10079

If T. MAIORESCLTINUT LA

INTRUNIREA PUBLICA A PARTIDULUI CONSERVATOR DIN BRAILA

IN ZIEJA DE 14 OCTOMVRIE 1901.

lz)\?,LA

*ACADEMIEf*

BUCURESTI

Tipografia G. A. LAZAREANU, Str. Episcopief, 3190i.

p_ftaLIV11,,V1 vrtru"-""

DISCURSUL

6)0h4 Mit;

>,411#0+4*--<-

4

).)4,040r

I

th

I

11

=4"

Crr"

ACADEMIEN.

DISCURSUL D-LuI T. MAIORESCUTINUT LA

INTRUMREA PUBLICA A PARTIDULUI CONSERVATOR DIN BRAILAIN ZIUA DE 14 OCTOMVRIE 1901

2omnifoz,

Intrunirea, la care ati venit astdzi, o vkl convocatdin afiple de pe stradd ca intrunire a e partidulni con-servator» ; d. Carp, care ne prezideazd, prezideazd invederile noastre ca ef al partidului conservator. (A-plause nesfirsite, ovatiuni).

D. Ioan G-rdd4teanu, care a vorbit inaintea mea, avorbit ca un adeverat reprezentant al partidului con-servator i a fdcut critica indreptatita a mAsurilor luatede guvernul liberal. (Aplatise).

Acestea sunt dar acte de partid conservator. Avemnoi dreptul de a ne numi astdzi representantii le-gitimi ai partidului conservator? (Numeroase glasuri : da

Da, ziceti d-voastre ; da respund i faptele. InteotarA, care e constituitd dupd forme legale, legitimareareprezentdrii partidelor politice trebue cercetatd cu luareaminte.

Cand am venit la guvern in Iulie al anului trecut,noi, cel din mad' guvern conservator, sub presedinta(Hui Petre Carp, am venit in urma unei fusiuni careintrunea tot partidul conservator. De atund incoacenoi minitrii eram reprezentantii activi ai partiduluiconservator.

Un partid se aratd mai ales la guvern §i in formain care se afld acolo ; cad acolo lucreazd efectiv la ad-ministrarea tdrei ; in afard de guvern nu poate de cat sdvorbeascA sd satuiased, dar nu are respunderea directd.

V'

ON4

I.

!)

.

i

4

Insd la guvern find noi, s'a intimplat, in Fevruarieal anului curent, ca unii membri marcanti din partidulconservator i chiar acea personalitate, pe care o re-cunoscusem cu totii de ef al partidului fuzionat, saarate opozitie in contra politicei financiare, pentru acare. infaptuire eram la guvern, i, in loc sa impacelucrurile intre noi, '§i-ati unit in memorabila edintaa Camerei de la 12 Fevruarie voturile lor cu voturile adver-sarilor noWi liberali pentru a resturna guvernul d-lui Carp.

Prin aceasta atitudine in deosebi d-lui Cantaeuzino,pe care de altminteri n'ain intentia sa o critic aid*, cinumai sa o constat, s'a desfacut injghebarea fuziuneltotale a partidului. Insql fostul ei ef, d. Cantacuzino,acum 2 saptamani la Iasi, a numit fosta fuziune oopera avortatd.»

Mind dar desfiintata fuziunea i impreund cu ea or-ganizarea partidului conservator in fostul club fuzionat,r6mane sa judecam, pe care din elementele, a caror con-lucrare a fost distrusa de conservatorii feVruar4ti, trebuesa se intemeeze mai cuminte §i mai legitim reconstruireapartidului conservator 0 reprezentarea lui necesara inStatul nostru stitu0 on al ? F u siune a s'a desfacut, clubuljunimist se desfiintase in Julie 1900, clubul contopiriiconservatoare a incetat in acest inteles la 12 Fevruarie1901. Ce ne remane? Ne remane cel din urma guvernal partidului conservator. (Aplause prelungite).

Cel din,urma guvern conservator, cel prezidat de d.Petre Carp, este asta-zi, din motivele ardtate, represen-tarea legitima a partidului conservator.

