psihiatria sub dictatura comunista-mon

8/12/2019 Psihiatria Sub Dictatura Comunista-Mon

http://slidepdf.com/reader/full/psihiatria-sub-dictatura-comunista-mon 1/310

Dr.I.Cucu C.Ioan

Dr.Cucu Toma

PSIHIATRIASUB DICTATURĂ

O CARTE ALBĂ A PSIHIATRIEI

COMUNISTE ROMÂNEŞTI

Piatra Neamţ - 2005



În memoria scumpilor noştri bunici şi părinţi

CASANDRA, ANA ŞI CONSTANTIN CUCU

2



Profesia de medic are mai mulţi sfinţi decât păcătoşi.

Erich Seg

3



CUVÂNT ÎNAINTE

Sunt conştient că m-aţi invitat aici să iaucuvântul în calitate de diletant. Probabil,specialiştii au ţinut să afle şi părerea unuidiletant, în ceea ce priveşte consecinţeleexperienţei totalitare într-o ţară din estulEuropei asupra psihiatriei cobailor.

Ei bine, în această modestă calitate, înăduiţi-mi să vă propun un paradox.Specialiştii cunosc exact - am impresia -crimele psihiatrice oribile comise în ospiciile dinEst. !ănuiesc, însă, că domniile lor cunosc maipuţin bine crimele psihiatrice, nu la fel debrutale, dar de"astruoase prin consecinţe,

săvârşite în afara ospiciilor. #ăci, practic, vremede peste $% de ani am fost cu toţii, aici,pacienţi. E adevărat, nişte pacienţi aparte,adică lăsaţi în libertate. &n plus, crima seamănăde această dată cu o depravare insidioasă. 'şacum mă voi strădui să vă demonstre", ea areefecte care fac ravaii şi astă"i.

(e altfel, m-am convins recent, laultimul eveniment politic din )omânia, adică laaleeri, că traedia în care ne-a aruncatsfârşitul celui de-al doilea ră"boi mondial nu s-a

încheiat. 'm fost nişte naivi când ne-amimainat, la revoluţie, că am ieşit din coşmar.

'cum se vede destul de limpede că, după cene-a înhiţit o bună parte din viaţă, într-oanormalitate ce devenise pentru noi sinura*normalitate* posibilă, comunismul ne stâlceşte

4



mai departe destinul într-o libertate pe care nune pricepem încă să o trăim, fiindcă ne-am

pierdut reflexele unui comportament normal.(e fapt, însăşi conceptul de libertate a însemnat mulţi ani - şi în bună măsură mai înseamnă - doar ieşirea din cuşcă. +-am înţelesşi, probabil, nu înţeleem nici astă"i prea binecă libertatea are propria sa ordine. &ndeosebi,n-am înţeles că, aşa cum animalele ţinute multtimp în captivitate îşi duc în ele cuşca atuncicând li se dă drumul, readaptându-se reu lalibertate, la noi trecutul nu ţine în primul rând dearhive, nu se opreşte la ceea ce a fost. El este

încă activ. Strioii mer pe stradă, vorbesc,uneori îi vedem la televi"or. +oi înşine,

câteodată, suntem fără să ne dăm seamapropriii noştri strioi.(ar mă tem, să mă ierte oaspeţii noştri,

că un occidental nu are cum sesi"a traediaacestei situaţii, pentru simplul motiv că încearcăsă udece, să anali"e"e - cu o loică normală -o anormalitate.

ccidentul s-a răbit să salute sfârşitulcomunismului, după care s-a relaxat şi adevenit mai indiferent, fără să observe că pescena Estului European s-a schimbatspectacolul, dar vechii actori* forfotesc princulise şi nu şi-au uitat rolurile. Preătesc, poate,chiar un spectacol nou, care să combine celedouă nenorociri ale secolului, comunismul şifascismul.

5



&n fond, teroarea n-a fost sinura noastrăproblemă. 'r putea înţelee oare un occidental

de ce un om ca mine şi-a pus întrebarea, într-o"i, dacă nu cumva o anumită formă deînţelepciune*, ce a bântuit ca o molimă prinEst, a devenit principalul aliat al teroarei/ 0a 12ani am vă"ut !ucureştiul împân"it de uniformeruseşti. 'm simţit pe pielea mea cele douăpietre de moară între care a fost prins acestsecol, măcinat până la sâne între ideoloii.)evoluţia m-a prins la 34 de ani. 'm îmbătrânit

într-o anormalitate care a sfârşit prin a ni sepărea, la un moment dat, *normală*, în sensulcă nu mai mira pe nimeni, răul banali"ându-se.#um să explici asta unui om obişnuit să

despartă ce este normal de ce este anormal/5ai ales că lipseşte, din păcate, o anali"ăserioasă şi dreaptă a traediei popoarelor dinEst, iar în privinţa noastră au circulat destuleprostii.

&n )omânia a avut loc prima manifestaţieanticomunistă din Estul Europei şi prima

re"istenţă armată împotriva ocupaţiei sovietice,re"istenţă care a durat ani, în munţi. #u toateacestea, ne-a fost dat să au"im mirărisuperficiale, de enul6 )omânii rabdă orice*sau 5ămălia nu explodea"ă*.

#âţiva ani înainte de căderea lui#eauşescu, lucram la un manuscris pe careintenţionam să-l trimit în ccident. 5ă preocupaceea ce eu numeam a doua Poliţie*, adicăparadoxul că o tiranie tirani"ea"ă şi cu autorul

6



celor tirani"aţi. 5i-am amintit tot ce am cititdespre formele de colaboraţionism din 7ranţa,

în timpul ocupaţiei, şi de hipno"a pe care oexercita 8itler asupra ermanilor. #u ce eramnoi mai răi decât alţii/ &ncercam săsupravieţuim, să nu cădem victime, exact ce aufăcut şi alte persoane în vreme de di"raţie.9otuşi, nu puteam să nu văd că frica noastră îiaută pe cei care ne înfricoşea"ă pentru a ne

înfricoşa şi mai mult. Era mai mult decât evidentcă, pe măsură ce ne feream de riscuri,#eauşescu şi acoliţii săi îşi permiteau şi maimult. +ebunia lui era stimulată deînţelepciunea* noastră. 7ără voia lor,persecutaţii deveneau complici cu persecutorii.

(ar răul nu s-a oprit aici. +u mai surprindea penimeni minciuna. (evenise o practică*normală*. +e acomodam cu răul, ne obişnuiamcu el. :i, cu timpul, aproape n-am mai ştiut ceera normalitatea normală. +u mai vedeamdecât anormalitatea normali"ată. +i se păreacă, într-o lume ca a noastră, aşa era normal să

se petreacă lucrurile, ca sinceritatea să devinăun risc, o nebunie*. )ealitatea îţi amintea lafiecare pas că trebuie să fii atent ce spui, cuispui, dacă voiai să nu intri în atenţia Securităţii.(e aceea neacceptarea anormalităţii ca unfactor normal părea nu atât un act de cura, câtun semn de u"ură a instinctului de conservare.

&ncât, nu faimoasa spălare a creierelor estepoate crima cea mai perfectă a reimuluicomunist, ci cea mai durabilă. ;n creier spălat

7



nu mai are trecut. &n schimb, un creier deprinssă considere normală anormalitatea e

ameninţat să dispară < chiar şi în libertate - dereflexele pe care le-a căpătat într-o istorie deca"armă, unde adevărul este ca o pastă moale,ce poate lua orice formă, în funcţie de ordineledate. )ăul a intrat în limba, în modul de aândi. Permiteţi-mi să vă reamintesc ce "iceaEuripide, că sclavul devine cu adevărat sclavabia când se comportă ca atare.

9oate acestea au lăsat urme pe care unstrăin le sesi"ea"ă reu. #hiar şi noi nu le maiobservăm uneori. (e fapt, există riscul, cred, ca

în continentul care l-a dat pe (escartes săopere"e la sfârşitul acestui secol două loici

diferite6 una mai pramatică şi eoistă, a=estului, cealaltă, resentimentală şi derutantă, aEstului, dispus să vadă în ccident a treia)omă* care se sepără de noii barbari*.

'ceastă stare de lucruri poate accentua şi maimult pericolul, deloc neliabil după părereamea, ca între Est şi =est să se cree"e o ruptură

încă şi mai profundă, fiindcă în locul #ortinei de7ier ar fi o rană care ar face, practic, aproapeimposibilă comunicarea.

Poate că unui occidental îi sună normalsau măcar pitoresc îndemnul lui 5arx, de a nedespărţi de trecut râ"ând. 5ie sincer să fiu, mise pare o enormitate. :i e reu de ăsit, cred,un sfat mai absurd.

5ai întâi, cum să râ"i de un coşmar/ 'r fi un râs nehiob şi, fără îndoială, indecent. 'u

8



fost săvârşite prea multe crime pentru a nepermite să i"bucnim într-un râs isteric ca să

exorci"ăm într-un fel traedia care a avut loc. 'poi, noi nu am avut altă viaţă decâtaceea pentru care ne-am temut. Ea arepre"entat sinura şansă de a iubi ori de acontempla un cer plin de stele. #easurilenoastre de tandreţe s-au amestecat cudisperarea. &n ceea ce mă priveşte, în acestcoşmar am devenit tată, am scris cărţi. Să mădetest oare fiindcă uneori am fost fericit, în timpce compatrioţii mei erau maltrataţi de Securitatesau putre"eau prin puşcării/ 5ă ruşine" pentrueoismul de a mă fi bucurat de "ilele cu cer limpede, în vreme ce atâţia români "ăceau în

celule întunecate, dar ce a fost, a fost, nici "eiinu mai pot schimba nimic, şi pe urmă, e o vinăoare să trăieşti/ 5orala îmi spune că orice estelaşitate, chiar dacă se reduce la neputinţa de arespine o "i însorită din pricina urâţenieiistoriei. (ar nu mai vreau să fiu ipocrit, măconsider vinovat.

5ă consider vinovat că am tăcut mulţiani după ce tatăl meu a murit într-un spital, înurma unei banale peritonite, deoarece i s-arefu"at administrarea antibioticelor, nefiindcolectivi"at, nu pentru că am iubit viaţa chiar

într-un reim criminal. &n fond, vreau să spun căviaţa trăită nu este ca >idul !erlinului, s-odărâmi cu târnăcopul. ?ată de ce ne este atât dereu să udecăm ceea ce a fost*.

9



(e aici provine, probabil, şi iritarea cucare mulţi dintre noi refu"ă aici orice discuţie

despre vinovăţie, considerând fie că vina esteeală, uniformi"ată, cu corolarul firesc, dacă toţisuntem vinovaţi, toţi suntem inocenţi, fie căavem alte treburi mai urente acum. :i-ţi vinesă spui şi tu, ca un poet român din secolul al@?@-lea, *ce a fost a fost, ce este e şi va mai fice se cuvine*. (ar ce se cuvine/ +u cumvaceea ce se cuvine* depinde de tăria de a privi

în faţă ce a fost*/ Eu unul, recunosc, mă temcă avem nevoie să trecem printr-un puratoriupentru a reăsi, în sfârşit, normalitatea normală.

Octavian Paler

Bucureşti 1994

10



!I "EVINE VÎNTU#$ %&rag'ente(

Vla)i'ir Bu*+v,*i &n fond, spitalul special din 0eninrad nu

era decât o închisoare obişnuită, cu detenţiune în camere, limitarea corespondenţei şi hranei,cu ratii, sârmă himpată, "iduri de împremuireşi pa"ă înarmată. 9eoretic, la evadarea unuialienat mental, pa"a nu trebuia să deschidăfocul. (ar încearcă să-l deosebeşti pe unsmintit de un criminal de drept comun dinpersonalul de deservire. 7ireşte, pa"adeschidea focul şi asemenea ca"uri au avut loc.

... 'ici era deţinut din 1AB3 +iColai

Samsonov, eofi"ician, laureat al premiuluiStalin. ' fost trimis la balamuc pentru oscrisoare adresată #.#. în care cerea odemascare consecventă a crimelor săvârşite de

11



Stalin. El refu"a cateoric să dea dovadă decritică* şi astfel făcea puşcărie de opt ani. Era

tratat după voia administraţiei6 inecţii,maltratări, plasarea în camera de deţinuţifurioşi. Sănătatea îi fusese "druncinată definitiv6inima, ficatul, stomacul - toate cedaseră şi, înfond, acesta era efectul secundar almedicamentelor psihotrope. (eosebit deinsistent era tratat în ultimul an, se svonise căveniseră unele indicaţii noi în privinţa lui.

