HELENE AHRWEILER

IDEOLOGIA POLITICA A IMPERIULUI BIZANTIN

Cu o postfata de: Nicolae �erban Tana§oca Traducere: Cristina Jinga

./ CoRINT Bucure�ti, 2002

Redactor: Radu Badale

Coperta: Walter Riess

Cartografie: Petruta $erban

Tehnoredactare computerizata: Carina Roncea, L ili G aibar

Pe coperta: . . .

moned� bizantina ·din secolul al Xlil-lea reprezentandu�l pe· imparat (Mihail al VIII-lea Paleologul) binecuvantat de lsus Hristos, in prezenta arhanghelului Mihail; in fundal, al doilea Conciliu ecumenic de Ia Niceea (786), prezidat de Constantin al VI-lea (Biblioteca vaticana, Roma).

Helene Ahiweii�r L 'IDEOLOGIE POLITIQUE DE L'EMPIRE BYZANTIN

© 1975 Presses Universitaires de France

Toate drepturile asupra acestei versiuni In limba romana sunt rezervate Editurii CORINT

ISBN: 973-653-267-4

Format: 16/54 x 84 Coli tipo: 11 ,5

. T iparul executat Ia: Tipografia MUL TIPRINT la§i

Calea ChlflnAulul 22, et 6, lafl 6600 tel. 032-211225, 236388 fax. 032-211252

•

Tn memoria parinte lu i Vita l ien Laurent

... I have sai led the seas and come To the holy city of Byzantium .

. . . Set upon a golden bough to sing To lords and ladies of Byzantium

Of what is past, or passing, or to come* .

W. B . YEATS - Sailing to Byzantium, 1927.

* , ... Am trecut peste mari ca sa vin La sfanta cetate a Bizantului . . . . intr-o bare a de aur m-am suit, sa le cant Domnitelor ?i nobililor domni bizantini Despre ce-a fost, ce este ori ce va fi sa fie." (N.tr.)

INTRODUCERE

Studiu l ideolog iei pol itice a Bizantu l u i, ad ica a lmperiu lu i roman cre?tin de Rasarit, detine, printre problemele care pre­domina, in prezent, in studi i le bizantine, un loc de exceptie . Lucrari importante ?i valoroase, datorate, in specia l , savanti lor germani ?i ang lo-saxoni , au vazut l umina zi le i in u lt imi i an i 1 : acestea sunt consacrate, in cea mai mare parte, examinar i i conceptiei imperia le romane ( deosebit de insufletite in Bizant, mai a les intre secolele al IV-Iea ?i al VI-lea, a raporturi lor sale cu ideea elenistica de rega l itate ?i , b ineinteles, a prelungiri lor sa le in conceptia cre?tina despre putere . A?adar, se poate con­sidera ca problema eel mai amanuntit dezbatuta este aceea a fundamentu lu i ideologic al un iversal itati i l mperiu lu i bizantin2; totu?i, imp l icati i le acestu i pr incipiu de baza, gandirea pol itica, in societatea ?i in viata bizantin i lor nu ?i-au dobandit inca studiu l pe care il merita .

Lucrarea de fata nu pretinde, nici pe departe, ca ar umple aceasta lacuna; mu lt mai modest, ma voi stradui sa examinez doar cateva aspecte ale principale lor orientari ideologice, do­minante in diversele perioade a le m i lenarei istori i a Bizantu lu i, ? i voi ana l iza impactu l lor asupra menta l itati lor ?i asupra opinie i publ ice. Raporturi le cetateni lor cu puterea ?i autoritatea, rolu l ? i reacti i le lo r Ia chestiun i le socotite de interes national sau, pur ?i s implu, publ ice, vor f i p roblemele pe care le voi puncta , fara ca, d in pacate, sa pot oferi ni?te soluti i satisfacatoare . Situatia fragmentara ?i dispersata a documentatiei constituie

5

adesea o pied ica Tn contura rea unor aspecte al caror interes este, totu?i, evident; ma refer, Tntre a ltele, Ia mecanismul for­mari i mental itati lor, Ia rasta lmacir i le opiniei publ ice ?i, Tn sfar?it , Ia rezistenta structuri lor · minta le Tn fata rea l itati lor Tn mi?care . Aceste probleme nu pot fi expuse Tn mod corect ?i ana l izate fa ra o examinare prea labi la a evolutiei semantice a termeni lor uti l izati Tn circumstante determinate . 0 astfel de ancheta nefi ind Inca facuta, n ici in itiata, aceasta l ipsa se va resimti Tn studiu l nostru .

In pl us, stud iu l ideolog i i lor pol itice d in B izant (folosesc i ntentionat p lura lu l , data fi i nd varietatea orienta ri lor ideologi­ce din lmperiu) reclama recursu l la ni?te su rse de d iverse cate­gori i ?i natur i . Este evident ca i nformati i le provenind d in izvoa­rele scrise dedicate unu i anumit publ ic Tngaduie surprinderea l im itelor socia le, etn ice ?i inte lectuale, prin observarea reac­ti ilor persoanelor, de diferite orig in i ?i condit i i , imp l icate Tn trebu r i le ob?te?t i . Astfel , su rsele hag iog rafice - Vietile Sfintilor, Miracole/e, Rugaciunile etc . - sunt Tn mod specia l ut i le pentru studiu l credinte lor populare ?i a l reaqi i lor popu­lati i lor d in provinci i . In sch imb, sursele oficia le , mai a les leg i le ?i decretele imperiale, sunt ind ispensabi le pentru determi­narea orientar i lor ideolog ice a le carmuir i i , In vreme ce l ite­ratura savanta - Discursun� Scrisori etc. - aduce marturi i pretioase asupra poziti i lor, adeseori nuantate� a le e l itelor bizantine ?i , Tn particu la r, a le , inte lectua l itati i" constantinopo­l itane. Pe de alta parte, iconog rafia imperia la, ca ?i num is­matica3 sau, In mai mica masura, sig i l iog rafia , dezva lu ie secretele propagandei oficia le, deosebit de b ine puse Ia punct In B izant. Sa a¢augam, Tn ce le d in u rma, ca studiu l atitudin i i B iserici i, esential pentru subiectu l nostru , reclama exploata rea surse lor ecleziastice ?i ca istorici i bizantin i sunt s inguri i ca re ne furnizeaza i nformati i despre contextu l istoric In care au apa­rut d iversele man ifestari ideolog ice . Prin u rmare, se lntelege

6

ca volumu l cople�itor a l documentatiei face subiectu l aproape imposibi l de controlat.

Oricum, lacunele �i imperfectiun i le l ucrari i de fata nu l�i pot gasi o scuza numai In dificu ltatea atingerii obiectivului propus­de acest l ucru sunt profund convinsa . Totu�i, Tmi place sa cred ca efortu l meu, de�i incomplet, va Tncuraja , fara lndoiala, cercetar i le u lterioare, lntr-un domeniu interesant �i Inca destul de putin explorat. T i mu ltumesc coordonatoru lu i acestei colecti i, profesoru l R. Mousnier* I pentru ca mi-a oferit ocazia sa lntre­prind acest studiu . A? dori sa mentionez, de asemenea, ca l ucrarea de fata a fost rea l izata Ia Dumbarton Oaks, Ia Centru l de Studi i Bizantine de Ia U niversitatea Harvard: recuno?tinta mea se Tndreapta catre conducerea acestuia, In special catre directoru l sau, M. W. Loerke, pentru ca mi-a pus Ia d ispozitie bibl ioteca exceptionala a acestui centru ?i pentru ca mi-a a rtatat comori le nepretu ite a l e colectiei sa le bizantine . Profesoru lu i R . Browning, de Ia U niversitatea din Londra, care a binevoit sa-mi citeasca manuscrisu l , Ti exprim mu ltumiri le mele prietene?ti pentru observati i le facute . Tn sfar?it, a? dori sa precizez cat de mu lt a profitat aceasta carte de pe urma discuti i lor mele cu parintele F. Dvornik, • profesor emerit Ia Harvard �i unu l dintre principal i i sustinatori ai studi i lor despre ideologia pol itica a l um ii cre?tine .

* Profesorul Roland Mousnier a coordonat colectia ,L'Historien" a edi­turii Presses Universitaires de France, in care a aparut, in 1975, aceasta carte. (N.red.)

7

lmperi ul bizantin In timpullui Vasile al 11-lea (976-1 025)

Capitolul 1

UNIVERSALISMUL

Originile lmperiului bizantin: legenda �i istorie

Bizantu l este un ora� �i, totodata, un lmperiu . Conditia a parte a cetati i , odinioara modeste, d in Stramtoarea Bosforu lu i a dat, de timpuriu, na�tere legende i . Menita sa devina capita la primu lui lmperiu cre�tin, Bizantu l , Constantinopolu l este con­siderat, de Ia bun lnceput, ca o opera de inspiratie d ivina: Dumnezeu i-a aparut lmparatu l u i Constantin , pentru a-i porun­ci unde sa a�eze ora�u l , pe m aluri le Bosforu lu i . Tot o i nter­ventie divina a precizat amplasarea exacta a B izantu lu i , pe ma lu l european al Bosforu lu i (nu in Calcedonia, aflata pe ma lu l asiatic) . Tn sfar�it, sub indrumarea unu i inger, Constantin a trasat conturul ora�ulu i caruia, continuand traditia inaugu­rata de Alexandru eel Mare, ii va da numele sau .

Tntemeier�a Constantinopolu lui , cetatea a leasa de Dumne­zeu, a fost, in scurta vreme, socotita ca simbol izand intemeierea lmperiu lu i cre�tin . l storiografia cre�tina a zamisl it legenda ora�ulu i sfant Constantinopol - o repl ica, s-ar spune, pentru legenda pagana a Romei -, iar Orientul roman a prefacut Constantinopolu l in centru l sau pol itic �i cultura l . Astfel , o data cu aparitia Constantinopolu lu i , o l ume noua intra in istorie -Bizantul , devenit Constantinopol, inaugureaza l mperiu l bizantin,

9

nou l lmperiu roman, pus sub semnul noii rel ig i i . Legenda, care sustine ca lmperiu l bizantin ar fi fost creat de cre�tini �i pentru cre;;tini, constitu ie, fara lndoiala, primul fapt ideologic bizantin . lstoria , caci acesta li este rolu l , se del imiteaza de miraculos - din perspectiva sa, orig inea lmperiu lu i bizantin apare In lntreaga-i complexitate -, ca atare ne informeaza ca lmparatu l Constantin a ramas pagan pana pe patul de moarte �i li rezerva lu i l u l ian Apostatul un loc printre lmparati i B izantu lu i .

Tntr-adevar, Bizantu l l�i datoreaza existenta evenimentelor care au marcat soarta l mperiu lui roman Ia sfar�itu l seco lu lu i al IV-Iea. Contestat de o patura d in ce in ce mai larga a popu­latiei sale - ma refer Ia cre�tin i , considerati, de o parte a isto­riog rafiei oficia le, vinovati de caderea Romei 1-, amenintat de invazi i le barbare, pe care sistemu l sau de aparare a g ranitelor ( limes) nu reu�ea sa le stavileasca, obl igat, In sfar�it, sa-�i aban­doneze pretenti i le asupra dominium-ulu i din Rasarit in favoa­rea lmperiu lu i persan, riva lu l sau, l mperiu l roman din veacu l a l IV-Iea a fost constrans sa-�i reconsidere orientari le pol itice �i sa lsi reeva lueze fundamentu l va lori lor. Sa consol ideze traditia ' ' '

unui lmperiu invincib i l , sa refaca o unitate - a carei scindare va provoca a�a-numita ,schisma In suflet" �i va umple de ama:. raciune spiritele - erau lndatorir i le urgente, a caror amploa re descu raja el ite le l umi i romane a epociF.

Cu toate acestea, intemeierea Constantinopolu lu i ca o noua cetate imperia la, Ia rascrucea mai multor l umi , in Orien­tu l roman, �i toleranta fata de noua rel ig ie, cre�tinismu l , care obtine, de acum lna inte, mu ltumita Ed ictu lu i de Ia M ilano, dreptu l de a exista In lmperiu , demonstreaza, dupa parerea mea, vointa �i stradan ia de a redresa l mperiu l , care se mani­festa atat pe p lan intern, cat �i pe plan extern. Aceste masuri dovedesc nelndoi�lnic preocuparea statulu i de a-�i relntari legaturi le cu populati i le orienta le din l mperiu, a l caror devota­ment fata de cauza romana e ra vita l pentru supravietuirea

10

acestuia . Crearea Constantinopolu lu i ca o repl ica fidela a Romei constituie o marturie a deplasari i atentiei carmu iri i Tnspre Orient, In vreme ce acceptarea cre�tinismulu i corespunde dorin­tei popu lati i lor orienta le, care furnizau statu lu i m ij loacele, In oameni �i In bani, ale apara ri i sa le - sa nu uitam ca , Tntr-ade­var, Orientul , imens tezaur de resurse pentru lmperiu , a fost eel dinta i cucerit de catre noua rel ig ie �i ca d in randul popu­lati i lor sale l�i va recruta cre�tin ismu l mentori i �i discipol i i cei mai lnflacarati.

Tn orice caz, aceste doua masuri esentia le - lntemeierea Constantinopolu lu i �i acceptarea cre�tin ismu lu i - s-au datorat unui singur om, lmparatu lu i Constantin , caruia i-au fost lndea­juns ca sa treaca, apoi, drept parintele l mperiu lu i care va rezul­ta de aici, adica a l l mperiu lu i bizantin , ch ia r daca aceasta dez­voltare, ulterioara, a pol itici i sale nu fusese vreodata pre­con izata n ici, b inelnteles, dorita de e l . O rice s-ar spune, exis­tenta Bizantu lu i este subordonata actiun i i constantin iene; fondatorul sau a fost sanctificat de catre B iserica bizantina, care I I va cal ifica drept ,Aidoma Apostol i lor" ( isapostolos), �i a fost proiectat In mit de catre stat �i locu itori i ora�u lu i sau3•

Astfel , noul lmperiu, care marcheaza o etapa importanta a destinu lu i roman, a avut drept baza Constantinopolu l , ca Noua Roma, iar d rept fundament spiritua l cre�tinismu l , ca rel ig ie a populati i lor l umii romane depinzand, de a cum lnainte, de noua cetate imperia la4• A�adar, acestea sunt cele doua forte majore d in ideolog ia pol itica a l mperiu lu i pe care II numim, impropriu, · bizantin� caci, In rea l itate, este lmperiu l roman· al Rasaritu lu i cre�tin , avand drept capita Ia Constantino­polu l . Sa amintim ca, Tntr-adevar, bizantin i i nu ?i-au spus nicio­data a ltfel decat , romani" ?i ca termenul de ,bizantin i" li desemna, In epoca, ?i doar sub pana scriitori lor arhaizanti, numai pe locu itori i din Constantinopol , adica a i ora?u lu i construit pe locu l vechii cetati Byzantion5•

11

Tntelegem, astfe l , de ce numero?i istorici moderni numesc l mperiu l bizantin , lmperiu l roman tarziu" sau , lmperiu l ro­man de Rasarit", respingand termenul de bizantin ca impro­priu ?i , trebuie sa recunoa?tem, lncarcat de un sens aproape peiorativ, crista l izat pe baza interpretari lor pripite, avansate de catre eruditi i Seco lu lu i Lumin i lor, Ia adresa u nei civi l izati i ca reia nu-i puteau patrunde nici spiritu l , n ici semnificatia6• Aceasta d isputa In j u ru l numelu i l mperiu lu i , care risca sa ramana acela de ,b izantin" , reflecta, dupa parerea mea, 0

rea l itate istorica, pe care ar fi suparator s-o ignoram, lnta i pentru ca ne permite, cu u�ur inta, sa afirmam importanta legatur i lor l m periu lu i bizantin cu lumea romana ?i cu valor i le sale, apoi pentru ca ne da pri leju l sa precizam ca termenul de ,bizantin" , ee l put in pan a In epoca a?a-numita protobizantina (din seco lu l a l IV-Iea pana Ia sfar?itu l seco lu lu i a l VI-lea) , tre­buie lnteles ca desemnand l mperiu l cre?tin al Rasaritu l u i roman ? i , In sfar?it, pentru ca , In plus, ne lngaduie sa subl i­n iem, d rept consecinta i med iata a acestei defin it i i a l mperiu lu i bizantin, trasatur i le esentia le a le ideolog iei pol itice din l umea bizantina - ata?amentu l cvasineconditionat fata de va lori le romane ?i cre?tine, a?a cum erau concepute acestea de lumea elen ica ?i elen izata d in Orient.

Constantinopolu l , devenit centru a l l umi i g reco-romane cre?tinate, va fi, In mod fi resc, capita la nou lu i l mperiu ; va fi desemnat ca ,Nbua Roma" � i , totodata, ca ,Noul lerusa l im"; va f i cetatea Fecioarei7, iar despre statui In care se afla se va spune ca este ,ocrotit de Dumnezeu�' , In vreme·ce Tmparatu l sau, deopotriva ,,nvingator ?i i ubitor de pace", va fi considerat drept aghiotantu l , lmputernicitu l lu i H ristos pe pamant. Carac­terul un iversa i al lmperiu lu i bizantin , fondat pe mo?tenirea romana, este, astfel , consol idat prin gandirea cre?tina ecume­n ica . Aceasta conceptie romano-cre?tina a un iversa l itati i lmperiu lu i prinde contur Inca d in timpul lu i Constantin eel

12

Mare ?i este magistra l expusa de catre Eusebiu , In discursu l sau , rostit In anu l 335, In onoarea celui dintai lmparat cre?tin8.

Prin u rmare, se d iscuta zadarnic despre data de na?tere a l mperiu lu i bizantin - aceasta a fost ba plasata sub Diocletian (294-305), d in cauza reformei administrative d in vremea aces­tui lmparat, ba socotita aceea�i cu data lntemeierii Constan­tinopolu lu i (330), ba lmpinsa pana In anu l 395, data ,separari i l mperiu lu i roman In l mperiu l de Rasarit ?i lmperiu l de Apus. Ramane de necontestat, dupa parerea noastra, faptul ca lmperiu l bizantin lncepe cu domnia lmparatu lu i roman care a autorizat, prin Edictu l de Ia M i lano (312), I ibera practicare a cu ltu lu i cre?tin , eel care a prezidat primu l conci l iu ecumenic, Ia N iceea (325), eel care, In sfar?it, a ctitorit noua cetate imperi­a la, careia li va atribui simbolu ri le puteri i ?i-i va da numele sau9•

Cu toate acestea, l mperiu l creat, ch iar daca involuntar, de catre Constantin l�i va afirma u lterior caracteru l specific, mai a les In timpul perioadei cuprinse lntre domnia l u i Teodosie I ?i cea a lui Heracl ius (379-641 ) . De-a l ungu l acestor secole, Bizan}ul va dobandi trasaturi le datorita carora va fi desemnat, mai tarziu , ca lmperiu l g rec d in Rasaritul cre?tin . Aceasta noua orientare ideolog ica, dezvoltata In parale l cu gandirea de sorg inte romana, mereu vie, dar pe care tinde sa o ln locu iasca, va starni confl icte mocnite sau deschise In in ima l umi i care toc­mai se na?tea, l umea Bizantu lu i , confl icte care-?i vor lasa lntiparite u rmele asupra lntregii existente a l mperiu lu i .

Na�terea ideologiilor bizantine: mare�ie � i contradiqii

Domnia lu i Teodosie I marcheaza u n moment de cotitu ra In istoria nou lu i lmperiu , lndepartandu-1 de traditi i le romane -am In vedere ruptura bruta la cu paganismu l , rezultata d in masuri le luate d in porunca acestui lmparat. Tntr-adevar, sub

13

Teodosie, cand cre?tin ismul devine rel ig ie de stat, s-au adoptat ni?te masuri care au capatat, adeseori, caracterul de veritabi le persecutii lmpotriva pagani lor - oracolu lu i d in Delf i i-a fost impusa tacerea, Jocuri le O l impice ?i misterele din E leusis au fost interzise, templele au fost jefu ite de cre?tini , preotii pagani s-au vazut nevoiti, cum scria, nu fara amaraciune, Libanius, ,sa taca sau sa moara" 10 • Din ace I moment,. cetatean a l l mperi u l u i roman era considerat oricine lmbrati?ase adevarata credinta, cea stabi l ita de conci l i i le ecumenice de Ia N iceea ?i de Ia Constantinopol (38 1 ) - ba?tina? sau stra in, european, asiatic sau african ( lmperiu l cuprindea, lntr-adevar, de ju r lmprejuru l Mediteranei, teritorii situate pe toate aceste trei continente), era suficient sa fii cre?tin pentru a avea acces Ia orice functie d in administratia imperia la, ba chiar ? i Ia tron . Secolu l a l iV-lea, In t impul caruia se petrece dureroasa operatie estetica, autoimpusa de catre lmperiu , pentru a-?i a ranja chi­pu l astfel lncat sa-i perm ita sa traiasca o noua viata, se lncheie cu tri umfu l cre?tin ismu lu i . Antichitatea ?i spiritu l sau umanist ?i tolerant sunt defin itiv lnmormantate - lmperiu l roman cedeaza locu l l mperiu lu i bizantin , In vreme ce l umea occiden­ta la patrunde lhtr-o noua era a istoriei sale, dominata, cum scria Gibbon, de , rel ig ie ?i barbarie" 1 1 •

La moartea l u i Teoc;iosie, lmperiu l roman, lmpartit, dupa un stravechi obicei ? i pentru a-i mu ltumi pe cei doi fii a i lmparatu­lu i defunct, In rmperiu l de Rasarit ?i l mperiu l de Apus, este lasat prada, sfa?iat ?i d ivizat, atacuri lor d in partea popoarelor germanice; care, In va l u ri succesive, lncepusera Inca d in seco lu l al I l l -lea sa forteze porti le Caucazulu i ? i sa razbata In Europa . l mperiu l de R�sarit,, B izantul , stabi l it In tinuturi manoase, unde elementul g reco-roman era dominant, a putut, g ratie noii sale re l ig i i ?i a traditi i lor sale pol itice ?i intelectuale, sa formeze un stat, solid ?i con?tient de valoarea patrimoniu lu i sau, care se va opune, eficace, barbari lor12 • Ajun?i Ia Dunare, hotaru l

14

septentrional al lmperiu lu i , apa rat de contingente mi l itare importante �i de un lung lant de fortarete, barbari i , In pofida numeroaselor raid u ri , nu o data spectacu loase, dar lntotdeau­na razlete, uneori lmpinse ch iar pana Ia ziduri le Constantino­polu lu i , au fost constran�i , In cele d in u rma, sa recunoasca, lntr-un fel sau a ltu l , autoritatea lmperiu lu i , care n-a �ovait sa l�i impuna, pentru a obtine aceasta recunoa�tere, importante sacrifici i materia le. Bizantu l , imperiu mu ltietnic, dar lncrezator In forta sa cu ltu ra la , a absorb it �i a asimi lat, de-a lungu l t im­pu lui , elementele stra ine de traditi i le sale, In vreme ce, pe de a lta parte, a pus finante le lmperiu lu i Ia d ispozitia d ip lomatiei sale savante, care i-a lncurajat pe conducatori i reca lcitranti ai diverselor g rupe de invadatori sa-�i caute lntr-a lta parte un refugiu �i un loc unde sa se stabi leasca .

In acest mod, l mperiu l de Rasarit, prin sistemu l sau de apara re �i prin jocu l dip lomatic subti l , care u rmarea sa-i atate pe barbari un i i lmpotriva a ltora , a �tiut sa-i lndrepte spre Occidentul depopulat, saracit �i lasat In voia sort i i . fn. sfa r� it, mu ltum ita bazelor sa le cu ltura le �i pol itice, a reu�it sa-i lng lo­beze pe barbari i care au patruns pe teritoriu l sau �i care i-au furnizat mana de lucru pentru m unci le agricole ;;i soldati i pen­tru armatele imperia le -In randuri le carora ace�tia vor l upta adeseori lmpotriva propri i lor frati 1 3 • A�adar, In vreme ce l mperiu l de Apus, cu Roma, capita la sa, l�i dadea u ltima sufla­re, napadit de barbarii care li vor lmparti ter itoriu l , In 476, l mperiu l de Rasarit sdipa d in experienta care va zdruncina Europa lntre secolele a l I l l- lea � i a l V-lea cu i ntegritatea terito­ria la aproape neatinsa ;;i cu o personal itate nationala ;;i pol itica bine consol idata.

lmperiu l d in Rasarit ramane, de acum Tna inte, bastionul cre�tinatatii � i refug iu l cu ltu rii g reco-romane: In fata Romei devastate de catre barbari, Constantinopolu l devine centrul lumi i civi l izate, singu ra capita la a lmperiu lu i roman: numai

15

lmparatii sai vor putea, In mod leg itim, sa poarte acest titlu , sublntelegandu-se lmparati ai romani lor, iar patriarhu l sau i?i va vedea rangu l rid icat Ia acela?i n ivel cu al papei ?i va fi ca l ifi­cat, pe d rept cuvant, d rept ecumenic. Constantinopolu l va fi singura cetate-reg ina, cetatea prin excelenfa14, in vreme ce Roma, d istrusa ?i barbarizata, se va p leca In fata Constantino­polu lu i . T?i va mai aduce aminte de g loria sa de odinioara, de tit luri le ?i de intaietatea sa, numai atunci cand Occidentu l bar­bar, pe care II va cre?tina, va gasi puterea de a se ridica impotri­va Bizantu lu i - dar aceasta se va petrece intr-o noua lume -pentru a revendica suprematia . Pana atunci, Occidentu l va trece prin secole de lntuneric, iar Orientul printr-un timp a l lndelungatelor stradani i de supravietuire ? i mentinere. lzolat intre hotarele sale, constant amenintate, saracit ?i vlagu it, cu vremea, de razboaiele Ia care II provocau, neincetat, fie bar­bari i de Ia miazanoapte (acum avari, s lavi ?i bulgari), fie per?ii sasanizi in Orient, Bizantul va fi constrans sa-?i revizuiasca pol itica ?i sa-?i modereze ambifi i le . Diplomafia, organizarea mi l itara ?i administrativa, orientarea �ntelectua la ?i aspirati i le spirituale, pe· scurt, viafa ?i istoria l mperiu lu i roman de Rasarit, ale Bizantu lu i , vor fi, de acum inainte, an imate de doua prin­cipii contradictori i : unu l , rea l ist ?i orienta l , care vrea cu orice pret mentinerea teritoriu lu i roman ramas in lmperiu ?i evolutia, in interioru l g ranitelor sale, a popu lafi i lor bizantine, iar cela lalt, ideal ist ?i occidenta l , care aspira Ia recucerirea Apusulu i roman de sub barbari ?i Ia reintoarcerea frati lor supu?i in sanu l mari i natiuni romane . Visu l mari i idei un iversa le, intrupat acum in reconquista vechii l umi romane, se va opune, pe viitor, pol iticii cumpatate si conservatoare, care staruia pentru abandonarea defin itiva a

. ceea ce era deja pierdut ?i pentru consol idarea lmperiu lu i in partea orienta Ia, izvorul prosperitatii ?i baza fortei sale mi l itare . Aceste doua curente pol itice d iferite au avut, fiecare in parte, partizani i sai inflacarafi , i-au impartit pe

16

oameni i de stat In factiun i , au starnit pasiun i le popu latiei constantinopol itane (deme/e), ale carei tu lbura ri i-au amenin­tat nu o data pe lmparati, s-au manifestat sub d iverse forme In viata intelectuala ?i artistica ?i, oricat de ciudat ar parea, s-au aflat Ia orig inea mari lor confl icte rel ig ioase care au zdruncinat adeseori l mperiu l ? i care, privite d in afara, dau impresia, In zi lele noastre, de nelnsemnate ,ga lcevi bizantine" .

Se lntelege, a?adar, de ce toti cercetatori i care abordeaza studiu l fenomenulu i complex a l a rtei bizantine ridica problema orig in i lor creatiei artistice In Bizant prin a lternativa : ,Roma sau Orientu l "15• Un i i subl in iaza influenta Antichitatii g reco-roma­ne, cei la lti nu vad decat Orientu l , elenistic sau nu, ca sursa de inspiratie a creatori lor bizantin i . l storicu l nu poate decat sa se tina deoparte de aceasta conceptie restrictiva despre fenome­nu l bizantin . Adevarata expl icatie pentru complexitatea istori­ca a Bizantulu i rezida, daca vrem sa enuntam problema lntr-o maniera schematica, In formu la : ,Constantinopo lu l cu Roma sau Constantinopolu l fara Roma", binelnte les In masura In care Constantinopolu l reprezinta Rasaritu l roman, iar Roma, Apusul roman. Numero?ii lmparati care s-au succedat pe tronu l Bizantu lu i au lmbrati?at, fiecare dupa orig inea, obi­ceiuri le ?i temperamentu l sau, unu l d intre cei doi termeni a i acestei formule . De aceea, ei au orientat pol itica ?i efortur i le l mperiu lu i f ie spre ofensiva ?i expansiune teritoria la, sub deviza: , lmperiu l roman este universa l " , f ie spre defensiva ?i organizare interna, avand drept cuvant de ord ine : , lmperiu l cre?tin este patria noastra, sa-l aparam de· necredincio?i" . Domnia lui l ustin ian I marcheaza apogeu l idei i imperiale roma­ne, In vreme ce iconoclasmul se erijeaza In aparator lnver?unat al idei i orienta le - fiecare, Ia randu l sau, va suscita reaqii care vor zdruncina Bizantu l . Razboiu l , fie In i nteriorul g ranitelor, fie In afara lor, ramane, oricum, soarta l mperiu lu i de Rasarit. Se lntelege, a?adar, de ce istoria sa pare a fi aceea a unu i l mperiu

17

mi litar �i cre�tin, In care, timp de peste o mie de ani , autori­tatea mi l ita ri lor - avandu-l ln frunte pe lmparat, , icoana vie a lu i Hristos" - l�i exercita puterea asupra statu lu i , asupra B iserici i �i asupra poporu lu i bizantin . De-a lungu l lntregi i istori i a B izantu lu i , armata a reu?it sa ramana depozitara va lori lor pol itice ?i istorice ale l mperiu lu i ; d in acest punct de vedere, B izantu l este un icu l mo?tenitor al Romei imperiale ?i, o lunga perioada a existentei sale, va ramane un stat fara putinta de a deveni o natiurie16 •

Vis urile universaliste: stradaniile l ui l ustinian I �i ale l ui H eraclius

Secolu l al VI-lea este marcat de urmarirea lncapatanata a mari i idei i romane - acest vis etern a deven it, In sfar?it, sub l ustin ian, o rea l itate tangib i la . Constantinopolu l a reu?it sa cucereasca vechea l ume romana, sa restabi leasca sub egida sa imperium romanum lntre fostele sale g ranite ?i sa faca sa dom­neasca In l ume pax romana, semnu l hegemoniei sale un iver­sa le . Barbarii (ostrogoti i , vizigoti i , vandal i i ) fusesera gon iti d in lta l ia, d in cea mai mare parte a Span ie i ?i d in Africa, per?i i respectau tratatele lncheiate cu Bizantu l , popoarele rebele ?i g reu de tinut In frau din Arabia recunoscusera autoritatea imperia la , goti i · d i n Crimeea fusesera constran?i sa se l ini?­teasca, frontiera Dunar i i parea de netrecut. Mediterana �i Pontul Euxin devenisera ni�te lacuri bizantine. Constantino­polu l , a?ezat In punctul lor de lntaln i re, stapanea mari le, popu­latia sa aduna bogati i le pe care i le procurau contro lu l naviga­tiei �i a l com.ertu lui, In timp ce lmparati i sai organizau statu i un iversa l , . cum era pe atunci B izantu l , pe baze noi. Conduce­rea centra la, i nsta lata Ia Constantinopol, a fast relntarita . S-au lnfiintat mai mu lte logothesia (min istere}, responsabi le cu

18

economia, finantele ?i armata imperia la . 0 lntreprindere leg is­lativa fara precedent s-a dus Ia bun sfa r?it pr in conceperea unor codexuri care atingeau toate aspectele d reptu lu i - justi­tia dobandea, astfel , i nstrumentu l de care se va servi Bizantu l pana Ia sfar?itul existentei sa le ?i pe care II va transmite Europei t impuri lor moderne; iar B iserica, dupa triuniful def in i­tiv asupra paganismu lu i - pagani i au fost exterminati de catre l ustin ian , iar �coala de Ia Atena a fost lnchisa -, dobande�te un caracter r igorist . Cum credinta ?i legea erau In serviciu l suveranu lu i , s-a instau rat astfel monarhia absoluta, care ?i-a arogat o sorg inte divina - lmparatu l a fost desemnat ca ,basi leu lnvestit de H ristos" , prestig iu l ? i contro lu l asupra sta­tu l u i fi i ndu-i date de Ia Dum nezeu . Constantinopo lu l domne?te ?i administreaza, totodata . Splendoarea imperia la este lnscrisa In monumente g randioase (biserici le Sfanta Sofia , Sfinti i Serg iu ?i Bachus, Sfanta lrina) 1 7, In vreme ce provinci i le lndepartate vad insta landu-se pe teritoriu l lor noi le forme administrative, cu un pronuntat caracter m i l itar. Ora?ele lor devin obiect a l solicitudinii i mperiale: Salonicul cu Sfantu l D imitrie, Ravenna cu bazi l ici le San Vita le ?i San Appol l inare, magn ific acoperite cu marmura pol icroma ?i mozaicuri stra luci­toare, ajung rivalele Constantinopolu lu i. Monumentele d in Roma, deven ita bizantina ?i pusa sub autoritatea unor papi ori­ental i (greci ?i s ir ieni), nu sunt cu n imic mai p rejos decat ace­lea d in lna ltele laca?uri a le cre?tinatati i orientale, d in Locuri le Sfinte, de pe Muntele S inai ?i din Efes18 • lmportante constructii de uti l itate publ ica (apeducte, bai, pa late administrative) lmpodobesc toate mari le cetati ale l mperiu lu i, care dobandesc un pronuntat caracter u rban ?i cosmopol it, In vreme ce, de-a lungu l vastelor frontiere b izantine, se r id ica un ? irag nelntre­rupt de fortarete, centre de coloni i m i l itare, nuclee a le noi lor ora?e. Tn fine, o densa retea de drumuri , savant trasate ?i lntretinute cu regularitate, une?te Constantinopolu l cu

19

provinci i le sale periferice, de pe trei continente. Aceste dru­muri erau strab�Hute de armatele imperia le ?i constant uti l izate de catre negustorii care transportau marfuri le d in Orient In Bizant ?i apoi mai departe, pana In Occident, facand sa circule in lumea barbara nomisma bizantina, dolarul Evu lu i Mediu , dupa expresia lu i LopeZ19• Pe moneda de aur bizantina, faimo­sul ,besant", a carui circu latie n-a fost vreodata lmpiedicata de frontiere, l umea putea sa-l contemple pe imparatu l bizantin, In tinuta mi l itara, avand deasupra capu lu i imaginea lu i H ristos sau a Fecioa rei, reprezentarea orig in i i d ivine a puterii sale, fi ind lnsotit de un Inger, simbolu l tri umfu lui ?i a l ocroti ri i divine, ?i tinand, lntr-o mana, g lobul lmpodobit de cruci, aratand univer­sal itatea bizantina, iar In cea la lta, un labarum- sceptru cruci­form, simbolu l autoritatii romane ?i cre?tine asupra lumi i . Sa marturisim ca n imic nu putea aduce, mai bine ?i lntr-o maniera mai frapanta, Ia cuno?tinta tuturor popoarelor ?i natiuni lor principi i le ideolog iei care lnsufletea Bizantu l : universul civi l izat, ecumenic, apartinea lmparatu l u i bizantin , ,alesu l " , ,proteja­tu l " lu i Dumnezeu, succesoru l lmparati lor romani: l ustin ian I, lntr-adevar, pusese In fapt aceasta idee mareata . E l a fost eel dintai lmparat bizantin reprezentat pe monezi tinand In mana g lobul lmpodobit de cruci20 •

Cu toate acestea, epoca de g lorie a perioadei iustin iene, mareata prin lnfaptu ir i le sale, a fost, ca de obicei, de scurta durata . l mperiul a cunoscut, Ia scurt timp, lnfrangeri care i-au spulberat frontierele, i-au modificat caracterul de putere inter­nationala ?i i-au obl igat pe lmparati sa-?i modereze pretenti i le un iversal iste.

La moartea lu i l ustinian eel Mare (565), statu i , a?a cum specifica Procopiu,· In I uera rea sa intitu lata lstoria secret51 , era ruinat de campani i le mi l itare necontenite ?i de pol itica mega­lomana a suveranu lui , care a fost, totu?i, ultimu l mare lmparat roman. Au urmat devalorizarea monedei de aur (nomisma),

20

tu lburari In randul populatiei constantinopo l itane, marturi i a le nemu ltumiri i generale, iar armatele imperia le, epu izate de ne­sfar?itele razboaie de peste mari (Africa ?i lta l ia) , starn ite de pol itica mari i idei imperia le romane, s-au dovedit incapabi le sa asigure apararea tari i , amenintata din toate d ireqi i le . Va luri le avari lor ? i s lavi lor au fortat, curand, frontierele Dunari i , iar bu l­gari i , i nstalati d incoace de f luviu, ?i-au creat propriu l stat, primu l stat barbar lnfiintat pe teritoriu bizantin . Fortele impe­riale au suferit crude lnfrangeri In fata per?i lor, care au invadat provinci i le din Orient, au intrat victorioase In Palestina, a poi au venit, In ace la?i timp cu avari i , sa-?i r idice tabara lna intea ziduri lor Constantinopolu lu i , salvat, cum spune legenda, de interventia miracu loasa a ocrotitoare i sale, Sfanta Fecioara . l mnu l ,acatist" , atribuit l u i Roman Melodu l , capodopera a imnogr:afiei bizantine, se vrea vocea poporu lu i , lnaltata pentru a aduce multumiri mantuitoarei sale, Fecioara, numita, In aceasta circumstanta, ,genera l i nvincibi l " . Tmparatu l Heracl ius a orga­n izat repl ica bizantina ,- a mobi l izat o mare armata nationa la, a respins barbarii d in Nord , a proclamat o ,cruciada" lmpotri­va per�i lor care ocupasera Locuri le Sfinte, a intrat In lerusa­l imul devastat de inamic, a patruns In interioru l lmperiu lu i per­san �i a ru inat Ctesiphonul , capita la acestu ia, pentru ca, Ia urma, In 630, sa aduca el lnsu�i Ia lerusa l im, In triumf, Adevarata Cruce, ceea ce semnifica faptu l ca victoria sa era aceea a cre�tinatati i ?i li dadea, astfe l , dreptul la titl u l de ,Nou l Constantin"22• Tn sfar�it, d istrugerea defin itiva a puterii persa­ne de catre armatele bizantine i-a lngaduit l u i Heraclius sa l?i aroge titlu l de ,basi leus", mai lnainte purtat doar de catre suverani i sasan izi - acesta va figu ra, de acum lna inte, In titu la­tura imperia la, alaturi de acela de autocrator-imperator. Pe scurt, totu l a reprezentat o dovada a consol idari i unu i lmperiu roman cre�tin In Rasarit; dominium-u l roman s-a stabi l it, pentru prima oara, In aceasta parte a lumi i - mareata lnfaptu i re depa�ise

21

chiar ?i visu ri le romani lor de altadata . Se lnte lege, astfel , de ce renumele l u i Heracl ius 1-a umbrit pe eel a l lu i l ustinian, ba chiar ?i pe a l lu i Constantin . Legenda lu i a supravietuit vreme lndelungata Ia populati i le d in t inuturi le care i-au cunoscut faptele de vitejie, a?a cum o dovedesc textele occidenta le ?i tu rce?ti din vremea cruciadelor23 •

In aceasta atmosfera de euforie nationala, iscata de reu?i­tele lu i Heracl ius, nu lncapea loc ?i pentru gandul ca tulburari le provocate de cativa arabi rebel i , In lndepartatele provincii din Sud, puteau compromite g loria bizantina ?i chiar puteau pune In pericol existenta lmperiu lu i . Cu toate acestea, lnfrangerea armatelor imperiale Ia Yarmuk (In 637), pe cand Heracl ius era Inca In viata, a deschis calea cuceriri i a rabe - succesele lor fu l­geratoare vor dovedi precaritatea echi l ibru lu i stabi l it lntre pre­tenti i le universal iste ale Constantinopolu lu i ?i nazuintele sepa­ratiste profunde ale populati i lor orienta le, echi l ibru despre care se credea ca ar fi de · nezdruncinat, dupa gesta l u i Heracl ius.

Oricum-, lnainte de Tncheierea secolu lu i a l VI-lea, a rabi i l?i creasera Cal ifatul lor, ch iar pe pamantul lmperiu lu i , Ia Damasc, apoi, profitand de sprij inu l populati i lor bizantine din Siria, l?i constru isera flote, cu ajutorul carora Tntreprindeau incursiun i In scop de jaf ?i raiduri sistematice lmpotriva teritoriu lui bizan­tin , ajungand, In cele din u rma, sa l?i faca aparitia In fata cetatii imperia le, asedi ind-o ?i d inspre mare ?i d inspre uscat, amenintand lnsa?i existenta l mperiu lu i , dupa ce li ridicu l izasera prestig iu l24 • Reaqia bizantina va fi pornita In numele unei ideo­logi i noi, a carei aparitie ?i punere In practica vor marca o coti­tura decisiva In istoria l mperiu l u i . Nu am putea lntelege sem­nificatia acesteia, n ici masura consecintelor sale, daca nu am ' • I I

tine cant de motivele care expl ica u lu itoarea izbanda araba -imboldul dat de ideea razboiu lu i sfant combatanti lor islamului , epuizarea l umi i romane, ca urmare a razboa ielor permanente, dar, de asemenea, ?i poate mai presus de toate, colaborarea

22

cu inamicul extern a popu lati i lor orientale, datorata faptu lu i ca traditi i le etnice ?i aspirati i le lor spiritua le le deosebeau radical de lumea g reco-romana care conducea Constantinopolu l ?i care impunea pol iticii imperia le o orientare conforma proprii lor interese25• Teate acestea sunt l ucruri care expl ica ?i care justi­fica, Tntr-o oarecare masura, pierderea provinci i lor orienta le a le l mperiu lu i, aceste focare nestinse de controverse rel ig ioase care au zdruncinat Bizantu l , dar care erau, toate, pana Ia u rma, solutionate potriyit dori ntei Constantinopo lu lu i , a Bisericii ?i a Tmparatulu i sau . A?adar, se constata de Ia sine ca noua ideolog ie bizantina va furniza a rgumentele ripostei lntr-o situatie devenita lngijoratoare, ch iar amenintatoare, Pentru aceasta, se va tine seama de Tnfrangerea pol iticii imperia le tre­cute, fata de care noua ideolog ie se d istanteaza , d in ce In ce mai mu lt.

Capitolul 2

NATIONALISMUL '

Povara realita!ii: iconoclasmul

0 noua orientare pol itica �i ideologica predomina In perioa­da care se lntinde de Ia lnceputu l secolu lu i al VI I I-lea pana Ia mij loc ul secolu lui al IX-Iea . Aceasta perioada este cunoscuta sub numele ln�elator de iconoclasm . Tntr-adevar, disputa icoa­nelor nu constitu ie, In opin ia noastra, decat un aspect de supra­fata, am spune chiar un s implu pretext, al mutatii lor �i convul­sii lor profunde care au pus Ia lncercare l mperiu l bizantin , statui , B iserica ?i societatea sa, vreme de mai bine de un secol .

Orientari le pol itice a le lmparati lor iconocla�ti , lmparatii supranumiti lsaurieni - cu toate ca fondatoru l dinastiei , Leon al i i I-lea (7 1 7-741 ) , a fost orig inar din Germaniceea (Armenia) ?i nu din lsauria -, pot fi defin ite ca rea l iste �i populare . in ceea ce prive?te pol itica interna, se constata o dorinta accen­tuata de dreptate sociala �i o preocupare de a-i proteja pe cei slabi impotriva abuzuri lor celor putern ici . Ecloga, culegerea de legi publ icata de Leon a l i i I- lea, s-a nascut din eforturi le depuse de acest lm.parat' pentru ca legi le �i dreptu l , ,devenite de neinte les pentru .popor �i , mai a les, pentru cei din provincie", sa fie accesibi le tuturor. Rezu ltatul acestei stradani i de simpl ifi­care a unei legislatii savante �i, In numeroase puncte, perimate,

24

este ansamblu l operei leg islative a lsaurieni lor, care va ramane In vigoare pana Ia interventia lmparati lor Macedoneni, adica timp de mai bine de un secol , mai exact pana Ia redactarea Basilica/elor, de Ia sfar?itul seco lu lu i al IX-Iea . Ecloga, aparuta din g rija de a servi ?i cetateni lor de conditie foarte modesta, arata, prin continutul sau , ca legi le bizantine puteau fi, ?i In acel moment chiar erau , In s lujba celor mai s labi din punct de vedere economic ?i socia l . Spi ritu l de d reptate socia la, care lnsuflete?te l unga introducere a Ec/ogei, atribuita lu i Leon lnsu?i, este, din aceasta perspectiva, deosebit de sem nificativ - indis­cutabi l , acest preambu l constituie eel mai bun manifest de pol itica socia la conceput vreodata de un lmparat bizantin . ,Dintre toate soiuri le de b ine, declara Leon, eu am a les drepta­tea ." Tmparatu l constata ca numai lmpartirea dreptatii pe pa­mant este o fapta conforma vointei divine ?i li cheama ,pe cei care sunt lnsarcinati cu aceasta sa l?i lnabu?e orice pasiune ?i sa-?i rosteasca sentinta potrivit cerintelor adevaratei dreptati, aceea care nu-i dispretu ie?te pe cei saraci ?i nu-i lasa nepedep­siti pe cei puternici" ; e l li lndeam na, In sfar?it, pe judecatori ,sa serveasca ega l itatea ?i dreptatea" , amintindu-?i ca , lu i Dumne­zeu nu li plac cei care au doua g reutati ?i doua masuri 1 ."

Obiectivul u rmarit de Leon a l I l l-lea prin publ icarea Ec/ogei ?i ideile pe larg dezvoltate In preambulu l sau nu lasa nici o lndoiala asupra orientarilor politicii iconoclaste. Acestea se pot rezuma dupa cum urmeaza: sa i se poarte de g rija poporulu i de rand, sa fie protejat de cei puternici, fiindca, dupa cum expl ica Leon al l l l�lea, aceasta este vrerea Domnulu i ?i pentru ca In acest fel bizantini i vor putea ,cu sprij inul ceresc, sa se apere de du?mani" . Cu a lte cuvinte, sloganul : ,Cu Dumnezeu, pentru sarmani ?i asupriti ?i lntru apararea patriei" constituie esenta ideologiei bizantine, a l carei scop va f i tocmai crearea sol idaritatii nationale, cea care le va lngadui sa tina piept amenintarii externe, In special invazii lor arabe In Rasarit ?i incursiunilor slave In Apus.

25

Dreptatea socia la se prezinta ca l iantu l acestei sol idaritati ; ca atare, este conceputa astfel !neat sa atraga paturi le dezmo�teniti lor societati i bizantine, mai a les populati i le ru rale din restul ta ri i , neg l ijate pana atunci de Constantinopol , absorbit de proiectele un iversa l iste pe care i le impuneau el itele sale g reco-romane. De acum lnainte, orice partin i re In favoarea intereselor populati i lor u rbane, a comercianti lor �i a me�te�ugari lor, a reg iuni lor maritime, respectiv orice pol itica stra i na �i indiferenta fata de preocupari le populatiei rurale, tinute, pana atunci , departe de civi l izatia g reco-romana �i de avantajele pe care le oferea aceasta adepti lor sai, trebuia sa fie abandonata . Marea idee romana l�i facuse veacul , l mperiu l era chemat, de acum lna inte, sa apere interesele propri i lor aparatori - numai In acest sens se poate lntelege vasta mi�care pol itica , mi l itara �i socia la declan�ata de parintele iconoclasmu lu i , Leon a l I l l- lea, acela�i lmparat care va promu l­ga Ec/oga �i va dicta principi i le sale fundamenta le. Oare mai trebu ie sa amintim ca, Ia lnceputu l seco lu lu i a l VI I I- lea, situatia se sch imbase radica l pentru lmperiu, a carui capita la aproape avea sa fie cucerita de arabi , In anu l 7 17?

Sa punctam cateva aspecte care vor lamuri pol itica icono­clasta si orientari le sale. Tnca de Ia sfarsitul secolu lui al VI I- lea, . .

floti lele a rabe brazdau mari le bizant ine (numai Pontul Euxin ramasese In afara razei lor de aqiune), devastand, prin incursi­un i le lor anua l ·e (a�a-numitele ,cu rsa"), tarmu ri le �i insu le le, provocand depopularea reg iuni lor maritime, jefuind cetati le odinioa ra prospere, lmpiedicand orice activitate comercia la �i ajungand, In final , sa conduca a rmatele musulmane lnaintea Constantinopolu lu i , sa lvat datorita proiecti le lor incendiare, a caror tehnidi fusese pusa Ia punct tocmai pentru a face fata primejdiei create. de floti le le a rabe2 • Tnaintea Orientu lu i rava�it de cuceri rea a raba, Occidentu l bizantin luase chipu l mahniri i adanci, sporite de i ncursiun i le slave �i de atacuri le bu lgari lor,

26

care, dupa ce reu�isera, lna inte de sfar� itu l seco lu lu i precedent (679-680), sa-�i lntemeieze un stat al lor Ia sud de Dunare, provocasera grele lnfrangeri armatelor imperia le. Provinci i le balcanice erau inundate de va lu l s lav, care l�i manifesta prezenta pana In Tndepartata reg iune a Peloponesu lu i, Tn vreme ce populatia · autohtona cauta ada post In cetatile care, Tncercuite de slavi, se sufocau, treptat, sub presiunea lor. In cateva cuvinte, i nfiltrarea s lava nu numai ca .daduse peste cap, eel putin pe moment, modul de viata �i caracteru l etnic ale Occidentu lu i bizantin, dar pusese, de asemenea, pentru vreme lndelungata, aceste reg iuni Tn imposib i l itatea de a apara lmperiu l �i d e a participa Ia eforturi le sa le de a tine piept inaintari i arabe, devenite ingrijoratoare in Orient3•

Tn aceste conditi i , era din ce Tn ce mai evident ca salvarea lmperiu lu i depindea exclusiv de populati i le rura le d in interioru l Asiei Mici . Cucerirea araba fi ind oprita in fata lantu lu i Munti lor Taurus, Ia porti le Ci l iciei, l mperi u l a incercat, fi re�te, sa ca�tige de partea sa. popu lati i le ale caror ata�ament �i fidel itate ar fi putut contribui Ia supravietuirea sa . Fara nici o indoia la ca pol itica iconoclasta, violent refractara Ia tot ceea ce amintea de civi l izatia greco-romana �i de ideologia de odinioara, putea reconci l ia Constantinopo lu l cu populati i le rura le din Asia Mica Orientala, crescute in l ipsuri, traind d in munca pamantu lui pe care trebuia acum sa-l apere de invadatori �i i nf luentate Tn practicile lor rel ig ioase de rigoarea sectelor aniconice, dintot­deauna Tnfloritoare pe aceste meleaguri. Sa spunem, pur �i simplu, ca din aceasta perspectiva iconoclasmul nu se mai prezinta ca o noua orientare pol itica, intrucat este o sch imbare radicala, dictata de necesitate . Nascut pentru a tine piept peri­colu lu i arab in Orient, iconoclasmu l a disparut, normal , o data cu acesta . Trecerea sa a lasat, totu�i, u rme adanci in spirite �i a marcat profund �i pentru m ulta vreme viata, societatea �i chiar instituti i le B izantu lui .

