SERIA II. ANUL III.. No. 528. Elda %ia a trois MERCURI 6 AUGUST 1897

NU111ARUL 10 BANIABONAMIENTELE

tneep la 1 al 15 ale fle-ebrel luit' si se platesetot-d'a-una Inainte

In Bucuregtï la Casa AdministratierIn judefe si streincïtate prin mandate postaleUn an in tara 30 lei; !n streinatate 50 leiSase Inn! . . . 15 s s s 15 sTre! lunl . .. 8 s s s 13

Un numïr ln streinitate 30 boni

MANUSCRISEI.E NU SE INAPOIAZA

RIMA CTIANo tt STRADA CLE11ilCNTti !(o. i

0 eTELEFON

NU111ARUL 10 BANiAN117NCIIIBILE

In Bucuresti si judete at prttnaaa 'aulne! laAdministra tie

In streinatate, direct la anainf.strafia ei latoate oficiile de publicitate

Anuncien la pag. IV 0.30 b. Raie. s s m !. lei ss s s H . . 3. s sIn$ertiile si reelamele 3 lel rindul

U aamYr eehiii 30 bailADMIINIBTRA TI A

No S. BRADA L1T.1CMit:nTlCi !(o :3

APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMA TIRI ÇI TELEGRAME ALE ZILEI

NOI AM POST

UN PARTID DE CONTROLVII

Am dovedit, credem, absoluta inca -pacitate si usurintä a liberalilor cu pri-vire la preliminarele rd zboiului din1877 -78.

Dinsii aü accedat simple maninela acest rásboin, nu din convingere, nudoar cá cunosteaa armata san aveaüincredere in ea, ci din usurintä, dincomplezenta fata cu Domnitorul Carol.Si dovada ca eraü inconstienti, este cape de o parte voiaü rssboiul, iar, pe dealta parte, suprimaü din bugetul minis-teroluI de rásboin eu o luna Inainte deizbucnire, creditele absolut necesare pen-tru intrarea in campanie.

Care a fost si trebuia sa fie rolul con -servatorilor ? Rolul nostru de partid inopozitie Cu loti fruntasil nostri, dati in ju-decata era : critica, controlul si supra -veghierea.

Nol actiune nu aveam, noua nu ne in-cumba respunderea de a lua decizil.Noi eram datori ca partid de opozitiesa punem in relief si sa atragem aten -tia guvernantilor asupra tuturor puncte-lor slabe in vederea posibilitätel intra-rei in campanie. Era o datorie patrio -tica, cacl vedeam cá liberali[ fard a cu-noaste nimic, farä a'sl da seamet de rea -

litatea lucrurilor, din nestiinta, nel,ri-cepere si usurinta, angajati tara in oteribilá cumplicatie.

Nol cunosteam situatia armate[, devreme ce noi impreuna cu Domnitorul,o creasem. Eram obligad asa dar sa oarätam si aceasta nu pentru a face ob-structionism, ci pentru a pune in situa -tie pe acel care aveati rsspunderea, ss's1dea seama de resultate.

Or, atarea armatel noastre nu erabuna ; trupele noastre nu erais pregatitepentru o campanie grea si lunga.

Este o prostie de a ni se spune canoi ne am indoit de bravura soldatuluiromin. Nu ne am lndoit un singur mo-ment.

Trecutul nostru, istoria luptelor noas-tre cu Turcil, Unguril, Polonil, Tataril,etc. ne era o garantie.

,Rar popor mic s'a aratat in viata luiistoried, mal brav si mal patriot.

Si acest lucru il stiam mai bine decit liberali[, pentru cari ignoranti cumsunt istoria Rominilor incepe de la 1848de cind Rosetti, Bratianu si eel l'altaan ars in piata Bibescu regulamentulorga nic.

Dar noi mal stiam inca un lucru pecare liberalil cu trate desastrele unulmare popor latin il ignorati complet.Nol stiam ca in razboaele moderne, nuse cere nuoral bravura si patriotism.

Bravura si patriotism aratase Fran-cezil in razboiul de la 1870 -71.

Se mai cere numärul, generali buni,organizatie militara, armament d oprfgätire serioasa qi metodica.

Or, facem apel la oamenil seriosi dinpartidul liberal dace sunt asemeneaoamenl sa ne spunti pe onoare, dacaarmata noastre Intrunea asemenea con -ditil In 1877 ?

S'a dovedit in cursul acelu! razboincá niel chiar armata ruseasca, aceea carede doua setole aproape fusese neconte-nit pe toate cimpurile de razbol aleEuropei, nu Intrunea asemenea conditiisi ca era lovita de multe t i multe imperfectil si lipsuri.

Si niel puteam nol sa avem o armatapregatiti pentru un razbol. Organizatiafortelor noastre militare a inceput se-rios, cu venirea Regelul Carol in tara.Cel patru san cinc! ant de la inceputuldomniel lui Voda Carol s'aa perdut inlupte si intriga politice si parlamentaresterile. Numal de cind tara a avut cesInttl guvern stabilsi sa se stie ca cesintíi guvern stabil de la 1859 incoace afost acela al d -lui L. Catargiu In 1871numal de atunci Regele s'a putut subun guvern conservator ocupa de orga-nizarea si de intinderea fortelor noastrearmate.

Era cu neputinta ca in cinti- sease ani,cu un budget restrins, sá se poate faceceva cum se cerea. Cu toate acestea,data Regele nu ar fi fost ajutat in acelcinti -sesse ani, de partidul conservatorin opera reorganizarel armatel, putemafirma cu siguranta, cä ne -ar fi fost cuneputinta de a intra in campanie la 1877in mod respectabil chiar alaturea cuRusii si cu sprijinul for moral si nu-meric. Ce am fscut not la 1877 de citsä aretäm situatia reale ? Era o datoriea noastre de partid de opozitie ? Cineindrazneste sa spuie contrarul ? Patrio-tismul, adevaratul patriotism, nu este adeclama ci a arunca orbeste tara in a-venturi, si a 'ti da seamy de starea realea lucrurilor si a deschide ochil bine, faraentusiasm, fern declamatorie, fard poli -

ticianism. Acest lucru l'am facut noi in1876 si 1877 si il vom f +ce tot -d'a -una.

De alminteri, Regele Carol Is! dädeaperfect seamy de situatia reale. El cu-nostea armata, armamentul si munitiu-nile cu calitatile si lipsurile tor.

Numa! liberalil, cu cunoscuta for ig-noranta si usurinta, nu stian nimic,n'avean habar de nimic.

Lor le trebuia un ^47hoin dupa cumcopiilor 13 trebue juuanrl. actiart,,:laudarosi prin temperament, bazin du-sepe puterea Rusilor si pe prestigiui Dom -nulul, el niel voian sá cerceteze mäearce forte militare avem, ce armament sice lipsur! aveni.

Am zis ca Regele Carol 41 dädeaperfect seamy de situatia reale, situatiecare era aceea pe care o cunoastemsi not.

In adevar, notele asupra vie fei Re-gelui Carol, relativ la preliminarele ras -

boiulul din 1877, o dovedesc cu priso-sinta. Vom extrage miine cite -va faptedin cele mal suggestive, pentru a do-vedi ca in tara romineasca pumai co-lectivistil eran singuril cari habar nuaveati de cele ce se petrecean in ju-nul tor.

BANCHETUL CANIBALILOR

De sigur ca în starea de spirit a Ga-latenilor, unit direct ruinati prin stri-caciunile cauzate de ape, altil pagubitidin cauza intreruperil afacerilor, chiol-banul oficialilor cu ocazia inceperii di-gulul a fost o bataie de joc din celemai crude.

NIil de oameni ati ramas numal cuhainele pe dínsiI si sufer de atita timpcele mal mari privatiuni, iar ministril,impreuna cu complicit for din adminis-tratiunea locals, gasesc ca e bine sá seduca in mijlocul acelor oamenl istovitide suferinte si sa bancheteze !

Daca mal era nevoie de vr'o dovadaca colectivistil sunt fiinte lipsite ;i deinims, si de minte, apol aceasta dovadas'a facut eu prisos Vinerea trecuta.

De altmintrelea, intreaga atitudine aguvernulul in aceasta afacere, de la fn-ceput si pina la sfïrsit, a fost o bataiede jot.

Cele mal grele acuzart, intemeiate defapte, s'an aruncat in obrazul adminis-tratiunel. Un guvern eu cit de putinademnitate, ar fi orinduit numal de cit oancheta, fera a mal astepta sa fie im-boldit. Guvernul nostru, din contra, a fugitde lumina, eu toate reclamatiunile opi-niel publice.

Era sa dovedeasca ancheta, oil -cat departials ar fi fost, ca acuzarile sunt in-temeiate ?

Neaparat. Dar tocmal aci sty pacatosiaguvernulu! : el n'are curajul sa traga laraspundere nice macar pe aceia din par -tizanii sal cari savirsesc adevarate crime.

Ministr'ul lucrarilor publice a fost ara-tat de toata lumea ca principalul vino -vat in nenorocirea de la Galati. Guver-nul n'a indraznit sá -1 apere, dar l'a tri-mes sä petreaca departe pe tarmultriari! Nordulul, iar Voinfa Nationala,s'a folosit de un prilej ca ss spuie csneamul Bratienilor e stint.

Acura in sfirsit, desi dupa atita vremenu s'a scos inca apa din Badalan nielnoroiul ce infecteaza aierul n'a fost in-departat, primul ministru si ministrullucrarilor publice s'aü dus sa petreacala Galati impreuna cu slujbasii for deacolo.

Asernenl fiinte nu sunt, nu pot fi°amen!.

ADMINISTRATIA LIBERALAt9candalul cu autrPprenorti. In-

lerven4iunea la minister.In-terven tin sitreluíl<.--1~3itna4la

guvvrnului.

Afacerea de la Ro$iorl a mat propor-f iuni nea$teptate.

Suspendarea primarulul Manciulescu ssia inginerulul ora,sulul, suspendäri cari,la incepu.t pareaú a intra in rindul ma-surilor de purä administratie interioarä,a devenit, in primul rind, o chestiune po-litica irnportantä.Seandalul eu antreprenoralf

Dupa cum am preväzut deja, intr'unuldin numerile noastre trecute, antrepreno-rü lucrárilor comune.l sunt pu/1 in pozi-fiune de a intenta un proces primarieide Rofiori care, din causa anarchiei caredomneste, nu ponte face fata plätilor lacare s'a angajat.

Inginerul ora,sului find suspendat nuse poate face situatiunea lucrárilor exe-cutate pinä in prezent ,si antreprenorilnu pot primi de la comuna sumele ce lise datoreazä.

Ceva mal mult : antreprenorii aú re-clamat comunei gi aú facut cunoscut cádin cauza int£rzieril ce li se pun in platalucrärilor deja efectuate, ei nu raspundpentru viitor si avertizeazä comuna cänu vor putea preda la timp lucre, rile cucari s'an' angajat $i niel a furnisa, lavreme, materialele cu a cäror intreprin-dere s'aú insarcinat.

74nic antreprenoril se presinta la pri-rr: : '-^ 1+4ararilor fäcute.Pe de ait,ci E,u; r;. i4;,tr,'atoril, in nutra* rTes-tuT de mare, sttfss x dt fozrne ,gi yreferc': s6intrerupa iuc:'xriïe din caur.:i li seplätegte lucraslie (äcute piuá acuin..

Scandnl?tl c: ajuns ta cu: me :.idmin4s-trafia cum.snrr>''i, taer,utinci,asä si nepasä-toare, nu po. cette de pundin causa stärit ae ..i.asi: li`:rte iry ,-- -Pse afla ministrul de interne.

Intervenf"tuneQ r-- Ds; ' iés.i:Fata cu aceastrl starr .'tccr+,4wY ants°e-

prenoril de lucrárl aú ,:cut cunnscu.t pri-ma riei situatiunea lor . i ^4 %:ertei sä sedea o solutiune chestzun.

Inginerul oratiuluf, fiir. ; suspendat, seplimbä la bäi, ajutorul dr prirar . fi:r.dcomerciant nu se poate ocupa numal detreburile cotnunel isi face ,si dînsul ce poatefiind-cä nimeni su e dator sa faca maimult de cït poate....

Nepasarea comunel a dus lucrurile maideparte.

Antreprenoril aú adresat, pe de o parte,ministrulul de interne, iar pe de altapri-mulul ministru urmätoarele telegrame :

Ministru InterneBucuresti.

Suntem antreprenors al mal multor lucranale comunes, eu contract in regula ; eu toatepiedicile si pagubele inundatiunei am mers culucrarile Inainte.

Asta-zi suntem nevoiti a le parasi, suspendin-du-le cu desavirsire ¢i intentlnd comune! pro -ces pentru daune interese ; inginerul orasul.Ifind suspendat nu ni se pot face situatiunilelucrarilor efectate ; primarul de asemenea sus -pendat, ajutorul toc tiitor nu este In pozitiunea evalua ni transa de la sine aceste lucran, ast-fel ca suntem lipsitt de sume insemnate la careavem dreptul, stind eu peste 400 lucratori neplatitt si cu materialele sosite in gara.

Protestara domniel voastre si vA rugam aordona sa i ceteze aceasta stare de lucrurl carene aduce pagube Insemnate si ne sil ate sa intentant consunol proces pentru nerespectareacontractelor.

Urmeaza semaäturile antreprenorilor)

PrimMinistruBucuresti.