... &n calitate de tratament al furioşilor*,mai bine "is, de sancţionare, erau folosite treimiloace. Primul6 amina"ina. (e obicei, dupăadministrarea ei, omul cădea într-o somnolenţă,se cufunda într-o stare de abruti"are şi nu-şi

mai dădea seama ce se întâmplă cu dânsul. 'ldoilea era sulfa"ina sau pucioasa. Ea procovadureri înro"itoare, o febră violentă,temperatura se ridica la $%-$1 de rade şi duradouă - trei "ile. 'l treilea era înfăşarea*. Pentruo vină oarecare, deţinutul era înfăşat strâns, dela picioare la subsuoară, cu cearşafuri răsucite

sau ben"i de foaie de cort, muiate în apă.;scându-se, pân"a se contracta, provocându-ipacientului o durere nespusă şi o arsură în totcorpul. (e obicei, nefericitul foarte curând îşipierdea cunoştinţa şi surorile medicale eraudatoare să-l supravehe"e. #el care îşi pierdeacunoştinţa era slăbit niţel din strânsoareafeşelor, lăsat să-şi revină după care era înfăşatdin nou. Procedura era folosită de câteva ori.

12



... 0a etaul superior al primului bloc, însecţia a cincea, se aflau caşcavalurile* -

camere căptuşite cu cauciuc, pentru ca nebuniifurioşi să nu-şi spară capul i"bindu-se depereţi. &n aceste camere oamenii erau deţinuţi

în totală i"olare, oi puşcă şi, se "ice, eraubătuţi crunt. +u chiar atât de demult, acolo afost omorât unul dintre smintiţi, rupându-i-secoloana. 'ltul s-a înnăbuşit în faşă*, n-au reuşitsă-l slăbească din strânsoare. !ineînţeles,nimeni nu a fost vinovat, asasinaţii erau şterşidin evidenţă - ţicniţii fiind întotdeauna de vină.

... Pericolul răfuielii plana asupracapetelor noastre. #u cel mai mic prile, îiau"eai pe infirmieri şi ardieni6 *#e-i leatule, ţi

s-a făcut dor de faşă/*. dată prescrise,inecţiile de amila"ină ţi se administrau în modautomat, de multe ori uitând a mai fisuspendate. Di se făceau atâtea inecţii, încâtnici acul nu mai putea fi înfipt în fese. Din minte,am nimerit într-o "i în cabinetul de fi"ioterapie,pentru a-mi încăl"i amidalele - dată fiind

ume"eala din 0eninrad, tonsilita mea cronicăs-a aravat şi febricitam. Păi, iată, am intrat încabinetul medical şi am vă"ut o priveliştefantastică. Pe "eci de banchete stăteau întinşinişte oameni care îşi expuneau fundurile oalela lămpile de încăl"ire. 7esele li se bătuciseră,astfel încât nu mai intrau acele şi trebuia să le

înmoaie muşchii, pentru a fi trataţi* din nou.... lumele şi batocura cruntă cu care

erau trataţi bolnavii deveniseră un fel de

13



necesitate. &n alt bloc, într-o cameră mai mare,printre vreo 1% persoane, se afla un tânăr de 1A

ani, unul Sapronovici. 'vea fluturii săi, şianume6 el trebuia să distruă lumea dinccident, în primul rând 'merica. El apăsamereu butoane imainare, fiind siur călansea"ă rachete cu focoase nucleare.

Să aruncăm 'merica în aerF Să-lucidem pe GennedHF*, răcnea el, apăsândbutoanele. +u ştiu de ce nu avea ochi să-l vadăpe GennedH.

Sapronovici, îl striau cei cu mintea întreaă, vino încoaceF ;ite un buton adevărat,apasă-lF* şi-i arătau butonul de la uşă, cu careerau chemaţi infirmierii şi ardienii. 9reptat, el s-

a obişnuit cu acest buton, astfel încât stăteatoată "iua lână uşă şi-l apăsa mereu. ?nfirmieriis-au plictisit să tot dea fua la aceste semnalefalse şi-l maltratau adesea, îi făceau inecţii şi-lînfăşau < toate însă nu aveau nici un efect.

9oamna, GennedH a fost asasinat. 9iraniilui Sapronovici nu puteau scăpa oca"ia de a

uca cu el iurina. ?-au adus "iarul cucomunicarea despre asasinarea lui GennedH.#e "ici, Sapronovici, aşa c-ai făcut-o de

oaie/ 'cum fii cu ochii în patru. (eocamdatăasasinul nu a fost ăsit, este căutat, aşa că nute vei afla mult timp la fereală, au să te dibuie,pentru că toată lumea ştie cine a apăsat pebutoane*.

Sapronovici o sfeclise, era "uduit. săptămână întreaă a stat ăvo"dit în pat,

14



acoperit până peste cap cu pătura. +u se ridicanici să ia masa, se temea să-şi iţească capul de

sub pătură. )e"ultatul era surprin"ător.Sapronovici aproape că s-a însănătoşit şi numai avea chef să apese pe vreun buton.

I.;n rup numeros îl constituiaupersoanele care încercau să ră"bată la diferiteambasade din 5oscova. amenii sovietici derând credeau, ca nişte naivi, că era suficient săintri într-o ambasadă şi de acolo te vatransporta, în secret, peste frontieră. #uaceastă treabă a fost mult mai complicat. +ici olee nu inter"icea să intri într-o ambasadă.#um să-i udeci/

0etonul Pintan a fuit din 0etonia încă de

la inva"ia sovietică a ţării lor. &n tot acestrăstimp a trăit în 'ustralia, a lucrat ca încărcător-descărcător şi şi-a crescut copiii. (ar au auns şi în 'ustralia "vonurile depre*de"heţul* hruşciovistJ inima l-a tras acasă, săvadă cum o mai duc cetăţenii din patrie. ' venitcu toată familia, l-au lăsat să intre fără nici o

propteală. (ar când şi-a dat seama ce înseamnă de"heţul*, a vrut să plece din nou în 'ustralia. ' vrut, însă a constatat că tocmai înapoi nu se mai poate. +u s-a înriit să obţinăcetăţenia australiană, a trăit ca un cetăţeanleton, cu vechiul buletin din 0etonia, mai ales căcelor din 'ustralia nu le păsa ce buletin ai. r,aici era altă poveste6 ;niunea Sovietică nurecunoştea nici un fel de 0etonie. :icetăţeanului Pintan i s-a adus la cunoştinţă că

15



în tot acest timp dumnealui a fost cetăţean al;.).S.S. fără ca el să bănuiască acest lucru.

Pintan nu putea nicidecum înţelee un lucruatât de simplu, făcea tărăboi, căuta să ră"batăla scumpa-i ambasadă australiană şi pentruaceasta i se administra amina"ină.

INT"O-UCE"E

7ără unii ca noi şi poate şi fără mărturiide felul pe care noi le pre"entăm în aceastăcarte, în psihiatria românească ar fi linişte căci,

16



aşa cum sublinia un apoloet, profesoriicomunişti din psihiatrie erau şi sunt eneroşi şi

de un profesionalism indiscutabilK, iar înpsihiatria noastră nu s-a schimbat nimic şi nicinu trebuie să se schimbe.

(eşi pare un paradox, lucrarea noastrăeste un adevărat sami"dat, căci ea apare într-olume psihiatrică nu numai conservatoare, dar care nici nu s-a desprins de domele comunist-materialiste, iar cei care pă"eau puritatea*ideoloică în trecut o pă"esc şi astă"i, mânuindcu mare abilitate tactica aceea comunistă aformelor fără fond Lutili"ea"ă de exemplu (S5-ul, dar fără a face referire la ba"ele ideoloiceale psihiatriei americaneM.

0ucrarea noastră este ca şi un sami"datşi pentru că un rup de psihiatri nonconformişti,aflaţi ca şi în trecut pe aceleaşi po"iţii Lşi nu mărefer doar la ierarhieM şi într-o atmosferă deadversitate şi de monopol al puterii, încearcă săalcătuiască o CA"TE A#B.$ a psihiatrieicomuniste româneşti şi fac acest lucru sfidând

conducerea post-comunistă a profesorilor*, câtşi a celor care pretind că aparţin noiidemocraţii, dar care au muşcatK dea dinciolanul puterii, după care atâta au induit.

(e fapt, psihiatria românească, înapoiatăştiinţific şi instituţional, este nevoită încă pentrumulţi ani să poarte canrena vechiinomenclaturi, făcând să mai funcţione"e acelminister al adevărului* şi orani"ând oadevărată instituţie a corupţiei intelectuale, la

17



care s-au aliat nu numai profesorii*, dar şi toţiprofitorii, foştii torţionari din vechea orani"are

psihiatrică.(ar să lămurim mai întâi pe coleii dinalte specilităţi medicale, care privesc ca peceva bi"ar lupta din sânul psihiatriei, deşi se faca uita că decenii în şir psihiatria furni"asecretarii de partid şi alţi politruci medicali, ca şicum acest lucru era un domeniu re"ervat doar psihiatriei. +u a venit oare vremea să ne

întrebăm de ce/7oarte frecvent medicii de alte

specialităţi se întreabă pentru ce în psihiatrie s-a declanşat o asemenea dispută, în timp ce înalte specialităţi medicale problema se pune de

a fi sau a nu fi un bun specialist Ldeşi lucrurilenu stau peste tot aşaM. &n psihiatrie, însă, practica profesiei

presupune nu numai acumularea unor cunoştinţe bioloice sau biochimice, cum estede reulă ca"ul medicinii somatice, dar şi aunor temeinice cunoştinţe de psiholoie,

socioloie, reliie şi chiar de filo"ofie, care seadauă cunoştinţelor bioloice Lpsihiatriarămânând totuşi în centrul mediciniiM.

(in aceste motive, în psihiatrie, aşa cumvom vedea pe parcursul lucrării, sinonimiimaeştrilor din specialităţile medicale au formato nomenclatură căreia partidul i-a trasat sarcinasă cree"e o /,ihiatrie ,+ciali,t0$, opusăpsihiatriei occidentale, pe care ei o numeau înderi"iune /,ihiatria urghe20$.

18



&nchipuiţi-vă o asemenea absurditate într-una dintre disciplinele medicale, cum ar fi

cardioloia sau chiruria. (in aceste motive,comuniştii au considerat psihiatria ca pe uncâmp de luptă ideoloică, în care emanaţiile*filo"ofice marxiste trebuiau să lupte şi săcâştie disputa cu conceptele burhe"e6psiholoia şi socioloia nemarxistă, pe carepsihiatria din ccident şi le adudecase după unlun drum al de"voltării multor ştiinţe umaniste,nu numai de esenţă bioloică sau biochimică.=om vedea pe parcursul lucrării cum peaceastă ba"ă, psihiatria din ţara noastră va fipractic politi"ată Lîn sensul ideoloieicomunisteM, orani"ată şi condusă de oamenii

reimului, areaţi de către Securitate, psihiatriafiind nu numai în atenţia oranelor de partid,dar şi a acelora de represiune.

#e a urmat a fost doar un mic pas,pentru ca reimul comunist să se folosească depsihiatrie în scopurile sale represive, aşa cum ofăcea de fapt în toate domeniile de activitate,

toate fiind aservite scopului păstrării puterii.(ar această politi"are comunistă apsihiatriei a dus aproape în mod reflex laapariţia unei permanente re"istenţe şi chiar aunei mişcări de di"idenţă, căci ce aţi fi dorit,iubiţi colei, să opunem noi psihiatrieisocialiste*, creată cu mială timp de aproape B%de ani/

' susţine a"i că psihiatria practicată în)omânia comunistă - în ciuda abu"urilor

19



ideoloice şi a înapoierii ştiinţifice - a fost odesfăşurare normală, şi aceasta doar pentru a

păstra o falsă pace internă* sau în numele uneifalse coleialităţi echivalea"ă cu omonstruo"itate pe care doar somnul raţiunii opoate tolera.

P,ihiatria ,+ciali,t0$ treuie ,0)i,/ar0 3'/reun0 cu 'aculatura şin+'enclatura care au &un)a'entat+ şiaceasta atât din motive de moralitate, cât şi dinnecesitate. #erem deci înăduinţă coleilor noştri şi chiar opacului 5inister al Sănătăţii,pentru a putea duce la bun sfârşit aceastălucrare, încetul cu încetul şi cu stăruinţă.