27

O ricum, se poate afirma, de�i cam schematic, ca iconoclas­mu l marcheaza, pentru B izant, ruptura cu traditia g reco-ro­mana sub toate aspectele sa le . Aceasta ruptu ra, care simbol i­zeaza, lesne de imaginat, o profunda mutatie a l umii bizantine, se manifesta in mai multe mod uri . Prin declinul vietii u rbane, de exemplu; termenul de dezu rbanizare sau , mai degraba, de rural izare a l mperiu lu i , uti l izat pentru a descrie acest fenomen, nu este exagerat referitor Ia epoca respectiva4 • Prin dezintere­su l fata de intreaga viata intelectuala5 �i prin s impl ificarea radi­ca la a formelor artistice, justificata, de a ltfe l , de exigentele ani­conice a le artei iconoclastice . �i , In sfar�it, ceea ce este mai important pentru stud iu l nostru, pr in abandonarea oricarei pretentii universa l iste din partea l mperiu lu i, a carui principala g rija este, acum, organizarea propriei aparari .

Pe buza prapastiei, B izantu l va cunoa�te, g ratie pol iticii iconoclaste, fiorul nationa l , eel care ii va asigu ra supravietuirea; dar aceasta se va intampla cu pretu l unor jertfe �i a l unor abandonu ri care vor starni resentimente ,puternice, care vor a l imenta, cum vom vedea, curentu l ce se va opune iconoclas­mu lu i. Pentru moment, �i pentru mai bine de un secol , sacrifi­ciu l national se confunda cu opera imparati lor iconocla�ti . Se cuvine s-o examinam ceva mai indeaproape, ca sa-i observam repercusiuni le asupra mental itati lor �i ideolog i i lor epoci i .

Nationalismul bizantin

Secolu l al VI I I- lea incepe, in ceea ce prive�te populati i le ramase bizantine, lntr-o atmosfera posomorata si in saracie l ucie . Statu i

. in pericol se bizuie din ce in ce �ai mu lt pe

armata, s ingu ra .garantie a salvarii sale, iar armata acapareaza, fire�te, din ce in ce mai mu lt conducerea statu lu i : i�i impune punctul de vedere �i dorintele, ii comanda functionarea .

28

Numeroasele revolte din aceasta perioada, care au adus pe tron reprezentan�i a le?i din diverse contingente mi l itare, sunt o dovada In acest sens. Ca un corolar al acestei situa�i i , b irou­ri le ?i tribunalele din Constantinopol , ramase, mai departe, In mana unor persoane formate dupa vechi le principiL ?i educate In spiritu l respectulu i tradi�iei g reco-romane, l?i pierd, treptat, importan�a, spre benefici u l p rovincia l i lor ?i a l m i l ita ri lor. Preocuparea lu i Leon al I ll-lea de a s impl ifica legis la�ia ?i de a U?ura proceduri le judiciare ?i mersu l justi�iei reprezinta reflec­tarea acestei tendin�e.

Mi l itarizarea �ari i , a societa�ii ?i a institu�i i lor sale, care pare a fi o dezvoltare aproape norma Ia In ni?te vremuri de confuzie nationala , constitu ie, In opinia noastra, consecin�a cea mai semnificativa a noi i orientari po l itice ?i ideolog ice din l mperiu l bizantin - aparuta o data c u lmpara�ii iconocla?ti, dar care se va pre lung.i , an i de-a randul - ?i rel iefeaza mobi liza rea for�elor nationale pentru supravie�uirea patriei In perico l .

Mai m ulte aspecte a le vietii ? i a le instituti i lor bizantine marturisesc profunzimea fenomenu lu i pe care noi II desem­nam drept ,mi l itarizarea l mperiu lu i b izantin" . I se constata efectele In pr imul rand In materie de moravuri ; sa amintim , de pi lda, ca fami l i i le mi l itari lor nu n umai ca de�ineau bani ? i pute­re (ei sunt dynato1� termenu l semnificand, In g reata bizantina, puternic ?i bogat In acela?i t imp), dar erau lnconju rate, de asemenea, de respect genera l . Este g ra itor faptul ca In aceasta epoca lncepe folosirea numelor de fami l ie - acelea pe care n i le-au pastrat documentele sunt, aproape In total itate, numele fami l i i lor mil itare, armata stand, astfe l , Ia orig inea aristocratiei bizantine, mandra de ispravile stramo?i lor sai6 • Amintim, In acest sens, ca Bizantu l n-a avut n iciodata o nobi l ime ereditara, a?a cum o cunoa?tem In Occident, ceea ce demonstreaza forta carmui ri i centra le a statu lu i bizantin , forta care se va mentine de-a l ungu l lntregii existente a l mperiului .

29

Un aspect Inca �i mai specific al mi l ita rizarii tarii se percepe In lnfati�area pe care o dobandesc, In decursu l acestei epoci , ora�ele bizantine - acestea sunt, acum, mai degraba n i�te ag lomerari de importanta m ult mai modesta, cu exceptia, binelnteles, a Constantinopolu lu i , care n-a lncetat vreo cl ipa sa fie cetatea prin excelenta �i care ramane, mai departe, ora�u l eel ma i important din Evu l Mediu . Toate cetati le sunt, natura l sau artificia l , fortificate - este s imptomatic faptul ca nume­roase cetati din aceasta epoca sunt constru ite In locuri abrupte �i g reu accesibi le, fi indca servesc drept refugiu populati i lor ru ra le din lmpreju rim i �i adapostesc, In permanenta, garni­zoane mai mult sau mai putin importante. Practic, toate sunt desemnate drept ,castra" (fortarete), acest termen, In mod specia l elocvent, ln locuindu-1 , treptat, pe acela de ,pol is" ;;i sfar;;ind prin a semnifica, In l imba g reaca, ,ora�"7•

Cu toate acestea, militarizarea tari i apa re ! impede, In toata amploarea �i splendoarea sa, In funqionarea aparatu lu i de stat �i a tuturor rotitelor lntregi i admin istrati i . fntr-un cuvant, l�i lasa amprenta asupra tuturor instituti i lor care organizeaza raporturi le · cetateni lor cu statui �i l�i impune principi i le In toate iera rhi i le stabi l ite In interioru l multiplelor a;;ezaminte adminis­trative bizantine . Mi l ita rizarea este rezultatu l noulu i regim pro­vincia l pus In practica acum, anume reg imu l ·,themelor" (ter­menul ·semnifica ,grupare" , sublntelegandu-se de soldati) , care va continua sa existe, cu doar cateva modificari minore, pana Ia sfar�itu l l mperiu lu i . Regimu l ,themelor" lnseamna, indiscutabi l , acapara rea aparatu lu i de stat de catre mi l itari ; este, In orice caz, o inventie pur bizantina, care lndeparteaza l mperiu l de traditia administrativa romana.

Conform reg i�u l ui ,themelor", dezvoltat �i genera l izat de catre lmparatii . iconocla�ti, lntregu l teritoriu national a fost lmpartit In districte mi l itare, ,themele" (lntelegand provinci i le �i ci rcumscripti i le administrative) fi i nd puse sub conducerea

30

unui ofiter superior, strategul, considerat drept reprezentantul lmparatu lu i . Strategu l cumuleaza, lntr-adevar, In maini le sale toata autoritatea civi la �i mi l itara din circumscriptia sa . El a re In subordine un contingent mi l itar (desemnat tot cu termenu l de ,thema"), campus, �i acesta este un lucru important �i nou, din soldati recrutati dintr:e oameni i locu lu i � i echipati prin mij loacele furnizate de popu latia respectivei circumscripti i . Altfel spus, strategu l este lnsarcinat, In mod natura l , cu apara­rea reg iunii sa le, a propriei tari . Vedem aici, In opin ia noastra, masura cea mai g raitoare a spiritu l u i noi i reforme - consti­tu i rea unei a rmate nationale, lntretinute p rin contributia tutu­ror, lnlatura obiceiu l de a tocmi a rmate costisitoare �i nesigu re In ceea ce prive�te devotamentu l , de mercenari stra in i , �i, pe scurt, lnseamna insuflarea responsabi l itatii colective pentru tot ceea ce a re legatura cu apararea tari i �i crearea, pentru mu lta vreme, a unu i spirit nationa l de autoaparare8•

Tn mod evident, aceasta armata nationala este animata de alte ideal uri decat acelea care predominau Ia soldatii merce­nari de odinioara . Noua a rmata bizantina, a lcatuita din ceta­teni de toate conditii le, de Ia cei mai saraci pana Ia cei mai bogati, �i lnsarcinata cu apara rea propriei tari, nu mai este atrasa de ca�tig - este semnificativ faptu l ca nu se mai pune problema revendicari i de catre soldati a plati i �i a mariri i soldei, atat de frecvente in epoca precedenta . Aceasta noua a rmata nu mai este in servic iu l pol itici i expansioniste, dictate de ideea un iversa l ista romana, ci, mu lt mai modest, dar cu o mu lt mai ferma decizie, ea duce l upta pentru binele patriei . B izantu l renunta, astfel, Ia g randioasa conceptie romana, ca s-o lmbra­ti�eze pe aceea a aparari i pamantu lu i nata l , a tari i soldati lor sai , ravnite de adversari i care sunt du?mani i statu lu i ?i ai credintei bizantini lor, care sunt, a ltfel spus, du�mani i natiuni i bizantine nascute din primejdia pe care necredincio�i i , a rabi i , au facut-o sa apese asupra l mperiu lu i .

31

National ismu l bizantin se prezinta, a�adar, ca un vast cu­rent de sol idaritate, care une�te populati i de orig ine etnica �i de conditie socia la diferite, dar care sunt, toate, Ia fel de hota­rate sa faca fata lncercari i comune, adica perico lu lu i care ame­ninta deopotriva statui �i rel ig ia lor. Sol idaritatea cre�tina se contope�te, acum, cu sol idaritatea nationa la �i este singura care poate a lunga lng rijorarea �i poate reda oameni lor �i statu­lu i demnitatea �i prestig iu l , calcate In picioare de necredincio�i. Ca de obicei, national ismul bizantin a fost, Ia randul sau, reaqia, j ustificata �i lncarcata de toate virtuti le, a unui stat � i a unu i popor aflate lntr-o pozitie de inferioritate, dar hotarate sa-�i redobandeasca maretia de a ltadata . Unitatea nationala era conditia indispensabi la pentru a atinge acest obiectiv �i, In Bizant, s-a lnfaptuit mu ltumita solidaritati i cre�tine9•

U n text, ie�it, Inca o data, de sub pana imperia la, �i anume tratatul despre arta razboiu lu i ( Tactici/e) lmparatu lu i Leon a l VI-lea lnteleptuP0, demonstreaza, lntr-o maniera expl icita, dez­voltarea �i raspandi rea acestei idei dominante - respectiv iden­tificarea sa lvarii natiuni i bizantine cu mantuirea cre�tina -, idee care s-a cristal izat In decursu l lnde lungatei l upte lmpotri­va necredincio�i lor, lntreprinse cu darzenie �i conduse victories de catre lmparatii iconocla�t i . Leon a l VI-lea, i nspirandu-se, fara Tndoia la , din tratatele mi l itare ale epoci lor precedente, acorda In Iuera rea sa o atentie deosebita pastrarii unu i . moral ridicat al armatelor din provincie. De aceea, sfatuie�te cu lnsu­fletire uti l izarea cantecelor _;; patriotice, am spune noi, In zi lele noastre - compuse de poeti i care lnsoteau , In acest scop, armatele In campani i; le recomanda, In plus, comandanti lor de a le tine soldati lor cate o predica lnaintea oricarei lupte; In sfar�it, le sugereaza, deopotriva poeti lor �i comandanti lor, te­mele, subiectele pe care trebuie sa le exploateze pentru a emo­tiona eel mai profund in imi le razboin ici lor, pentru a le spori curaju l �i a-i lndemna Ia acte de vitej ie. Astfel , Leon a l VI-lea

32

ne-a lasat mo?tenire, fara voie, u n superb manifest de patrio­tism, un adevarat manua l despre va lori le nationale bizantine. Textul , din care citam, mai jos, cateva fragmente, face inuti l orice comentariu asupra continutu l u i nationa l ismu lu i , senti­ment care II lnsufletea, In epoca respectiva, pe tot bizantinu l : , Cantatorii (compozitori i ) sa evoce, mai presus de toate, rasplata care lnsote?te credinta- In Dumnezeu, binefaceri le acordate de lmparat ?i victori i le de dinainte. Dar, cu deosebire, sa lntareasca ideea ca bata l ia Ia care sunt chemati este o lupta pentru Dumnezeu , pentru iub irea de Dumnezeu , pentru toata natia ?i, mai lnainte de toate, pentru fratii no?tri, care se afla sub jugu l necred incio?i lor, pentru copi i i no?tri, soti i le noastre ?i patria noastra; sa nu uite sa aminteasca faptu l ca memoria celor cazuti pentru l ibertatea frati lor nO?tri ramane Ve?nica, iar razboiu l se duce lmpotriva du?mani lor lui Dumnezeu ." Ceva mai departe, In sfaturi le pe care Leon a l VI-lea le adreseaza comandanti lor, le aduce aminte ,ca trebuie sa fie gata sa-?i jertfeasca viata pentru patrie ?i pentru dreapta credinta a cre?tini lor, precum o vor face ?i oameni i lor care, Ia strigarea «Crucea va lnvinge ! », vor intra In lupta ca ni?te soldati a i lu i Hristos, Domnu l nostru, pentru parinti i , pentru prieteni i , pen­tru patria lor ?i pentru lntreaga natiune cre?tina" 1 1 • Se poate,

( oare, descrie mai exact fundamentu l nationa l ismu lu i bizantin , continutu l sau , forta sa, impactu l sau asupra ofiteri lor ? i soldati lor, proveniti a cum, sa nu u itam, din toate paturi le socie­tatii bizantine?

Tn orice caz, nationa l ismu l bizantin marcheaza mobil izarea eforturi lor unu i lntreg popor pentru sa lvarea patriei sale, patria bizantina, identificata, acum, cu ansamb lu l comunitatii cre?tine. Aceasta idee majora, identificarea natiuni i bizantine cu cea cre?tina, constituie suportu l unitati i bizantine ?i baza ideologiei pol itice a epoci i .

33

De acum lnainte, bizantin i i se considera, In mod fi resc, nou l "popor a les" . lmperiu l lor este menit sa fie aparatorul cre?­tinatati i , statu i ?i oastea lor sunt armele Domnu lu i ridicate lmpotriva du?mani lor Sa i , necredincio?i i . Obl igatoriu trebuie sa se admita ca natiu nea ?i, pr in u rmare, national ismul bizantin s-au nascut n u din ostil itatea fata de barbari, pe care lmperiu l a reu�it, In t imp, sa-i absoarba � i sa-i asimi leze sau , daca nu , macar sa-i goneasca de pe teritori i le sale, n ici din confruntarea cu per�i i , cu care, totu?i, l�i disputa stapanirea Orientu lu i , ci In focul l uptelor cu arabi i , necredincio�i pr in excelenta, care ?i ei , Ia randu l lor, erau lnsufletiti de o idee-forta majora : razboiu l sfant. A?adar, nu este exagerata afirmatia ca nationa l ismu l bizantin a lnsemnat riposta lmperiu l u i Ia razboiu l sfant a l ls lamulu i ; este, deci, lnainte de toate, o idee cre?tina sub un alt ve?mant, cu accente aproape m istice, lntr-adevar, ceea ce confera, de acum lna inte, tuturor lntreprinderi lor mi l itare a le lmperiu lu i aspectu l ?i caracterul unor veritabi le ,cruciade"12 •

Aceasta idee arzatoare, care tope?te lntr-o singura fi i nta patria bizantina �i credinta cre�tina In lupta contra necredin­cio�i lor, contra celor care ameninta deopotriva spiritul cre�tin ?i teritori u l nationa l , va fi Ia mare pret In ochi i poporu lu i bizan­tin . S impla �i impresionanta In enuntu l sau, ea a fost pe lntele­sul tuturor. Statui , B iserica �i poporu l d in B izant i-au fost devotati pana Ia sfar�itu l l mperiu lu i . De acum, In numele aces­tei idei Imperia l l�i va lncheia �i desface a l iantele, prin victori i le ?i prin e?ecuri le acesteia va j udeca eforturi le prieteni lor sai ? i l?i va cantari propri i le forte . Pe scurt, In numele acesteia va pecetlu i pacea sau va porn i razboiu l : b izantin i i vor dedara ,cin­stit si nobi l razboiu l care nu duce Ia varsarea de sange cre?ti n " 1 3 • •

•

Aceasta notiune de razboi nobi l , adica de razboi purtat pen­tru apararea cre?tinatati i , va face sa se u ite de ideea razboiu­lui pentru refacerea lmperiu lu i roman, care Tnflacara, odin ioara,

34

lmperiu l un iversa l ist al B izantu lu i . Sa spunem, mai s implu , ca In efortul suprem pentru supravietuirea sa, lmperiu l l?i va extrage energi i le din dreapta sa credinta ?i va apara, de acum lnainte, aceasta ortodoxie (dreapta credinta), cu lnver?unare, lmpotriva oricarui du?man, i ntern sau extern14 • Aceasta u ltima constatare ne lngaduie sa lncepem studiu l noi i etape a istoriei ideolog i i lor bizantine, marcata de proiectele imperia l iste ale lmperiu lu i , care 1:-au condus, In ciuda a?teptar i lor, sa duca razboaie ?i cu a lt i cre?tini , nu doar cu necredincio?i i sau cu pagani i, din simp lu l motiv ca acei cre?tin i pareau sa conteste ,dreapta credinta" reprezentata ?i aparata de B izant ?i lmparatu l sau .

Capitolul 3

IMPERIALISMUL BIZANTIN

Pax Byzantina

Sfar?itu l iconoclasmulu i ?i triumfu l ortodoxiei, adica a l ,dreptei credinte", marcat de restau rarea cu ltu lu i icoanelor (843), corespund retragerii puterii arabe din Orient. Ratiun i interne lumii musulmane, dar, de asemenea, ba a� zice chiar mai ales, opera mi l itara a lmparati lor iconocla�ti, care a susci­tat, cum am vazut, mobil izarea nationala a bizantini lor, expl ica decl inu l arabi lor orienta l i �i restau rarea autoritatii bizantine, ale carei frontiere s-au extins pana Ia Eufrat, considerat, dintot­deauna, l imita extrema a raspandiri i cu lturii g rece�ti, chiar �i In cele mai prospere perioade ale istoriei sale1 • Este regretabil fap­tu l ca l iteratura lnver?unat iconodu la (antiiconoclasta) a epoci i , singu ra care ne�a parvenit, pune In umbra �i discrediteaza intentionat opera �i stradanii le lmparati lor iconocla�ti , care, cu toti i, au l ucrat din toate puteri le lor pentru a slava B izantu l de primejdia a raba, aqionand cu totii, neprecupetit ?i cu succes, pentru ceea ce considerau, pe buna dreptate, ca fi ind sa lvarea nationa la .

Oricum, secolu.l a l IX-Iea este al institu ir i i autoritatii bizan­tine In Orient - arabi i nemaiavand vreodata ocazia de a ameninta Constantinopo lu l - �i al lntari rii sale In provinci i le

36

balcanice - sau , eel putin, In acelea care scapasera de bu lgari -, statu i bizantin reu�ind sa depa�easca dezordinea provocata de insta larea inoportuna a popu lati i lor s lave pe teritoriu l sau �i sa-�i restabi leasca suprematia2 • Noi pericole se contureaza acum Ia orizont, amenintand lta l ia bizantina �i Grecia, ta ri care ramasesera hotarat osti le pol itici i iconoclaste, a le carei orien­tari, de inspiratie orienta la , nu se potriveau n ici pe departe cu nazuintele popoarelor acestora . Primejdia provenea mai a les din unelti r i le arabi lor d in Africa, amenintand peninsula ita l ica , dupa ce pusesera picioru l In Sici l ia , � i d in actiunea pirati lor arabi insta lati In insula Creta, capturata pr in surprindere de catre un g rup de musulmani spaniol i , care o folosea, de atunci , ca baza a incursiun i lor lansate impotriva tarmuri lor �i insu lelor grece�ti . La aceste tu lburar i , deja lng ijoratoare pentru l mperiu , s-au adaugat presiunea bu lgara, care apasa asupra provinci i lor Greciei continenta le, ? i , ceva mai tarziu , incursiun i le ru�i lor, a l caror pr im va l �i.,a facut aparitia lnaintea zidu ri lor Constantino­polu lu i in anu l 8603•

Vom trece rapid In revista 'evenimentele care au obl igat Bizantu l sa lntoarca spatele frontierei sale orienta le o data pacificate �i sa-�i lndrepte atentia catre reg iuni le occidentale � i , In mod specia l , catre tinuturi le sa le maritime. Un reflex condi­tionat de interesu·l national va dicta, Inca o data, orientarea politicii imperia le ?i, In consecinta, sch imbari le ideologiei bizan­tine. l conoclasmu l , mod de expresie al populati i lor orienta le, a fast abandonat fa ra dificu ltate . l mperiu l lmbrati�eaza, acum, aspirati i le populati i lor sale occidenta le, adica a le l umi i profund legate de traditi i le g reco-romane, care practica negotu l , me?te?uguri le ? i navigatia , pe scurt, a l e l um i i maritime, icono­du le, !eagan a l e l itelor inte lectua le de odin ioara, l ume pe care Bizantu l o neg l ijase pana atunci , constrans de a asigura, lnainte de toate, apararea teritor i i lor sale orientale. Dupa succesul actiun i i orientale, lmperiu l ?i-a lndreptat intreaga

37

atentie catre Occident ?i, absolut firesc, a dus pana Ia capat gesturi le pe care tot el le sch itase In lupta de mentinere a fos­tulu i imperium romanum sub autoritatea sa, respectiv In timpul epocii protobizantine, cand Constantinopolu l , urmarind visu l mari i idei romane, lncercase reun ificarea, sub contro lu l sau, a Occidentu lu i ?i Orientu lu i l um i i romane.

Tntr-adevar, totu l ne lndeam na sa tragem concl uzia ca, In decursu l perioadei care lncepe de Ia m ij locu l seco lu lu i a i iX-Iea, vom asista Ia rena?terea universa l ismu lu i bizantin : aceasta a fost, fara lndoiala, dorinta ?i intentia carmu irii bizantine, idea­lu i lmparati lor d in Constantinopol . Cu toate acestea, trebuie sa adaugam numaidecat ca dezvoltarea pe care, lntre timp, o cunoscuse lumea lnconjuratoare, nu-i mai lngaduia lmperiu lu i cre?tin d in Rasarit sa-?i rea l izeze cu U?Urinta g randioasele-i pro­iecte . Rezistenta violenta a celorla ltor popoare a si l it Constan­tinopolu l sa-?i lnfraneze pretenti i le ?i sa dea, prin urmare, 0

forma noua pol itici i ?i ideolog iei sa le . Rolu l Occidentu lu i cre?tin, care, lnzestrat cu u n lmperiu sprij i nit pe Biserica Romei - eel pu} in In acel moment -, l?i revend ica de Ia Constantinopol titl u ri le sale de noble}e, respectiv tit lu l de unic mo?tenitor a l l m peri u l u i roman ? i , de u n ic aparator al cre?tinatati i , a fost, d in acest punct de vedere, decisiv.

Dupa cum se ?tie, titu latura imperia la acaparata de Carol ee l Mare ?i succesori i lu i , cu sprij inu l ?i binecuvantarea papa­l itati i , iscase proteste ?i reaqii vehemente din partea Constan­tinopolu lu i , care n-a ?OVait sa recurga Ia razboi lmpotriva Occidentu lu i , razboi care nu s-a desfa?urat numai pe plan d iplomatic . Amploarea ?i violen}a incidentu lu i au marcat, dupa parearea nostra, cea dintai fisura importanta In sanu l cre?ti­natati i : Occldentu l ?i Orientul , din motive de prestig iu pol itic, patrundeau lntr-o era a nelncrederi i reciproce, al carei dez­nodamant va fi catastrofal pentru "natiunea cre?tina" . Aceasta situatie va fi, curand, agravata de diferendul ecleziastic In

38

pnvtnta doctrinei referitoare Ia Sfantu l Duh, care a mascat adevaratu l motiv de opozitie dintre cele doua B iserici, eel putin In -ceea ce prive�te aceasta epoca, respectiv revendicari le reci­proce ale lnta ietati i , adica a le suprematiei tronu lu i fiecare ia . Este Ia fel de adevarat ca dezvoltarea raporturi lor dintre lumea Occidentului cre�tin �i Bizant, prezentata cand ca o problema a diplomatiei imperia le, cand ca o problema de doctrina eclezi­astica, ocupa acum primu l loc pe scena pol itica din Bizant -este ceea ce va conditiona, ma i presus de toate, evolutia �i continutul ideologiei bizantine din epoca4•

Tn orice caz, In decursu l perioadei care cuprinde domni i le lmparati lor d in dinastia Macedoneana, In mare de pe Ia mij locu l secolu lu i a l IX-Iea pana Ia m ij locul secolu l u i a l Xl-lea (mai p recis din 876 pana In 1 056), B izantul urmare?te o pol itica expansionista, pe care o duce I� bun sfar?it datorita resurselor, In oameni �i In bani , pe care i le furn izeaza Orientu l redobandit. Acest efort va fi , In timp, lncununat de succes -Ia mijlocul seco lu lui al Xl-lea , frontierele bizantine se vor lntinde de Ia Eufrat �i Caucaz pana In lta l ia ?i de Ia Dunare pana In Pa lestina . Aceasta expansiu ne va piasa In tabere adverse B izantu l �i vecin i i sai - ace�tia nefi ind doar necredin­cio�i i , dar �i cre�tini i , mai a les bu lgari i -, ceea ce va altera , de-a l ungu l vremi i , caracteru l fundamenta l al ideologiei bizantine, a l carei ,background" fusese, dupa cum am vazut, apararea cre?tinatatii lmpotriva necredincio�i lor. Rezu lta de Ia sine ca acest efort expansionist v a fi lnfaptu it de un popor care va crede In justetea luptelor sale, ch iar �i atunci cand vor fi lndreptate lmpotriva core l ig ionari lor sai . Trebuie sa admitem, a�adar, ca b izantinu l din aceasta epoca abandoneaza ideea de aparare, confundata, pana atunci , cu aceea de mantuire nationala, lmbrati�and, In sch imb, ideea maretiei lmperiu lu i sau , considerat drept singurul garant a l bine lu i comun5•

39

Cu aceasta, lncepe era imperia l ismu lu i bizantin, iar dez­voltarea noii ideolog ii bizantine creeaza menta l itati noi . Este necesara anal iza procesu lu i acestei evolutii, care marcheaza o noua etapa In istoria gandiri i pol itice a Bizantu lu i . Sa amintim, deocamdata, ca aceasta schimbare s-a ivit d in g rija Bizantu lu i de a-?i consol ida autoritatea In Occident · ? i de a-?i ra l ia I a aceasta cauza populati i le d in tinuturi le maritime, acolo unde traditia g reco-romana era Inca deosebit de puternica. Sa adaugam ca In vederea rea l izarii acestui obiectiv, l mperiu l va declan?a ?i va continua cu obstinatie razboaie ofensive, care, in timp, vor dauna raporturi lor sale cu popoarele vecine, cre?tine ?i noncre?tine, constranse, Ia un moment dat, sa se lmpotriveasca ori sa se supuna pol iticii imperia le .

Fundamentu l noii orientari a politicii B izantu lu i , care consti­tuie, totodata, fundamentu l noii ideolog i i a lmperiu lu i, este mag istra l expl icat ?i expus, lntr-o maniera concentrata ?i reve­latoare, de ditre una dintre personal itatile pol itice ?i eclezias­tice cele mai pregnante ale epocii, patriarhu l Photios. lntr-ade­var, lu i Photios i se atribuie, pe buna dreptate, culegerea de legi cunoscuta sub numele de Epanagoge - In rea l itate, o introducere Ia ansamblu l legis lativ al Macedoneni lor6 • In orice caz, este deosebit de semnificativ faptu l ca unele principii de ideolog ie pol itica a le l mperi u lu i l?i gasesc acum locu l ( Epanagoge a fast lntocmita ?i · facuta publ ica In 883-886) Intr-a culegere de leg i, ceea ce le confera, incontestabi l , un caracter oficia l , a ? spune chiar u niversa l , In cadru l l umi i bizan­tine, binelnteles.

Dupa o introducere consacrata, cum se cuvenea, notiun i i de lege ?i d.e justitie, Epanagoge se deschide asupra primu lu i sau ,Titl u" , dedi,cat lmparatu lu i - care, foarte semnificativ, este defin it ca . ,autoritatea legitima, bunu l comun tuturor cetateni lor" - ?i functiei imperiale, jurisdiqiei ?i obiectivelor sale. Potrivit acestui ,Titlu " , ,te lu l lmparatu lu i este sa pastreze

40

�i sa asigure, prin virtuti le sale� sa lvarea bunuri lor prezente; sa recupereze, prin actiu nea sa vig i lenta, bunuri le pierdute; sa dobandeasca, prin zelu l , prin straduinta �i prin victori i le sale cinstite, bunuri le care l ipsesc" . Sa remarcam ideea care va jus­tifica, de acum lnainte, lntrepri nderi le expansioniste a le l mpe­riu lu i �i care este expl icit prezentata ca o parte din lndatorir i le �i obiectivele pe care lmparatu l trebuie sa le u rmareasca, fara odihna, adica obl igatia care li revine de a redobandi ,bunuri le pierdute" �i ,de a procura bunuri le I ipsa " . Ne aflam, In orice caz, departe de scopul modest pe care �i-1 propuneau lmparatii iconocla�ti � i care, lntr-un a lt corp de leg i , Ec/oga, fusese definit ca salvarea �i apararea, cu ajutorul l u i D.umnezeu, a celor existente7 • Tn p lus, este evident ca mentionarea, ln textul nostru, a victoriei cinstite, m ij locu l pe care lmparatu l ll folosea pentru a-�i atinge scopu ri le, mai ales pentru a ca�tiga noi bunu ri , bunu ri le care l ipseau pe atunci, p resupune o modifi­care a conceptiei despre razboi . Cu alte cuvinte, ni se pare ca notiunea de , razboi nobi l" de odin ioara, adica , razboiu l care nu provoca moartea cre�tini lor", este, a cum , lnlocuit cu notiunea de razboi ,drept" I defin it de catre Photios, lntr-o maniera impl icita, ce-i drept, ca razboiu l care lngaduie bizanti­ni lor, respectiv cre�tin i lor prin excelenta, sa-�i extinda lmperiu l , garantu l , In ochi i lor, a l b ine lu i un iversa l8 •

Tot Epanagoge, cu eel de-a l doi lea ,Tit lu" a l sau, consacrat patriarhu lu i , ne permite sa discernem procesu l care va convin­ge bizantini i de latura salutara, a� spune chiar ,soteriologica" , a aqiuni lor lntreprinse, ceea ce va justifica, In fina l , toate inter­venti i le contra a lter cre�tini, ca ?i, binelnteles, contra necredin­cio�i lor. Potrivit acestui ,Titlu" a l Epanagogei, ,patriarhu l a re ca sarcina, lnainte de toate, sa vegheze pentru o viata curata

. �i evlavioasa a celor pe care Dumnezeu i-a lncredintat lu i ; apoi, trebuie sa-i aduca, pe cat posiqi l , Ia ortodoxie �i Ia uni rea cu B iserica pe eretici, ad ica, dupa legi �i canoane, pe aceia care

41

s-au lndepartat de Ia ca lea cea dreapta, cei d in Biserica Catol ica, ?i, de asemenea, de a-i lntoarce Ia credinta pe necre­dincio?i, prin pi lda admirabi la ?i stra lucita pe care o dau aqiuni le sa le ." Avem aici, cred eu, definitia unei Biserici care mi l iteaza pentru "dreapta credinta" ; aceasta Biserica va cauta sa se impuna, de data aceasta, prin opera sa misionara, care cunoa?te, lntr-adevar, In t impul acestei perioade, o dezvoltare fara precedent9, dar, totodata, prin sprij inu l pe care II va oferi aqiuni lor Tmparatu lu i contra eretici lor (exemplu l persecutiei pavlichien i lor10 ?i al exterminari i lor este o dovada In acest sens) ?i, binelnteles, contra celor care s-au separat In Biserica Cato l ica (ad ica s-au despr ins de Biserica ecumen ica a Constantinopolu lu i) , a ltfel spus, sch ismaticii� Tn fond, ramanea Ia aprecierea Biserici i �i a Tmparatu lu i daca un g rup de persoa­ne sau chiar popoare lntreg i aveau sau nu un comportament eretic sau schismatic. Poarta era, lntr-adevar, deschisa tuturor abuzuri lor lmpotriva cre�tini lor rebeli fata de Constantinopol � i reca lcitranti fata de politica sa . Astfel , n-au l ipsit argumentele, cum vo m vedea, pentru a justifica veritabi lele razboaie pur­tate, acum, contra popoarelor cre?tine �i, mai mu lt ch iar, con­tra popoarelor cre�tinate de catre Bizant.

Se va lntelege, a�adar, cu u�urinta, evolutia relatii lor dintre Bizant �i vecini i sai de'"a lungu l lntregului secol al X-lea �i In cea mai mare parte a secolului al Xl-lea, ca �i, In special, activitatea mi l itara �i diplomatica pe care l mperiul o va desfa?ura, In toate directiile, pentru- a-�i consolida autoritatea� Tmparatii a�a-zi�i eruditi, precum · Leon al VI-lea Tnteleptul sau · Fi lozoful, dar mai ales fiul sau, Constantin a l VI I-lea Porfirogenetu l, s-au straduit sa prezinte In s�rieri le lor ordinea bizantina ca pe un faptnatural �i istoric, conform vointei divine, In vreme ce lmparatii mi l itari, pre­cum Nikefor Phokas, loan Tzimiskes ?i, In mod deosebit, Vasile a l I I-lea, supranumit Bulgaroctonul, vor purcede, unul dupa altu l , Ia campanii razboinice, In urma carora hotarele bizantine vor

42

trece dincolo de Caucaz, Palestina ?i Dunare; iar aceste campanii vor fi purtate fara a se mai tine seama de convingerile rel ig ioase ale adversarilor - o dovede?te porecla de Bulgarocton (Omorator de bulgari) data lui Vasile al i i-lea, care a fost figura cea mai popu­lara ?i cea mai eroica a epopeii bizantine1 1 •

Biserica, gata oricand, In ceea ce o privea, s a sustina efor­tu l expansionist al statu lu i , care asigu ra larg i rea j u risd ictiei sale, ?i-a lnceput opera misionara pe langa popoarele d in aalcani, de Ia Pontu l Eux in ?i ch iar din Europa Centra la . Photios ?i Nikolaos Mystikos, cei mai importanti patriarhi ai epocii �i, totodata, doua personal itati pol itice de prim rang, au lncurajat In mod deosebit lntreprinderi le misionare . Photios se va man­dri cu l ucrul acesta In enciclica (scrisoare ci rcu lara) adresata celorla lti patriarhP2, iar N ikolaos se va lng riji ca evanghel izarea popoarelor de Ia Pontu l Euxin sa dea rezu ltatele scontate; In scrisori le sale catre prelatii d in Chersones ?i d in Alania, preci­zeaza atitudinea pe care Biserica trebu�e s-o adopte fata de popoare le de curand, a?adar Inca insuficient, cre�tinate . Este interesant de notat ca observati i le patriarhu lu i nu sunt scutite de tenta preocupari lor pol itice, a? zice ca sunt chiar supuse intereselor statulu i bizantin referitoare Ia aceasta parte a lumii - interese pol itice ?i diplomatice ale lmperiu lu i pe care Biserica II serve?te prin opera sa m isionara 1 3 • Cre?tinarea bulgari lor ?i , mai tarziu , a ru?i lor constituie, fara putinta de tagada, succe­sul de marca al acestei pol itici, care-i lngadu ie B izantu lu i sa-?i lntinda, de'"a lungu l t impulu i, i nfluenta spiritua la , artistica ?i ch iar politica asupra lumii sJave, pe o arie care depa�e?te cu mult g ranitele l mperiu lu i bizantin 14 •

0 epoca, a?adar, de cuceriri ?i de extindere In toate dome­nii le, secolu l al X-lea ?i cea mai mare parte a secolu lu i al X l-lea marcheaza u ltima perioada a lmperiu lu i bizantin, ca putere mondiala . B izantin i i , lnvestiti cu rolu l de arbitri mondial i a i epocii, se mandreau cu victori i le statu lu i lor ?i lncuvi intau cu

43

lnsufletire declarati i le savante ?i peremptorii a le Tmparatilor ?i prelati lor. Tntr-adevar, nimeni nu pare sa conteste temeinicia pol iticii care li reda Bizantu lu i ocazia sa joace rolu l menit de Dumnezeu, ro l care Ti revenea ?i d in punct de vedere istoric, respectiv acela de a ca lauzi lumea catre mantuirea sa . Astfel , asertiunea lu i N ikolaos Mystikos, pe atunci regent a l lmperiu lu i , catre Simeon, tarul bu lgar, ,Apusul apartine statulu i romani lor (bizantini lor)"15, ?i declaratia orgol ioasa a lui N ikefor Phokas catre Liutprand, ambasadoru l lmparatu lu i german, ,Stapanirea mari lor este a mea " 16, nu numai ca fusesera lntelese de bizan­tinu l mij lociu, dar exprimau, cred eu, ?i convingeri le sale pro­funde. Acest comportament semet, aceasta atitudine, am spune noi, imperia la, expl ica, a?a cum vom vedea, schimbari le din menta l itatea bizantina fata de celela lte popoare. Nu mai este de mirare, a?adar, di, dupa cativa ani , ?i In legatura cu dis­trugerea lmperiu lu i bu lgar, adica a unu i stat cre?tin, de catre armatele imperiale bizantine, Vasi le a l i i-lea l?i permitea sa scrie, lntr-un act oficial , adresat, mai mu lt Inca, unu i om al Biserici i , ca ,dintre toate bunuri le pe care Dumnezeu le revarsase asupra lu i , eel mai pe plac li era anexarea teritori i lor Ia l mperiu l sau" 1 7 • Afirmam, Inca o data, ca o veritabi la p rapastie desparte aceasta declaratie a lu i Vasi le al 1 1-lea de aceea a lmparatulu i Leon al 1 1 1 -lea, tare confi rma, cu modestie, dupa cum am vazut18, ca d�ntre toate bunuri le, e l prefera dreptatea pe pamant. Cele trei secole care s-au scurs lntre cele doua decla­ratii imperiale sunt secolele pe care Bizantu l le-a folosit pentru a-?i reca?tiga demnitatea In fata arabi lor ?i pentru a-?i. consoli­da In fata lumi i prestig iu l renascut - dar care, de altfel , va fi cur and ecllpsat · de victoria numero?ilor adversari pe care Bizantu l ?i-i facuse In timpu l perioadei sale de g lorie.

44

Complexul de superioritate - un avatar al imperialismului

De Ia jumatatea secolu lu i al X-lea pana Ia jumatat�a seco­lu lu i al Xl-lea se lntinde perioada de apogeu a B izantulu i . De-a lungu l acestei epoci , l mperiu l este, fara putinta de tagada, marea putere mondia la . Acest fapt este evident pentru a l iati �i acceptat ch iar �i de du�mani . Astfel , In ierarhia universa la a

natiuni lor - dupa conceptia medieva la, potrivit careia statele aveau, fiecare, un rang anume, dupa importanta lor, lntr-o ordine imaginara, dar riguroasa -, Bizantu l detine locul de varf a l piramidei . Cancelaria imperia la stabi le�te un protocol subti l , impus de g rija de a subl in ia cu orice pret aceasta supre­matie. Actele imperiale, adresate reg i lor �i principi lor stra in i, uti l izeaza, pentru fiecare, ni�te atribute care i lustreaza pozitia destinataru lu i In ierarhia natiun i lor, dupa, binelnteles, g radul de rudenie �i dupa raporturi le sa le cu lmparatu l bizantin, con­siderat ,Parintele" fami l iei imaginare a suverani lor. Astfel , daca suveranu l german ic a re dreptu l la titlu l de ,frate", taru l bu lgar se vede trecut Ia rangu l de ,fiu" , In vreme ce printii de mai mica importanta sunt desemnati, pur �i simp lu , ca ,prieteni", cand nu l i se lntampla sa se vada ca l ificati cu titu laturi care denota dar dependenta lor fata de Tmparatu l bizantin, fie ea doar nomina Ia, precum, de pi lda, titlu l de europa/at �i, In cate­va cazuri , acela de arhonte19 •

In acela�i fel , curtea b izantina organizeaza ceremonia lu l imperial cu singuru l scop de a scoate In evidenta maretia lmperiu lu i . Constantin a l VI I-lea Porfirogenetu l , care ne-a lasat o lucrare completa despre desfa�urarea ceremoni i lor de Ia curtea bizantina, cunoscuta sub titlu l latin De Caeremoniis aulae Byzantinae20, de�i a fost redactata In l imba g reaca, pre­cizeaza ca ,mu ltumita ordin i i laudabi le a ceremoni i lor, puterea imperia la se lnfati�eaza Inca �i ma i mareata, cre�te In prestig iu . �i , prin aceasta, starne�te admiratia stra in i lor �i a propri i lor

45

supu?i"21 • Nu este de mirare, a?adar, ca acest ceremonial sta­bi le?te cu o g rija deosebita ordinea desfa?urari i primi ri i suverani lor stra in i ?i a ambasadori lor acestora, respectandu-le rangul , dar, totodata, ?i mai a les, subl in i ind, In fata tuturor, caracterul majestuos ?i inaccesibi l a l lmparatu lu i bizantin, care, d in toate puncte le de vedere, ?i dupa o expresie formulata de lnsu?i Constantin al VI I- lea, aparea aidoma lu i ,;H ristos In m ij locu l Apostol i lor"22 •

Semnificativ este faptu l ca princip iu l ,constantinian" despre orig inea puterii bizantine a fost dezvoltat In mod deosebit de catre acela?i Porfi rogenet, In lucrarea adresata fiu lu i sau, vi itoru l lmparat Roman a l 1 1- lea, despre modu l ln care trebuie condus lmperiu l , scriere cunoscuta, de asemenea, sub un tit lu latin, De Aministrando lmperio23• Potrivit conceptiei pe care o numim ,constantin iana" (termenul trebuie lnteles ca o dubla referinta, lnta i Ia Constantin, fondatoru l lmperiu lu i , dar ?i Ia Constantin Porfirogenetul , in itiatoru l acestei ideologi i pol itice), Bizantu l se bucura de o pozitie de exceptie printre celela lte natii; d in pricina raporturi lor sa le privi leg iate cu Constantin eel Mare, care a transferat In Constantinopol, capitala lmperiu lu i sau, lntreaga maretie a Romei. Fundamentu l istoric a l superi­oritati i lmparatu lu i bizantin , In ca l itate de succesor al primu lu i lmparat cre�tin , fi ind astfel stabi l it, multumita referintei cons­tantin iene, Bizantul putea tine seama, cu lngaduinta, de cele cateva drepturi ale suverani lor occidenta l i �i din regiuni le pe care le strabatuse Constantin eel Mare, care fusesera, adesea, martore a le ispravi lor sa le24•

Expunerea ?i dezvoltarea acestei teorii de catre Constantin a l VII-lea Porfi rogenetul merita o atentie specia la din partea noastra, fi indca demonstreaza, consider eu, faptu l ca scri itoru l imperia l nu nufTlai ca ?tia despre a?a-zisa ,donatie constantin i­ana " catre papa Si lvestru - ceea ce este deja semnificativ pentru circu latia informati i lor In l umea medieva la -, dar ?i ca

46

a uti l izat �i a exploatat continutu l acestui text pentru a conferi o baza salida pretenti i lor bizantine privind suprematia In ordinea universa la a natiuni lor. Folosirea unui document occi­denta l, �i fa ls pe deasupra, pentru a lntemeia revendicari le bizantine, tocmai lmpotriva Occidentulu i., demonstreaza , pe langa existenta unor d isensiun i interne In sanu l l um ii occiden­tale, In cazul de fata d iferendu l d intre puterea spi ritua la �i puterea temporala , mai ales buna organizare a servici i lor de informatii bizantine �i o subti l itate d iplomatica din partea lu i Constantin a l VI I-lea Porfirogenetu l pe care suntem nevoiti sa i-o recunoa�tem, ca un soi de contrapondere Ia virtuti le mi l ita­re, care li l ipseau cu desavar�i re25•

Tntr-adevar, sa amintim ca, potrivit documentu lu i cunoscut sub numele de ,donatia constantiniana", document nascocit, se pare, In primu l sfert al veacu lu i al IX-Iea, fara lndoiala In mediu l ecleziastic roman; Constantin eel Mare plecand, dupa constru irea Constantinopolu lu i , In noul sau ora�, pentru a-�i stabi l i re�edinta acolo, i-a lncredintat Roma �i domeni i le sale suveranu lui pontif, papa S i lvestru . Astfel , acest document, care certifica, lntr-o anumita masura, existenta statu lu i pontifi­ca l �i independenta papei fata de puterea temporala, li oferea Bizantu lui un pri lej nesperat de a-�i fonda drepturi le ca unic lmperiu roman. Tntr-adevar, acest document sugereaza impl i­eit translatio imperii, un transfer al lmperiu lu i (Roma fi ind abandonata de catre lmparat) Ia Constantinopol; considerat, astfel , Inca de Ia lntemeierea sa, nu doar ca al doi lea ora� imperia l , ceea ce a fost, In rea l itate, dar ca singuru l ora� impe­ria l , capital a lmperiu lu i . Rezu lta, de Ia sine, ca situatia prezen­tata In acest mod In ,donatia constantin iana" autoriza l mpe­riu l bizantin sa se considere drept continuatoru l . lmperiu lu i roman, drept succesoru l , mo�tenitorul �i legatarul Romei . Orice pretentie Ia titlu l imperia l d in partea vreunui alt suveran era, In acest fel , dinainte condamnata Ia i leg itimitate -argumentu l avea g reutate mai a les lmpotriva l m periu lu i ger­manic26.

47

A�adar, b izu indu-se pe legatu ri l e privi leg iate care u neau Bizantul de Constantin ee l Mare, recunoscut drept lntemeie­toru l sau , Constantin Porfirogenetu l n-a �ovait sa conceapa o teorie a noblet i i raselor, al carei fundament va fi tot referinta Ia Constantin I . E l consacra u n lntreg capito l d in De Administrando Imperio pentru ceea ce s-a r putea numi , desigur, cu o oarecare exagera re, , ierarh ia rasia la" . Porfi ro­genetu l d istinge, astfe l , rase nobi le, mai putin nobi le �i l i p­site de orice noblete - �i face acest l ucru fara n ici o consi­deratie fata de convi nger i le re l ig ioase a le popoare lor, ci exc lusiv dupa criteri u l vech imi i cu lturi i l or, masurata pr in raportu ri le ma i mu lt sau ma i putin stranse cu mare le Constantin , a ltfel spus cu Roma �i Constantinopo lu l toto­data , respectiv cu B izantu l27 •

De aici pana Ia a socoti istoria poporu lu i bizantin ca istoria rasei nobile prin excelenta nu mai era decat un pas, care a �i fost, de a ltfel , facut rapid de istoricii ?i de e l itele intelectuale

" a le B izantu lu i . fn acest scop fusese elaborata, de asemenea, ? i , referinta bibl ica" , sustinuta de B iserica, prin care b izantin i i erau desemnati ca ,noul popor ales"28; sa adaugam, In acest sens, ca referinta bibl ica, care completa, atat de ingenios, referinta constantin iana ?i imperia la, a gasit l:.m larg ecou In randuri le poporu lu i bizantin , convins de menirea sa istorica �i solidar cu pol itica imperia l ista a carmuitori lor sai .

Aceasta atitudine expl ica avataruri le pe care le-a cunoscut ideea imperia l ista bizantina; dezvoltarea acesteia sta Ia orig i­nea sentimentu lu i colectiv de superioritate, al ?OVin ismu lu i bizantin , care a lmbracat, adesea, forma unui rasism sui gene­ris, lntrucat �e ma.nifesta Ia adresa a orice era socotit stra in de ansamblu l bizantin i lor. Se constata ca expresi i le , rasa fara onoare ?i fara demnitate", , rasa denaturata" , , rasa barbara" , ,semintie lnapoiata ?i sangeroasa"29 sunt frecvent uti l izate de catre bizantini pentru a desemna popoare ca bulgari i , ru?ii sau

48

francii - caracterizate, totu�i, de cancela ria imperiala, in docu­mentele care le erau adresate, d rept na�ii ,preacre�tine" .