Sub semn ¡tal antreprenori al mal multor lu-crad ale comunel cu contracte in regula, eutonte inundatiila colosale, am continuat lucra-rile pena acum cu pagube simaitoare pentru noi.

Azi insti suntem nevoiti a le parasi si sus-penda eu desavirsire. Inginerul orasutui fiindsuspendat nu ni se pot face situatiunile deplata pentru lucrarile efectuate ; primarul co-munel Sind de asemenea suspendat, ajutorullec- tiitor nu este in pozitiune de a evalua nitransa de la sine ateste lucrai.); ast -fel suntemlipsiti de sume insemiiate la care avem drep-tul, stand cu este 400 lucratori neplatit1 si cumateriale sosite lu gara supuse la taxe de ma-gazinaj.

Am reclamat telegrafie ministrulul de interne,rugind a ordona sa inceteze acrasta stare delucrari care ne prici''ueste pagube Insemnatesi ne silente sa intentara pruces de daune co-munel.

Reclamata si d- voastra sa va rugam sa in-terveuatl urgent, contrarie iotentam comunalproces.

(Urmeaza se nnaturile antreprenorilor)

Interrenfla etrdindMinisterul de interne protejind mal

mull pe chivernisifil politici de cit pe lucrettorl fi interesele comunel, n'a dat nielo urmare reclamai iunilor fäcute.

1'reodintele consiliulul scaldindu-se inacelea il ape. afacerea a luat proportiunlcu tutul neafteptate.

Fe deoparte lucrätoril mahomedanl atreclamat legatiunel otomana, iar lucratori.[italiani s'aú adresat telegrafie marchisu-lui Beccaria d'Incisa, cerind interventeaexcelente[ sale pentru a se evita prelun-girea une[ start de lucruri atit de scan-daloasa.

lata fi copia telegramelor adresate mi-nistrului Turciei fra ministrulul Italie!:

Legafiunei. imperiulul OtomanBucuresti.

Sub-semnatul, ceausul a 30 lucratori supuslturi, angajati de antrepronorit comunel la lu-'-rarile ce se executa in oras, am ramas pedrumurl ei pierim de foame din cauza ca an-treprenort! refuza sä ne plateasca dreptul nos-tru, Et pretezteaza ca primarul si inginerul orasuhil fiind suspendatl nu li se pot fa e si-tuatiile de plata si nu se pot ordonanta su-male ce ah a primi de la antreprenoril co-muneT.

Va ruent intervenitl pent^u a se pune captaacestel starl de lucrurl care e o adevarata ne-norocire pentru aceia cari 'el eistiga hrana euatita greutate.

(ss) Dumittrn i9tollan.

Legatiunel Regatului ItalieïBucuresti,

Subsemnatul sub-maestru, In numele lu-cratorilor italiani angajati de antreorenorl ladiferitele lucrarl ale comunel va comunic, innumele tovarasilor mel. ca pierim de foame,din cauza cä antrepreneril refuza sa ne pla-teasca dreptul nostru.

EI pretexteaza ca primarul si inginerul ora-sulul aunt suzpendati si ci nu li se pot facesituatiunile de plata si nu se pot ordonantasumele ce are a primi de la comuna.

Va rugam respectuos interveniti pentru a sepuna capat acestel starl de mizerie in care neaflam din cauza nepasarl autoritatitor romi-nestl.

(ss) Pietro Igosli.Situaila guöernulut

D. Dumitru Sturdza e foarte incurcatin aceastä afacere. Pe deoparte, in urmaintervenfiunel miniftrilor italian ,si oto-man e nevoit sä intervinä pentru a se dao solutiune afacerel de la Rosiorl ; pedealtä parte situatiunea presintä dificul-MN in resolvire.

'dza ri Eerecï'ide trebue sareintearezK pe primarulrr'yinet', dar wt:elttiï dorcl rr:sz,ty,..'t c ,-visti azï fcigriu.it lui Kirifopol ,.i (Z-i Ir.Petrini cä ñt4 vor reintegra }te .lfc: )4-lesen.

Mini,c>tritir rt-t ,+»t r:rr.t.ine .situafia nlualä tr ;cä intr'un feEi nu pot rliRnlfla o

pc , ,oiive serioast;; t.pui ai r c:)/ ez-ea cá tot d- äiCr,n_ ciu-tenu va avea s!tc.>faanca dupcï turn a a-vut-o do ti»apurile de cet m.at pronuufatpa$alfc in judef ; Daria nu s'a: da o aolufiune chestitcnei, inter-ventia mini4trst;.rItafiei $i Turciel iear pricin4i des -_... ; ODI ioaue.

De aceea d. Dim. Sturdza a avut o lungaîntrevorbire cu d. Ferichide .gi afacerea dela Roigaorl in urma acestei intrevederl seda ca sigura reintegrarea d-lui Mänciu-tescu.

E foarte ciudat faptul c4 pentru aceastäsolufiune impusa de imprejuräri a tre-buit intervenirea puterilor sträine ¢i ca,azi, pentru a se asigura bunul mers aldregätoriilor noastre, trebue sa intervinäputerile strains.

Mai frumos nicl cä se poate !

DIN STREINATATE

Vizita d -lui Faure

Peste cite -va zite, d. Felix Faure, presedin-tele republicel franceze, se va duce la P.-ters-burg spre a intoarce tarulul Niculae II vizitape care atesta i -a facut -o toamna treouta

Evenimentul, mal ales dupa caldura escep-tionalä eu care a fost primitl la Curies ruseasea vizita Imparatului Germanie!, e asteptateu cea mal aprinsa curioz tate. Deja presa eu-ropeana se ocupa de vizita d -lui Faure, facindfel de fel de combinatiunt.

Fireste, toata atentiunea e intireptatä asuprapresel rusestt, din care se cauta a scoate semnedespre dispozitia spiritelor in Rusia.

Fi-va primal presedintete Republicel francezecu aeelasl entuziasm delirant cu care a fostpritnit terni Rusiei la Paris? Ori vizita Impa-ratulul Gerinanies va fi avut destula inriurirespre a face ca d. Faure se nu fie prima eu ma-nifestatiunl extra- ordinare ?

Presa rnseaseíäDin atitudinea prese! rusesti s'ar putea con -

chide ca primirea ce se va face presedintetuirepublicel uu va S sa cuan o asteapta opiniapublica franceza ; in tot cazul, nu va semananiel pe departe eu primirea (acuta anul trecuttarului de catre francezi.

De si mal suut ouma! pii+ > zite pina sasoseasca d. Faure la retereburg, ziarele ruseeti.in general, continua a se ocupa cu vizitaimparetulu! "i)hehn, dtnduI Insetnnatate dince in ce mal usare.

lata de ex..rnptu ce eerie aiarul MinovyjeOtzoloski:

'La Iutilni i nuora! Rusia saGermania si- la acest act. is-torie s'an ira ul si eu infima.alista Rusiel tele GermanielAuetria si It a t 1. opa continentalee acum aso .ata poi irarea reciprocacontra perle 'olor r:'., -. ai..., De aci inaiutepacen nu nu ita ra nn. mar !:,iato fi atinsa, darniel impiedi ti. Aces ita tteluie sa si -o no-teze amator de pescuire rc apa turbures.

Vechntl ni e italuJ ziar Moszovskiia Viedo-mosti, pretuie..t.a lutiluirea Imparatilor ea in-ceputul unal neul ere pentru relatiile ruso-germane si pentru asiguroroa paci!.

Dar iato ora ziar ruaese care vorbeete devizita d -lui i aune.

Grajdanir. apune ca prat .tirile pentru pri-! "'arre ata trebueasa on-

stramiren

dtie conlu' t.errlatiael tia c d.

fieFoaure

demtre -

buie primal ca ori -ce i, aspe al f aruluï.

Foreign.

'TRIBUNA LITERARA,.,.. .................

Institutiile de art&D. Haret, ministrul instructiel publice,

inca de ¡crin main trecut, s'a adresatprin doue circulant cetre totl artistil sioamenil nostri de cultura, cer0,ndu -leparerea, ca la niste abinevoitori ai pro -gresului artel nationale », asupra reor-ganizaril Teatrulul National si Conser-vatorielor de muzica si declamatie. So-licatudinea aceasta oficiala din partead -lui profesor de matematica superioarala facultatea de stiinte, pentru ì.nstitu-tille nationale de arts, dovedeste incaodata ça stiinta ça o sors a artel stiesa o ajute totdeuna rand aceasta arenevoe de ajutor, ba, ceva mal mult,chiar n'are ana nevoe. Mal doved -steapol cet de bine intelege progresulStatut nostru, care Indata -ce simte olipsa in cadrul factorilur de cultura apoporulul, nu Intarziaza un moment adecreta implinirea acelel lipse. Astfel lanoi, daca am avea o Biblie nationale,Dumnezeti, dupa ce ar fi facut cerul sipamêntul, soare, luna, stele, peste inapa, pasarl in aer, dobitoace pe uscat,ora, in fine fenice, nu ar fi consideratopera sa ca incoronata si nu s'ar fiodihnit a seaptea zi. Dumnezeul parin-tilor nostri a seaptea zi ar fi lucrat...ce ? ar fi lucrat talente si ar fi interne -iat institutiuna de cultura nationaleromina.

Nu me 'ndoesc niclo clipa ca, in ceasulin care serin aceste rindurl, d. Haret,ministrul instructiel publice, are deja incartoauele d -sale vreo trel -patru gia-mantane, plane de memoriile ebinevoi-torilor progresulul artel nationale), litP-rall, artis,.1, oasien[ púliticï ti alte spiriteplane de desertáçiur e._Vá1 de_ miu,,t, l

d. ministru set m6 consuete úe mine-laprivinta reorganizaril Teatrulul si Con-erv.toriclor ! . ! fiavv-g7.1 % Olt, -,...,t. Uiii partea u -lui ministru ! daratunc. n'as mal fi si en unul dintre «dis -tinsüp nostri oamenl de cultura ! daratuncl asi abdica la dignitatea cea ma!mare la care trebue ss aspire un tiner !asi abdica adita la stinta misiune de arne amesteca intr'o comisiune inteleapta,care, cu diurne, se 'ntelege, desbate

siia hotariri despre modul cum sa ciel-tuiascá d. ministru banil publicl pentruonoarea natiunit.

Nebun ar fi acela care ar raspundediul ministru cam ana ceva la circulá-rile d -sale.

Dle ministru, iarta -me, dar circulärisedtale, pentru un ora serios si socotit,cum ar trebuì sa fie un profesor de ma-tematici superioare, si pentru un orainteligent, dupa arata experients pecare a facut-o Statut nostru, surit de opuerilitate si ridicula si deplorabila !Cum, stimate die Haret? si dta al re-mas inca la pärerea ca atunci cand evorba de arta si de progresul artel,trebue sa ne gândim intâl si 'nte.i laorganizari oficiale de institutiunt ? sidta, ora tiner si modern, tot de parereaveche la noi, est[ ça pentru jumara !t!trebuesc numal reteta, focul si tigaia,iar unit, rue si sane nu 't1 mai trebuescdeloc ? Atata am sa raspunz, die Haret,la circulante dtale puerile ; amicul menGion sa 11 respunza alt -fel, daca vrea ;en atâta stia, atata'tl spun.

Nebun poate ar fi acela care ar res-punde astfel ; dar ora de treaba de-sigur.

Sa deschida d. Haret giamantanelecu respunsurile si memoriile re carile -a primat in urma circulanilor dsale ;si sa's1 deschidá si ochil, sa vaza ceploaie de mofturi, de secaturt si bali-verne a stirnit dsa eu acele circuler',ca si cum nu plouan destule si fanaasta mat nainte.

Vina atunc! am onoarea ss'! aula eusiguranta cäteva cuvinte.

Domnule ministru, stil dia care ar ftel mal mare bine ce l -ai putea faceinstitutilor de arta la noi, daca in aie-

al bunavointa pentru desvoltar'eeIon, si nu esti un moftangin ça tot[ mo-ftangìat, care vrel numal sa te creatalumea ce te ails 'n treaba ? se nu temal amesteca deloc, si le l4 f pacv .a te desvolta de sine, fera ajutorui SUt-tulul, ana precum societatea sa pubaiculle cere sa se desvolte sa pe car cu 4.lentele existente se pot desvolta.

Nu mal umbla dupa parereasai a mea sa cheltuesti diurneba. Antele nu se pot desvolta de citacolo unde sunt amatori adevaratl dearts, cari pot plati. Statut nepersonalnu poate fi amator de arta, si pentruaceea, oricet an cheltui, nu ar puteaface niclun serviciü artelor, cet mull ar

2 E P O C A

putea pornäntiì persoane pretinse, eumal patina san mal multa dreptate,artisti.

Sturi.Vr.-tT sa faceti sa se desvolte Teatrul

si Muzica in tara noast&, retragc -tl minaStatului de de- asupra lar. Sa träiaseä cepoate teal ; sa nu sustinett artificial cen'are niki o potere de viata proprie,1mpiede and prin aceasta desvoltarc aadevärata a elementelor vitale de arta,multe putine de cari dispune in acestmoment tara noastra.

Atat di-ocamdatä pPn'ru d. ministroHaret ; pentru publicul man cititor, voincauta sa desvolt intr'un numar viitorproportiile de mai sus.

Ion.

EPOCA" IN PROVINCIE

SINdIA4 August 1897.