(ar să privim puţin în urul nostru. 9inerii

şi romanticii revoluţionari au murit în decembrie1A2A cu ferma convinere că în )omâniacomunismul va fi aruncat la lada de unoi aistoriei. )espinerea comunismului a devenit,pentru acele momente, raţiunea de a sesacrifica a naţiunii noastre şi mai ales atineretului nostru.

&nsă, dacă în 1A$B comuniştii lui Stalinştiau că nu vor putea schimba un reim politicşi nu vor putea comuni"a )omânia păstrândvechile structuri ale statului democrat burhe",trecând imediat la epurarea administraţiei,armatei, poliţiei, maistraturii şi instituţiilor academice, revoluţionarii din 1A2A au avutnaivitatea de a crede doar în puterea uneirevoluţii morale, pe care au stropit-o din plin cusâne, cre"ând naiv în convertirea* vechii

20



nomenclaturi. +u numai că s-au înşelat, dar s-au înşelat amarnic, motiv pentru care de atâţia

ani )omânia se "bate încă în braţele unuicriptocomunism tot atât de malin ca şicomunismul însuşi.

(acă în 1A$B în ţara noastră existaudoar vreo 2%% de comunişti, în 1A2A numărulcelor adevăraţi nu părea să fie mult mai mare,căci cum altfel s-ar putea explica pulveri"areaunui sistem represiv şi a unui Kpartid de $milioane de oameniK în doar cîteva "ile.

(ar, ca şi în 1A$B, cohortele de profitorişi de adepţi ai unui materialism vular şi aicorupţiei fără cre" moral sau ideoloic s-auadaptat* rapid, preluând spre folosul lor tânăra

şi fraila societate românească post-totalitară.9reptat, a devenit clar că nu va mai exista unproces al comunismului, punctul 2 de la9imişoara, ca şi spiritul 9imişoarei au fostrespinse şi insultate în chiar noul Parlament al)omâniei, iar foştii deţinuţi politici, ca şi foştiidi"idenţi îşi duc mai departe calvarul

suferinţelor, în timp ce revoluţionarii dindecembrie 1A2A apar mereu ca fiuricontestate, punându-li-se în spinare toatereutăţile actuale ale ţării.

=echea nomenclatură s-a cocoţat dinnou pe po"iţiile anteriore, trecând de la dicteulfanatismului comunist, prin care îşi asiura întrecut existenţa para"itară, la promovarea unuicapitalism sălbatic* şi de tarabă, pentru a

21



compromite total idealurile revoluţiei române din1A2A.

(ar ce face poporul, ce fac cei mulţi,care ar trebui să-i înlăture pe aceşti profitori/Poporul, purtând în spate acea

psiholoie a cuştii* din care abia a ieşit, caorice masă se teme de schimbare, iar subcomunişti simţul său politic care îl face pe omsă fie o fiinţă unică în univers s-a atrofiat, cineştie pentru câtă vreme.

#a şi în trecut, poporul este lovit deputere în existenţa sa Lşoma, subnutriţie, salariide mi"erie, permanenta inflaţieM şi de aceea, caşi în trecut, cedea"ă oricărui paternalism ieftin,tiradelor naţionaliste, celor mai simple manevre

propaandistice ale fostei şi actualeinomenclaturi care şi astă"i, fără nici o enă,lansea"ă cu succes lo"incile salvării poporuluide moşieri şi capitalişti* până la diversiuniridicole, cum ar fi culpabili"area foştilor deţinuţipolitici, en 9icu (umitrescu sau #orneliu#oposu.

Este oare situaţia în psihiatrieschimbată/ +icidecum. 9rebuie sărecunoaştem, şi comuniştii au confirmat-o cuputere, că medicina nu a fost niciodatăindependentă de puterea politică, dintredisciplinele medicale psihiatria fiind cea maidependentă. (atorită naturii sale particulare,psihiatria are mereu de înfruntat probleme eticeşi de esenţă umană, dacă ar fi doar să neândim că ea este sinura disciplină medicală

22



autori"ată de către societate să interne"e opersoană uneori chiar împotriva voinţei sale.

Pe de altă parte, psihiatria dispune defrontiere foarte vai, iar psihiatrul, voluntar sauinvoluntar, îşi poate utili"a puterea* îndefavoarea libertăţii şi autonomiei uneipersoane. Psihiatria oacă deci şi un rol politic*activ, dacă luăm termenul de politic înaccepţiunea de viaţă a Kpolisului*. 'stfel, dacă

în ţările democratice extremiştii de dreapta saude stâna nu vor avea niciodată de-a face cupsihiatria, în )omânia comunistă, ca şi în fosta;.).S.S., practica psihiatrică a implicat factoriideoloici şi chiar politici, o parte a opo"iţiei fiindetichetată ca ţinând de domeniul psihiatriei. Se

ştie cât de imprecise sunt criteriile de dianostic în psihiatrie, iar între simple simptomepsihopatoloice sau comportamenteleneconformiste şi un adevărat dianostic clinicexistă o mare deosebire. 'stfel, mulţi di"idenţi,supuşi persecuţiilor şi inustiţiei, trăind într-unpermanent stres, au putut pre"enta unele

trăsături psihopatoloice reale, dar ei nu puteaudeveni prin aceasta adevăraţi bolnavi psihici şinumai raţiuni de natură politică au făcut posibilacest lucru.

#a şi în alte ţări comuniste, în )omânia,trei structuri particulare dictaturii au forţatlimetele psihiatriei6

! Caracterul totalitar al statului"

23



#! $ocul ocupat %e cătrei%eolo&ie 'n toate %omeniile"

(! Teama )iscerală are&imului %e a nu*şi pier%e puterea şi pri)ile&iile! 'stfel, pe de o parte, individul nu avea

drepturi, iar partidul era sinurul care decidea,inclusiv în a considera pe un individ nebun, iar pe de altă parte ştiinţa era supusă - ca să nuspunem servitoarea - ideoloiei. (in acestemotive şi psihiatria era datoare* să participeprin toate miloacele specifice la menţinereaputerii reimului. =iolenţa se exercita împotrivaoricărui individ care nu se putea încadra* încolectivitate, aşa cum era aceasta definită de

către partid, iar anormalul, *bolnavul* era deaceea definit prin caracterul său asocial*,atipic, motiv pentru care socialismul condamnape toţi cei oriinali*, pe toţi cei care ândeaualtfel, toate minorităţile Lchiar şi rupurireliioase sau rocCM.

7aţă de mulţi dintre aceşti indivi"i se va

exercita o violenţă asepti"ată , o violenţă înhalate albe*, motiv pentru care normalii* vor semăna tot mai mult cu o rădină "ooloică,indivi"ii căpătând tot mai mult acea +psiolo&iea cuştii- pentru care era normal să vote"e AANpentru partid şi conducător.

(ar psihiatrul care interna un opo"antpolitic sub pretext de schi"ofrenie sau paranoiase implica în mod conştient în politica statuluitotalitar de la care aştepta de fapt anumite

24



atitudini care să-i aducă avantae. 'poloeţiipsihiatriei socialiste* explicau aceste

particularităţi* ale actelor lor prin aceea aexistenţei unor deosebiri esenţiale* faţă depsihiatria burhe"ă*, adică aceea care sepractică în ccident. 'cest lucru a stat la ba"arespinerii fără discernământ sau arumenteştiinţifice a conceptelor psiholoice şisocioloice din psihiatria română.

0a 8onolulu L1AOOM, 'dunarea eneralăa 'sociaţiei 5ondiale de Psihiatrie a consemnat

însă, în mod franc, utili"area psihiatrieisocialiste* ca armă politică, adoptândurmătoarea re"oluţie6 * Asociaţia .on%ială %e/siiatrie ia notă %e utili0area abu0i)ă a

psiiatriei 'n scopuri politice şi con%amnăaceste practici 'n toate ţările un%e se practică,in)it1n% or&ani0aţiile pro2esionale psiiatrice %ea renunţa la aceste practici şi %e a le suprima!

Asociaţia %ispune %e numeroase mărturii pri)in% utili0area sistematică a psiiatriei 'nscopuri politice 'n U!R!S!S!3! (eleatul nostru la

acest conres a fost ideoloul comunist alpsihiatriei româneşti =. Predescu, un politrucformat la 0eninrad Lstudenţie şi doctoratM,alături de coleul lui de studii în ;.).S.S. -5ilea :tefan, care a primit şi el săKhaiduceascăK (epartamentul psihiatrieiinfantile. (in acest motiv, reacţiile autorităţilor române au fost identice cu acelea ale ;.).S.S.A,t&el5 /re,iunil+r e6terne li ,a r0,/un,invariail c0 ele re/re2int0 un a'e,tec$ 3n

25



/r+le'ele interne5 iar +/+2i7iei interne i ,ar0,/un, c0 atitu)inea )e c+n)a'nare a

/,ihiatriei ,+ciali,te$ nu c+n,tituie )ec8tagita7ie antic+'uni,t0$ 'bu"ul în sine a fostneat atât în ;.).S.S., cât şi în )omânia, iar din păcate, %oar o2icialii rom1ni mai nea&ăastă0i abu0urile psiiatrice %in timpul re&imului comunist .

#e se întâmplă însă acum, după atâţiaani de la căderea comunismului, cu cei peste1.%%% de psihiatri români/ +imic, sau ca să fimsinceri, psihiatrii sunt la unison cu ţara de până

în 1AA3, votând AAN pentru nomenclaturacomunistă.

9răind în frica şi teroarea din trecut,

psihiatrii români Lo colectivitate în mare partefemini"atăM trăiesc şi astă"i, în libertate, acelaşisindrom al cuştii* sub conducerea foştilor profesori* comunişti, vă"uţi de cei ce au fostfavori"aţi chiar ca eneroşi şi de unprofesionalism indiscutabil*, aşteaptând ca deobicei să nu se întâmple nimic în psihiatrie.

Psihiatria occidentală dispune de lucruricu care un psihiatru român format la şcoalacomunistă nu este acomodat Lmai ales datoritălipsei de cunoştinţe psiholoice sau socioloice,precum şi ca urmare a noilor cuceri biochimiceM.Există în ccident un tip nou de instituţii detratament, care ar bulversa complet sistemula"ilar în care s-a complicat asistenţa psihiatrică

în perioada comunistă, cea care pre"intă acumbufoniada reformei*, pe care în realitate o

26



respin. #um să-şi adudece psihiatrul romântoate acestea/ Nu este oare mai bine ca,

susţin1n% pe )ecii pro2esori 4)eceanomenclatură5, să menţină )ecea or&ani0areşi )ecile concepţii cu care psiiatrul rom1n s*aacomo%at %e6a %e peste 78 %e ani9 Se vededoar ce ravaii face reforma în orice domeniu încare este pusă în cau"ă. :i ce dacă psihiatriaromână va rămâne încă decenii în şir condamnată. #ât despre tineret, el fiind maiderabă interesat de emirarea în =est,implicarea sa este ca şi inexistentă.

Scriem această carte pentru că am simţitcă demersul nostru se află de această dată însensul istoriei* şi nu doar ca în ultimele cinci

decenii, când ne-am luptat doar cu morile devânt. facem şi astă"i chiar dacă încăestablishmentul psihiatric este acelaşiLcomunist şi potrivnicM. Parafra"ând un versetbiblic, adevărul trebuie striat de peacoperişurile caselor, iar dacă nu-l vom face noiatunci îl vor stria pietrele în locul nostru.

'utorul declară că întreaa teorie privindcompetenţa nomenclaturii şi nivelul înalt* alpsihiatriei româneşti din perioada comunistăeste o minciună, iar abu"urile etice din trecut audevenit o traedie de care actuala psihiatrietrebuie să se purifice.

7ăcând din psihiatrie servitoareasistemului represiv, oficialii psihiatriei de astă"iau făcut şi fac o reşeală istorică, nu numai

împotriva unei discipline medicale, ci şi a unei

27



naţiuni, a naţiunii române. Participând ca oficialila represiunea psihiatrică, ei au fost instrumente

docile ale unei +rgani2a7ii cri'inale* createde către statul comunist, fenomen pe careistoria nu l-a mai cunoscut decât în statulfascist-hitlerist. :i în loc să le fie ruşine şi să sepocăiască, foştii torţionari, atacă, acu"ă, ca şicum istoria s-ar mai putea întoarce lacomunism.