Aceasta atitudine bizantina fa�a de straini , sprij in ita, mai pre­sus de toate, pe superioritatea cu lturii g rece�ti, devenite, acum, izvorul civi l iza�iei bizantine, marcheaza, in opinia noastra, o etapa importanta in elaborarea ideii de na�iune in Bizan�. Se poate spune ca lmperiu l multietnic �i multina�ional, cum fusese inainte Bizan�u l , cedase locu l unui lmperiu g reco-ortodox, uni­cultural , deci intolerant �i intransigent fata de popoarele �i natiuni le animate de idea luri diferite. Astfel , se intelege dispretu l exprimat Ia adresa unor popoare - precum armenii30, care, totu�i, de�ineau un loc important in lmperiu - �i se expl ica poli­tica de coercitie impotriva elementelor eretice sau socotite eretice din pricina ca nu le imparta�eau concep�ia despre via�a, apreciata de Constantinopol ca fiind singu ra demna. Extermi­narea pavlichieni lor �i persecuti i le contra oricarei tendin�e mani­heiste, care au luat adesea aspectul de veritabi la vanatoare de vrajitoare, reprezinta, cred eu, cele mai bune dovezi3 1 •

Aceasta stare d e lucruri poate expl ica, desigur, a�a cum s-a sugerat32, cruzimea inumana pe care Vasi le al 1 1-lea a aratat-o fata de soldati i bu lgari cazuti in maini le sale dupa batal ia de Ia Kleidion (1 0 1 4), care a marcat sfar�itu l l mperiu lu i bulgar. Cincisprezece mi i de oameni, dupa cum raporteaza Kedrenos, orbiti din porunca imparatu lu i , au apucat pe drumu l de intoarcere in tara lor, ca lauzi�i de aceia dintre ei carora, in acest scop, l i se lasase intact un och i . Tntr-adevar, natura pedepsei aplicate soldati lor lua�i prizonieri de razboi lasa de inteles ca bu lgari i �i tarul lor, Samuel, erau ferm socotiti de bizantin i drept simpl i i razvratiti impotriva suveranu lu i lor natura l , respectiv impotriva imparatulu i bizantin . Sa amintim, in acest sens, ca luarea vederii era pedeapsa prevazuta de leg i le bizantine con­tra vinovati lor de lezmajestate. Este, de a ltfel , semnificativ fap­tul ca orbii erau in laturati de Ia tronul Bizantu lu i .

49

Tn orice caz, aceasta interpretare a comportamentu lu i l u i Vasi le a l 1 1-lea este lntarita de natura raporturi lor dintre tarul bu lgar ?i imparatul bizantin, a?a cum, cu mai bine de un secol inainte, o detin ise N ikolaos Mystikos In corespondenta sa oti­cia la cu tarul Simeon - tarul trebuia sa-l considere pe lmparat ca pe propriu l sau tata, iar orice actiune a bulgari lor indreptata impotriva bizantin i lor ech iva la cu un razboi tratricid, ti ind com­parabila cu o razvratire, cu revolta unu i tiu nerecunoscator lmpotriva tata lui sau spiritua l ?i nu insemna, In sine, decat o uneltire a Celu i Rau, pentru a duce Ia pierzanie sutletele cre?ti­ni lor, uneltire care trebuia pedepsita de Dumnezeu, respectiv de reprezentantu l sau pe pamant, lmparatu l bizantin33.

lata, a?adar, doctrina care lngaduie, tara indoiala, lmparatu lu i preacre?tin sa-i pedepseasca, Tntr-o maniera contrara tuturor principii lor Bizantu lu i34, pe osta?ii bulgari Tnvinovatiti de crima de lezmajestate - mai este nevoie, oare, sa amintim ca soldatii bizantini care se rasculasera, sub conducerea unor mi l itari i lu?tri, lmpotriva aceluia?i imparat, tusesera scutiti de acest suplici u? Tn aceasta avem, cu siguranta, Inca o proba a respectulu i de care s-a bucurat lntotdeauna rasa nobila a bizantini lor, chiar ?i atunci cand se tacea vinovata tata de propriu l conducator.

La tel de adevarat este ca bizantini i d in aceasta epoca n-au ?OVait niciodata sa recurga Ia mij loace dintre cele mai con­damnabi le, ba chiar contrare propri i lor convingeri - sa amintim, In acest sens, ca leg i le bizantine interziceau tortura, socotita incompatibi la cu spiritu l civi l izatiei bizantine35; bizanti­nii nu autorizau tortura decat impotriva celor pe care Ti numeau ,semintii tara onoare" - in acel moment, practic, toate popoarele stra ine, invid ioase pe a?a-zisa maretie a bizan­tini lor. Nu este de mirare, deci, ca imparatu l bizantin tolose?te servici i le popoarelor pagane impotriva unor natii cre?tine, de pilda a le peceriegi lor ?i unguri lor contra bulgari lor36, nici ca ii declara pe armeni i d in a rmata sa ,o rasa nestatorn ica ?i per­tida"37, nici ca ina ltii prelati ai B isericii socotesc ca ,latin i i , ca re

50

nu au ie�it cu totul d in barbarie, sunt, a?adar, i ncapabi l i de a sesiza nuantele dogmei ?i abia de sunt in masura sa priceapa ta ina Sfintei Treimi38" , n ici ca sentimentele rasiste cup rind intregu l popor bizantin39 •

In orice caz, este incontestabi l faptu l ca, de-a lungu l seco­lu lu i al Xl- lea, Constantinopolu l ramane marele centru cu ltu ra l al lumi i medievale . Mauropous, scri itor de Ia mij locu l ace lu i veac, inalt dregator ?i om a l Biserici i totodata, exprima senti­mentul genera l, notand ca ,in Constantinopol se aduna ?i se revarsa va luri le popoarelor ?i neamuri lor d in intreaga l ume, pe care Dumnezeu le-a sup us imparatu lu i" ; acela?i scri itor, in d is­cursu I compus in cinstea Sfantu lu i Gheorghe, gase?te, pe nea�teptate, ocazia de a subl in ia caracterul exceptional a tot ceea ce are legatura cu B izantul �i de a elog ia nu doar cetatea prin excelenta - dupa cum era desemnat Constantinopolu l de catre restu l lumi i - dar �i poporu l ?i imparatu l sau ; referitor Ia capitala, Mauropous noteaza : ,Lu mea intreaga se proster­neaza inaintea Sfintei cetati a Sionu lu i , aceasta metropola pl ina de evlavie, acest Nou l erusa l im . . . Dumnezeu sala?uie?te in acest ora�, pe care E l 1-a cladit, ca sa fie un m i racol pentru toti cei care il contempla"; Ia adresa imparatu lu i Constantin Monomahu l , recurge Ia comparatii bibl ice, infati�andu-1 pe Monomah cu trasaturi le unu i nou David, in vreme ce poporu­lui bizantin ii spune ,noul I srael" , ,adevaratu l popor a les" , ,care se bucura de pace, de prosperitate ?i tra ie�te in fericire, sub conducerea l uminata a imparatu lu i �i sub ocroti rea Domnulu i"40 • Aceste figuri de sti l , menite sa starneasca imag i­natia populara - d iscursu l lu i Mauropous fi i nd, intr-adevar, pronuntat inaintea publ icu lu i constantinopolitan - descriu , cu siguranta, spiritul care domnea in Constantinopol in an i i patruzeci a i seco lu lu i a l Xl-lea, adica intr-un moment in care armatele bizantine debarcau in Sici l ia ?i in care u ltimu l stat armean d in Caucaz, principatul avand capita Ia Ia Ani, se . inscria, d in proprie in itiativa, pe orbita l m periu lu i , in vreme ce

51

Occidentul descoperea, fermecat, prin intermediu l negustorilor, pelerin i lor ?i soldatilor sai, mercenari ai B izantu lu i, comori le care impodobeau capita l a bizantina ?i fabuloasele sale bogatii, a le carei fast ?i stra lucire trezeau invid i i le ?i antipati i le - senti­mentele care se vor dezlantui atunci d3nd soarta Bizantu lu i va cunoa?te vicisitudin i le pe care n imic nu le lasa de banuit in acest final al primei jumatati de secol al X-lea .

Putere, l ux ?i trufie sunt, a?adar, trasaturile istoriei lmperiu lu i din aceasta epoca - ele dicteaza modul de a f i ?i mental itatea bizantini lor, iar l ipsa lor de masura va sta Ia orig inea nenoroci­ri lor care ii vor a?tepta . Tn orice caz, aceste trasaturi funda­menta le ale comportamentu lu i bizantin expl ica de ce statu i se preocupa atat de putin de interesele populati i lor pe care noile sa le frontiere le vor cuprinde de acum inainte. Atitudinea aceasta se va dovedi catastrofa la pentru l mperiu . lar acest fapt pune in lumina conduita poporu lu i bizantin care, fascinat de g loria lmperiu lu i sau ?i convins pana in strafundul sufletului de perenitatea acestuia, s-a dedat preocupari lor d ictate de confor­tul individual , aratandu-se l ipsit de orice grija pentru binele ob?tesc. Abandonarea treptata a armatei nationale ?i in locuirea ei cu mercenari , in pofida riscu ri lor pe care aceasta practica o prezenta pentru un stat cu ltivand dispretu l pentru ace?ti ,soldati neciopliti" , constituie cea mai g ra itoare dovada a com­portamentu lu i sau iresponsabi l . Mai pres us ?i Tna inte de toate, caracteru l sfidator ?i intransigent al comportamentu lu i bizantin se poate observa in atitudinea Biserici i fata de cei lalti cre?tini ­nu este o Tntamplare ca sch isma definitiva dintre Biserica de Ia Constantinopol ?i Biserica de Ia Roma dateaza din aceasta epoca ( 1 054), chiar d in t impul domniei Tmparatu lu i Constantin Monomahu l . Este deosebit de semnificativ ca acest fapt, de important� majora pentru istoria cre?tinatati i , a�a cum au demonstrat ev�nimentele u lterioare, a trecut nebagat in seam a de bizantin i i epoci i , patrun?i de orgol iu l puterii lor �i refractari Ia orice avea legatura cu lumea exterioara .

52

Rasturnarea de soarta n-a lntarziat sa loveasca Bizantul , mole�it de bel�ugu l sau �i fermecat de maretia pe care ?i-o cre­dea ve?nica �i garantata de catre Dumnezeu . Astfel , numai l ipsa de ravna In lndepl in irea datori i lor pe care le poruncise Dum­nezeu putea expl ica, In opinia bizantin ilor, schimbarea sortii lor. Teoria, pur bizantina, a lnfrangerii impuse de Dumnezeu drept pedeapsa pentru slabirea credintei poporulu i sau l?i gase�te de acum o audienta din ce In ce mai larga; dezvoltarea acesteia, mai a les _In timpul perioadelor de mare cumpana nationala, cauzate de pericolu l turc, va crea, dupa cum vom vedea, ni?te conditii p rea putin propice pentru apara rea lmperiu lu i .

Oricum, cu mult lna inte de sfar�itu l seco lu lu i a l Xl-lea, Bizantu l nu mai era nici pe departe apt sa mentina macar o umbra pal ida a g loriei sale, veche abia de cativa ani, numai . In Occident, normanzii captureaza u ltimu l bastion al ltal iei b izan­tine, cetatea Bari , In 1 07 1 . fn ace la?i moment, lmparatul b izan­tin Roman al IV-Iea Diogene devenea prizonieru l turci lor seleu:­cizi, Ia Manzikert (Van), acolo unde a pierit ,floarea tineretu lu i roman"41 • Cativa ani mai tarziu , G recia ? i coasta a lbaneza erau invadate de normanzi, In vreme ce In Asia se insta lau turci i , care, Ia n ici zece ani dupa batal ia de Ia Manzikert, l?i lnte­meiau , chiar pe teritoriu l Asiei Mici bizantine, p ropriu l stat, Su ltanatu l d in !conium, apoi invadau lntreaga tara ?i l?i rid icau tabara In fata Constantinopo lu lu i . In sfa r?it, In acela?i timp, popoarele migratoare din Nord, peceneg i i �i cumani i, treceau Dunarea ?i pustiau provinci i le balcan ice, ajungand pana Ia porti le Constantinopolu lu i . Cu putin lnainte de lncheierea secolu lu i g loriei sale, Bizantu l l?i vedea hotarele restranse ,pana lntr-atat ca erau totuna - cum scria , nu fa ra o oarecare exagera re, l oan din Antiohia - cu ziduri le capita lei sale"42•

lnaintarea cu pa?i rapizi a catastrofei a lntunecat minti le ?i a semanat confuzie printre bizantin i , popor ?i carmu ire, prea putin pregatiti sa-i tina piept - 0 resimteau , cu toti i , p l in i de

53

amarae�une . Acela;;i Mauropous, doar Ia ec3tiva ani dupa grandiosul sau discurs lntre s lava B izantu l ui , va gasi accente patetice pentru a-;;i avertiza, In zadar, concetateni i , d� viitoru l

- sumbru care-i a;;tepta; el lnfiera coruptia, nedreptatea �i l ipsa oricarei notiun i de morala, care domneau pe atunci In Bizant �i care lmpingeau natiunea In prapastie43 • Cronicarii epoci i vor fi, cu toate acestea, unanimi In exp l icarea catastrofei prin per­fidia popu lati i lor de Ia frontiere, osti le Constantinopolu lu i �i invid ioase pe maretia sa; ei l e vor acuza de maniheism ;;i, a�adar, de a fi aqionat lmpotriva poporu lu i bizantin manate de patima lor antiortodoxa . Tn ceea ee-l prive�te, poporul bizantin, a carui ,viata se desfa�ura" mai lna inte ,ca lntr-o per­manenta sarbatoare spre slava l u i Dumnezeu"44, sub condu­cerea unor ambitio;;i aventurieri, l;;i va manifesta confuzia . printr-o serie de razmerite ;;i de tu lburari, ajungan� sa prefaca l mperiu l In jucaria scandalagi i lor care )?i faceau veacu l prin piete" �i a mercenari lor strain i , a caror prezenta lmpovaratoare se simtea din ce In ce mai pregnant In Constantinopol ;;i In provinci i , starnind In bizantin i sentimente xenofobe45 - ca o repl ica, s-ar putea spune, lntr-un alt context istoric, Ia d ispretu l ?i Ia sentimentu l de superioritate pe care bizantin i i le nutrisera, odin ioara, fata · de tot ce le era stra in .

Tn orice caz, In timpu l u ltimu lu i sfert din secolu l a l Xl-lea, confuzia �i nesiguranta cuprinsesera popu lati i le bizantine d in provinci i , amenintate nu doar de incurs iuni le du;;mani lor din exterior, dar ?i de aqiun i le celor care ar fi trebuit sa s lujeasca l mperiu l ;;i interesele sale, adica, pe de-o parte; de trupele de mercenari care lucrau acum pe cont propriu - sa amintim ca Rousseul ;;i francii sai reu;;isera sa lnfi inteze un centru auto­nom In Asia Mica - ;;i, pe de alta parte, de lna ltii ofiteri bizan­tin i , care se straduiau, cu armatele care le erau devotate, sa acapareze tronu l , devenit acum prada u;;oara pentru aventuri­erii d in Constantinopo l .

54

Din acest punct de vedere, este semnificativ faptu l ca tex­tele epocii vorbesc din nou despre ,Democratie"46, termen frecvent folosit In decursu l secolu lu i a l VI-lea , cand demele (grupari le asociate care reprezentau poporul bizantin) l;;i mani­festau zgomotos interesu l pentru treburi le ob;;te;;ti . Tntre timp, lnsa, semnificatia lu i cazuse In desuetudine; acum lnsemna, Ia Bizant, ,puterea poporu lu i de rand, a g loatei" I apreciata drept contrara tuturor traditi i lor statu lu i leg itim . ,Democratia" a fost considerata lntotdeauna drept o nenorocire national a, sem­nificand pentru bizantini mania Domnu lu i , care T;;i pedepsea, astfel , poporul pentru comiterea unor fapte reprobabi le47• Acestea sunt temele pe care lntreaga l iteratu ra pol itica a Bizantu lu i le va dezvolta lndelung, In stradania de a demonstra ca numai monarhia este regimu l demn de un popor civi l izat. Nici ,democratia", n ici ,ti rania" - adica, dupa conceptia bizan­tina, uzurparea puterii de catre persoane care aqionau In interes personal - nu puteau asigura poporu lu i bizantin bunastarea, pe care doar monarhia leg it ima i-o putea oferi48•

Cu toate acestea, lntr-o atmosfera de promiscu itate ;;i de haos, creata tocmai de mu ltip lele tentative a le partizani lor ,democratiei" ;;i a i ,ti ran iei", va In cepe a doua jumatate a secolu lu i al Xl-lea . Situatia era ag ravata In mod deosebit de catre amenintarea invaziei stra ine. Tn acest cl imat de dezordi­ne ?i deruta, Bizantu l va lncerca sa relnvie sentimentul national �i sa lntreprinda, ca In epoca iconoclasta In fata arabi lor, efor­tu l sa lvator. Acesta va fi opera lmparati lo r d i n casa Comnenul i lor, a caror pol itica, o spunem In treacat, reamin­te?te, d in mai mu lte puncte de vedere, de aceea a lmparati lor lsaurieni . Rea l izarea sa va absorbi toate fortele nationale, urgenta sa evidenta va conferi orientari lor ideolog ice ale lmperiu lu i aspectul imperativ a l unei mobi l izari nationale pen­tru supravietuirea g recitatii ?i a ortodoxiei , caracterele speci­fice, In acest moment, ale B izantu lu i .

55

Capitolul 4

PATRIOTISMELE BIZANTINE

Na�terea patriotismului greco-bizantin

Pentru a aduce l umina asupra aspectelor pe care le lmbraca, In decursu l acestei noi etape a istoriei sale, ideologia pol itica a Bizantu lu i , este necesara prezentarea, pe scurt, a evolutiei ?i tendintelor vieti i intelectuale a bizantini lor In seco­lele X-X I , fi indca acestea, dupa parerea noastra, conditio­neaza, lntr-o anumita masura, formele, dar ?i continutul mani­festari lor ideolog ice d in epoci le u rmatoare .

Trasatura fundamenta la a vieti i intelectuale din Bizant, de-a lungu l secolelor sale de maretie, ramane, In opinia noastra, rena?terea interesu lu i pentru Antichitatea g reaca ?i rea l izari le acesteia 1 • Din acest punct de vedere este semnificativ faptu l ca , In aceast� perioada, referintele Ia un iversu l clasic ? i Ia va lo­ri le sale se lnmu ltesc, ca raspandirea operelor autori lor clasici cunoa?te o cre?tere considerab i la, In vreme ce studiu l l iteraturi i clasice cucere?te, treptat, nu doar ?Col i le din Constantinopol, dar ?i publ icul in itiat. Princip i i le enuntate de marii fi lozofi a i Antichitati [ sun� subiectul predi lect unor comentarii aprofun­date, iar sti lu l lor de viata dobande?te, lmpotriva oricaror a?teptari, trasatL,�ri le unui a rhetip, ale unui idea l de morala. Sensul ?i uti l izarea expresiei ,viata fi lozofica" , a carei va loare este subl in iata de catre Psel los, ?i aparitia conceptu lu i de

56

,viata elena" constituie dovezi In acest sens2 • Pe scurt, vi rtuti le lumi i antice nu mai sunt considerate incompatibi le cu viata cre�tina, ci, d impotriva, sunt prezentate drept un e lement complementar cvasinecesar a l lnvataturii cre�tine, eel putin pentru i nte lectua l i i care ,exce leaza In respect" pentru Antich itate, pastrandu-�i, totodata, spi ritu l critic fata de convingeri le rel ig ioase a le acesteia . Astfel , autori a carer orto­doxie este necontestata �i i ncontestabi la, toti , de altfel , lna lti prelati a i B iserici i d in Constantinopol, precum Photios; pentru secolu l al IX-Iea, Arethas, pentru al X-lea, �i Psel los - chiar �i el, pentru o perioada din viata, fiind ca lugar -, Xiphi l inos �i Mauropous, pentru secolu l al Xl- lea, ca sa nu-i citam decat pe cei mai i lu�tri, reabi l iteaza l umea elenica �i creatia sa, din care, de a ltfel , se inspira pentru propri i le opere.

Este remarcabi l , lna inte de toate, ca, tocmai In aceasta epoca, termenii elen �i elenism dobandesc semnificatia care le confera dreptu l de cetatenie In civi l izatia bizantina; ace�ti ter­meni, se �tie, semnificau, mai lna inte, pagan � i paganism, a�adar fusesera hu l iti de trad itia cre�tina riguroasa . Acum, desemneaza vechiu l g rec � i cu ltura sa , devenind izvor de noi virtuti . Mai mult, l�i vor pastra aceasta nobi la semnificatie pana Ia sfar�itul lmperiu lu i bizantin3 •

Pasiunea brusca pentru civi l izatia g reaca antica marcheaza, in existenta Bizantu lui, o ,Rena�tere" avant Ia /ettre, ca sa spunem a�a, care cuprinde, treptat, ansamblu l vietii intelec­tuale din Bizant, In dauna traditiei cre?tine. Din acest punct de vedere, este semnificativ faptu l ca, In timp, termenii elenic ?i elen ism vor fi uti l izati pentru a desemna lnse?i cultura ?i civi­l izatia bizantina de catre cei mai de seama reprezentanti ai lor. Aceasta reprezinta, dupa parerea noastra, un element impor­tant pentru studiul background-ulu i ideologic al Bizantu lu i In decursul u ltimelor secole din existenta sa : bizantinii devin , din pricina elenofoniei, din ce in ce mai con?tienti de legaturi le lor

privi legiate cu Antichitatea g reaca, ceea ce li deosebe?te, binelnteles, de lumea latina ?i le confera, In felu l acesta, noi titluri de noblete . S-ar spune ca eruditii bizantin i adopta ter­meni i de elen ?i elen ic, lncarcati, acum, de virtuti , pentru a raspunde termenulu i, cvasipeiorativ, de graikos (grec), util izat, Ia adresa lor, de catre Iatini, adica de cre?tini i din Occident. Constatam ca idea lu l g rec antic este pe ca le sa ln locuiasca idea­lui roman, nu doar pentru ca acesta din urma fusese, Ia randu l sau, revendicat de Occident, c i ma i ales pentru ca lumea romana, a l carei ideal era lncarcat de o semnificatie mi l itara ?i pol itica, fusese subjugata, In cele din urma, de spiritul g rec.

Se lntelege de Ia sine ca, lntr-un moment de criza, provocat, lntre altele, de revendicari le ?i aqiuni le Occidentu lui roman ?i cre?tin lmpotriva Bizantu lui , referinta Ia elenism va lnsemna, pentru Bizant, chiar ?i i ncon�tient, un solid argument ideolog ic, afi rmand superioritatea cu ltu rii bizantine, compensand ! ipsa de putere, pentru a afirma superioritatea armatelor imperia le fata de lumea din Occident. Este foarte i nstructiv, d in acest punct de vedere, faptul ca bizantini i confunda, intentionat ?i din ce Tn ce mai des, Occidentu l cu lumea barbara . Acest cal ificativ este lnteles In sensu ! pe care i-1 dadusera vechi i g reci, respectiv desemneaza drept necivi l izate toate popoarele care nu intrasera In raza de influenta a culturii elene4 •

Astfel , elenismu l antic �i g recitatea medieva la devin , pentru bizantini, doua etape ale aceleia�i civi l izatii - a lor. Amandoua sunt produse ale unor oameni care au tinut piept, lntotdeau­na eficace, asa lturi lor lumi i barbare, pentru onoarea ?i salva rea lumi i civi l izate . Sa recunoa�tem ca imag inea lumi i bizantine ?i a lumii barbare car� se degaja din aceasta conceptie era foarte potrivita pentru a trezi pariotismul bizantin, lntr-un moment Tn care lmperiu l , lmpresu rat din toate parti le de du�mani agresivi �i Tntreprinzatori, s imtea nevoia sa-?i organizeze rep l ica . Unitatea nationala trebuia s a se lnchege lmpotriva unor

I 58

du?mani care, de?i erau manati, fiecare, de propri i le interese, amenintau cu totii In ace la?i fel lmperiu l . B izantul avea motive rea le sa le puna tuturor aceea?i pecete, iar eticheta de barbar le convenea perfect, nici unu l d intre ace?tia neavand, lntr-ade­var, vreo legatura oarecare cu Antichitatea g reaca . Bizuindu-se pe acest aspeq, Bizantu l l?i va elabora propria specificitate, care va reprezenta, de acum, temel ia con?ti i ntei nationale . Cum cre?tin ismu l nu mai era suficient pentru a deosebi Bizantu l de du?manii sai, lntrucat Occidentul cre?tin, pentru moment, din pricina normanzilor, facea parte d intre ei, bizan­tini i se vor ata?a de vechea traditie g reaca, a?a cum li lndreptatea elenofonia lor, �i, desigur, pe ortodoxie, dreapta credinta amenintata de necredi ncio�i - turci i , In acel moment - dar, de asemenea, de catre eretici �i schismatici , adica de cre�tini i d in Occident.

Astfel, -caracterul grec �i ortodoxia vor fi bunuri le nepretuite pe care bizantinii vor chemati sa le apere, cu orice chip, T.mpo­triva oricarui du�man, intern sau extern; e l itele bizantine, legate mai degraba de cultura antica, ?i poporul bizantin, legat, lna inte de toate, de traditia ortodoxa, vor aqiona lmpreuna pentru lndeplinirea datoriei de a salva statu i greci lor ortodoc�i, care va fi, de acum lnainte, Bizantu l . l ata originea �i baza patriotismulu i bizantin, care, lncepand din secolu l a l Xl l-lea, va domina viata Bizantulu i �i care, asemenea unui sentiment de frustrare nationala a g loriei apuse, va lua forma unei adevarate pasiuni, ale carei excese se vor dovedi, In timp, nefaste pentru l mperiu .

Tn orice caz, de Ia sfar�itul secolu lu i a l X l- lea, �i pentru multa vreme, patriotismu l g rec ?i ortodox dicteaza orientari le pol itice �i ideolog ice a le bizantin i lor. Acest patriotism va lmbraca, In cursu I lnde lungatei sale existente, noi �i , dupa cum vom vedea, chiar nea�teptate forme. Tmprejurari le istorice vor accentua cand importanta com ponentei sa le g rece?ti, cand pe aceea a componentei ortodoxe, ceea ce va imprima, pana Ia

59

urma, o anumita diversitate aspirati i lor bizantine� Dar senti­mentu l patriotic, mereu vigu ros, va ca lauzi de acum lnainte necontenit toate actiuni le g reci lor ortodoc�i, a le bizantini lor adica, pana Ia sfar�itu l istoriei l mperiu lu i �i chiar mai tarziu .

La fel de adevarat este faptu l ca patriotismu l bizantin pare sa a iba o forma elaborata deja lna inte de secolu l al Xl-lea . A aparut ca opera a intelectua l i lor, ecleziastici �i laici, din capi­ta la, care dezvoltasera princip iu l g rec drept un complement oportun a l pricipiu lu i ortodox. Am putea spune chiar ca patrio­tismu l bizantin , a�a cum l-am definit, a lnceput prin a fi un pro­d us intelectua l a l Constantinopolu lu i ; pe masura ce patrundea In randuri le poporu lu i �i cucerea provinci i le, e l l�i pierdea u nele din trasaturi le sa le in itiale, dobandind ln schimb a ltele, iar con­textu l diverselor perioade istorice li impunea noi transformari . Putem spune, a�adar, c u a lte cuvinte, ca patriotismu l bizantih, ca orice sentiment viu, va ramane lntotdeauana prezent In spiritul bizantin i lor; fiecare li va da, potrivit convingeri lor l u i personale � i intereselor propri i , ori de cate or i va f i cazu l , formele care i se vor parea adecvate.

Polarizarea constantinopolitana

Un fapt care ni se pare foarte semnificativ (a cantarit greu In soarta l mperiu lu i) este, fara n ici o lndoia la, importanta pe care o dobande�te acum Constantinopolu l , nu numai In cal i­tatea sa de capita Ia a l mperiu lu i bizantin, ceea ce a fost d in­totdeauna, dar ca un centru cultu ra l �i intelectua l al l umi i bizantine �i ca nucleu al lntregi i vieti sociale, pol itice, ba chiar ?i economice a le B izimtu lu i . Acest fenomen, a caru i amploare nu poate fi expl k:ata numa i prin rolu l admin istrativ a l Constantinopolu lu i , n i se pare a f i o consecinta a patriotismu­lu i bizantin, preocupat sa-�i subl inieze fundamentu l cultura l , a

60

direi cea ma i fericita expresie va ramane, b inelnte les, Constantinopolu l .

Tntr-adevar, Constantinopolu l , centru incontestabil a l el i­telor natiuni i , care nu mai sunt doar mi l itare, dicteaza toate formele vietii intelectuale �i da tonu l tuturor manifestari lor sociale �i mondene. Ales d rept re?edinta de catre o societate rafinata, care l?i afi?eaza bogati i le ?i fastu l , chiar ?i In mo­mentele de cumpana nationala, Constantinopolul dobande?te, cu timpul , dimensiuni le unei adevarate legende, care depa­?e?te rapid g ranitele b izantine. Frumusetea, maiestatea �i, In specia l , bogatia ora?u lu i framanta minti le contemporani lor, le starne?te curiozitatea �i le provoaca admiratia �i lncantarea, sentimente amestecate, Ia un i i , cu mandrie ?i emotie, iar Ia cei la lti, cu invidie ?i pofta de a �i le lnsu?i .

Astfel , imaginea Constantinopolu lu i . va fi cur and confun­data, mai a les de catre strain i i care de acum vin In numar din ce In ce mai mare sa viziteze Cetatea Reg ina, cu aceea a ansamblu lu i · lmperiu lu i ; vor exista scri itori occidenta l i care, ascultand povestiri le minunate despre capitala bizantina sau atin?i direct de vraja acesteia, vor afi rma ca mai bine de juma­tate . d in comori le lntreg i i lumi se afla In main i le bizantin�lor, ceea ce va avea, lesne de lnchipu it, u rmari nefaste pentru ceta­te ?i lniperiu, devenite tinta armatelor stra ine influentate de aceasta legenda5• A?adar, Constantinopolu l va ajunge sa fie considerat mai prestig ios decat lnsu?i B izantul - acest al doi lea termen fi ind util izat In sensu ! actua l __,.. ?i va sfar?i prin a sem­nifica lmperiu l In tota l itatea sa6, In pofida faptu lu i ca soarta statulu i bizantin se juca, pe atunci , Ia frontiere, iar popu lati i le din provincii sufereau consecintele .

Pe scurt, cetatea imperiala, lmpodobita �i lnsotita de toate atributele maiestatii, comparata cu o zeita ?i, Inca mai plastic, cu ,o femeie a carei frumusete desavar�ita atragea privirile pofti­cioase ale soldati lor g rosolani din o�tirile du�mane"7, va fi, In

61

orice caz, centru l de interes a l l umii epocii; va face subiectul sen­timentelor contradictorii chiar ?i din partea bizantini lor, uni i vazand In existenta sa dovada binecuvantarii divine, a ltii, motivu l nenorocirii lor. Totul, de-a lungu l timpului , se va cristaliza In juru l acestei cetati ? i a legendei sale; cand un ora? binecuvantat, cand un ora? ,pacatos", Constantinopolu l va sta, pe viitor, in mij locu l destinelor lmperiu lu i ?i poporulu i din Bizant; fiindca, a?a cum a scris Nicetas, Constantinopolul este, pentru lume, ,cetatea cetati lor, lumina universului� faima lumii, spectacolu l nepaman­tean, maica Biserici lor, temelia credintei, ocrotitoarea literaturii ?i a artelor, patria ?i vatra frumusetii"8•

Pola rizarea constantinopol itana, fenomen care atinge nu doar l umea bizantina, da r ? i popoarele care au avut un raport cat de mic cu B izantu l , poate expl ica, am zice noi, anumite fapte istorice, Inca nu pe depl in lamurite ?i, de aceea, foarte controversate: ma refer, mai a les, Ia catastrofa d in 1 204, adica Ia caderea Constantinopolu lu i in maini le armatelor celei de-a patra Cruciade, dar, in mod egal , Ia na?terea provincia l ismu lui bizantin , ca o repl ica, s-ar spune, a populati i lor d in provincii Ia ru ina constantinopolitana . Tntr-adevar, dezvoltarea spiritulu i regional ist, cu accente anticonstantinopolitane, va cuceri, cu trecerea timpulu i , o mare parte din provinci i le bizantine, care vor lncerca sa se afi rme In fata· Constantinopolu lui, fie ?i cu riscul de a slabi fortele l mperiu lu i . Dar se cuvine sa mentionam ca factorul extern a impus, In cele din urma, solutii care nu erau nici conforme intereselor Constantinopolu lui , n ici potri­vite cu nazuintele provincia le. Tocmai aceasta influenta a lumi i exterioare asupra sortii B izantu lu i a a l imentat, constant, patriotismul g rec ?i ortodox, a carui evolutie ramane, In orice caz, tributara destinu lu i Constantinopolu lu i .

Tn concluzie, _am spune ca patriotismul , g rec ? i ortodox, ?i polarizarea constantinopol itana au constitu it fundamentele visu lu i ,Marii l dei", care rezuma toate aspirati i le g rece?ti catre

62

renasterea maretiei statu lu i lor. Tntr-adevar, acest vis, care s-a I I

ivit d in convingerea ca lmperiu l bizantin va fi restau rat, lntr-o buna zi, Ia Constantinopol , sub un lmparat g rec, a fost nutrit de cre�tini pe tot parcursu l lnde lungatei perioade a dominatiei tu rce�ti �i continua sa emotioneze numero�i neoeleni , crescuti Tn admiratia pentru faptele de exceptie a le lmparati lor Mace­doneni �i a le celor din u lt ima perioada de g lorie bizantina .

Patriotismul aristocratic

Alexios, fondatorul noii d inastii a Comneni lor, a u rcat pe tron mu ltumita reactiei aristocratiei mi l itare, d in care facea parte fami l ia sa, lmpotriva pol iticii delasatoare ?i demagogice a lmparatu lu i N ikephoros Botaneiates, care lasase l mperiu l Ia voia lntamplari i , fa l imentul finantelor statu lu i adaugandu-se derutei a rmatelor. Tntr-adevar, In 1 08 1 , data ven i ri i Ia putere a lu i Alexios, normanzii d in l ta l ia , condu?i de Roger Gu iscard -care, dupa spusele Anei Comnena, cronicara domniei tata lu i sau , Alexios, ar f i ravnit coroana bizantina9 -, debarcasera pe coasta albaneza ?i lnaintau, pas cu pas, In interiorul tari i ; turcii atinsesera ma luri le Bosforu lui , dupa ce l�i creasera un Su ltanat a l lor, lntai Ia Niceea, a poi Ia l conium, �i ,emirate" In aproape lntreaga Asie Mica bizantina - numai cateva oaze bizantine din Frigia rezistasera presiun ii lor -, iar peceneg i i , care nu-?i lncetasera incursiun i le lmpotriva provinci i lor balcanice, l?i vor face aparitia , peste numai cativa ani , ch iar Ia porti le Constan­tinopolu lu i .

La fel ca In perioada e�pansiuni i fu lgeratoare a arabi lor, rapid itatea cucerir i lor turce demonstreaza, In afara de forta ?i de vita l itatea i nvadator i lor, v lagu i rea l u mi i i nvadate . Tntr-adevar, totul te lndeamna sa crezi ca populati i le d in Asia Mica bizantina s-au a ratat prea putin dispuse sa-?i apere tara

63

eficace �i sa se opuna lna intari i tu rce�ti, favorizate, de a ltfel , de pol itica lmparati lor �i a numero�i lor pretendenti Ia tron, care cautau sa-�i recruteze din randuri le turci lor soldati-mer­cenari pentru armatele lor. l storicii oficia l i ai epoci i , purtatorii de cuvant ai Constantinopolu lui , lncercand sa-i dezvinova­teasca pe carmu itorii bizantin i , socotesc ca aceasta stare de spirit din provincii este rezu ltatul convingeri lor eretice a le popu lati i lor respective; a rgumentu l este lansat mai a les pentru a exp l ica atitudinea popu lati i lor de Ia frontierele orienta le �i cu precadere ale armeni lor10 • Dimpotriva, istoriog rafia moderna vede aici efectu l decaderii politicii imperia le, care, pusa necon­d itionat In serviciul Constantinopolu lu i , se lng rijea prea putin de interesele �i preocupari le populati i lor d in provinci i 1 1 •

Tn orice caz, coabitarea pa�n ica dintre populatii le autohtone bizantine �i nou-veniti este o certitudine, In pofida deosebirii de convingeri rel ig ioase. Aceasta coabitare se va manifesta activ cativa ani mai ta rziu, cand populatia bizantina din reg iunea Smirnei II ajuta pe lntreprinzatorul emir turc Tzachas sa-�i cons­tru iasca flota cu ajutoru l direia va pustii insulele �i ta rmul egeean � i va ameninta chiar �i ConstantinopoluP2, dar mai a les cand succesoru l lu i Alexios, loan Comnen, va porn i Ia recu­cerirea Asiei Mici de sub ocupatia turca, iar populati i le bizan­tine din vecinatatea lacu lu i de Ia Pusguza, din Frigia, vor refuza sa treaca de partea lmparatu lu i �i sa-l ajute In lntreprinderea sa pentru ca, a�a cum va nota cronicaru l Kinnamos, care a relatat evenimentul, ,dupa ce traisera vreme lndelungata laolalta cu turcii, adoptasera modul de viata al acestora" 1 3 •

Tn acela�i fel , situatia ce lorla lte hotare bizantine, In Occi­dent �i Ia nord, unde actioneaza a lti du�mani , prezinta sem­nele pierderii devotamentu lu i fata de Constantinopol, chiar cu mult timp lnainte de urcarea pe tron a dinastiei Comneni lor. Tn orice caz, victori i le normanzi lor �i, mai a les, lnaintarea pece­neg i lor devin expl icabile, daca se accepta faptu l ca invadatorii

64

au gasit, Ia populati i le d in regiun i le vizate prin actiun i le lor, o neutra l itate binevoitoare, daca nu chiar o colaborare activa . Sa amintim , Ia acest punct, ca ora?ul Durazzo a fost predat nor­manzi lor In urma tradari i ita l ieni lor care se aflau lnauntru l cetatiP4 ?i ca popu lati i le balcanice, In specia l cele d in reg iuni le danubiene, lmpovarate de masuri le impuse asupra lor de Constantinopol, l?i manifestau nemu ltumirea prin razmerite continue lmpotriva puteri i centra le, ajungand sa creeze, dupa cum ar spune istoriografia moderna, n i?te mi?cari separatiste cvasipermanente15 • Tn mod asemanator cu mi?cari le dizidente ale armeni lor d in Orient, m i?cari le popoarelor balcanice au compromis rezistenta bizantina ? i au s labit considerabi l forta lmperiu lu i .

Trebuie, oare, sa vedem In aceasta atitudine a provinci i lor, In afara manifestarii sentimentelor etnice exacerbate, i ndis­cutabi la In cazul armeni lor ?i a l bu lgari lor, reactia populati i lor ru rale defavorizate lmpotriva pol itici i Constantinopo lu lu i In ceea ce le privea ? Cu a lte cuvinte, trebuie sa vedem a ici consecinta pol itici i expansioniste ?i imperial iste d in seco lu l a l Xl-lea a B izantu l u i, care a cerut de Ia masele muncitoare -In epoca respectiva, taran imea - considerabi le sacrifici i pentru a-?i lndepl in i p lanuri le, fara a face sa profite de pe urma suc­ceselor sale ?i populati i le d in provinci i ? Sa amintim, intr-adevar, ca o fisca l itate lmpovaratoare ?i nemi loasa le fusese impusa popu lati i lor de Ia tara, printr-o admin istratie inflexibi la, lntot­deauna in serviciu l Constantinopolu lu i , a le carei roade um­pleau cuferele vistieriei capita lei ?i a le e l itelor sale, care nu aratau decat un aer de trufa?a superioritate Ia adresa mojici lor de Ia tara16 •

Raspunsu l Ia aceasta intrebare nu poate fi decat afi rmativ; totu?i, situatia aceasta expl ica numai partia l comportamentul u lterior a l acestor popu lati i , · mai ales fata de turci, pe care con­vingeri le lor rel ig ioase ii indepartau de bizantin i . Tntr-adevar,

65

pentru a expl ica acest fenomen, Ia prima vedere surprinzator, al coabitari i pa�nice bizantino-turce�ti In Asia Mica, ar trebui sa tinem cont de un a lt factor important - �i anume toleranta de care invadatorii dadeau dovada fata de populati i le din regiuni le cucerite, mai a les In ceea ce privea practica rel ig ioasa . Mai multe fapte demonstreaza acest lucru, ca de pi lda ·constructia de biserici pe teritori i le ocupate �i absenta canonizarii, d in partea B isericii Ortodoxe, a neomartiri lor d in aceasta perioada. Cazul lu i Theodor Gabras, aparatoru l regiuni i Trebizondei lmpotriva turci lor, este aparte �i exceptional d in toate punctele de vedere, lntrucat este vorba despre o victima mi l itara in razboiu l contra turci lor �i nu despre un simplu cre�tin si l it sa-�i renege convingeri le rel ig ioase1 7 • Cu a lte cuvinte, cazu l lu i Theodor Gabras intra In categoria faptelor ce i lustreaza patrio­tismul aristocratic care lnsufletea rezistenta lmpotriva du�ma­nulu i extern a l l mperiu lu i din acel moment �i ai carui reprezen­tanti de marca au fost el itele mi l itare a le B izantu lui , tot acelea care II condusesera pe Alexios Comnen pe tron - aparitia aces­tui imparat putand fi, astfel , socotita drept eel dintai gest de rezistenta bizantina �i de trezire a con�ti intei nationale.

Tntr-adevar, opera Comneni lor, lnceputa de Alexios, mar­cheaza efortul pentru recucerirea teritori i lor imperiale .....; acest vast proiect mi l itar, a carui punere In practica expl ica modifi­cari le profunde pe care le-a suferit ideologia pol itica bizantina. Secolu l domniei primi lor trei Comneni ( 1 08 1 - 1 1 82) este perioada reorgan izari i l mperiu lui , a statu lui bizantin , total ruinat de tulburari le provocate de 'Victorii le straine. Bizantul , amenintat �i de Occident �i de .Orient, va ma i depune inca o

data efortul refacerii nationale, efort condus, sub sceptrul Comneni lor, de catre aristocratia mi l itara a tari i , clasa aparuta pe vremea iconocla�ti lor, care l�i ing ro�ase randuri le pe vre­mea Macedoneni lor, dar fusese neg l ijata de conducerea civi la d in Constantinopol de Ia m ij locu l secolu lu i a l X l-lea �i avea sa

66

renasca, In fine, prin Mari i Comneni, cei mai de seama repre­zentan�i ai sai .

A�ad�r, sub dinastia Comneni lor, .armata bizantina, recons­tituita prin grija acestor lmpara�i, va fi Inca o data chemata sa joace rol u l decisiv pentru supravie�uirea na�iei; aidoma armatei lmparati lor iconocla�ti, armata Com neni lor va tine in main i le sale soarta l mperiu lu i �i, Ia fel ca armata iconocla?ti lor, se va achita de aceasta indatorire cu succes. Tntr-adevar, perioada iconoclasta ?i aceea a Comneni lor sunt asemanatoare sub mai multe aspecte, ee l put in in ceea ce prive�te situa�ia l mperiu lu i ? i locu l sau In lume. Ambele perioade sunt marcate de peri­colu l iminent care apasa asupra fiin�arii Bizantulu i , ambele au servit, lnainte de orice, imperativu l national , adica acela de a tine piept inamicu lu i extern, In sfar?it, ambele, potrivit nece­sita�i lor timpulu i , au condus Ia mi l ita rizarea l mperiu lu i , a insti­tu�i i lor ?i a societa�i i sale. Aceste doua perioade au izbutit mo­bil izarea efortu lu i national ?i salvarea, In consecinta, a patriei bizantine. T()tU?i, iconoclasmu l ?i seco lu l Comneni lor difera lntr-un punct esential : orientari le sociale a le ini�iatori lor - In vreme ce l saurieni i se sprij ineau, mai a les, pe elementul popu­lar al na�iei , Comneni i ?i-au dus aqiunea Ia bun sfar?it favo­rizand, In specia l , aristocra�ia, respectiv mari le fami l i i de civi l i �i mi l itari, care acaparasera funqii le de conducere din stat ?i care au ramas permanent solidare lntr-o lntreprindere cvasifami­lia la , deoarece, intr-adevar, multe dintre ele erau legate prin rela�i i de rudenie. Com nenii accentuau inca ?i mai mu lt politi­ca aristocratica ?i fami lia la, Zonaras povestind ca Alexios ,con­ducea tara de parc-ar fi fost propria sa mo�ie" 18, infi intand adevarate clanuri care controlau organele de decizie a le car­muiri i �i impuneau, astfel , pol itica sa . in orice caz, pol itica primi lor trei Comneni, Alexios, loan ?i Manui l , a fost aceea pe care salvarea natiuni i o cerea; ea poarta amprenta unui verita­bil patriotism aristocratic, care a ajuns sa ob�ina ral ierea Ia

67

cauza sa a maselor popu lare d in tara, mai a les lncepand din momentul In care a imbracat forma rezistentei impotriva Occidentu lu i roman . A?adar, s-ar putea spune ca politica dusa de Comneni , ca pol itica patriotica, a constituit continuarea avantu lu i pe care Bizantu l i l cunoscuse sub imparati i icono­cla?ti ?i, ca pol itica a ristocratica, a fost an imata de acelea?i principi i care ii ca lauzisera ?i pe imparati i Macedoneni - in orice caz, este expresia perfecta a situatiei critice in care s-a aflat o mare natiune, con?tienta de g loria sa apusa ?i a carei supravietu i re era primejdios amenintata .

Cu toate acestea , se cuvine sa observam ca nota a risto­cratica a efortu lu i B izantu lu i de a-?i redobandi maretia pier­duta a fost data, pentru prima oara, de un functionar civi l ?i nu de catre un reprezentant al a ristocratiei mi l itare, cu mu lt inainte de urcarea pe tron a Comneni lor. Tntr-adevar, marele logofat N ikeph

.oritzes a fost eel d inta i care a incercat sa redre­

seze statu i printr-o serie de masuri , de altfel rau intelese, a l caror unic rezu ltat a fost in laturarea in itiatoru lu i lor. 0 singu ra masura, de ord in mi l itar, i-a supravietuit l u i N ikephoritzes -constitui rea unu i corp de a rmata specia l , insarcinat sa contra­careze ina intarea tu rceasca in Rasaritul bizantin . Astfel a vazut l umina zilei fa imoasa ,tagma" (trupa de soldati) de ,Athana­toi" (,Nemuritori") , care, a?a cum o indica ?i numele, era a lca­tu ita din el itele a rmatei . Sa enu meram cateva aspecte defin i­torii a le acestei ·,tagma"19 : purta numele trupelor de el ita a le Tmparatu lu i Tzimiskes, ceea ce amintea de Tntreaga g lorie mi l i­ta ra a seco lu lu i a l X-lea; era a lcatu ita din oameni care nu putusera Tndu ra jugu l tu rcesc, a?adar, din veritabi l i patrioti; se recruta din randu l tineretu lu i din Asia Mica, deci din terito­ri u l care era, · cum se ?tie, leaganu l a ristocratiei bizantine. Astfel , Tnsarcinati . sa perpetueze opera i l u?tri lor predecesori, ace?ti ,Athanatoi" au fost, p ractic, singuru l corp mi l itar pur bizantin pe care Alexios I i l va gas i in 1 08 1 , cand va u rea pe

68

tron20• fn std3dania sa de a reface armata imperia la , Alexios se va insp i ra d in p ri ncip i i le care an imau contingentu l de ,Athanatoi" pentru a lnfi inja corpu l de ,Archontopou loi" , a carui constitu ire se lnscrie lntre primele acjiuni a le acestu i lmparat pentru reorganizarea a rmatei imperia le . Deta�ament aristocratic, dupa cum indica ?i numele sau (termenu l de arhonte desemna, In B izanj, orice persoana apartinand clase­lor superioare), a lcatuit d in fi i i soldaji lor cazuti In razboi, ,tagma" de ,Archontopou loi" a fast, In rea l itate, , legiunea de onoare bizantina"2\ deschisa odrasle lor celor care l�i jertfisera viata pentru patria romana, pentru , Romania" . Apartenenta Ia acest corp semnifica ,,nnobilarea", noblejea ereditara fi ind, dupa cum se ?tie, necunoscuta In Bizanj. fnfi injand corpul de ,Archontopouloi", Alexios a dorit sa se lnconjoare de oameni lnsuflejiji de acelea?i principii ca a le sale, de patrioti ?i de aris­tocraji; trebuie sa mai amintim, oare, ca acest lmparat era fiu de arhonte mi l itar, orig inar din Asia Mica, ?i ca, ,asemenea unu i savant sau arh itect, nascocea mai ·mereu lucruri noi", dar lntotdeauna pentru binele statu lu i ?i a l Romaniei22?

Tntr-adevar, sub Alexios I, totalitatea armatei bizantine, reor­ganizata prin sacrificii financiare suportate mai a les de tezaurele ecleziastice, va fi animata de ideea sa lvarii patriei, ameninjate In lnsa?i existenta sa, ?i de ideea aristocratica de a-i reda Bizanju lu i splendoarea, lntinata de pol itica demagog ica a lmparati lor p re­cedenji, care facusera din l mperiu o prada U?oara pentru du?­manii sai . Armata Comnenilor, pusa sub ordinele unor coman­danji aparjinand apropiaji lor, daca nu chiar membrilor fami l iei imperiale, va fi parghia mobil izarii de ansamblu a natiunii, sub conducerea celor mai de seama reprezentanti ai sai, pentru a-�i reca?tiga teritorii le, dar, de asemenea, pentru a-?i regasi pres­tig iu l - iata principi i le ideologiei pol itice a B izanju lu i In epoca dinastiei Comnenilor, care ne-au determinat s-o desemnam sub numele de patriotism aristocratic .