De aceea vedeti pe membrii fostului guvern grupatiin jurul d-lui Carp, de aceea vedeti astdzi pe d. Carp§ef al partidului conservator, de aceea ne vedeti la lucruintru reorganizarea partidului conservator in Capitala

prin districte. La aceasta opera reparatoare ne gasitipe toti membrii fostului guvern uniti in acela§1 cuget,cu singura exceptie a d-lui general Lahovari, care intrucat la guvern §i in miljlocul nostru era general in ac--tivitate, nu juca 0 nu trebuia sa joace nici un rol po-litic mai pronuntat. Ce rol joacd acum, dupd cedat demisia din armatd, aceasta nu ne mai privqte penoi, fo0ii sei colegi (bravo, aplause frenetice).

,

t

si

§i-a

5

Tree acum la a doua intrebare ce suntem datori sao deslegam inaintea d-voastre.

Dacd, precum m'am incercat s ye dovedesc, noiavem dreptul formal de a reprezinta partidul conser-vator de astazi, fiind-ca suntem ultimul guvern al par-tidulul, avem noi oare tot-odata dreptul s vorbim,precum am facut-o in declaratiunea citita de d. Cons-tantin. Olanescu Dumineca trecutd la , Bucuresti, chiarsi in numele bunelor traclitii ale partidului conservator ?.

D-lor, viata noastra politica moderna incepe, cum-)stiti, de la Unirea sub Cuza Voda, i viata constitu-tionald mai clara incepe dupa venirea Domnitorului Carol,si anume de vr'o 30 de ani incoace. In primii 5 anial domnirei sale erail prea dese scbimbarile ministeriale,in termen mijlociii la cite 5 sail 6 luni.

Primul guvern setios, de la care incepe in sens pro-priü noastra. de stat constitutional, este guvernulconservator al lui Lascar Catargi de la Martie 1871liana la Aprilie 1876, prin urmare cu o durata de 5ani ; dupd el a venit guvernul liberal Bratianu, care atinut 12 ani, i dupd acesta iaràI o formatiune con-servatoare de 7 ani, de la Martie 1888 incoace, si maiales ultima formare Lascar Catargi-Petre Carp de la1891--95.

Va sa zica avem de la 1871 pand la 1895,1mpreunaluati, 12 ani conservatori si 12 ani liberali ca admi-nistratie publica.

Asa dar traditiunea conservatoare modernd incepe laMartie 1871, de la marele minister Lascar Catargi.

Prin urmare aceia din conservatori, cari pot astazisa vorbeasca din propria experienta in numele ideilorde atunci, earl' sunt Inca persoane reale, exemple viidin ministerul de atunci, aceia reprezenta prima si ceamai v eche faza a traditiei partidului conservator, adicatraditia marelui guvern Lascar Catargi de la 1871-76.(aplause).

Aid nu se poate ergota i interpreta pe dos ; aideste vorba de fapte istorice necontestabile, e vorba deo data cronologica. Apoi, cel care are onoarea sä vor-beasca acuma pentru prima oard Inteo intrunire politicala Braila, eft, (aplause puternice) sarbatoresc in anul

5.

.

viata

6

acesta o aniversard de 25 de ani: peste cdte-va saptaminise implinesc 25 de ani din ziva in care, impreund cu Las-car Catargi, in aceeag trasurd cu el, am fost du§i deun comisar de politie in dealul Mitropoliel, inaintea co-mitetului de acuzare votat de Camera liberald de la1876 (aplause furtunoase).

Toti mini§tril conservatori fo$I colegi al lui LascarCatargiu de atunci fuseserd acuzati. Pentru ce ? pentruca. alcatuiserd pentru prima oard in viata noastrd pu-Mica' un guvern de cinci ani, adicd un inceput de or-dine constitutionald in tara. (Aplause).

Slava Domnului, s'at schimbat i liberalii de atunciin coace §i sub conducerea, de la o vreme, inteleaptda lui Ion Bratianu aii devenit un partid de guvern maicuminte ; dar atunci erat Inca toate pasiunile deslantinte,poate i ideile republicane din Franta le treceard princap, '0 dupd ce la Martie 1871 aduseserd pe DomnitorulCarol pind la abdicare, in 1875-76, in contra gayer-nului Lascar Catargi din care faceam parte, se Meuseconspiratia de la Mazar Pa§a, unde d. Dim. Sturdza,§eful de astdzi al liberalilor §i astazi cel mai deyotatsupus al M. S. Regelui, voia sa r6stoarne pe DomnitorulCarol §i sá aducd in loc pe colonelul Dabija. (Aplause).