#ompetenţa lor/ Să fim serioşi. &n cedomeniu a mai promovat comunismulcompetenţa/ (osarele de cadre, "ecile defuncţii pe linie de partid, studiile din ;.).S.S.sau la :tefan heorhiu*, acestea erausursele competenţei profesorilor eneroşi şi de

un indiscutabil profesionalism*. 'm pornit la alcătuirea acestei lucrărimai mulţi, la început chiar o orani"aţie

întreaă - '.P.0.). L'sociaţia Psihiatrilor 0iberidin )omâniaM, dar, sub conducerea unor foştipolitruci, orani"aţia a capotat lamentabil. Peparcurs, mulţi au vă"ut că din acest tip de

activitate nu se pot trae avantae, pe alţii i-aapucat frica speriindu-se de estul pe care eracât pe ce să-l facă.

Putem spune totuşi că lucrarea reflectăpunctul de vedere al adevărului şi cel puţin alspiritului în care s-a format 'sociaţia Psihiatrilor 0iberi din )omânia.

Supunem fenomenul abu"ului psihiatricdin )omânia unei anali"e teoretice şi în ceea cepriveşte modalităţile sale practice. 'dversităţi

28



de tot felul au fost sau nu re"olvate, dar cel maireu a fost de trecut peste frica, teama

permanentă de persecuţii, reaua povară atrădării liderilor 'sociaţiei Psihiatrilor 0iberi.Sute de ca"uri de abu"uri psihiatrice nu auauns la noi, ele au fost ascunse cu riă, ca şidosarele Securităţii. 9reptat, elanul de ade"vălui ca"uri de abu"uri s-a atenuat şi omonstruoasă coaliţie* s-a format între foştiitorţionari şi chiar conducerea 'sociaţieiPsihiatrilor 0iberi, o elită de acum reali"ată*6 cufuncţii de profesori, vi"ite în străinătate plătitede alţii Lvechea obsesie a românuluicomparabilă doar cu obsesia pentru salamM,acces la putere, Kstima şi consideraţiaK elitei

comuniste etc. (in cau"a acestor adversităţiconsiderăm lucrarea ca fiind incompletă, dar şica o primă breşă în cetatea minciunii şi aincompetenţei.

9artorii psihiatriei comuniste sunt încă înforţă, deţinând şi astă"i toate atuurile puterii. Eişi cei câţiva conducători corupţi despre care am

vorbit sunt a"i sinurii interlocutori aiministerului, ai străinilor care mai vin pe la noi şi în special ai darurilor lor, sinurii oaspeţi aireuniunilor internaţionale, unde pleacă fără niciun ban din propriul bu"unar şi unde, chipurile,ar repre"enta psihiatria românească.

0a fel ca în trecut, ccidentul înhitetotul pasiv, din lene sau de"interes, devenindastfel foarte uşor victima ofensivei celor care auluat puterea sau o deţin în continuare în

29



psihiatrie. (ar, în fond, cum spune şi Paler, dece ar trebui să ne mirăm/ are #eauşescu nu

a primit de la occidentali cele mai înalte titluri şinu s-a plimbat la 0ondra cu caleaşca reală/(e unde să ştie el că aceştia nu sunt sinceriLKcoleiiK lui, oamenii de ştiinţă sau marii şefi destat ai ccidentuluiM. :i totuşi, noi şi alţii ca noivom fi mereu piatra de poticneală a acestor vechi şi noi profitori* ai psihiatriei, ai aceloracare se opun oricărui prores al disciplineinoastre.

P0,tr0veni :u) Nea'720 iulie 1993

/!S! Din cau0a %ecala6ului %e timp %e lare%actare la e%itare, o serie %e e)enimentesunt astă0i %epăşite 4%e e:emplu ocupareaunor anumite 2incţii5, iar o serie %e tartori comunişti e:empli2icaţi au plecat spre+C1mpurile ;li0ee-! <aptele lor şi situaţiile

%escrise răm1n pentru istorie, moti) pentrucare această lucrare*%ocument nu le poateeclipsa!

Piatra Neamţ, 2005

30



Capitolul

;UN-A<ENTA"EA I-EO#O=IC. AABU>U#UI PO#ITIC ÎN PSI?IAT"IE

?deoloia comunistă, în perioada cât adominat ca ideoloie de stat, a afirmat în

permanenţă primordialitatea politicului în toatedomeniile vieţii sociale sau ştiinţifice. 'cestlucru a fost mai prenant în domeniul ştiinţelor psiholoice, psihiatria fiind una dintre acestea,materialismul dialectic susţinând că psihiculeste doar un epifenomen al materiei, alcreierului, ideoloii partidului reali"ând aceastaca şi când psihicul ar repre"enta doar o simplă*secreţie* a acestuia. &n contrast chiar cuconceptul eneral-filo"ofic de materie, elaboratde către 5arx, ideoloii socialismului real*practicau în fapt un materialism vular şiinteliibil*, în sensul că psihicul era considerat

drept un subprodus al unor structuri bioloice,la fel cum, de exemplu, bila este secretată decătre ficat.

31



?mportanţa pe care sistemul comunist oatribuia ideoloiei a făcut ca psiholoia şi

psihiatria să fie obiecte ştiinţifice controlatepolitic. (in aceste motive amestecul oamenilor politici în aceste domenii a atins cote reu de

închipuit, psihiatria fiind în atenţia activiştilor departid şi chiar a oranelor de represiune alepartidului comunist.

Suferind însă de o adevărată amne"ie,ideoloii comunismului sunt indinaţi şi astă"ide orice idee de reformă a psihiatriei româneştipe care ei înşişi au distrus-o. 'ceastă

îndră"neală este cu atât mai temerară cu cât înacest cadru ei invocă nici mai mult, nici maipuţin decât pericolul amestecului politicului * în

psihiatrie, susţinând pur şi simplu că psihiatriacomunistă a fost o psihiatrie în care politicul nuera implicat.

'firmând apolitismul psihiatrieicomuniste, ei comit în fapt o nouă mistificare,provocând în acest cadru o confu"iepremeditată. punându-se doar acum

*imixtiunii* politicului în psihiatrie, ei se referă înmod tendenţios la marea politică - la politicade partid - pe care doar comunismul aamestecat-o în toate sectoarele vieţii sociale şiştiinţifice.

(ar lupta care se dă astă"i în psihiatrienu priveşte problematica politicii de partid, cipolitica psihiatriei, participarea profesionistuluila discutarea problemelor profesiei sale şi, dece nu, la modificarea unei instituţii care a fost

32



mult depăşită de epoca sa. Propunândapolitismul* psihiatrilor şi afirmând

impuritatea* politicului, ei în fapt vor să-şire"erve, ca şi în trecut, conducerea disciplinei,păstrarea şi conservarea elitei* profesorilor comunişti.

(e fapt, comuniştii creea"ă aici doar oconfu"ie de tip orQelian Lminciuna este adevăr şi adevărul este minciunăM, o confu"ieterminoloică între politica psihiatriei şi mareapolitică de partid.

&n ciuda faptului că ideoloia comunistăpleacă de la concepte filo"ofice apărute în urmăcu peste 1B% de ani, ideoloii marxişti auafirmat întotdeauna că pe această ba"ă ei pot

formula toate leile sociale şi ştiinţifice şi acestlucru l-ar face pentru toate timpurile. (omeniulvieţii psihice a constituit pentru ideoloiamarxistă un adevărat domeniu privileiat, motivpentru care psiholoia şi psihiatria au devenit*discipline cu profunde implicaţii ideoloice şipolitice. 'firmarea materialităţii psihicului

repre"enta una din domele fundamentale alematerialismului. 'cesta a fost motivul pentrucare psihiatria a fost copleşită de domeideoloice, a fost supraîncărcată cu activişti departid şi a fost îndeaproape supraveheată decătre Securitate.

(ar aşa cum am mai arătat, sfidândchiar conceptul marxist de materie, aparatciCidin psihiatrie şi psiholoie au auns să reali"e"ematerialitatea* psihicului sub forma sa cea mai

33



vulară, iar boala psihică drept un epifenomen,leat doar de modificările fi"icii, chimiei şi

anatomiei creierului, fără nici o conexiune cusocietatea sau psiholoia umană. asemeneavi"iune ştiinţifică* a auns să reali"e"enormalitatea sau patoloia psihică numai întermenii ştiinţelor po"itive Lchimie, fi"ică,bioloieM bineînţeles şi acestea doar pe ba"ainterpretărilor ideoloiei marxiste. +ormalul,patoloicul devin acum pentru activistul incultsubiecte pe înţelesul lor* pe ba"a unor simpleinterpretări materialist-mecaniciste, la nivelulmecanic de înţeleere. 'cest punct de vedere afost de fapt o transferare a maşinii demistificare sovietică pusă în scenă de către

Stalin ca o construcţie artificială, ideoloică şicare în medicină a luat forma *concepţiei pa)lo)iste* privind ştiinţele neuroloice, oconstrucţie ideoloică "isă materialist-dialectică, ce a devenit în fapt concepţieobliatorie şi oficială, impusă de cătreprofesorii* marxişti. #ei veniţi de la studii din

;.).S.S., şi care automat au primit conducereacatedrelor de psihiatrie adulţi şi copii, au avutca sarcină fundamentarea conceptuluimaterialist* denumit şi conceptul clinico*nosolo&ic o construcţie simplistă aplicată înmedicina somatică de peste 1%% de ani,reali"ată la nivelul cunoştinţelor bioloice sau,dacă vreţi, la nivelul psihiatriei clasice ermanedin anii 1A%B - 1AR%, dar cu o profundă

34



prelucrare materialist-dialectică, în conformitatecu ideoloia partidului comunist.

Sistemul a fost introdus în psihiatrianoastră nu prin arumente ştiinţifice sau caurmare a unor discuţii dintre profesionişti, cidoar prin metode administrative de comandă,prin ameninţarea cu miloace punitive, prinexploatarea funcţiilor ierarhice obţinute de lapartid de către cei veniţi din ;.).S.S. &n acestfel cadrele formate în ;.).S.S. au devenit oadevărată coloană a cincea* în psihiatria şipsiholoia românească. ;nii, pentru a-şi arătaataşamentul, şi-au schimbat chiar şi numeleLPopescu-+eveanu de la +evaM. 'ceste cadreaveau misiunea ca, în mod necondiţionat, să

adopte în psihiatrie misiunea revoluţionară* pecare le-o cereau oranele de partid, diriate larândul lor de către G!, pentru ca în sensulluptei de clasă* să distruă vechea psihiatrieromânească, aşa-"isa psihiatrie burhe"ă, la felcum s-a procedat în era comunistă cu literatura,dreptul, conceptele economice sau filo"ofice ale

)omâniei antebelice. ;inalitea ace,t+r ac7iunitreuia ,0 + c+n,tituie /,ihiatria ,+ciali,t0r+'8nea,c0$.

9recând la îndeplinirea unei asemeneamisiuni istorice*, catedra de psihiatrie din!ucureşti, de exemplu, a fost decimată în R$ deore, iar un ofiţer din 'rmata )oşie, de cetăţenieromână Lde fapt un spionM, activistul, fostilealist, ?polit (erevici, a luat în primiredirecţiunea celui mai mare spital de psihiatrie

35



din ţară, umblând sfidător luni de "ile înuniforma sa rotescă de ofiţer rus.

+u este de mirare că în primii ani aidemocraţiei populare* psihiatria sovieticăsubde"voltată şi dea comuni"ată, stilulştiinţific*rudimentar stalinist devin pentrupsihiatria românească norme obliatorii. ?atăspre exemplificare, pe parcursul doar a câtorvapaini, care erau in%icaţiile biblio&ra2ice ale lui =! /re%escu 4Cursul %e psiiatrie, >ucureşti ?@B .oloo), Da)i%o)si, anuşin,=)e%ensi, <e%oro), Orbeli, Anoin, >aritaş)ili,Eupalo), Fubra)ili, Suare)a, Erasnuşin,$isetoo)si, /opo), Sluceresi, ure)ici,Nicolae)5!