Sinaia e mal neg'ijat& §i mai parasita eaori rind, sub raportul multiplelor Ingrijirlserioase dr cari ar trebui sa se burure a-ceast& admirabila statiune climaterica atarea.

Atele §i pomil din parc sunt Intr'o staresalbatici. Ptetri §u1 prea mare, adevaratepietrose, aruneat proa ttrzid ca sa poata fibatut, te oboseste §i ti prapadeste picioar -le.Pomi) naingrtjitl, te silese sal eviti, dacavrel sa ritual teafar si creugile sa nu -tiscoata o hii ; In tot azul palariile maialas ale doamnelor se resinit de aceastanag igeat-a.

Daca cofetarul Riegler n'ar Ingriji de por -tiunea de alee din fata cazinulul si a cofe-tarieT, ori -ce plimb:.re prin parc ar fi a-proape parasita.

* **

Baile Efûriel at fusi date In arenda peciti -va alit. Prea bare. De rit Eforia -admi-nistratia uitor avert lasate In primul lac,daca nu esclusiv In folosul saractmT- auitat un lucru : n'a prev &zut In contractulde arenda a, eel putin o zi pe saptamtna,baile si{ fie puse la dispozi(ia loeuitorilors &race al Sinael pe un prat foarte redus.

Daca losa dispozitia aceasta e prevazutaIn contract, atoned de ce nu se practica ?

Pentru azi aceste miel observatiuni. Voiücontinua mline.

Caraiman.

CÂDIP U -L IUNGSent 2 ant, de clod Campulungenil ani -

matt de doriuta de a plati tributul for derecunostiuta, prtmulnl voevod fotidator alStatulua muntean «RaduNegri» care a In-temeiat comuna for de capetenie, dotind -oCu edifici) de fola §i bunurl statornice adhotarit a ridica In incinta orasului, o sta-tua, care sa Inchipuiasca icoana ilustrulutPrincipe.

F- rumoasa for ideie s'a realizdt Imparte ;caci Inca de acorn 2 ani, s'a lucrat bustul,executat In mod admirabil, de competentul§i mull apreciatul sculptor Dimitrie D. Mi-rea, turuindu -se in brouz la Paris.

Cheltuelile prime, ocazionate eu executa-rea, acestet lucrar) de arta, s'ad soldat laprimul apel, de consiliul de admiuistratieal easel mosiienilor, datoruicl de drept Itde fapt, in prima livie, generosului Voevod;de oare ce stint descendentii familiilorvechi, daruite de darnicul Voevod , eu mo-§iT si padurl,

Bustul,, de si un capo - d'opera, care faceonoare alit artistuliti, care l'a produs , ell

muacelenilor, ar fi fost condamuat sa zic&litchis In vre -o cliilie a minastirel Nrgru-Vodá, de nu s'ar fi rostit §i fondul necesarspre efectuarea piedestalului. In acest seopcomitetul de executiune, sub pre§edentiad -lui N. "Saelielarie, presedintele tribunalu-lui local, a orgauizat, un bal- concert, eutombola, sub patronagiul prefectulul, al d -luiprimar Zamfirescu si al d -lui colonel localsi care a avut loe la 20 Iulie, In sala du-halal militar.

Aceasta serbare a reuait pe deplin. Des -chiderea s'a facut priutr'un imo de ocazi-une. A urinat o cuvintare potrivita Impre-jurare', tinuta de directorul scoalei de baetiNe. 1, G. Ionescu. S'aü perindat urmatorilartists diletanti, intreetndu -se In perfecta e-xecutiunt a unapt. bucati de muzic& alose :A elutat cu expresie §i simtimint d na Va-silesru, sotia cunoseutului profesor de nnt-zica Vasilescu, care, eu competinta -1 cunos-cut&, a coutribuit mutt, la aleatuirea ai di-rigerea concer ulul. S'ad achitat In modplacut §i onor &tor, tinarul H. Stefanescu,viorist, Insotit la piano de abita pianistad -ra Neguli' I.

D -ra L. Vladescu, Inca alai/. In cursulsuperior al conservatorulti din Bucuresti,a dilectat publicul prin bucate alese, dove -ditd talentu -t str &lucit.

A urmat un asalt cu floreta §i sabia, In-tre universal cunoscutul profesor Velesculi elevul sad, actualul profesor local degimnastica, d. Vasilescu. Soidatul bacalaureat. Nano, a recitat eu tele mat vil si de-licate nuante In expresie §i simtiminte, ocompozitie a d -sale : «od& la Radu N grua.

Balul foarte animal, s'a deschis printr'unvals.

Ntimarul asistentilor, era ansa atti de co-plelitor, In ell perechilor dantuitoare, le -alipsit spatial trebuitor spre as1 desvoltaIn evolutiunile dantului, plenitudiuea gratie-lor si ealitatile talentului for.

L: fata unel ara de marl buna- vointa aidesavtrsita amabiiitate si zie, pentru o ea-uz& erninamente patrioti, &, comitetul sesirtte dator, a aduce vil si cálduroase mul-tumiri attt dlor §i d -nelor coneertilti, eatinca celor, cari alaturt eu d -for, ad contrbait la succesul serate'. Expresia aceloraaseritimente calde, se cuvirie si persoanelor,care hd bine -voit a oferi obiecte pentrutombola ; . elm §i celor ce ad sporit fondul,prin desfaierea biletelor.

Benrfiriul material, rezultat din totalitateaMawr generoase sl+gvint', a fost .;e lei 1161)bent 40, care s'ad at (it pus la consenura-tiuoe, de c &tre casierul §i secretarul comatetulul, prufesorul G. Ionescu.

Publicäm §i lista oferitorilor eu mentiu-nea sumtrlor Intasate.

D-na Ziinfirescu, a desfäcut bilete in Rumilda lei 90 ; d-na Ana Saehelarie 68. d na MariaJugnreanu 88, d-na S.cec 4. d-na Baraloglu 24,dua Popescu V. 30, d na Negtilirl 24, d-na Va-

sil.-sr.0 2. d-na Jana Vaadeseu 24 Maria C. VIa-descu 32, d-na Maria M. Vladescu 8. d-ra Agin-'Ina Dimitriu 12, d-ra H. Procopiu 12, d-ra El.lordanoviel 10, d-ra Mirea 44, d-ra Jugs 14d-ra Arhimandrescu :30, d;ra Saulescu 20, d-ra,Lucretia Ionescu 28. dr:. Ghiocalescu 8, d nuRevis Seol 2, d. Administr. financiar 74. d-raAtena Dem-trescu 12, d. FI. Nirulescu 4, Casa(Preot N. Patrasescu) 44, d-na L.-lia C. Ra-tesru 14, d-na Petroeanu 138, 4-na EI. A. Mnse-tescu 26. d-ra Glerghel 12, ti-na Eng. Dimitriu28, d. Fe. Crasan 26, On. Preftctura 88,

Tutalul din vinzarea biletelor 1040.Beneficiul dat de tombola 350 65.Produsul general 1390 65.Se scade cheltnelite facute de lel 230,25.Benefi,iul net 1160 41, consemnati eu re-

cepisa No. 1505 din 28. Iulie 1897.11111.

INFOBMATIIf olectivititlit aunt zu-

vprnul a fost c,ilit sä márluri-seusctii ea lecrririle pentru cotus-truetia digelul de apïs.rare a lfo-seia'i Bratelf t+'atic llnceput in urmaORIDINULi i M. S. Kegelei.

Ionät-il sturdziRtil in comenta-rifle lor nu se sfiese sii afirme cásitccatia fetelecclui Ioccc-1 la minis-terial lluerárlilor publlice a devenit,in urina acestei misrturisirI, ab-solut insuportabilä.

M. S. Regele a luat dispozitiuni sprea fi informat zilnic de starea A. S. Prin-cipelul Ferdinand, pe tot timpul lipsels din tara.

Cel mat mic incident ce se va ivi Al-tetel Sele va fi comunicat telegrafie Ma=jestatilor Lor.

D. Take Ionescu, care s'a întors de 4zile din Paris la Sinaia, sosefte azi,Marti, la orale 1125 in Capital&.

D. Dim. Sturdza, primul ministru, esteasteptat asta z!, Marti, in Capitala pen-tru a asista la Te- Deum -ul de miine dela biserica catolicä.

Se asteaptä tot asta -zi si ministristräini aflatl la Sinaia.

D. general Berendein. ministril! de ras -boiü este asteptat asta-zi in Capital &,venind de la Govora.

Dupa sosirea d -sale, secretarul generalal ministerulul, d. colonel Tatarascu,pleaea in concediu pentru o luna.

Ni se denun'w cá archimandritul Ste-lian Barbu de la mänástirea Cernica, pä-räsind preceptul lui Cristos de a-,st iubiaproapele ca pe sine insu,si, s'a apucatsä bata mai de seamä de cit Cantuniaripe fratii sai din mänästire.

Astfel in luna trecuta cuviosul a bätutatit de crunt pe cälugärul Climente Du-mitru in cit särmanul a et' cut aproape oluna in spitalul Filantropia, de unde ae,sit acum cite-va zite fa rd. dintt in gurä,Cu barba zmulsä $i cu falca strïmbä inurma loviturilor cuviosului.

Cuviosul archimandrit ,s'a niai arátatputerea sa inusculará $i pe spinarea mo-nachului paracliser Savu, care a zácut $iel cite-va zile în urma bätäiei suferite.

Sf&nta Mitropolie ar trebui sä reco-mande pe cuviosul arhimandrit Chefereu-lui de la primarie ,si sa nu-1 lase sá-,sipiarda timpul in mánästire.

eD. Lascar Catargiu, v n erabilul s efal partidului conservator, a plecat Du-mineca la Constanta, urde se va sta-bili pe timpul sezonulul impreunä cud-na Eufrosina Lascar Catargi, insotitde d. Mihail Desliu fost secretar gene-ral al ministerulul de interne.

Numeroase persoane de distinctiunean intimpinat la gara Constanta pe d.Lascar Catargiu, salutindu-1 ¡n modulcel mal cälduros. Intre acestia erand-ni! C. Schina, prim presedinté al Cur-tel de Casatie, Misu Polizu, generalCantili, Searlat Vit'nav, d. Holban, fostprimar al orasulut Constanta, d. N. Voi-nov, colonel Priboianu, d. Tataru, pre-sedintele tribunalulul de Vaslul, d. pro-fesor I. Bänescu, etc.

D. Lascar Catargiu s'a ïntretinut cumulta afabilitate cu persoanele prezente

intre altele, d-nia sa 'si-a arätat mi-rarea c& lucrärile portulu! Constantamerg asa de incet.

Ministerul de interne a trimis o cit'-cularä primarilor din comunele urbaneprin care le reconianda de a pune indesb:iterea consiliulul comunal regttl:t-mentele aprobate sub regimul vechelleg! comunale, pentru därimarea de eta-dirt pe motiv cä mobilele ar amenintasä se ruineze. Aceasta pentru ca regtl-lamentele in clrestiune sä fie puse inconcordantä cu dispozitiile juridice cecontine actula lege comunala.

In zilele de 7, 8 si 9 August se vatine in localul directiunel generale a pos-telol' si telegrafelor,:oncursul pentru ob-tinerea titlucut de oficiant superior degradui al Ill-lea, concurs care a fostcasat de ministrul de interne, in urmastäruint«lor lui Kiru-131t-geanu, pentruca, din economiile de lefuri, s& se cieo-pere cheltuelile Witte de acesta in c&-lätoria sa la America.

Pe ctnd angina diftericä bintue Inplasa Slobozia din jud. mediculacestel plysl, doctorul Gutu, a gasit decuviinta sa-sl paräseasca postul far& saaiba concediu.

Pentru acest fapt d. dr. Gutu a fostdestituit si va fi dat, in acelas limp, siin judecatä.

D. Th. Th. Burrada strie Voinfel Na-Íionale c& acum se afl& in Dalmatia, cer-cetind ramasitele Vlnhilor (Rominilor)ce an fost asezati odinioara prin acestelocura in mare numar.

Pina acum, d. Burada a cercetat bi-blioteca din Zara, a trecut pe la munteleVías "a, si a fost prin mal multe comune :Rogoznita, Pergomete, Boroaia, Danila,Cernita, si allele.

«In satele ce sunt In districtul Sebeniculul,locuiail In vremurile vechi multi lIlahi dincari cea mal mare parte din el eran ciubani,aviad turme numeroasa de ol li cirez) devite. dar, apoi, ad fost alungatl.

«Din mal multe hrisoave vech) se vedeca : Banal a toata Croatia si Dalmatia, Ioan,ordena, in anal 1357, ca Vlahii sa nu matpoata paste vitale pe teritoriul ora§ului Se-benic, farti tnvoirea ora §enilor ; apoi, pe laanal 1383, Elisabeta, regina IingarieT, or-nona banulul Croatia' Si Datmatiel, EntericB'ibec, ca sa alunge din districtul Sebeni-culut pe Vlahi cari ad descalecat acolo, licari cuprind paannele §i aduc marl dauneoraaului =.

Serviciul topografie al flotilel noastrea int.reprins ridicarea unor planuri hi-drografice pc coastele märe! Negre, in-tre Constanta si Tuzla.

Aceasta lucrare se face sub comandad -luI n,aior Catuneanu, capitanui portu-lui Constanta si va servi impreuna cusondajele la facerea baite! hidrografice aMäre' Negre.