Impotriva unor asemenea primejdii liberale, de careeel tineri nici nu'§i pot face idee astazi, am stat noiconservatorii de atunci la carmd, i ca sa ne pedep-seasca, ne-aii dat liberalii in judecata pe toti. Carl eratacei toti, cari all contribuit sd indeplineasca opera con:servatoare de la 1871-76 §i all atras ast-fel ura li-beralilor ? Cel mai multi ail murit ! Remasesera din 12'acuzati de la inceput 6 definitiv dati in judecata i adu§ila interogator inaintea Comitetului Camerel. Ace§ti 6 ailfost prin urmare aceia care reprezentad anume putereaconservatoare i in contra carora se concentrase toga'ura liberalilor de atunci : Lascar Catargi, astazi incetatdin viata ; Alexandra Lahovari, incetat din viata. ; Ge-neralul Florescu, incetat din viata ; Vasile Boerescu, in-cetat din viatd; Petre Mavrogheni, care restabilise fi-nantele Orel i pe urma activitatii caruia trde§te Inca.budgetul Statului astdzi, incetat din viata! Din eel 61.61114i sub judecata atunci mai sunt numai el in viatd.

It

7

(Strigate de bravo, sa trdiasca Maiorescu ! ovatiuninesf ir0te).

Are pot eii oare vorbi de ce a cugetat, a *tufta suferit primal mare guvern conservator de la 1871 la1876? Ii pot reprezenta traditia ? (Toata lnmea intr'unglas : Da).

In afara de ace0i 6 rama§i in judecata, mai fuse-sera 0 alti 6 acuzati in prima propunere, dar apoisco0 de sub acuzare. AceOia sunt : George Costaforu,incetat din viata ; generalul Tell, incetat din viata ; Ni-colae Krezzulescu, incetat din viatd.

Numal trei mai sunt in viatd : Teodor Rosetti, PetreCarp (aplause prelungite) 0 G. Cantacuzino.

Cine poate dar vorbi astazi ca exempla via de tra-ditia conservatoare a guvernului Lascar Catargi dela 1871-1876?

Fo0ii lui colegi, cati mai sunt in viata, adica im-preund cu mine d-nii Rosetti, Carp si Cantacuzino. Nu-mai ace0i 4 ar putea vorbi cu temeiii in numele tra-ditiel conservatoare de atunci, sA vedem insa, daca totipatru cu drept egal.

El, mai crud fire0e i alti conservatori pe atunci, darcum ziceam : la guvern este respunderea i prin urmareadev6rata reprezentare activa a unui partid. Era in ca-mera conservatoare de atunci, din eel astdzi in viatd,

generalul Mann, pe atunci colonel, dar n'a facut partedin ministerul de la 1871-1876 ; nu trecea de asainsemnatate colonelul pe atunci in cat sa fie chemat laguvern. A mai fost printre deputati i d. Than Laho-vari. Dar ce putea sä insemneze d. Ioan Lahovari pevremea and trdia Alexandra Lahovari? ! (aplause pre-lungite). Trebue sa apund soarele ca sa se vada lunacu lumina ei imprumutatd (aplause prelungite, ilaritate),necum stelele mai mid, earl nu lucese de cat in intu-neric. (Bravo, ilaritate, aplause).

Coleg cu nol, in ministerul Lazar Catargi de la 18711876, mai fusese, precum am aratat, i d. Iorgu Can-tacuzino. Dar ce fel de coleg? Intregul minister deatunci, cu d. Cantacuzino la finante, aprobase in se-siunea parlamentara 1875-1876 o cerere de credit ageneralului Florescu, ministrul de rdsbohl, de niste biete

V.

si

.

:

si

8

4 milioane pentru echipamentul armatei, caci toata lumeapresimtea isbucnirea rdsboiului oriental, si armata noastratrebuia sa fie pregatita.

