W. Culbertson A.M. Owsley

PAGINI DE JURNALdoi diplomali americani in Bucuregtiul interbelic

Edigie ingrijitS., introducere si note de Lavinia Popica

Tladucere din limba englezi de Lavinia Popica

EDITURAVREMEABUCURESTI,

2018

Bucuregti, 25 irulie 1925

Am sosit aiciazi de dimineagi dupi 10 gi am fost intimpinatiLr tren de domnul Riggrtt. Cilitoria aceasta de la Paris a fost, inrrrrsamblu, plicuti. Peisajul francez gi cel german au fost fermeci-Io:rre la vremea recoltei. Odati ajuns in Ungaria gi tansilvania,;ur1 remarcat un declin in eficiengi gi in stipAnirea omului gi anrrturii. Starea recoltelor incepea si sugereze natura problemei cu(irre va trebui sa mi confrunt. Mi opresc, pentru moment, la

I Iotelul Athdnde Palace.

Bucuregti, 26 islie 1925

Mi-am petrecut cea mai mare parte a zllei cu Riggs. Am mers

lrr legagie in aceasti dimineagi 9i am inspectat casa Lahovary, care a

lirst sediul legagiei de ani de zile. Nu sunt sigur ci voi mengine con-

rrtctul de inchiriere. Am discutat cu Riggs problema telegramei

l)c care o voi trimite Departamentului [de Stat], dupi amiazd amjrrcat golf cu el la Country Club gi seara am luat cina cu familia lui.

Bucure;ti, 27 iralie L925

Am trimis o telegrami Departamentului, ca si cer instrucgi-trni. Regele nu se intoarce pAni la sfbrsitul lui august gi nu potsi-mi preiau oficial atributiile de ministru pAni nu ii prezint scri-s<lrile de acreditare.

Am inceput si caut o casi. futa e una din glumele serviciu-Irri nostru diplomatic - ministrii trebuie si igi giseasci singurirc;edingi. Aproape toate celelalte naliuni au ambasade gi legagii

proprii in diferitele capitale.

"'' Benj amin Reath fu ggs (1 892 - 1 97 8), diplomat ame rican (l 9 1 9 - 19 47)in Rominia, Albania, Suedia. Absolvent al Universitigii Columbia inI 9 15. Cisitorit, so1ia, Virginia, cu doi copii, Edward gi Althea Michie.

31

Bucuregti, 3O iulie 1925

De cAteva zile aproape ci nu fac nimic altceva decAt si mi uitla case si s5. studiez condigiile locale.

Bucuregti, 2 aagust 1925

Ieri, impreuni cu domnul 9i doamna Riggs gi domnul Dith-mer56, am mers cu masina lui Riggs la sud de Dunire, la un clubde vAnitoare, unde am tras in rage 9i gAgte in timpul zborului lorde sear5. 9i de dimineagi, dupi care azi, inainte de ora 2, ne-amintors. Ieri noapte am stat afaripinl, pe la 10.30, si ne-am trezitla 3.30 de dimineagi. Eu n-am nimerit decAt un vultur mare, darRiggs gi Dithmer au impugcat gi rage gi gigte. Pitorescul intinderi-lor Dunirii m-a fermecat. Tirrme de oi hrinindu-se; dealurile de

la sud, dealurile mai mici la nord. Cerul in culorile curcubeului.Pisiri de toate felurile zburind incoace gi incolo - rate, gAste,

fluierari, ibi;i negri, lebede, giini, berze.

Bucuregti, 4 tugast 1925

Astizi am avut prima mea intrevedere importanti cu dom-nul Duca, ministrul de externe. I-am comunicat conginutul uneitelegrame primite de la Departament simbiti, care spunea ciultimul rispuns al domnului Duca la nota noastrl in chestiunea

datoriei nu a fost satisfbcitor. Am rezumat intrevederea intr-unmemorandum.

Bucuregti, 6 augast 1925

Ieri, domnul Hughes57, directorul companiei de petrolRomino-Americani, ne-a luat cu masina pe Riggs gi pe mine,

56 Hans sau Roger Dithmer, consulul, respectiv vice consulul Danemar-cei la Bucuresti.57J.F. Hughes, directorul companiei de petrol RomAno-Americane,reprezentanta Standard Oil in RomAnia (1904-1940). Pentru detaliidespre istoria petrolului in RomAnia vezi Gh. Buzatu, Rom,lnia;i trus-

turile petroliere internationale p,ind la 1929 (Ia;i: Junimea, 1988) gi Oistorie a petrolului rom,lnesc (Iasi: Demiurg, 2009).

