ba$liei unor trupeneiscusite qi pe care nu te puteai bizui. Dupi ce au implo-rat ocrotirea zeilor, romanii ataca. Ploua cu lanci $i sulite,sabiile scute se invdrt ca o mori$ca, scuturile preseaza,

spargdnd fragilul front al rnercenarilor. Galii 9i spanioliidau inapoi, bat in reaagere, dar, imbarbatafi de urletele $ipilda lui Hannibal 9i Magon, nu se imprigtie. Cedeazipas cu pas, evit6nd debandada, toli laolalta, pana cealiniamentul lor devine concav. Terzo $terse cu manaprimul desen $i ftasa din nou cu vArfirl amrei pozitiaexacta a mercenarilor lui Hannibal.

Pe flancuri veteranii canaginezi rezisB cu bravura.dar romanii deja adulrneca victoria, Frontul mercenarilorva fi in cu€nd spulberat de furia infanieriei republicane.apoi vine infr6ngerea. in acest moment de demadejde se

declangeazi cursa lui Hamibal. La sernalul acestuia,

cavaleria grea africana se-ntoarce in galop dinf-un raidin$elator, Si romanii sunt pringi ca intr-un cleste. Terati denavala violenta a cartaginezilor, romanii sunt incercuili,lipsili de spatriul de retragere ca ni$te $oareci pringi in sac.

Vor cadea unul cate unul in incaierare. Taigul floreteiinchise frontul printr-un cerc fa,ra cusur. Un val mai avin-tat decat celelalte ii ajunse la picioare, preficand in micibule planul perfect al lui Hannibal.

- $i care e lectia de viaF pe care o predai povestindacest macel? ?ntreba oarecum sceptic Campari.

- Hannibal invinge inarmfindu-se cu propria slabi-ciune. Face din dificulalile prin care trece o armi. Si ce

Prinlul norilor

daca romanii se fdlesc cu puterea legiunilor? El o strt-punge mizind pe soldalii cei mai slabi. Inamicul esterapus de propria fo4a. Oare nu este asta o pildA valabilaSi pentru noi? Gande$te-te ca in acest razboi s-ar putea safi luptat nigte civiii in uniformi, nici vorba de soldati demeserie. Bombardamentele avialiei vor aduce femei 9ibat6ni h primele linii. Vom fi nevoitri cu totii sa facemuz de fragilitatea proprie pentru a-i irnpresura qi infrAngepe inamicii care se cred atotputemici.

- Dar cu Wellington la Waterloo? Cu Femandod'Avalos la Pavia? Care e pilda pe care ne-o ofer

- Wellington $i d'Avalos intelesesera ca in batalie iesla iveala tdate dedesubturile sufletului omenesc, precumfor1a, clmjul, inteligenta, dar $i la$itatea, gro:rza saucruzimea. Pentru a iesi invingibr, Wellington febuie sAjudece cu mintea lui Napoleon, sA acfoneze cum aracliona acesta. Devenindu-i ftate spre a-l rApune, precumCain pe Abel, A$a ca de ce te miri dac6 pescara i5idore$te o suH de ani de razboi fara sa aiba nici macar ozi de lupti? invaptul chinez Sun Tzu ne povatuie$te:

,,N4eritul strategului nu este cel de a invinge intr-o suta debablii. Cel mai inalt merit este rapunerea dugmanuluifa€ luptA". Aceleagi cuvinte le va rosti, la o rnie de anidupl Sun Tzu, generalul bizantin Belizariu: ,,Singura vic-torie norocoasa esrc ca vrajma$ul sA se predea" scutindpropria armata de suferinta bataliei".

Campari lul de pe jos floreta pe care marea o udase $itrcepu sa o $teargd de nisip. Colonelul Carlo Terzo qilocotenentul Amedeo Campari se nimerisera sa lucrezeimpreuna numai datorita logicii militare, bdrbati $i sarcinimereu la voia intamplarii. Nascut in 1901 la Torino,Terzo intrase in armah de copil, La $coala de Ofi1eri,generalul Augusto Pimentel, bucuros ca a dat in fine de

1.4 GIANM RIOTTA

un cadet dispus sa studieze, i-a incredintat o cercetare

asupra strategiei printului Eugeniu de Savoia, zis 5i

,,rnicul Abate". Terzo a descoperit documente $i ha{ivechi la muzeul din Florenta, astfel ca lucrarea lui a fost

tradusa in intreaga Europa. Dupa terminarea $colii de

Razboi, a fost trimis la Serviciul de Istorie al Statului-Ma-jor al Armatei Regale. impreuna cu arhitectul Cosenza,

un ofiter suplinitor despre care se zvonea c-ar fi avut sim-

patii marxiste, a revazut traducerea cardi Desprc razboi,

lucrarea straiegului prusac Karl von Clausewitz, publi-cata ulterior de catre generalii Bollati 9i Canevari.