Ce bine ca a putut fi intru cat-ya pregatita ca sa iaparte la rasboiti si sa ne spele de toata umilirea tim-purilor vechi nesa dea independenta! (Aplause pre-lungite).

pe cind aceste preocupdri ne framintaal mintea,de o data citi-va conservatori de pe atunci tree in opozitiecontra guvernului Lascar Catargi. Beizadea DumitruGhika, care fusese presedinteIe Camerei, Ii da demisia,II da demisia i colegul nostru de la finante d. Can-tacuzino, precum si-o dase mai nainte i cel de la externe,Vasile Boerescu.

Cdnd se discutd acum in Camera (era tocmai in Fe-vruarie 1876 si in minister intrase i Petre Carp) acelcredit militar de 4 milioane, d. Cantacuzino, care ilsubscrisese ca ministru, 11 combate ca deputat impreunacu Beizadea Mitica, contribuind ast-fel la caderea luiLascar Catargi. (Aplause).

Asa dar i d. Cantacuzino in anul acesta a avut oaniversara de 25 de ani, aniversara fevruarismului :

in Fevruarie 1876 a contribuit la rasturnarea ministe-rului conservator Catargi i in Fevruarie 1901 a con-tribuit la rasturnarea ministerului conservator Carp !(sensatiune, aplause prelungite).

Credea probabil atunci la 1876, ca o sa vie o altdformatiune conservatoare la guvern ; dar a venit Bra-tianu, pe 12 ani, i ne-a dat pe toti in judecata poatecd credea i acum in 1901 ca o sa vie o noud for-matiune conservatoare la putere, dar a venit d. DimitrieSturdza.

Acum intreb pe tot omul cu mintea sanatoasa, dupace a luat cunostinta de aceste simple date istorice :daca din cei ce ail compus primul mare minister con-servator al lui Lascar Catargi de la 1871 la 1876mai sunt astazi patru oameni politici in viatd, d-niiCantacuzino, Carp, Rosetti si ell, i daca din acestipatru oameni politic! noi trei am sustinut acel ministerCatargi pand in ultimul moment, pe and d. Canta,cuzino, in mijlocul celor mai marl greutati, parasit

si

sda

1.41

;

Fa

si a contribuit la caderea lui Lascar Catargi : Cinedintre noi poate vorbi in numele bunei tradifiuni apartidului conservator ? (aplause indelung repetate, sestriga bravo).

Cu aceasta, d-lor, am raspuns la a adoua intrebarece erati in drept sa ne-o puneti. Imi remane acum samai discut inaintea d-voastra o ultimã chestie, pe careo void introduce iaralsi prin amintirea faptelor Istorielnoastre contimporane. Asa dar, dupd caderea ministe-rului Lascar Catargi la Aprilie 1876, vine regimulliberal de 12 ani, cu darea noastrd in judecata, cunefericita revizuire constitutionala, dar i cu marelerdsboili al independentei i cu proclamarea Regatului,titlul de glorie al lui Ioan Bratianu 0 al partiduluiliberal. Si trebue sa ne bucuram de asemenea faptesa le recunoastem, fie si la adversari ; cad Romanisuntem cu totii si cetatenii aceleiasi tall. Mare a fostdar meritul partidului liberal pand pe la 1881. .Dardcei de virsta mea sail putin mai tineri iI aduc aminteca dupd proclamarea regatului i dupä sterila reformaconstitutionala, lancezea tot guvernul si tot partidul li-beral ; nu mai mergea. Nu stiaii ori nu plateau sa or-ganizeze nimic in administratia publica, pritociaii=ier-tati-mi expresia familiara dintr'o sesiunedar nu rezulta nimic. Toatd lumea se intreba : ce vreaacuma partidul liberal, ce are sa face? Care este pro-gramul lucrarilor legislative pentru tara ? Ca.ci se rea-lizase idealul national al Divanului ad-hoc de la 1857,

acum, cu. Independenta Statului, incepea i se i de-clarase Era noud a reorganizaril interne. Dar puterileliberalismului erat sleite ; schimbarea lui dintr'o ceatade revolutionari inteun partid de guvern 11 consumase.Guvernul Bratianu nu mai facea nimic in scoli, nimicla domenii, nimic la justitie. i in acest gol legislativfireste cd se deslantuiat cu atat mai tare poftelevate ale partizanilor, asa in cat bietul Ion Bratianu;care era om cinstit, ajunsese namolit i desgustat de ai sel.