#ine a mai au"it ceva despre acesteKcelebrităţiK sovietice/ &n capitolele respective, însă, cei instruiţi în ;.).S.S., la şcoala G!, îşi împărtăşeau "estrea ştiinţifică* cu careveniseră din marea ;niune Sovietică. ?ată omostră de afirmaţii universitare* la unul dintrecapitole LpsihoeniileM6 3G'n %omeniul

psio&eniilor %ăinuiesc 'ncă curentemetapsiolo&ice, ele 2iin% susţinute %e a%epţii 2reu%ismului, neo2reu%ismului, %e a%epţii lui

A%ler şi Hun&- , dar care, în mod evident, în)omânia nu puteau fi citite, acţiunea fiind undelict penal. Sau şi mai departe6 *Utilitateai%eilor %e ba0ă ale concepţiilor pa)lo)iste, 'nmecanismul apariţiei bolilor, pune la ba0a'nţele&erii acestora, alături %e teoriae)oluţionismului %arinist, comple:ul

36



e)oluţionist*biolo&ic 'n patolo&ia me%icală, 'n&eneral, şi 'n psiiatrie, 'n special *. Să

înţeleaă fiecare ce doreşte, acesta era stilulunui Kuniversitar*comunist.#rescut de la 12 ani în ;niunea

Sovietică şi în spiritul psihiatriei sale,recompensat pentru faptele sale nu numai cupostul de profesor, dar şi cu cel de director înminister, deputat în 5.'.+., secretar de partid al;niversităţii de 5edicină, prorector, şefulproblemelor de psihiatrie din minister, şefulcomisiei de supraexperti"ă psihiatrică - neoprim aici -, aşadar, cu atâta motivaţie, ce i seputea cere unui asemenea om de către partidsau G! pentru ca el să nu facă/

Stilul partinic a fost rapid impus înpsihiatrie - nu cu arumente, care arumente/,ci prin miloace administrative, întreaapsihiatrie purtând pecetea maestrului* şi apoicontinuată, ieri şi astă"i, de către fidelii lui <?onescu ., )omila '., 5ilea St, +ica ;daniuetc.

ABU>U# PSI?IAT"IC /re'i2e

te+retice

Pentru înţeleerea rolului ucat de către

psihiatrie în sistemul statului comunist totalitar este nevoie de a elucida două problemeesenţiale şi anume6 structura +moralei socialiste- şi a relaţiilor %e %rept 'n sistemul

37



comunist*totalitar şi în al doilea rând, postulatele teoretice pe care s*a ba0at

construirea +psiiatriei socialiste-, care adevenit apoi o psihiatrie a abu"ului şi o aliată astatului totalitar.

N+ua '+ral0 şi rela7iile )e )re/t

,+ciali,tePoate că nimeni nu a explicat mai clar

rolul psihiatriei în societatea românească decât însuşi #eauşescu. 'stfel, în 1A32, cu oca"iadeschiderii anului uiversitar, el a afirmat în modfranc6 ! ;:istă oare unii care mai pot cre%e că 'n

Rom1nia %e astă0i ar mai 2i 2orţe capabile săameninţe sistemul socialist9 ;u cre% că nu mai e:istă! Nici ţăranii colecti)işti, nici muncitorii,nici intelectualii, nimeni nu*şi mai poate permitesă se 'n%oiască %e soli%itatea şi 2orţasocialismului! >ine'nţeles, mai e:istă nebunii, şi nebuni e:istă peste tot 'n lume, %ar pentru

aceştia societatea noastră are la %ispo0iţietoate mi6loacele necesare, inclusi) cămaşa %e2orţă-!

Era clar din exprimarea dictatorului că însocialism numai nebunii mai pot fi opo"anţipolitici, dar pentru ei socialismul preătise -lapropriu - cămaşa de forţă.

Prima problemă care s-a repercutat şiasupra psihiatriei a constituit-o pretenţiaideoloiei comuniste de a construi o +nouă

38



societate* şi pe această ba"ă o nouă moralăK,noi relaţii de drept. Prin această autoacreditare

ei s-au considerat în drept să bulverse"e toateprincipiile moralei şi normele de dreptrecunoscute de către societatea civili"ată şiprobate de istorie. +u este vorba aici de ceeace ei numeau morala burhe"ă*, ci deprincipiile universale ale dreptului şi, mai ales,de acelea privind drepturile individului, principiila care s-a auns după un lun şi anevoios drumal istoriei Lde la dreptul roman, până laprincipiile moralei creştine şi ale mişcărilor umaniste din ultimele secoleM.

Pornind de la conceptul marxist, conformcăruia proprietatea este un 2urt- , ideoloia

comunistă a lovit în dreptul sacru al omului lademnitate, până la transformarea lui într-o rotiţănesemnificativă a colectivului, a masei,concepte abstracte de cabinet, în numele unuiideal utopic de fericire colectivă. (acă teoloiireali"au raiul dincolo de mormânt, comuniştiipretindeau că acesta se află neapărat în viitor*,

dar nici din morţi şi nici din viitor nimeni nu s-a întors pentru a confirma utopia raiului comunist.Pentru comunişti socialismul trebuia să

însemne însă o nouă morală, adică principii noi în care trebuia să se încadre"e societateaviitorului. 'ceste principii re"ultau, dupăideoloia comunistă, pe ba"a studierii filo"ofieimarxiste, ale cărei concepte aveau peste 1B%de ani. Principiile morale* nu se reali"au raţieunor transformări interioare ale individului în

39



contact cu cea mai dreaptă societate*, ciinvers, individul, în mod artificial, trebuia să

corespundă* principiilor filo"ofului de acum 1B%de ani până la stadiul când el s-ar fi numit omnou*.

Pentru a trece în planul practicii socialeaceastă mistificare, reimul, care se asiuraseprin Securitate de puterea perpetuă, pusese înfuncţiune nu doar miloace de propaandă saumiloace economice, ci mai ales închisori,tortură, dominarea societăţii de către Securitateşi activişti de partid şi, spre nefericirea noastră,psihiatriei i se atribuise un rol important. ?ată dece utili"area psihiatriei în scopuri politice în)omânia nu trebuie privită doar ca un simplu

exces de "el particular al câtorva torţionariromâni care şi-au vândut conştiinţa. 'cestfenomen repre"intă mai derabă o metasta"ă*românească a comunismului, căci din fosta;.).S.S. până în #hina, #uba sau =ietnamproblemele psihiatriei au rămas aceleaşi înlaărul socialist. &nsă, ca în orice construcţie de

cabinet, noua morală* trebuia să eşue"e, şi eaa eşuat lamentabil atunci când sistemulrepresiv din care făcea parte a intrat în colaps.

'stfel, respinând proprietatea privată şiclădind pe această ba"ă noua moralăcolectivistă, ideoloia comunistă considera înmod utopic socialismul ca beneficiind descăderea treptată nu numai a criminalităţii, dar şi a numărului de boli mintale, deoarece toateacestea îşi aveau substratul în proprietatea

40



privată*. (e fapt, fenomenul nu a evoluat delocdupă aceste premi"e teoretice, deşi acest lucru

nu-i oprea să afirme că nevro"ele, de exemplu,scad în socialism, chiar dacă pentru aceastatrucau statisticile.

#ultul maselor*, ca şi masificareaindividului au condus la principii de dreptaberante, aşa cum ar fi6 a%erenţa principială a'ntre&ului popor la socialism, superioritateasocialismului şi mersul implacabil al oricărei societăţi spre socialism.

5orala* socialistă afirma în mod aberantinexistenţa conflictelor antaoniste în socialism,motiv pentru care pluralismul şi chiar simpladi"idenţă erau străine socialismului, ele erau

imposibile* atât în teorie, cât şi în practică. (inaceste motive în socialism nu era loc pentruopo"iţie, aceasta neputând fi introdusă decât fiedin exterior - ca export de contrarevoluţie -, fiedin interior, ca" în care putea fi acceptată doar ca epifenomen al patoloiei mentale.

'ceste aberaţii denumite cu termenul de

noi principii* ale societăţii socialiste au pusştiinţa dreptului în faţa unor probleme pe careomenirea nu le mai cunoscuse, iar eticapsihiatrică a trebuit să se subordone"e acesteinoi morale şi ,0 c+n,i)ere +/+2i7ia /+litic0,au religi+a,0 ca &0c8n) /arte )in/,ih+/at+l+gie Psihiatria, de fapt, o ştiinţămedicală, era forţată de ideoloi săarumente"e doma inexistenţei opo"iţieipolitice la comanda oranelor de represiune şi

41



să acredite"e ideea că acest fenomen nu estedecât boală mentală.

(acă acest lucru era reali"at din punctde vedere etic şi leal, un psihiatru nu maitrebuia să-şi camufle"e încălcările de etică alemeseriei, căci dacă acesta avea conştiinţăpolitică*, el era, în vi"iunea partidului, activist departid în domeniul său de activitate LpsihiatriaM.

'ceastă îndoctrinare se încastra repede înconştiinţa psihiatrului preătit sufleteşte pentrua deveni colaboraţionist, căci iată ce declara unpsihiatru care corespundea acestor criterii L5.Piticaru, (imineaţa, 1AARM6 *@)ar )e ce ,0 nu&ie )i2i)entul /+litic ,au religi+, un +lnav/,ihic*..., motiv pentru care ridicarea lor de pe

stradă cu oca"ia diferitelor evenimentecomuniste apărea acestui psihiatru* ca loică,psihiatrul, aşa cum afirma el, fiind în socialisma&entul unei or%ini sociale %ate-!

Psiholoia şi psihiatria fiind dicipline cuimplicaţii ideoloice, erau în fapt o expresieparticulară a materialismului dialectic. 'cum era

clar că partidul şi securitatea se puteaucomporta ca pe propriul lor domeniu, chiar şifără să mai consulte pe specialist.

&n acest cadru se înscriu relaţiile dintrepsihiatrie şi di"idenţa politică, precum şi teoriilepoliti"ante ale psihiatrilor care au servitsecuritatea şi partidul comunist. 'cesteconcepte în statul totalitar au devenit obliatorii,fiind impuse pe cale administrativă. )eimul atransferat astfel psihiatriei foarte multe

42



comportamente privite ca acte politiceLpropaanda antisocialistă sau reliioasă pe

care în anii B% < 3% le condamnau pe ba"acodului penal comunistM. (ar foarte frecventaceste acte controversate puteau fi şi pureinvenţii sau interpretări ale Securităţii.

9eoreti"ând o serie de concepţii marxisteşi prin aplicarea lor în domeniu, ideoloiipartidului au auns la falsa afirmaţie conformcăreia numai capitalismul şi proprietatea privatăar fi cau"a şi motivaţia comportamentuluicriminal, ca o reacţie împotriva nedreptăţilor sociale.

&n societatea socialistă din contră, crimaşi mai ales opo"iţia politică faţă de comunism

nu se puteau datora decât influenţelor externesau unui de"echilibru mintal. 'cest lucru vaexplica permanenta atenţie* a poliţiei politicefaţă de psihiatrie, de la orani"area acesteia şipână la problemele care ţineau de dianosticsau de tratament. (in aceste motive psihiatriava fi supraîncărcată de activişti de partid şi de

colaboratori ai Securităţii, astfel făcându-şiapariţia acea nomenclatură care a diriat ieri,dar şi astă"i, problemele psihiatriei româneşti.

+umai prin reeducarea delincvenţilor, încadrul colectivelor de muncă sau în unităţile dereeducare de tipul închisorii din Piteşti, acestedeviaţii politice puteau fi re"olvate. (acă nicidupă reeducare di"identul nu se liniştea* şi maiales dacă acţiona din nou împotriva reimului,aceasta nu putea fi decât din două motive6 ori

43



era aent al unei puteri străine, ori un nebunincurabil. (in aceste motive, psihiatria politică

din )omânia a încadrat foarte mulţi recidivişti*cu activitate politică în spitalele de psihiatrie.(acă în ;niunea Sovietică, sub influenţa

lui SnenevsCi, se utili"a un dianostic maivoalat - ,chi2+&renia latent0, în )omânia,elevii lui SnenevsCi LPredescu, 5ileaM vor utili"a dianostice mult mai medicali"ate, cumar fi schi"ofrenia paranoidă sau paranoia. Seştie că psihiatrii occidentali nu au recunoscutniciodată ca entitate ştiinţifică schi"ofrenialatentă. A avea i)ei c+ntra regi'ului5 a/er,i,ta 3n ace,tea re/re2enta /entrut+r7i+narii /,ihiatriei r+'8neşti un

c+'/+rta'ent /at+l+gic )e ti/ /aran+i).)e"ultă în realitate că în socialism numaiconformiştii puteau aspira la normalitate. (acă

în multe ţări comuniste Securitatea îşi asiurasinură, direct controlul asupra etapelor internării, în )omânia colaborarea dintrepsihiatru şi securist era aşa de strânsă, încât

represiunea psihiatrică cădea cel mai frecventdoar în sarcina psihiatrului din ambulatoriu saudin spital.