69

Capitolul 5

iN CAUTAREA NOILOR VALORI

Sfidarea occidentala �i sentimentul antilatin

Un nou eveniment, hotarator pentru comportamentu l bizantini lor dupa sfar?itu l seco lu lu i al Xl-lea ?i care a dat forma defin itiva patriotismu lu i ?i ideolog iei lor pol itice, ramane, ind is­cutabi l , d iferendu l care va opune, pe vi itor, Occidentu l ?i Orien­tu l lumi i cre?tine. Se �uvine sa examinam In mod deosebit evolutia raporturi lor d intre cele doua parti ale cre?tinatati i , fiindca aceasta aduce lumina asupra noi lor menta l itati bizan­tine, expl ica atitudinea adoptata de lmparatii care s-au succe­dat In epoca ?i determina manifestari le Biserici i , ?i, prin urmare, ale poporulu i bizantin , a carui influenta va cantari deseori g reu In luarea decizi i lor de catre carmuire .

tnceputa deja d in secolu l a l iX-Iea (In timpu l schismei numite fotiene, dupa numele patriarhu lu i Constantinopolu lui) , de?i ca un simplu dezacord In interpretarea textelor patristice, referi­toare . Ia anumite puncte ale doctrinei . (purcederea Sfantulu i Duh) ? i Ia cateva practici l iturg ice (azima) ?i canonice (cel ibatu l preotilor), amanunte ascunzand, In rea l itate, pretenti i le Romei ?i ale Constantinopolu lu i Ia primatul scaunu lu i arh ieresc a l fiecareia, disputa ecleziastica a cunoscut, cu trecerea timpului , o ampl ificare ce va provoca nu doar separarea Biserici lor, c i o

70

veritabila dezbinare In sanu l cre?tinatati i . Aceasta evolutie a condus, In cele din urma, Ia schisma definitiva lntre Biserici , dureros resim�ita ?i In zilele noastre, declarata In a nul 1 054, cand cardinalu l Humbert, legatu l papei, ?i patriarhu l Mihai l Cherularie au lansat, eel dintai chiar In Sfanta Sofia , celala lt, In Sfantul Sinod din Constantinopol , anatema reciproca, In pofida tuturor a?teptari lor, lntrucat, cu lmea i roniei, lntaln irea dintre cele doua delega�ii pare sa fi avut drept scop recunoa?terea asemanari lor ?i apoi un i rea dintre cele doua Biserici 1 •

In ciuda eforturi lor aproape imediat ini�iate de lmparat, ale carui interese In ltal ia erau com promise de turnura luata de rela�ii le dintre Bisericile Romei ?i Constantinopolu lu i , pentru a se apropia de papa ?i a ?terge u rmele actelor din 1 054, nedemne de cre?tinatate, prapastia cascata lntre cele doua Biserici devenea din ce In ce mai profunda. Cre?tini i ortodoc?i ?i cre?tini i romani, care se ocoleau uni i pe a l�i i prin lta l ia · ?i prin mari le centre a le lmperiu lu i , In special In Constantinopol, se vor lnradacina treptat lntru schisma ?i vor lncepe sa se trateze, reci­proc, . ca schismatici ?i eretici . Ei vor �dopta, uni i fa�a de cei la lti, comportamentul de ostil itate ?i de l ipsa de ln�elegere potrivit unei asemenea situa�iL La Bizant apare ?i se pro l ifereaza, In acest moment, un gen nou de l iteratura ecleziastica - tratatele lmpotriva latini lor2• In acestea se vor descrie, pe larg ?i cu detal i i surprinzatoare pentru mintile s imple, ratacir i le latinilor, adica ale cre?tini lor romani , ?i vor deven i un soi de vademecumuri a le ortodoxulu i desavar?it, care trebuia sa af le despre · toate motivele de plangere lmpotriva Bisericii Romei ?i a s lujitori lor ei . Aceste lndreptare au cunoscut o raspandire din ce In ce mai mare ?i o primire entuziasta din partea publicu lui popular, U?Or influen�abi l de catre Biserica . Aceasta, datorita organizarii sale, putea manevra repede ?i eficace toate popu lati i le bizantine, mereu avide, s-a subl iniat lndeajuns acest lucru, de dispute privind chestiuni le religioase ?i dogmatice .

71

Situat.ia creata pr in d iferendu l ecleziastic se va agrava con­siderabi l , lncepand din momentu l ln care armatele occidentale au lansat primele operatiun i lmpotriva l mperiu lu i bizantin . Confl ictul mi l itar a aparut, astfe l , ca o consecinta a osti l itati i d intre Biserici, fapt care a lnven inat �i mai mu lt raporturi le , deja lncordate, d intre cele doua comunitati cre�tine. Astfel s-a expl icat - In ochi i b izantin i lor, eel putin - agresiunea norman­da lmpotriva teritori i lor ita l iene a le l mperiu lu i �i, apoi, chiar lmpotriva teritoriu lu i imperia l . Sa nu u itam ca, lntr-adevar, In urma Tratatu�ui de Ia Melfi, care a pecetlu it a l ianta norman­do-pontificala , In 1 059, ad ica Ia numai cativa ani dupa sch is­ma Biserici lor, normanzi i , de acum lnainte forta armata a papa l itati i , l�i lntreprind operatiuni le contra bizantin i lor d in lta l ia, care se soldeaza cu expulzarea administratiei bizantine din aceasta provincie, �i lncearca, imediat a poi, In a nul 1 08 1 , cucerirea lmperiu lui , Constantinopolu l fi ind tinta suprema a u ltimei lor expediti i balcan ice. Au existat bizantin i care nu s-au sfi it sa spuna cu voce tare ceea ce cu totii gandeau In sinea lor, anume ca aqiun i le normande antibizantine erau 1ncurajate de papal itate, manata de dorinta de a�i slabi pe s luj itori i rivalei sale, B iserica d in · constantinopol . Puterea mi l itara �i ambiti i le temporale ale papal itati i , exprimate cu tarie In acele momente, mai ales �mpotriva lmparatu lu i german, socotit prietenu l Bizantu lu i , i-au descumpan it pe bizantini , puternic ata�ati de traditia patristica,· potrivit careia Biserica era o forta spirituala in slujba paci i , � i i-a lncredintat de temeinicia suspiciun i lor lor.

In orice caz, pol itica antibizantina a normanzi lor marcheaza o etapa importanta In evolutia raporturi lor d intre Occidentu l ?i Orientul cre?tine, fi indca, o data cu aceasta, lncepe confl ic­tu l armat al Apusu lu i lmpotriva Bizantu lu i , care nu lnsemna, pentru bizantin i , a�at semnu l vita l itati i ? i fortei unei lumi In ascensiune, cat u rmarirea unor scopuri ascunse pe care le nu­treau aceste popoare barbare, In dorinta lor de a lngenunchea

72

lmperiul g lories a l B izantulu i, l umea a dire i singu ra vina era aceea de a nu fi supusa Bisericii Romei .

Ca atare, Ia randul lor, atacuri le normande i i tu lbu ra pro­fund pe cre�tini i din Rasarit, care le interpreteaza ca semne a le unei tradari �i ale unui razboi fratricid; in p lus, au 'i nfluentat in sens negativ judecata bizantin i lor asupra orica rei actiun i in care erau impl icati �i normanzi i ii au compromis in ochi i lor ch iar �i stradani i le ce le mai laudabi le a le cre�tinatatii occiden­ta le in serviciu l credintei comune. Se poate afirma ca, pentru bizantinu l obi�nuit, agresiunea normanda a aparut, pe de-o parte, ca o consecinta a schismei Biserici lor �i a perfidiei pon­tificale, iar, pe de a lta parte, ca preludiu l Cruciadelor, care, foarte curand, aveau sa fie considerate cea mai redutabi la forma de agre?iune occidenta la . Tntr-adevar, participarea �i, mai mu lt, rolu l important pe care 1-au jucat normanzii .in primele Cruciade, in specia l sub conducerea lu i Bohemond, binecunoscut bizantini lor pentru ca, mai inainte vreme, le pradase teritori i le, �i, peste toate, concomitenta suparatoare dintre marea expeditie normanda contra Greciei �i declan�area celei de-a doua Cruciade, ale carei a rmate s-au dov�dit extrem de pericu loase pent�u Constantinopol, le-au confi rmat �i le-au intarit b izantin i lor neincrederea fata de Cruciade, aceste in itia­tive pontifica le rni l itare cu totul straine de conceptia bizantina des pre razboi. .

Tn acest sens, este interesant de notat ca, In orice caz si independent de · rezu ltatele dezastruoase pentru Bizant pe care le-au avut, intr-adevar, Cruciadele, insa�i ideea �i feno­menul de cruciada, a�a cum le concepea Occidentu l , au ramas absolut de neinteles pentru bizantin i, din motive care i?i aveau orig inea in cele mai vechi traditii a le Bisericii Ortodoxe ?i a le statu lu i bizantin . Sa amintim , in acest sens, ca Bizantul - in aceasta, mo�tenitor fidel al Romei - a socotit intotdeauna razboiu l ca pe o actiune de competenta suveranu lui , B iserica

73

multum indu-se cu puterea spirituala, lucrand pentru mantui­rea omeni ri i ?i dainuirea paci i . Astfel , Cruciada, chiar daca se dorea un razboi sfant, fi indca era declan?ata de papa lnsem­na, pentru bizantini , In primu l rand, semnul uzurpari i puteri i imperia le ven ind din partea autoritati i spirituale, care comitea, astfel , un cvasisacri leg iu . O ricum, Cruciada li conducea pe s lu­jitorii ei Ia lnfaptuirea unor adevarate sacrileg i i , lntrucat In ran­duri le cruciati lor luptau � i preoti i , care, apoi, de�i aveau main i le manjite de sange de om, nu ?OVa iau sa savar?easca sfanta Jertfa a euharistiei . U imirea Anei Comnena sa-l vada pe papa dispunand de o armata proprie3 este mare, sincera ?i unanim lmparta?ita de bizantin i . Tntr-adevar, poporu l ?i printesa d in acest l mperiu lnvatasera ca B iserica sanqiona cu asprime folosirea armelor de catre preot sau orice alt om a l biserici i . Probabi l aflasera de cazul ace lu i sarman preot dintr-un targ capadocian, care fusese excomunicat, cu vreo cateva secole mai lnainte, pentru faptu l ca pl,lsese mana pe arme pentru a-?i apara tara lmpotriva a rabi lo�.

Dar, dincolo de aceste aspecte exterioare, scopul lnsu?i a l Cruciadei, adica razboiu l pentru el ibera rea Locuri lor Sfinte, li lasa fara g rai pe bizantin i care vedeau In aceasta, In eel mai bun caz, o lncercare de uzurpare a titlu lu i lor de aparatori a i cre�tinatatii � i , In eel mai rau, u n pretext pentru a masca pro­iectele nemarturisite, expansioniste, a le Apusulu i lmpotriva Rasaritu lu i5 • T?i aminteau , desigu r, ca Biserica Romana ?i s luj i­tori i sai nu-?i manifestasera n ici cea mai m ica intentie de a-i ajuta pe bizantin i atunci cand, cu vreo cativa an i mai Tnainte, pornisera cu razboi lmpotriva Fatimizi lor din Egipt, care ocu­pasera Pamantu l Sfant ?i d istrusesera bisericile lerusa l imulu i , a caror reconstruqie fusese obtinuta, pana Ia u rma, mu ltumita interventiei armatelor bizantine.

74

In sfar?it, sa notam· ca aspectu l ,soteriolog ic" a l Cruciadei, care dadea asigu rar i In privinta iertar i i pacatelor participan­ti lor, practica d intotdeauna refuzata de Biserica O rtodoxa, in pofida staru intelor imparati lor ?i a inf luentei lu i N ikephoros Phokas, ii u lu ia pe bizantin i , neatin?i de curentul escatologic care stapanea pe atunci in Occidentu l a le carui popu lati i , se ?tie, traisera spaima mi lenarista . Sa adaugam, Ia acest punct, ca legenda luptei lu i H ristos impotriva Anticristu lu i , care ar fi avut loc Ia lerusa l im, In juru l anu lu i 1 000, pare tota l necunos­cuta in Bizant, care, de a ltfe l , spre deosebire de Occident, adoptase ca lendarul erei lumi i ? i nu ca lendarul erei incepute cu na?terea lu i H ristos.

Astfel, sch isma Biserici lor, agresiunea normanda impotriva lmperiu lu i in ltal ia ?i in Balcani, neputinta de intelegere a fenomenulu i ?i a principi i lor Cruciadei, ca �i dezorganizarea desfa?urari i acestei intreprinderi, care amintea bizantini lor de invazi i le barbari lor de a ltadata - mai ales din pricina faptu lu i ca sosirea cruciati lor se facea in va l u ri ?i ca fiecare grup ascu lta de ?efi diferiti -, i-au determinat pe bizantin i sa priveasca neincrezatori orice aqiune a cre?tini lor d in Apus. De aici pana Ia a considera ca ansamblu l popoarelor ?i a l natiun i lor din Occident a lcatu iesc un bloc omogen osti l Bizantu lu i nu era decat un pas, de altfel repede facut de poporul bizantin . Ca atare, In spiritul bizantin i lor, Apusul cre?tin, in pofida p lura l itatii sale pol itice ?i a diversitati i sale etnice, forma un tot, o unitate sau, mai bine zis, o entitate opaca - caracter care ii era con­ferit in specia l de supunerea spi rituala a tuturor popoarelor sa le unei autoritati comune, papei. Trebuie spus, de asemenea, in acela?i sens, ca pentru bizantin i Occidentul cre?tin l?i pastra inca, de�i vag, ce-i drept, tit lu l sau de mo?ten itor al l mperiu lui roman de Apus. Cu a lte cuvinte, Bizantu l , profund ata?at carac­teru lu i centra l izator al statulu i sau, l;:;i proteja propria imagine despre real itatea occidenta la, care, lnsa, se ;:;tie, nu corespun­dea nici pe departe acestei viziun i un itare a l ucruri lor.

75

l ata de ce nu este exagerata afirmatia ca notiunea de Occident, ca o comunitate umana condusa de acelea�i va lori, s-a nascut In Bizant Ia sfar�itu l secolu lu i a l X-lea, fi ind justificata In primu l rand de unitatea spirituala a l umi i occidentale �i, lntr-o oarecare masura, de raporturi le acesteia cu l mperiu l roman de Apus. Este semnificativ faptu l ca termenul de , latin" a fost uti l izat de bizantin i pentru a desemna popoarele d in Occident, independent de apartenenta lor etn ica �i pol itica . Altfel spus, latinitatea este, de acum lna inte, un soi de rep l ica Ia g recitate - ace�ti termeni desemnand, de acum, doua lumi diferite pr in traditi i le cu ltura le � i aspi rati i le lo r i ntelectuale . 0 data ce veriga lor comuna, cre�tin ismul , va slabi, termeni i vor ajunge sa desemneze doua lumi adverse.

Sa constatam ca, de Ia sfar�itu l secolu lu i a l Xl-lea, identita­tea intereselor acestor l um i, fondata pe forta mo�teniri i romane ?i pe taria credintei comune, se va dovedi inconsis­tenta In fata imperativelor create de evolutia pe care fiecare o cunoscuse In timpul lndelungatei sale istori i �i care le condu­sese d in secolu l al IV-Iea pana In pragu l seco lu lu i a l Xl l-lea . S-a r putea considera, pur �i simp lu , ca secolu l al Xl l-lea a fost perioada In care identitatea acestor doua parti componente ale cre�tinatati i s-a transformat In alteritate �i diversitate, apro­fundate, cu trecerea t impulu i , pana cand au permis despar­tirea lor defin itiva, pecetlu ita In zorii seco lu lu i al Xl l l-lea, pr in dezmembrarea statu lu i bizantin de catre a rmatele celei de-a patra Cruciade, In anu l 1 2046• Sa mai precizam ca acest dez­nodamant justifica a posteriori lntreaga nelncredere a bizanti­ni lor fata de Occident? Tn orice caz, aceasta evolutie a facut imposibi la orice lntelegere rea la u lterioara lntre cele doua faqiun i a le cre�tinatati i lmp-otriva necredincio�i lor �i i-a aruncat pe bizantin i lntr-o patima anti latina care li va determina, dese­ori, sa actioneze, dupa cum vom vedea, ch iar �i In defavoarea intereselor statu lu i lor ..

76

Orig inea sentimentelor anti latine, a diror dezvoltare va cunoa?te forme violente, mai a les d in partea poporu lu i bizan­tin, nu se afla, a?a cum ne-am fi putut a?tepta, In schisma d in a nu l 1 054 (care n-a fost, Ia u rma u rmei, dedit o problema a autoritati lor ecleziastice ?i a trecut aproape neobservata de popor), ci In agresiunea normanda, considerata, d in pricina concomitentei sa le cu declan?area Cruciadelor, d rept un aspect semnificativ a l unu i vast proiect, nemarturisit, a l papal i­tati i lmpotriva l umi i ortodoxe. Tn acela?i fel , ceva mai tarziu , Cruciada va f i socotita de poporu l bizantin ca o lntreprindere care ascundea, sub masca unor scopuri venerabile, intentii le mar?ave a le soldati lor salbatici d in Occident lmpotriva l mpe­riu lui ?i avuti i lor acestuia . Sa marturisim ca suntem departe de pax christiana, care a fost, totu?i, pentru o buna perioada a istoriei Europei, pre lung i rea vechi i pax romana, amandoua exprimate, potrivit celor mai bune traditi i ale Bizantu lu i , ca rezu ltand d in pax byzantina, din ordinea instaurata de lmperiu l cre?tin i lor din Rasarit.

La fel de adevarat este faptul ca, In juru l seco lu lu i al Xl l-lea, poporul bizantin se considera victima unei ag resiun i de comun acord a l umii occidentale, In ansamblu l sau - o actiune scele­rata, resimtita de bizantin i ca o insulta Ia adresa lu i Dumnezeu, lntrucat u rmarea, credeau e i , d istrugerea , l mperi u l u i Preacre?tin" , ,a statu l u i ocrotit ? i iubit de Domnu l" - termeni uti l izati In actele oficiale pentru a desemna l mperiul bizantin pe tot parcursu l existentei sa le .

Tn orice caz, confl ictu l dintre Apus ?i B izant lnceput cu razboaiele normande, declan?ate lntr-un moment In care lmperiu l era lovit, In Orient, de lnaintarea turci lor, a fost consi­derat de catre bizantini drept 0 dovada a imperial ismu lu i occidenta l , manifestat In mai m ulte domeni i deodata : imperi­a l ism spiritua l , din pricina schismei ?i osti l itati i papal itati i , imperial ism mi l itar ?i pol itic, d in pricina actiun i lor normande ?i

77

efectului Cruciadelor care, sa nu u itam,. au condus nu Ia e l i­berarea Locuri lor Sfinte, ci Ia constitu i rea de state latine In Orient, �i , In fine, imperia l ism economic, d in pricina dominatiei exercitate de negustori i occidental i , In specia l ita l ieni , nu numai asupra comertu lu i international , rezu ltat tocmai de lnfi i ntarea statelor cruciati lor, dar �i asupra pietei i nterne a lmperiu lu i . Acest d in u rma fapt, a le carui repercusiun i s-au dovedit, Tn timp, catastrofa le pentru prosperitatea l mperiu lu i �i bunastarea cetateni lor sai , este Inca una d intre consecintele agresiun i i normande, care, ind iscutabi l , au marcat defin itiv raporturi le d intre Occident �i O rient, Tn toate domeni i le .

Tntr-adevar, situatia d isperata Tn care au azvarl it B izantu l atacuri le normande asupra teritoriu lu i lmperiu lu i Tnsu�i, Tn anu l 1 08 1 , 1-a obligat pe Alexie Comnen, pe atunci l ipsit de orice mijloace de aparare, Orientu l bizantin fiind subjugat de turci, sa ceara ajutoru l maritim al venetieni lor, care aveau legaturi stra­vechi �i privi leg iate �u B izantul . Tng rijorati de a-i vedea pe nor­manzi instalati pe ambele mal u ri ale Stramtorii Otranto, ceea . ce le putea compromite l iberul acces Ia Adriatica �i putea sufoca, Tn timp, prosperitatea Republ ici i Serenissime, venetieni i s-au g rabit sa raspunda apelu lu i bizantini lor - �i-au trimis flota Tn ajutoru l lu i Alexios, negoci ind, Tn schimb, noi privi leg i i , care le-au Tnga­duit sa se foloseasca de pietele comerciale ale lmperiulu i �i a le Constantinopolu lu i Tnsu�i. H risobula (bula de aur) promu lgata Tn a nul 1 082 de catre Alexie I , Tn favoarea venetieni lor, a fast con­siderata, pe buna_ d reptate, ca primul act de capitulare a l lmperiu lu i . Conform continutul ui acestui document, venetieni i �i-auTnfiintat Tn Constantinopol o adevarata factorie comerciala, bazil ica San Marco s-a a les cu importante donatii, Tn vreme ce

negustorii Serenisiniei Republ ici aveau sa-�i practice, pe viitor, comertu l bucuranqu-se de conditii �i de Tnlesniri fiscale care faceau din ei cetateni i natiun ii celei mai favorizate. Astfel, venetieni i �i-au stabi l it, treptat, propri i le coloni i �i piete de

78

desfacere in toate punctele maritime �i comerciale din lmperiu � numai Pontul Euxin fiindu-le inchis, din motive referitoare Ia aprovizionarea Constantinopolu lu i -, adunand, cu timpul , boga­tii considerabile, pe spezele statu lu i �i ale cetateni lor bizantini. Activitatea lor in l mperiu �i prosperitatea lor a crescut Ia fel de repede ca �i dispretul pentru bizantini . De aici a rezultat o

situatie tensionata, al direi deznodamant avea sa compromita raporturile dintre venetieni �i · Bizant.

fntr-adevar, resentimentu l popular �i nemu ltumirea oficia la starnite de comportamentu l insolent a l venetienilor, in scurta vreme socotiti de bizantini n i�te oaspeti incomozi, s-au mani­festat inca de Ia incoronarea lu i l oan Comnen, fiu l �i succe­sorul lu i Alexios, a carui preocupare majora a fost aceea de a

consolida fortele nava le a le lmperiu lui �i de a se debarasa, cat mai repede cu putinta, de tutela venetiana . Ciocniri sange­roase intre cele doua comunitati au avut loc atat in Constan­tinopol , cat ?i in a lte ora?e a le l mperiu lu i·; acestea au dat sem­nalu l in confl ictu l veneto-bizantin care, l atent sau deschis, va fi, de acum inainte, u n factor important al pol iticii bizantine impotriva Occidentulu i �i, in particu lar, lmpotriva celorlalte tha­lasocratii italiene.

fn orice caz, aspectu l violent a l confl ictulu i d intre bizantini ?i venetieni i instalati in lmperiu va insemna, pentru Bizant, sem­nu l unei noi forme de agresiune occidentala, ?i anume agre­siunea economica, pri n care du?mani lor l mperiu lu i li se vor adauga redutabilele ora�e-stat maritime ale ltal iei, exemplu l venetian fHnd, curand, imitat de ·· catre Pisa � i , mai a les, de Genova - contextu l istoric �i cerintele timpului conducand, mai tarziu , Bizantu l , preocupat de a se el ibera de sub jugul · vene­tian, sa acorde acelea?i privi leg ii celorlalte ora?e ita l iene7• Se intelege de ce se considera ca data promulgari i h risobulei lu i Alexie I in favoarea venetieni lor marcheaza inceputul capitu larii Bizantulu i �i declan�eaza, tocmai prin aceasta, agresiu nea

79

economica a Occidentu lu i lmpotriva lmperiu lui, agresiune a le carei rezultate au fost, de a ltminteri, mai redutabile pentru soarta Bizantu lu i decat victori i le soldati lor din Occident.

Din acest punct de vedere, pol itica dusa de Comneni, pre­ocupati, lna inte de toate, sa lmpinga frontierele l mperiu lu i cat mai departe cu putinta, masu randu-i maretia exclusiv prin vic­tori i le mi l itare - atitudine, trebuie sa recunoa�tem, foarte a ris­tocratica -, pare contestabi la �i chiar a fost contestata de con­temporani , nel i ni�titi sa vada �tirbi rea pe care l mperiu l o sufe­rea prin infi ltrarea ita l iana In toate centrele comercia le . fntr-adevar, este surprinzator faptu l ca ace�ti lmparati remarca­bi l i , care au fost primi i trei Com neni �i care au reu�it, prin stra­duinta lor neobosita, sa redea lmperiu lu i prestig iu l mi l itar care-i l ipsise atat de dureros Ia sfar�itu l secolu lu i al X-lea, s.,au dove­dit atat de putin con�tienti de efectele �i de repercus iuni le pe care · le-ar fi putut avea, In viitor, pol itica lor fata de republici le ita l iene. Acordandu-le, fiecareia, pe rand, privi leg i i comerciale exorbitante, In speranta hazardata de a : contracara puterea uneia prin avantu l celei la lte, Comnenii au supus, treptat, viata economica a Bizantu lu i bunu lu i plac al negustori lor ita l ieni, care au sfar?it prin a se purta nu doar ca stapani a i pietelor comercia le, dar ?i ca a rbitri ai vietii publ ice.

Aceasta politica a fost practicata, In specia l , de catre Manui l I, care, ce-i d rept, a conceput n i?te proiecte expansio­niste a caror real izare necesita noi a l iante ?i ajutor d in partea ita l ieni lor; intr-adevar, Manui l Comnen a fost eel care a dorit punerea In fapt a ideii g randioase ?i nebune�ti de a uni , Inca o data, sub egida Constantinopolu lu i , dar cu sprij inu l papei, lumea Occidentu lu i si a O rientu lu i roman. lnsufletit de acest vis utopic, de

'reno'v�tio, de reconquista lu-mii rom�ne,, Manui l

n-a ?Ovait sa organizeze ?i sa lntreprinda expeditii costisitoare peste mari, care au condus a rmatele bizantine, d in nou, dar pentru scurta vreme, In lta l ia , In S iria, ba ch iar ?i In Egipt.

80

Aliantele, de care lmperiu l avea nevoie pentru a concretiza o asemenea pol itidi, au fost contractate In sch imbul u nor sume importante, dar �i a l unor privi legi i comerciale pe teritor iu l lmperiu lu i . Megalomania u ltimulu i mare lmparat d in dinastia Com neni lor a lnsem nat ru ina financia ra pentru B izant. Aceasta pol itica, criticata violent de opin ia publ ica a epoci i, ramane, dupa parerea noastra, cea mai sugestiva i lustrare a patriotismu lu i aristocratic dus Ia extrem, In masura In care alegerea a tinut seama mai degraba de prestig iu l Bizantu lu i decat de bunastarea cetateni lor care suportau cheltuie l i le acestei g lori i efemere a l mperiu lu i8 • Reactia lmpotriva ,nefe­ricitelor �i deplorabi lelor razboaie"9 a le lu i Manui l Comnen, care, dupa spusele lui N icetas Choniates, visa ,sa duca hota­rele l mperiu lu i pana Ia Coloanele lu i Hercu le (Gibra ltar) �i sa izbuteasca acolo unde chiar �i l ustin ian daduse g re�"10, s-a manifestat violent dupa moartea acestui lmparat; m i�carea va lua un caracter anti latin ?i antiaristocratic, ceea ce semnifica, In opinia noastra, sfar?itu l p�triotismu lui aristocratic, a?a cum II concepusera mari i Comneni, chiar daca aceasta noua etapa a istoriei ideologiei a avut tot un Comnen ca in itiator.

lntr-adevar, sub conducerea lu i Andronic Comnen1 \ care a fost considerat, lntr-un mod exagerat, drept lmparatul ,,ro?u" a l Bizantulu i , mu ltimi le din provinci i , In specia l soldatii d in Paflagonia, au patruns In Constantinopol, In anu l 1 1 83, ? i , u rmate de g loata d in capita Ia , i-au masacrat pe straini , le-au jefuit stabi l imentele, fara a ocol i frumoasele cartiere a le ora­?Uiu i , pentru a uti l iza un termen modern, apoi 1-au aclamat pe Andronic Imparat. Fire?te ca pol itica acestui favorit al maselor populare ?i provincia le a fost, lna inte de toate, anti latina �i antiaristocratica . In timpu l scurtei sale domni i , sentimentul anti latin a dobandit, trecand pr in forma exasperari i pe care i-a conferit-o revolta populara , o noua d imensiune: avea sa fie im­pregnat de o veritabi la u ra contra a tot ceea ce era occidental ,

81

sentiment lmparta?it de poporul d in Constantinopol, ca re-i vazuse pe ita l ieni lmbogatindu-se pe spinarea sa, ?i de popu­latii le din provincii, care suferisera mu lt de pe urma trecerii cru­ciati lor ?i a stationari i , pe pamanturi le lor, a contingentelor de mercenari occidenta l i , recrutati de Manui l ?i d in ce In ce mai des uti l izati de Bizant, d in cauza ca l itati i echipamentu lu i lor de lupta ?i, sa recunoa?tem, din cauza vi rtutii lor mi l itare .

Astfel , reaqia lmpotriva patrunderi i occidenta le In lmperiu a atras dupa sine reactia lmpotriva principi i lor ca lauzitoa re a le adepti lor pol itici i mari lo r Comneni , socotiti vinovati de aservi rea lmperiu lu i fata de oameni i Occidentu lu i ; patriotismul aristocratic a l Comneni lor, care dorisera sa faca · d in Bizant l mperiu l fa imos de a ltadata �i sa ridice Constantinopolu l la ran­gu l de centru a l l um ii civi l izate, va fi abandonat; un patriotism lnflacarat �i popular, animat de u ra anti latina, ?i un spirit patriotic provincia l , modest In ambiti i le sale, dar ferm In dorinte, vor d icta, de acum lnainte, pol itica ideolog ica a Bizantu lui care, orbit de patima anti latina �i amenintat, s imul­tan, de Occident ?i de O rient, nu-?i va mai putea regasi n icio­data suflu l care li asigurase, odinioara , maretia.

Patriotism provincial �i atitudine anticonstantinopolitana

La moartea l ui Manui l I Comnenul , In 1 1 80, oratorii oficia l i ai cu rtii au prezentat un bi lant a l actiuni lor acestui lmparat, care contrasta putin cu ceea ce lncepuse poporu l bizantin sa murmure dupa campani i le dezastruoase ale lui Manui l de d incolo de mare; se poate crede, totu?i, ca discursuri le oficia le au avut o baza certa, eel putin In ceea ce prive?te elog i i le referitoare Ia rea l izari le mi l itare a le acestui lmparat, a le carui victorii mu ltiple asupra du?mani lor externi a i l mperiu lu i justifi­cau epitetele pompoase pe care le-a util izat ?i e l In titu latura

82

sa . Dupa exemplu l lu i l ustin ian eel Mare, pe care nu a uitat sa �i-1 ia drept model, Manui l s-a desemnat, In actele oficia le, ca isaurian, ci l ician, armean, da lmat, ungur, sarb, laz, iberic, bu l­gar, chazar, got etc . , dupa numele popoarelor pe care le lnvinsese12 • Astfel , nu e de mira re daca accentele pe care le-a gasit oratoru l , ramas anonim, pentru a deplange pierderea lu i Manu i l 1 3 amintesc, totodata, de cele a le elog i i lor l u i l ustin ian, de epitafu l pentru Vasi le a l 1 1- lea Bu lgaroctonu l , adica pentru cei mai fa imo�i lmpara�i ai B izan�u lu i, �i , de asemenea, de acelea din d iscursuri le adresate Monomahulu i de catre Mauro­pous �i Psel los, mai precis atunci cand l mperiu l atinsese cea mai mare lntindere teritoria la a sa, bineln�eles , dupa aceea din timpu l domniei lu i l ustin ian . Manui l este numit, In acest d is­curs, ,lmparatu l strateg, care a condus armatele bizantine pan a Ia capatul l um ii , care a n imicit ·puterea turci lor �i i-a umil it pe a l ia�i i lor Ia rele - adica pe du�mani i ven i�i d in Occident, ita l ieni i -, care le-a supus romani lor pe na�i i le l umi i , care a

�tiut sa conduca drept �i chibzuit, care a fost autocratorul , cos­mocratorul , stapanu l popoarelor, primu l lmparat paraclet, eel care a instau rat pacea In l ume" 14•

Citind acest d iscurs, rostit In publ ic Ia Constantinopol , Ia patru lun i dupa moartea lmparatu lu i , din care noi am citat doar cateva fraze care ni s-au parut revelatoare pentru tonu l �i con�inutul acestui l ung text, cu g reu putem lntelege de ce, Ia ab ia trei an i de I a moartea l u i Manu i l , poporu l d in Constan­tinopol l-a lnlaturat de Ia domn ie pe f iu l acestu i mare lmparat, pentru a-1 proc lama lmparat al roman i lor pe Andronic Comnen, nutrind principi i d iametra l opuse tuturor celor care impusesera pol itica aristocratica �i ch iar aceleia prolatine, a u ltimu lui mare Comnen. Evolutia acestei situatii avea sa fie nea�teptata �i p l ina de surp rize. Tntr-adevar, a devenit ! impede, In foarte scurta vreme, ca orientari le pol iticii lui Andronic I Comnen erau prea putin potrivite intereselor mari lor fami l i i a le

83

mi l ita ri lor, care se d istinsesera In timpu l razboaielor purtate de Manui l � i care t ineau In main i le lor puterea Tn provinci i , supuse de primi i trei mari Comneni unu i reg im mi l itar d in cale afara de riguros . Revoltele care au zdruncinat l mperiu l de Ia Tntro­narea lu i Andronic reprezinta cea mai g raitoare dovada a nemu ltumiri i unei importante parti d in a rmata, sentiment care a pus, treptat, stapan i re pe populati i le d in provinci i ?i pe capi­ta la . Violentele manifestari Tmpotriva lu i Andronic ?i Tmpotriva pol iticii sale 1-au Tnvins, Tn cele din urma, pe acest Tmparat impulsiv, cu o viata deosebit de tumu ltuoasa. La nici doi ani de Ia Tncoronarea sa, Andronic a fost destituit ?i ucis de aceea?i multime care Tl adusese pe tron Tn tri umf. Constantinopolu l , Tnsa, Tn momentu l acela, era In stare de asediu, d in pricina amenintari i normanzi lor, care, dupa ce devastasera Salonicul, eel de-a l doi lea ora? a l lmperiu lu i (august 1 1 85)15, ajunsesera Tnaintea ziduri lor capita lei , semanand panica ?i deruta .

Sfar?itu l tragic a l lu i Andronic marcheaza lncetarea efortu­lu i , foarte laudat de contemporani i 'sai , de 'a scoate lmperiu l bizantin d in menghina Occidentulu i , Ia bunu l plac a l caru ia, de acum lnainte, Constantinopo lu l avea sa se piece, treptat. In afara de aceasta, razmeritele succesive Tmpotriva lu i Andronic marturisesc o evolutie interesanta a menta l itati lor populare din provincie Ia adresa Constantinopolu lu i . lntr-adevar, aceste mi?cari violente, care au cuprins, unele dupa a ltele, armatele ?i populati i le din provinci i lmpotriva capita lei , au sfar?it prin crearea, din partea provincia l i lor, a unor reactii osti le capitale i ?i prin raspandirea unei an imozitati anticonstantinopol itane, care va fi, Tn majoritatea cazur i lor, exploatata de catre con­ducatorii avand ambitii persona le . Aceste revolte, chiar daca, in itia l , vizau sa-l rastoarne pe Tmparatul d in Constantinopol, s-au mu ltumit, Tn c;:ea mai mare parte, cu sustragerea catorva provincii , mai mult sau mai putin importante, de sub autori­tatea sa . Chiar daca actiun i le au fost in itiate de comandanti a i

84

armatelor imperia le, acestea au reu�it sa atraga de partea lor elementu l popular �i au fast sust inute de catre popu latii le lo­ca le, care s-au situat, ca atare, in tabara opusa Constantino­polu lui �i au sfar�it pr in a-�i con�tientiza propri i le interese, ade­seori prea putin corespunzatoare dorintelor capita le i . 0 soli­daritate provinciala , un spirit reg ional , am spune noi, a aparut, cu timpul , sol idaritate a carei dezvoltare avea sa prezinte cele mai mari riscuri, constitu ind un veritabi l pericol pentru un i­tatea nationa la , incarnata d intotdeauna de Constantinopo l .

Astfel , pe parcursul lntregi i perioade lncepand cu scurta domnie a lu i Andronic I Comnen �i pana Ia caderea Constan­tinopolu lu i in main i le lat ini lor, Tn anu l 1 204, se constata exis­tenta, Tn provinci i le periferice, a unei puternice tendinte cen­trifuge, care pune, treptat, stapanire pe cvasitota l itatea terito­r iu lu i imperia l , avand ca rezultat f inal izolarea Constantino­polu lui , a carui autoritate asupra u nei mari parti a lumi i b izan­tine devine pur nominala . Trebuie notat ca aceasta mi�care de dezmembrare a statulu i , al caru i caracter centra l izator se men­tinuse, totu�i, cu strictete �i reprezentase, pana atunci, forta sa, se prezinta sub forme diferite, de�i ducand Ia acela�i rezul­tat - respectiv pierderea prestig iu lu i Constantinopolu lui , care nu mai este capita la care controla eficace teritori i le depen­dente. Se remarca, pe de-o parte, d izidenta deschisa a guver­natori lor de provinci i , a le caror aqiun i se lncheiau, eel mai ade­sea, pri n constitu i rea de m ici ,state" b izantine, desprinse de autoritatea Constanti nopol u l u i (Trebizonda sub fam i l ia Gabras, Cipru l sub l sac Comnen, mai multe tin uturi d in Asia M ica Occidentala sub Asidenos, Maggaphas, Maurozomes � i alti i , acestea fi i nd cele mai sugestive exemple16) , � i , pe de a lta parte, se constata s labirea contro lu lu i d in partea Constan­tinopolu lu i , d in pricina admin istratiei sale defectuoase, incapa­bile sa gestioneze eficace provinci i le, impinse, astfel , aproape i nvol untar, sa se el ibereze din subordinea capita lei .

85

Abandonate in voia sortii, mai ales in ceea ce privea apara­rea lor in fata du�manu lu i extern, de�i i�i achitau obligatii le fis­ca le - sistemul fisca l pare, intr-adevar, sa fi functionat intot­deauna bine in B izant -, provinci i le au cautat, fi re�te, sa adopte solutii proprii; sub conducerea personal itati lor loca le, au reconstituit un sistem admin istrativ rudimentar, care era lnsarcinat sa raspunda intereselor �i trebuintelor popu lati i lor respective, a caror contributie i i asigura, de a ltfel , funqionarea - cazul l u i Chamaretos �i al l u i Leon Sgouros, In Grecia conti­nentala �i in Pelopones, constituie cele mai bune exemple ale guvernari i reg iun i lor importante de catre �efi loca l i . Tn plus, este semnificativ faptu l ca noi cunoa�tem, din a lte surse, in special d in corespondenta lu i M ihai l Choniates, mitropolitu l Atenei In u lt imi i ani de Ia sfar�itu l secolu l u i al X ll-lea, ca regiuni le respec­tive erau foarte negl ijate de catre administratia centrala17 •

In orice caz, rezu ltatele acestei situatii, i ndependent de formele de d izidenta pe care le-am semnalat, sunt identice pentru Constantinopol �i lmparatii sa i : autoritatea imperia la constantinopol itana, contestata din pricina insuficientelor sau a slabiciun i lor sa le, se stinge, treptat, In reg iuni le vita le pentru existenta statu lu i bizantin . Este remarcabi l faptu l ca tocmai In provincii le ramase sub contro lu l imperia l se observa slabirea legaturi lor cu Constantinopolu l, a caru i administratie se dove­de�te d in ce In ce mai neputincioasa de a se ocupa de proble­ma lor �i ai carui locu itori se prezinta, In ochi i provincia l i lor, inchi�i in mod egoist intr-o lume dominata de lux �i coruptie, In ciuda situatiei ja ln ice din restu l lmperiu lu i : In acest sens, nu exista o mai buna i lustrare decat scrisoarea lu i Miha i l Chonia­tes, in care li trateaza pe ,scl ivisitii locu itori a i Constantino­polu lu i" drept ,; u�uratici fara minte, nepasatori In fata suferintei care macina l mperiu l �i a problemelor care framanta poporu l de Ia ta ra, popor covar�it de povara biruri lor pusa In spinare de capita la" 18;· sa spunem, In paralel , ca aceasta imagine a

86

constantinopol itani lor, corupti de luxul fabu los al ora?ulu i lor ?i de modu l lor de viata, este Ia fe l de raspandita In Occident ?i va juca un rol aparte In timpu l celei de-a patra Cruciade, cand ,sarmanul om din vest" va fi ispitit sa-i pedepseasca pe ace?ti ,bogatani" , pe ace?ti du?mani ai l u i Dumnezeu19 •

0 adevarata nelntelegere se insta leaza, In acest fel , lntre locu itorii din provincii ?i constantionopolitani , care se lnvi­novatesc reciproc de nerecuno?tinta ?i de nepasare; cu timpu l , fisura devine un fapt genera l resimtit, iar pierderea afeqiun i i, pe care o manifesta din ce In ce mai vadit popu lati i le provin­ciale Ia adresa capita lei, va ajunge sa pecet lu iasca ruptura In interiorul lumi i bizantine, totu?i amenintata necontehit ?i In ansamblu l sau de catre du?mani i d in exterior. Tntr-adevar, In aceste momente, bu lgari i au g asit ocazia de a-?i reconstitu i statu i care le fusese abol it de catre Vasi le a l 1 1 - lea (a l doi lea Tarat bulgar dateaza din 1 1 85- 1 1 86), normanzii au reu?it, dupa cuceri rea Salonicu lu i , de Ia 1 1 85 , sa ameninte lnsu?i Constantinopolu l , In vreme ce participantii Ia cea de-a treia Cruciada s-au insta lat In Cipru , Ia 1 1 92 , aceasta insu la fi ind deja desprinsa de sub autoritatea Constantinopolu lu i de catre l sac Comnenul care, l ipsit de puterea necesara pentru a se insta la pe tron In capitala , a transformat I nsu la Cipru In ceta­tea sa de scaun, s-a proclamat a ici lmparat al romani lor ?i a batut moneda cu numele sau . Sa adaugam, In fina l , ca , tot In aceasta perioada, turcii, profitand de confuzia generala ?i bucurandu-se, fara lndoiala , de compl icitatea guvernatori lor loca li , ?i-au extins dominatia In Asia Mica, In genera l lmpartita lntre diver?i ,dina?ti" , independenti de Constantinopol20 .

Astfel , In interva lu l celor aproape douazeci de ani care separa moartea lu i Manui l I de cea de-a patra Cruciada, lmpe­r iu l bizantin a vazut cum i se lntoarce roata destinu lu i , a cunos­cut macinarea ?i ch iar decaderea, In pofida efortu lu i laudabi l , dar insuficient, depus de lmparatii din dinastia Anghel i lor, In

87

special de I saac Anghelos, pentru a redresa sistemul l ipsit de puteri al admin istratiei imperia le . Tn aceasta atmosfera de con­fuzie se declan�eaza majoritatea aqiuni lor separatiste incu­nunate de succes. Provincii le, una dupa alta, au incercat sa se emancipeze de sub Constantinopolu l care, din ce in ce mai sin­gur, i�i afi�eaza in continuare indiferenta, fa ra a renunta Ia vre­unu l dintre avantajele materiale pe care i le procurau exploa­tarea populati i lor din provinci i le dependente inca de autori­tatea sa . Semnalele de a larma, !ansate de mari i demnitari �i de clerici Ia adresa constantinopol itan i lor �i a conducerii lor, pen­tru a suscita un sentiment de solidaritate nationala, raman . fara ecou21 • Tonul ta ios care caracterizeaza aceste texte arata profunzimea suferintei populati i lor d in provincii , a caror unica legatura cu ora�u l-capitala se concretiza prin prezenta, in tinutu l lor, a agenti lor fisca l i , trimi�i de Constantinopol �i ve­ghind asupra intereselor acestuia . Din disperare �i deznadejde, una dupa a lta, provinci i le intorc spatele capita lei, populati i le lor inlesnind calea, probabi l fa ra sa-�i dea seama, ambitii lor guvernatori lor bizantin i �i chiar poftelor du�mani lor stra in i de l mperiu , a l caror comportament fata de ei l i se parea, in cele din u rma, mai u�or de indurat decat acela a l agenti lor cons­tantinopol itan i . Pe scurt, ca sa spunem a ltfel , statu i Bizantu lu i , lmperiu l d in Constantinopol, reprezinta, pentru bizantini i epoci i, o institutie a ned reptati i � i a coruptiei : un stat a l mer­cenari lor stra in i sau autohtoni in serviciu l celu i mai generos platn ic, Ia bunu l plac al coloni i lor de negustori stra in i; un stat prizonier al unei caste de parven iti, care i�i impart intre ei be­nefici i le �i avantajele, in ciuda mizeriei care domne�te cot Ia cot cu nesigu ranta in provinci i ; un stat, in fine, prada luptelor interne, care zdruncina palatu l, fara a clinti, in vreun fel, con�tiin­tele guvernanti lor �i el itelor sa le - statu i bizantin, in zori i se­colu lu i al X l l l- lea, se indrepta, inexorabi l , spre pierzanie �i dezmembra re, in para le l cu toate actiuni le savar�ite impotriva

88

l u i de d3tre inamicu l extern, In momentu l In care au aparut cruciati i celei de-a patra Cruciade �i a l iatii acestora .

Cu alte cuvinte, ceea ce n i se pare important pentru lnte­legerea evolutiei menta l itati lor Ia sfar�itu l seco lu lui al Xl l-lea este decl inu l statu lu i bizantin, perverti rea moravuri lor adminis­trative, blocaju l mecanismelor sale, i neficacitatea sistemulu i sau, de�i savant � i sofisticat, i ndiferenta cetateni lor �i avid i­tatea, ch iar rapacitatea agenti lor sa i . Privita din aceasta per­spectiva, caderea Constantinopolu lu i , In 1 204, nu este decat consecinta cvasi inevitabi la a s ituatiei care domnea In Bizant lna inte de aceasta data; prin amploarea catastrofei pe care avea sa o dezlantu ie, aceasta va reprezenta scanteia care va trezi con�ti i ntele atipite �i va lngadui o u ltima tresarire, care va reda viata lumi i bizantine - iata de ce, In pofida riscu lu i de a parea provocator, s-ar putea spune chiar ca lngenuncherea Constantinopolu lu i a fost un eveniment aproape sa lutar pen­tru natiune �i sa lubru pentru statu i bizantin , a carui ma�inarie era puternic �i aproape i remediabi l blocata. Sa reamintim cate­va scene d in viata de Ia Constantinopol, pe care documentele epocii n i le ofera, In mod naiv � i fara nici un soi de i ronie, pen­tru a i l ustra acest subiect: I saac Anghelos, cunoscut pentru comportamentul sau fara ru�ine, n-a �ovait sa prade odoarele biserici lor, ,ca sa-�i Tmpodobeasca masa �i propri i le-i ve�min­te"22; manat doar de avaritia sa, ,a scos Ia vanzare funqi i le �i dregatori i le, Ia fel cum l�i pun p recupetii Ia vanzare fructele �i legumele"23; fratele sau, lmparatu l Alexie a l 1 1 1- lea, a interzis transportu l de lemn de pe domeni i le - sa le de vanatoare, aflate In apropiere de Constantinopol, In ciuda nevoi lor u rgente a le flotei bizantine; marele duce Stryphnos, care, dupa cum ne relateaza Nicetas Choniates, ,cuno�tea Ia perfeqie secretul de a schimba ancorele vaselor din flota bizantina pe aur �i care �tia sa vanda pe bani , pe care-i strangea In cufere le perso­nale, tot echipamentul corabi i lor" , a preferat ,sa faca haz cu

89

suveranu l de mobi l izarea latina", In loc sa pregateasca a para­rea ora?u lu i24. Astfel ca, In fata flotei cruciati lor, bizantin i i n-au putut opune, In final , decat ,douazeci de barci putrede ?i ja l­nice"25. Sa notam, totu?i, ca, putin mai lna inte, lmparatu l armase ni?te corabi i , poruncindu-le sa u rmareasca ?i sa jefu iasca vasele negustori lor care navigau In Pontul Euxin ?i sa-i aduca pretioasa lor lncarcatura Ia palaf6• Mai este atunci de mirare ca nici o nobila fapta mi l itara nu i lustreaza apararea ora?u lu i - asigurata, de a ltfel , de soldati strai ni, de vareg i ? U ltimu l lmparat a lncercat, In mod ru?inos, s a dea b i r cu fugiti i , luand cu el tezau ru l imperia l , In . vreme ce locu itor i i Constan­tinopolu lu i s-au remarcat prin traficu l de obiecte sfinte jefu ite de prin biserici de catre Iatin i . ,Soldatii Apusulu i ?tiau de mu lta vreme, ne spune Nicetas, ca romani i erau robi i moravuri lor jos­nice ?i infame"27, imaginea capitalei care li se lnfati?a lnaintea ochi lor fi ind aceea a une i "cetati stapanite de desfrau ?i de opu lenta, iar occidental i i ?tiau de mult ce soi de S ibaris mai era ?i Constantinopolu l28" .

Citind aceste descrieri a l e l u i N icetas Choniates - care a fost martor ocu lar al evenimentelor; suferind si lnici i le d in tim­pul pradari i ora?ulu i de catre Iatin i , ?i unu l dintre cei mai lna lti dregatori a i l mperiu lu i , apropiat al lmparati lor care se succe­dasera pe tron In acea epoca -, se pot gasi invectivele exa ltate ale ca lugari lor occidental i lmpotriva locu lu i de pierzanie pe care-1 reprezenta; pentru ei, Constantinopolu l , mult departe de real itatea29 pe care o descriu cei mai buni ?i cei mai auto­rizati reprezentanti ai tumi i bizantine. Faptul merita sa fie subl in iat, fi indca a?a se expl ica purtarea cruciati lor, care s-au dedat, se ?tie, cand au patruns In Constantinopol, unui jaf monstruos; ?i, "ma i a les, pentru ca a?a se lamure?te compor­tamentul locu itori lor d in provinci i privind "necinsti rea ?i ruina­rea Cetati i Reg ine" . · Acela?i Nicetas Choniates ne furnizeaza, i nvoluntar, reactia populati i lor din apropiata vecinatate a

90

Constantinopolu lu i In fa�a necazuri lor locu itori lor acestuia : ,Vazand nenorocirea, am scapat cu fuga; pe drumu l surghiu­nu lu i nostru, badarani i �i g loata ne luau In ras; l�i bateau joe de necazul ?i de saracia noastra l ucie, pe care, fara minte, o numeau ega l itate, voind sa spuna ca situatia noastra de mize­rie era asemanatoare cu a lor; existau un i i care chiar Ti mu l�umeau Domnulu i , pentru ca se lmboga�eau cumparand pe mai n imic bunuri le compatrio�i lor"30•

Sa cantarim, o cl ipa, importan�a acestei dezva lu ir i : bizanti­nii se bucurau de dezastru l care lovise capita la lor �i pe locui­tor i i acesteia, zicand ca se facuse, In sfar?it, dreptate, Tntrucat a�a, ?i numai a�a, to�i deven isera ceta�en i ega l i - este semni­ficativ faptu l ca termenu l folosit de Choniates este ace la de isopoliteia, care lnseamna, l itera l , ega l itate juridica �i statut de ceta�enie comuna -, pentru ca soarta lor de p lans devenise lnsu?ire comu na, lmparta�ita, In sfar�it, ?i de aceia care fuse­sera, pana atunci, scuti�i de necazuri le na�iun ii , respectiv cons­tantinopo l itan i i . Choniates re lateaza faptu l cu amaraciune, dar fara u imire: de�inuse un loc destu l de lnsemn_at pentru a ?ti ca aceasta atitudine era .reactia f ireasca Ia ind iferenta pe care capita Ia o manifestase a tat de multa vreme fata de popu latiile d in p.rovinci i �i fata de saraci . El ?tia ca popoare lntregi din Asia Mica, orbite de toleranta �i de lntelegerea pe care o a ratasera turci i pentru cre?tin i , parasisera, cu numai cativa an i mai devre­me, In masa, ora�ele bizantine �i se stabi l isera in reg iun i le pe care sultanu l le pusese Ia dispozitia lor, ,preferasera, spune el , sa schimbe patria, a lesesera tra iu l laola lta cu barbarii, fug ind, astfel , de domnia nedreptati i"3 1 • Bucuria pentru m izera soarta comuna, sch imbarea chiar de patrie, iata sentimentele dupa care se ghidau populati i le d in provinci i in atitudinea lor fata de Constantinopol, de pol itica �i de locuitori i sa i : n imic n-ar putea demonstra mai bine scindarea sol idar itati i nationale In fata unei situati i care purta, totu?i, toate sem nele catastrofei

91

universa le, care semn if ica ! impede capitu l a rea absol uta lnaintea celor pe care bizantin i i li num isera, d ispretu itori , cu cativa ani mai devreme, barbar i i din Rasarit, turc i i , � i d in Apus, latin i i .