In vremea aceea ati venit elementele conservatoaredin Camera, cu d. Petre Carp in frunte, si aft formulatun sir de cereri de reforme cu indicarea directiei lor,si de atunci incoace dateaza la noi necesitatea oare-cum

.

T.

Intr'alta,

prf-

9

si

10

elementard, ca ori-ce partid politic, care aspira la gu-vern i cu atat mai mult can este la guvern, sa expuieinaintea Tdrii cu precisiune programul sëtt politic, iarnu dorinte vagi i declamatii goale.

$i ast-fel, and cade Bratianu la Martie 1888 si vinedin not partidul conservator la guvern, intai sub con-ducerea d-lui Teodor Rosetti, apoi in marele ministerde la 1891 la 1895 sub conducerea lui Lascar Catargicu d. Carp la domenii, cel d'inteiti lucru care se observaca un bun simptom al Erel noue este un cinstit programde actiune. In program fusese intai din partea noastra

stingerea agiului la 1888. S'a realizat. (Aplause). Inprogram fusese din partea noastra inamovibilitatea ma-gistratilor ; s'a facut de d. Teodor Rosetti. (Aplause).In program fusese impartirea unor domenii ale Statuluiin loturi mici pentru a intari patura tdranului roman.S'a realizat de d. Petre Carp. (Aplause). In programfusese i legea minelor, s'a facut de d. Petre Carp.Si altele.

Se retrage guvernul conservator la 1895, yin libe-ralii. Cu ce program ? Cu programul, ca in chestiuneanationald, unde d. Sturdza numea pe Rominii din Tran-silvania asnpriti i pe Unguri barbari, guvernul rominar avea caderea i puterea de a se amesteca 0 de aindrepta soarta Rominilor din Statul vecin.

Mind cd le spunea aceste un om de experientaautoritatea d-lui Sturdza, d. Carp a staruit atunci casä se retragd partidul conservator de la guvern, pentruca sa vie d. Sturdza si sa infaptuiasca un asa de mareideal national.

$titi ce grozava amagire a fost! stiti ca d. Sturdza,cum a venit la guvern, a hunt scuze inaintea Ungu-rilor (aplause), luau care, precum scrie asa de bine

Delavrancea (liberal pe atunci, dar apoi amarit toc-mai de faptul acesta), a dat dovada cd pentru unii li-berali nu era vorba de patria tutulor, ci numai de in-teresele lor meschine, adica de o patrie de partid, asain cit in fond le era absolut indiferent idealul national.Aprindeati lumea cu el in opozitie, iar la guvern bat-jocOreat idea, in numele careia se ridicasera! (Aplauseprelungite).

.

,

.

..

si

*

d.

Dar a patit-o d. Sturdza, si a fost o foarte dreaptar6splata ca s'a r6sculat simtul national in contra lui

ca a cazut acum doi ani si jumatate pe aceeasitemä cu care se urcase la guvern. (Bravo, aplause fre-netice).

k/ A venit la Aprilie 1899 un not guvern conservator.Intre noi erat cele mai vii discutiuni atunci. Pentrunefericirea partidului murise Lascar Catargi tocmai inacele zile, si multi conservatori proclamasera pe d. IorguCantacuzino sef de partid, si tot el devenise prezidentde consiliu si ministru de interne.

Altil dintre noi credeat ca d. Cantacuzino nu estedestul de activ si de deprins cu administratia publicdpentru a fi bine venit ca urmas al lui Lascar Catargila interne, mai ales ca. de 25 de ani nu mai fusese lagu vern.

Din acest motiv 1-am combatut si eti in Senat,sand insa sa se inteleaga, cä ar fi admisibil ca seffard vre-un resort ministerial.

Imprejurarile cele grele silesc in sfirsit pe d. Can-.tacuzino sa recunoasca in Julie 1900 ca devenise'cesard unirea cu tot! conservatorii. Ca la ori-ce mareact, trebuia sd se aduca jertfe personale de o parte side alta. Se cerea d-lui Carp jertfa personala, ca el,care fusese mult mai activ 0 ale carui idei politice aucaracterizat administrarea conservatoare de la 1888incoace, sa nu fie recunokut sef de partid, ci sä fienumai ministru presedinte ; iar d-lui Cantacuzino i secerea jertfa personala de a renunta la activitatea mi-nisteriald 0 de a fi numai seful partidului conservatoracum unit si fuzionat.