32 33

impreuni cu alti doi, la terenurile petrolifere de la Moreni, gi apoila rafiniria lor de lingi Ploiegti, unde am stat toati noaptea. Tere-

nul de la Moreni e forat de mulgi ani gi a fost foarte productiv. inprezent, unul din pugurile companiei RomAno-Americani arde.

A fost o priveliste magnifici. Dar mi se pare o risipi teribill.Am inspectat rafiniria 9i atelierele in aceasti dimineati. Func-

gioneazi, intr-adevit la standardele de eficienti ale Standard Oil.Astizi, la 5, l-am vi.zut din nou pe domnul Duca gi mi-a dat

un alt rispuns nesatislAcitor.

Comandantul H. Delano este aici. Este acum comandantullui ,,Sarpian", care se afli in Constanga pentru doui siptimini.Am luat cina impreuni in aceasti sear5..

Bucuregti, 8 august 1925

Noua mea magini Packard a ajuns aici fhri nici o zgArieturi.Am montat-o deja, dar nu o voi folosi pAni la intoarcerea dincilitoria mea in nordul Europei. Azi amjucat golf cu Riggs, darrni-am dedicat majoritatea timpului muncii la legagie, in princi-

1>al in problema finangirii datoriei.

9 augastl925Exemplu de formalitigi duse la extrem: eu gi Riggs jucam

tlupi amiazi golf. Ministrul italian trecea pe lingi noi. Domnull{. i-a spus: ,,Acesta este noul ministru american!" Italianul i-alispuns: ,,Nu vreau si il cunosc pAni nu-gi prezintd. scrisoarea de

rrcreditare." Apoi a plecat.lJn oarecare Aronovici58, un evreu, incearci si le imprumute

lrrrni romAnilor pentru imbunltlgirea ciii ferate si pentru lucriri

'"' Arnold Aronovici, agent general pentru compania Great Easternl{rrilway Company in Paris.Yezi Records of the Department of State Relat-itry to Internal Affairs of Rumania, 1910-1944, rola 15, telegrama nr.871.53.7385113 din 20 septembrie 1925 detaliazi o intXlnire dln 14

sr'lrtembrie 1925, in care se precizeazd, ci este cetitean romAn care aIocuit multi ani la Paris si care aspiri si fie un mediu de contact intrelirrentele din Vest si intreprinderile romAne;ti.

de dezvoltare hidroelectrici. EI spune ci cei care asigura fondu-rile vor degine si controlul asupra proiectelor. L-am intrebat des-

pre prevederile legii minelor. Voia si spunl ci existi. modalitltisi ocoleasci legea, dar i-a iegit, in schimb, intr-o englezi stricati

,,avem moduri si circumscriem legea minelor, avem."

[...] Budapesta,IJngaria, 11 august 1925

Am plecat din Bucuregti la 1.15 dupiamiaza ieri 9i am ajuns

aicilaprinz. Am instrucgiuni de la Departament. [...]

Budapesta, 12 augast 1925

t...] A- primit aseari o telegrami de la fuggs, care-mi spune

ci Ministerul de Externe a declarat ci Vintili Britianu mi va

vedea la Royat, in Franga [...]

Geneva, Elvelia, 15 aagnstl925

[...] C" cel din urmi fvezi mai sus Domnul TLck5e, consilierul

american] am discutat si merg la Royat si il vid pe Vintili Britianu.Domnul Dudley Longyear60, asistent consilier de afaceri

externe, mi va duce acolo cu masina sa.

Royat, Franla, 16 august 1925

Am ajuns azi aici cu masina lui Longyear - am mers aproape

210 mile. Peisajul a fost minunat si ne-a dat o idee noui despre

5e S. Pinkney Tirck (1891-1967), diplomat american. A absolvit Uni-versitatea Dartmouth in 1913, de profesie avocat. in 1913 a intrat inserviciul diplomatic, unde a servit, printre altele, drept consul in Ale-xandria, Cairo, Vladivostok gi Geneva, ambasador in Egipt. La demisia

sa, in 1948, a mengionat dezacordul siu profund fa;i de politica ameri-cani in Orientul Mijlociu gi, in special, recunoasterea precipitati a sta-

tului Israel. Mai multe detaliiin New York Times,23 aprrlie 7967, p.94.60 Robert Dudley Longyear (1896- ), diplomat american. A absolvitfacultatea de Drept, Universitatea Harvard in 1920. Asistent consi-lier de afaceri externe la Lucerna, apoi la Geneva in 1926, din 1927 laDepartamentul de Stat.