'ceastă *încredere* a Securităţii din)omânia în coleii* psihiatri decurea loic dinevoluţia leislativă de la (ecretul 1RT1A3B, încare rolul principal în internarea obliatorie odeţinea oranul de represiune, la (ecretul414T1A2%, în care aproape întreaaresponsabilitate revenea psihiatrului, acesta cu

44



voie sau fără voie devenind un instrument aloranelor de represiune şi nu ca particular, ci

prin funcţia sa în cadrul statului comunist.+oua morală*, cu afirmareasocialismului infailibil şi invincibil, a făcut să sepună în practică aşa-"isa represiune Kaseptică*,adică o represiune pur medicală, pentru acamufla anumite faţete ale reimului derepresiune, reuşind astfel să târască psihiatriaromânească pe drumul celei mai marimistificări şi încălcări de etică medicală.

Se pune întrebarea dacă ustifica chiar pentru psihiatrii subalterni nomenclaturii,caracterul forţat, represiv al abaterilor de laetica psihiatrică şi, în definitiv, de la etica

medicală/ are pericolul care îl pândea pepsihiatrul nonconformist era atât de nimicitor/Personal, după aproape $% de ani de

experienţă, nu cred acest lucru. 0ipsa loialităţiidintre profesionişti, dorinţa de parvenire sau dea căpăta o anumită po"iţie în ierarhie, chiar nevoia de linişte şi de a nu avea dificultăţi

repre"entau mai derabă motivaţiile cele maiplau"ibile. +ici derevarea de răspundere - pemotiv că, în definitiv, şeful care diria acţiunearăspundea - nu poate constitui un arumentsolid. Experienţa proceselor na"iştilor de la+Urenber credem că este edificatoare în acestdomeniu. Se poate oare ierari0a răspun%erea

pentru a a2irma că )ino)aţi sunt %oar /re%escu,.ilea, Ionescu, Romilă sau recu şi %e ce, 'nultimă instanţă, nu %oar Ceauşescu/

45



&ncercarea de a crea o nouă morală şinoi principii de drept, deşi a eşuat principial şi în

practica socială după umătate de secol decomunism, a fost reali"ată ca unică şidureroasă, ca experiment social.

Să examinăm deci nu artificiipropaandistice privind noua moralăsocialistă, ci adevăratele re"ultate aleexperimentului de ininerie socială comunistă.9rei probleme din acest domeniu ni se par maiimportante, psihiatria fiind aici profundimplicată6

a. in&ineria socială comunistă"b! instituţionali0area minciunii şi a

%ublului stan%ar%"

c! trans2ormarea psiiatriei 'ntr*oser)itoare a re&imului şi a sistemului represi) comunist .

Ingineria ,+cial0 c+'uni,t0

&ntreaa epocă comunistă, indiferent de

aria sa eorafică, a repre"entat un permanentexperiment social, o permanentă tentativă deininerie socială, dar nu numai în psihiatrie.Prin acest proces s-au forţat limitele psiholoiceşi bioloice ale omului, s-a încercat permanentasa modelare în conformitate cu nişte principiiideoloice anticristice specifice comunismului6ura de clasă, ateismul, crearea omului nou,exersarea urii permanernte.

46



Poate că nimic nu apare mai prenantpentru inineria socială comunistă decât aşa-

"isul experiment de la Piteşti, un experiment-etalon, care în rade şi intensităţi deosebite seva aplica la scara întreii societăţi. 'cesta adevenit în fapt un adevărat câmpconcentraţional şi, de ce nu, a devenit unadevărat univers al teroarei ce se aplica lanivelul întreului laăr socialist.

7enomenul de ininerie socială aplicat înmod brutal în închisoarea de la Piteşti a fostextins în rade diferite la nivelul întreii ţări,apelându-se la metode coercitive permanente,eneratoare de frică - insecuritate în proporţiede masă, lipsa de loialitate a celor apropiaţi, a

oricărui spriin sau posibilitate de apel - prinacţiuni diriate ştiinţificK6 frică de restructurare,de delaţiune, permanenta fuă după alimentesau alte bunuri minime care asiură existenţa,lipsa de şanse în competiţie dacă nu eşticonformist etc. #hiar dacă fenomenul Piteştiarumentea"ă frailitatea condiţiei umane în

contact cu răul Lcăci toţi cei supuşi reeducării laPiteşti au cedat până la urmăM, ambiţia de aavea ade"iunea totală la valorile ateist-comuniste a vi"at în fond identificarea cuaresorul, transformarea victimei în călău Lcelpuţin delator sau oportunistM. astfel deacţiune pe o atât de mare durată de timp a dusla modificări profunde ale personalităţii omului.

enerali"area sărăciei, înfometareacronică ne apar astă"i ca acţiuni deliberate ale

47



sistemului comunist, ca metode pentru aservirea persoanei umane, silită astfel ca şi în condiţia

carcerală să fie preocupată numai de existenţafi"ică. 9otalitarismul, prin dependenţaeconomică, educaţională, controlul re"idenţei şichiar al naşterilor Lcu imainea idilică a statuluipărinte*M, avea ca unic scop nu numaimonopartidismul, dar şi controlul vieţii spirituale

în scopul infantili"ării individului şi prin aceastaa manevrării sale.

are un asemenea mecanism nu puteasă explice multiplele cedări în faţa opresorului,printre care şi colaborarea psihiatrului cuputerea politică/

0a Piteşti, ca şi în marea societate, nu se

urmărea doar o ade"iune formală, superficialăşi oportunistă faţă de comunism, ci se urmăreao adevărată mutaţie psihică, o schimbare apersonalităţii, adică tocmai ceea ce în modcurent se numeşte ininerie socială, o acţiunede spălare a creierului*, o acţiune criminalăspecifică reimurilor de dictatură existente în

istoria omenirii. 'ceastă acţiune diabolicăurmărea în fapt o transformare a forţelor adverse în susţinători convinşi ai comunismului,de fapt o adevărată mutaţie* bioloică. (inpăcate, în comunism acest fenomen aveacaracter de masă, iar la Piteşti toţi cei supuşireeducării* au cedat până la a deveni ei înşişitorţionari.

(in punct de vedere moral, re"ultatelereeducării comuniste echivalea"ă cu o

48



deradare totală, iar deformările caracteriale s-au menţinut şi au apărut chiar în afara

manevrelor de represiune şi, de ce nu, chiar şi în viaţa familială sau personală. 'cest lucru,sublinia"ă (. !acu, dovedeşte că modificărilede caracter suferite în cadrul sistemuluicomunist totalitar au fost extrem de profunde şi,din acest motiv, foarte durabile.

+ebunia colectivă apărută ca re"ultat alinineriei sociale comuniste a fost întreţinută înanii comunismului în mod sistematic de cătreadevăraţi maeştri în arta de"umani"ării, iar victimele, în ca"ul psihiatriei, au fost atâtpacienţii, cât şi psihiatrii. *Spaimaindescriptibilă*, cum o numeşte 5. Popescu,

cultul social al fricii şi insecurităţii au determinatadesea ca victimele să se identifice, deexemplu, cu poliţia politică şi cu torţionariireimului. #a şi în ca"ul experimentului Piteşti,subalimentaţia cronică a populaţiei, stresulpermanent erau fondul pe care se petreceauacele manevre ideoloice care trebuiau să ducă

la crearea omului nou*. =ictima şi călăul eraula Piteşti tot timpul împreună. &n societate împreună cu noi erau mereu activistul de partid,informatorul, metodele de ascultare şidelaţiunea, acestea putând apărea de oriundeşi în orice moment. At1t la /iteşti, c1t şi 'nmarea societate socialistă in%i)i%ul putea 2i oric1n% li)rat 2i0ic torţionarilor săi - ca"ulabu"ului psihiatric fiind doar unul particular,individul fiind în toate ca"urile lipsit de spriin

49



faţa puterii, sinura lui reacţie urmând să fiedoar supunerea. 9oate aceste acţiuni atestă din

plin afirmaţia că sub comunism am asistat înpermanenţă la o acţiune de ininerie socială, unatac brutal şi aresiv de transformare a omului

într-o creaţie anticristică supusă leilor materialismului şi care trebuia să popule"eacest i'/eriu al r0ului* pe care comunismul îlpreătea pentru întreaa omenire.

In,titu7i+nali2area 'inciunii şi a vie7iicu )ulu ,tan)ar)

Sistemul comunist totalitar a inversat în

fapt leile evoluţiei sociale pornind de laconstrucţii teoretice de cabinet, de la ideoloie,pentru a manufactura pe această ba"ă osocietate umană - societatea socialistă şicomunistă.

(ar pentru a reali"a acest lucru ar fi fostnevoie de puteri supranaturale, sacre, în timpce comuniştii alunaseră de multă vreme pe(umne"eu din cadrul lumii. 'rtificialitateaacţiunii şi pretenţia satanică de a dăltui, prinininerie socială, o altă lume - pe ba"aprevi"iunilor unui filo"of care trăise cu peste1B% de ani înainte - a dus la crearea celui mai

perfid sistem totalitar, sistem care avea la ba"ăinstituţionali"area minciunii, a unei realităţi cudublu standard. (e la utopia socialistă care apreocupat omenirea încă de pe timpul lui

51



#ampanela, s-a auns la Stalin şi !renev, s-aauns la acel imperiu al răului şi suferinţei

umane, la o societate a crimei şi fărădeleii. 'ceastă instituţionali"are a răului se vaface prin metode coercitive şi va cuprinde toatesferele vieţii sociale, toate fenomenele decomunicare. 'semenea societate, sublinia"ă7londa, a existat şi noi am trăit în ea şi, dinpăcate, mai trăim.

'stfel, sistemul minciuniiinstituţionali"ate în comunism, prin asiduitatealui urmăreşte înfrânerea repulsiei fireşti şi, caatare, înlăturarea principalului suport alrespectului de sine, a conştiinţei libertăţii şidemnităţii persoanei. (e ce nu, aceasta ar fi

fost şi situaţia celor câţiva psihiatri care s-aupus în sluba dictaturii.?nstituţionali"area minciunii începea însă

încă din fraedă copilărie, când părinţii saueducatorii erau siliţi să spună că munca cinstităpoate să cree"e o viaţă liberă şi fericită, dar înacelaşi timp era evident, în viaţa iminentă,

abisul dintre ceea ce se spunea şi realitateasocială, pe care treptat copilul o percepea. (inacest motiv, viaţa cu dublu standard, viaţadublă apăreau ca fireşti. Se învăţa astfel cătrebuie să spui adevărul, dar că trebuie săaccepţi şi minciuna oficială, adică aceairealitate socială pe care oficialii reimuluiaveau pretenţia să o numeşti realitate.

&ntreaa existenţă în societate comunistăera supusă, deci, unui dublu standard, existând

52



şi fiind nevoie permanent să accepţi diferenţadintre perceperea realităţii şi ceea ce trebuia să

se spună. :edinţele, adunările erau de faptsimple puneri în scenă în care actorii* -conducători sau conduşi - erau perfectconştienţi de mistificarea adevărului.

Este loic ca un asemenea sisteminstituţionali"at să insensibili"e"e individul pânăla dispariţia oricărei deosebiri dintre adevăr şineadevăr. Psihiatrul nomenclaturist,*proramat* de către partidul care îi asiura oexistenţă privileiată, nu mai avea acumsen"aţia că a reşit, iar permanenta duplicitateconstituia elementul fundamental al noiimorale* socialiste, element imprimat raţie

sistemului permanent de educaţie aplicat uneimase enorme de indivi"i pe toate căile, "i şinoapte. 'baterea de la această conduită eraconsiderată ca o neînţeleere a realităţii, ca oneînţeleere a fenomenului social şi, de ce nu,a liniei uste* a partidului comunist.

(in aceste motive, foarte mulţi indivi"i

deveneau aproape involuntar di"idenţi, venind în conflict cu oficialităţile, pentru că în faţaminciunii oficiale ei nu puteau să nurecunoască un adevăr evident. 5areamaoritate a indivi"ilor, în lupta lor permanentăcu nevoile existenţei materiale, deveneautreptat tot mai mult fiinţe duplicitare, reali"ândcă fără duplicitate nu se poate reuşi, cel puţin însfera relaţiilor publice, deoarece aici a-ţiexprima deschis opiniile şi convinerile

53



însemna a te expune unei ciocniri nimicitoarecu autorităţile omnipre"ente. (ar aici, sublinia"ă

7lonta, cele mai lovite vor fi persoanele în"estrate de la natură cu bune aptitudini şi cuun caracter drept.