Evadarea de la T.-OcnaAsupra evadarei de la Salinele T: Ocna,

despre care am vorbit In numarul nostrutrecut, prirnim urmatoarele anianunte pre-cise.

Vineri dupa antiazi, cease arestanti, tollcondamnatl la ramita siínic& pe viata,. aüproiectat, pe ciad se MIA la lucru, iu Dena,un mijloc de evadare, care, dupa cuna sevede, a reulit la doul dilate el.

Pe la orate 6 seara, clod acesti cordain-nati, tali lacreaza la un loe, ad fost scosldin Dena, la gura satinet, profitind de o -a-ziunea ca nu era aproape de el de ell osingura sentineta, s'ad repezit asupra soldatulul, Pad dezarmat si eu arma acestuiaae rupt'o la fuga reusind sa treaca §ipiintre rindul sentinelelor de Inconjur.

Dindu -se pe data alarma de catre solda -tul caruia i se furase acuita, Intreg corpulde garda se puse In oliscare si se Incepuurmarirea fugarilor.

La prima salva de pupa doni din fu-gari cázurá la pämint.

Condamnatul Matea Olaru , ostndit lamunca sutura pe viata de curtea en juridin Neamtu, cazuse mort pe loe si GavrilaI. Miron, tot condamnat la mueca silnicape toata viata, era greü ranit In pulpa pi-ciorului.

In acest limp soldatii se repezira Cu totilasupra fugarilor, cari Impiedicatt de lantu-rile ce aveaü la picioare nu puteara sa fugarepede, li reu §ira sa priida pe alti doulocnaal, condaninatl la nunca silme& peviata, numitil T aranu. Vasile, osludit deCurtea cu jurt de Putna si Vasile GeorgeGrigoraa, osludit de juratiI din Suceava.

***

Dar sä Inoptase bine §i eel l'alti din fu-gar) Saulea Ion, coudamnat pe viata deslur. +iii din Putna si Costache Pieta Verde,iara §i osindit pe viata de Curtea cu juradio Iasi ail reusit sa seape din cereal facutde soldati si ad fugal In muntii din apro-piere.

*#*

Imediat s'a format o potera compusa dinun pluton de soldats ii din gendarmi ruralidin localitate cari ad tnceput s& bat& mua-nt §i padurile Invecinate,

Se zite chiar ça soldati) aü dat deja deurina fugarilor §i nu vor Intirzia de a -Ipriride, rial eu seama ça pe de o partebanditil fugar', ad fi irele de picioare si nupot ast -fol sa avanseze repede, iar pe dealta el at mustatile rase §i poarta costumulde acori ceea ce ti taipiedica de a se a-rata prin comunele Invecinate.

D. director general**care ieri s'a intorsdintr'o inspectiune ce a fäcut la T. -Seve-rin §i la Craiova unde a instal.at §i atelie-rul de lucru la ace) penitenciar, va plecaratine la T. -Ocna pentru a face o anchetasi a stabili responsabilitatile In aceastaevadare.

41111. -ECOURÌ

* ** D -loara Eugenia Petrescu, cunoscutaechilibrista, a plecat la Buzau, unde va damal multe reprezentatil.

* ** Aiam ca Directia C. F. R. a acordatFabricel Florica din Craiova, o reduceredin taxele de transport pe liniile noastre,lit virtutea legel pentru Iucurajarea industriel nationale.

Se §tie ca Fabrica Florica transport& Incele mal departate uughiart ale Carel li Incantitatl foarte marl Salamura Florica, pecare Doti agricuitoril o lutrebuititeaza eumull succès in potriva malurel la grtne.

* ** Membrii societatel aLyra romans» auntcouvuratl la o adunare grueral &, Mercuri (iAi.gust, to localul scoalel No. 6 (P. Poe-tiara) din str. *tirbel -Veda.

La ordinea zilei aunt coat multe cestiuni.* ** D. N. Basilescu, profesor la univer-

sitatea din Bucure §ti, a plecat la Peters-burg, ca delegat al ministerulul, la congre-sul de economie politic& ce se tine In capi-tala imneriului rusese.

* ** lnscrierile la koala comercial& degradui Iid din strada. Traian 157, 'neap ase face to ziva de 15 August §i dureaz&pin& la 31 curent inclusiv pentru clasa 1 lipin& la 5 Septembrie pentru tineril cu cer-tificate de studil equivalente, cari doresc ase Inserie In cíasele a It si a III -a, iar Inziva de 6 Septembrie se va tine examenulde admitere pentru candidatil acestor dinurma doua clase.

_

1*TIBI DIA.BUNTE

* PP. SS. LL. Episcopal de R.- Vilcea siBuzan an sosit In Capitata.

* D. Fotin Tomescu, cottsulul Romtniei laRuscink, este aateplat peste o zi san douaIn Capitala.

* Printre declaratinnile de casatorie dela oficiul stare) civile din Capital& relevaranumele d -lui Al. Atli. Angeleseu, fo't ca-pitan In artilerie, eu data Boudet,franceza de origin&.

* ?Mani ca tineril artista N. Vasilescu alM. Pella surit angajati la Teatrul Natirdualdin Iasl.

Cunoaatern In deajuns alit pe d. Vasaleseu, pe care l'am vazut juctnd pe scenateatrulul nostril, tit §i pe d. Pella.

Felicitam comitetul teatral din Iasi pen-tru aceast& achizitinne.

* Ministrul de interne a acordat un con -cediü de 20 de zile d lui D. Enescu, prima -rul orasulul Calaras).

* D. Capitan Crutescu, directorul prefec-tural politici Capitalel, sosind eri seara dinstrainatate, a luat azi In posesiane pos -tul sad.

* D. general Tlieodori, inspector sanitar,care a lipsit cit-va timp la Sinaia, s'a tai-lors In Capital &.

Asasinarea lui Canovas

Madrid, 4 August.Procesul Angiollilo.- Se dä citirea unel

declaraliuni a lui Angiollilo, povestind is-t ,ria sa de la 1885.

An!.¡iollilo a conceput crima sa, färä nidun complice, in timpul execufiunei de laMontj ich. A ales revolverul pentru cá nucunostea manipularea explosivelor.

Procurorul califtca crima de asasinatcu preaH.edita(ae in contra unit* membruai unei autoritáli çonatilu t §i cere pe-deapsa cu moarte.

Locotenentul de artilerie Gorria, apara-tom/ acuzatului, pledeaza släbiciunea despirit al lui Angiollilo ,si face apel la cle-menta judecátorzlur. Apárátorul terminäpledoaria printr'un elogiú la adresf; d-luiCanovas.

Angiollilo mulfume,4te apárätoru'ui sä ,declara ca n'are nici un complice, ,si n'aasistat la nici o intrunire secret&. Ex.pune teoriile sale anarchiste. vorbefte departidele politice, de rázboiul din Cubao Fzlipine.

Presedintele îi retrage cuv£ntul pentrucä vorbefte de subiecte strain- cauzei.

Dupá citirea sentinfei, condamnatul est-recondus in lanturi in celula sa. Numai200 de persoane ad asistat la audienj`a.14

DIN CAP1I ALA®asBarbarie politieneasett. -(0 aventura),

Ni se denunto ca comisarul sectiel 50 ar fi ba-tut crunt atit la locuinta sa, cit si la sectie,pe un birj tr muscat, Wladimir, a caret viatadevenise arum in urina ferieita, in urma uneldragaste ce avea eu sotia unul comenaant defreute i Capitala.d n

Iata, dupa inforrnatiunile pozitive pe cari le -acules reporterul nostru, rauza pentru care sar-manul musca) a fost asa raid batut.

Totul e o aventura, al carel tragic sfirsit sereprezinta la sertis politieneasea.

Srena se petrece In Capitals, in strada Ru-meoara. Rolurile principale le tin muscalulWladimir, un blond cu ochil ferme atorl, sidna X in virata, sotia d -lut T. P., mare co-merdant.

Pe lunile cari inspira poezie, doamna X. plim-bindu -se la sosea eu acest muscat «turbato, inrite -va zile fu robita de frumusetea Jul si oprietenie intima se lega futre Romeo si Ju-liet a.

El, timid. niel nu cuteza macar sa sarute mi.nusita d -net, rare transportata de fericire i selasa rouba. Ea, robita, II spunea vernit dorulcare o consuma .

Iata fusa ca muscalul se da pe brazas si innu mal putin de o saptamina, convine cu d -nasa traiasca impreuna.0 locuinta modesta i se fnchiriaza in strada

Rumeoara. Muscalul devine rentier, si armasarillui cari mergeaü rninciud foc sunt lasati sta-pinuiut san, pe seania until alt birjar. Locuintide intilnire. modesta, de o data se transformaintr'o chinera eleganta. Pat cu so niera, plapomade matase, cears &furl cu monograma dnel T.P., de asta data gatese modesta odae.

Cel doui indraeoslrti ad intilnirl in fie -careseara aproape, si rhiar ziva, sub pretext ca aretrebunta la o cu-atoreasa, doamna X opreatrasera, In care eran si fiicele sale, la casa dinstrada Rumeoara. Fericirea aceasta nu duramult, D. T. P. sirnte si -sl propune sa o urma-rea sca.

Intr'adevar, acum cite -va zile, pe cind cal douamorezatl eran in culmea ferieireli. un glasstriga : «in numele legel desuhidettu I Era co-misarul sectiel 1,0 si aotul inselat, care void rasbunare.

Ne aviad In cotro, bietul muscat deschiieusa Cortina odata ridicata, fie -care 'si la rolul,Comisarul innata pe Romeo de chica si bar -b:.tul tract .t pe sotie sa de coada. Racneteleamorezatilor se and de departe; publicul in-tervine, si lata ca afucerea devine publica.

De aici, ltat la sertie, unde scena se repre-ziuta a doua oara, fars macar sa fie bisata decineva.

¡ala dar cum intregul roman se termina :intiT la iecti -, apoi la judiiraturie.

Arnanuntt, noui pronutetn c titorilor ca vomda la ziva infatisaret procest.lut de divort.

ProstitnVa lu Capitalá. -Ain anuntatdeja ea polilla de sigurauta, in urina unel des-

cinderl In str. Sf. Constantin, a arestat pe oebreica Pepi Rapaport, care specula fete mi-nore.

In urma cercetarilor facute s'a dovedit cAstasata speculanta mai aves o tovarasa prinejutnrul careia ademenea virgine. de cute 14-15 ani, si apoi le vindea la diferiti oament co-rup'I cari venead In ie -care noapte la dinsaarasti.

Cele mal multe persoase caznte victime aces-tor douA sp u istante sun' de nation'ulitate ebra-ica si de profesiune luera'oare.

Cazul s'a dat arum pe mina parchetulul.

Strivlt de tramvay. - Zilnic avem deinregistrat accidente ai nenorocirl intimplatedin cauza negiijenteT si nesabuintei eu caresunt conduse vagoanele trainvaelo -.

Azi din.ineata pe la orale 7 jom. vagonul euNo 1 al poned societati de tramwaye, a calcatin str. Brezoianu pe un herbat in virsta ca de40 de ani

Roatele vagonulul trecind peste mijloeul nenorocitulul, l'au taiat aproape in doua, mutilin-du I an mod oribil.

Nnoroc -itul a font transportat intr'o sture eutotitl desper da la sputalul Costea. Pina acumnu s'a putut stabili identitatea ranitulu'.

Conductorul si vizitiul vagonulul ad fost ime -diat arestate.

Hot de bielelete. - Treclnd alaltaeri pestr. Smlydan, si gasind linga¡trotuar o bi ieleta,Costicil Geerg -seu a ïnralecat ,repede pe ma-

si s'a facut nevazut.D. Ghermdn. proprietarul masinel furate, re-

clarnind politiel pe intrepidul sportman, ageotiTsigurantel l'au prins erI seara calare pe bici-deta furata.

Acum Georgescu se racoreaste in arestul sec-tiunei 48 de lunga cursa ce a facut pe douaroute.

IIn scandal. - Ieri noaptea locataril dinstr. Sarindar si parte din strada Brezoianu asífost sculatl din somn ve la orale 2 -3, de s'ri-gatele si tipetele asurzitoare ale tiganiior si fe-meilor sur, curi lucreaza la cladirile ce se cons-truesc in atele dona strade.

Trganii, cari eran chiefui4l, se luasera la ceartaCu riti -va soldati cari tre.cead pe acolo.

Ca cearta sa nu degenereze intr'o adevaratabataie, a trebuit ca sa intervie nad mintl ser-genti de noapte cari an d.,s pe tiganI la potitie.

UIN 7AhA..rCadavru gasit.-Ni se comunica din Ga-

lati ea pe malul Dunarel la mila marina 87s'a gaeit cadavrul and brrbat in virsta ca de25 -35 de ant, bine imbrarat in haine negreavtnd marcata pe eamase si batista initiata B.

Din cauza ca cadavru era in complecta starede putrefactie, - dupa constatarile medirilor,moartea dateaza aproape de o tuna -pina acumnu s'a putut stabili identitatea persoanet.

In unul din buzunare e hainetor eadavrululs'ali gasit ziarele : L'Independance Roumaine.Epoca si... Coada dracclui.

Parchetul a desehis o ancheta.

TAlat de tren. -Un accident din cele mainenorociti s'a inrimplat erI dupa amiazl pe li-nia fe'ata in apropiere de Chitita.