In ce cuget am primit noi sefia d-lui Cantacuzinoin partid? Si ce inteles putea sa aiba o asemenea sefie,dacd n'avea sa se amestece (si nici n'am fi voit noi sase amestece) in administratia ministeriald ? Intelesul, in-semnatatea i demnitatea unei asemenea sefii puteaii safie asa de marl, in cat ar fi trebuit sal maguleascaori-ce mandrie de suflet, numai sä fi fost in stare acelsuflet sal se inalte pand la adev'erata ei conceptiune.

Voit incerca sa explic lucrul prin cate-va exemple,done' de la noi i unul din statul vecin.

11.

si

.

.

la-

i<ne-

,

'

0,10TECA* ACADEMIE1 *

ROWANS

12

In fruntea partidului liberal a fost multa vreme ge-neralul Golescu, el era figura cea mai respectata a par-tidului, indiferent dacd era la minister sail nu. Invremea din 'Irma a vietei sale, a fost Ioan Bratianuministru prezident, dar generalul Golescu r6mäsese frun-tasul, impdciuitorul partidului liberal.

Cat a trait el, nu s'.a simtit in politica partiduluiantagonismul intre Rosetisti i Bratienisti, nici gelosiaintre Dumitru si Ion Bratianu.

0 altd figura analoaga, o mare figura politica dinRomania de dincolo de Milcov, a fost Costache Negri.

El n'a umblat nici-odata dupä prezidente de minister,nici diva alte administratii interne ; el a fost tot-dea-una patriotul sfatuitor i impaciuitor in vremurile agitateale lui Cuza-Voda. i totusi, este cine-va in aceastatara care sd gaseasca figura istoricd a lui CostacheNegri mai pre jos de cat ori-care alta din fostii

prezidenti? (Aplause).Sa privim si la statul vecin, in Ungaria, caredin

punct de vedere al patriotismului maghiar-7se desvoltacu cea mai mare energie cam in acelasi timp cu noi.Care este la Pesta statua la care yin si astazi oameniiin pelerinagia, la care se inchind tot patriotul ungur ?.Care e figura politica, in priVinta careia nu mai incapedivergenta de parer!, a card memorie este venerata detoata sufiarea ungureasca ?

Este Deak, fostul sef al partidului national ungarprezident al Camerei, precum i d. Cantacuzino eraprezidentul Camerei noastre. Nici o-data Deak n'a voitsa primeasca rolul de ministru prezident, cu toate ru-gamintele i stdruintele. El a simtit ca este mai inalt

mai patriotic de a fi impaciuitorul divergentelor pro-duse in partidul sett, de cat ministrul luptator care leproduce vrend nevrend.

Dupd aceste ilustre exemple cine mai poate zice carolul d-lui Cantacuzino ca sef al partidului conservatorfusionat, dacd si-ar fi inaltat cugetul pand la adeveratalui conceptiune, nu at fi fost de cea mai glorioasa in-seinnatate ? A redestepta printr'un exemplu vit in mij-locul nostru bine-cuvintata memorie a luf Nicolae Go-lescu si a lui Costache Negri era cea mai mare onoare

-

mi-nistri

si

pi

13

la care putea aspira un om politic de felul d-lui Can-tacuzino. (Aplause prelungite).

Dar omul n'a inteles asa sail n'a vrut ap. De lainaltimea prezidentiei impartiale, in edinta Camerel dela 12 Fevruarie a. c., s'a coborit pe banca deputatilorpasionati si a atacat guvernul partidului

Ar fi indiscret din partea mea Sal analisez, necumWI critic cugetul politic in acel moment. Dar consta-tand faptul in sine, trag concluzia cä din acea zi a in-cetat pentru d. Cantacuzino putinta de a mai fi $efulpartidului conservator. (Aplause prelungite, bravo).

vedeti, d-lor, poate mai taceam noi despre acestea,daca nu s'ar fi vorbit de unii din fo0ii nqtri amidconservatori la intrunirea lor de la Ia0, de acum 2saptamani, s'a vorbit.