Ar trebui sa se i nsiste asupra acestor aspecte, mai putin puse in evidenta de istoricii obi�nu iti sa studieze marele ansamblu a l istoriei bizantine �i sa treaca, a�adar, repede peste o situatie care a durat numai vreo cativa an i ; n oi le-am subl i­niat In mod a parte, f i indca ni se pare ca aduc o noua l um ina asupra rezultatelor celei de-a patra Crucia"de, acest eveniment major pentru istoria cre�tinatati i � i , tocmai de aceea, deosebit de contfoversat. Suntem de parere ca, lna inte de a aborda studiu l desfa�urari i celei de.;a patra Cruciade, este absolut necesar sa avem prezent In m inte faptu l ca, In u ltimi i an i ai secolu lu i a l Xl l- lea, Constantinopolu l , ca de obice i lmpodobit cu bogati i le sale fabuloase �i de mu lt timp legendare, se cufunda lntr-o izolare desavar�ita �i cunoa$te "depl ina raci re a sentimentelor"32, dupa expresia d in epoca, fata de lumea care, totu�i, trebuia sa priveasca Ia e l ca Ia soarele existentei sa le �i garantia bunastari i sa le . Astfel , ranchiuna �i amaraciunea sunt sentimentele care anima popu lati i le din provincie Ia adresa unei capitale nedemne, nepasatoare �i orbite de i luzia puteri i sale, care, In cele d in u rma, nu mai era decat o aparenta33• Totul indeamna Ia a crede ca, In pragu l secolu lu i al X l l l- lea, Constantinopolu l · era un ora� de cucerit; a �i fost cucerit de cruciati i celei de-a patra Cruciade, condu�i de venetien i, adica de aceia care detineau cea mai buna pozitie pentru a cunoa�te decadenta care domnea acolo, s ingu ri i capabi l i sa aprecieze interesul strate.g ic al situari i o ra�u lu i �i avantajele economice de Ia rascrucea ca i lor maritime, singuri i animati de o veritabi la u ra impotriva bizantin i lor, mai a les lmpotriva constantinopol i­tan i lor, care lncercasera adeseori sa le stavi leasca avaritia34, In fine, singu ri i suficient de vicleni ca sa le prezinte soldati lor celei

92

de-a patra Cruciade miza Constantinopolu lui ca pe o lntre­prindere salutara ?i d in toate punctele de vedere leg itima, lntrucat era vorba de a instau ra pe tronu l B izantu lu i lmparati de partea lu i H ristos ?i a Cruciadei .

Cucerirea Constantinopolu lu i de catre cruciati se prezinta, In cele d in u rma ?i lmpotriva oricarei a?teptari, drept con­secinta pol iticii constantlnopol itane, bizantin i i fi ind tentati sa o considere ca o lntreprindere vizand exclusiv Constantinopolu l . In l umea bizantina de atunci, tra ind Tntr-un c l imat genera l de ,scapa cine poate", patriotismu l d isparuse ori, mai mu lt ch iar, l uase lnfati?area aparari i reg iuni lor mai mu lt sau mai putin modeste, care lncercau, sub conducerea ?efi lor loca l i , sa se tina Ia o parte de coruptia constantinopolitana ?i de lumea sa pervertita . Din acest punct de vedere, este semnificativ faptul ca ,dina?ti i " d in provincii cautasera sa cada Ia lnvoia la cu inamicu l extern, ca sa-?i consolideze ·puterea In reg iunea lor, ? i ca erau prea putin i Ia numar pentru a candida Ia · titl u l de Tmparat ?i a lncerca sa ajunga Ia Constantinopol , unde sa fie lncoronati - prestig iu l coroanei imperia le pierduse · · orice stra l ucire In ochi i lor, a?a ca au preferat sa ramana In provincii­le lor lndepartate ?i sa priveasca de acolo Constantinopolu l , ,cetatea pacatoasa" , a lunecand spre pierzanie. Dezastru l d in 1 204 avea sa f ie una d intre consecintele acestei atitudini ?i , Ia randul sau, avea sa scoata In evidenta toate s labiciuni le ?i con­tradicti i le l umii bizantine de atunci .

I n specia l divergentele etnice ? i d iferentele d e conditie sociala vor fi cele care vor ie?i, In ace l moment, Ia suprafata, impunand, In final , comportamentu l g rupuri lor In fata noii situati i . Populati i le d in Tracia ?i din Macedonia, care posedau un numar important de elemente etn ice eterogene (slavi, cumani , bulgari) , n-au ?OVait sa colaboreze lndeaproape cu bulgari i , care se el iberasera de sub egida Constantinopolu tui ?i se emancipasera In cadru l celu i de-la doi lea l mperiu al lor,

93

trecand, cu sprij inu l popu lati i lor loca le, Ia rezistenta lmpotriva latini lor, chiar In numele leg itim itati i b izantine. Dimpotriva, ele­mentu l a rmean d in Tracia ?i ma i a les d in Asia M ica Occidentala, exasperat, fara lndoiala, de pozitia Constantino­polu lui fata de Biserica lor, a colaborat fati? cu latini i , ca rora le-a ln lesnit lnaintarea35 • Mai importante Inca, fi indca li priveau pe bizantin ii ln?i?i, n i se par contradicti i le socio-economice, evidentiate de evenimentele d in 1 204, marturia lu i Nicetas Choniates despre comportamentu l populati i lor rura le d in vecinatatea Constantinopolu lu i Ia vederea necazuri lor constan­tinopolitan ilor fi ind cea mai potrivita i lustrare36•

intr-adevar, toate marturi i le surselor concorda asupra unu i punct: paturi le dezmo;;teniti lor societati i bizantine, atat cei d in provincii, cat ? i cei d in Constantinopol, nu doar ca au ramas ind iferente In fata dezastru lu i capitalei, de Ia care, Ia urma urmei, nu cuno?teau decat jugu l carmuiri i , c i au lncercat sa profite de tu lburarea ;;i confuzia care au rezultat - bunuri le funciare a le mari lor institutii constantinopol itane, In special -a le . patriarhiei . �i - a le manastiri lor, situate In provincii , . au cazut prada tarani lor care le munceau37; . popu latia din Constantino­po! a participat a laturi de cruciati Ia jefuirea palatelor ?i a caselor nobi l imi i, iar m ici i contribuabi l i au s imtit abol i rea sta­tulu i ca pe o el iberare .de greutatea cu care Ti impovarasera agenti l ipsiti de scupule, oameni a i statu lu i ?i ai Bisericii d in Constantinopol , a?adar, reprezentanti a i celor mai importanti proprietari funciari din l umea bizantina . in aceste conditi i , se fntelege de ce dol iu l pentru. cucerirea Constantinopolu lu i n-a fost n ici pe departe unanim, n ici macar In sanu l l umi i bizan­tine, ?i se pot aprecia d ificu ltati le lntampi-nate de exi latii d in Constantinopoi In st'radania lor de a reconstitu i , In Asia Mica, un stat care se dor.ea continuatorul l mperiu lu i Bizantu lu i ; dar, mai ales, se expl ica astfel lna intarea cruciati lor In cuprinsu l l mperiu lu i , In pofida d ivergentelor care domneau in tabara lor

94

?i In ciuda caracteru lu i de improvizatie al cucerir i i lor. Cu toate acestea, este semnificativ faptu l ca singura rezistenta demna de acest nume pe care au lntampinat-o a fost d in partea ,dina?ti lor" loca l i , precum acelea a lu i Sgouros ?i a l u i Chamaretos, care, de?i l?i separasera destinele de al Constan­tinopolu lu i , nu puteau lndura sa-i vada stabi l indu-se Ia ei acasa pe Iatin i , d intotdeauna considerati d rept du?mani i adevaratei credinte38 • Ei vor da, astfe l , primu l imbold In trezi rea con?ti intei nationale, care le va lngadui bizantin i lor sa reia puterea ?i sa reconsidere evenimentele din 1 204.

Tntr-adevar, ecouri le povestir i lor despre cucerirea Constan­tinopolu lu i ?i , mai a les, despre purtarea incal ificabi la a latin i lor vor sfar?i prin a suscita indignarea bizantin i lor, care l?i vor aminti, atunci, de vechea lor maretie . De acum lna inte, se va considera ca intra rea cruciati lor In ,Reg ina cetati lor" semn ifica adevarata catastrofa nationa la , , robia poporu lu i a les al lu i Dumnezeu"39 • �ocu l pierderi i Cetatii va f i , treptat, resimtit de catre toti g recii ortodoc?i , fara exceptie; b izantinu l de rand va afla , cu g roaza, ca jefu i rea monstruoasa a tot ce avusese mai sf ant Cetatea · fusese organizata de aceia care l?i ziceau sol dati a i lui Hristos, va afla ca masacrele, incendi i le, vio luri le �?i jos­nici i le fara de nume au fost savar?ite lmpotriva femei lor ?i topi­i lor greci, numele de latinva sfa r?i prin a lnsemna profanatoru l infam de care trebuia sa se e l ibereze cu orice pret. U nan i­mitatea nationala va fi refacuta prin reaqia lmpotriva celor care batjocorisera credinta, legea, patria , Constantinopolu l redevenind In scurta vreme sacru l s imbol a l lumi i bizantine care trebuia sa lvat ?i el iberat din main i le neleg iu iti lor.

Astfel , resentimentu l , mai mu lt Inca, trauma pe care le-a provocat-o purtarea latin i lor, ca ?i frustrarea nationala care a rezu ltat au determinat aparitia nou lu i patriotism bizantin , care se va crista l iza, de acum lnainte, In ju ru l sorti i Constantino­polu lu i ?i a l l uptei lmpotriva cuceritori lor sai . Constantinopolu l

95

l?i va regasi, In spiritu l bizantin i lor, virtuti le sale stravech i, In vreme ce g re?el i le ?i pacatele li vor fi u itate ?i iertate . Patrio­tismul , In t impul acestei noi etape d in istoria bizantina, se va confunda cu lndarj i rea anti latina, iar recucerirea de Ia nele­g iuiti i de Iatin i a ,Cetati i de scaun a Domnulu i" , cum va fi desemnat, de acum lncolo, Constantinopolu l , va deven i ratiu­nea sa de a fi 40• Acest tel national va trece lnaintea tuturor celorla lte, ch iar daca i nteresele lmperiu lu i , reconstitu it pe baze noi In Asia Mica, Ia N iceea, recomandau o pol itica i ndepen­denta de soarta Constantinopolu lu i . Efortul care va fi depus pentru recucer irea Cetati i de catre lumea care, cu vreo cativa ani mai devreme, ramasese nepasatoare Ia soarta sa ?i chiar osti la fata de tot ceea ce reprezenta, marcheaza, dupa pare­rea noastra, profunzimea diferendu lu i care separa cele doua parti a le cre?t inatati i ? i pecetlu ie?te departirea definitiva d intre cele doua lumi care, totu?i, cum spunea Sofocle, ,erau nascute pentru a se iubi ?i nu pentru a se uri" .

Capitolul 6

PATRIOTISMUL GREC Sl ORTODOX J

,Razboiul sf ant bizantin" : pasiunea ortodoxa �i constantinopolitana

Cu dispret pentru interesele comunitatii cre�tine, Ia 1 2 apri� lie 1 204, cruciatii intrau In cetatea imperia la, lndepl in ind, ast­fel , actiunea care marcheaza ruptura, mai bine zis sfa�ierea finala, d intre cele doua parti a le cre�tinatatii . Este de lnteles de ce acest eveniment a fost perceput de catre cei care 1-au trait, dar �i de aceia care 1-au studiat, ca pe-o rasturnare decisiva a destinu lu i B izantu lu i : istoricii, In u nan imitate, considera ca anu l 1 204 marcheaza sfar�itu l lmperiu lu i u niversa l a l B izan}u lu i , iar bizantin i i, In unanimitate, au gandit ca Occidentul cre�tin, vinovat de eel mai g rav sacri legiu, adica de jefu i rea Constan­tinopolu lu i, sanctuarul cre�tinatati i , era s inguru l lor du�man, contra caruia trebuia sa se lupte �i pe care trebuia sa-l doboare, pentru a-�i sa lva natiu nea �i credinta . Pasiunea orto­doxa �i constantinopolitana va anima , razboiu l sfant" al g re­ci lor, a l bizantini lor In ansamblu - nu lmpotriva necredin­cio�i lor, turcii , ci lmpotriva frati lor de pana ma i ieri, latin i i . Se explica, astfel , opinia solid lnradacinata, care sustine ca eveni­mentele d in 1 204 au fost, pentru poporu l g rec, Ia fel de hota­ratoare precum acelea d in 1 453 . Sa lncercam, a�adar, sa

97

vedem care sunt importanta �i semnificatia dideri i Constan­tinopolu lu i din 1 204, pentru fiecare dintre cele doua tabere opuse, ca sa lamurim atitudini le reciproce adoptate u lterior.

Se �tie ca a rmatele care au cucerit Constantinopol u l In 1 204 erau compuse din razboinici mobi l izati pentru cea de-a patra Cruciada; este dovedit, de asemenea, ca a patra Cruciada s-a lncheiat prin cucerirea Constantinopolu lu i �i n-a mai ajuns vreodata Ia Pamantu l Stant Trebuie sa constatam, lmpreuna bizantin i i , . ca deznodamantu l cele i de-a patra Cruciade dezva lu ie aspecte edificatoare despre sfinten ia razboiu lu i dus de Occident. Altfel spus, se constata imediat ca a patra Cruciada i l ustreaza, In mod nelndoie ln ic, devierea sau mai deg raba deformarea ideii primare de Cruciada 1 • intrucat cei care au luat crucea In timpu l celei de-a patra Cruciade nu s-au lnta ln it n iciodata cu necredincio�i i � pentru ca au lasat l erusa l imu l ln maini le musu lmani lor �i au preferat sa-�i exercite zelu l razboinic lmpotriva semeni lor de aceea�i credinta �i sa ramana in ora�u l de pe Bosfor fara macar sa fi incercat calatoria spre Pamantu l Sfant, nu mai puteau pretinde ca lmplinesc opera ,soteriolog ica" pe care predecesori i lor o lntre­prinsesera nu o data . E . Perroy noteaza, p e buna dreptate, ca a patra Cruciada, mai mu lt decat o ricare a lta, s:.a lndepartat de idea lu l orig inar2; bizantin i i au fost u ltimi i care s-au mi rat de acest l ucru .

Intr-adevar, trebuie sa subl in iem Inca o data ca nelncre­derea pe care o nutreau bizantini i fata de Cruciada, de Ia bun lnceput, a fost justificata din pl in In 1 204. Bizantinu l de rand a pastrat In minte imaginea unui Constantinopol asaltat � i pradat de catre cruciati; �i-a am intit, atunci, de temeri le pe care stramo�ii lu i le 'simtisera, Ia randul lor, vazand multi mea de cruciati care-�i ridicase tabara In fata cetatii imperiale, In t impul celei de-a doua Cruciade, atunci cand, dupa cum poveste�te Mihai l Retorul , ,poporul d in Constantinopol, fara

98

arme, a fost cuprins de teama �i nel in i�te", ,cand Cetatea a lncercat sa mai stavi leasca avansuri le acestor a manti nedoriti �i covar�itori" �i cand ,mi l ita ri i fu rio�i i-au cerut lmparatu lu i (Manui l Comnenul ) sa porunceasca atacul �i sa lmpra�tie aceasta mare gramada de oameni (cruciati i)"3, care, dupa cum precizeaza un a lt povestitor d in vremea celei de-a doua Cruciade, Eustatiu d in Sa Ionic, ,fusesera manati aici de avaritia lor �i lnflacarati de ispita ca�tigu lu i , caci nu u rmareau, In rea l i­tate, decat sa puna mana pe lmperiu �i, lmpin�i de pofta de lnavutire, nadajduiau sa scufunde marea area a un iversu lu i (Bizantu l )" 4 • lata l ucrul care, tem ut ?i anuntat de bizantin i Inca de Ia a doua Cruciada, a fost, lntr-adevar, m inutios Tnfaptuit In t impul cele i de-a patra : pentru bizantin i , cea de-a patra Cruciada nu reprezenta decat u rmarea fireasca a obiectivu lu i tintit pr in toate aqiun i le a�a-zis sfinte a le Apusu lu i . Cu a lte cuvinte, se va dezva lu i adevaratu l ch ip al Cruciadei, In genera l , �i se va confi rma banuia la bizantinu lu i ca Apusu l , prin m ij locirea Cruciadei �i sub pretextul razboiu lu i sfant, se deda Ia vaste operatiun i de jaf impotriva, l umi i Rasaritu lu i , fara deosebire de rasa �i de rel ig ie . Acest sentiment a fost In mod specia l lntarit de justificarea gasita a posteriori de Occident pentru deznodamantu l celei de-a patra Cruciade�

Tntr-adevar, in pofida catorva reactii, manifestate chiar In randuri le cruciati lor, in fata turnuri i pe care o luase Cruciada, omul Occidentulu i , precum �i papa l nocentiu a l I l l-lea, a consi­derat, In cele d in urma, ca aceasta Cruciada, care lncepuse ca un ,turnir impotriva sultanu lu i d in Babi lon (din Cairo)", dupa cuvintele lu i Hugues de Saint-Pol adresate ducelu i de Louvain, atinsese un a lt te_l, Ia fel de sfant: pedepsirea eretici lor, care, dupa Robert de Clari, exponentul cruciati lor de rand, erau ni?te neleg iuiti �i mai rai decat evrei i . Altfel spus, soldatii celei de-a patra Cruciade rea l izasera ceea ce mai mu lti cerusera, ?i de mai mu lta vreme, in Occident, respectiv distrugerea G reciei, care,

99

dupa o poezie a ca lugaru lu i german Gunther, ,era muma tuturor vici i lor"5• Astfel , cuceri rea Constantinopolu lu i de catre armatele mobil izate lmpotriva necredincio�i lor �i pentru a lupta pe Pamantul Sfant a sfar�it prin a fi considerata, In Occident, ca o victorie a cre�tinatati i ; s-a r putea spune ca, de acum lnai nte, pentru occidenta l i , Constantinopo lu l va lora cat lerusa l imul ; este ! impede de ce prapastia astfel sapata lntre Orientul �i Occidentul l umii cre�tine va fi, pe vi itor, de netrecut.

Tn orice caz, deviatie sau scop nemarturisit al celei de-a patra Cruciade, cucerirea Constantinopolu lu i , In 1 204, a dove­dit ca marea victima a razboiu lu i sfant al Apusu lu i a fost nu ls lamul , ci lmperiu l cre�tin din Rasarit, B izantu l . � i aceasta nu doar din cauza jefu i ri i Constantinopolu lu i , c i mai a les d in cauza masuri lor hotarate de cruciati lndata dupa cucer irea capita lei bizantine . Acestea se rezumau Ia o decizie esentia la : aboli rea statu lu i �i a lmperi u lu i bizantin . Decizia decurgea d in lmpa rtirea lmperiu lu i bizantin lntre lnvingatori; Partitio di Romania, acest document de exceptie, ne-a conservat deta l i i le partaju lu i6 care s-a rea l izat prin crearea l mperiu lu i �i a Patriar­hiei latine d in Constantinopol, prin a lcatu i rea unei seri i de prin­cipate . latine pe teritoriu l Greciei �i al insulelor din Arhipelag, dar care a e�uat In Asia Mica, pentru ca aceasta, In pofida reti­centelor in itiale a le locuitori lor, i-a prim it pe refug iati i d in Constantinopol �i a gazduit lmperiu l ln exi l Ia N iceea, devenit principa lu l focar a l rezistentei g rece�ti . Tmpotriva profanato­ri lor Iatin i , lmpotriva statelor latine de cucerire �i lmpotriva Bisericii latine - care, sa mentionam In treacat, lsi instalase , ,

reprezentanti oficia l i In locul cleru lu i ortodox In toate teritori i le ocupate - avea sa f ie organizata rezistenta g receasca, a l direi tel de capata i va fi recucerirea Constantinopolu lu i �i apararea ortodoxiei, adica tocmai cele doua obiective ale ceea ce noi am numit, In mod exagerat, fara lndoia la, drept razboiu l sfant bizantin .

100

Frustrarea nationala �i forta traditiei : na�terea Marii ldei

Dezmembrarea l mperiu lu i bizantin ?i spulberarea un itati i nationa le, lntretinute pana atunci, ch iar ?i a rtificia l , de catre Constantinopol, au fost consecintele majore a le cuceri ri i ora?u­lu i de d�tre cruciati In 1 204. Nevoia de a reconstitu i un iversu l bizantin, obl igatoriu pe baze noi, va fi In scurt t imp resimtita de catre bizantin i i supu?i sau nu sub jugu l lati n . Aceasta va fi, de acum lna inte, po l itica state lor b izanti ne inf i i ntate d u pa catastrofa d in 1 204, adica l mperiu l d in N iceea, In Asia M ica , ,Despotatu l " Epiru lu i , in Grecia, ?i, in mai m ica masura, l mpe­r iu l d in Trebizonda; acesta d in u rma, d in pricina istoriei ?i a situari i sale geografice, se va lnfrunta, In specia l , cu diversele emirate turce?ti ?i turcomane care-i lncercuiau teritoriu l ?i nu va putea juca un rol decisiv In razboiu l anti latin pentru Constantinopol; sa amintim, In treacat, doar ca lmperiu l d in Trebizonda se prezinta mai degraba ca o formatiune stata la separatista, in genul celor pe care le-am intaln it Ia sfar?itu l secolu lu i al Xl l-lea7, decat ca un stat aparut In u rma evenimen­telor de Ia 1 204: zelu l sau anti latin ;;i proconstantinopol itan este, de aceea, considerabi l mai temperat.

La fel de adevarat este ca evenimentele de Ia 1 204 au avut un dublu efect asupra lumi i bizantine: pe de-o parte, au facut evident, chiar ?i In ochi i celor mai lncrancenati aparatori ai sai, e?ecu l pol itici i imperiale de d inainte de cucerirea cetatii ?i au creat, astfel, nevoia profunda de relnnoire ?i de schimbare radi­ca la, iar, pe de a lta parte, au starnit In bizantin i un sentiment insuportabil de umi l inta, care s-a prefacut In u ra lmpotriva celor care le abol isera statu i, a carui existenta era lnsemnul demnitati i lor. Constantinopolu l , p ierdut, redevine simbolu l maretiei nationale, care trebuia regasita . S-a nascut, astfel, un sentiment de dragoste nemasurata ?i neconditionata fata de va lori le tre­cutulu i . Forta traditiei va fi parghia unitatii ?i a mobil izari i

101

nationale. Pentru a-�i regasi virtuti le, a�adar maretia de altadata, poporul bizantin trebuia, lna inte de toate, sa recucereasca sedi­ul g loriei nationale, Constantinopolu l - singurul ora� cu adeva­rat imperia l , s imbolu l , de acum lncolo, al tuturor sperantelor unui popor umi l it �i-a unei natiuni batjocorite. Constantinopolu l ca ruia multi, cu vreo cativa an i ma i lnainte, li lntorceau spatele ?i de care se dezinteresau, purificat prin martir iul suferit, va fi Inca o data sufletu l lumii bizantine In ansamblul ei, care, In numele ora�u lu i pierdut, va lnfaptui noi actiuni, ce aveau sa-i redea demnitatea, fara, totu?i, a-i putea asigura iara�i locul pe care II ocupase odinioara In istoria universa la .

Tn orice caz, In juru l Constantinopolu lu i �i a l destinu lu i sau se va juca soarta lmperiu lu i In exi l ; Constantinopolu l , s imbolu l unei slabiciun i de evitat sau imag inea maretie i de recucerit, va conditiona, pe vi itor, politica bizantina . D in aceasta perspec­tiva trebuie sa examinam ideologia lmperiu lu i de Ia N icee� care, mai mult decat oricare alt stat g rec provenit din dez­membrarea l mperiu lu i In 1 204, constituie continuatorul natura l a l l mperiu lu i bizantin de qinainte, nu doar d in pricina lnvecinari i sa le imediate cu Constantinopolu l , dar, in special , din cauza orig in ii pur constantinopol itane a el itelor �i a g uvernanti lor sa i .

Efectiv, pe teritoriu l lmperiu lu i de Ia N iceea, l umea constan­tinopol itana In deruta l�i va gasi refugiu �i va dobandi, tocmai prin aceasta, o cuno�tinta d i recta despre ce lnsemna, lntr-adevar, o provincie bizantina, � i anume una dintre cele mai importante �i vitale ale lumi i bizantine de a ltadata. Din acest punct de vedere, experienta n iceeana ramane de referinta in istoria bizantina; anal iza acesteia ne va lngadui sa distingem punctele de contact �i, de asemenea, ciocniri le �i contradiqi i le celor doua lumi bizantine - respectiv constantinopol itani i �i provincial i i - care, IQ cadrul l mperiu lu i de Ia N iceea, erau che­mate nu doar sa coabiteze pa�nic, dar sa duca acela�i tra i �i sa conlucreze pentru cauza comuna, adica restaurarea statu lu i

102

bizantin . Sa precizam nelntarziat ca el itele din lmperiu l de Ia N iceea ? i , pr in urmare, lna ltii functionari a i statu lu i sau, de orig i­ne constantinopol itana, eel putin Ia lnceput, pentn.i a conduce ?i a organiza noul lmperiu , trebuiau sa se sprijine pe populati i le din provincii, a le carer nazuinte, nivel de tra i ? i de cu ltura se deosebeau considerabi l de ale lor. lmperiu l de Ia N iceea se prezinta, astfel, de Ia bun lnceput, ca un focar cu e lemente hete­roclite, a carer singura asemanare ramanea pasiunea lor comu­na pentru ortodoxie ?i pentru Constantinopol sau, mai simplu, u ra lor lmpotriva latini lor, ceea ce nu i-a lmpiedicat, totu�i, sa uti­l izeze In armata lor, reconstituita, mercenari Iatini , lntotdeauna In serviciu l celu i mai generos ofertant ?i dintotdeauna fa imo?i pentru combativitatea lor8 •

Ac:;a stand l ucruri le, primu lu i cl ivaj d in societatea n iceeana, eel determinat de diversitatea orig in ilor populatie i - trebuie sa amintim, In acesta ordine de idei, ca N iceea a devenit foarte repede locu l de refugiu al bizantini lor d in toate tinu.turi le g rece?ti supuse de I atini - i se adauga cl ivaju l sociolog ic, cu tot ceea ce p resupune el ca diferenta de traditi i , cultura, avere ?i moravuri . Devine lesne explicabi la, In aceste conditi i , d iversi­tatea curentelor care s-au manifestat foarte curand In sanul noulu i l mperiu ?i care imprimau, fiecare pe masura fortei sale, o anumita orientare pol iticii ?i ideolog iei noii l um i bizantine, fara sa o abata totu?i , din aceasta cauza, de Ia obiectivul ei m ajor: l upta pentru ConstantinopoL Acest te l nationa l ingaduie oameni lor pol itici d in l mperiu l de Ia N iceea sa puna bazele ideologiei unitare, In fata curentelor diferite �i adesea contradictori i , care riscau sa anihi leze, in timp, orice stradanie pentru rena?terea natiun i i .

Sentimentu l anti latin, adanc inradacinat pana atunci Ia poporu l de rand, evlavios, superstitios ? i p rizonier a l unei rel i­g iozitati naive, dobande?te, acum, dimensiuni le unei exigente nationale; este ostentativ afi�at tocmai de aceia a carer pol itica

103

ii adusese, in in ima lmperiu lu i bizantin, pe soldati i Iatin i � i coloni i le de negustori ita l ieni, care, cu timpu l , s-au dovedit ,a f i mu lt mai primejdioase pentru B izant decat a patra Cruciada, ale carei rezultate au fost, pana Ia u rma, efemere. Ata�amen­tul neconditionat Ia ortodoxie semnifica, de acum inainte, devotamentu l pentru cauza nationala, cea mai mica abatere fiind socotita o adevarata tradare . Dar sentimentul anti latin nu va avea pentru toti aceea�i semnificatie; va f i interpretat de uni i ca mijlocu l de a mobil iza efortul nationa l in vederea reconsti­tuir i i lmperiu lu i de mai-na inte, va fi inteles de altii <;a justificarea �i recunoa�terea vi rtuti lor unei lumi care fusese, pana atunci, in mod nedrept tinuta deoparte de Ia hotarari le in treburi le ob�te�ti . Tn ace la�i fel , exigenta fundamentala ·de a recuceri Constantinopolu l, obiectivul principal al ideologiei un itare anti­latine, va fi perceputa de un ii d rept conditia necesara p entru a-�i regasi bunuri le pierdute �i a-�i restaura puterea, dar va fi resimtita, de a lti i , drept u ltima speranta pentru rena�terea g re­citati i �i a ortodoxiei, amandoua amenintate de catre · latin i .

Altfel spus, un i i sperau sa gaseasca in Constantinopolu l recucerit o Noua Rom a un iversala � i imperiala, i a r cei la lti . ve­deau in acesta un Nou l erusal im �i o veritabi la anti-Roma - pe aceasta ambiguitate s-a fondat, indata dupa 1 204, visu l cons­tantinopol itan al poporu lu i g rec, vis care a dat na�tere unei ideologi i aparte, cunoscuta sub numele evocator de ,Marea Idee" . Aceasta ide·o log ie va sta . Ia baza patriotismu lu i neogrec, animandu-i vreme inde lungata pe bizantin i �i neincetand de a inflacara, pana in zi lele noastre, spiritele exaltate, dorn ice de a vedea fluturand, desupra Sfintei Sofii , crucea d rapelu lu i elen9 • I ronia sorti i a f�cut ca aceasta ideologie cu accente �ovine, Marea Idee, sa se fi nascut ca o repl ica Ia imperia l ismul cre?tin al Occidentu lu i ?i nu impotriva turci lor: dar, dupa 1 204, avea justifica rea ?i ratiunea de a exista . Fara a fi u ria?a, in sensul de a nu putea fi cuprinsa cu mintea , aceasta era , pur �i s implu , un

104

ideal de g lorie na�ionala posibi la , care mobil iza, pe atunci , cu mic cu mare, lmperiu l exi lat Ia Niceea .

lntr-adevar, d iscursu l de Ia intronarea lu i Teodor I Lascaris, primul imparat de Ia N iceea, anun�a In mod dar fundamentul ideologiei Mari i l dei �i constituie, d in acest motiv, carta pol itica �i ideolog ica a nou lu i lmperiu, adoptata de totalitatea bizanti­n i lor, fara reticenle, tara �ovai re : ,Noi vom avea iara�i, spune Teodor Lascaris, patri i le d in care am fost a lunga�i; cea dinta i � i stravechea noastra cetate de scaun, Paradisu l , cetatea Atot­puternicu lu i , a�ezata in stramtoare (Bosfor), cetatea Domnulu i nostru, g iuvaierul pamantu lui , aceea dorita de toate popoa­rele �i vestita in toata l umea �i in intregu l univers" 10 : Bizantin i i inrobi�i se vor intoarce spre imparatu l de Ia N iceea, spre eel care a fost desemnat, imediat, ca ,,imparat a l romani lor" , ca spre intruparea speran�ei lor; d in locu l sau indepartat de surgh iun, pe I nsu la Kea, Mihai l Choniates ii va scrie lui Teodor ca ,de Ia el se a�teapta ceea ce to�i nadajduiesc �i doresc, rein­staurarea tronulu i mare lu i Constantin acolo unde� Inca de Ia orig ini , Dumnezeu a hotarat ca se va afla" ; ,voi (niceeni i ) , voi sunte�i urmatori i . constructori a i Ceta�i i " , mai spune Mihai l Choniates, adaugand ca ,numai Teodor poate �terge ru?inea suferita de Cetate �i poate goni caini i turba�i ( latini i ) d intre ziduri le lerusal imu lu i nostru; numai el poate primi tit lu l de nou intemeietor al Constantinopolu lu i" 1 1 •

S e �tie, insa, ca grecii vor a�tepta mai bine de un sfert de veac pana sa recupereze Constantinopolu l , iar eel care II va el ibera �i va primi titlu l de Noul Constantin va fi eel mai mare du�I!Y1an al dinastiei fondatorulu i l mperiu lu i de Ia N iceea, fapt ce constituie, sa notam in treacat, inca o dovada a contradiqii lor care au zdruncinat societatea n iceeana; lntr-adevar, sa nu u itam ca real izarea obiectivu lu i g randios pe care II reprezenta recucerirea Constantinopolu lui din maini le Iatini Ior cerea eforturi considerabile ?i l iber consim�ite din partea unor oameni anima�i

105

de interese contrarii �i de aspiratii diverse, in pofida dorintei lor comune de a se revan�a fata de Iatini �i Biserica acestora.

Nevoia de a crea un larg consens a fost repede inteleasa de carmuitor i i nou lu i l mperiu ; aceasta expl ica toate compro­misuri le �i optiuni le pol itice adoptate de catre· diver�i i imparati niceeni , aceasta dicteaza a legeri le care adauga tabloulu i ideo­logic al Mari i ldei nuante �i elemente noi, meritand o exami­nare. d in partea noastra .

Dupa cele dintai tatonari a le inceputu lu i �i pastrand, ca pe un soi de panza de fundal , obiectivu l major, �i anume recuce­rirea Constantinopolu lu i, Lascarizi i �i-au orientat eforturi le in doua d i recti i : reconstitu i rea sistemulu i de stat pe baze saniHoase �i consolidarea autoritatii lor atat in fata inamicului extern - latini i , dar �i turcii -, cat �i in fata elementelor dizidente din interior. Acestea d in urma erau reprezentate mai ales de catre el itele constantinopolitane in exi l , mereu ravnind Ia putere �i gata de a u rzi comploturi �i a instiga revolte . Pentru aceasta, cei d intai imparati a i N iceei au infiintat noi instituti i , care i�i dovedisera eficienta nu doar in B izant, ca de pi lda reg imul theme/or, adica mi l itarizarea administratiei provinci i lor, dar �i in tabara inamicilor: adoptarea formelor mi l itare �i sociale ale lumii latine, util izarea de soldati occidental i in randuri le a rmatei niceene, atribu irea ,apanjelor" pentru mai-mari i lmperiu lu i , adesea de orig ine stra ina, ba chiar iertarea pacatelor soldatilor cazuti · in razboi - toate au fost, in pofida a�teptarilor, practicate de imparati i de Ia N iceea, in efortu l lor de a crea un impact national �i de a consolida temeli i le statulu i lor. Ace�ti imparati i�i asigu rasera, abi l , de dinainte, sprij inul �i devotamentul popul�ti i lor locale, care, sub domnia lor, aveau sa cunoasca o noua cre�tere a importantei lor, insotita de o noua bunastare materia la . In p lus, contau pe clerul local , care i�i vedea influenta sporita �i ale carui teze, intransigente fata de Roma, erau imparta�ite �i de popor �i de carmuire . In sfar�it, ei

106

vor incerca sa se foloseasca de competenta oameni lor noi , nascuti pe pamantul niceean �i h raniti d in cu ltura elenica, aceasta cunoscand o rena�tere viguroasa, mai a les sub domnia l iteratu lu i subti l care a fost Teodor a l I I - lea Lascaris .

Evident ca aceasta pol itica a fost resimtita ca u n e�ec de catre reprezentantii e l itelor constantinopol itane exi lati In N iceea . Reaqia lor se va manifesta rapid �i brutal : masacru l Mouzaloni lor, orig inari d in Asia Mica, de provenienta sociala modesta, sfatuitori �i p rieteni ai lu i Teodor a l 1 1 - lea Lascaris, imparatu l care practicase cea mai lndarj ita pol itica antia risto­cratica, �i, mai ales, u rcarea pe tron a l u i Mihai l al VI I I-lea Pa leologu l , o data cu mu ltimea compl icati i lor pe care acest eveniment o va provoca In randul Bisericii �i al populatii lor n iceene, raman, In opinia noastra, cele mai sugestive exemple ale revan?ei constantinopolitane lmpotriva statulu i d in Asia Mica, In formare, a?a cum era lmperiu l de Ia N iceea1 2 •

Patriarhu l Arsenie, garantul leg itimitatii d inastiei Lascari­zi lor, sprij in it de masele popu lare ?i tarane?ti d in teritoriu, 1-a infierat ?i 1-a anatemizat pe uzurpatorul Mihai l Pa leologu l , pe care partida constantinopol itana aristocratica II adusese pe tron, destitu indu-1 pe tanaru l lmparat loan a l IV-Iea Lascaris. Arsenie, tutore a l lmparatu lu i l eg itim ?i purtatorul de cuvant al populati i lor autohtone din lmperiu l de I a Niceea, devotate d inastiei Lascarizi lor, n-a �ovait sa provoace, prin actiu nea sa lmpotriva lu i M ihai l Paleologu l , o veritabi la schisma In sanu l B iserici i g rece?ti 1 3 , cunoscuta dupa n umele patr ia rhu l u i , schisma care a suscitat, In acel moment; u n interes mu lt mai v iu decat controversa latina, declasata, pentru o cl ipa, pe p lan secund . Este, lnsa, adevarat ca schisma arsenita a durat putin; a ramas In istorie mai degraba ca o expresie a profundei opozitii a l umii din Asia Mica fata de constantinopolitani i care, In frunte cu M iha i l Pa leo log u l , pre l uasera conducerea l mperiu lu i . Masele populare din Asia M ica, dupa ce, sub

107

Lascarizi, cunoscusera o epoca de veritabi la prosperitate, sim­teau, nelamurit, ca sub Mihai l Paleologu l vor fi inca o data chemate sa trudeasca in vederea rea l izarii scopuri lor celor care, pentru prestig iu l Constantinopolu lu i , condusesera, odi­nioara, lmperiu l Ia ruina : ele vor reactiona, dar fa ra succes. Constantinopolu l , ch iar ?i in captivitate, i?i lua, d in nou, revan?a asupra provinci i lor; pentru a-1 e l ibera , Mihai l a l VI I I- lea Pa leologu l nu s-a dat in laturi sa incheie unele acorduri cu genovezii , care vor cantari g reu asupra viitoru lu i l mperiu lu i , iar, pentru a-1 pastra, n-a ?OVait sa aserveasca Romei B iserica lmperiu lu i . Dar se va pleca, mu lta vreme, in fata rezistentei popu lare, devenita u nanima in contracara rea proiectelor utopice a le imparatu lu i care a fost, fara indoia la , u ltimu l imparat a l Bizantu lu i care a in itiat ? i ch iar a dus Ia bun sfar?it o pol itica un iversa l ista 14•

Capitolul 7

UTOPIA, NATIONALA '

Revan�a bizantina �i patriotismul utopic

La 25 iu l ie 1 26 1 , numai cateva sute de soldati g reci, ajutati de populatia constantinopolitana, vor lnfaptui vi sui care lnsufletise timp de o jumatate de secol lumea bizantina. Constantinopolu l , din nou bizantin, se pregatea sa l?i ia revan?a lmpotriva stapa­ni lor sai de pana mai ieri: , ltalienii ( latinii), spune Pachymeres, au suferit soarta Ia care l i condamnasera ? i e i , odinioara, pe romani (bizantinl)" 1 • Primii care au fast expulzati de catre bizantini au fast venetienii - sa ne amintim rolu l lor nefast pentru B izant In timpul celei de-a patra Cruciade -, exodu l celorlalti, abandonati de regele lor, Baudouin, care dad use bir cu fugitii , s-a desfa?urat In panica ?i jale. Mihai l Paleologul s-a grabit sa ajunga In capita la . Aici a fast a doua oara lncoronat ,Tmparat a l romani lor", multi­mea aclamandu-1 cu numele de ,Noul Constantin", In vreme ce, Ia cancelaria imperiala, se reuneau In titu latura sa toate numele prestigioase ale mari lor dinastii din trecut. M ihai l Paleologul, Ducas, Comnenul, Anghelos, Noul Constantin ?i lmparat a l roma­nilor, iata ceea ce, mai mult decat o titulatura, este, lnainte de toate, un program politic ?i ideologic2•

lntr-adevar, hrisobu la (bula de aur), pe care M ihai l al VHI-Iea o va promulga lndata dupa intrarea sa In Constantinopol ?i

109

care era adresata ansamblu lu i l umi i bizantine, constitu ie noua carta pol itica a l mperiu lu i bizantin restaurat: ,Caderea ora?u­lu i, declara lmparatu l , a fost u rmata de caderea lntregu lu i lmperiu; In ace la?i fel , recucer irea sa veste?te l i.mpede el ibe­rarea celorla lte teritori i ( . . . ) ?i celela lte locuri vor cunoa?te soar­ta Constantinopolu lui ?i, astfel, golu l va fi d in nou umplut, iar un vi itor pl in de promisiun i l i a?teapta pe oameni i d in tara noastra"3 • Acest .program grandios va domina toate actiuni le bizantine: se va lovi de .opozitia Apusu lu i ca re, dupa ce ?i-a revenit d in stupefactia provocata de abol irea regatu lu i latin de Ia Constantinopol , va lncerca sa contracareze proiectele bizan­tine prin mij loci rea lntreprinzatorulu i Carol de Anjou - ceea ce va absorbi din nou toate fortele bizantine ?i va epuiza, In timp, resursele de care tara dispunea pentru a se apara lmpotriva lnaintari i tu rce?ti In Asia .

inca o data, visu l imposibi l a l hegemoniei universale, nutrit de Constantinopolu l abia ie?it d in haas, se va dovedi fatal pen­tru viitorul lmperiu lu i : popu lati i lor d in Asia Mica li se va cere, d in nou, sa furn izeze mij loacele, In oameni ?i In bani, pentru desfa?urarea politici i occidenta le a lui Mihai l al VI I I- lea, lntr-un moment In care adevaratii inamici, tu rci i , le amenintau caminele. E le vor fi Inca o data sacrificate de Constantinopolu l ferm lansat de Mihai l a l VI I I-lea In rea l izarea pol iticii utopice de expansiune. inte legem, acum, ciudatele cuvinte a le unui lnalt func}ionar de stat n iceean, protoascretisu l Senaherim, supra­numit ,ee l Hain" , care, Ia vestea recuceriri i Constantinopolu lu i de . catre bizantini , In mij locu l euforiei genera le, a strigat: ,Sa nu se a?tepte nimeni Ia ceva bun, de acumlnainte, pentru ca romaoii au ocupat din nou ora?u l ! "4 Senaherim, de orig ine orienta la, dupa curD indica numele sau, a exprimat, prin cuvin­tele sa le amare ?i atat de profetice, profunda convingere a lumi i d in Asia Mica, a l umii care constitu ise forta Lascarizi lor ?i

110

care, sub domnia Pa leolog i lor, �i-a vazut Inca o data sperantele spulberate In avantaju l Constantinopolu lu i obsedat de visul imposibi l a l lmperiu lu i un iversa l .

Constantinopolu l , e liberat, Tncepe, sub conducerea l u i Mihai l Pa leologu l , efortu l pentru rea l izarea programulu i g randios sta­bi l it de acest Tmparat; Mihai l Paleo logu l se va fali, In autobi­og rafia pe care ne-a lasat-o, cu reu�itele pol iticii sa le interna­tionale5. E l va mentiona victori i le sa le lmpotriva Iatini Ior �i ita l ie­ni lor, va cita, trufa�, rolu l sau Tn Vecerni i le sici l iene, se va opri asupra bunelor sale relatii cu suverani i egipteni � i mongol i �i asupra izbanzi lor sale contra despoti lor din Epir, dar va u ita sa precizeze ca genovezi i pe care e l li i ntrodusese Tn l mperi u erau pe ca le sa devina noii stapani d in Constantinopol, ca un i rea B iserici lor pe care voise s-o impuna a fest resimtita ca o i nsulta de catre cleru l �i poporu l g rec �i ca, poruncind orbi rea tana­ru lu i Tmparat loan a l IV-Iea, savar�ise o crima oribi la Tn fata oameni lor �i a lu i Dumnezeu, caruia Ti i nvoca, totLi�i , p rotectia . Dar, mai a les, M ihai l a l VI I I- lea v a evita s a ne spuna c a pol itica sa orientala fata de popu latii le �i soldatii d in Asia Mica bizantina a fest dezastruoasa pentru soarta l mperiu lu i ; pe care e l o dorise, d impotriva, g randioasa . Sa amintim, Tn acest sens, ca Miha i l al VI I I - lea, ch iar Tna inte de recucer irea Constantinopolu lu i · de sub Iatin i , poruncise organizarea u nor funera l i i imperia le publ ice pentru rama�ite le pamante�ti a le l u i Vasi le a l 1 1-lea Bu lgaroctonu l , pe care soldatii bizantjn i le descoperisera terfelite, necinstite, despuiate �i avand, Tn semn de batjocura, un flu ier varat in g ura, in ruinele manastiri i . de Ia Hebdomon, abandonata de l atini6 • Trebuie sa mai subl iniem ca, prin acest gest s imbo lic, Mihai l a l VII I- lea �i-a_ asociat numele cu al celu i mai mare Tmparat d in epoca imperia l ismu­lu i bizantin �i ca nimeni nu se mai putea Tndoi, astfe l , de semnificatia modelu lu i pe care Tmparatu l �i- 1 a lesese pentru pol itica sa ?

111

In orice caz, Mihai l a l VI I I- lea a �tiut sa manuiasca, pentru maretia lmperiu lu i , toate armele de care dispunea: d iplomatie, a rmata, bani, psiholog ie �i ideologie au fost puse Ia bataie pentru a servi obiectivelor pol iticii imperiale, a carei victorie de capatai ramane, pentru bizantin i , regasirea lncrederii �i a dem­nitati i . , Romania", ad ica teritoriu l l mperiu lu i bizantin; va fi d in nou patria iubita, ' pentru care se cuvine �i este nevoie ,sa se indure suferintele, cu mandrie", preciza un Ina It demnitar a l lmperiu lu i7, in vreme ce poporul de rand din Constantinopol, oamenii pietelor, spune Pachymeres, care ne relateaza eveni­mentu l , nu �ovaiau sa-l l in�eze pe latinu l care ar fi cutezat sa faca o cate de mica a luzie Ia ocuparea latina a ora�u lu i8 •

Dupa cum se vede, revan�a luata impotriva latini lor pr in recucerirea Constantinopolu lu i nu imblanzise nicidecum pasi­unea anti latina; ba, d impotriva, actiuni le genovezilor � i a le venetieni lor, pe care pol itica lu i Mihai l a l VI I I-lea l i adusese din nou In lmperiu, vor a l i menta u ra contra Apusu lu i . Ce-i drept, genovezii �i venetieni i vor exploata, fara scrupule, resu rsele lumii bizantine, pe care, in p lus, o a lesesera ca teatru al desfa�urari i razboie l i lor d intre ei �i a l salbaticei lor vrajma�i i9• Tn acela�i fel , fervoarea pentru ortodoxie, care a fost, o cl ipa, amenintata de pol itica unionista a lui Mihai l a l VI I I-lea, va

ca�tiga d in ce in ce mai mu lt poporul bizantin , pastorit de o Biserica rigorista �i de u n cler intransigent. Rezu ltatu l va fi ura impotriva a tot ce este latin ; orice apropiere lntre Orientu l �i Occidentul cre�tine se va dovedi imposibi la, �i aceasta lntr-un moment In care lupta lmpotriva turci lor era, In mod vadit, o necesitate absoluta pentru sa lvarea cre�tinatati i . Astfel , Ia moartea l u i M ihai l q l VI I I-lea Pa leologu l (in 1 282), in pragu l secolu lu i a l XIV-Iea, B izantu l restau rat se preocupa prea putin de lnaintarea bandelor de turcomani neorganizate, care li azvarl isera, totu�i, In haos pe locuitorii d in Asia Mica . lmperiu l , Ia moartea lu i Mihai l a l V I I I- lea, orbit de pasiunea sa anti latina

112

?i mandru de reu?itele sale, de?i efemere, pa?ea lncrezator In noua perioada a istoriei sale. Tn pofida a?teptari lor, aceasta perioada va fi aceea a dezi l uzi i lor. l mperiu l , prins Inca o data lntre Orient ?i Occident, va fi s i l it sa-?i reconsidere obiectivele, sa�?i revizu iasca pol itica ?i sa-?i abandoneze visuri le . l deologia sa va relmbraca aspectele care anunta o cruda rea l itate, prezentu l va fi g rabit, iar viitoru l nesigu r. Temeri le ?i lndoiel i le domina, de acum lnainte, l umea bizantina, izolata In partea sa balcanica, lna inte de a fi lncercuita ?i asfixiata lntre ziduri le capita lei sa le, de-a puru rea leg endare.

Utopia intelectuala, fatalismul escatologic �i certitudinea ortodoxa

Perioada care se deschide cu domnia lu i Andronic a l 1 1-lea Paleologu l este marcata de o serie de crize interne, care lmpie­d icau statu i sa Tntreprinda o pol itica omogena In fata numero?i lor sai inamici externi10 • Tn timpu l nesfar?itelor crize dinastice, care li opun pe Paleologi uni i a ltora, ?i casa lor ace­leia a uzurpatorulu i Cantacuzino, ?i care scindeaza poporu l ?i oamenii pol itici, situatia creata de lnaintarea turci lor se lnrau­tatea, semanand panica ?i confuzia In populatie1 1 • Tntr-adevar, de pe Ia mij locul secolu lu i al XIV-Iea, turcii pornesc Ia cuceri rea partii europene a l mperiu lu i ; Bizantu l , dupa ce pierduse aproa­pe toata Asia Mica - exceptie facand Phi ladelphia, care va ramane bizantina pana In 1 39012, cu putin Tnainte de Tncheie­rea secolu lu i al XIV-Iea -, a fost red us teritoria l la domeniu l con­stantinopol itan ?i Ia despotatu l d in Moreea sau d in Mistra, In regiunea Peloponesu lu i 13 • Tmparati i epoci i , surprin?i, s-ar zice, de rapida Tnrautatire . a situatiei, practicau pol itica de compro­misuri ?i l uau, adeseori, masuri contradictori i , a caror apl icare a dat In putine cazuri rezultatele scontate. Al iantele nefire?ti cu

113

diferiti i �efi turci , eforturi le de apropiere fata de Genova sau fata de Venetia, ca �i jocu l un ionist �i antiunionist, totodata, practicat de catre carmuire �i de Biserica din Constantinopol, toate au sfar�it prin a- i aduce Ia exasperare pe bizantini, semanand confuzia In spi rite �i spu lberand orice urma de lncre­dere �i orice credibi l itate a politicii imperiale, acum Ia bunul plac a l fortelor pe care nu reu�ea sa le stapaneasca .