Pentru marea maoritate atenuareasuferinţei nu se făcea decât prin resemnare,prin acceptarea indiferentă a minciunii publice,instituţionali"ate, care va învălui treptat,complet individul şi care de acum va trăi într-olume despre care propaanda va spune că estesinura care înăduie afirmarea deplină ademnităţii individului şi de"voltarea liberă apersonalităţii.

(acă pe cei sensibili o atare situaţie era

în stare să-i deprime, pentru cei insensibili - şicum ar putea fi numit un medic care îşi torturapacientul - acest lucru devenea tot mai puţinsesi"abil până la o totală insensibili"are faţă derău, mai ales că prin aceasta ei puteau obţineavantae materiale, adesea în dauna semenilor lor. 'cesta era pasul hotărâtor în direcţia unei

depline încadrări în sistem şi nu este întâmplător că, cel puţin în psihiatrie, cei carecolaborau cu securitatea erau fie secretari departid, fie şefi de secţie, profesori universitari,deputaţi 5.'.+., rectori, directori de spitale saupoliclinici.

În aceste ca0uri, %e 2apt, o conştiinţămorală luci%ă nu putea %ec1t să incomo%e0e,sin&ura lor consolare 2iin% că ar e:ista alţii şi

54



mai răi %ec1t ei şi că %e 2apt nu 2ac altce)a%ec1t să tr0ia,c0 aşa cu' 'erit0$

Este de presupus că şi psihiatrultorţionar ducea cu el povara mistuitoare aminciunii instituţionali"ate. #um s-o fi simţitpsihiatrul care a fost făcut peste noapteprofesor universitar, iar în 1AOO, după revaminerilor din =alea Viului, nu a fost şocat deinternarea a peste 1%% de mineri în spitalulpsihiatric din "ona în care activa/

dată intrat în acest oc alcompromisurilor, profesorul* nu va mai denunţaabu"ul psihiatric şi aceasta nu numai în timpulerei lui #eauşescu, ci şi astă"i căci,recunoscându-şi acum faptele, riscă surparea

întreii cariere. (in acest motiv, un asemeneaindivid devine campionul întreţinerii minciunii,afirmând fără enă astă"i că în )omânia nu aexistat represiune psihiatrică, ba"ându-se pefaptul că într-o mare minciună, mica luiminciună nu mai există.

(ar câţi dintre oamenii implicaţi în viaţa

politică a ultimului deceniu s-au opus minciuniiinstituţionali"ate/ (acă aceştia, spunea 7lonta,ar mai păstra ceva din sentimentul valorii şidemnităţii personale, ei ar trebui să resimtă unintens sentiment de culpabilitate.

9otalitarismul comunist a şters însă pânăla dispariţie hotarul dintre viaţa personală şipublică. 'cest lucru s-a făcut prin cultivareanoţiunii de masă*, în care individul masificat* afost în esenţă di"olvat ca entitate individuală,

55



redus la ceva nesemnificativ. +u numaiopţiunile politice, dar şi opţiunile morale,

reliioase, înţeleerea sensului vieţii au devenitobiectul controlului autorităţilor asupraKmaselorK.

?dealul socialismului era crearea omuluinou, o personalitatre prost delimitată,masificată, supusă şi diriată în aşa fel încâtreimul vieţii cotidiene aunea să nu se maideosebească în mod esenţial de reimul vieţiide ca"armă sau de acela al unui laăr. +u doar oranele de represiune speciali"ate vor supuneindividul, ci acesta va putea fi chemat şi în faţaudecăţii* altor instanţe, cum ar fi maselepopulare, clasa muncitoare şi, de ce nu,

întreul popor. 5ulţi psihiatri, printre care şi noi,am fost chemaţi pentru di"idenţe deri"orii sărăspundem în faţa udecăţii maselor înamfiteatre arhipline cu colei *indinaţi*, pentrucă, aşa cum sublinia o oportunistă Lprofesor universitar Sanda 5ăureanuM, aruncasem cunoroi 'n psiiatria rom1nească*, a)ic0 3n

/,ihiatria l+r5 au2iv0 şi ,u)e2v+ltat0. &ntr-o lume astfel orânduită, resurseleadaptative ale duplicităţii şi minciunii vor ficopleşitoare şi vor deveni moneda curentă înrelaţiile publice, profesionale şi chiar personale.

'ceastă lume nu a dispărut încă dinpsihiatria noastră, şi astă"i acţionând aceleaşiconstrâneri şi frici, minciuna fiind în continuaretolerată, chiar dacă este vorba doar de o tăcerecomplice. 'pare aici incapacitatea oamenilor

56



unicitatea prin rapiditatea şi ataşamentul cucare în 4% - $% de ani a trebuit să aună din

urmă performanţele la care ;niunea Sovieticăaunsese în O% de ani. :i psihiatria comunistădin )omânia a recuperat rapid aceastărămânere în urmă.

'stfel, ca şi în ;.).S.S., statul comunistromân era cuplat la o doctrină ideoloică, motivpentru care structura puterii şi locul centralocupat de ideoloie a facilitat o leătură intimădintre societatea comunistă şi psihiatrie.Supremaţia ideoloiei în toate sferele vieţiisociale din perioada revoluţionară* a rămasintactă în ;.).S.S. şi în toate ţările comuniste.Stalin cerea dominaţia conştiinţei politice în

toate domeniile de activitate, inclusiv îndomeniul ştiinţei.Psihiatria a fost inclusă în domeniul

ideoloiei din următoarele motive6! Nu e:ista %omeniu al ştiinţei 'n care

să nu se aplice materialismul %ialectic . 5aimult, chiar materialitatea psihicului repre"enta

una dintre te"ele esenţiale ale marxismului, iar psihiatria trebuia să dovedească prin activitateaei acest lucru.

#! $ipsa %e pre&ătire i%eolo&ică 2ăcea%in psiiatru, 'n )i0iunea parti%ului, un pseu%o*

pro2esionist , psihiatrul trebuind să fie un activistde partid cu locul de muncă în psihiatrie.

(! Orice pro2esionist trebuia să 2ie bine pre&ătit i%eolo&ic pentru a putea deveni unluptător politic în cadrul profesiei sale.

58



7! Orice acti)itate trebuia supusă le&ilor sociale +obiecti)e-, în fapt, directivelor oranelor

politice, sinurele capabile de a diria activitateasocială, partidul comunist fiind detaşamentul înaintat şi conştient, avanarda claseimuncitoare.

8! /ro2esionistul trebuia să %e)ină un participant acti) 'n lupta pentru succesul socialismului şi al comunismului! Pentru Stalincalificarea politică era mai relevantă decât ceaprofesională, iar acest lucru se exprima prinloialitatea faţă de partidul comunist.

@! /arti%ul comunist a)ea rolul con%ucător 'n 'ntrea&a societate, inclusiv în ariafiecărei profesii.

Parti)ul )+rea 3n /,ihiatrie activişti

rev+lu7i+nari )e /r+&e,ieK

?ată cum caracteri"a acest tip decomunist !elu Silber, un om care a cre"utsincer în idealurile comunismului Lcitat după?oan roşanM6 3Cel care 'n )iaţa lui nu a)usesenici o pro2esie căpăta una, iar cel care a)useseo pro2esie o uita pe a lui şi se 3cali2ica la locul %e muncă3! Cunoştea un număr %e reţetei%eolo&ice, re&ulile conspirati)ităţii, ştia cum să

or&ani0e0e o celulă, cum se controlea0ăacti)itatea altora, cum se primesc şi se %auor%ine, cum se lici%ea0ă un concurent sau unopo0ant, comportarea 2aţă %e in2eriori şi

59



superiori, ce trebuie să )orbească şi ce nu! A)ea oameni 'n subor%ine, %ispunea %e )iaţa

altora! Ast2el %e)enea un pro2esionist al puterii şi se %e&ra%a pe măsură ce o e:ercita!!!/ro2esiunea %e acti)ist 'i atro2ia simţul moral,cu )remea, semenii lui %e)eneau obiecte!!!K

'cesta este portretul robot al eternului activist. 'utorii ordinelor şi executanţii se apără

reciproc a"i în psihiatrie. (ar, mă întreb, trebuiachiar să faci medicina pentru a deveni un astfelde monstru-activst al partidului în psihiatrie/

&n perioada revoluţionară* acomunismului, în primele etape ale represiunii,psihiatria nu uca un rol prea important Lerapuţin de"voltată în perioada leninistă, iar la noi,

în perioada lui heorhiu-(eM. 'bia după 1AB3,odată cu epoca hrusciovistă - în )omânia, dupăvenirea lui #eauşescu -, odată cu începutulpoliticii de coexistenţă paşnică ce a împinsreimurile comuniste la diversificarea formelor de represiune, a fost nevoie de un camufla*psihiatric cu scopul pre"entării în exterior a unei

faţete liberale a acestor reimuri comuniste. &n )omânia represiunea psihiatrică se vaintensifica în deceniul al şaptelea şi va atineapoeul în anii 2%, odată cu sfârşitul reimurilor comuniste din Europa şi cu cri"a permanentă asistemului comunist mondial. &n acest context,#eauşescu trece la intensificarea tuturor formelor de represiune, culminând cu cea din1A2A. ?mportanţa represiunii psihiatrice sepoate vedea şi din apariţia în 1A2% a unei noi

60



leislaţii represive privind internarea obliatorie în spitalele de psihiatrie L(ecretul 414T1A2%M.

;rmând exemplul ;niunii Sovietice şisub stricta îndrumare a cadrelor de conducerea #atedrei de psihiatrie din !ucureştiLPredescu, )omilă, ?onescu, 5ilea, oros,recuM, la începuturi chiar cu consilieri sovietici,psihiatria va deveni servitoarea reimuluicomunist, conformându-se strict cadruluiideoloic şi formându-şi propria nomenclaturăaflată direct sub controlul Securităţii. *Profesorii*veniţi de la studii din ;.).S.S. vor începe prinrespinerea în bloc a tuturor conceptelor psihiatrice venite din ccident, pe care le-au

înlocuit rapid cu suroate materialist-dialectice

de esenţă sovietică, rupte complet de realitateapsihiatrică. ?ată cum pre"entau această po"iţie,pe care o denumeau 3naintat0*, unii dintreapoloeţii psihiatriei comuniste L=. Predescu, '.)omila în lucrarea Psihiatria, Ed. 5edicală,1AO3, pa.OAM6 *P+2i7ia n+a,tr0 3n /,ihiatrie5ca ra'ur0 a/licat0 a antr+/+l+giei

'ateriali,t)ialectice5 c+n,t0 3n a c+n,i)era+'ul ca /e + unitate /,ih+i+l+gic0...* deşi în mod ciudat concepţia psihosomaticărepre"enta în vi"iunea lor o concepţieburhe"ă. :i mai departe I 3n /,ihiatrie5/+ate 'ai 'ult )ec8t 3n alte )+'enii ale'e)icinii5 treuie ,uliniat0 c+nce/7ian+a,tr0 )e,/re lu'e şi via705 'ateriali,'ul )ialectic şi i,t+ric5 a20 a c+'uni,'uluiştiin7i&ic$

61



)e"ultă acum în mod clar care eravi"iunea despre psihiatrie a acestor ideoloi şi,

totodată, care erau ba"ele psihiatriei socialiste,ba"ele unei psihiatrii politi"ate.(acă vreţi să ridicăm cota acestor

dicteuri comuniste, nu avem decât să ascultămalt ideolo comunist L#. oros, în Scânteia din1A februarie 1A2BM care, în adulaţia sa pentrusecretarul eneral, spunea6 *Îmi e:prim totalaa%e0iune 2aţă %e propunerea ca to)arăşul!Ceauşescu, cel mai iubit 2iu al naţiunii noastre !!! să can%i%e0e pentru ale&erile %e%eputaţi! !!!A)em con)in&erea nestrămutată căaceasta repre0intă &aranţia 'n2ăptuirii neabătute a pro&ramului parti%ului!!! Numele

to)arăşului Ceauşescu!!! este a0i sinonim cuspiritul comunist re)oluţionar, patriotic, cu personalitatea omului ar01n% %e incan%escenţacelor mai nobile lucruri!!! /ornin% %e la acest coman%ament!!! o preocupare %eosebită oconstituie ocrotirea sănătăţii populaţiei- etc!,etc!