Lucratorul Parre Birea din atelierele cailorferate domiciliat in Bucuresti, pe strada Gro -zavharl 5, plecind erI dopa amiazt cu trenul lat.hrtila, pentru a merge la un canton din apro.pierna statiunet, ciad trenul a ajuns in dretitulcantonuiul, lu ratorul pentru a ci -tiga din limp,a voit sa sari{ din vagon si impedicindu -se aeazut eu picioarele pe ,sine si roatete vagonu-luT i -aft retezat piciorul drept.

Ina'o stare desperata. nenorocitul a fost tran -poriat in gara Chitila, de undo dupa doua orea fost adus cu trenul ce venea din Galati InBururesti si internat In spitatui Filantropia.

In cele doua ore de la intimplarea accidentu-luT si pina la transportarea lui la spital, ne-norocitul a pierdut atit de mutt singe, In eitmfdicil nu mal an niel o speranta de a -1 scapacu siate.

DIN STIIEINATATE

Un arbore g'gantic. -Un ziar din Fila -delfia anunta et. cet mal mare arbore ce s'avazut pina scum exista in America. Arboretase afta pe margins -a dremulur care duce soreGuatemala, prin Temantepec. El are, la inalti-mea de 1 metro si 50 de parvint, o cureornfe-rintA de 44 metri. Cel mal arare diametru alacestul porn e de 12 metri, pe cind cel malmic de 6 metri. Inaltimea lui e de 50 metri,iar ramurile lui umbrrsc o intindere de cite -vamil de metri patratt. Se erede ça attest p, mexista foca cu dotta sut- ani inaintea lut Christos.

DIN ORIENTTratärile de pace

Colonia, 4 August.Se anunía din Constantinopol Gaze -

tel de Col,;nia rcl. nPg iridrile in prim fapäcil s'ali întrerupt din n in, de oare -ceAnglia refuza de a primi cererea Tur-ciel de a ocupa regiunea de sud deLarissa fi de Volo, pinát la plata in-demnitciíii de räaboiü. Sir Philipp Carrieräspunaese in mod f'zva.rabil rererel Tur-cieli dar guvernul engles face acumdifir:ultá fl.

Rusia ar avea din non de Bind säscoata din tratatul de pare alin"ritulprivitor la controlul european asuprafinantelor Greciei ; se erede inseii, cà inaces' tris este mai curind vorbä de opi-niuni personale., iar nu dedorinfa cabi-netulul din Petersburg.

Londra, 4 August.Se anunfa din Constantinopol zia -

rulul Times cd tea mai m tre parte aindivizitorcart afi nàválit la granita turco -persana Bunt nomazt persrc.nt. Printreacevtia era ft $i ciut -va armeni isolaíl.

L z intrunirea ce s'a f inut alaltä -erila Top -have, patru ambasadorl ail, de-clarat cri vor sa continue sci susfie pea-nut Germaniel, in ceea -ce privefte eva-cuarea progresivá a Tesalief.

Sir Philipp Currie a anuntat atuncica marchisul de Salisbury are alte ideiîn aceasta privinta.

Dr. Georges Diamandy(din Brilla)

Primeqte ConsnitatiunìíViena X. Hebragasse, 12,

dela 1 Noembrie viitot, I, Kärntnerstrasse 4

E P O C A 8

Depesile de azi

SERQICIIIL =AGENTIEI ROIVIÂNE'

Paris, 4 August.Contele Leontief pleaca diseara la Con -

stautinopol, ca sa se acuite pe linga Sultande mi -iunea cu care a fost Insárcinat deMeuelk.

Paris. 4 August.Sesiunea consiliilor generale s'a deschis ;

tea mal mare parte a presedintilor ad fostrealest.

Cit + -va presedints aü exprimat satisfactiafor pat iotica pentru apropiata cálatorie ad -lui Felix Faure In Rusia.

Paris, 4 August.Starea printulul d'Orléans continua a fi

satisfacátoare.Martori generalulul Albertone at scris

acelora a1 printulul d'Orléans, it{ fata deduelul de eri. Generalut Albertone se de-sista si considera afacerea ca terminata.

Madrid, 4 August.

D. Sagasta insista asupra necesitatil men-rei cabinetulul conservator, sub presi -

dentia generalulul Azcarraga.

Canea, 4 August.Dopa cererea lui Djevad -Pula, trupele

turcesti vor participa la revista trupelor In-ternationale ce se va face cu ocazia ani -versAril lui Frantz Ioseph.

0 companie erglrzt{ va ocupa pozitiuneastrategica din Galata peutru a largi tordo -nul militar In profitul crestinilor si a tur-cilor.

Selletri, 4 August.Un cutremur de pamint usor s'a simtit

eat dimineata.Dresda, 4 August.

Un vagon mie s'a scufundat eri In Elba.Non-law' victimelor este necunoscut. Pinaarum lipsesc 7 persoane.

Buletin agricol séptémînal

Becoltele In sträinatateDupa rapor'ul c- sel Marmorosch, Blank

& C -nie din BrailaTimpill mentinindu -se bun in cursul acestel

saptamiut, lucrarile secerit s'ai putut efectuain Europa in conditiuni leaf avantagioase.

FrancaCu cit inainteazit secerisul eu alit mal mull

cresc si deceptiunile. Productiuuea este dupaloaalitati mal cu 1/4 si chiar cu 1/3 mal slabsde c't in anul treeut. Treerisul In Centra ai inEst da resuttate defavorabile. Stirile din Nordnu aunt ma! satisf%cytoare.

GermaniaPloile si inundatiunile ai pricinuit pagube

locale inseminate . Luata rosa in total, produc-tiunea fata de anul trec'rtraminesatisfacatoareca quantitate, dar inferioare ca qualitate.

RusiaSterile urmeazá de a fi coniradictorii. Sunt

versiunt pentru o recolt% mijlocie, si aproapeegala cele1 din anul trecut : alte e mal pesimistepreyed pentru mal multe guberne, lipsurt casi in 1891.

Monitorul comerciulut, industriel si ale ti-nancelor din St. Petersburg aratind in uttimuls %i raport ca situatiunea gener ate nu s'a ame-liorat pe periodul da la 15 Iunie la 15 Iutie,deduce c% at't productiunea griulut de toamn%eft si aces a grfulul de prunavara va fi infe-rioa' % unes medie normala. Aceast% stare, asigura riratnl ziar, incepe sa nelinisteasc% co-merciul, presa ai guvernul.

ItaliaRecolla griuluttste estimai %la Hect. 39,000,000

adic% eu Hect. 10.000 000 mat purin de cit Inanul tie. -ut. Calitatile surit brine, si vor corn -pensa in parte acest deficit. In paminturile ni-sipoase, aspect'1 sernanaturilor de porumb, nueste eatisf %c %tor si nu promite de rit o reeoltaslabs.

Statele -uniteIn Statele- Unite pozitiunea se mentine tot

atit de satis+acatoare ca si In trecut. Biuroulde agriculture din Washington, arata precumurmeaza, starea grfulul de prima -vare si a porrumbului, pe ziva de 10 August :

1897 1896 1895 1894 1893

a fi de prim? -vara 86.7 78.9 9 r,9 67.1 67.Forumb 84,2 96. 102.5 69.1 87.

Australia r;i IndiaIn urma ploilor c%zute perspective!e aunt

oare -cum mal satisf%catoare :

Situatianea agrícola tata en con -sumatiunea

Stokurile lumiT nu cunt asta zi de tit de Hect.22.500 t 00 contra 37.500.000 in 1896 si 45.500.000In 1895.

Disponibilul vizibil din Statele -Unite era peziva de 311ulie de Hectol. 6 300 000 grit!, contra :

Hect. 16.500.000 In 189620.000 000 . 1894

. 8.400.000 1892

Hect. 13.800.000 in 189620 800.000 18935.800.000 1891

Urmatoarele tari vor avea de importat apro -ximetiv ;

Anglia Hect. 66 000 000;Franta Hect.. 20 25 000.000 ;B lgia, Holanda. Germania Hect. 33.000.000 ;Spania, Italia, Portegelia Hect. 15.000.000 ;E'vefia, Grecia, etc. Hect. 10 000 000China, Japonia, Brasilia Hor -t. 12.0011.000.Din ateste sume, Russa, Roninia, Bulgaria,

Turcia, Indrile etc , u vor putea f,.rn'sa decif o miró parte ; restul va trebui acoperit prinimport art de grine din America.

Aceast% situatiuse explica in deajuns cerereaactiva desvolratit de Europa, in ultimul timp,pentru grinele americane.

Comertul de grinePreturile ai cistigat in cursul acestel sapta-

mini un noi avens de 6° la bursa din NewYork. D'sponibilul a inchis eri cu 93 'J, e. cen-tra 87 3/4 e. Siinbata trecute. Termenul de Au-gust. s'a urcat la Paris de la fr. 27, la fr. 28 9, 4pe °Jo de kilogr.

In Anglia cumparatorit sunt iosa mal reser-vati. si urmeaza urcarea cu mare prudente.Consumul cum, are necesarul, dar nu are tn-credere in situatiunoa actuule ancor tata. Vedeo produrtiune fenile Insemuata lu America, sise aateapta a'mm ca tilepul este favorabil leoftrte 4r'destu atoare din partea cultural indi-geni-. Crede ca lipsurile nu se vor resimti deest mal tiri i, si numal da. a in adevar recortadio Rusia va esi alit de dificitiara precum sezite.

Plata BrailelTransactiunile an fost restrinse in tot cur -

sul saptaminet, po preturl nominal nes him -bate, grafie cumpararilor foaute de morile lo-cale, al a sosirelor pina arum neinsemnate.

Generatiuni peutru export as fost neinsem-nate caci nu se ponte considera ca atare mi-cele expeditiunt facute mai malt in stop de acunoaate modul cum vor fi apreciate grînelenoastre in atrainatate.

Preturile Bunt tinute peste paritatile calorde afar¢, ,si cu toata ameliorakiunea al susti-nerea din America, ele si asta -zi nu ofeat con-veniente. Afara de foul urcari, detentoril vorfi probabil obligati de a ceda din preteutiu-nile tor, mat ales ca cele mai multe gripe so-site pina asta -zi, stint de catitate alabe, defec-tuoasà. si vor fi de o plasare dificila. Marfurilebune sanàtoase, eu greutate, suet si vor fi cau-tate si proportional, eu mutt mal bine platite.

Se coteaza aceste calit%ti bane :Griú :

Libre 60/62 curet, fart mi<luri, lei 16.00 -16 '/r ex.59/60 20 /o corpuri, 14'/4 -14'/!57/58 4 0/0 13 i/, -13 8/,

lar cele mat inferioare, nominal si forsWater' :

Griú :Libre 54/56 40 /o corp. f[ri mïlurl let 11' /t. -12' /r ex. §.

qlep.

cum-

. 50/52 4° /0 -

Secara eilutata, sustinuta :Libre 50/52 dupa calitate lei 7,50 -7.75 ex. 1.

64/56 . 8.26 -8.50Ore rustinut :

Libre 40/42 dupë calitate 4.60 -5.- ex. 7.. 44/46 . 6. -6.20

48/51 . 6'/x -7.-orzoaica, vagonul i 50 -1300ovile, e . ' e 975 -1080l'asole, ' fr. a's ko. 13' />,- 15Rapiti calma far% cerere pe preturl nes-

chimbate,Libre 46/48 defectuoasa LeT 12. -13. ex. step

50/52 bun$ Lei 14 '/_. 15'/4 ex. stepPorumb mat neg!ijeat,

Comae Lib. 60/61 disponlbil LeT 6.10 -6.20 ex. step.62/63 6.30 -6.40 . .61'62 pr. Aug ./Sep.Sep. /0c.. 6.30 -6.40

Colorai . 62/63 6.50 -7.-Ro iu 63'64 7.50 -8.-Dinlr de ea162163 6.50 6.75 . . 9Cinyuantino, vagonul 940-975. -Meiü a 59/59 ' 6.50 -6.60 slep.

9' /f. -10' /a

ULTIME INFORMATIUNI

Serbérile de la Rusciuc(Prin fir telegrafie de la corespondentul nostru

special)

Eri, inainte de amiazi, la orele zece. s'ainaugurat cu o deoseiyitä solemnitate in-ceputul lucrärilor de construire a linieiferate Rusciuc-Tirnova.

Antreprenoril liniel, Sim.eonoff et Comp.aü construit un frumos pavilion aproapede gara Rusciuc, unde s'aü inceput /nerd-rile.

Dupä sosirea Principelua, care a fosturmat de d-nil Stoiloff, colonel Ivanoff,Madjarof, colonel Marco!, marwalul conteBourboulon, dr. Stanciof, etc., s'a oficiatun Te-Deuni de cätre Mitropolitul Gre-goriü din Rusciuc.

Apol d. ministru Velicicof a Iinut undiseurs, la care a räspuns PrincipeleBulgariel, exprimîndu-0 speranta, cä incurind linia va fi prelungitä pinä la Sofia,si ast-fel eel mai înfloritor ora,q comercialal Balgariel, va fi legat direct cu Capi-tala läril,

***

Intr'un alt pavilion antreprenoril aüaranjat un banchet in onoarea Princi-pelul,

Principele, urmat de suitä ,si de per-soanele oficiale, dupä ce a vizitat lucrä-rilr. $i a cerut oare-cari kimurirl de la d.Simeonof, s'a dus in pavilion ,si in sune-tul imnulul bulgar cí'ntat de o muzicä mi-litarä, s'a a?ezat la masä.