Dezinteresu l �i descurajarea marcheaza atitudinea bizanti­ni lor In aceasta lung a perioada din istoria lor, pe care istorici lor le place s-o descrie d rept perioada lentei agoni i a statu lu i � i a lmperiu lu i d in Constantinopo l . Bizantul , devenit un stat minor, cum remarca, pe buna dreptate, Ostrogorsky14, a cautat, pe parcursu l lntregi i perioade respective, sa ajunga Ia ni�te lntelegeri care sa-i lngaduie sa-�i continue mizera lu i existenta, adeseori In defavoarea demnitati i poporu lu i sau . Oare sa mai amintim, Ia acest punct, ca, In decursul acestei epoci, se vad lmparati i b izantin i cer�ind, umi l i , din ora� In ora�, prin Europa, ajutorul Apusu lu i 1 5, ca re, nelnduplecat In ceea ce prive�te poziti i le sale union iste, nu s-a hotarat n iciodata sa declan�eze veritabi la Cruciada contra Turcos? Oare mai trebuie spus, de asemenea, ca observam u imiti , deopotriva cu istorici i bizantin i a i epoci i , participarea personala a unu i lmparat Ia asa ltu l tu rcesc lmpotriva ora�elor r'amase In main i le bizantini lor 16? Toate aceste fapte, regretabi le , demonstreaza, In opinia noas­tra , profunda dezorganizare care domne�te In Constantinopol , lntre secolu l al XIV-lea �i al XV-Iea. Tn acesta atmosfera de deprimare a lntreg i i natiun i , bizantin i i vor reaqiona, numai ca fiecare o va face dupa conditi.a lu i socia la, cultura �i propri i le interese . Altfel spu�, fiecare individ ia, In acest moment, locu l cetateanu lu i dezamag it; fiecare, potrivit fortei �i nazuintelor sale, va cauta ni�te solutii personale, a caror unica lnsu�i re comuna va fi absenta oricarei sperante In viitorul statu lu i bizantin .

114

Este firesc ca In aceasta epoca sa se lnreg istreze, pentru prima data In Bizant, razmerite populare, provocate In exclu­sivitate de revendicari sodale ?i economice. Mi?carea zeloti lor d in Salonic, s ingu lara prin violenta reaqiei popu lare lmpotriva mai mari lor reg iuni i , este considerata drept cea mai impor­tanta lntreprindere mi l itara a paturi lor defavorizate a le socie­tati i . Este citata, adeseori, d rept eel mai potrivit exemplu a l degradari i c l imatu lu i socia l ?i a raporturi lor interetnice d in B izant ( reg iunea Salonicu lu i cuprindea u n numar considerabi l de locuitori de orig ine s lava). Este, de asemenea, caracterizata, In mod exagerat, dupa parerea noastra, d rept ,comuna ro?ie din Salonic" 1 7 • Ramane, In orice caz, i lustrarea perfecta a unei in itiative sangeroase, dictate de insecuritatea care pusese stapani re pe masele populare a le lmperiu lu i , In fata saracirii resurselor sale, provocate de cucerirea turceasca, dar ?i, In mod ega I , de exploatarea occidenta la ; Tot In acest moment se lnregistreaza o reaqie absol ut d iferita, In forma ?i In obiec­tivele sale, care merita atentia noastra .

Tntr-adevar, spi ritele mai putin eclectice, h ranite din traditia intelectuala a l mperiu lu i , se vor refugia cu lndarj i re In gandi­rea, l iteratura ?i fi lozofia antica 18; se vor com p lace In a subl in ia maretia spiritu lu i G reciei clasice, careia vor dori, cu lncapa­tanare, sa-i fie continuatori : s-ar zice ca, prin aceasta retragere In splendori le trecutu lu i , cautau sa u ite riscuri le prezentulu i ?i incertitud in ile vi itoru lu i .

Cel mai bun exemplu a l acestui curent a rhaizant care, sa remarcam In treacat, ne-a lasat mo?ten i re o importanta creatie ?i care a influentat cvasitotal itatea intelectua l i lor laici d in Constantinopol ?i d in Mistra, ramane, fara n ici o lndoiala, Gemistos (Piethon, dupa forma arhaizata a numelui sau) 1 9 • Trebuie sa mai amintim ca Gemistos va f i eel care va suscita , ch iar ?i In Occident, entuziasmul pentru studi i le platoniciene, ca e l a fost, adesea, considerat unu l d intre precursorii

115

Rena?teri i ?i ca a fost desemnat cu supranumele simbol ice de u ltimu l dintre bizantin i ?i de ee l dinta i dintre e leni? Sa spunem doar ca Occidentu l s-a recunoscut indatorat fata de acest spi­rit utopic ?i aristocratic, prin gestu l l u i Sigismund Malatesta, care a adus rama?itele pamante?ti a le lu i Plethon din Mistra, ocupata de turci, Ia R imin i . Tn Mistra au existat, intr-adevar, oameni ca Plethon ?i ca Bessarion, refug iat in lta l ia , care s-au tinut departe de orbirea pasiuni i anti latine ?i au incercat, impreuna cu reduta intelectual itatii d in Constantinopol, sa reinsufleteasca interesu l pentru Antichitatea elen ica, a carei forta va sustine curentul g rec l uminat in fata u ltrag i i lor pe care le suferea d in partea mai-mari lor epocii, d in partea turci lor instalati inaintea porti lor Constantinopolu lu i ?i d in partea negustori lor ita l ieni , stabi l iti ca stapani in interiorul cetati i .

Tn para le l ? i In opozitie cu acesta mi?care, sa zicem , i lumi­nista"20 avant Ia /ettre, nii?carea, Ia u rma urmelor, semeata ?i aristocratica prin natura, lnreg istram existenta unu i curent popu lar, animat de convingeri le raspandite printre oameni i s impl i , influentati de Biserica . Acesta se rezuma, in cateva cuvinte, Ia o atitudine profund anti latina, a carei tinta ramane, mai presus de toate, Biserica Romei. U ra contra latin itatii este, se pare, atatata de cleru l antiunionist, al carui reprezentant de frunte este patriarhul Ghenadie21 , du?manu l eel mai incrance­nat al curentu lu i de rena?tere elen ica propovaduit mai a les Ia Mistra . Nu este deloc de mira re ca reprezentantii curentu lu i arhaizant cauta apropierea de Roma ? i de Apus, in sch imb cei ai curentu lu i popular ?i ecleziastic, orbiti de patima lor anti­latina, nu pregeta sa se apropie de turc i . Acestui cl imat al pasi­uni lor arzatoare trebuie sa-i atribuim, credem noi, cuvintele surprinzatoare. rostite de u ltimu l mare duce a l Bizantu lu i : ,Mai b ine vad in ora? caftanu l tu rcesc decat tiara latina"22; bruta l i­tatea ?i modu l deschis de a-?i exprima osti l itatea i lustreaza per­fect tensiun i le care domneau in Constantinopol in ajunu l

116

cuceriri i ora�u lu i ; acestea sunt o marturie a orbir i i ca re lovise B iserica , poporul � i chiar conducerea bizantina, care a sfar�it prin a deveni lncredintata ca ratiuni le Bisericii trebuie sa a iba lntaietate In fata ratiuni lor �i i ntereselor de stat. Se ?tie ca rezu ltatu l acestei atitudini a fost catastrofa d in 1 453, dupa care poporul g rec se va chinu i apoape patru secole sa-?i revina .

Tn orice caz, In Constantinopolu l lncercuit de catre turci, zdruncinat de luptele interne ?i colonizat, d in punct de vedere economic, de catre Iatini , poporu l a ajuns sa adopte tezele nelnduplecate ?i patima�e a le B isericii O rtodoxe. Acestea erau singu rele care l i ofereau certitudini In starea de nesigu ranta genera la . Tn fata amplori i dezastru lu i , l umea �i-a amintit ca lnfrangerea era expresia vointei Domnu lui ; doctrina • bibl ica despre lnfrangere, considerata ca d reapta pedeapsa poruncita de Dumnezeu, putea expl ica nenorocir i le abatute asupra l mperiu lu i �i putea tine mai departe poporul cu urechea ple­cata Ia lnvatamintele Bisericii sa le . Dar, tot atunci, �i-au amintit �i de teza escatolog ica despre soarta B izantu lu i : aceasta putea a l ina spiritele lncrezatoare In soarta care le era rezervata pe l umea cea la lta �i-i ajuta, astfel , sa lndure insuportabi lu l prezent23 • Tn aceste doctrine gasim, lntr-o oarecare masura, repl ica populara Ia tezele curentulu i arhaizanf4; ele merita atentia noastra, pentru ca expl ica atitudinea bizantin i lor, ati­tudine cu adevarat surprinzatoare In preajma catastrofei un i­versa le.

A�adar, doctrina asupra lnfrangeri i era fondata pe traditia bibl ica, aceea care, dupa cum am vazut, sustinea ca mania lu i Dumnezeu va lovi poporul sau iubit, daca el se va lndeparta de Ia ca lea cea dreapta . Astfel , pacatele � i g re�el i le comise de catre poporul bizantin � i carmuitori i sa i erau singura expl icatie a osandei care a�tepta l umea bizantina25 • Tn fata acestei con­vingeri , or ice tentativa de a lntreprinde o actiune oarecare pentru a evita o lnrautatire, pentru a lncerca sa lnfaptuiasca

1 17

ceva, pur �i s implu, pentru sa lvarea sau , mai modest Inca, pen­tru interesu l tari i , devenea zadarn ica �i inuti la , sentinta Domnulu i fi ind definitiva �i i revocabi la . Bizantul trebuia sa pia ra pentru a-�i ispa�i pacatele, aceasta era vointa divina, pe care n imic nu putea s-o opreasca de Ia lmpl in ire . Avem aici principiu l care expl ica atitud inea fatal ista a bizantin i lor In fata evenimentelor g rave, dar socotite imparabi le. Orice lnvoiala dictata de ,princip iu l iconomiei" era acceptabi la, apropierea de turci nu era deloc condamnabi la, lntrucat, In contextul dat, turcii apareau ca o unealta In lndepl in irea vointei d ivine .

Pre lungirea acestei doctrine se afla, fi re�te, In viziunea apocal iptica a sfar�itu lu i istoriei, care li convinge d in ce In ce mai mu lt pe bizantin i26• Tn decursu l acestei u ltime perioade a Bizantu lu i, l iteratura escatologica, despre sfar�itu l l umi i civi l i­zate �i domnia Anticristulu i, cunoa�te un avant deosebif7• Treptat, sfar�itu l B izantu l ui s-a contopit, In spiritu l popu lar, cu sfar�itu l . l umi i, In ansamblu l ei . Rena�terea B izantulu i va marca, In mod firesc, rena�terea lumi i cre�tine. Aceasta convingere mesianica In Bizantu l renascut va fi formu lata, lntr-o maniera plastica, prin expresia util izata de g reci i de Ia Pontul Euxin : ,Romania (adica B izantu l ) �i In moarte va lnflori " . Viziunea pro­fetica va fi aceea care li va conduce pe g reci sa adopte ca s im­bol (de a ltfel , adesea lnjosit) al istoriei lor, phoenixu l renascand d in cenu�a-i p roprie. Pe scurt, aceasta credinta profunda In soarta privi legiata a natiuni i elen ice va Impinge Ia excese, comise In numele ideologiei Mari i ldei , al carei impact asupra poporu lu i g rec se va manifesta Inca de Ia na�terea statu lu i neoelen28• Vom spune lnsa, d in nou , ca pasivitatea vinovata aratata de bizantin i In fata amenintari i turce�ti dovede�te, lnainte de toate, imposibi l itatea In care se afla natiunea bizan­tina, orbita de pasiL!nea sa anti latina, de a-�i asuma prefacerea trebuincioasa pentru supravietu i rea sa �i ind ispensabi la pentru mentinerea statu l ui sau .

1 18

Tntr-adevar, forta disputelor ecleziastice ?i rel ig ioase care zguduie Constantinopolu l Tn vremea Pa leolog i lor, is ihasmu l , palamismul , unionismu l ?i antiunionismul , pentru a nu le cita dedH pe cele mai importante29, marcheaza o turnura decisiva In preocupari le lumi i bizantine .;.;.. totul te lndeamna sa crezi ca bizantin i i , i ncapabi l i , de acum lnainte, de a gasi soluti i viabi le pentru problemele vita le a le lmperiu lu i , precum, de pi lda, cele a le paci i ?i securitati i popu lati i lor sa le, se vor refugia In satis­factia intelectuala, In speculatia f i iOzofica ?i In preocupari le spi ritua le, In care dintotdeauna excelasera . Contr.oversele steri­le, pe marg inea unor subiecte deseori frivole, divizau ?i a?a s la­bele forte ale l mperiu lui ?i pasionau o lume care lna inta, inexo­rabi l , spre pieire. La Constantinopol, se credea cu tarie ca sfar?itu l l mperiu lu i era deja scris, fi indca aceasta era intentia de nepatruns cu m intea a , iconomiei" d ivine. Bizantini i , noul popor a les, ?i Constantinopolu l , Noul l erusa l im, pr in jertfa lor aveau sa ispa?easca pacatele lntregi i lumi . Se prefera mai curand barbarizarea decat latin izarea , f i indca numai barba­rizarea singuru lu i popor civi l izat al l umi i , eel d in Bizant, semni­fica sfar?itul istorieP0 • Cele cateva spi rite utopice, purtatoare ale unu i nou mesaj de speranta, vor fi repede respinse de comunitatea ortodoxa; sa amintim , In acest sens, ca patriarhu l Ghenadie a pus sa se arda operele fi·lozofu lu i P lethon . Constantinopolu l va fi , pentru mu lta vreme, cetatea pacatoasa care, a?a cum scria Pa lamas, poetul national al Greciei mo­derne: ,Asemenea unei p rostituate, a?tepta sa fie lmbrati�ata de turc"31 • Cand Europa, stupefiata, va afla, In 1 453, de caderea Constantinopolu lui , se va simti l ipsita de l umina ochi lor, cum scria un autor polonez d in epoca32, dar va asista neputincioasa Ia abol irea, de catre turci, a celu i mai mare l mperiu cre?tin d in Eyul Mediu , a lmperiu lu i caruia li invidiase, ea cea d intai , maretia33• Rezistenta ?i moartea eroica a u ltimu­l u i lmparat, Constantin Pa leologu l Dragases, pe ziduri le cetatii ,

1 19

vor constitui s inguru l act pe masura Bizantu lu i de a ltadata . Acesta se afla Ia originea legendei populare g rece�ti despre relnvierea lmparatulu i �i rena�terea B izantu lu i34• Tmpreuna cu Marea I dee, aceasta legenda va lntretine flacara tremuratoare a patriotismu lu i g rec, a carui speranta a fost, pentru multa vreme, lng ropata sub ruinele cetatii imperia le In 1 45335•

De acum lnainte, Literele �i Artele vor lntoarce spatele patriei lor - papa Pius a l 1 1-lea a intuit exact, atunci cand a ca­racterizat caderea Constantinopolu lui ca pe ,a doua moarte a lu i Homer �i a lu i Platon"36 - In vreme ce g recitatea, sub con­ducerea Bisericii sale, va lncerca sa-�i sa lveze traditi i le orto­doxe . Patriarhia d in Constantinopol, pactizand cu lnvingatorul cuceritor - a fost dotat cu un statut special de catre Mahomed al 1 1-lea37 -, va deven i refug iu l valori lor nationale �i s ingura forta pol itica a pqpoarelor supuse: aceasta, cu pretu l umi l intelor �i a l concesi i lor ale caror u rme a-u marcat istoria po­poarelor balcan ice . Tocmai popoarele d in Ba lcani� hranindu-se din traditi i le cu ltura le a le Bizantu lu i, l�i vor lmparti cu g reci i mo?tenirea l mperiu lu i bizantin . Cartea lu i N . lorga , cu titl u l sugestiv de ,Bizant dupa Bizanf38, descrie aceasta existenta postuma a lmperiu lu i a caru i civi l izatie a marcat toate popoarele care, ch iar daca numai pentru o cl ipa d in istoria lor, s-au aflat Tntre hotarele sale sau In sfera sa de influenta .

Capitol unic

PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE

GANDIRII POLITICE TN BIZANT J

Ordinea (taxis), iconomia { oikonomia) �i raporturile lor cu autoritatea temporala �i spirituala

Pentru a lntelege temeiuri le ideologiei pol itice a Bizantu lu i �i a expl ica mu ltimea formelor pe care le-a lmbracat ? i vari­etatea expresi i lor pe care le-a lmpr.umutat, In timpu l d iverselor perioade d in m ilenara istorie a l mperiu luP , este necesar sa examinam cateva aspecte a le principi i lor care au ca lauzit gan­d i rea pol itica ?i o rientarea intelectuala a bizantin i lor. Stud iu l evolutiei menta l itati lor, indispensabi l pentru lntelegerea faptu­lu i ideologic, va avea mu lt de ca�tigat.

Statui �i Biserica, reprezentate de lmparat ?i, respectiv, de patriarh, au fest, se- �tie, stalpi i de sustinere ai lumi i bizantine, care a continuat lumea romana cre�tinata . Tntr-adevar, raportu­ri le puterii temporale cu puterea spirituala au influentat profund orienta ri le politicii �i a le ideologiei fiecarei epoci �i au conditionat comportamentul poporului bizantin . l nterdependenta lor, care se manifesta de-a lungul lntregii istorii a lmperiu lu i, constituie un aspect fundamental a l civi l izatie i bizantine, Inca insuficient stu­diat. Sa adaugam, numaidecat, ca natura raporturi lor dintre statui �i Biserica Bizantulu i, de�i lntemeiata pe o solidaritate

121

permanenta ?i l iber consimtita, creeaza, deseori, situatii delicate lntre cele doua instituti i , a caror complexitate deruteaza spi ritele moderne, lncl inate sa priveasca problema raporturi lor dintre stat ?i B iserica din unghiu l , s impl ificator, al cezaropapismului2 •

Tntr-adevar, convingerea cvasigenerala, In ceea ce prive?te Bizantu l , a unei supuneri a B isericii fata de stat, care se expri­ma prin cezaropapism, ni se pare prea putin apta sa descrie o rea l itate, a ltminteri mai nuantata ?i mai sofisticata, a rapor­turi lor dintre puterea tempora la ?i puterea spirituala, adica d in­tre lmparatul ? i patriarhul Constantinopolu lu i, care lncarneaza, fiecare In domeniul sau, autoritatea suprema, recunoscuta ca atare de catre toti cei care depind de aceasta . Altfel spus, lmparatu l , fi ind cre?tin, depinde de patria rh, iar patriarhu l , fi ind cetatean al statulu i , depinde de lmparat3 • Acest lucru pre­supune separarea absoluta, distinctia neta, lntre imperium ?i sacerdotium, ceea ce a fast, efectiv, cazul Bizantu lu i . Astfel , teoria, larg raspandita , care face din lmparatu l bizantin un preot4 nu rezista Ia o examinare mai atenta a surselor. Teoria se sprij ina pe o practica a B isericii d in Constantinopol, pe care Teodosie eel Mare a vrut s-o impuna ?i In Apus, care prive?te locul lmparatu lu i In interioru l altarulu i biserici i , In momentul oficierii sfintei jertfe. Aceasta teza a fast vehement criticata de Sfantul Ambrozie, care i s-a opus lu i Teodosie ?i care a exprimat teoria care va deveni, u lterior, doctrina oficia la a Bisericii, In termeni i urmatori : "Purpura face lmparati, dar nu ?i preoti"5 • U ltimul demers a l lu i Teodosie s-a soldat, a?adar, cu un e?ec, iar privi leg iu l lmparatu lu i de a ramane In a ltar a fast, cum ne con­firma Constantin al VI I-lea, abol it chiar ?i In Constantinopol6•

Tn orice caz, separarea l mperiu lu i de sacerdotiu este un fapt bine stabi l it prin legea bizantina7 ?i respectat de catre parti le interesate, In ciuda tentative lor reciproce de a acapara din pre­rogativele celu i la lt . l storia bizantina atesta mai multe astfel de tentative, prin care se lncearca a se strica acest echi l ibru; dar

122

toate sunt in itiative a le unor persoane, nu aqiun i a le instituti i lor. Tntr-adevar, au existat Ia Bizant lmparati putern ici, care ?i-au impus vointa In fata patriarhi lor, constran?i sa-?i piece fruntea, eel mai bun exemplu fiind Leon al I l l-lea lsaurianu l, in itiatoru l iconoclasmului8, precum au existat ?i patriarh i care s-au comportat ca ni?te adevarati imparati, ?i In domenii care nu erau de resortu l lor: eel mai bun exemplu fi ind, fa ra lndoiala, eel oferit de Mihai l Cheru larie, i nitiatoru l schismei Biserici lor din 1 0549 - lnsa, o subl in iem Inca o data, acestea au fost cazuri exceptionale ?i nu situatii frecvente ?i durabi le .

La Bizant, lmparatu l ?i patriarhu l erau condamnati, daca putem spune astfel , sa colaboreze, a ltminteri lmperiu l s-ar fi clatinat d in temel i i ; sa nu u itam ca, lntr-adevar, cre�tinismu l a fost admis In cetate ?i a devenit rel ig ie oficia la a lmperiu lu i In u rma decizi i lor imperiale, dar ca lmperiu l a devenit bizantin lntrucat era cre?tin . A?adar, sol idaritatea, ba chiar compl ici­tatea sunt trasaturi le care caracterizeaza raporturi le dintre B iserica ?i stat in Bizant, mai mu lt decat cezaropapismu l sau papocezarismul , pentru a folosi neolog ismele, care au fost intotdeauna considerate n i?te extrapolari reprobabi le . l oan Tzimiskes, unu l dintre cei mai mari lmparati a i B izantulu i , exprima adevarata doctrina privind raporturi le d intre lmparat ?i patriarh cand declara : ,Cunosc doua puteri pe pam a nt ?i In aceasta viata, sacerdotiu l ?i lmperiu l ; celu i d intai Creatorul i-a dat In g rija sufletele, celui la lt, autoritatea . asupra trupuri lor; daca aceste doua parti nu sufera n ici o ?ti rbi re, atunci binele domne?te In lume"10 • Aceasta declaratie solemna, rostita de un lmparat in fata Sinodu lu i ?i a Senatulu i , adica In fata cor­puri lor constitu ite care reprezentau e l itele ecleziastice, pol itice ?i socia le ale lmperiu lu i , i lustreaza perfect pozitia oficiala asupra locu lu i lmparatulu i ?i , respectiv, a l patria rhu lu i In lmperiu l Bizantin - ei sunt considerati doua autoritati comple­mentare ?i interdependente.

123

A?adar, intentionat am ales sa ne oprim lndeosebi asupra acestor doua notiuni, ord inea ?i iconomia, care desemneaza, ?i una ?i cea la lta, scopu ri le ?i imperativele u rmarite neabatut de catre lmparat ?i, totodata, de catre patriarh . intr-adevar, aceste doua concepte fundamentale a le gandirii �i a le pol iticii lumi i bizantine, ordinea ( taxis) �i iconomia (oikonomia), unu l de ori­g ine pol itica �i socia la, celala lt de origine intelectuala �i spi ri­tuala, eel putin In epoca bizantina, au fost adoptate, aman­doua, de catre stat �i de catre Biserica, totodata, ca baze a le organizarii lor �i ca temel i i a le conceptiei lor despre lume. �i a lte notiun i, precum, de pi lda, pacea, lntelegerea (�i opusele lor) au fost esentiale pentru viata �i politica Bizantu lu i , dar nic i una, dupa parerea noastra, nu evidentiaza mai dar decat notiuni le de ordine �i de iconomie fondul convingeri lor bizantine. Se ridica, astfel, valu l demersu lu i gandirii bizantini lor, amintind ca, pentru ei, notiuni le de ordine �i de iconomie, Ia fel ca autori­tatea temporala �i cea spirituala, sunt complementare �i inter­dependente, una fi ind suportul celei la lte, In masura In care ordinea rezu lta d in actiunea iconomiei �i In care iconomia nu este decat o manifestare a ord ini i . Aceasta d in u rma era con­siderata, atunci, ca principiu l fundamental al creatie i .

Sa lncercam, acum, sa examinam mai lndeaproape aceste doua notiuni care · constituie, cu sigu ranta, adevaratul funda­ment al lntregii ideologi i bizantine �i a le caror .constanta �i per­manenta, a�a cum se desprind din studiu l documentelor d in diversele perioade, contrasteaza cu schimbari le frecvente a le menta l itatii bizantine, In functie de problemele ob�te?ti. Tocmai acest aspect de exceptie, a l prezentei continue a notiuni lor de ordine ?i de iconomie In cvasitotal itatea l iteratu ri i bizantine din toate epoci le, este . eel care expl ica mu lti mea de sensuri �i de nuante pe care fie.care le-a lmbracat ?i care le confi rma rol u l preponderent In ansamblu l manifestari lor vieti i � i gandiri i bizantine; ambele raman, indiscutabi l ?i de departe, cele doua

124

idei majore care determina gandirea �i praxisul pol itic al lumi i medieva le g rece�ti .

Ordine �i iconomie, fundamentele societatii bizantine

Ordinea �i iconomia, acest termen d in urma neavand vreo legatura cu sensu ! actua l , de�i evolutia semantica u lterioara aduce lumina asupra catorva aspecte a le conceptu lu i bizantin, vor fi examinate a ici In sensu! lor tehn ic �i In interdependenta lor. Astfel , printre mu ltiplele semnificatii a le termenu lu i de iconomie - diqionarul de g reaca patristica a l l u i Lampe ne ind ica peste treizeci, repartizate pe mai multe capitole, dar fara a lua In consideratie sensu ri le acestui termen din l iteratu­ra profana 1 1 - ne vom opri, cu deosebire, Ia aceea expimata prin Kat' oikonomian, expresie lnsemnand ,potrivit iconomiei" (conform celu i mai bun a ranjament cu putinta), care face din aceasta . notiune principiu l aqiuni i In l ume (praxis) �i a l demer­su lu i u rmarit prin gandire, In stradania sa de a descifra un iver­sul �i pentru a face lucruri le intel ig ibi le ( theoria) . Tn orice caz, folosirea acestor termeni lntr-o serie de l imbaje tehnice, fara a-1 mai pune Ia socoteala pe acela de toate zi lele, care acopera numeroase domenii a le vieti i , �i uti l izarea lor frecventa de catre medi i dife rite, In circumstante d iverse �i variate, zadarnicesc orice efort de a avansa o defin itie satisfacatoare. Astfel , pentru a subl in ia pur �i s implu importanta �i lncarcatura semantica pe care notiuni le de ,ordine" �i , iconomie" le-au avut pentru Bizant, vom recurge Ia comparati i cu alte concep­te, mai bine cunoscute, lntrucat au apartinut l umi i g rece�ti clasice, a carei gandire este de departe mai temeinic studiata decat aceea a l umii bizantine .

Precizand, imediat, ca aceasta referinta Ia Antich itate trebuie lnteleasa ca ,o s impla i lustrare, care ne permite nu sa

125

stabi l im n i�te relatii de semnificatie, ci, mai modest, sa com­param impactul pe care conceptele astfel relationate 1-au avut in gandi rea respectiva a fiecarei epoci, se poate spune ca ter­menu l de ordine ( taxis) a jucat, in B izant, rolu l pe care il jucase in Antichitate termenu l de masura (metron), �i ca termenul de iconomie, in domeniu l specu latiei, era incarcat, Ia B izant, cu acelea�i virtuti ca �i termenul intelepciune (sophia) in G recia antica12 • Aceasta comparatie, putin fortata, care trebuie inte­leasa, repetam, ca o i lustra re a importantei acestor notiun i, n i se pare suficienta pentru a subl in ia d iferenta profunda dintre gandi rea g reaca �i menta l itatea bizantina . Fiecare dintre ele exprima doua lumi, care se situeaza �i se prezinta de Ia bun inceput ca diferit orientate, de�i fondul lor l ingvistic comun ar putea sa le faca sa treaca d rept doua etape a le ace lu ia�i demers intelectua l . Este, totu�i, evident ca intre metron (masura) �i taxis (ordine), precum �i intre sophia (intelepciune) �i oikonomia (inteleapta chibzuinta) exista aceea�i distanta ca intre l umea rationala �i ratiunea interogativa din Antichitate �i l umea spiritua la �i autoritatea revelata d in Evu l Mediu . Altfel spus, intre Grecia antica �i B izant s-au interpus, deja, stoicismu l elenistic, l mperiu l roman, izvor a l autoritatii pol itice, �i cre�ti­nismul orienta l , izvor al autoritatii spiritua le, care constitu ie, in fapt, un background al puterii �i , in consecinta, al ideologiei pol itice din lmperiu l bizantin 13 • La u rma u rmei, aceasta com­paratie nea�teptata a notiun ilor de ordine � i de iconomie cu acelea de masura �i inte lepciune este, pentru noi, m ij locu l eel mai Ia indemana de a stabi l i cadru l in care a actionat intot­deauna omu l bizantin, marg in it in gandirea �i in faptele sale de l imitele pe care autoritati le spiritua la �i temporala, necon­testate �i incoritestabi le, le-au faurit pentru e l . Notiuni le de ordine �i de iconomie acopera, intr-adevar, pentru bizantin, ansamblu l principi i lor �i vi rtuti lor care determina creatia, care trebuie sa conduca societatea, B iserica �i statu i �i care, in orice

126

caz, conditioneaza soarta lumi i sub toate celela lte forme. Au, cu alte cuvinte, va loare de principi i universa le .

Ordinea, taxis, exprima categoria care domina natu ra, soci­etatea �i raporturi le dintre oameni ; este pr incip iu l Tntreg i i vieti, Tnscris �i Tnnascut In toate lucrur i le d in l ume . Este dar de ce ter­menul de taxis, pe langa semnificatia sa pr imara de ord ine, sublntelegandu-se ord inea stabi l ita , care trebuia sa fie tespec­tata cu orice pret, Tntrucat era pr incip iu l fundamental a l creatiei d ivine, a dobandit, de t impuriu, Ia Bizant, sensul de , ierarhie", devenind astfel termenul tehn ic uti l izatln toate l im­bajele propri i multiplelor domeni i de activitate a le oameni lor, impl icand actiunea concertata a unor g rupu ri d istincte de per­soane. Este semnificativ faptu l ca termenul de iera rhie, In sen­sui actual al termenulu i , a fost o creatie pur bizantina �i ca a fost considerat instantaneu (a aparut Inca d in secolu l al V-lea) un caz particu lar al ord in i i ( taxis) universa le . Raportu l d intre ordine �i ierarhie constituie fundamentul gand i ri i lu i Pseudo­Dionisie Areopag itu l , a carui opera despre ierarh ia cereasca �i despre ierarhia edeziastica - orig inala combinatie a pri ncipi­i lor neoplatoniciene, a teoriei aristotel iene �i a lnvataturi lor Parinti lor Bisericii despre ta ina creatiei - a exercitat o influenta notorie asupra elabora ri i teoriei despre ord ine, ca un concept mora l , rel ig ios �i spi ritua l 1 4 •

Tntr-adevar, Pseudo-Dionisie Areopagitu l p recizeaza dar In scrieri le sale ca, pentru e l , , ierarhia este ord inea d ivina · �i sacra" , ca ,tinde sa atinga ord inea dupa care este condusa lumea"1 5 . Tn parafraza operei l u i Pseudo-Dionisie, datorata lu i Pachymeres, citim ca trebuie sa se faca d istinctia Tntre ,ma i mu lte soiuri de ordine: ord inea natura la , p recum aceea a pro­g resiei aritmetice" (este verba, deci, fara n ici o lndoia la, de o ierarhie), ord inea , referitoare Ia persoane, p recum ordinea imperia la a titl u ri lor �i a dregatori i lor, �i ord inea sfanta a Bise­rici i" 1 6, lntelegand, prin aceasta, iera rh ia edeziastica pentru

127

care, lntr-adevar, Pseudo-Dionisie va scrie un tratat aparte; toate aceste ordin i trebuie sa reflecte arhetipul , ordinea ce­reasca17 , singura perfecta, fiindca toate au fost stabi l ite ,dupa iconomie", ad ica sunt cele mai bune cu putinta In l umea imperfecta a materieL

In orice caz, In spiritul bizantin, termenii de ordine �i de ierarhie se confunda. Astfel , nu e de mirare daca se lntal nesc termeni i de taxis �i, uneori, de taxiarhia18, desemnand ordinea corpuri lor constitu ite de catre stat, a le administratiei civi le, m i­l itare �i ecleziastice, dar, de asemenea, ordinea claselor �i a g rupelor sociale. Astfel, taktika, adica l istele de prioritati , deosebit de lndragite Ia Bizant, constituie o sursa pretioasa nu doar pentru studiu l organizari i statu lu i �i a societatii bizantine, dar �i pentru conceptia principiu lu i autoritati i In toate domenii­le vietii l mperiu lu i . Avem, In afara de taktika mi l itare, cunoscu­te ?i In Antichitate, taktika ecleziastice, taktika ora�elor �i taktika titlu ri lor �i functi i lor imperiale �i a le demnitati lor au l ice - texte de creatie pur bizantina, acoperind toate perioadele istoriei lmperiu luP9•

Aspectul organizarii lumii bizantine, care se desprinde d in stud iu l acestor surse, completate, binelnteles, cu informati i le furn izate de catre l iteratura b izantina In general, t inde sa fie, dupa cum se ?i cuvenea, imaginea, fidel reflectata, a ordin i i cere�ti, cu lngeri, sfinti , aposto l i �i profeti care I I inconjoara pe Creator - a ltfel spus, fiecare g rupa �i fiecare persoana detine, In l umea bizantina, un loc bine stabi l it, un rang anume In piramida care II are In varf pe lmparat, Ia fel cum ierarhia cereasca I I a re In varf pe Dumnezeu20• Regasim In aceasta o i lustra re perfe�ta a pozitiei lmparatu lu i In l umea bizantina: el este reprezentantu l lui Dumnezeu pe pamant, este lmputer­nicitul lu i H ristos . . Sa amintim , in acest sens, ca lmparatul Constantin a l VI I-lea Porfi rogenetu l , In opera care poarta su­gestivu l titlu de ,Ord inea l mperiu lu i " �i care este, lntr-adevar,

128

un tratat despre ord inea au l ica �i despre ceremoni i le de Ia curte, nu �ovaia sa -Ti compare pe patrici i i �i pe mag i�trii d in lmperiu c u apostoli i , iar pe imparat, respectand proporJ:ii le cu strictete --- a�a cum nota Porfirogenetul pers.onal , intr-un acces de modestie - cu insu�i H ristos2 1 . Este u�or sa ne imaginam consetintele acestei convingeri asupra ideologiei imperia le �i, totodata , asupra ansamblu lui menta l itati lor bizantine, hranite d in principiu l raporturi lor privi leg iate d intre statu i lor �i Dumnezeu �i ordinea luL 0 dovedesc cal ificativele folosite pen­tru a-i tJesemna pe imparat �i statui bizantin : imparatul este ,menitu l , preferatul , a lesu l l u i Dumnezeu" , , ia r statui este ,puterea pastrata, ocrotita �i garantata de catre Dumnezeu", pentru a · cita doar cateva dintre tit luri le oficia le rezervate ,preasfintiti lor �i preacre�tin ilor" imparati ai Bizantu lu i �i "preaevlaviosu lu i lor stat"22.

Aceasta situatie conduce Ia doua constatari importante pentru viata pol itica �i socia la din l mperiu l bizantin �i, prin u rmare, pentru studiul ideolog i i lor sa le: se lntelege, In primu l rand, ca ordinea imperia la, in toate . acceptiun i le a cestui ter­men, nu poate fi in locuita, intrucat ea reflecta ord inea cereasca �i decurge din insa�i vointa d ivina; in a l doilea rand, intrucat ordinea se concretizeaza intr-o ierarhie rigu roasa, treptele piramidei care decurg d in aceasta sunt, toate, subor­donate varful ui , respectiv imparatu lu i , stapanul absolut a l sta� tu lu i �i al societati i , dar �i a l l umi i , totodata, de vreme ce este reprezentantu l lu i Dumnezeu pe pamant. Se expl ica astfel cal i­ficativul de Cosmocrator (stapanu l l umi i , a l cosmosulu i ) ca �i acela, mai surprinzator inca, de Cronocrator (stapanul timpu­l ui )23, atribuite imparatu lu i bizantin - cal ificativul de Panto­crator (stapanul un iversu lu i ) fi indu-i rezervat l ui H ristos . Astfel , s imboluri le puterii imperiale vor f i , in mod absolut fi resc, g lo­bu l impodobit de cruci �i sceptru l , in timp ce coroana imperia­la, care in iconografia oficia la este oferita imparatu lu i de catre

129

un Inger sau de dHre H ristos lnsu�i, va fi s imbolu l ongmu d ivine a puteri i24• Aceasta orig ine este reprezentata, In p lan rea l , pr in patria rh, eel care deschide ceremonia lncoronari i a�ezand coroana pe capul lmparatu lu i , dupa ce 1-a binecuvan­taf5 . Este de retinut acest detal iu , care marcheaza faptul ca, In l imbaju l institutiona l , patriarhu l este eel care confera pute­rea lmparatu lu i . Tntr-adevar, el este, In momentul lncoronari i , s ingurul reprezentant a l lu i H ristos. Eventua lu l sau refuz de a purcede Ia aceasta aqiune a r face imposibi la lega l izarea pute­rii imperia le . Avem, aici, Inca u n aspect a l prerogativelor patri­arhale care atenueaza a�a-numitu l cezaropapism bizantin , cela la lt f i ind posib i l itatea pe care o avea patriarhu l de a-1 exco­munica pe lmparatul vinovat de fapte considerate condam­nabi le de catre B iserica - �i sa nu u itam ca aceasta detinea d reptu l de a hotarl ln chestiun i le personale, casatoria lmpa­ratu lu i fi ind una d intre acestea, ba ch iar dintre cele mai impor­tante, d in pricina legitimari i copi i lor care a r fi putut rezu lta �i a repercusiuni lor acestu i fapt asupra succesiun i i imperia le . Cu toate acestea, este necesar sa subl iniem ca, In piramida imagi­nara pe care o reprezinta iera rhia l umi i bizantine, locul privi le­g iat sau de varf rezervat lmparatulu i n-a fost n iciodata con­testat. Patriarhu l . ocupa, lntr-adevar, In l istele demn itati lor, locu l secund, de�i autoritatea sa In problemele spirituale, a�a cum am vazut, nu se compara cu aceea a lmparatu lui , care nu ma i era socotit, atunci, decat u n cre�tin exemplar.

Aceasta organizare pe verticala a lumi i bizantine va ramane In vigoare de-a lungul lntregi i existente a lmperiu lu i; s-a mentinut cu o extrema rigurozitate, In toate mari le perioade ale istoriei bizantine� �i n-a fost contestata niciodata In mod rea l , societatea bizantina pastrand lntotdeauna aspectul unei meritocrati i . Astfel , . locul fiecaruia In societatea bizantina era obtinut dupa meritele personale, lntrucat chiar �i functia suprema imperiala era, institutional , deschisa oricarui cetatean

130

din l mperiu . Se lntelege de ce importanta fiecarui rang In ierar­hie se masura dupa distanta care II separa de rangu l imperia l . lmportanta anturaju lu i imediat a l lmparatu lu i l?i gase?te, astfel , o expl icatie cvasi i nstitutiona la , ia r Constanti nopo lu l , ca re?edinta a lmparatulu i ?i a curti i , a sfar?it prin a fi socotit sedi­u l lntregi i puteri . Rolu l acestui ora? In ansamblu l istoriei ?i al civi­l izatiei bizantine este, In acest fel , bine pus In l umina. Cum se �tie, atractia sa nu s-a exercitat numai asupra bizantini lor, dar �i asupra bizantini�ti lor, tentaji sa explice fenomenu l bizantin exclusiv prin exemplu l Constantinopolu lui , care, devenit soarele lmperiu lu i, prin intermediu l lmparatulu i care locuia acolo, punea lntru<:atva In umbra provinci i le pe care, totu?i, se spri­j inea adevarata maretie a lmperiu lu i ; sa mai spunem, referitor Ia subiectul nostru, doar ca ora?ul Constantinopol ocupa varfu l In taxisu l (ordinea) ora?elor, precum lmparatu l sau ocupa eel mai Ina It rang lntre oamenii sa i , iar patriarhu l , locu l eel mai lnalt In ierarhia ecleziastica . Constantinopolu l (pus, Inca de Ia lnte­meiere, sub ocrotirea Fecioarei )26, capita la, a?adar, In chip de Reg ina Cetati lor - dupa titulatura sa oficia la -, lmparatu l , In chip de cosmocrator, ?i patriarhul , mai presus de toate, ecu­menic, ad ica In chip de ?ef spiritua l a l l umii locuite de popoarele civil izate, constituiau bazele autoritatii necontestate ale l umii bizantine asupra universu lu i27 • F iecare In domeniul sau specific lncarna puterea universa la a statu lu i bizantin , sol idaritatea lor f i ind garantia sa lvgardarii ordini i universa le, potrivit inten}i i lor tainice ale iconomiei divine28•

Ordinea, iconomia �i arta de a carmui

Caracteru l sacru a l ordin ii bizantine, personificata de catre lmparat, care sacra l izeaza tot ceea ce II prive?te (sa amintim, In acest sens, ca atributu l theios, adica sfant, este acordat pentru

131

orice are legatura cu persoana imperiala), constitu ie suprema garantie a mentineri i ,unu i statu-quo politic �i socia l . Altfel spus, ordini i bizantine nu i se putea aduce vreo contestatie, nici d in interior, n icLdin exterior, lntrucat era garantata de Dumnezeu . Orice tu lburare, nu conteaza de ce natura, era contrara prin­cipi i lor statu lu i, dar �i, mai ales, vointei d ivine. Astfel , orice atin­gere adusa ordin i i imperiale capata, pentru bizantin i , aspectu l unui veritabi l sacri leg iu �i era considerata ca o uneltire a du�ma­ni lor lui Dumnezeu �i a i adevaratei credinte29• Dumnezeu �i lmparatu l li pedepseau pe instigatori i acesteia .

Aceasta cvasisacra l izare a ordin i i stabi l ite, termenu l de taxis-ordine semnificand, In acest context, statu-quo, pax Byzantina, l amure�te anumite aspecte a le istoriei bizantine, defectuos lntelese, mi se pare mie, de catre istorici i moderni, mai putin fami l iarizati cu extrema complexitate pol itica �i spiri­tuala a sofisticatei lumi bizantine . Se lntelege, de exemplu , de ce statu i bizantin n-a pus, aproape n iciodata, In practica ni�te reforme adevarate a le instituti i lor sale, In pofida lndelungatei sale existente; a apl icat lntotdeauna kat' oikonomian, adica s-a adaptat treptat noi lor real itati , fara sa desfinteze vreodata vechi le rea l itati; s-a conformat noi lor situatii fara a opera trans­formari radica le; pe scurt, prizonier al trecutu lu i sau, a lncercat sa lnteleaga prezentu l �i sa cantareasca viitoru l nesigur, fara a rupe legaturi le cu traditia, care a ramas fundamentu l exis­tentei sale30• Se lntelege de ce tentativa iconoclasta, singu ra reforma veritabi la pe care a cunoscut-o lumea bizantina, a starnit furtuna pe care o cunoa�tem, sapand marea prapastie In natiunea bizantina, �i pentru ce aspectul , eel putin exterior, al statu lu i bizantin se prezinta neschimbat de-a lungu l seco­lelor. l mobi l itatea cvasihieratica a spiritu lu i bizantin ramane 0

imagine lndrag ita de istorici, �i aceasta chiar In pofida muta­ti i lor profunde pe care le-a suferit l mperiu l pe parcursul Tnde­lungatei sale existente . Sa spunem, pur �i s implu, ca taxis �i

132

oikonomia au lucrat lmpreuna pentru eterna rena?tere a formelor unei traditii mereu vi i , a acelor patria a le b izantini lor, adica a patrimoniu lu i roman, g rec �i cre?tin , d isputat ?i ravnit de inamicii sai d in exteriorul ?i d in interiorul lmperiu lu i .

Respectu l necondit ionat pentru ord inea p restab i l ita , lnscrisa In fapte, potrivit conceptiei bizantine, expl ica, de ase­menea, anumite aspecte a le moralei pol itice ?i clarifica, pe aceasta ca le indirecta, princip i i le ideolog iei bizantine. Este, lntr-adevar, de Ia sine lnteles ca absenta ord in i i nu putea decat sa evidentieze o stare de lucruri contrara salvarii omulu i ?i , totodata, sa lvari i natiun i i . Termenu l de ataxia (dezordine) ?i sinonimele sale ( tarache-tu lbura re, akatastasia-rava?i re, akos­mia-salos-haos, sygchisis-perturbare a ordin i i , anesychia­neoranduia la, lngrijorare etc . ) cal ifica situatii ca re conduc, d in punct de vedere spiritua l , Ia pierderea ,sufletu lu i" (psycho­lethros) ?i, d in punct de vedere pol itic, Ia reg imu l scelerat, Ia ,democratie", ad ica Ia uzurparea puterii de catre popor, un sacri legiu fata de lmparat, care reprezenta singura autoritate recunoscuta de Dumnezeu31 • Se lntelege ca lmparatu l ?i car­mu i rea sa puteau pedepsi aspru, fara ?OVai re ?i cu binecuvan­tarea Biserici i , unele actiuni care, punand In pericol ord inea, contraveneau vointei divine, spre marele prejud iciu a l ansam­b lu lu i natiun i i . Termenu l de ord ine, lncarcat, a?adar, de toate vi rtuti le, In mod opus antonimelor sa le, a sfar�it prin a desem­na principi i le morale �i reg lementari le In vigoare, care trebu iau respectate fara proteste, ? i aceasta pentru binele comun .

Pe aceasta ca le indirecta, termenu l de peitharchia, adica discip l ina �i , l itera l , supunere fata de autoritate, a sfar?it prin a insemna vi rtutea de capatai , ca re garanta ord inea, taxis, devenita astfe l , ?i acesta este un fapt important, sinonima cu pacea, binele suprem al omeniri i , potrivit lnvataturii lu i H ristos lnsu?P2• Ordinea, semnificand pacea, devine o vi rtute ,soterio­log ica" , predicata de B iserica . Grice mi?care de razvrati re,

133

indiferent de natura ei, care ar tu lbura ord inea, a?adar pacea, se pedepsea atat de catre lmparat, cat ?i de catre B iserica, a le carei interese, In acest domeniu, erau aparate de puterea temporala . Se expl ica astfel de ce lupta lmpotriva eretic i lor anatemizati de Biserica a fost lntotdeauna purtata, Ia Bizant, de catre armatele imperia le . lmparatu l , s luj itor devotat a l B iserici i , Ia lnvataturi le careia se supunea a idoma oridirui a lt cre?tin, ramanea s inguru l garant al ord in i i-pacii , precum era ?i singuru l stapan a l razboiu lu i, ad ica a l razboiu lu i lmpotriva du?mani lor statu lu i ?i ai credintei lmperiu lu i de drept d ivin , cum a fost, d intotdeauna, Bizantu l .

Astfe l , ord inea, considerata ca un dat ireversibi l In Bizant, dupa statutu l care decurgea din actiunea iconomiei d ivine, tre­buia sa fie mentinuta cu orice pret, prin actiunea imperiala ?i ecleziastica . Din aceasta perspectiva, este caracteristic faptu l ca lmparatu l ?i patria rhu l aveau g rija sa noteze ca pol itica lor este ca lauzita de spiritu l de )conomie", care-i ajuta sa ap l ice regu la ( taxis) cea mai buna cu putinta, In lumea imperfecta a oameni lor, ?i care li conduce, mereu kat' oikonomian, I a gas irea unor soluti i inedite pentru problemele care preocupau lumea din subord inea lor. " l conomia" aparea, In acest fel , ca interventia care sugera reaqii le ee l mai putin defavorabi le, cele care provocau eel mai mic rau cu putinta, pe scurt, cele care se lndepartau eel mai putin de un ideal fixat. Suntem departe de interventia care va conduce, mult mai tarziu, este adevarat, Ia elaborarea princip iu lu i infaibi l itati i , de neconceput In Bizant, tocmai pentru ca era contra r spiritu lu i de iconomie. Ajungem, de altfe l , de-a lungul acestor solutii ca re se recunosc imper­fecte, lntrucat sunt dictate de princip iu l " iconomiei" , Ia singu­ra fisura d in conceptia , altminteri perfecta, a respectu lu i neconditionat pentru ord inea data .

lntr-adevar, cata vreme ordinea lumi i reflecta, In masura posib i lu lu i , ord inea d ivina, ea ar putea fi rasturnata , daca

134

Dumnezeu ar hotarl astfe l : ,Daca Dumnezeu vreal subl iniaza un text bizantinl ordinea naturii poate fi data peste cap"33; aceasta afi rmatie categorical care, spunem In treacat, consti­tu ie fundamentul m iracolu lu i (se nume?te miracol rasturnarea ordin i i natura le conform vointei lui Dumnezeu), presupunel de asemenea, ca In cazul In care carmui rea care apl ica ordinea s-a Tndepartat de cea mai buna ordine cu putinta, dacal altfel spus, ,iconomia" imperia la a funqionat insuficientl Dumnezeu poate hotari inlaturarea vinovatu lu i ; aceasta sch imbarel care se efectueaza lntotdeauna printr-o aparenta dezord ine, expl ica in locu i rea violenta a lmparati lor. Astfel , imp l icarea constanta a vointei divine In tot ceea ce prive?te ordinea - alt­fel spus, In tot ceea ce prive?te carmuirea lumi i - justifica, In u lt ima instanta, revoltele izbutite lmpotriva lmparatu lu i l con­siderat, in acest caz, nevoln ic ?i nedemn de lncrederea d ivina, a?adar obl igatoriu de inlocu it cu un altu l , a le carui virtuti 1-ar face demn de a fi lmputern icitul lu i H ristos. Acest principiu expl ica, de asemenea, nesfar?ita tu lburare rel ig ioasa care a zdruncinat aproape continuu B izantu l , fi indca nu reprezinta, In rea l itate, decat expresia cautari i permanente a celei mai bune soluti i , intr-o l ume condusa ,prin iconomie" ?i, in consecinta� fara sigu ranta spi ritua la ?i i ntelectuala oferita de certitud inea inspirata de revelatie.