Amedeo Campari, originar din Milano, mai tAnar cu

zece ani, fusese in schimb deta$at la arhivi din vina calu-

lui sau preferat, murgul Malvino. Era geu sl-ti inchipuidoi ofiteri mai diferili, Terzo mereu aplecat peste hir-loage si cirti vechi, Amedeo doritor sa struneasca manjii,

sA se dueleze si sa curleze femeile frumoase' Nu era

femeie care si nu se fi simtit ln al noullea cer rotindu-se

in bratele sale la un bal de la curte. Doamne $i

domni$oare suspinau penru el, dar Campari, nepasetor,

isi netezea mustalile negrc $i a$tepta- A$tepta razboiul.

Pierduse ocazia sa mearga in Africa in '35 deoarece

Malvino se poticnise cand sa sara tanful de ap4 ultimaproba in Campionatele nationale, iar Campari se trezise

la spital, cu o fractura craniana- Pe noptieri avea ordinul

de a lucra la Serviciul de Istorie, ,,alaturi de colonelul

Terzo Carlo".Colaborarea dintre locotenentul fermecator si

colonelul erudit deveni in curind prietenie la toarta.

indaratnic in privinla teoriei, Campari era atras numai de

cercetlri la fata locului, precum aceasta pe care Terzo ilconvilsese s-o faci in Toscana, pe urmele unei tabere a

Iui Magon. A profitat de ocazie ca s6-5i aduca floretele,

Printul norilor 15

transformand paji$tile 9i cararile in terenuri de scrima. inaceste deplasdri, in timp ce Terzo misura perimetrul uneitran$ee $i bar6nul arhivist, plutonierul Puntoni notabombinind releveurile telemetrice, Campari, binedispus,prefera si fumeze $i sa repee cateva figuri de scrima. Cutimpul, pasiunea lui il molipsise pi pe colonel.

Chiar qi in zita aceea se bronza linigtit, in timp ceTerzo, invatat cu disciplina, nu-gi daduse jos haina gi

chipiul. lolemica incepuse cu multi ani in urmt,colonelul fiind convhs ca ,din doctrina rzboiului se

poate deduce o metoda precisa pentru a decide cum sa teSompo4i inclusiv in viala de toate zilele", pe cAnd locote-nentul era sigur ca ,,razboiul este un domeniu alFatalimtiir ca $i vanatoarea. Tragi din instinct gi nirnere5tivulpea. C6nd galopezi cu burta lipita de pamant, nu estiatent la o creanga ascunsa $i egti mort".

Dar fiindca Italia era gata sa declarc razboi Frantei $iAngliei, fuseserA nevoili sa puna capat in fine disputei.Vremea disculiilor se terminase. Colonelul Terzo voiasa-gi publice Mara alul de viatii strategica, lucrare in careiqi rezuma metoda, qi nu mai avea decit dimineata aceeala dispozilie ca sa respinga obiecliile lui Campari. Odataintorgi la Rom4 urma sa primeasca ordine de mobilizare,razboiul expediindu-i pe cine $tie ce fronfuri, departeunul de celalalt. Terzo, bmandu-se ca Pimentel o salopreascA la Roma sa studieze, se adresase generaluluiFederico Marlin sa-l repartizeze in Cirenaical pe postulde adjunct la comenduire. Fascismul nu-i prea convenea,el fiind unul dintre acei ofiteri monarhi$ti care strimbaudin nas in faia lui Mussolini. insa toata viata lui studiasearta razboiului gi acum voia sal vada in realitate,grabindu-se de aceea sa-$i termine Manualul inatnte de a

I Regiune istorica qi geografica in Libia rasarireana (n.tr.)