La bcanchet Printul a ridicat sen toastpentru prosperitatea comertulul ,si a in-dustrial bulgare.

Dugä banchet Principale s'a retras inpalatul Alexandru Battemberg.

,.*:In aceiasl zi s'aü fä.cut la Rusciuc ,gi

in toate resedintele de judge, alegerile ge-nerale de districte.

Vä puteli inchipui ce fel de alegerl adfost, cind aproape in toatä tara a trium-fat d. Stoiloff.

ALTERCATIAdintre d -nil Stätescu §i Ferechide0 vie altercatie s'a produs Duminics

seara antre d -nit Eugen Statescu si M.Ferechide, ministru de interne.

D. Eugen Statescu s'a plies ministru -lul de interne cA nu poate esi din ca-mera-I de la Petit Hotel din cauza prä-fariel ne mal pomenite ce e in Sinaia.Presedintele Senatulul a facet raspun-zätor direct pe ministrul de internepentru starea destrabalata In care a a-juns Sinaia.

De aid un via schimb de vorbe intreacestl doul fruntasl colectivistl.

Presedintele Senatulul a imputat mi-nistrulul de interne, ca nu ordona nictEforiel, nici adininistratiel locale ca saintretina parcel si stradele din Sinaia ;mal inuit chiar : a tolerat atita vremepe Iorgu Ionescu in capul comunel Si-naia, 1a *îndu -1 sa fars potlogaril dincele mal marl.

Si ministrul de interne a fost atit deabätut in urina acestul, incident, in rita doua zi fairs sa ínsoteasca pe MM.LL. Regele si Regina la Sinaia, s'a in-tors in Capitata.

MM. LL. Regele si Regina, cu suitele Lor, aü sosit azi diminea f cl la o-rele 8 In Gara Budapesta, unde a t foalfntimpinafl de d. A. A. Bals, consulgeneral al Rom£niel, si de d. Papiniu,ministru la Belgrad.

Doamna Bat$, d -soara Bals si d -naPapinsu aü oferit frumoase buchete defrort Suveranel noastre.

Dupa o ors Majesté file Lor Regele siRegina aü urmat cálatoria Lor spreRagaz.

Afläm din sorginte oficialä cä d.Ferechide a terminat deja proiec-tul de lege privitor la seculari-zarea averilor Fforiei SpitalelorCivile, ArZämintele Bri.ncovene§tï

Epitropia Sf. Spiridon din RIO.Acest proiect va fi supus fi d-lui

An. Stolojan, ministru at dome-niilor, de oare-ce stafiunile bal-neare pendinte de institufiile debine- f acere mai sus citate, vor trecein administraia ministerului do-meniilor.

***

D. Al. Djuvara, ministru al jus-tifia, preparä un proiect de legepentru noviciatul vit magistratura.

D. Lascar Catargiu, venerabilul sefal partidulul conservator, a sosit asearain Capitata, venind din Constanta.

0 telegra »act oficialä din Londra spu-ne, di d. I. G. Kennedy, ministru re-sedinte al Eng!iterel la Chili (Americade Sud), a fort numit ministru pleni-potentiar in Bucurestl in locul d -luiSir Hugh Wyndham.

D. Kennedy, e unul din eel mat bine-väzu f l intre tineril diplomata englezl,care acum dot and a dovedit multa des -toinicie in con fiic:tul ce a izbucnil intreacest stat ysi Statele-Unite din Americade Nord.

Suntem positiv informad ca fostululsub - prefect din judetul Bae,aü, D. Ta-lianu, indepartat din serviciü pentru a-buzurl grave, si actualmente cu domici-liul in orasul Tirgu-Oena, i se servesteo pensie de trel sute IeI lunar, din fon-durile secrete ale Politiel Bucurestl.

D. Caton Lecca, prefectul politiel Ca-pitalel are cuvintul.

D. Gogu Cantacuzinot ministru de fi-nante, obtinind un congediü de o luna,pleaca miine in streinatate.

In timpul absentel sale, d. Ferechide,ministru de interne, va tine interimulfinantelor.

Asta -z1 s'ai inceput la Pitestl alegerlpentru cite -va locurl vacante in consi-liul judetean.

Se crede ca lista C. Rateseu va reusicu toate mijloacele ce prefectul Mano -lescu Intrebuinteaza pentru caderea el.

D. Miclescu care a lipsit cite -va ziledin oras, s'a intors aseará intr'adinspentru a lupta si sustine lista Ratescu,in contra prefectulul.

D. Dim. Sturdza, pr'imul- ministru siministru de externe, a adresat telegra-fie, la Berlin, felicitarile sale si ale gu-vernulul roman d -lui de Billow, care aluat acum gestiunea afacerilor straineale imperiulul german.

Se scie ca d. de Billow a fost malmult limp reprezentantul Germaniel inCapitals.

Ministerul de externe desminte In zia -rele straine, prin Agentia Rominn. zeo-nurile ce aü circulai atîta vreme, çaImpäratul Vilhelm al Germanie) va venila toamna in Bucurestl.

Agentia Romana apune cäc vizita Im-paratulul Germanie) s'a aminat pe anulviitor, tara a se fixa data.

D. Conte Douglas de Thurn, Insarci-natul de afacert al legatiunei austro -ungare, este asteptat asta -zi in Capitalapentru a asista miine, Mercuri, la Te-Deum-ul ce se oficiaza la biserica ca-tolica, pentru a 67 aniversare a naste-rel Imparatulul Frantz Iosif.

Tot asta -zi este asteptat in Capitalasi d. Conte de Leyden, ministrul Ger-manie! la Bucurestl.

asTotl ministril vor asista miine la

Te- Deum -ul de la catedrala catolica cese va celebra cu ocazia aniversarel nas-terel Imparatulu! Frantz Iosef, de undevor merge la otelul leptiunel austroungare, unde va fi receptiune.

In urma initiatives d -lu! V. A. Urechias'a deschis la Sinaia o lista de sub -scriptie pentru ridicarea unul bust luiDimitrie Ghica, caruia se datoreste inmare parte starea infloritoare in carese gaseste azi Sinaia.

Imediat ce se va termina linia dobladintre Bucurestl si Ploestl,- linie ce edeja gata pina la Crivina, -toate trenu-rile accelerate cari circula antre acestedoua statif vor avea o viteza de 60km. pe ora In toc de 41, iar. trenurilede persoane vor capata o viteza de 52km. pe ora, in toc de 34.

Bucurestl, al doilea vapor de comertal serviciulul nostru maritim, a plecatIn ziva de 2/14 August din Glascov sieste asteptat In portul Braila pe la stir-situl Lunel curente stil not).

Din cauza särlì'atoarei de miine,Sehiaabarea la (aid, numarulnostru viitor va apare Jol diml-neatii la orele obfirluulte.

Autonomia catolicéLa 1 August, statul catolic transilvan

(care are organizare independents), si -atinut la Cluj adunarea anual¢, sub pre -sidentia noulul episcop Majlath.

Judecind dupa darea de seamy pecare ne -o aduce Unirea, organul Mitro-polit I romine din Blaj, catoti is maghiarldin Transilvania vor face opozitiune inCongresul catolic ce se va intruni latoamna.

Desi aü primit sA mearga la Congres,totusl s'a lrotarit in unanimitate ca de-ciziunile Congresulul «vor avea valoarenumal asa si intru atit, daca si intrucit vor fi primite in adunarea generalaa statulul catolic transilvan'.

Atitudinea catolicilor ardelens se poateved ea din discursul episcopulul Majlathcare a zis Intre altele :

cOamenil gráesc despre autonomie, siposte ca niel nu inteleg de tot bine con -ceputul el. Ea nu polite sa fie alta de cifguvernarea neattrnatoare a biserieii, a bi-sericia catolice, sad ca biserica conform or-ganismului, ce i s'a dat, eu eseluderea or-earn' element strain sail ispraveasca easingura afacerile sale. In conceptul autono-mies se cuprinde decl coneeptul libertatit.

Pnftesc libertatea catolicismulul si a hi-sericit. Foarte bine stim, cA In ce directieo pretindem aceasta. Libertatea aceasta opretindem in denumirile bisericel, ca denu-nlirea bisericeascá, conferirea dignitätil lnaltesa nu fie premiul meritelor politice. ci re-cunoasterea meritelor bisericestt 1 Poftimlibertatea aceasta In Invatatura, ca bisericafar de niel o Impedicare si far de niel unamestec sä -si poata deprinde liber chema-rea, care primito de la Dumnezeescul sadInvatatoriü. Ciad a zis : Merglud tnvatatt,nu a zis : Cereti permisiune ni Invatati, ci :Eü v'am dat voua puterea de a Invata.Cere catolicismul libertate In admiuistrareaaverilor, ca conform vointel fundatorulutaverea sa se foloseascä acolo, unde Introadevär serveste spre scopurl bisericestt. Insfirsit liberiate In tots remit cultulua damnezeesc, al vietil si disciplitlel bisericestl.

Intre aceste vedes¡ si sct,pul urmaritde catolicil din Ungaria e desavirsitaopozitiune.

Pentru Rominil greco- catolicl dinTransilvania si Ungaria, atitudinea Bi-sericel catolice ardelene e de mare aju-tor. E important in adevär ca punctulfor de vedere sä fie imbratisat in mareparte chiar de un însemnat numar decatolicl maghiarl.

EXTERNEContele de Turin, care s'a batnt In duel

cu printul Henri d'Orléans, e nepotul Re-gelul Umberto si are 27 de ani. PrintulHenri e var cu sotia fratelul contelul deTurin, ducele de Aosta.

*Corespondenla politica din Viena spune

ca Sultanul a invitat pe printul Ferdinandal Bulgariel sa -1 viziteze la Constantinopole,dupa ce principele, afiindu se la Londra euprilejol jubileului Regines Victoria, a faceto vizita lui Munir -pana In uniformi de ma-resal turcese, fapt de care Sultanul s'a bu-curet foarte mull. Hotarirea principelua dea merge la Stanlbul a fost luatä pe timpulaflaril sale la Sivaia.. Stoilov a pus condi-tiunea ca Poarta sá dea beratele pentru e-piscopit bulgari si sA admits jonetiunea cai-lor ferite bulgare eu cele turcestl. Sultanula raspuus cA -sI da din nod cuvintul sit a-corde beratele andata dupa Incheierea päcii.

*Guvernul atelliae face marl sfortarl pe

linga capitalistiT greci din Londra, Marsiliasi Paris ca sa 1 procure prima rata, de 25milioane franca, a despagubiril de räzboiü.Pini; scum s'ai acoperit ansa numal 15milioane.

Ministerul de rflzbo ü german a trimes a-cual cite -va saptamins mat multe sute deporumbei- postasi la Dover, tu Anglia, ondeli s'a dat drumul ca at{ se Intoarca In Ger-mania. Experienta a reusit. Acorn e vorbasa se trimeata porutl.bet mal departe In in-teriorul Angliel, la Inlande. Ziarele englezesunt foarte separate de aceasta si ter gu-vernulul at{ Impiedice experieuta.

*In Austria se agita ideia taierel until ca-

nal care sA puie to legatura Dunareacu Moldova (Bohemia) si Elba, prin armareCu marea Nordului.

Mr AVISAducem la cunorit.inta onor. parinti

earl ar dort sa'lii plaseze, eoptü luinstitute particulare de baeti, ca nuexists nit -.i nn fel de lcgatara intredomuni profesor Enin Baraiteann silustitstni anuntat, sub aeeut Hume,prin gazete, de un down Popeeicu.

D -iuil Balte »n ne -a trecut nonaa,suet deja 2 aua, pe eale legale iii eurprobnreaa onor. Kanister al iiastrac.pubiica, institutul saht de bacti r Li-cenl )lodern ". Cu area oc »siuue d.Balteann s'a obligat a na mai puteavre -o data desehide institut de barball attar scum ne-a DECL.4R.IT l.V$CIulls, cis nu are nies un amestec,st pies nu va da macar lectinni ininstitutul acelui down Popescu.

Dr. M. Rrtindzdi 1DirectorilliceululG. C. Dragss 1, Modern de baeti.

Bucureit1, Calea Victoriel, 190.

EPITROPIA GENERALA

CASEI SPITALELORIiOSPICIILORSF. SPIRIDON

Face cunoscut ea, la 1 Ionic a. c., s'a deschisstagianea ordinary a bailor Stank (Moldova) pro -prietetea acestel case, renumita prin apele sibaile minerale, similare eu acole din Vichy, Ma-rienbad, Carlsbad, Aix -la- Chapelle, Ems, Vals,Plombiérés, Aix -les -bains etc., instalatiu pentrucura de aer comprimat, hidroterapie si instala-tie de electricitate pentru aplicatruui medicate.

Pentru ea at lumen ce nu dispune de mij+oacesuficiente sa poste profita de efectele curativeale acestor bar, Epitropia a redus cu, 50 °J° pre -turile camereror bailor si taxa de cure ; aceastareducere se face tusa tunnel peutru luna Ionie.