34 35

Franga, cea in afara Parisului. Ne-am intilnit cu Bririanu, dar am

amenat discutia in aminunt pAni miine.

Roanne, Franla, 17 augtst, L925

Ne-am petrecut practic tor timpul de la 9.00 dimineata la4.30 dupd, amiaza vorbind cu Britianu. Voi detalia intrevederea

intr-un memorandum citre Departamentul de Stat. [...]

Bucuregti, 2 septembrie 1925

Am ajuns aici la 6 p.m. Am plecat din Praga pe 31 seara si am

petrecut sase sau sapte ore in Budapesta.

Regele a sosit azi la Sinaia. Totugi, probabil ci n-are si mipoati. primi pentru citeva zile.

Bucuregti, 11 septembrie 1925

De aproape doui slptlmAni lucrez la indeplinirea prelimina-riilor noii mele slujbe. Am ciutat o casi, timp in care am locuirla hotel si am mAncat, de reguli, la Cina. Am vizut pAni acum

un numi.r considerabil de persoane 9i obligagiile mele au devenitrleja stricte.

Am primit vegti cum ci Dennis6l a fost numit vice-pregedinte al'llC.

fComisiaTarifelor] si Brossard62, membru aI Comisiei. Deci

lrresedintele face o treabi buni in in{lptuirea ,,crimei." Ceasul

''' Alfred Pearce Dennis (1869-1931), profesor de istorie si din 1925vice-presedinte al Comisiei Thrifelor. Doctorat in istorie la Universita-tcr Princeton in 1894 si in drept la Universitatea George 'Washington

in 1925.

"'r Edgar Brossard (1889-1980), economisr, profesor de economie laI Jniversitatea de Stat din Utah.A obginut masterul si doctoratul in economie la Universitatea Min-rrcsota. Mai multe detalii la htrps://www.washingtonpost.com/archive/Iocal/ 1 980/0 8 I 25 I edgar-b-brossard-9 1 - dies I 3 d293 5ac-617 2-41 dd-')'228-3ecal a6beec4l?noredirecr=on6autm* term=.609 c228ea2a1, acce-s:rr 28 iulie 2018.

judecigii va veni gi eu imi voi juca rolul in reintoarcerea la o guver-

nare onesti.

Omul trebuie si gini pe lAngi el cit mai mulgi prieteni, dar

cAnd e nevoie si ofenseze, trebuie si igi faci dugmani adeviragi.

Mai bine si ai un dugman recunoscut decAt o mulqime de cunoq-

tinle cilduge.

Sinaia, RomAnia, 12 septembrie 1925

Azi am fost primit oficial de citre regele Ferdinand, la Palat,

in calitate de ministru american.

Am venit ieri aici de la Bucuregti intr-un vagon special oferitde guvernul romAn. Am fost insogit de Mary, Junia gi Jane si de

personalul legagiei.

Sinaia este o statiune fermecitoare din Carpali, unde familia regali igi petrece lunile de vari gi unde nu doar romAnii, ci

oameni cu stare din toati Europa de sud-est vin sL igi petreacivacangele. Mungii din jur sunt acoperigi cu piduri, cu exceptia

unui lant mai inalt 9i mai indepirtat, care se vede cel mai fru-mos cAnd silueta piscurilor sale neregulate se proiecteazS" pe cer

la ciderea serii.