16 GIANM RIOTTA

pleca. Bataliile care ar fi urmat. era convins, aveau sa de-

monstreze lumii valabilitatea teoriilor sale. Campari, inschimb, era un razboinic fericit, nu cuno$tea alt destin

decdt razboiul. Dar in zilele acelea de a$teptare, in spatele

obignuitei lui deceptii se ascundea, dovadi trigara in plus,

teama ca, din pricina vechii lui fracturi, vreun birocratoarecare sa nu-l declare cumva ,,inapt pentru front".

- N-am sa ma ofilesc citinduJ pe Clausewitz, ii jurase

tinerei Laura O'Attimis, saru6nd-o dupl o receptie.

in aceastl stare sufleteasca, colonelul Terzo 9i locote-

nentul Carnpari igi reluau pentru ultima oarA disculiain care se contraziceau daca rzboiul 9i viala trin de

domeniul fatalita$i sau exista totugi reguli pentru a ie$i

invingator.Dupa ce-$i $terse floreta, Campari trase o duScd de

Frascati din plosca pe care o linea mereu rece cu o c6rpajilava. Se $terse la gura cu mana $i intreba:

- Vrei sa incerca,m pulina scrima?

Terzo nu mai avea timp si{ auda. Razboiul barca lauqi qi inchipuindu-gi ci va fi silit sa se lepede de disci-plina carturarului, nu mai avea rabdare.

- Manualul meu evalueaza viala, tot aga cum mariistrategi i$i evalueaza marile lor campanii. Cumpanind

norocul $i nenorocitea, victoriile $i infrangerile, fara sa

ne pierdem curajul sau sa ne falim, putem sa haim fara

sa ne considerA,rn vreodata pierdutri. Eu pledez penfudescoperire4 in situatiile disperate, a unei cai tainice de

retragere. Daca inamicul te constrange sa te predai, tre-

buie str recuperezi o arrna $i sa organizezi o ambuscada.

Pe orice c6.mp de bataie, in orice ocazie ofedta de via1a,

pubm gasi cuajul, iniliativa gi norocul de a pune pe fuga

inamici mult mai putemici decat noi. Cu condilia sa

indurim si sa ne punem mintea la connibulie. Pdna si

Prinlul norilor 17

zap'ceala, dezordinea noasfta interioara pot deveni un

avantaj. Daca te gdndegti la ba6lia de la Roosebeke, de

pe 27 noiembrie 1382...

- Eu vreau sa traiesc gi sa lupt. Daca o sa-mi fie dat

sa crap, crap gi gata, dar in lupta, nu de plictiseala,

r:rmind directivele de atac aie porcului de Filip van

Arteveldel in nenorocita aia de bitllie de la Roosebeke.

Satul de a$teptare, Campari ii arunca prietenuluio floreta. -

- Sa nu rninimalizezi Roosebeke, spuse Terzo, linAndarma, o batalie hotiratoare. cu bietul Filip strivit de

deagamentele franluzilor. i5i scoase chipiul gi haina. luapozitie de aparare. Daca ar fi fost mai multi flamanzi,

s-ar h r{pculat impotriva regelui 9i celelalte orage,

anticipand revolutia franceza cu peste patru secole. Dacarezultatul de la Roosebeke ar fi fost altul, nici noi nu

ne-arn fi aflat aici...

- $i ce-ar fi rau in asta? rabufhi Campari, facand alma

sa sftaluceasca in soare, eu am sa lupt in acest rzboi,Carlo. N-o sa rdman sa-mi tocesc coatele pe ca{i, Daca

ideile tale se vor dovedi juste, o sa-fi confirm prinmarturii de pe front. Acum insd e rdndul meu sa te invafceva- Acest duel va dovedi ca nu ai dreptate.

Erau amindoi buni scrimeri. Amedeo, un talent

inrascut, infocat, mereu in atac. Terzo - mai putin dotatflzic. dar rational, capabil sa incerce ore-n gir o miqcare

in oglinda- itt spat"l" lor, pddurea deasi de pini toscani,

accesibila doar printr-o po@ca de pamdnt ro$u, se invecina cu cladirea masivi a unui a$ezamant balnear inciinchis, dar deja vopsit proaspat pentru sezonul ce se

1 Filip uan Artevelde (1340-1382), om politic flarnand, capeteniarascoalei Fsatorilor din Gand inabu$ite in 1382ln localitarea Roosebekede cate Ludovic al tr-lea de Fland& (o.tr.)