Reiese de Ia sine ca aceasta conceptie despre manifestarea constanta a vointei d ivine punea soarta lumii bizantine In ma­na Domnu lu i ?i, astfel, facea d in bizantin i , noul popor a les" I

,noul Israel" I instrumentu l pr in care se exprima judecata lu i Dumnezeu asupra oameni lor ?i asupra faptelor acestora34: victori i le imperiale sunt socotitel ca atare, d rept manifestarea u nei recompense d ivine pentru vi rtuti le poporu lu i bizantin , In vreme ce lnfrangeri le sunt expresia maniei d ivine lmpotriva poporulu i sau , cand se indeparteaza de Ia calea cea dreapta . Este, d in acest punct de vedere, semnificativ faptu l ca, pe

135

masura ce lmperiu l cuno�tea lnfrangeri le care i-au a lterat, pana Ia urma, caracterul de putere universala sau, mai s implu, internationa la, termenul de krima, insemnand, Ia orig ine, jude­cata (subintelegandu-se judecata divina), �i-a pierdut sensu l initial �i a sfar�it pr in a f i s inonim cu ,pacat", pacat pe care Dumnezeu il pedepsea neintarziat sau, in eel mai bun caz �i d intr-un spirit de , iconomie", il indrepta �i il ierta35 •

Tn orice caz, termenu l de taxis-ordine, cu mu ltimea de sem­nificatii pe care le-a imbracat In contextul d iverselor l imbaje, pol itic, spi ritua l , mora l �i institutional , a sfar�it prin a exprima adevaratul principiu universal a l lumi bizantine. Legi le �i regu­l i le, dictate de g rija ,iconomiei" celei mai apropiate de perfec­tiune, vizau sa garanteze acest bine suprem pentru ansamblu l omenir i i . Preambulu l la toate decretele imperiale, introduceri le Ia cu legeri le jurid ice, in sfar�it, toate actele leg is lative aveau g rija sa precizeze ca imparatul care le promu lga era animat de dorinta ae a s luj i pacea �i ord inea, pe care se sprij ina maretia romana, adica bizantina, �i bunastarea cetateni lor.

Cu toate acestea, dupa cum am vazut36, istoria Bizantu lu i dezminte adeseori sperantele pe care bizantini i � i le-au pus in perenitatea ordini i in lmperiu l lor, fara ca, d in aceasta cauza, sa l i se slabeasca profunda convingere ca ordinea , de fiecare data restabi l ita, era reflectarea vointei d ivine, care trebuia respectata cu orice pret. Tn cele d in u rma, imparatulu i �i patri­arhulu i le revenea indatorirea sa creeze conditi i le care, dictate de , iconomia cea mai lnteleapta", expresia este a epocii, sa poata garanta domnia ordin i i bizantine, a a�a"'numitei pax Byzantina37 • Dar, de asemenea, era de datoria poporu lu i bizantin sa veg�eze ca actiun i le sale sa fie conforme vointei l u i Dumnezeu, care, dupa intenti i le sa le de nebanu it, a lesese natiunea bizantina . ca instrument de manifestare : porn ind de Ia aceasta baza, vicisitudini le sortii pe care le-a cunoscut l umea bizantina vor fi lntotdeauna justificate, formele cele mai

136

variate ?i cele mai nea?teptate a le ideolog iei sa le vor deven i posibi le, contradiqia lor aparenta nefi ind, pentru bizantini , decat efectu l , iconomiei", operand de fiecare data eel mai b ine cu putin�a, dar intotdeau na in condi�ii d iferite. Sa mai spunem, in acest sens, ca acest rezu ltat ?OVaie ln ic ?i nehotarat al opere i , iconomiei" bizantine, exprimat, totu?i, in l umea cer­titudin i lor spiritua le d in Evu l Mediu, aparea ca o remin iscenta indepartata a spiritu lu i critic al Antichitatii g rece?ti, care, de?i denigrat de catre Biserica, n-a fost Tmpiedicat a lasa urme, mai a les asupra gandir i i Parinti lor B iserici i , ca re au elaborat dogma ?i, in consecinta, doctr ina , iconomiei" .

Tn afara de acestea, vom subl in ia, inca o data, ca orice demers intelectual bizantin t inde catre ordinea care, dupa cum scria Tmparatul Constantin al VII- lea, ,este acest l ucru maret ?i pretios, podoaba ?i frumusete a l mperiu lui ?i temel ie a unitatii sale, a carui absenta este o g rava insu lta adusa majestati i imperiale; caci dezord inea este specifica unui trup prost a lcatuit, a le carui membre sunt adunate de-a va lma, ceea ce denota o conduita fara demnitate ?i fara educatie, proprie oameni lor care nu sunt l iberi ." Sa consideram ca dorinta expri­mata de Tmparat, In concluzia introducerii I a tratatu l sau despre Ordinea lmperiului, a fost a tuturor b izantini lor : ,F ie ca puterea imperiala sa poata sa actioneze Tntru ordine ?i demni­tate, pentru a reda mi?carea ?i armonia pe care Creatorul a daru it-o Tntregu lui nostru U nivers"38• l ata telu l suprem pe care ?i 1-a propus l mperiu l bizantin . Pentru a-1 Tnfaptui , trebuia sa actioneze ,potrivit iconomiei", care-i dicta eel mai bun demers de u rmat ?i-i deschidea ca lea idealu lu i posibi l .

137

ANEXE

impa'ra�ii bizantini

324-337 Constantin I 337-361 Constantiu 36 1 -363 1u l ian 363-364 lovian 364-378 Valens 379-395 Teodosie 395-408 Arcadius 408-450 Teodosie al 1 1-lea 450-457 Marcian 457-474 Leon I 474 Leon a l i i- lea 474-475 Zenon 475-476 Basil iskos 476-49 1 Zenon (bis) 49 1 -5 1 8 Anastasie I 5 1 8-527 lustin I 527-565 l ustin ian I 565-578 l ustin al 1 1-lea 578-582 Tiberiu I

Constantin 582-602 Mauriciu 602-6 1 0 Phokas 61 0-641 Heracl ius 641 Constantin al I l l-lea

�i Heraclonas

641 Heraclonas 641 -668 Constantiu a l 1 1-lea 668-685 Constantin a i iV-Iea 685-695 l ustin ian al 1 1-lea 695-698 Leonjiu 698-705 Tiberiu al 1 1-lea 705-7 1 1 lustinian al i i-lea (bis) 7 1 1 -7 1 3 Fi l ipicus 7 1 3-7 1 5 Anastasie a l 1 1-lea 7 1 5-71 7 Teodosie a l I Ll- lea 7 1 7-741 Leon al I l l- lea 741 -775 Constantin a l V-lea 775-780 Leon al IV-Iea 780-797 Constantin al VI-lea 797-802 I ri na 802-8 1 1 N ikephoros I 8 1 1 Stavrakios 8 1 1 -8 1 3 Mihai l I Rangabe 8 1 3-820 Leon al V-lea 820-829 Mihai l al 1 1- lea 829-842 Teofi l 842-867 Mihail al I l l- lea 867-886 Vasi le I 886-9 1 2 Leon al VI-lea 9 1 2-9 13 Alexandru

139

9 1 3-959 Constantin al VI I-lea 920-944 Roman I Lecapenos 959-963 Roman a l 1 1-lea 963-969 Nikephoros al 1 1-lea

Phokas 969-976 loan I Tzimiskes 976- 1 025 Vasi le al I I-lea 1 025- 1 028 Constantin

a l VI I I-lea 1 028- 1 034 Roman a l I I I-lea

Argyros 1 034- 1 041 M ihai l a i iV-Iea 1 041 - 1 042 Mihai l al V-lea 1 042 Zoe ?i Teodora 1 042-1 055 Constantin a i iX-Iea

Monomahul 1 055- 1 056 Teodora (bis) ·

1 056- 1 057 Mihai l al VI-lea 1 057-- 1 059 I saac I Comnen 1 059- 1 067 Constantin

al X-lea Ducas 1 068- 1 07 1 Roman al IV-Iea

Diogene 1 07 1 - 1 078 Mihai l a l VI I-lea

Ducas 1 078- 1 08 1 N ikephoros I l l

Botaneiates 1 08 1 - 1 1 1 8 Alexie I Comnen 1 1 1 8- 1 1 43 loan a l 1 1-lea

Comnen 1 1 43- 1 1 80 Ma·nu i l I ·comnen 1 1 80- 1 1 83 Alexie a l 1 1-lea

Comnen 1 1 83- 1 1 85 Andronic I

Comnen

140

1 1 85- 1 1 95 I saac al 1 1-lea 1 1 95- 1 203 Alexie al I l l- lea

Anghelos 1 203- 1 204 Isaac al 1 1-lea (bis) ?i Alexie a l IV-Iea .Anghelos 1 204 Alexie al V-lea

Murzufles 1 204- 1 222 Teodor I Lascaris 1 222- 1 2 54 loan al l l l�lea

Ducas Vatatzes 1 254- 1 258 Theodor al 1 1-lea

Lascaris 1 258- 1 26 1 loan a i iV-Iea

Lascaris 1 259- 1 282 Mihai l a l VI I I-lea

Pa leologu l 1 282- 1 328 Andronic a l 1 1-lea

Pa leologu l 1 328- 1 341 Andronic a l I l l -lea

Pa leologu l 1 34 1 - 1 39 1 loan a l V-lea

Pa leologu l 1 347- 1 3 54 loan a l VI-lea

Cantacuzino 1 376- 1 379 Andronic al IV-Iea

Pa leologu l 1 390 loan a l VI I-lea

Paleologu l 1 39 1 - 1 425 Manui l a l i i-lea

Pa leologu l 1 425- 1 448 loan a l VI I I -lea

Pa leologu l 1449-1453 Constantin a l Xl-lea

Paleologu l .

Note

lntroducere

1 . B ib l iografia min imala, p. 1 67, d in volumu l de fata. 2. Lucrare fundamenta la : 0. Treitinger, Die Ostromische

Kaiser- und Reichsidee, editia a doua, Darmstadt, 1 965. 3 . in afara de opera fundamentala a l u i A. G rabar, L'em­

pereur dans /'art byzantin, Paris, 1 932, d. G . Galavaris, ,The symbol ism of imperia l costume as d isp layed on byzantine coins", In Museum Notes, t. 8, 1 958, p . 99- 1 1 7; P. Schramm, Spheira, Globus, Reichsapfel, Stuttgart, 1 958.

Capitolul 1 - Universalismul

1 . A. - Momigl iano, ,Pagan and Christian h istoriography in the fourth century A. D." , In The Conflict between paganism and christianity in the fourth century A. D. , Oxford, 1 963, p . 79 � i u rmatoarele .

2 . Pentru toate aceste puncte, d. R. Remondon, La crise de /'Empire romain, coleqia ,Nouvel le C l io", n r. 1 1 , Paris, 1 964.

3 . in afara de opera fundamenta la a l u i J . Vogt, Constantin der Grosse und sein Jahrhundert, Munchen, 1 960, d. V. Burch, Myth and Constantine the Great, Londra, 1 927; Ia fel de interesanta �i utila este lucrarea lui A. Pigan iol , L 'empereur Constantin, Paris, 1 932 .

141

4. P. Sherrard, Konstantinope/, Bild einer heiligen Stadt, Urs Graf, 1 963; F. Dolger, ,Rom in der Gedankenwelt der Byzan­tiner", In Byzanz und die europaische Staatenwe/t, Etta l , 1 953, p. 70- 1 1 5 .

5 . G . Moravcsik, ,B izantu l d in perspectiva numelor sa le" (In l imba g readi), In Acta Antiqua Acad. Scientiarum Hungaricae, t. XVI , fasc. 1 -4, Budapesta, 1 968, p . 455-464.

6. Volta i re, CEuvres completes, t. 27, Paris, 1 978, p. 265 : ,Este oprobriu l spi ritu lu i uman, precum lmperiu l g rec a fost oprobriu l lumi i" ; P. Lemerle, ,Montesquieu et Byzance", In Flambeau, anu l XXXI , 1 879, p . 5 �i urmatoarele; D . Zakythi­nos, ,Byzanz, Terminolog ie und pol itische Theorie", In Byzance: Etat-Societe-lconomie, Londra, Variorum Reprints, 1 973 .

7 . P. Alexander, ,The Strength of Empire and Capita l as seen through Byzantine Eyes" , In Speculum, t. XXXVI I , 1 962 , p . 346 �i urmatoarele; N . Baynes, ,The supernatura l Defenders of Constantinople", In Byzantine Studies and other Essays, Londra, 1 960, p . 248-260.

8 . Des pre Eusebiu, cf. , In u lt ima instanta, R. Farina, L 'lmpe­ro e 1 '/mperatore christiana in Eusebio di Cesarea, Ia prima teologia politica del christianesimo, Zurich, 1 966.

9 . Despre aceasta problema, cf. lucrarea de baza a lu i G . Ostrogorsky, Geschichte des bizantinischen Staates, editia a 1 1 1-a , Munchen, 1 963, p. 1 - 1 9 (traducerea In franceza a editiei a 1 1-a , lntocmita de J . Goui l l a rd , Paris, 1 956) .

1 0. Pro Temp/is, a lu i Libanius, adresata lu i Teodosie, consti­tuie cea mai elocventa i lustrare a acestei stari de spirit, ed . Foerster, Oratio XXX, § 8 ? i u rmatoarele .

1 1 . Asupra a.cestei opini i . a lu i Gibbon, cf. remarci le lu i Ostrogorsky, toe. cit

1 2 . J . B . Bury, ,Causes of the surviva l of the Roman Empire i n the East" , In Selected Essays, Cambridge, 1 930, p . 23 1 -242 .

142

1 3 . Cel mai bun reprezentant al acestei pol itici de toleranta fata de barbari ramane Temistios, cf. Discursul sau n r. XVI , H i ldesheim, ed . W. Dindrof, 1 96 1 , p . 2 5 1 �i u rmatoarele.

1 4. Despre raporturi le d intre Roma �i Constantinopol, cf. F. Dolger, op. cit. ; de notat ca, acum, Constantinopolu l este desemnat, totodata, ca ,Reg ina tuturor cetati lor �i a intregi i lumi" (Constantin Porfirogenetu l , De Thematibus, ed . A. Pertusi, p . 84, 85) , ca ,patria omeni ri i" (Zepos, Jus Graecoromanum, I , p. 33) , ca ,Preafericita" ( Chronicon Paschale, ed . Bonn, p. 7 1 2 ), ca ,Ochiu l credintei cre�tine" (L . Sternbach, ,Analecta Avarica", in Actes de I'Acad. de Charcow, 1 900, p. 303), fara a mai vorbi despre ca l ificativele sa le frecvente de ,Noua Roma" �i ,Noul lerusa l im" (sau ,Nou l S ian") ; vom conveni ca aceste nume releva fundamentele ideolog iei statu lu i bizantin, inca de Ia crearea sa; de remarcat este ca nu �i-a revendicat n iciodata titl u l de ,Noua Atena" .

1 5 . Titlu l l ucrari i l u i J . Strzygowskij, Rom oder Orient, care a formulat aceasta problema; despre a rta protocre�tina, cf. , in u lt ima instanta, A. Grabar, Le premier art chretien (200-395), , L'un ivers des formes", Paris, 1 966.

1 6. Pentru ana l iza sistematica a problemelor epoci i aces­teia, cf. a rticolu l meu, ,L' Erhpire byzantin : Formation, Evolu­tion, Decadence", d in Les Grandes Empires, Culegere de texte a Societatii Jean.,Bodin, Bruxel les, 1 973, p. 1 8 1 - 1 98.

1 7 . �i persoanele particu la re participau Ia l ucrari le de constructie: Sfantu l Pol ieuct, u na d intre cele mai importante b iserici d in Constantinopol, a fast ctitorita, in seco lu l al VI-lea, cu aportul unu i a ristocrat bogat.

1 8. Despre realizarile din timpul domniei lui lustinian I , d. Charles Diehl, Justinien et Ia civilisation byzantine au Vf siecle, Paris, 1 901 ; A. Grabar, L 'age d'or de Justinien. De Ia mort de Theodose a /'Islam, ,L'univers des formes", Paris, 1 966; �i, in u ltima instanta, R. Browning, Justinien and Theodora, Londra, 1 97 1 .

143

1 9 . R. S . Lopez, ,The Role of Trade in the Economic Read­justement of Byzantiu m in the seventh Century", In Dum­barton Oaks Papers, XI I I , 1 959, p. 67-85, unde se gasesc reflectii despre continu itatea iconomiei monetare In Bizant, �i bibl iografia anterioara .

20. Cf. A. Grabar, L 'empereur dans /'art byzantin, Paris, 1 932; de notat ca, sub l ustin ian, Bizantul este desemnat d rept ,statui un iversa l " (Migne, Patr. Gr. , 86, Agapetos, ,Sfaturi . pentru l ustin ian" 1 col . 1 1 63 -�i u rmatoarele) .

2 1 . Historia Arcana, ed . Haury. 22. Despre lnsemnatatea politicii lui Heradius, d. P. Lemerle,

,Quelques remarques sur le regne · d 'Heracl ius", In Studi medievali, seria a 1 1 1-a, I , 2 , 1 960, p. 347-36 1 .

23 . Ecouri ale aspectu lu i epic al domniei l u i Heracl ius, In Giorgio di Pisid ia, Poemi, I . Panegirici epici, sub lngrijirea lu i A. Pertusi : ,Studia Patristica et Byzantina", 7 . Heft, Etta I , 1 960; despre legenda lui Heracl ius, Jmparatu l invincibi l , . d. Mihai l Choniates, ed . S . Lampros, p. 3 54; despre cal ificativul de ,Noul Constantin", d. Chronicon Paschale, ed . Bonn, p. 7 1 2 .

24. Despre lnaintarea arabilor, d. Helene Ahrweiler, ,L'Asie Mineure et les invasions arabes", In Revue historique, t. 227, 1 962, p. 1 -32 �i, de acela�i autor, 13yzance et Ia mer, Paris, 1 966.

25 . H. G regoire, ,Mahomet et le monophyisisme", In Melanges, Ch . Dieh l , vol . I, Paris, 1 930, p. 1 07 �i u rmatoarele .

Capitolul 2 - Nationalismul

1 . l ntroduc�re la , Ec/oga, ed . A. Monferratos, p. 2 �i u rma� toarele. De notat ca introducerea Ia Ec/oga este prezentata ca un preambul la Epanagoge (opera posterioara cu mai bine de un secol), In manuscrisu l editat de Migne, Patr. Graeca, t. 1 1 3 , col. 453 �i u rmatoarele.

144

2 . Helene Ahrweiler, Byzance et Ia mer, Paris, 1 966 (lndeo­sebi prima parte) .

3 . D. Zakythinos, ,La grande breche dans Ia tradition de I 'He­l lenisme", In Melanges Orlandos, Atena, 1 966, I l l , p. 300-324.

4. D. Zakythinos, , Die byzantinische Stadt" (Berichte zum XI. inter. Byzantinisten-Kongress, V, 3), Munchen, 1 958; cf. , de asemenea, raportu l l u i E . Ki rsten, cu acela�i titlu .

5 . P. Lemerle, L 'humanisme byzantin, Paris, 1 972 . 6 . l nteresanta este mentionarea ,cetateni lor archaioge­

neis" (de vita veche) In Teofan, ed . de Boor, p. 383; mai multe l ucrari despre aristocratia bizantina, publ icate In revista sovieti­ca Viz. Vremennik, In u ltimi i an i, i se datoreaza lu i A. Kazdan .

7 . Helene Ahrweiler, ,Problemes de Ia geographie histo­rique de I ' Empire byzantin" , In Proceedings of the X /lith inter. Congr. of Byz. Stud. , Oxford, 1 976, p . 465 �i u rmatoarele.

8 . Despre semnificatia �i efectu l reg imu lu i ,themelor", cf. Helene Ahrweiler, Les structures administratives de /'Empire byzantin, Londra, Variorum Reprints, 1 97 1 (,Administratia provincia la In secolele IX-XI") .

9 . Luera rea l u i C . Tipton, Nationalism in the Middle Ages, New York, 1 972, nu mi-a fest accesibi la .

1 0. Ed . Migne, Patr. Gr. , t. 1 07 . 1 1 . Ibid., col . 828 � i urmatoarele, 949 � i u rmatoarele. 1 2 . Pentru acest punct de vedere, cf. textele publ icate de

catre A. Pertusi, ,Una Acolouthia inedita del X secolo" I In Aevum, 1 948, t. 22, p. 1 45- 1 68, �i de catre Helene Ahrwei ler, ,Un discours inedit de Constantin VI I Porphyrogenete", In Travaux et Memoires, t. I I , 1 967, p. 393 �i u rmatoare le. De notat ca, In acest al doi lea text, soldatii bizantin i sunt desem­nati ca ,aparatori ai cre�tinatatii �i , totodata, ai l u i H ristos" �i ca milites Christi, l uptand lmpotriva ,soldati lor lu i Bel iar­Mahomed" .

145

1 3 . Declaratie a lmparatu l u i iconoclast Constantin al IV-Iea : cf. Kedrenos, ed . Bonn, t. I I , p . 1 7 .

1 4. Respectarea ortodoxiei a fost mereu considerata conditia necesara pentru mentinerea statu lu i bizantin (cf. mai a les Eugarios, Hist. eccl. , ed . B idez-Parmentier, p . 1 0 1 ?i u rma­toarele) : aceasta teza oficiala a devenit popu lara ?i genera l admisa In timpu l luptelor lmpotriva l slamulu i ; atunci, dupa cum precizeaza Porf irogenetu l (cf. nota n r. 1 2 , p. 34) , razbo­iu l pentru cre?t inatate" a devenit ,o virtute ?i izvorul oricarei g lori i " .

Capitolul 3 - lmperialismul bizantin

1 . Despre Eufrat ?i Tig ru, ca hotare ale civi l izatiei g re­co-romane, cf. P. Lemerle, , La notion de Ia decadence : a pro­pos de ! ' Empire byzantin" , In Classicisme et dec/in culture/ dans I'Histoire de /'Islam (S impozionul de Ia Bordeaux), 1 957, p . 263-227; despre frontierele cu ltu ra le In genera l , cf. Rapports du XV/e Congres intern. d�Et. byz. , Bucure?ti, 197 1 ; pe tema : ,Frontierele" ( rapoartele l u i D . Obolensky, A. Pertusi, Z . Udalcova-A. Kazdan, N. O ikonomidis ?i raportu l genera l a l lu i H . Ahrwei ler) .

2. Asupra acestui punct, deosebit de · controversat, d., In ultima instanta, A: P. Vlasto, The Entry of the Slavs into Chris­tendom, Cambridge, 1 970, p. 6- 1 2 (bibliografia anterioara); ?i P. Charanis, ,Observations on the history of Greece during the early Middle Ages", In Balkan Studies, t. XI , 1 970, p. 1 -34.

3 . Despre pr.imel� contacte bizantino-ruse, d. Bulletin d'lnformation et de Coordination de /'Ass. intern. d'Et. byz. , t . V, 1 97 1 , p . 44 ?i u rmatoarele ( rapoartele lu i L. Mu l ler, G . Ostro­gorsky ?i H . Ahrwei ler, prezentate Ia Congresu l I nternational de �ti inte l storice de Ia Moscova) .

146

4. De consu ltat l ucrari le fundamentale a le lu i F. Dolger, reunite sub titlu l de Byzanz und die europaische Staatenwelt, Etta l , 1 953, ?i l ucrarea lu i E . Bach, , Imperium Romanum, Etude sur l ' ideologie politique du xne siecle" I In Class. et Mediev. , t. 7, 1 945, care subl in iaza taria ideii romane.

5 . D . Obolensky, The Byzantine Commonwealth, Londra, 1 97 1 , p . 202 ?i u rmatoarele.

6 . Cf. editia lu i Zepos, Jus Graecoromanum, t. I I , 229 ?i u rmatoarele; ?i M igne, Patr. Gr. , t. 1 1 3, co/. 456 ?i urmatoarele.

7. Vezi mai sus, p . 24. 8. Not iunea de razboi d rept este cea ca re justifica

m ij loacele uti l izate de bizantin i practicand, cu arta, pol itica expansionista, pe care D. Obolensky o cal ifica d rept , imperia­lism defensiv" (op. cit. , p. 47) .

9 . Despre opera lu i Chir i l ? i Metodiu , cf. , In u ltima instanta, F. Dvornik, Byzantine Missions among the Slavs. 55. Cons­tantine-Cyril anc1 Methodius, New Brunswick, N . J . , 1 970.

1 0 . Problemele ?i texte le referitoare Ia pau l icieni i d in Asia Mica sunt mag istral tratate de R . Lemerle ? i co laboratori i sai, In Travaux et Memoires, t . V, 1 973 .

1 1 . Opera lmparati lor mi l itari ai epocii este expusa detal iat In lucrarea monumentala ?i mereu Ia fel de utila a lu i G . Sch lum­berger, L 'epopee byzantine, In patru volume, Paris, 1 890- 1 905.

1 2 . Document anal izat de Helene Ahrweiler, ,Les rapports byzantino�russes au IXe siccle", In Bulletin d'lnform. et de Coord. de /'Ass. inter. d'Et. byz., t. V, 1 97 1 I p. 44 ?i urmatoarele.

1 3 . Deosebit de semnificativ este lndemnul lui N ikolaos catre Petru, arhiepiscopu l Alan iei, ,sa se a rate lngaduitor cu vinovati i apartinand claselor superioare ?i aspru fata de cei umil i , d in popor": M igne, Patr, Gr. , t. I l l , col . 244 ?i u rmatoa­rele (mai a les col . 248).

147

1 4. D . Obolensky, The Byzantine Commonwealth, Londra, 1 97 1 * .

1 5 . Migne, Patr. Gr. , t . I l l, col . 1 76 . 1 6. Anal iza acestei decla rati i a lu i Phokas, In Helene

Ahrweiler, Byzance et Ia mer, Paris, 1 966, p. 1 1 9 . 1 7 . Zepos, Jus Graecoromanum, t . I , p. 272 . 1 8 . A se vedea ma i sus, p. 25 . . 1 9 . Despre aceasta idee medieva la a ierarh iei natiuni lor, cf.

Ostrogorsky, ,The Byzantine Emperor and the hiera rchica l World Order", in The Slavonic and East European Review, t. XXXV, n r. 84, 1 956, p. 1 - 1 4; V. Zaimova, ,L' idee byzantine de I ' un ite du monde et I ' Etat bu lgare" , In Revue de /'Association inter. d'Et. du Sud-Est europeen, t. I l l, Sofia, i 969, p. 29 1 -298.

20. Editata de Reiske, In colectia de texte bizantine de Ia Bonn; de consu ltat, despre aceasta lucra re, G. Moravicsik, Byzantinoturcica, editia a doua, t. I, Berl in, 1 958, sub verbo: ,Konstantinus Porphyrogenitus" . Cf. A. Toynbee, Constantine Porphyrogenitus and his world, Londra, 1 973 .

2 1 . De Caeremoniis, ed . Bonn, I , p. 3 ?i u rmatoarele. 22. Ibid. , I , p. 638: ,Mag i?trii ?i patrici i i (lna ltii demnitari a i

lmperiu lu i ) joaca rolu l Apostol i lor, iar lmparatul , pe cat posibi l , pe acela de Hristos."

·

23 . Ed itia G . Moravicsik-R. Jenkins (cu traducere In eng le­za), Dumbarton Oaks, 1 967 . * *

24. De Administrando Imperio, cap. 1 3, p. 68 ? i u rmatoarele. 25 . Despre a?a-numita ,donatie constantiniana" ?i Bizant,

cf. F. Dolger, Byzanz und die europaische Staatenwelt, Etta l ,

* Tradusa In l imba rorr'tana Ia Editura Corint, In 2002, sub titlul Un com­monwealth medieval: Bizantul. (N. red. )

* * Tradusa In l imba roman a �i aparuta cu titlu l : Constantin Porfirogenetul, carte de fnvatatura catre fiul sau Romanos, Ed. Academiei, Bucure�ti, 197 1 . (N. red. )

148

1 953, p. 1 00 �i u rmatoarele, u nde, totu�i, rolu l l u i Constantin al VI I-lea nu este pus in evidenta, �i P. Alexander, ,The Donation of Constantine at Byzantium", in Recueil des Travaux de 1'/nstitut byz. , Belgrad, t. 8, 1 963, p. 25 �i u rmatoarele.

26. Se intelege de ce B izantu l va uti l iza acest document abia in secolu l a l X-lea, adica in epoca pretenti i lor sale imperia­l iste: teza despre translatio imperii este expl icit formu lata de Constanti n al VI I- lea intr-un a lt capitol al tratatu lu i De Administrando Imperio (27, 6), in care noteaza : ,Dupa stra­m utarea lmperiul ui Ia Constantinopol" , fraza care nu lasa loc vreunei indoiel i despre drepturi le B izantu lu i asupra l mperiu lu i roman. Sa notam faptul ca Biserica d in Constantinopol, deservita de ,donatia constantiniana", care li l�sa Romei lntaietatea, . a elaborat, atunci, teo ria apostol icitatii sale, con­form careia B iserica B izantul u i (ina inte de crearea Constanti­nopolu lui ) a fost intemeiata de Aposto lu l Andrei, ,primu l disci­pol �i fratele mai mare al l u i Petru" : asupra acestor puncte importante d in diplomatia ecleziastica, d. F. Dvornik, The idea of apostolicity in Byzantium and the Legend of the Apostle Andrew, Cambridge, Mass. , 1 958.

27 . De Administrando Imperio, 1 3 , 1 06 (p . 70) : ,Rasele nordice, l ipsite de onoa-re" ; ibid. , 1 3 , 1 00- 1 03 : , Rasele occi­dentale, p l ine de mandrie �i de noblete" ; /d., De Thematibus, ed. Pertusi, p. 85: ,Natia bu lgara, u rata de Dumnezeu" ; ibid. , p. 9 1 : , inferioritatea rasiala a s lavi lor" etc.

28. De notat ca lmparatul Constantin al VI I-lea nume�te ,popor a les" armata bizantina (d. ,Un d iscours inedit. . . ", ed. H . Ahrweiler, in Travaux et Memoires, t. I I , 1 967, p. 392 ?i u rmatoarele); despre poporul bizantin, cal ificat d rept ,Nou l I srael" , d., cu titlu de exemplu, Mauropous, ed . Lagarde, p . 1 40; Anonim, ed . Regel, Fontes rerum Byz. , I I , Petrograd, 1 9 1 7, p. 1 9 1 ?i urmatoarele ?i p. 227 .

149

29. Cf. nota 27, p. 48 �i, cu titl u de exemplu, Photios, Corespondenfa, ed . Valettas, p. 398: ,rasa bastarda"; Miklo­sich-MUI Ier, Acta et Dip/ornata, t. VI, p. 30: ,rasa sangeroasa" .

30. Armeni i sunt considerati nestatorn ici �i necred incio?i; comportamentul lor este socotit drept ambiguu : ct. De Admi­nistrando Imperio, p . 1 88; Zepos, Jus Greac. , I , p . 247 - pen­tru a nu cita decat aprecieri le d in partea lmparati lor.

3 1 . Tot In aceasta epoca trebuie p lasat textu l care poarta tit lu l de Philopatris (prietenul patriei) ? i care se lncheie prin urarea de a vedea supuse B izantu lu i celela lte popoare ?i nat iuni - Arabia, Babi lonia, Eg iptul , per?i i ?i sciti i sunt citati expl icit (d. ed . Bonn, dupa Leon Diaconu! , p. 34 1 -342) .

32 . D . Zakythinos, /storia lmperiului bizantin (In l imba g reaca), Atena, 1 972,' p . 44 1 .

. 3 3 . Aceasta doctri na este amanuntit p rezentata de Nikolaos Mystikos In lunga corespondenta pe care o lntretine cu Simeon, in timpu l atacuri lor bulgare lmpotriva B izantu lu i : ct . Migne, Patr. Gr., t . I l l , col . 48 : comportamentu l lu i Simeon, comparabi l cu a l unui ,tiran" , respectiv cu a l unui sperju r fata de imparat; col . 1 48 ?i urmatoarele; col . 1 74 ?i u rmatoarele etc . Este semnificativ ch iar ?i l imbaju l pe care i l adopta imparatu l Roman I fata de Simeon: ct . Deltion Hist. Ethn. Het., t . I I , 1 885, p. 4 1 .

34. De subl in iat ca philantropia (clementa) este considerata drept vi rtutea de .capatai a imparatulu i ?i a statu lu i B izantulu i : ct. , cu titl u de exemplu, conceptia despre ,phi lanthropia romani lor", descrisa de Mystikos (dar cu referire Ia prizonieri i arabi), in Mig ne, Patr. Gr., t. I l l , col . 309 ?i u rmatoarele; de notat, de asemenea, ca legea bizantina interzicea practica tor­turi i (Zepos, Jus Graecoromanum, t. IV, p. 355-356), ca fi ind opusa acestei ,phi lanthropia" .

35 . Cf. nota precedenta . 36 . Migne, Partr. Gr. , t. I l l , col . 1 52 , 1 53 .

150

37 . Zepos, Jus Graecoromanum, I , p . 247 . 38. Citat de M . Jug ie, Le schisme des Eglises, Paris, 1 94 1 ,

p. 227 . 39. Cf. Psel los, Scripta Minora, ed. Kurt-Drexl, t. I I , p . 239;

Cecaumeni Strategicon, ed . Wassi l ievsky-Jernstedt, p . 95 . 40 . Mauropous, ed . Lagarde, p . 1 37 �i u rmatoarele, ma i

a les p. 1 40- 1 4 1 . 4 1 . Expresia ii apartine lu i Atta leiatos, Bonn, p . 77, martor

ocu la r al evenimentelor. 42 . Discurs catre Alexie I , editat de P. Gautier, Revue des

Etudes byz. , t . 28, 1 970, p . 5-55 . 43 . Mauropous, ed . Lagarde, p . 1 65 � i u rmatoarele . 44. Mauropous, ed. Lagarde, p . 1 4 1 . 45 . Reactia impotriva stra in i lor este deosebit de puternica

in provinci i , unde stationau contingentele de mercenari : d. textele reunite de Helene Ahrwei ler sub titlu l , Recherches sur I ' administration provincia le aux 1xe-x1e siecles" , in l ucrarea publ icata de Variorum Reprints, Les structures administratives de /'Empire byzantin, Londra, 1 97 1 I VI I I , p . 33 �i u rmatoarele.

46. Sp. Vryonis, «Byzantine· ,Demokratia" and the Gu i lds in the 1 1 th century Byzantium» , in Dumbarton Oaks Papers, t. 1 7, 1 963, p. 289-3 1 4.

47 . Cf. ma i jos, p . 1 33 �i urmatoare le . 48. Aceste ide i constituiau baza teoriei pol itice a bizanti­

n i lor; sunt conforme conceptie i elenistice de rega l itate; se vor regasi, amanuntit expuse �i fa ra modificari notabi le, in intrea­ga l iteratura pol itica a Bizantu lu i , mai a les in numeroasele elog i i adresate imparati lor �i in tratate le despre stat (Politeia), texte care au cunoscut o dezvolta re deosebita in Bizant; de�i caracterul lor �colaresc �i d idactic ne impied ica sa le conside­ram drept opere de actua l itate pol itica, merita , cu toate aces­tea, un studiu aprofundat.

151

Capitolul 4 - Patriotismele bizantine

1 .- Despre orig in i le acestei rena�teri, cf. P. Lemerle, Le pre­mier humanisme byzantin. Notes et remarques sur enseignement et culture a Byzance des origines au xe siec/e, Paris, 1 97 1 .

2 . De consu ltat, In primu l rand, Psel los, Scripta minora, Milano, ed. Kurtz-Drexl , 1 936 �i 1 94 1 ; �i C. Sathas, Mesaionike biblioth. , t. 5, Paris, 1 876.

3 . Despre sensu! acestor termeni, cf. K. Lechner, Barbaren und Hel/enen, im Weltbild der Byzantiner, Munchen, 1 954.

4. Cf. J. Hussey, Church and Learning in the Byzantine Empire, 867- 1 185, Londra, 1 937 .

5 . Robert de Clari , 8 1 , 88, 92; Gunther de Pa iris, 8 � i , ma i a les, 1 0, ed . P. Riant, Exuviae Sacrae Const. , Geneva, 1 877, I , p . 57 � i urmatoarele.

6 . Termenu l de "Noua Roma" , referitor Ia l mperiu l bizantin, a fost uti l izat de Psel los, cf. C. Sathas, op. cit., p. 1 2 1 , 1 28 �i 224.

7. Eustatiu din Thesalonic, ed . W. Regel , Fontes, I , p . 1 07 . 8 . Nicetas Choniates, ed . Bonn, p. 763 . 9 . Ana Comnena, Alexiada, ed . Leib, vol . I , p . 43 , 1 44. 1 0 . J . Laurent, Byzance et les Turcs seldjoucides dans I'Asie

Mineure occidentalejusqu 'en 1 08 1 , Paris-Nancy, 1 9 1 3, p. 7 �i u rmatoarele.

1 1 . De consu ltat, mai departe, l ucrarea fundamentala a l u i Sp . Vryonis, The decline of Medieval Hellenism in Asia Minor and the Process of islamization from the eleventh through the fifteenth century, Berkeley-Los Angeles-Londra , 1 97 1 .

1 2 . Ana Comnena, ed. Leib, t. I I , p. 1 1 0; Helene Ahrwei ler, Byzance et Ia mer, Paris, 1 966, p. 1 84- 1 87.

1 3 . Kinnamos, ed. Bonn, p . 1 5 . . 1 4. Gui l laume de Pou i l le, La geste de Robert Guiscard,

Pa lermo, ed . Marguerite Mathieu, 1 96 1 , p. 23 1 : tradarea

152

venetieni lor; Ana Comnena, ed . Leib, I I , p . 56-57, unde se spune ca aceia�i Iatin i i-au lnapoiat Durazzo lu i Alexios, dupa moartea lu i Gu iscard .

1 5 . Este teza istoricilor romani, In specia l a lu i E . Stanescu, ,La crise du Bas-Danube byzantin au cours de Ia seconde moitie du Xle siecle", In Recueil des travaux de 1'/nstitut d'Etudes bizan­tines (Belgrad), t. IX, 1 966, p. 49-73 : N . �erban Tana�oca, ,Les Mixobarbares et les formations politiques paristriennes du Xle siecle", In Revue roumaine d'Histoire, t. XI I , 1 973, p . 6 1 -82 .

1 6 . Despre comportamentul e l itelor socia le bizantine, cf . , In u ltima instanta, S impozionul de Ia Dumbarton Oaks pe te­ma ,Societati i bizantine" �i, In particu lar, raportu l lu i G . Ostro­gorsky, ,Observations on the Aristocracy in Byzantium", Dumb. Oaks Papers, t. XXV, 1 97 1 , p. 3-32 .

1 7 . Asupra tuturor acestor puncte, cf. S . Vryon is, op. cit. , p . 1 43 �i u rmatoarele .

1 8 . Zonaras, ed . Bonn, p . 766. 1 9 . N ikephoros Bryennios, ed . Bonn, p . 1 33- 1 34. 20 . Ana Comnena, ed . Leib, t. I , p . 92. 2 1 . Ibid. , t . I I , p . 1 08- 1 09 : Ana com para acest contingent

cu ,H ieros Lochos" ( , leg iunea sacra") a spartan i lor. 2 2 . Ana Comnena, ed . Leib, t. I, p. 1 1 4- 1 1 5 .

Capitolul 5 - Tn cautarea noilor valori

1 . U�or de consu ltat, L. Brehier, Le schisme oriental du Xle siec/e, Paris, 1 899; �i M . J ug ie, Le schisme byzantin. Aper{:U historique et doctrinal, Paris, 1 94 1 .

2 . H .-G . Beck, Kirche und theologische Literatur im byz. Reich, Munchen, 1 959, p . 306 �i u rmatoarele, 663 �i u rma­toarele; de asemenea, J. Darrouzes, ,Un faux acte . . . ", In Revue d'Etudes Byz. , t. 28, 1 970, p. 22 1 �i u rmatoarele, cu o notita asupra bibl iografie i .

153

3 . Ana Comnena, ed . Leib, I , p . 47 . 4. M . Glycas, ed. Bonn, p. 56 1 -562 . 5 . Despre B izant �i Cruciada, cf. P. Lemerle, In X Congresso

inter. di Scienze Storiche, Roma, 1 955, , Relazioni" , I l l , p . 545-637 (ansamblu l rapoartelor prezentate) .

6 . P. Lemerle, « L'ortodoxie et l 'recumenisme medieva l : Les orig ines du ,schisme" des Eg l ises» , In Bulletin de /'Ass. Guillaume-Bude, i unie 1 965, p . 228 �i u rmatoarele, � rata evolutia separari i d intre Occidentul �i Orientu l cre�tine.

7 . Pentru toate aceste puncte cf. , In u lt ima instanta, H . Ahrwei ler, Byzance et Ia mer, Paris, 1 966, p. 175 � i u rmatoarele.

8 . Despre pol itica lu i Manui l, cf. ibid. , p. 233 �i u rmatoarele. 9 . Tzetzes, Epistu/ae, nr. 1 0, p . 1 2 , vorbe�te despre ,expe­

ditia neleg iuita " . 1 0 . Nicetas Choniates, ed . Bonn, p. 265 � i u rmatoarele �i,

de asemenea, p . 208. 1 1 . Despre acest lmparat cf. , In u ltima instanta, 0 . Jure­

wicz, Andronik I. Komnenos, Var�ovia, 1 962. 1 2 . Cf. M ig ne, Patr. Gr. , t . 1 33 , col . 773; ibid. , t . 1 40, col.

273 etc. 1 3. Anonim, ed. W. Regel, Fontes rerum Byz., t. I I, Petrog rad,

1 9 1 7, p . 1 9 1 -228. 1 4. Ibid. , p. 225 . 1 5 . Despre jefui rea cetatii Sa lonicu lu i de catre normanzi,

cf. Eustatiu din Sa lonic, De expugnatione Thessa/. , Pa lermo, ed . St. Kyriakides, 1 96 1 .

1 6 . Cf. remarci le pe care le-am formu lat In l ucrarea mea, ,L'h istoire et Ia , geographie de Ia reg ion de Smyrne entre les deux occupations turques ( 1 08 1 - 1 3 1 7)" , In Travaux et memoires, t . I , 1 965, p . 4 �i u rmatoarele.

1 7 . M iha i l Akominatos-Choniates, Ta Sozomena, ed . S . Lampros, In doua volume, Atena, 1 879- 1 880.

154

1 8 . Ibid. , t. I , p. 307 ?i u rmatoarele, memoriu l ad resat Tmparatu lu i I saac Anghelos ?i, ma i a les, t. I I , p. 83 .

1 9 . Despre reaqia cruciatu lu i s implu Ia vederea Constanti­nopolu lu i , cf. povestirea lu i Robert de Cla ri, La conquete de Constantinople, Paris, ed . P. Lauer, 1 924.

20. Despre puterea d ina?ti lor independenti, cf. He lene Ahrweiler, Byzance et Ia mer, Paris, 1 966, p. 280 ?i u rmatoarele.

2 1 . Cf. , cu tit lu de exemplu , memoriu l adresat de catre mitropol itu l Atenei, Mihai l Choniates, l u i I saac Anghelos, ed . Lampros, I , p. 307 ?i u rmatoarele.

22. N icetas Choniates, ed . Bonn, p . 582-583 . 23 . /d., loc. cit. 24. N icetas Choniates, ed. Bonn, p . 7 1 6 . 25 . Ibid. , p. 7 1 7 . 26. Ibid., p. 699. 27. N icetas Choniates, ed . Bonn, p. 629 . 28. Ibid. , p. 7 1 7 . 29 . Despre textele occidenta le ?i Constantinopol , se poate

consu lta, acum, B. Ebels-Hoving , Byzantium im westerse ogen, 1096- 1204, Assen, Van Gorcum, 1 97 1 .

30 . N icetas Choniates, ed. Bonn, p. 785 . 3 1 . Ibid. , p. 657. 32 . N icetas Choniates, ed. Bonn, p . 657, L 1 2- 1 3 . 3 3 . Ibid. , p. 784-785. 34. Despre evol utia raportu ri lor veneto-bizantine, cf.

H . Ahrwei ler, Byzance et Ia mer, Paris, 1 966, p. 255 ?i u rmatoarele.

35. Cf. Helene Ahrwei ler, ,L'h isto ire et Ia geog raphie de Ia reg ion de Smyrne", Tn Travaux et memoires, t . I , 1 965, p . 20 .

36 . N icetas Choniates, ed . Bonn , p. 784-785. 37 . Cf. H . Ahrwei ler, op. cit. , p. 56 ? i u rmatoarele. 38. Nicetas Choniates, ed . Bonn, U rbs Capta, p. 799 ?i

u rmatoarele.

155

39. Nikolaos Mesarites, Die Palatsrevolution des Johannes Komnenos, Wurzburg, ed . A. Heisenberg, 1 907, p. 1 6 (concluzia) .

40. Cf. , cu titlu de exemplu, M ihai l Akominatos-Choniates, ed . Lampros, t. I I , p. 1 5 1 .

Capitolul 6 - Patriotismul grec �i ortodox

1 . H . Gregoire, ,The question of the d iversion of the fou rth Crusade", In Byzantion, t. XV, 1 940/ 1 , p. 1 58- 1 66; A. Frolow, Recherches sur Ia deviation de Ia 4e croisade, Paris, 1 955 .

2 . E . Perroy, Moyen Age. 3 . Ed . W. Regel , Fontes rerum Byz. , t. I, p. 1 73- 1 74. 4. Eustatiu din Sa Ionic, ed . W. Regel, op. cit., t. I, p . 1 06- 1 07. 5 . Gunther de Pa iris, Historia constantinopolitana, ed .

P. Riant, Exuviae, I . § 1 0 . 6 . Cf. ed itia l u i A. Cari le, ,Partitio terra rum imperi i

Romanie", In Studi Veneziani, t. VI I , 1 965, p . 1 25-305 . 7 . Cf. mai sus, p. 85 . 8 . Despre societatea de Ia N iceea, d. Helene Ahrwei ler,

,H istoi re et geographie de Ia region de Smyrne", In Travaux et memoires, t. I , 1 965, p . 2-202.

9 . Cf. C. D imaras, Despre Marea Idee (In l imba g readi), Atena, 1 970.

1 o . Editia C . Sathas, Mesai6nike biblioth. , t . I , p . 1 06 ? i urmatoarele.

1 1 . Editia S . Lampros, To 56zomena, t . I I , p . 1 50, 1 5 1 , 260 ?i 355 .

1 2 . Cf. J . l rmscher, « Nikaa a ls ,Zentrum des g riech . Patrio­tismus"» , In Revue des Etudes sud-est europeennes, t . 8, 1 970, p. 33-47 .

1 3 . Cf. relatarea d in testamentu l lu i Arsenie, ed . Migne, Patr. Gr. , t . 1 40, col . 948-958.

1 4. Despre Mihai l Pa leologul , d. C. Chapman, Michel Paleo/ague restaurateur de /'Empire byzantin, Paris, 1 926, ?i,

156

Tn u ltima instanta, D . Geanakoplos, Michael Palaeo/ogus and the West, Cambridge, Mass . , 1 959.

Capitolul 7 - Utopia nalionala

1 . Pachymeres, ed . Bonn, I, p. 1 48 . 2 . U n portret a l l u i M iha i l Pa leologu l , restau rator a l

l mperiu lu i , este rea l izat de H . Ahrwei ler, Tn Les Hommes d'Etat celebres, publ icata sub coordonarea lu i Ch. Samaran, Paris, Editions L. Mazenod, 1 970, p. 30 �i u rmatoarele .

3. Pachymeres, ed . Bonn, p . 1 53 �i u rmatoarele . 4. Senaherim a fost u n l iterat �i un savant cunoscut; despre

parerea sa referitoare Ia Constantinopol : d. Pachymeres, ed. Bonn, I , p . 1 49 .

5 . lmper. Michaelis Pa/aeo/ogi, De Vita Sua, ed . H . Gregoire, Tn Byzantion, t . 29/30, 1 959- 1 960, p . 460.

6 . Cf. relatarea lu i Pachymere, ed . Bonn, I , p. 1 24- 1 25; aceasta Tntamplare i-a inspirat poetu lu i national a l Greciei moderne, K. Pa lamas, lungu l poem epic cu titl u l : Fluierul regelui.

7 . Miklosich-Mul ler, Acta et Dip/ornata Graeca, t. IV, p. 235 . 8 . Pachymeres, ed . Bonn , I , p . 425 . 9 . Despre razboiale veneto-genoveze pe teritoriu l bizantin, d.

G. Bratianu, La mer Noire, Munchen, 1 969, p. 1 7 1 �i urmatoarele. 1 0 . Despre acest Tmparat, d. A. Laiou , Constantinople and

the Latins, the foreign policy of Andonikos II ( 1282- 1328), Cambridge, Mass . , 1 972 .

1 1 . Pentru o expunere amanuntita a situatiei sub Pa leolog i, d. G. Ostrogorsky, Histoire de I'Etat byzantin, Paris, 1 956, p. 490 �i u rmatoarele, ,Decl in et chute de ! ' Empi re byzantin ( 1 282- 1 453)" .

1 2 . Sp. Vryonis, The decline of Medieval Hellenism in Asia Minor . . . , Los Angeles-Londra, 1 97 1 .

157

1 3 . Despre acest stat, d. lucrarea fundamentala a lu i D . Zakythinos, Le despotat grec de Moree, In doua volume, Paris, 1 932, Atena, 1 953 .

1 4. G. Ostrogorsky, ,Byzance, Etat tributaire de I ' Empi re turc", In Recueils des travaux de 1'/nst. byz. de Belgrade, t. 5, 1 958, p. 49-58; de acela�i autor, Histoire de /'Etat byz. , Paris, 1 956, p. 499.

1 5. Cf., cu titlu de exemplu, R.-J. Loenertz, ,Jean V Pah�ologue a Venise ( 1 370- 1 371 )", in Revue des Et. byz. , t. 1 6, 1 953, p . 2 1 7 �i u rmatoarele.

1 6 . Este vorba de Manui l a l 1 1- lea Paleolog u l : despre acest lmparat, d. J . Barker, Manuel II Pa/aeologus ( 139 1 - 1425), New Brunswick, 1 969 .

1 7 . R. Browning, ,Com una zeloji lor · din Sa Ionic" (In l imba rusa), In /storitcheski Pregled, t. 6, 1 950, p . 509 �i u rmatoarele.

.

1 8 . Despre toate aceste probleme, d. Art et societe a Byzance sous les Paleologues, Documentele Colocviu lu i orga­n izat de Adunarea internajionala a state lor bizantine · I a Venetia, septembrie 1 968; Bibl ioteca l nstitutu lu i de Studi i B izantine �i Postbizantine de I a Venejia, n r. 4, Venetia, 1 97 1 ; �i Documentele celu i" de-al X IV-Iea Congres internationa l a l state lo r b izantine, Bucure�ti, 1 97 1 , ,;Rapports", Societe et vie intel/ectuel/e au X/ve siecle, t. I .