Cand am auzit de proiectata intrunire de la Iasi,asteptam la desfdprarea unui program desluOt, cu atatmai necesar in momentele de fata, cu cat programulsimplist i prea negativ al guvernului liberal s'a aratatInca de pe acum insuficient, fie numai pentru a acoperideficitul de azi, necum pentru a face fata zilei de maine.

Propunerea masurilor ce trebuesc luate pentru a in-drepta starea anevoioasa a tarii, este o datorie a oa-menilor politic!, i on de.unde ar veni o idee buna, secuvine sa o intimpinam cu recunWinta. A0eptam darcu nerabdare tirile de la Iai, gata sã felicit in gandulmeil buna initiativä Matt de foOil nostri amid.

Cand colo, ce auzim ! De vre-o idee politica nu s'apomenit ; vre-o vorba bund nu s'a spus Ord; dar Waitspus multe. vorbe rele la adresa noastra.

Inst nici pe aceste nu le relev. Ce'i pasa Ord decertele personale ? Intrebarea este : ce se poate face ininteresul teneral? (Aplause).

Dar s'a mai zis o vorbd cu pretentia de a fi unprincipia de tacticd parte plositor", pe care ar fiimitdm dupa exemplul procedarilor liberale.

Aid sa ma ierte oratorul de la ; vorbele sale nuseamana cu buna traditie conservatoaré pe care sevede cd nu o cunoaste. Sal fereasca Dumnezet partidulconservator de a urma un asemenea sfat. Ce sfat neda tacticianul conservator de la Ia0 ?

,

.

*sett.

asa cumme

si-noi

Si

sal

Iasi

Ai nostri pentru al nostri! Functionaril din alt par-tid, and vom veni nal, gait ! Loc la budget numaipentru al nostri !

Pentru cari al nostri? Pentru eel ce ni se inscrit inclub cu 1 franc sail doi? Dar dacd se inscrit i multiincapabili? Dail se inscrit misei? Daca se vor inscrielepadaturile din toate cele-l'alte partide ? (Aplause).

Cu mirare i cu Were de réfi am auzit acea vorba,care poate fi semnalul unel demagogii albe, dar niciodata, vorba unui conservator cuminte.

Budgetul Statului si al comunelor, toate funqiile pu-v /blice sunt ale interesului general, si nici odata nu trebue7preconizata o formula politica in sensul de a face din

viata publica o exploatare in interesul privat al par-tizanilor.

0 asemenea formula ar duce partidul la rusine siStatul la peire !

Ia sa lamurim chestia cu ceva amänunte. Istoria cupartizanii budgetari devine mai 'ales subtire in vedereaalegerilor. Inchipuiti-v6 un membru de-al nostri", carear fi mester in toate manoperile electorale, permisenepermise, spre pilda la Iasi. Iasii - au avut parte deasemenea oameni cari purtat titlul de mare elector.Pentru liberall era raposatul Gheorghe Marzescu. Nutiil daca fostii nostri amid afi avut si ei sail mai ail

vre-un mare elector la Iasi. Dar sa ne inchipuimAtunci cum trebue sä mearga lucrurile dupa formula

cu ,ai nostri la budget"? E un loc vacant de invatator,sat daca nu e, sa face vacantd dându-se afara un ad-versar numal. fiind-ca nu e de nal nostri". Cul sa i seincredinteze invatarea i cresterea copiilor tarii? Interesulgeneral reclama : celui mai capabil si cum se cade. Dar ma-rele elector va starui sa se dea locul fie si celui mai inca-pabil i miel, numai sd fie cel mai devotat instrumentelectoral. E vacant un loc de judecator sati devine va-cant prin indepartarea unui amovibil fiind-ca nu e deai nostri". Interesul tarii reclama ca justitia sa fie

distribuitä de oamenil cei mai drepti i mai flepbrtinitori,abstractie facend de considerari politice. Dar politicianulva starui sa se puie in functiune fie i cel mai destra-balat patimas, numai sa fie de ,ai nostri".

14

at.,

cd'l

si

15

E un loc vacant de bibliotecar, numirea va fi o pildade re"splatã pentru floarea tinerimel culte. Politicianiivor isbuti sa numeascd pe un om, care a fost destituitprin decret public pentru escrocherie, numal fiind-caeste de ai nostri".