Cu aceasta ocasie aduce la cunostinta onor.public, cä Epitropia nu a crutat nimic pentru aaduce reale imbunatatirt primel statiuni balnearedin tara ca: confort, instalatie, ape de baut si bat,a caror efe:te stralucite stint destul .le cuno -cute

Hidroterapia, eu totul reorganisata, este pintasub directiune speciale a d -lui dr. Bräescu.care a fost timp de dot ant si jumatate medicstagier in reuumitele spitale din Paris, sub di-rectiunea proli sorilor, Charcot, Potain, Brisand.Apa care servente la hidr terapie est. apd deisvor, avind o temperatura de 6 -8 grads centi-grade ai o presiune de 2 atmosfere, presiunetemperatura care pot varia dupe voluta si in-dicatiunt.

Cu aceste doue elemente absolut indispensa-bile marel majoritati a Aplicatiunilor hidriatice,hidroteraphia se va aplica in mod riguros stiin-tific sì beset pe reactiunile fisiologice ale erga -nismulul,

Metoadele principale de aplicatiune vor fi a-cele stiintifiee francese, rari se execute cu multsucces la Aix- les- bains, Divonne- les- brins. Evion-hs- boins, Chanlpel (Genéve), Salpetriere (Paris)Si de catre Beni Barde, .aenunitul hidropatfranres.

o adevarata inova(ie in anul acesta este in-troducera electricetálei ca aplicaliunl medicate.Vor fi bat hidro- electrice cu curenti sinoidalt,cari d..ü resu tate stralucite in boalele prin In-cetare de nutritiune ; o complecta istalatiuneds e ectr ci ate st'.tiaca pentru di eritele apli-catiuni medicale in bo 'le nervoase ai hose denutritiuui asemenea inst,ela(iune nu existd ni-cäerl in tara romineascd.

La hidroterapie pe linga dusurile orisontalemobile, s'ei mal adaog.,t dusurt as''endente, la-terale, perniale, vaginale, bai alternante, bainsde siege, rte.

Baia eu aburi s'a facut eu totul din noi.Pentru a se evita ineonvenientele din anul

trecut, in anul acesta s'ai facut 50 de cabine lahidroterapie, pentru inlesnirea publiculut.

Contertul si hrana jucind un roi importantIn eficacitatea curet in statiunila balneare, Epitrnpia a ingrijit ca Restaurantele sA fie lacre-di'rtaie la oament speciali ca Carivelli si Lannaj,iar mobilierul din otelurile Puff, Cerbu (mare)si Zimbru, s'ai schimat In total ; toate otelelesunt prevazute cu apa potabita de isvor admitprin condurre si robinetele necesare in oteluri.

Noel Casin, un adevarat monument de arte,peutru prima oars pus in exploatare in aceastastagiune, poate rivalisa cu tut ce s'a facut matde gust ai mat Iuxis In areni. gen ; monilat euun deosebit lux si ingrijire, in siejar masiv $iplus, cuprinde vaste salt de mancare, café, co-fetarie, salon de lettura, conversetie si corea -pondenta, piano, joeurl de distractie, precumo salt cu dona bilearde aduse din renumitafabrica Iassinte din Lion. Pe linga acestea materte o splendida sala de teatru, incapatoare de500 persoane, care rivaiiseaza cu sala teatrulutNational din Iasl si care e proectata a fl ilumi-nata electric ca si lntreaga cladire.

Sala de curt de la No. 3, ocupata pint scumde bazar, se pune In acest an cu totul la dis-positiuuea publiculuT.

Parcul e mult infrumusetat prin o considera -bila plantatie de brazi si rozierI de toate ape -cüle adusi din streinatate.

Pe tinga instalat_iva,ea de aer comprimat dupamodelul celai din Reinhen.hall, s'a mal instalatin acest an pe vales Dobrulut o laptarie sister*aviferian pentru cura de lap'e.

Masajul, care este un adjuvant medical pu-ternie se va execute la domiciliu, de persoanespeciale cu cuuostintT technice in materie.

Si peutru a se da o directie cu totul stiintificabailor Stante, s'a instalat si un laboratorii dechimie biolr girt pentru analisa singelut, sputetor, urinelor, etc., atit de ntcesare In preseriereaIi dirijarea unfit eure medicaleIS'aü redus pretul camerilor din monuments

lui hotel Racovita in care din 104 camere nu-mal 4 costa cite 12 lei pe zi, iar restul variatade la 3 -10 lei pe zi.

Visitatori) c nu vor sta de tit 4 zite nu pli-tese taxi de cura, la care lasa sunt obligati dupetrecerea acestor tile.

Considerind ca varietatea si complexitatea a-pelor minerale din baile Slanic rivaliseaza, eudrept Iuvant, eu cele mat de trunte bai simi-lare din Europa ai ca aceasta strage in fie -carean un in..emnat public de elite, va apare intimpul sesonulul un alar period'c .Curierulbailor Slavic. in care se va publica articolalemedicale relative la báile S1.-m ie, articolo literare,diferitr, dári de seams, precum 0 numere tutu -ror visitatorilor den Slánic; aceasta In stop dea se putea avea o exacta si complecta rovistaa intreget activirati balneare a Slaniculul.

hi tot timpul sesonului, dela 1 ¡unie pini la1 Septembre. vagoatie directe de toate claselecu preturl reduse pe jumatate vor circula intratoste oravele si Tg.0. na, unde se geseec lagara in oil -ce timp trasuri comode cu preturafoarte moderate, ce fac trajeul intre SlanicTg -Dena.

o musica militará organisati in banda >li or-chestra, eu un personal de 30 artisti, va detectspublicul in tot timpul sesonulut.

Printre distractiile foarte variate trebue saadaogam ci, se fat angajarnente eu mal multetrupe de artisti strain si din tara peutru a repre-sents la Stante operete, teatru de varietate, etc.

Cabinetul de lecture posed, 7 tiare francese,2 germane si 8 romine.

Medic inspector al bailor este ca In tots analtot cunoscutul doctor Russ.

INSTITUTUL de DOMNI*OARE

POMP I LIAN"Bucureriti, Catea Bahovei, 64-66Liceìii clasic $i real. Cursors de picturf,

muzica, declamatint,t, etc. Educatiune alease.Dirigsat de D -na

C. POI!IPILIANlicentiate in s'iintele mateniatice din Bucurestl

si Paris (Sorbona)Primeste eleve interne, semi- interne si

externe.Conditiuni avantagioase pentru fticele de

profesor,, functio..arf ni militara.(Institutul e au!orizat de onor. minister al in

structiunei pubi., eu No. 8169 din 7 0 -bra 1896

MINISTERUL JUSTITIEI

PublicatluneD -nul Constantin Ion, functionar, din co

muna Elisabeta Doamna, judetul Roman, aRecut cerere la scent Minister pentru adáo-girea la numele sad patronimic de (Ion, acelui de cApostoleanu', peutru a se numi¢Constantin Ion Apostoleanu'.

Ministerul publica aceasta cerere, conformdispositiunilor art. 9 din legea asupra nu-melui, spre stiuita celor interesara, cari arvoi sä fact{ opositiuuile In termenul pre -väzut de aliniatul 2 al zisulut articol.

AnunciucSocietatee Noului Tramway» doreste a

cumpara prin contrt :100 vaguaacne ovAs,2íi vagoane porumb.

Doritoril suit rugrrts a adresa ofertele forla Directia Noulut Tramway

Bucurestl, str. Teilor, 454.

4 E P O C A

FOLTA ZIARULUI <EPOCA»

MIE d'AGHONNE

COPILUL PRAPASTIEI

Aeeasta nenorocitä cocea de dimineaiäpinase ara si adesea cind avea melt de lu-eru lucra si o parte din noapte pentruputea castiga seapte zecl si cines sari nouazeei de banl.

Gratie aeestor resurse, Madelon nu mu-rea de foame.

Cinti infra tn odaia lui Stefan, se opriuimita, nbservind eu ochil el ces marl inarala§ titnp pe jupuitorul cailor si pe mi-eutnl.

Niel tin putu sä vorbeascá ; eu toate a-cestea zise:

Ebine!Cee?Ce e ? repetá tinArul om ; Intrebi ce e?

N'al ocht sa veza ?Ulte asta e ! MA necajeste, plinge si

eli nu stili ce sa fac.Saracul ! zise in fine Madelon, särä-

cutul!Stefan nu -1 dAdea ragez. El continua :

Tu, estl o femeenu e asa ? si toatefemeile stiri sa se ocupe de sopii; uite, ziseel, Intinzind brätele eu copilul, femeel : tupotl In ori -ce caz mal bine ca mine, sadl,t nn leas durerit sale.

S hirnonosita Ina copilul din brätele Me-litioiulul, si tot plimbindu -se si legantndu1,

zise, adrestndu -se tlnärulul orn.Pentru cA e soba aici, 1a focul, cäcl

copilulu -I e frig.Da ce e fata sali báiat ? Intrebà ea.

E o saminta pacatoasa de om, zise tefancäsninduse s'aprinzafocul,cacl lemnele fiindumede, ele nu voiad sa arza.

la putin tu copilul, zise Madelon, caciel] oig fi mal aggira de ctt tine.

111elitoinl relea copilul si se plimba Cu elprin casa hataindu se pentru a'l legana.

E frig rAÜ micutulul, zise *tefan, a-propiind fata lui de aeea a copilulut. Du -tesi rupe alaci! tatälul Crochet ; lar focul sa'latto eu paie pe cari sa'1 scoti din salteauamea aia rupia.

o ideie buna ! strigli Madelon ; amsa umblu tacet, ca el sa nu auza. Chiardaca o anzi, nu e om räü tata Crochet !

Du -te si fil linistita, ca stag ed aicitinga copila, aise Melitoiul.

Maledon care stie cit valoreazá protestorut cotiilulni reintra Si zise :

Ba dote tu, ca stati eg aici.Mi -e frica sa nu fact vre'un rati mi-

cutnhll.Odaia scapat de copil, Melitoiul dete o

fuga si rupse ulucil proprietarulul. Madelonvaztnd flacära vesela din soba, 1st scoasesalnl, Inveli cu el pe copila si se acezaUnga ea.

Iridata ce caldura patrunse in corpul astafraged, el Incepu sa -sl Intinza manutelesi piciorusele scottnd totusl snspinurl.

la vite cum se Incàlzeste, zise Ma-delon.

Da nu e de ajuns, Il rAspunseStefan.

De sigurcl nu -1i raspunse, la raudalel, Madeloli :

Dute Ili odaia mea si al sa gasestl pemasa o bucata de zalrär si laptele med

i.21E>s

pentru mime dimineata ; adii toate actealmpreunl cu tingirea care al s'o gasestt a-colo. 0 sa gatim aici.

Stefan placa si se Intoarse in mina eutoate lucrurile pe cari i le -a spus sa leaduce.

Madelon d&du copilulul, sa bea laptele,apol 11 Inveii bine Intr'o ramate verbe siIntr'o vesta.

Atuncl linistit, Incälzit, pulo! adormi.Mutumesc Madelon, zise Incet Meli -

tioiul, dote culcä-te e deja vreme.o sa ma cule, cAcl miine dis de dinri-neatA trebue sá fiu la hingherie ; am muttde ,jupuit si daca n'ol dormi, n'am sa pot.

E! Si copilul.Puiul? O sa-1 iati In brate, ca sa nu

'I fie frig la noapte ; miine vom vedea.Atuncl Madelon se duse arasti.Ajunsä ari, ea se Intrel) :

De unde vine copilul asta la Stefan ?E al lui ? Nimeni nu stie eine II e amanta.

E frumos, e tinär si e puternic ; dar esingar, In tot -de -a -una singar ca si mine.

Se zite ca extrema lut frnmusete si ex-trema mea uracenie ad acelas stop : singnrätatea.

gtndindu -se la Stefan care trebuiasa doarma eu copilul In brate ea adormiajutata si de osteneala.

tefan vol si el sa doarmlt, da nu putu.LI linea pe pieptul lui acest mie ba-

iatel pe care 1 a botoza « puiul» si misca-rea acestel miel iuimt, respiratia acea aasa de usoara fäcea asa un sgomot In o-daie el el nu mal auzea nimio.

Il apropie tot mal mult de e1, ca sA -1Ineälzeascl.

Lasa o luminare aprinsä pe soba, de tri-ca ca umbra sa nu faca vre'un rad copi-lulut.

E asa de slab, ist zise el, ca-1 lid

cu anima aseunsf, de fricó sä nu viemoartea sa i -o fore.

Sa mi -1 ia! repetí el, era deja, ceva al lutcare face parte din el si pe care trebuesa -I pastreze.

Stefan spera Inca c'o sa poata s'adoarma.Dar se Inselase.

Cugetul lut era nelinistit ; se glndea lamulte si marunte.

Noaptea uu i se paru lunga, cäct o In-trehuinta, gtndindu -se.

Odaia Melitoiulul era luminatP de o fe-restruicá si, ctnd primele raze ale soarelulpatrunsera In odae, Stefan Ist aduse aminteca trebue sa preargi la hingherie. Atuncl,aceza copilul pe pat, Il Inveli bine, lar else dete jos.

El se Imbraca repede si voi sa se duolica sa cliente pe Madelon spre a pazi co-pilul.

Dar, inainte de a esi. tsl aminti ca aseara,dezbraclnd copilul, trintise toate hainele luttutt'un colt.

Nu avu timp sa le examineze acu petoate, dar fileuse un pachet si 11 ascunsesub saltea.

Apol se tndrepta catre usa, ca sa meargisa eheme pe Madelon.

Cite necazri Imi face Asta ? murmuraStefan, observind dae.A e bine acoperit, dacaIl e cald si daca respira regulat.