1 9 . Cf. F. Masai, Plethon et platonisme de Mistra, Paris, 1 956; �i D. Zakythinos, Despotat grec de Moree, t. I I , p . 322 �i urmatoarele .

20. St. Runciman, The Last Byzantine Renaissance, Cam­bridge, 1 970.

2 1 . Ghenadie a 'fost p rimu l patriarh a l Constantinopolu lu i sub turci; despre _Ghenadie, cf. , In u ltima instanta , C . J . G . . Turner, ,The career of George-Gennadius Scholarius", In Byzantion, t. 39, 1 969- 1 970, p. 420-455 .

158

22 . Pentru aceste cuvinte, rostite de Luca Notaras, d. H. Evert-Kappesowa, ,La tiare ou le turban" , In �yzantino­slavica, t. XIV, 1 953, p . 245 ?i u rmatoarele .

23. Accentu l asupra acestor probleme a fost pus de catre C. Mango, ,Byzantinism and Romantic Hel lenism", In Journal of the Warburg and Courtauld Institutes, t. XXVI I I , 1 965, p . 29-43 .

24. Despre literatura escatologica din Bizant, d. P. Alexander, The Oracle of Baa/beck, Dumbarton Oaks, 1 967 si notele d in C . Mango, Joe. cit.

25 . Argumentul a fost folosit, de asemenea, de catre un ioni?ti, care subl in iau faptu l ca perioada maretiei l mperiu lu i corespu nde cu aceea a pacii d intre B iserici : d. Bekkos, ed . Migne, Patr. Gr. , t. 1 4 1 , coL 1 6, 44; C. Meliteniotes, ibid. , col . 1 036 ? i urmatoarele: schism a dintre Biserici sta I a originea tuturor necazuri lor lmperiu lu i bizantin .

26 . Despre acest principiu fundamental a l gandir i i bizan­tine, d. mai jos, p. 1 1 9 .

27 . A . Vasi l iev, ,Medieval I deas o f the End o f the world", In Byzantion, t. 26, 1942/3, p. 497 ?i urmatoarele.

28. Cf. remarci le lu i D . M. N icol , Byzantium and Greece (, l ne3ugura l lecture i n the Koraes Chair" , U nlversitatea ' d in Londra , 1 97 1 , p . 20.

29 . Cf. J. Meyendorff, ,Spiritua l Trends in Byzantium in the late 1 3th and early 1 4th Centuries" , In Art et Societe a Byzance sous Jes Pa/eo/oguesi Venetia, 1 97 1 , p . 53-7 1 ; ?i H . G . Beck, ,Humanismus und Pa lamismus" I In Rapports du xue Congres inter. des Et. byz. , I l l , Belgrad-Ohrida, 1 96 1 ; I . Sevcenko, ,Society and intel lectua l l ife in the 1 4th century" , In Xlve Congres inter. des Et. byz. , Bucure?ti, 1 97 1 , Rapports, I, p. 7-3 1 .

30. Lucrarea lu i J . l rmscher, Die Weltgeschitliche Bedeu­tung des byz. Reiches, Berl in , 1 967, nu mi-a fost accesib i la .

159

3 1 . K. Palamas, Dodecalogul tiganului. 32 . Citat de 0. Halecki, , La Pologne et ! ' Empire byzantin" ,

In B'yzantion, t. VI I , 1 932, p. 65 . 33 . Despre caderea Cetati i d. , In u ltima instanta, St. Runci­

man, La chute de Constantinople, Paris, 1 968. 34. Cf . G. Megas, ,Caderea Constantinopolu lu i In cante­

cele ?i legendele g recilor" (In l imba g reaca), In L 'Hel/enisme contemporain, volumu l celu i de-a l cinci lea centenar al cucerir i i Constantinopo lu lui, Atena, 1 953, p . 247 ?i u rmatoarele.

35. Textele despre cetatea Constantinopolu lu i au fest reuni­te de E . Fenster, In Laudes Constantinopolitanae, Miscel lanea Byzantina Monacensia, v. 9, Munche.n, 1 968, elogii ?i monodi i .

36. ,Secunda mors ista Homero est, secundus Platonis obitus" - citat de D. Zakythinos, ,Constantinopolul natiuni i (elene)", In Nea Estia (In l imba g reaca), t. 1 086, 1 972, p. 5 ?i urmatoarele. ·

37 . V. Laurent, , Les premiers patriarches de Constantinople sous Ia domination turque ( 1 454- 1 476)", In Revue des Et. byzantines, t. 26, 1 968, p . 229-263 .

38. N . lorga , Byzance apres Byzance, editie noua, Bucure?ti, 1 97 1 .*

Capitol unic - Principiile fundamentale ale gandirii politice din Bizan�

1 . Cf. mai sus: un iversal ism, national ism, imperial ism ?i ?OVinism, patriotism etc . , p. 1 3 ?i u rmatoarele.

2 . Despre aceasta problema fundamentala, cf . A . W. Zieg ler, ,Die byzantin ische Rel ig ionspol it ik und der sog . C3saropapism\Js", festgabe fur Paul Diels, Munchen, 1 953, p . 8 1 -97; ?i F . Dvornik, Early Christian and Byzantine political philosophy, The Dumbarton Oaks Center for Byz. Studies,

* Aparuta In acela�i an �i In versiune romaneasca, subtitlul Bizant dupa Bizant. (N. red.) ·

160

1 966, t . I I , p. 724-850. De notat ca teza despre cezaropapis­mu l bizantin, care, de a ltfe l , n-a fost admisa de autorii citati mai sus, se bazeaza pe Novella, nr. 1 3 1 pana Ia 545, ale l u i l ustin ian I , text promulgat pentru a reg lementa problemele Bisericii lntr-un moment In care relati i le cu Roma constituiau preocuparea majora a lmparatu lu i .

3 . Sa notam, In acest sens, teza exprimata In cu legerea de maxi.me cunoscuta sub tit lu l de ,Melissa" (Albina) : ,Cat pr i­ve�te a lcatui rea trupeasca, imparatul este aidoma tuturor oameni lor", M igne, Patr. Gr., t . 1 36, col . 1 0 1 2 b; cf. comenta­riu l lu i I. Sevcenko, ,A neg lected Byz. source of Moscovite poli­tical ideology", In Harvard Slavic Studies, t. I I , 1 954, p. 1 41 -1 79.

4 . Cf . L. B rehier, ,Hiereus et Basi leus", In Memorial Louis Petit, Bucure�ti , 1 948, p . 4 1 -45.

5 . Citat de Reiske, In comentariu l la De Caeremoniis Aulae Byzantinae, Bonn, t. I I , p. 736.

6 . De Caeremoniis, ed . Bonn, I , p . 627 . 7 . Cf. Epanagoge, ed . Zepos, Jus Graecoromanum, t. II ,

tit luri le 2 �i 3 , �i mai sus, In l ucra rea de fata, p . 1 22 . 8. Cf. ma i sus, p. 24. 9. Cherularie este eel care a dedarat ca ,diferenta dintre

imperium �i sacerdotium este minima, daca nu . ch iar inexis­tenta" : Skyl itzes, ed. Bonn, p. 643; �i, de asemenea, Psel los, Scripta Minora, ed. Kurtz-Drexl , I , p. 276 �i 280.

1 0� Leon Diconu l , ed. Bonn, p . 1 0 1 . 1 1 . De notat ca termenu l de , iconomie" a fost uti l izat In

epoca bizantina pentru a desemna beneficiu l obtinut de Ia lmparat, adica semnifica ansamblu l masuri lor luate In favoarea unui individ; acest sens apare dupa seco lu l al X l l- lea �i nu fi­gu reaza In d iqionarul lui Lampe. In ceea ce prive�te ord inea ( taxis), Lampe ofera mai bine de cincizeci de sem nificati i .

1 2 . De notat expresia ,intelepciunea iconomiei", in Vasi le d in Seleucia, Oratio, XXIX; M ig ne, Patr. Gr. , t . 85, col . 325;

161

termenu l .bizantin de , iconomie" poate fi, de asemenea, com­parat cu acela de ,phronesis" al antici lor, semnifidind Tntelep­ciunea omeneasca .

1 3 . Gandiri i e lenistice Bizantu l Ti datoreaza doctrina sa asu­pra imparatu lui , asemanatoare cu doctrina asupra rega l itatii stabi l ita de Ecfante, Diotogene, Stenidas, Dion Hrisostomul etc. Despre aceasta problema, cf. C. Lacombrade, Le discours sur Ia royaute de Synesios de Cyrene, Paris, Bel les-Lettres, 1 95 1 , p. 88 si u rmatoarele.

1 4. Oper� lu i Pseudo-Dihnisie, editata de Migne, Patr. Gr. , t. I l l �i IV.

1 5 . Migne, Patr. Gr. , t. I l l , col . 373 ?i u rmatoarele . 1 6 . Ibid. , t. I l l , col . 1 28 ?i col . 385; ?i adnotari le, ibid. , t IV,

col . 29. 1 7 . Ibid. , t. I l l , col . 506 � i , mai ales, col. 537 . De notat ca

teoria cre�tina ?i bizantina conform careia ordinea lumi i pamante�ti este reflectarea imperfecta a ordin ii l umii cere?ti nu este imparta�ita, sub n ici o forma, de per�i; Tn acest sens, cf. declarati i le unui Tmputern icit sasanid catre Mauticiu : ,Ordinea lumii facuta de oameni este pe dos fata de ordinea cereasca facuta de Dumnezeu" (Teofilact Simocata, ed . Bonn, p. 1 74).

1 8 . Termenu l de taxiarhia Tnsemnand ierarhie, Tn Pseudo­Dionisie, ed . M ig�e, Patr. Gr. , t. IV, col . 273; Teofilact slmo­cata, ed . Bonn, p. 1 74; ?i 52 ?i , mai a les, Tn Petru Patricius, De · Politica sapientia, ed. Mai , Script. vet. nova col/. , I I , p . 599-600 (despre autor ?i opera , cf. V. Valdenberg , , L�s idees pol itiques dans les fragments attribues a Pierre le Patrice", Tn Byzantion, t. I I , 1 926, p. 55-76) .

1 9 . Despre taktika, cf. , Tn u lt ima instanta, N . Oikonomides, Les Listes de preseance byzantines des IXe et xe siecles, Paris, 1 972.

162

20. Lucrarea lu i H . Goltz, Hiera Mesiteia: Zur Theorie der hierarchischen Sozietat im Corpus areopagiticum, Diss. Ha l le {Saale), 1 972, nu mi-a fost accesibi la .

2 1 . De Caeremoniis, ed. Bonn, p: 639 �i 0. Tretti nger, Die ostromische Kaiser- und Reichsidee nach ihrer Gestaltung im hofischen Zeremonie/1, Darmstadt, 1 956.

22 .- Despre orig inea misticii imperiale, d. J . Gaudemet, Les Institutions de I'Antiquite, Paris, 1 967, p. 459 �i u rmatoarele, ca �i L. Brehier, Les Institutions de /'Empire byzantin, Paris, 1 949, p. 1 �i urmatoarele .

23 . De Caeremoniis, ed . Bonn, p. 639 . 24. A . Grabar, L 'Empereur dans /'art byzantin, Paris, 1 936 . 25 . De Caeremoniis, ed. Bonn, p . 1 92 , 1 93 . 26 . N . Baynes, ,The Supernatural Defenders of Constanti­

nople", In Byzantine Studies and other essays, Londra , 1 960, p. 248-260.

27. Des pre aceasta doctrina , d. In u ltima i nstanta, G . Ostrogorsky, ,Die byzantinische Staatenhierarchie" , In Zur byzantinischen Geschichte, Darmstadt, 1 973, p . 1 1 9- 1 4 1 .

28 . Economia sacra lizata a b izanti n i lor : d. Lampe, Dictionnaire, s. v. {Sda oLxovo�(a).

29. Despre aceasta idee fundamenta la a reg imu lui bizan­tin, d., cu tit lu de exemplu, N ikephoros, ed. De Boor, p . 6; Lydos, De Ostentis, ed. Bonn, p . 1 5; Teofi lact Simocata, ed. Bonn, p. 303 �i urmatoarele.

30. Acest respect al tradi�iei unor ,patria" constituie, pen­tru bizantini , forta lmperiu lu i lor, d. Synesios, De regno, ed. Migne, Patr. Gr. , t. 66, col . 1 077.

3 1 . Cf. , lntre a ltele, Teofi lact S imocata, ed . Bonn, p . 327 � i , mai ales, p . 1 66, 1 68- 1 69.

32 . Peitharchia conduce Ia pace �i garanteaza bunastarea cetateni lor: d. prezentarea lu i Basi l iskos, In Euagrios, Hist. Eccl. , ed. Bidez-Parmentier, p. 1 0 1 - 1 04. Tn legatura cu acesta, d.

163

sensu! termenu lu i eutaxia (ord ine buna), In Pseudo-Dionisie, ed . Migne, Patr. Gr. , t . IV, col . 272 .

33 . M. Jug ie, ,Omi l i i bizantine despre Fecioara Maria", Patrologia Orienta/is, t . XVI , 1 922 , fasc. 3 , p . 460 .

34. Cf. mai sus, p . 1 1 3 . 35 . Termenul semnifica, astazi : prejudiciu . 36. Cf. mai sus, p . 24 ? i u rmatoarele . 37 . Despre opera imperia la , considerata ca rezu ltat a l cele i

mai bune ,iconomii" , d. Nikolaos Mystikos, Epistu/ae, ed . Migne, Patr. Gr. , t. I l l , col . 2 1 2-2 1 3 ?i 3 1 9; de notat o defi­nitie interesanta a iconomiei data de Mystikos: , iconomia este imitarea Tngaduintei d ivine" (co l . 2 1 3) ?i , de asemenea, ,iconomia este un com prom is binevenit" .

38. De Caeremoniis, ed . Bonn, I , p. 3-4, 5 ?i p. 5 1 7 .

Bibliografie minim ala*

BARKER (E . ) , Social and political thought in Byzantium, Oxford, 1 957 (selectia textelor �i traducerea eng leza) .

BAYNES (N . H . ), Byzantine Studies and other Essays, Londra, 1 960 (mai a les ,The Hel lenistic civi l ization and East Rome", p . 1 -23) .

BREH I E R (L.) , Les institutions de /'Empire byzantin, Paris, 1 949 (genera la �i uti la) .

DAGRON (G . ), Naissance d'une capita/e. Constantinople et ses institutions de 330 a 45 1, Paris, 1 97 4.

DOLGER (F. ), Byzanz und die europaische Staatenwelt, Etta l , 1 953 ( ind ispensabi la pentru raporturi le dintre Orientu l � i Occidentul cre�tine lnainte de Cruciade).

D I EHL (Ch . ) , Byzance: grandeur et decadence, Paris, 1 9 1 9 (genera la �i sugestiva) .

DVORN IK (F. ), Early Christian and Byzantine political philoso­phy, The Dumbarton Oaks Center for Byzantine Studies, 1 966, doua volume (numai vol . I I se refera Ia perioada noastra : opera fundamenta la) .

GRABAR (A.} , L 'empereur dans /'art byzantin, Paris, 1 936 ( importanta pentru arta oficia la) .

H U NGER (H . ) , Prooimion. Elemente der byz. Kaiseridee in den Aregen der Urkunden, Wien , Graz, Koln , 1 964 ( indispensa­bila pentru pol itica oficiala); * lmportanta bibliografie despre lmparat ?i ideea imperiala nu a fost

citata, pentru ca a fost luata In consideratie In notele din text. (N .a . )

165

Byzantinische Geisteswelt, Baden.;Baden, 1 958 (selec}ia tex­telor ?i traducerea germana) .

LECHNER (K. ) , Hellenen und Barbaren im Weltbild der Byzantiner, Munchen, 1 954 (lnlocuind ,Byzance I' reuvre clas­sique" din J . Juthner, Hellenen und Barbaren, Leipzig, 1 923).

LEMERLE (P. ) , Le premier humanisme byzantin. Notes et remarques sur /'enseignement et culture a Byzance des origines au xe siec/e, Paris, 1 97 1 (fundamentala pentru via1a intelectua la) .

M I LLER (D . A. ) , The Byzantine tradition, New York, Londra, 1 966 (format carte de buzunar, ide i adeseori orig inale) .

OBOLENSKY (D . ), The Byzantine Commonwealth. Eastern Europe 500-: 1453, Londra , 1 97 1 ( ind ispensabi la pentru studiu l a riei de raspandire a civi l iza}iei bizantine).

·

OSTROGORSKY (G . ), Histoire de I'Etat byzantin, Paris, 1 956 (necesara pentru istoria genera la) .

SHERRARD (Ph. ) , The Greek East and the Latin West. A Study in the Christian Tradition, Londra, 1 959 (accentu l pe istoria gandiri i ) .

VACALOPOULOS (A. ), Origins of the Greek Nation, The Byzantine period, 1204- 146 1 , New Brunswick, New Jersey, 1 970 (punctu l de vedere g recesc · asupra u ltimelor perioade a le B izan}u lu i; l ucrare uti la) .

ZAKYTHI NOS (D . ), Bizant, statu/ �i societatea (In l imba g reaca), Atena, 1 95 1 ( lucra re deosebit de sugestiva pentru dezvoltarea l umi i bizantine) .

Articole importante

ALEXANDER (P. J . ) , ,The strength of Empire and Capita l as seen through Byzantine Eyes" , In Speculum, t . XXXVI I , 1 962 , p. 346.

ANGELOV (D .), , Byzance et ! ' Europe occidentale", In Etudes historiques a /'occasion du Xlle Congres international des Sciences historiques, Sofia, 1 965, t. I I , p . 47-6 1 .

166

CHARANIS (P.) , ,How Greek was the Byzantine Empir,e':�r ln Bucknell Review, Lewisburg , 1 963, p; 101:-'

1 06 .. ,

·

I RMSCHER (J . ) , ,Der Hel lenismus im Geschichtsverstandnis der Byzantiner" , In Soziale Probleme im Hellenism us und im romischen Reich, Praga, 1 973, p . 37-62 .

LEM ERLE (P. ), ,Byzance et les orig ines de notre civi l isation" , in Venezia e /'Oriente fra tardo Medioevo e Rinascimento, Florenta, 1 966, p . 1 - 1 7 .

MANGO (C.) , ,Byzantium and Romantic Hel lenism", In The Journal of the Warburg and Courtauld Institutes, t. XXVI I I , 1 965, p . 29-43 .

MORAVCSI K (Gy. ), ,Bizantu l ln l umina numelor sale" (In l imba g reaca ) , In Acta Antiqua Academiae Scientiarum Hungaricae, t. XVI , p. 455-464.

N ICOL (D . M . ), ,Byzantium and G reece", Inaugural Lecture in the Koraes Chair, U niversitatea d in Londra , 1 97 1 , p . 1 -20 .

RUNC IMAN (St. ) , ,Byzantine and He l lene in the fourteenth century" , In Melanges pour /es six cents ans de I'Hexabiblos de Constantin Armenopoulos, Sa Ionic, 1 952, p . 27-3 1 .

SALAVI LLE (S . ), , De l ' hel lenisme au byzantinisme", In Echos d'Orient, t. XXX, 193 1 , p . 28-64.

VALDENBERG (V. ) , ,Les idees pol itiques dans les fragments attribues a Pierre le Patrice", In Byzantion, t. I I , 1 926, p . 55-76.

ZAKYTH I NOS (D . ), ,Constantinopolu l nati un i i " (In l imba g reaca), In Nea Estia, fasc. 1 086, 1 972, p. 1 - 1 4.

Opere despre celelate civilizalii medievale

CARLYLE (R. W. �i A. J . ), A History of Medieval Political Theory in the West, Ed inburg h, Lond ra , 1 9 50, In �ase volume.

MORRALL (J . ) , Political thought in medieval times, New York, 1 958 (mic manual ) .

167

ROSENTHAL ( E . ) , Political thought in medieval Islam, Cambridge University Press, 1 958.

SCHRAEDER (H . ) , Moskau das Dritte Rom, Studien zur Geschichte der politischen Theorien in der slavischen Welt, Hamburg , 1 929 .

I ndex

A

Adriatica - 78 Africa - 1 8, 2 1 , 37 akatastasia - 1 33 akosmia - 1 33 Alania - 8, 43 Alexie al l l l-lea Anghelos - 89, 1 42 Alexie I Comnen - 66, 67, 68, 69,

78, 1 42, 1 53 Ambrozie (Sfantul) - 1 22 Ana Comnena - 63, 74, 1 54, anesychia - 1 34 Andronic al i i-lea Paleologul - 1 1 4 Andronic I Comnen - 8 1 , 83, 84 Anghelos - 89, 90, 1 1 0, 1 42, 1 57 Ani - 5 1 arabi - 2 2 , 26, 3 7 , 74, 1 51 Arabia - 1 8, 1 52 archontopouloi - 69 Arethas - 57 armeni - 24, 64, 66 Armenia - 8, 24 arsenita - 108 Arsenie - 1 07, 1 58 Asia Mica - 1 7 1 Asidenos - 85 ataxia - 1 33 Atena - 8, 1 9, 1 47, 1 52, 1 56,

1 58, 1 60, 1 62, 1 68 athanatoi - 68

avari - 1 6, 89, 92, 99 - azima - 70

B Balcani - 43, 75, 1 20 Bari - 8, 53 basi/eus - 1 9, 2 1 , 1 63 Baudouin - 1 09

Bazilicalele - 24 besant - 20 Bessarion - 1 1 6 Bizant, passim. bizantini, passim. Bohemond - 73 Bosfor - 98, 1 OS

bulgari - 8, 1 6, 2 1 , 26, 36, 39, 43, 48, 49, 50, 65, 87, 93

c Calcedonia - 9 Carol eel Mare - 38 Carol de Anjou - 1 1 1 castra - 30 Caucaz - 8, 39, 42, 51 cezaropapism - 1 22, 1 30 Chamaretos - 86, 95 Chersones - 43 Cherularie (Mihail) - 71 , 1 23 , 1 63 Choniates (Mihail) - 86, 87, 1 05,

1 46, 1 56

169

Cho"niates (Niketas) - 8 1 , 89, 90, 91 , 94, 1 5� 1 5� 1 57

chronocrator - 1 29 Cipru - 8, 87 Coloanele lui Hercule - 8 1 Comneni - 66, 67, 68, 80, 8 1 , 82,

84 Constantin - 9- 1 3, 2 1 , 22, 46-48,

1 05 I 1 41 1 1 43 Constantin ai iV-Iea - 1 41 , 1 48 Constantin al IX-Iea Monomahul -

5 1 1 52, 1 42 Constantin al VI I-lea Porfirogenetul

- 45, 46, 47 , 1 22, 1 28, 1 37, 1 45, 1 47, 1 50, 1 5 1

Constantin al Xl-lea Paleologul Dragases - 1 1 9

Constantinopol, passim. · cosmocrator - 1 29, 1 3 1

Creta - 8, 37 Crimeea - 1 8 Ctesiphon - 2 1 cumani - 53, 93

D

Damasc - 8, 22 Delfi - 1 4 democratie - 55, 1 33 Diocletian - 1 3 dominium - 1 0, 2 1 , 34 donatia constantiniana - 46, 1 49 Dunarea - 8, 1 4, 1 8, 39, 42 , 53 Durazzo - 8, 65, 1 54 dynatoi - 29

E

Ec/oga - 24, 25, 26, 41 , 1 46 Efes - 8, 1 9 Egipt - 7 4, 80 elenism - 57, 58

170

Eleusis - 1 4 enciclica - 43 Epanagoge - 40, 41 , 1 46, 1 63 Epir - 1 0 1 , 1 1 1 Eufrat - 8, 36, 39, 1 48 Europa - 1 4, 1 5, 43, 1 1 4, 1 1 9 Eusebiu - 1 3, 1 44 Eustatiu din Salonic - 99, 1 56, 1 58 eutaxia - 1 65

F Fatimizi - 7 4 franci - 48, 55 Frigia - 63, 64

G

Gabras - 66, 85 Gabras (Theodor) - 1 72 Gemistos, v. Plethon. Genova - 79, 1 1 4 Germaniceea - 24 Ghenadie - 1 1 9, 1 60 Gibraltar - 8 1 g lob Tmpodobit d e cruci - 2 0 , 1 29 goti - 1 8 Grecia - 37, 53, 86, 1 0 1 , 1 26 Guiscard (Robert) - 63, 1 54 G unther de Pairis - 1 54, 1 58

H Heraclius - 1 3, 1 8, 2 1 , 22 , 1.41 ,

1 46 Hugues de Saint-Pol - 99 Humbert - 7 1

!conium - 8 , 53, 63 iconoclasm - 24 iconoclast - 26, 27, 55, 67, 1 32,

1 48

iconodul - 36 iconomie, passim. ierarhie - 1 27, 1 28, 1 29, 1 3 1 , 1 64 lerusalim - 1 2, 2 1 , 5 1 , 75, 1 04,

1 1 9, 1 45 imperium romanum - 1 8, 38 lnocentiu at I l l-lea - 99 loan al ii-lea Comnen- 64, 67, 79,

1 42 loan at IV-Jea Lascaris - 1 07, 1 1 1 loan at VI-lea Cantacuzino - 1 1 3, 1 42 loan de Antiohia - 53 loan I Tzimiskes - 42, 1 23, 1 42 lsac al i i-lea Anghelos - 88, 89, 1 42 _

I sac I Comnen - 85, 87, 1 42 isapostolos - 1 1 lsaurieni - 24, 55 Islam - 1 45, 1 48, 1 70 isopoliteia - 9 1 Israel (Noul) - 5 1 , 1 35; 1 5 1 ltalia - 8, 1 8, 2 1 , 37, 39, 63, 7 1 ,

72, 75, 80, 1 1 6 Julian Apostatul - 1 0 Justinian I _;. 1 7, 1 8, 20, 1 4 1 , 1 45,

1 62

K Kea - 1 05 Kedrenos - 49, 1 48 Kinnamos - 64, 1 54 Kleidion - 49 krima - 1 36

L labarum - 20 Lascarizi - 1 07 Iatini - 58, 90, 95, 96, 1 00, 1 03,

1 04, 1 05, 1 1 1 , 1 1 7, 1 54 Leon al I l l-lea lsaurianul - 24-26,

29, 44, 1 23

Leon al VI-lea inteleptul - 32, 42 Jezmajestate - 49, 50 Libanius - 1 4, 1 44 limes - 1 0 Liutprand - 44 Jogothesia - 1 9

M Macedoneni - 25, 63, 68 Macedonia - 93 Maggaphas - 85 magistru - 1 50 Mahomed al 1 1-lea � 120 Malatesta (Sigismund) - 1 1 6 Manuil I Comnen - 67, 80-83,

1 42 Manzikert - 53 Marea Idee - 26, 1 04, 1 20, 1 58 Mauriciu - 1 41 , 1 64 Mauropous - 5 1 , 54, 57, 83, 1 5 1 ,

1 53 .

Maurozomes - 86 Melfi - 72 metron - 1 26 Mihail al VI I I-lea Paleologul - 1 07,

1 08, 1 1 2 Mihail Retorul - 98 Milano (edictul) - 1 0, 1 3 Mistra - 1 1 3, 1 1 5, 1 1 6, 1 60 Moreea - 1 1 3 Mouzaloni - 1 07

N Niceea - 8, 1 3, 1 4, 63 Niceea; lmperiul de Ia Niceea - 96,

1 00-1 03, 1 05-1 07, 1 57 Nikephoros al l l l-lea Botaneiates -

63 Nikephoros al 1 1-lea Phokas - 42,

44, 75, 1 42

171

Nikephorositze - 68 Nikolaos Mystikos - 43, 44, 50,

1 49, 1 52 nomisma - 20 normanzi - 53, 78, 1 56 Noua Roma - 1 2, 1 04 Noul Constantin - 1 05, 1 09 Noul l erusal im - 1 2, 5 1 , 1 04, 1 1 9

0

oikonomia, v. iconomia. ordinea, passim. Orient, passim. ortodoxie - 35, 41 , 57, 59, 1 03,

1 04, 1 1 2 , 1 56 ostrogoti - 1 8 Otranto - 78

p

Pachymeres - 1 09, 1 1 2, 1 27, 1 59 Paflagonia - 81 Palamas - 1 1 9, 1 59, 1 6 1 Paleologi - 1 1 3, 1 59 Palestina - 2 1 , 39, 42 pantocrator - 1 29 Partitio di Romania - 1 00 patria - 1 7, 33, 34, 62, 69, 9 1 , 95,

1 1 2, 1 33 patriciu - 1 50 pavlichieni - 42, 49 ·

pax Byzantina - 36, 77, 1 32 pax christiana - 77 pax romana - 1 8, 77 pecenegi - 50, 53, 63 peitharchia - 1 3 3 Peloponez - 1 1 3 per�i - 1 64 Photios - 40, 41 , 43 , 57, 1 5 1 Philadelphia - 1 1 3 philanthropia - 1 52

172

Pisa - 79 Pius al 1 1-lea - 1 20 Plethon - 1 1 5, 1 1 6, 1 1 9 polis - 30 politeia - 1 53 Pontul Euxin - 1 8, 26, 43, 79, 90,

1 1 8 Procopiu ..,.... 20 Psellos - 57, 83, 1 52,

.1 54, 1 63

Pseudo-Dionisie Areopagitul - 1 27, 1 28

psycholethros - 1 33 Pusguza - 64

R rasa - 48, 50, 99, 1 5 1 Ravenna - 8, 1 9 reconquista - 1 6, 80 renovatio - 80 Rimini - 1 1 6 Robert de Clari - 99, 1 54, 1 57 Roma, passim. Roman al 1 1-lea - 46, 1 42 Roman al IV-Iea Diogene - 53 Roman Melodul - 2 1 Romania - 1 00 Rousseul - 54

ru�i - 37, 43, 48

s

Salonic - 8, 99, 1 1 5, 1 56, 1 58, 1 60, 1 69

sa/as - 1 33 Samuel - 49 schisma - 52, 7 1 , 72, 75, 77, 1 07,

1 6 1 seleucizi - 53 Senaherim - 1 1 0, 1 59 Sgouros (Leon) - 86, 95 Sici l ia - 8, 37, 5 1

Silvestru (papa) --46

Simeon - 44, 50, 1 52 Sinai (Munte) - 1 9 Sian (Noul) - 5 1 , 1 45 Siria - 8, 22, 80 slavi - 1 6, 27, 93 Smirna - 8, 64 sophia - 1 26 Spania - 1 8 strateg - 83 Stryphnos - 89 sygchlsis - 1 33

T

Tacticile - 32 tagma - 68, 69

taktika - 1 28, 1 64 tarache - 1 33 taxiarchia - 1 28 taxis; v. ordinea. Teodor a l 1 1-lea Lascaris· - 1 07 Teodor I Lascaris - 1 05, 1 42 Teodosie I - 1 3 theme - 30, 3 1 , 1 06, 1 47 Themistios - 1 45 tiranie - 55 Tracia - 93, 94 translatio imperii - 47, 1 5 1

Trebizonda - 8, 85, 1 0 1 turci - 53, 59, 63, 64, 65, 66, 77,

78, 83, 87, 9 1 , 92, 97, 1 04, 1 06, 1 1 0, 1 1 2, 1 1 3 , 1 1 4, 1 1 6, 1 1 7, 1 1 8, 1 1 9, 1 60

Tzachas - 64

u

unguri - 50

v vandali - 1 8 varegi - 90 Vasile al 1 1-lea Bulgaroctonul - 44,

49, 83, 1 1 1 Venetia - 8, 1 1 4, 1 60, 1 6 1 venetieni - 79, 92 vizigoti - 1 8

X Xiphilinos - 57

y

Yarmuk - 22

z

zeloti - 1 1 5, 1 60 Zonaras - 67, 1 55

POSTFATA J

Nascuta Ia 28 august 1 926, Ia Atena, autoarea cartii de fata, Helene Ahrwei ler-Giykatzi, s-a format profesional sub lndrumarea.. a doi d intre cei mai de seama bizantini�ti a i seco­lu lu i al XX-Iea : Dionysios Zakythinos �i Pau l Lemerle. Cel d intai , lnnoitoru l b izantinologiei g rece�ti postbel ice, i-a fost profesor Ia Atena, unde �i-a facut studi i le universitare; eel de al doilea, parintele actualei �col i franceze de bizantinologie, i-a conaus, Ia Paris, teza de doctorat - Byzance et Ia _Mer, Paris, 1 966 -

o lucrare de referinta In domeniu . Stabi l ita defin itiv In ·Franta, unde s-a �i casatorit, Helene Ahrwei ler-Giykatzi a facut o prodi­g ioasa cariera academica. Dupa ce a l ucrat vreme de dois­prezece an i In cal itate de cercetator �ti intific Ia CNRS, i-a suc­cedat lu i Pau l Lemerle ca titulara a catedrei de b izantinologie de Ia Sorbona. U niversitati le d in Londra , New-York, Belgrad, Lima, New Brunswick, U niversitatea de �ti inte Sociale din Atena si U niversitatea Americana d in Paris i-au acordat tit lu l de doctor

. honoris causa. Academ ii le Elena, Britanica , Belg iana,

Germana �i Bu lgara au cooptat-o lntre membrii lor. A detinut lnalte responsabi l itati universitare �i culturale, fi ind, vreme de mai mu lt i an i , · rectoru l U niversitati i Paris I , cance la ru l Universitati lor d in Pqris, pre�edinta U niversitati i Europene d in Paris, di rectoarea Centru lu i de cercetari privind istoria �i civi­l izatia Bizantu lu i �i O rientulu i Apropiat cre�tin, pre�edinta Centru lu i Georges Pompidou, consi l ier superior In Ministeru l Educatiei Nationa le a l Frantei, p re�edinta Centrulu i Cu ltura l

174

European de Ia Delphi . A lndepl in it �i lndepl ine�te i mportante func�i i In asocia�i i �ti i ntifice i nternationa le , cum sunt : Comitetul I nternationa l de �tii n�e l storice, Asocia�ia l nterna­tionala de Studi i B izantine, Asociatia l nterna�ionala de Studi i Sud-Est Europene. A fost d istinsa, nu de m ult, cu Leg iunea de Onoare de Pre�edintele Jacques Chirac. Tn an i i d in urma, a desfa�urat o prodig ioasa activitate publ icistic� In presa g reaca scrisa �i vorbita �i , fapt mai pu�in cunoscut, s-a lncumetat chiar sa evoce l i ric, In neogreaca, prin poeme care ne amintesc une­ori de Constantin Cavafis, B izan�u l .

Destinu l acestei mari doamne a bizantinolog iei contempo­rane este asemanator cu a l multor d istin�i intelectua l i g reci care �i-au desavar�it pregatirea profesionala In Apus, devenind apoi, In �ari le care i-au gazdu it, eminen�l cercetatori � i profe­sori, creatori, nu o data, de �coala In domeniu l studi i lor bizan­tine . Notez aki, p e negandite, spre exempl ificare, doar cateva nume de lnva�a�i stabi l i�i , pentru mai lndelu ngata sau mai scurta vreme, In tari d in Europa � i America de Nord : N iko laos Svoronos, Sofia Antoniad is-B ibicou, Cather ine �i Spyros Asdrachas, Asterios · Argyr iou - In Franta , N ikolaos A. Oikonomides �i E l isabeth Zachariadou - In �anada, Georg Veloudis �i Victor Tiftixoglou - In Germania, Peter Charanis �i Angel iki Laiou - In Statele Unite ale Americi i . Apartinand unor generati i d iferite, uni i trecuti acum In l umea drepti lor, domi­nati de preocupari d iferite, an imati de convingeri fi lozofice �i pol itice adesea foarte d iferite, to�i ace�tia au Tnsa un ·merit co­mun : ei au adus cu sine, pentru 9 le lmparta�i celor care j,.au primit �i p·re�uit, pe de o parte, desavar�ita stapanire a l ir:nbi i g rece�ti, . l imba . lor materna, unica pr in complexitate, subti l i­tate, bogatie �i mi lenara funqie cultura la , iar, pe de a lta parte, inestimabi le cuno�tinte privind trad it i i le civi l izatiei �i cu lturi i bizantine, spiritua l itatea cre�tinatati i rasaritene, ment9 1 itatea ?i via�a umanitatii balcanice ?i m icrosiatice, pe care numai trai rea

175

In ambianta lor le poate da �i fara de care nu este cu putinta lntelegerea autentica a lumi i bizantine. Cu o pasiune pe care cititoru l roman �i-o poate expl ica astazi mai bine decat oricine, ei au contribu it decisiv nu numai Ia cunoa?terea trecutulu i bizantin a l lumi i d in care proveneau, dar ?i Ia recunoa�terea acestei lumi ca o componenta esentia la a mari i fami l i i europene de natiun i ?i cu ltu ri . 1-a facut, desigu r, mai convin­gatori depl ina lor conformare Ia rigori le discip l inei de gandire �ti i ntifica �i de expresie l iterara a Apusu lu i , desavar�ita lor europenitate, Ia lmpamanten i rea carora In tara lor de obar�ie, unde cei mai mu lti au reven it, Ia rastimpuri sau definitiv, s-au simtit, de asemenea, datori sa contribuie, animati de eel mai curat ?i mai adevarat patriotism elenic.

lntre ace�ti eruditi, Helene, Ahrwei ler-Giykatzi s-a distins prin studi i privitoare Ia istoria socia la, economica �i institu­tionala a l mperiu!_ui bizantin , Ia geografia �i demografia istorica b izantina, _din care �i-a facut domeni i predi lecte de investigatie �ti intifica . Cercetatoru l care se ocupa fie de struc­turi le economice a le l mperiu lu i bizantin, de i nstituti i le ?i prac­tici le fiscu lu i , de pol itica agrara, de istoria monetara, fie de organizarea administrativa a provinci i lor lu i , mai a les a celor microasiatice, fie de istoria armatei �i a modu lu i bizantin de a concepe ?i purta razboiu l , fie de instituti i le maritime, de ech ipaje, de construqia navelor, de pol itica maritima a B izantulu i , fie de atitudinea bizantini lor fata de stra in i ?i de minoritati le etnice �i rel igioase, f ie de conceptul bizantin de frontiera nu poate sa nu se refere Ia contributi i le Domniei sale, d intre care cele mai importante, In afara de teza de doctorat, sunt adunate In doua vol ume masive de autor: Etudes sur les structures administratives et sociales de Byzance, Variorum Reprints, Londra, 1971 ?i Byzance: les pays et les territoires, Variorum Reprints, · Londra, 1 976.

Pe langa toate aceste studi i , de lntinderi diferite, cu carac­ter preponderent anal itic �i monografic, menite sa clarifice

176

aspecte particulare ale istoriei B izantu lu i �i a civi l izatiei bizan­tine, pornind lntotdeauna de Ia izvoare noi sau de Ia noi inter­preta ri a le surselor cunoscute, Helene Ahrwei ler-G iykatzi a elaborat lnsa �i luminoase pag in i de s inteza istorica, referitoare Ia lntreaga desfa�urare In timp a ceea ce s-a numit ,fenomenul bizantin" . Dupa concisa, pregnanta �i personala evocare a formari i , evolutiei �i decadentei l mperiu lu i , publ icata, In 1 973 , I a Bruxel les, In culegerea Les grands Empires, editata de Societatea Jean Bodin, a lncredintat tiparu lu i , Ia Paris, In 1 975 , L 'ideologie politique de /'Empire byzantin, cartea publ icata acum, In versiune romaneasca, de Editura Corint. Este singura prezentare g loba la a ideolog iei pol itice bizantine de care d is­punem pana acum . Nu numai caracterul de introducere gene­ra la lntr-un domeniu esentia l a l istoriei bizantine li confera acestei carti valoa re �i uti l itate . l ndispensabi la pentru infor­marea publ icu lu i cultivat asupra idei lor pol itice a le bizantin i lor, ea ramane, Ia un sfert de veac de Ia prima editie �i dupa aparitia pretioaselor contributii u lterioare ale a ltar lnvatati de prestig iu - ma gandesc, In primu l rand, Ia Agostino Pertusi ?i Gi lbert Dagron - mereu actua la �i p l ina de sugestii ferti le ?i pentru specia l i?ti i ispititi de cercetarea aceleia�i teme.

Doua sunt, cred, idei le, profund orig ina le ?i convingator argumentate, care sustin structura eleganta a acetsei carti ?i care, a�a cum lnsa�i autoarea sugereaza, me rita sa fie reluate �i dezvoltate prin vi itoare cercetari . Este vorba , mai lnta i , de relevarea mobilitatii ideo/ogiei bizantine. Sub aparenta lncre­meniri i obstinate In forme de gand i re pol itica ramase nesch im­bate de Ia lntemeierea Constantinopolu lu i �i pana Ia prabu­� irea lui sub asaltu l otomani lor, B izantu l �i-a lnnoit, In rea l itate, necontenit, cu admirabi la sup lete, ideolog ia, In raport cu lmprejurari le istorice In care s-a gasit ?i cu prioritati le pe care acestea le-au impus factori lor pol itici de decizie, raspunzatori de soarta lu i . Atat de mari sunt d iferentele lntre curentele de

177

gandire pol itica care au dominat, In diferite epoci, spi ritu l ·bizantin i lor, !neat Helene Ahrwei ler-G iykatzi se marturise?te, Ia un moment dat, tentata sa vorbeasca nu despre una s ingura, ci despre mai mu lte ideo log i i pol itice bizantine succesive ori coexistente. Caci, a?a cum autoarea demonstreaza, au existat: un universa l ism bizantin , de sorg inte romana, care a stapanit cugetarea ?i aspirati i le bizantin i lor In secolele IV-VI I , un natio­na l ism bizantin , cu radacin i In provinci i l e m icroasiatice, amenintate de arabi, ln. secolele VI I I-IX, un imperia l ism bizan­tin constantinopol itan, de recupera re a teritori i lor pierdute ?i apoi un iversa l ist, In secolele IX-XI , un patriotism a ristocratic, sub Comneni , In seco lu l a l Xl l- lea, un patriotism g rec ?i orto­dox, In secolele X I I I-XV, a le lndoitei confruntari cu latin i i cato­l ici ?i cu turci i musulmani , concurat, sub u ltimi i Pa leolog i , de proiectu l utopic a l restaurari i i ntegra le c3 l mperiu lu i In un i re cu Roma ?i care va inspira, In buna masura, gandirea g recitati i postbizantine. A aprofunda stud iu l acestei ideolog i i In perma­nenta transformare, a descifra nuantat .determinari le sociale, economice, rel ig ioase, reg ionale, etnice a le variati i lor e i In timp, a-i u rmari consecintele In toate p lanuri le vieti i omene?ti, a-i fixa locu l ln evolutia genera la a ideilor pol itice pe continen­tu l european ?i relatia tensiva cu gandirea pol itica occidentala, pe l in i i le trasate ferm ?i i nspirat de autoare, ramane 0 datorie a generati i lor vi itoare de bizantini?ti .

Tn al doi lea rahd, este vorba de identificarea elementelor permanente, de continuitate, ale ideo/ogiei bizantine, de fac­tori i care-i dau , totu?i, o i ncontestabi la coerenta ?i stabi l itate, controland, In u ltima i nstanta, d inamica evolutiei e i . In aceasta ord ine de idei,, Helene Ahrwei ler-Giykatzi se apre?te In ch ip specia l asupra a doua concepte cheie, definitori i �pentru men­ta l itatea bizantina : . conceptul de randuiala sau ord ine (gr. taxis) ?i conceptu l de iconomie, lnteleapta chibzuinta sau adaptare cuminte Ia lmprejura ri (g r. oikonomfa) . Sunt doua

178

concepte despri nse d i n gand i rea teolog i ca ortodoxa a cre?tinatati i rasaritene, care l?i gasesc apl icarea In toate dome­ni i le vieti i omene?ti , a?adar ?i In viata pol itica . Ordinea ideala impusa de Dumnezeu lumi i create se real izeaza, potrivit bizan­tin i lor, prin iconomia divina . Exista ?i o ordine pol itica a l umi i , concedata de Dumnezeu, In vederea mantuir i i e i , omeniri i cazute. La real iza rea ? i mentinerea acesteia trebuie sa con lu­creze, procedand iconomic, cu lnteleapta ch ibzuinta, cele doua i nstituti i i nvestite de E l cu autoritate : l mperiu l , detina­toru l autoritati i supreme In p lan tempora l , ?i B i se rica, detinatoarea supremei autoritati In plan spiritua l . Principi i le fundamenta le, structuri le ierarhice, tel u ri le fina le a le celor doua instituti i , lmpl in i rea d reptati i , instaurarea armoniei lntre oameni ?i mantuirea sufletelor lor, d ictate de Dumnezeu, nu pot face obiect de contestare, n ici de compromis . ·Metoda de rea l izare a ord in i i catre care ambele t ind comporta, lnsa, vari­ante de extrema diversitate, e laborate, pri n imitarea iconomiei divine ?i sub controlu l ei , de oameni ; acestea pot fi criticate, respinse sau ch iar negociate . Mentinerea ord in i i pol itice bizan­tine a l umi i poate reclama fie lncurajarea patriot ismu lu i loca l , f ie afi rmarea universa l ismu lu i imperial , u neori promovarea spiritu l u i de intransigenta ?i apelu l la forta m i l itara, a lteori tran­zactia cu adversaru l ? i compromisul d ip lomatic; metamorfo­zele ideolog iei bizantine, trecute In revista de autoare, au, a?adar, ratiun i iconomice ?i reprezinta forme diverse, adaptate imperfectei l um i pamante?ti , a le nazuintei permanente catre 0

ordine idea la . Tn cazuri extreme, cand e radical subminata de pacato?irea societati i bizantine, aceasta ord ine nu poate fi restau rata decat cu conditia prealabi lei prabu?iri a lmperiu lu i corupt sub stapan i rea temporara, cu functie pun itiva , a eretici­lor Iatini sa!J a necredincio?ilor musu lmani . Asemenea ord in i i primord iale, paradisiace, a lntregi i l umi create.

179

l deologia pol itica bizantina, manifestare intelectua la pol i­morfa a aspiratiei catre lntronarea ordin i i sacre In l ume, susti­nute providentia l , cu iconomie, de lmperiu �i de Biserica, este, a�adar, adanc lnradacinata In conceptia rel ig ioasa despre lume �i istorie a Rasaritu lu i . Mai presus de toate devieri le �i con­trafaceri le pe care le poate suferi , ea este, pentru bizantin i , expresie a nazuintei omene�ti catre mantuire �i , totodata, re­velare a i ubir i i exigente a l u i Dumnezeu fata de oameni . A�ezand In aceasta perspectiva stud iu l cugetari i pol itice bizan­tine, Helene Ahrwei ler-Giykatzi ofera cititor i lor cheia apta sa deschida porti le depl inei lnte legeri �i corectei aprecieri a lntreg i i productii cu ltu ra le a Bizantu lu i .

1 5 . 07 .2002 Nicolae-�erban Tana�oca

Cuprins

I NTRODUCERE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

Capitolu l 1 - UNIVERSALISMUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

Orig in i le lmperiu lu i bizantin : legenda �i istorie . . . . . . . . . . . . . . . . 9 Na�terea ideologii lor bizantine: maretie �i contradictii . . . . . . 1 3 Visuri le universa l iste: stradani i le lu i lustin ian I �i a le lu i Heracl ius . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 8

Capito lu l 2 - NAJIONALISMUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24

Povara rea l itati i : iconoclasmu l . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 National ismul bizantin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

Capito lu l 3 - IMPER IALI SMUL B IZANTI N . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36

Pax Byzantina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . :.36 Complexul de superioritate - un avatar a l imperial ismului . . .45

Capito lu l 4 - PATRI OTISMELE B IZANTIN E . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56

Na�terea patriotismu lui g-reco-bizantin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56 Polarizarea constantinopolitana . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60 Patriotismul a ristocratic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63

Capito lu l 5 - IN C�UTAREA NO ILOR VALOR! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70

Sfidarea occidentala �i sentimentu l anti lat in . . . . . . . . . . . . . . . . . 70 Patriotism provincial �i atitudine anticonstantinopolitana . . . . . 82

181

Capito lu l 6 - PATRIOTISMUL GREC � I ORTODOX . . . . . . . . . . . . . . 97

,Razboiu l sfant bizantin" : pasiunea ortodoxa � i constantinopol itana . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97 Frustrarea national a � i forta traditiei: na�terea Marii ldei . . . . 1 0 1

Capito lu l 7 - UTOPIA NATIO NALA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 09

Revan�a bizantina �i patriotismu l utopic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 09 Utopia intelectua la , fata l ismu l escatologic �i certitudinea ortodoxa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 1 3

Capitol un ic - PRI NCI PI I LE FUNDAMENTALE ALE GANDI R I I POLITICE TN B IZANT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 2 1

Ordinea (taxis), iconomia (oikonomia) �i raporturi le lor cu auto rita tea tempora la �i spi ritua la . . . . 1 2 1 Ordine �i iconomie, fundamentele societatii bizantine . . . . . . . 1 2 5 Ordinea, iconomia �i a rta de a carmui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 3 1

ANEXE

Tmparatii bizantin i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 39 Note . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 4 1 Bibl iografie min i ma la* . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 65 l ndex . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 69

POSTFATA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 74 I •

\vern pl�cerea s� v� invit�m Ia CLUBUL CAATII CORINT. MPLETA Tl acest talon cu num�rul exemplarelor dorite �i 1eti-l netimbrat in orice cutie po�tal�.

AVANTAJELE DE A Fl MEMBRU AL CLUBULUI CARTII CORINT:

1rimiti periodic catalogul aparitiilor editoriale; 'rimiti c�rtile solicitate, prin po�t�. direct Ia domiciliu, iar �xele po�tale sunt suportate de editur�; �rimiti cate o carte cadou pentru fiecare nou membru pe are il aduceti in clubul nostru; a� veti comanda pan� Ia 30 de exemplare, beneficiati de reducere de 1 0%;

entru comenzi mai mari de 30 de exemplare, beneficiati de reducere de 1 5%;

r�ele fiind limitate, acord�m prioritate membrilor CLUBULUI :ARTII CORINT. ditura i�i rezerv� dreptul de a face modifi�ri de pret. periodic.

Corespondent� R�spuns

CR

Se taxeaza Ia destinatie

DESTINATAR:

CLUBUL CARTII

./ CoRINT C P 1 - 591

Cod po�tal: 70700 Tel : (01 ) 222. 1 9.49

Bucure�ti

XPEDITOR: Nume: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

,dress: localitate: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . str: . . . . . . . ; . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

r: . . . . . . . . . . . . bl: . . . . . . . . . . . sc: . . . . . . . . ap: . . . . . . . . cod po�tal: . . . . . . . . . . jud (sect): . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

r telefon: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

'umele noului membru a / C/ubului Ctutii COR/NT adus de tine:

Cartagina sau lmperiul marii Franctois Decret 256 95 ooc