Intelegep unde duce un asemenea sistem? Dati-mivoe a o repeta : un asemenea sistem nu poate ducede cat la rusinea partidului 0 la peirea Statului.

Si mai ganditi-v6 la un lucru : eine se caciule§te pela maril elector! i pe la influentii cluburilor ? Nici o-data un om care se respecta i e respectat decare simte in sine puterea i capacitatea de a muncisi de a-§1 agonisi o existenta onorabild. Dar cei slabi,eel nevolnici, cei incapabili i fãr rost, aceia firesteca se anind de pulpana altora i sunt in stare sd lefact! cele mai josnice servicii. Dar vai de partidul careface apel la asemenea elemente. (Aplause prelungite).

Noi nu vom urma asa.Cum a spus-o d. Ioan Gradisteanu ; noi facem apel

nu la poftele, ci la simtimintele inalte ale cetateanuluiroman ; noi zicem: esti om cinstit, esti om capabil, estiin stare sa te gandesti la interesul Aril, vino cu noi;nu esti om cinstit, esti un incapabil, te gandesti numaila egoismul tëü, du-te unde vrei, la noi n'ai ce cauta.(Aplause prelungite).

Dar apoi nu se face asa politica la noi, zic politi-cianii dupd formula oratorului de la Iasi. Politica lanol se face nu cu gandul, nu cu argumente i ratio-namente, ci cu pasiuni i cu interese ; budgetul minedlumea, nu cugetarea.

Am auzit de mult aceasta vorbd ; 0 cum sä nu aud,cand se plimba pe toate I Dar pentru aceasta nueste mai putin ratacita.

D-lor, eine da dreptul cui-va sa arunce o asemeneainsultd neamului rominesc ? Adica de ce sa nu facemo alta politica, politica cum se cade, o politica in adev6rcinstita, patriotica, indreptata spre binele Ob§tesc si nuspre chiverniseala rubedeniilor si a partizanilor ? (A-plause).

La noi politica Modernd nu dateaza de cat de. vre-o40 de ani, de pe la 1857 incoace.

altii,

,

ulitele4

p

16

Ni se tot spune ca suntem un stat tinar, abia trezitla viata in renasterea noastra nationala. Apol dardsuntem un stat tinar, atunci eel care yin cu mai multapricepere, cu mai multe cunostinte i vor sa fie con-ducatori politici i orator! in intrunirile publice, ad intara noastra o mai mare datorie i réspundere de-catin alte tari cu civilizatiune veche.

La noi a te prezenta in public aste un fel de apos-tolat ; la noi ai i respunderea moravurilor politice. Tun'al dreptnl sa spui unel tari tinere cum este a noastrdla budget bdeti !", tu trebue sa incalzesti cugetul oame-

nilor cu idei mai inalte. (Aplause entusiaste).A zite dar : asa se face politica la not, numai cu

satisfacerea intereselor meschine, este i nedemn si nea-devérat. Intr'o tara cu milioane de locuitori se poateface si alt-fel.

Inteun ora ca Braila ce fel de oameni sunt i cefel de relatii poti avea ? Sunt tot felul de oameni, cain toate orasele marl, i poti avea tot felul de relatii.Sunt i prosti, sunt si inteligenti ; sunt oameni cum secade, sunt i misei ; sunt i mufluzi, sunt i comersantisolidi. Intrebarea este : tu in care parte te dal ? Tot asacând vorbesti natiunei tale, la eine te adresezi ? la Ceimisei sail la cei cum se cade ? (Aplause prelungite, bravo).

Sper ca este numai o momentana eclipsa intelectualddin partea acelui orator de la Iasi, i fostii nostri amidvor intelege ei IniI ca nu se poate prezenta buna tra-ditie a partidului conservator, daca se face apel lainstictele josnice si nu la gandul pentru patria comund.(Aplause entusiaste).

Noi insa facem apel la d-voastre, ca sa ye inaltatimai presus de mizeria de toate zilele i sa intrati in

pentru binele obOesc, iar nu pentru capatuiala.(AplauSe nesfir0te, ovatiuni).

*A C A DEMI Ell

Pr°4 ANE:'

I ,00

,

4,

,

politica .

aL101:46L