Deschiztnd usa, Stefan fu surprins elndvazu pe cine -va sezind pe un fel de banca,care era inaintea

Era Madelon.Invelita bine In hainele el, ea astepta ca

cine -va s'o cheme.Ce est! proastä ! zise tinarul om, sa

stai aidl (And puteal foarte bine ca sa antri.'MI -era teamä `'aer sa te deranjez,

raspunse ea dulce, arunclnd o privire ne-

linistita asupra patulul, pe care era culcatopilul.

Miami om Incepu sa riza.Ah! Ce frumos ! zise vesela Ma-

delon.Uite, zise atunci Melitoiul, doni franca

ça sil comperi ce o sati trebuiascA azi.Fa tot ce trebue de fAcut unul copil devirsta lui, leagltna -1. vorbeste -1, da -i sabea si sa manince ; n'am vreme sa-t1 spotmal multe, dar te rog sa nu -1 parasestlo clips.

Gindeste -te bine, Madelon, o nenorocire acazrlt pe urine !

Poti sa plecl linistit. Am sa -1 ingri.jesc, bine si am sa stati Itnga el toata ziue.

Inteleg raspunse Melitoiul acum o samuncesc Indoit am un copil.

Dar luerul meO, raspunse Madelon.Dag fuga sa l saut.

La Madelon se Intoarse andata, eu corvoada lut.

Melitoiul se indreptä eu pas! marl spreSentier.

Stefan n'avea obiceiul sa vorbeascä eutovarasit lui.

Dar In ziva ceia era si mal tacut.rit avu de lucru niel nu ridica ochil

dur cap.Pe unde mi -a umbat :Melitoiul de tace

azi mal mult ça ori rand ?Dar stati fg ce are raspunse patronal,

dar niel nu -ml pasa ; e unul din cet mal deisprava oamen!.

i pe elnd lucrätorul murmura Impotrivaputronulra sAO, aceste 1s! zicea :

In adevar baient asta e cam extraordinar.

Societatea anonimá a hîrtiilorAbadie din Franta

Cu marl sacrifici) si in urina unel ana-lise foarte serupuloase a tutunurilor romtnestl, in ce privest.e aroma si cantita-tea for de gräsime. A pus in vinzare inBucurosti vechea si prea bine cunoscutahrtie ode tigarä PANAMA

Singura hírtie de orez de Panama care;Nu inegreste tigara absolut de fel,u stinge tigara de loe,u uontine un fir de bumbac,u altereaza absolut de fel aroma suavä

a tutunurilor rominstl, ea alte hirtil, carelass un miros foarte nepläcut pentru corn-pania distinse a unul salon high -lift.

Depozitul g -1 al hirtiel < Panama.: Bu-cu_-ostl str. Pinzati No. 10. Linde se vordrena tnete infnrmatiile ci nmaneirle

Avié ImportantSe face cunoscut uuor. vizitaori al sta.

tiunot Bustent. cä Ilote ul Busteni a tre -cut sub o noua admiuistratie. Mobilat eumulta ingrijire, vizitatoril vor gasi cameresi apartameute in conditiunile cele malavanta «ioase, eu ziva, luna sala sezonul.

Restaurantul hotelului se reromandäcu deosebire pentru bucalaria franceza,germane si ronnaneasca, asortat fiind sicu vtourile cele mat aleso, din ville d -luISimulescu.

Noul antreprenor -Hotel Bu,gtenï.11111111111111 MMIEMSEMEZEIMIZIESMENI1

/ma gablialiONINISSWirialliffelilliggladillia

011; So.;tllMìi3

faESECIA. SAMUELBUCURESCI

ga. G StriuFa li.IpecaaI Nx, lÿtxnrrlrii }i virde efeete publico 4i1 face

schimb de moneti.Cumul pa ziva de 4 August 1397

flr).

Cump.I VinMenti Amortisabilïl. . . 8 1/i 89';,

» Amortisabill. . 101 101 1

Obtiga de Stat (Cov. R.) . 102 162 '/.P Municipale din 1883 '.7a e » 1ít90 98 08,1/2

E riour! runciar Rurale . Al 1l, St 8/r 3 Urbane E8 1's 88 18s » » Las! . 84 '¡s 85

Aetium! Banca Natio all. 131.0 '860» a A" cola 330 335 -

Dacia Ro- nia asig. 415 425s S -tea N ronala asig 460 4' 0

5 -tatea de t.oustructiun! 150 160Florinl valoare Austriaci . 11S I&.arc! Germane . . 1 23 1

Bacnofe Franceze . . . 190 101» Italiene. 89 93

ruble hirtie . . 2 65 7t 71

'325

Les Véritables Eaux Minérales de

Jonc les Sources

VICHY -ÉTATCÉLESTINS

GRANDE-GRILLEHOPiTAL

EXIGEA le nom sur la Capsuleet l'Etiquette.

Les Seules l'eritablesPastilles de Vichy sont les

Pastilles VICHY -ETATfabriquées avec les sels naturels

extraits des Eaux Vichy -Etat

COMPRIMES DE VICHYaux sels naturels VICHY -ETAT

pour préparer l'eau artificielle deVichy gazeuse.

Agent Glslral pour la ROUMANIE,BULGARIE, SERBIE :

A. G. CAR.ISST, Bucarest

TIPOGAFIA E P 0 CA" executä tot felulde lucrärt atingätoare de aceastä arta.

MI

FABRICILE UNITE ROMANEPRIMI INDUSTRIE DE

ACID CARBONIC LICHIDFARÀ VITRIOL

Lipsit de ori -ce inconveniente, atit sanitare cil- sitechnice. Lipsit de gaze streine, lipsit ehiar de aer.

GARANTAT, PUR si FARÀ MIROSTot d'o -data aducem la cunostintä cil posedam si

producem ori -ce articole, farà esceptiune, pentru fa-bricarea Báuturilor Gazoase si Ape Minerale.

TURNATORIE de ARMATUR! de SIFOANEAparate de Debitarea Berli sub presinne de Acid Carbonio

Prospecte se trimit gratis si franco.ara molestommummomma

Tip ografia EPOCA" executa ori -ce lacrarl atingatuare de aceasta arto.

TEIRICH C°.BUCURE.Strada

13erzei,-9.,

.,TItl

INSTALATIUNIDE

TELEGRAF GAZ §i APALumina incandescentl

pentrut xaz aerian1_1 ..A.para tte de gaz

Closete de toate sistemeleSALON DE EXPOSITIE

15; Proecte.- Biurofi de constructie.- Export

]1-i WOLFi-1USTUDII Pregatitoare si EXECUTAREA INTREPRINDERILOR de orI -ce fel

BUCURE §TÍ. Strada Sf. Dumitru, 3.

CEL MAI MARE DEPOSIT de toate ARTICOLE TECIINICETUBURI DE FONTA, DE FER 5l DE PLUMB

TMBURI de CAUCIUC si de CANEPA pentru VIN, API, etc. etc.POMPE pentru VIN, APA si PETROLEU

ROBINETE pentru APA >ti ABUR, ARTICOLE de CAUCIIIC si de AMIANTAARMATURE PENTRU CALANE DE ABUR *I LOCOMOBILE

CURELE de PIELE;i BALATA ', MACARALE si VIRTEJEMAtera $I IINELTE DE ORI -CE FEL

Table de ter Negre, Plutnb,dle li blallatursateTable de Zinc, ll1el engiesese II Bessemer

ATELIER PENTRU REPARATIUNÍ DE MA§INÍFabrica de Balamale de fer ?fi de Alain&

Rroeace Ni Ferarle de eonetruelil de ori -ee leiCONSTRUCTIUNI DE FER, ItE'ZERVOARE, etc. etc.

Seëtitlne pentru articola de precisiune : Par41 de muniti! de resboiüNUMAItUL LUCRATOB'Li' It.

saura

(Va urma).Alleatemmermiso

ULEIURI MINERALEPENTRU

UNS MA INÌ AGRICOLE I INDUSTRIALEPRODUSELE FABRICEÌ

STEAUJA ICOlI.1NASocietate anonima pentru industria Petroleului

Capital social: Lei our 10,000,000 din care lei mur7,000,000 deplin vñrsati.

Pentru COMENZÌ INFORMATIUNÌA SE ADRESA

REPRESENTANTULUt GENERAL

BUCURESTI GALATICalea Mogilor, 31. Str. Egalitälef, 16. Str.

LIAI

Mitropoliei, 8.

MEDICAMENT PROSPHATIC

VIN DE VIALVINUL DE VIA! este un modißc'ator pu-

ternie al organismulul in casurile de :ebdilitate generatá;, crescerea 1nt9rziata, con-

valescente Itingä, anemia, perderea ape-Mulla*, a fortelor sliî,biciunel nervoase.

Dosa este de un páhárel de lichior In-naintea mesel. El complecteaza nutritiu-nea insuficienta a bolnavilor si a con-valescentilor.

Farmacia VIAL Lyon, rue Victor Hugo, 14 fi in toate farmaciile.

uBUCURESTI Tipografia EPOCA Strada Clementes 3. BUCURE TI

vECHIUL MAGAISINDE

LAMPI, SOBE, MA$IN i DE üCATE§I ORI-CE 1NSTALATIU N!

MARCUS LITTMAN SUCCESOR II WAPPNER61. Calea Victoriei, 61 (vis -à -vis 'le Episcopie)

Recomandá Onor clienti instalatiunile de bal, lucrate numal inZinc, cu diferite sobe de aramá pentru incälzit apa.

BRII de AB U11Í Iliplenicerecomandate de Loti medicil celebri, poate sa faca orl -cine in casa

Ió USURI SISTEMATICECU A,EB. COMPRIMAT

CLOSETE atout a l'egout» higienice si sistematiceSTICLE pentru CONSERVE COMPOTURI si DULCETURÏ

hermeticeste inchise, de toate marimileUnicul DEPOU in tara ,;u macini de bucátárie din renumita

fabricó GEBRÜDER BOEDER din «Darmstad », precum si splen-didul lor asortiment de LAMPI ELEGANTE pentru atîrnat simasa, cu masinele Americane (WUNDER », toate cu aer.

STOMAC,ALECÀILOR URINARt:1

ANEMfE,CASTRALGIE,LIABETAi

GISFEPSIE,CNOLERiNkSI PENTRU CALITAIiLE

lIMdATE si LA

RHUMATISME'

t:.U\

APELE

MINERALE DE

PoucuESSTIEsER vSUNT RECOMANDATE

DE CURE SQMITATILE

MEDICALE îN B6LELE DE

Efiírtc qazósli, sl pliicufá la bd ut,amestecatú sau nu, cu ori.ce báuturá.

SINGURA APA PURGATIVA I

ÎNLÁTURpND SURSELE UtIGURESC!

CARE PRODUCE AFARA DE EFECTUL SIGUR

SI NEJIGNITOR SI 0 ACTIUNE CURATII,.,!,,;ASUPRA ORGANELOR BOLNAVE.:.

UN PÄIIÁREL FACE+ACELAS EFECT CA

0 STICLA fNTREAGÁ DE APA DE BUDA.

SE GASESCE DE VANDARE LA TOTEFARMACIILE SI DROGUEftIILE DIN TARA.

sue,,,.,.

11111.BITCURESCI. Strada Smârdan No. 7, (Casa Zerlendi)REPRESENTAT PRIM

LOUIS St':HONDOl FCel mal vechin depaú de and §inl agricole §1 industriale de tot felul

Garniturï de treerat (Sistem perfectinnat). Nla §inl de secerat Si legatMASINI DE SEMANAT IN LAT SI IN RINDURI

MA CU ABUR IN TOATE MARIMILEDin renumita fabrica PETZOLD & Comp. ING. LIMITED, Berlin

PLUGURI ELECTRICE, ultima perfecTiune atimpului.Dinrennmitafabrioi F. Zimmermann & Comp. (Soc. p. A.) Ha''le `I, Germania

BIUROU TECHNIC pentru instalatiunl de fortá si lumina elec-tricä, precum si pentru cele l'alte instalatiunl electro-technice.

MASINI DE SCRIS (sistem american).Depon permanent de tot felnl de matlni pentru agriou ltnri $i Indnatrie, preeum :

Motoare, Vînturätoare, Triorl, Batoze de porumb, Maein! de hurnit,Masana de presat ors sali ovfis Mnsamale imper-

meabile. Sfoarä de legat snopi Mamilla, Case de fer, etc. etc.

IOHN PITTS

Tipografia EPOCA executa tot feint de lucrati atingêtoare de at;ea-stá arta, cu cea mal mare acurateta si eu preturl foarte moderate.

fPrd

itoare i Cultivatoare AmericanePLANET Z'Cel mai bun instrument pentru cultura de

PORUMB, CARTOFI, TUTUN, HAMEI, SFECLE, etcSe poate intrebuinta la mai toate lucrurile de sapa qi prailit.Látimea i adîncimea lucrulul se poate regula

Foarte recomaodabila chier li pentru agriculterul col mir

UNELTE SPECIALE de GRADINAR

Tot felul de 11lalint Agri`AGENTI GENF.

DEPOSITAR

WATSON & YOHItcUIKi:1i'

Strada Academie(Fort Havoa)

GA LATIStrada Portul

SBALLAStrada Kegel

Cereo catatogul special PLANET IIl'

u>or

IE

OleBALI

I

DELLFI1, 14.

al

ïi.