Spre deosebire de majoritatea diplomatilor din alte giri, diplo-maEii americani nu poarti uniforml. Cred ci acum mulgi ani

subiectul uniformei a fost luat in considerare, dar s-a decis ci nueste in conformitate cu tradigiile noastre democratice. Ambasa-

dorii sau minigtrii nogtri poarti la ocaziile oficiale, indiferent de

or5,, zi sau noapte, costumul standard de seari cu vesti neagri,minqi albe gi joben negru. intr-o astfel de tinuti m-am imbricateu azi, pe Ia 12, 9i la 12.30 un aghiotant al regelui, in uniformicompleti,, a venit dupi mine la Hotel Palace. insogit de el, cu

secretarii mei urmAndu-mi in automobil, am mers intr-o trisuri)r la Daumont63 la Palat. Toat| afacerea a fost plini de striluciregi foarte palpitanti. Thisura era trasi de cinci cai, grupagi in doui

63 Tiisuri deschisi, folositi adesea ia parade, ai

vizuti si admirati de mulgime (n. red.).

36

cirei ocupanti pot fi

37

rAnduri, trei in fagi gi doi in spate, cu un surugiu cilirind calulcel mai apropiat. Surugiul era imbricat intr-un splendid costumpopular;i a mAnat caii mai intAi la trap si apoi in galop, in sus, pe

dealul intortocheat care duce la Palat. Pirea s5. se bucure de ocazie

la fel de mult ca mine. igi pocnea biciul lui cel lung peste cai 9i totchiuia, ca un cowboy cAnd igi ciliregte armisarul silbatic la unrodeo. La asta se adiuga zgomotul clopogeilor de la gitul cailor.Un lacheu, gi el in costum popular, stitea pe un scaun ridicat inspatele trisurii.

Chiar inainte de a ajunge la Palat, ne-am oprit o clipi. Gardal)alatului a luat pozitie de drepgi, apoi am intrat in curtea Palatu-lui Peleg gi orchestra a inceput si cAnte imnul national americanStar-Spangled Bannefa. Aghiotantul trimis si mi aduci nu pireasi inteleagS. ci trebuie si stau in pozigie de drepgi cind se cAntiirnnul, si a incercat si mi scoati din trisuri 9i si mi conduci inI)alat inainte ca muzica si se fi terminat. Am reusit, totugi, si imi1in paliria in mini gi faga intoarsi spre orchestrl.

Am intrat apoi in Palat printr-un sir de uniforme - n-as fi pututspune care erau seryitorii Palatului 9i care erau oficialii statului.Odati ajuns in partea de sus a scirilor, am p{it intr-un hol mag-trific, cu peregii acoperigi cu picturi gi sculpturi gi am fost prezentatrrnei duzini de offciali gi ofigeri. Apoi am stribitut o anricamerl

;i am pitruns in sala de recepgie a regelui, unde am fost primit de

Majestatea Sa. La intrare, cAnd am fost anuntat, am llcut reverenta

lirrmali ob$nuiti, apoi am inaintat putin, m-am oprit, m-amirrclinat din nou gi mi-am sustinut discursul, prezentendu-miscrisoarea de acreditare. Regele a rlspuns conform protocolului,

"l Conform ziarului G,indacul de Colorado,,singura traducere in limbarornini a imnului de stat american (,,Steagul impestri;at cu stele") a

lirst flcuti de Cristian Petru Bilan - traducere autorizat|;i integrali,irrclusi ;iin Enciclopedia Imnurilor dr Stat ale lhrilor Lumii, o carte de

,rt:clasi auto! apiruti la Editura Mileniul III, Ploieqti, in anul 2008,,rvind prefata scrisS. de maestrul Gheorghe Zamfir", disponibil Iahttp:l Iwww. gandaculdecolorado.com/imnul-statelor-unite-ale-americii-tra-tlrrs-in-limba-romana/, accesat 10 iunie 2018.

iar apoi m-a salutat cordial gi m-a prezentat Pringului mostenitorCarol;i ministrului de externe, care erau de asemenea prezenti.

Imediat dupi aceasti ceremonie am fost condus intr-o alticameri superbi, direct opusi sllii de receptie a regelui, unde am

fost prezentat formal Majestigii Sale, Regina. Aceasta era insogitidoar de una dintre doamnele sale de companie. M-a salutat lafel de cordial ca 9i Regele 9i am inceput imediat o conversatieanimati.

