Literatura aservita ideologiei comuniste n primii ani ai regimului comunist impus n Romnia(1944-1959) singura literatura acceptata oficial si difuzata este cea de propaganda si de agitatie.A cest tip de literatura avea menirea de a pregati soldai ai partidului, adoratori fanatici ai idealului comunist. Unicul scop l reprezenta transformarea temelor ideologice n sentimente active, schimbarea radicala a mentalitatii si faurirea ,,omului nou .Pentru atinge rea acestui scop se recomanda reluarea neistovita, cu mici variatiuni a ctorva teme s i subiecte. Astfel li se insufla viitorilor soldati cultul sfintilor martiri(solda tul sovietic-eroul civilizator, comunistul care s-a jertfit pentru fericirea noastra), cultul apost olilor credintei (Lenin, Stalin, Gheorghiu-Dej), cultul bisericii ocrotitoare(Partidul), cultul r egatului ceresc (Uniunea Sovietica), cultul omului nou, exorcizat, izbavit nfruntnd trecutu l rusinos si revenind la beatitudinea, la fericirea promisa de raiul comunist. Noua scriere trebuia sa ndeplineasca cteva conditii. n primul rnd ea trebuia sa fie accesibila si aceasta nu se putea realiza dect prin rentoarcerea la formele si mple. Astfel proza preia unele elemente specifice basmului ndeosebi lupta dintre bine s i rau care se sfrseste cu victoria bunelui. Alte trasaturi sunt sentimentalismul latent , simplitatea vulgara si tmpa, instinctualismul si antiintelectualitatea, aspectul rudimentar al textelor. Jumatatea anilor 1950 reprezinta intrarea ntr-o noua etapa cea a concesiilor tactice, generata de schimbarile produse la Moscova cnd vine la conducere Nikita Hriusciov.n plan intern dupa o perioada de deruta conducerea stalinista a tarii n frunte cu Gheorghe Gheorghiu-Dej si-a reconsiderat obiectivele, mijloacele si stilul de lucru. Se face apel la recosmetizare lasnd, nsa, neatinsa structura si fundamentele stalinis te ale regimului.Astfel, scriitorii erau ndrumati sa abordeze tematica majora a prezentului( marile transformar din industrie si agricultura, munca frematatoare de pe santiere) dezvaluind astfel mretia activitatii revolutionare a organizatiei de pa rtid. Eroul central devine comunistul-omul nou, muncitorul, taranul care a nteles sensul viet ii noi si a pasit hotart pe drumul luminos spre socialism. Proza este constrnsa sa apeleze l a formulele preexistente, la realismul clasic, numit n epoca ,,realism critic . Cei c are dau un exemplu negativ sunt scriitorii din vechea generatie interbelica precum M.Sad oveanu care scrie Pauna Mica (1948), Mitrea Cocor (1949), Aventura n lunca Dunarii (1954 ), Cella SerghiCantem ir es tii (1954), Cezar Petrescu Oameni de azi, oameni de ier i, oameni de mine (1955). Alti scriitori care ilustreaza aceasta perfectionare a setului de cerinte oficiale si imperative partinice au fost: Petru Dumitriu Drum fara pulb ere (1951), Pasarea furtunii(1954), Zaharia Stancu Dulaii(1953), Florile pamntulu i(1954), Radacinile sunt amare (1958), Ion Marin Sadoveanu De la potop ncoace (19 58) etc. Formula aceasta a ideologiei ncorporate si sustinute de un vesmnt realist

si va schimba dupa o vreme ponderea elementelor constitutive. Vine vremea naratiunilor realiste, cu adncirea observatiei dar care sfrsesc neasteptat printr-o concesie id eologica cum este cazul unor importanti prozatori Eugen Barbu, Marin Preda. n plin deceniu al realismului socialist, mai ales ntre moartea lui Stalin si revolutia ungara (1956) cenzura a permis totusi apartia unui numar foarte mic de carti ce nu stisfaceau nici tematica, nici imperativul actualitatii precum: Bietul Ioanid e (1953) deG. Calinescu, Toate pnzele sus!(1954) de Radu Tudoran, Morometii (1955 ) de Marin Preda, Cronica de familie (3 vol.1957) de Petre Dumitriu, Groapa (1957) de Eugen Barbu. Aceste carti sunt evidenta faptului ca prozatorii au nvatat ca prezentul trebuie evitat pentru ca nu putea fi descris pna la capat n lumina adevarului. Din pacate ceea ce s-a cstigat prin aceste 5-6 proze realiste va fi pierdut prin nabusirea revolutiei din Ungaria care ne-a readus ideologic la anul 1952. Aceasta bresa creata va oferi s criitorilor dupa 1964 posibilitatea diversificarii extraordinare a paletei stilistice, a tem aticii, a formulelor narative si a tipurilor de expunere Dupa 1964 Georghiu-Dej initiaza un proces de reorientare politica convignd-ul pe Nikita Hrusciov ca regimul comunist din Romnia este att de sigur nct nu este nevoie de prezenta trupelor sovietice.Plecarea din Romnia atrupelor sovietice a constituit prilejul si nceputul unui proces de delimitare de indicatiile Kremlinu lui.ntre 1965-1971 a existat un rastimp n care n Romnia s-ar fi putut publica orice daca sertarele scriitorilor nu ar fi fost goale. Acum se ivesc conditiile aparitiei u nei specii de proza care poate fi ntlnita numai n regimurile totalitare si anume proza de dezvalu ire cu anumite accente justitiare.. Scriitorul de dupa 1965 angajeaza o adevarata po lemicaexplicita sau subtextuala- cu tot ceea ce era inautentic, conventional, schemati c, idealizat. Aceasta schimbare de optica se nregistreaza sensibil n proza de inspiratie rurala. Un exemplu n acest sens este romanul Morometii II (1967) al lui Marin Preda care ofera o perspectiva noua asupra lumii rurale din peroada cooperativizarii, de o veridi citate fara precedent, surprinznd convulsiile unui organism social n plin proces dramatic, de restructurare. Dupa 1971 dupa faimoasele teze din iulie ale urmasului lui Gheorghiu-Dej, Nicola e Ceausescu literatura si reia statutul sau de servitoare a ideologiei de partid. La fiecare dintre scriitorii ce si consolideaza cariera dupa 1964 (m. Preda, E.Barbu, Fanus Neagu, N.Breban, D.R.Popescu. ST. Banulescu) si chiar la cei care si publica scrierile dupa 1971 se resimte dorinta de revansa, de nfruntare a urtului anilor 50.