A fost anuntatprdnzul si toti douizeci, cam cAti eram, ne-am

asezat in jurul unei mese minunat aranjate. SAngele regal, inRomAnia, depigegte orice alti pozigie, deci pringul mostenitor a

stat la dreapta Reginei si eu la stAnga ei. Regele a stat direct in faga

reginei. Masa nu era foarte lati gi conversatia cu Majestigile sale

s-a scurs firesc in timpul mesei. Membrii familiei regale trebuiesi sugereze subiectele de conversagie, dar din punctul acesta de

vedere, nu a fost nici o dificultate. AtAt Regele cAt 9i Regina erau

nu doar interesati, ci gi informagi despre America. Erau foarte

atragi de viaga din Vestul nostru. De exemplu, au citit romanele

lui Zane Grey65. Ne cunosc parcurile na;ionale gi au vorbit cu

familiaritate despre Marele Canion din Colorado.Aproape ci am uitat si mengionez mincarea, care a fost exce-

lenti gi serviti perfect de o multime de servitori imbricati in uni-forme cu tunici negre 9i pantaloni rogii pAni la genunchi. Dauaici meniul in francezd. cum a fost pe meniul publicat66:

Dijeuner du 12 Septembre 1925Esturgeon Calypso

Dinde h la Mascotte

Salade Carmen

65 Pearl Zane Grey (1872-1939), scriitor american. S-a niscut in Zanes-

ville, Ohio, cunoscut pentru romanele sale care idealizeazd. Vestul ;ifrontiera americani.66 Prdnntl din 12 septembrie 1925 - Sturion Calypsoi Curcl iL laMascotte/ Salati Carmen/ Spumi de jambon Tosca/ Conopidi/ Sos

Solferino/ Bombe royalel Rondele debrdnzll Desert.

38 39

Mousseline de Jambon Tbsca

Choux-Fleurs

Sauce Solferino

Bombe Royale

Diablotins de fromageDe'erert

*>k

Dupi prAnz am biut cafea turceasci in sala mare si conversa-

;ia a devenit foarte generali. Am vorbit indelung cu MajestateaSa despre problemele romAnegti. Esre remarcabil de bine infor-rnat despre problemele girii sale si discutarea lor sincerS" cu minerr fost extrem de folositoare.

Din nou, in conformitate cu protocolul regal, nimeni nupoate pleca inaintea Majestigilor Sale. in cele din urmi au venit

;i au spus la revedere si au pirisit sala, urmate de pringul mogre-nitor. Am fost atunci liberi si plecim gi am inceput si dau dinnou mAna cu toEi oficialii gi ofigerii, apoi am fost condusi jos pe

t leptele de la intrare, unde surugiul mi astepta cu tri"sura regal5.

;i cei cinci cai. Din nou orchestra a cAntat Star-Spangled Bannersi din nou am fost intrerupt in efortul meu de a asculta in pozigiede drepti. Cu acelagi sunet gi pocnir de bici am mers in goanl pe

sl:adi, la hotel, unde am fost lisat * in sflrgit, in mod oficial gi

t:ategoric, ministru american in RomAnia.

Spre mijlocul dupl-amiezii, impreuni cu Mary si copiiine-am plimbat cu masina pe un drum pitoresc de munte care

tlr-rce spre unul dintre cele dou5. cluburi de golf din RomAnia.ll.egele 9i Regina erau asteptagi acolo mai tirziu si nu voiam sistrtm deoarece Mary nu fusese inci prezentati oficial. Totusi, una..lin doamnele dintre suita reginei era acolo si ne-a indemnat sirimAnem. CAnd au sosir Majestigile lor, ne-am intersectat pe

tcrenul de golf. Regina s-a dus direct la fete gi le-a sS"rutat pe,rrnindoui. Jane tocmai ce spusese de dimineagi: .Doamne! Amvizut o regini!". Acum, mucaliti ca de obicei, a spus: ,,DoamnelM-a pupat o regina".

Yizita aceasta la club avea loc cu ocazia inauguririi unei Iln-tAni pe terenul de golf. Slujba a fost linuti de un preot al Bise-

ricii Ortodoxe. El, purtAnd vegmAntul clerical, a citit o slujbi 9iapoi a virsat api sfingiti in fbntAni, murmurAnd cAteva cuvinte

de binecuvAntare. A fost o sceni plicuti - mungii iniltAndu-sede o parte 9i de cealalti, iarba verde a terenului de golf, pe care

pigtea o turmi de oi, Regele gi Regina RomAniei, in picioare,lAngi fb.ntAni, in timp ce preotul oficia ceremonia de inaugu-rare.

Bucuregti, 14 septembrie 1925

Ieri am mers spre Buftea in noul nostru Packard. Ne intere-

seazl.viagaliranilor. La un moment dat, ne-am emogionatvizindpe drum cum un alai de nunti a depigit mulgimea adunati pen-

tru inmormAntarea unui copil.

Jane a scris astizi urmitoarea scrisoare uneia dintre micile ei

prietene:

Drrgn Elizabeth:

Scrisoarea ta a ajuns cu bine fi m-am bucurat sa aud toate ue;tile

de la tine.

Ma bucur ca ai auut o uard a;a de fericiti. Noi nu sunten't cle

prea mult timp tn Bucure;ti, pentru cd am uizitat Londra $ Paris,

dupd cum li-am mai spus, ;i Geneua, Miinchen, Nilrnberg Praga

/ Budapesta.

Vineri am mers la Sinaia, unde tati ;i-a Prezentdt sAmbat,i scri-

soarea d.e acreditare. O trdsurd trasd de cinci cai l-a dus ;i l-a adus

tnapoi. de la Palat. Toyi caii aueau clopote la ght;i uizitiul era imbrd-cat tn culori strilucitoare ;i tot striga ;i pocnea dln bicl. in spatele

trdsurii aeneA o ma/na, in care au calatorit secretarii tatei, ;i inurma acesteia ueneAu Majestdted Sa Regele Ferdinand;i Majestatea

Sa Regina Maria tntr-un automobil. La sosirea /, de asemenea, la

phcarea de la Palat, orcltestra a cdntat The Star-Spangled Banner.

Dupd prezentarea scrisorii de acreditare, tati a fost prezen-tat reginei Maria ;i apoi toata lumea a luat prknzul acolo. Pe

urmd, dup,i amiaza, cineua ne-a inuitat la clubul country fi40 4t

s-a intkmplat ca o doamnd din saita reginei Maria s,ifle acolo.

Ne-a rugat sd ramdnem ;i sd lu,im ceaiul cu regele ;i regina,

cAre uenezu mai thrziu. N-a durat mult ;i au uenit. Regina are

trei prepelicari negri (Spanie/), care du uenit cu ea. Ea purta unclstum Popular romhnesc ;i regele er/z in pantaloni scuryi. Regele

yi regina au participat la o scurta ceremonie religioasd oficiatdrle un preot pentru inaugurarea unei jhntini pe terenul de go/f.l)e urmd am luat ceaiul cu ei ;i cu ceilalyi oameni de acolo si cu

ciinii, pe care i-am hr,init cu tolii. Regele ;i regina du plecdtt'urhntl si noi am plecat ca sd prindem trenul spre Bucureyi, de

ln sase ;i un sfert.

Cu drag de la

Jane Culbertson

PS. Am auut un uagon special de la Bucurepti la Sinaia;i inapoi.

Bucuregti, 18 septembrie 1925

Am semnat un contract de inchiriere cu domnul Lahovari sipistrim actuala regedingi a legagiei penrru inc5" un an. Chiria este

\.750$, dintre care 2.000$ sunt plititi de guvern. Nu este adec-

vrtti, dar ne vom descurca. Facem curitenie, angqim servitori,ctc. Apoi, facvizite oficiale ministrilor si, la rAndul meu, primescviz.ite. Sunt multumit de cei pe care i-am cunoscut. Mary este si

('ir ocupati cu protocolul. Ieri am luat ceaiul cu baronul si baro-ncrrsa de Nagell67, iar azii-amavut la ceai pe vicontele gi vicontesah.intomo Mushanokoji68, din Japonia. Protocolul inseamni, de

" lJaron Justinus Egbert Hendrik de Nagell (1882-1963), diplomat,,lrurdez. A fost ministrul plenipotentiar al Olandei in RomXnia. Cisi-r()rit cu Julia J. Calhoun in New York in 1914, Iuna de miere in sud,,rpoi se intoarce in Olanda, unde intri in serviciul diplomatic. A fostrrrirristru in Mexic."'r l(intomo Mushanokoji (1882-1962), diplomat japonez. A absolvitl;;rcultatea de Drept, lJniversitatea Imperiali din Tokio. A fost ministruplcnipotentiar in RomAnia, ambasador ln Suedia, Finlanda, gi Germa-nit (1934-1937), semnatar al pactului anti-Komintern.