'cest om nu era un naiv, el cunoşteaperfect starea deplorabilă a asistenţei medicalea populaţiei, ca să nu mai vorbim de catastrofaasistenţei psihiatrice în care era implicat. (ar elera în primul rînd un activist al partidului, iar principiul dublului standard îl făcea să afirmefără enă lucruri în contrast cu realitatea pe careo cunoştea prea bine.

#u toată această situaţie sumbră,asemenea practici nu s-au putut petrece în

62



)omânia fără o anumită opo"iţie, ceea ce ar fifost o adevărată catastrofă pentru

intelectualitatea română. &ntr-unul din capitoleleulterioare ne vom ocupa de re"istenţapsihiatrilor români, de opo"iţia permanentă faţăde minciună şi pentru corectarea marilor dauneaduse psihiatriei române de către psihiatriiaserviţi ideoloiei. 'stfel, doar ca un exemplu.(acă în 1AO3 =. Predescu afirma cu emfa"ă,siluind adevărul, că6 -;)i%enţa psiiatriei rom1ne 'n ca%rul societăţii noastre socialisteeste con)in&ătoare!!! prin con%iţiile %easistenţă, 'n)ăţăm'nt, cercetare care asi&ură o

pri)ire %e perspecti)ă optimistă 'n totalăarmonie cu reali0ările societăţii socialiste

multilateral %e0)oltate- , ?. #ucu, membru alaceleiaşi catedre, afirma public că6 -/siiatrianu trebuie să %e)ină o Cenuşăreasă, iar acest lucru nu*i pri)eşte numai pe psiiatri, ci pe noi toţi!!! /siiatria noastră a rămas 'n urmă %in

punct %e )e%ere principial, ea a%optă şi astă0i mo%elul 2i0ic %e boală!!! concept al s21rşitului

%e secol al JIJ*lea!!! <aptul că nu e:istă un'n)ăţăm1nt psiolo&ic se %atorea0ă ca%relor me%icale locale care s*au )ă0ut %epăşite4alu0ia era la /re%escu5!!! În ultimele %ecenii nus*a ţinut la noi nici un con&res %e psiiatrie,

psiiatria rom1nă a rămas mult 'n urma marilor curente %e &1n%ire a psiiatriei mon%iale,situaţie care mai %ăinuie şi astă0i- L7lacăra,1%mai 1AOAM. 5ai departe se sublinia că6 +Ciar 'n

plină perioa%ă a %o&matismului, la noi, şcoala

63



psiiatrică %e la Timişoara, 'n 2runte cu pro2!/am2il, a %us o luptă titanică nu lipsită %e riscuri

pentru %epăşirea 'ncistării3!(eci, în contrast cu festivismulideoloului şi sfidându-l pe acesta, a fostposibilă punerea problemei în care se aflapsihiatria noastră, chiar şi în cei mai neri ani aidictaturii. 9reptat, şi alţi psihiatri, maispectaculos sau mai puţin spectaculos, au

început să critice şi chiar să demaşte abu"urilepsihiatriei politice româneşti.

Capitolul

<O-E#E#E I-EO#O=ICE A#EABU>U#UI PO#ITIC ÎN PSI?IAT"IE

&ncă din perioada comunistă, am încercat să evidenţiem într-o serie de lucrări

maniera teoretică în care era fundamentatabu"ul psihiatric la noi LPsihiatria socială vol.? şi??, !uc. 1A2R, 1A24M. Paralel cu aceasta am

încercat să introducem conceptele occidentale

64



şi să fundamentăm pe această ba"ă conceptulde psihiatrie socială şi resociali"area. &n acest

sens lucrările noasre au evidenţiat o serie demodele puse în practică de ideoloii psihiatrieiabu"ive care au fundamentat utili"areapsihiatriei ca armă politică şi de represiune decătre reimul comunist al lui #eauşescu.

Este vorba despre două modeleteoretice puse în scenă în special de cătrenomenclaturiştii psihiatriei din !ucureşti şi carerepre"entau, aşa cum am citat mai sus, esenţamaterialismului dialectic şi istoric aplicat îndomeniul psihiatriei, două modele pe care levom pre"enta în continuare.

a Un '+)el /ur i+l+gic '+)elul

'e)ical moştenit din psihiatria clasicăermană de la începutul acestui secol, dar careva fi prelucrat în manieră ideoloică marxistă.

Un '+)el carceral al in,titu7iei )etrata'ent /,ihiatric cu respinereaconceptelor psiholoice şi socioloice îndomeniul terapiei şi instutuţiei de tratament.

5odelul a fost preluat, de asemenea, din istoriapsihiatriei clasice La"ilul psihiatric fiind oinstituţie specifică evului mediuM, suferind şi deaceastă dată o importantă prelucrare*marxistă.

<+)elul i+l+gic ,au 'e)ical

;na dintre ambiţiile ideoloilor comunişticare primiseră de la partid sarcina de a diria

65



raţiunile pentru care el fusese abandonat înccident.

În ce c+n,t0 '+)elul 'e)ical

'şa cum l-am pre"entat în lucrărilenoastre sus-citate, modelul se referea la oconcepţie particulară apărută la sfârşitulsecolului al @?@-lea şi începutul secolului al @@-lea, în care se considerau tulburărilecomportamentale ale unui individ ca fiind denatură bioloică. &n asemenea vi"iune, eldevenea un bolnav* mintal starea luidepin"ând mumai de factori oranici, bioloici,adică el fiind un bolnav, echivalat cu ricare

bolnav somatic. 'cest lucru s-a făcut pe ba"astabilirii într-o manieră necritică a unei analoii între boala somatică-fi"ică, de natură pur bioloică sau fi"ică, în care le"iunea eraprimordială, şi boala psihică în care factorulbioloic ia parte la patoloie alături de factorulpsiholoic şi social.

?deea unei astfel de relaţii dintre fi"ic şipsihic a convenit însă de minune activistului departid din psihiatrie, putându-se dovedi prinaceasta, la nivelul lui de înţeleere,materialitatea vieţii psihice Ladică learea boliipsihice numai de factori bioloiciM. &n acestcontext, corpul omenesc era reali"at ca ostructură mecanică, iar boala, inclusiv ceapsihică, ca o deteriorare* a acestui mecanism.

67



5odelul medical a apărut, deci, ca unmodel specific medicinii somatice, fiind

transpus în psihiatrie, şi porneşte de laaserţiunea simplistă că de fapt simptomul,boala sunt intim leate de le"iunea anatomică,toate explicaţiile bolilor psihice re"umându-se lafenomene fi"ice, chimice, bioloice, eneticeetc.

5odelul a fost deci construit la nivelul decunoştinţe de la sfârşitul secolului al @?@-lea şi

începutul secolului al @@-lea cu explicaţiimecaniciste, mecanica fiind la acea dată ceamai de"voltată parte a fi"icii. 7ilo"ofiadominantă a epocii era una de esenţămecanicistă. =indecarea bolii nu putea fi vă"ută

decât leată de factori fi"ico-chimici, factoricare ar fi putut auta la eliminarea aentuluiintern sau extern, prin aceasta reuşind săreechilibre"e oranismul.

Este lesne de înţeles că o asemeneaexplicaţie simplistă pentru epoca de"voltăriiactuale a ştiinţelor a apărut ca o adevărată

mană cerească pentru ândirea materialistă,rudimentară a culturnicului din psihiatrie, căciprin rudimentarismul explicaţiilor materialiste*el primea un nemeritat spriin ideoloic.

Este adevărat că în dorinţa de a o rupecu statutul obscur pe care îl avea psihiatria la

începutul acestui secol, pentru a obţine pentrubolnavul psihic un statut medical, părinţiipsihiatriei clasice ermane au acceptat la aceadată modelul medical pe care l-au transpus în

68



un prores, neliarea factorilor psiholoici şimai ales sociali a dus la orani"area asistenţei

psihiatrice pe principiul spitalelor de bolisomatice, terapia psihiatrică copiind-o pe ceasomatică. 9otodată, dianosticul a căpătat şipentru psihiatrie o importanţă disproporţionată,iar lipsa criteriilor etice a deschis caleaabu"urilor, inclusiv a celui politic.

'ceste inadvertenţe au determinat ca înEuropa, după 1AB%, să apară un permanentdeclin al aplicării modelului medical înpsihiatrie, iar prin de"voltarea mediciniipsihosomatice acest declin să se extindă în

întreaa sferă a medicinii. (in aceste motiveţările comuniste îşi vor dovedi incapacitatea de

adaptare la noile concepte ale secolului nostru,plătind un reu tribut paranoidismului ideoloicşi fiind preocupate numai de a servi scopuluipăstrării sistemului totalitar.

(in momentul apariţiei conceptelor psiholoice şi socioloice, în ccident modelulmedical şi mai ales aplicarea sa în psihiatrie va

fi supus unui atac concertat nu numai dinpartea psihiatrilor, dar şi a altor specialişti. +u s-au pus în discuţie cuceririle reale ale modeluluimedical Lneurolepticele de exempluM, dar s-asupus criticii modelul ca model explicativexclusiv al bolii psihice care acum venea încontradicţie cu de"voltarea a numeroase noiştiinţe care s-au de"voltat practic în a doua

umătate a secolului al @@-lea Lpsiholoia

71



educaţional care poate fi reşit, existenţa unor relaţii interpersonale sociale anormale.

R. 'plicarea modelului medical înpsihiatrie produce un elan nestăpânit pentrualcătuirea unor clasificări riide ale patoloiei,lucru care se face în dorinţa unei cât mai maripreci"ii. (e câte ori nu se potriveşte un anumitcomportament inde"irabil poate să aparăimediat o nouă formă clinică de boală Lde tipulschi"ofreniei latente sau inaparente a luiSnenevsCiM. (ar dianosticul are o importanţărelativă în psihiatrie, putând fi leat şi deconceptele valorice ale persoanei care punedianosticul, în timp ce leătura anatomică estedoar presupusă. (in acest motiv a fost

suficientă doar o simplă schimbare a eticii* -cea socialistă, de exemplu - pentru ca tot ceeace în această vi"iune era inde"irabil Lpluralism,di"idenţă, nevoia de drepturi individualeM săbulverse"e reperele Kştiinţifice* ale psihiatrieicare au la ba"ă modelul medical de boală, iar comportamentele normale într-un anumit sistem

etic să apară în socialism ca schi"ofrenii*,*stări paranoide*, *psihopatii*.Pe ba"a criteriilor modelului medical,

aceşti inadaptabili* la reim deveneau bolnavipsihici, deci erau similari cu oricare bolnavsomatic sau handicapat, având la ba"ăeventual tare enetice sau anatomice.Preocuparea faţă de această cateorie debolnavi* apărea acum chiar ca o acţiuneumanitară, reimul fiind nevoit să-i interne"e

73



pentru a-i protea atât pe ei, cât şi societateadin cau"a periculo"ităţii bolii lor.

4. *)olul de bolnav* este în modelulmedical cultivat cu obstinaţie, prin aceasta încuraându-se în fapt o altă sursă decomportamente maladaptative. dată ceindividul a fost declarat oficial bolnav, acestatrebuie să se conforme"e acestui statut, sărenunţe deci la responsabilitate, să renunţe a

înfrunta situaţiile de viaţă, că"ând în paternurilecomportamentale ale unui individ real bolnavsomatic. Este clar că tentativele deresociali"are nu-şi mai aveau în aceste ca"urinici un rost.

(in cele expuse mai sus putem conchide

că aplicarea modelului medical în psihiatrie aavut serioase implicaţii pe care vom încerca săle re"umăm astfel6

! I%eolo&i0area mo%elului me%ical %eboală preluat %in psiiatria %e la 'nceputul secolului a stat la ba0a re2u0ului, %in moti)ei%eolo&ice, %e a accepta conceptele psio*

sociolo&ice care se %e0)oltau 'n Occi%ent şi a permis respin&erea principiului resociali0ării *societatea socialistă 2iin% reali0ată ea 'nsăşi caa)1n% rol sano&en, a%erarea la principiile ei 2iin% sin&ura raţiune %e a păstra sănătateamintală a in%i)i%ului!

#! .o%elul me%ical se e:primă la ni)elul practicilor terapeutice sub 2orma unor stereotipuri instituţionale cu o structurăierari0ată a puterii, care repre0entau 'n 2apt o

74



ima&ine 'n o&lin%ă a societăţii pe care o )isaui%eolo&ii comunişti! Se crea ast2el o psiiatrie

+monolitică3 con%usă manu*militari %e cătrenomenclatură, 2ără nici o şansă %e e)oluţie,lucru bine e)i%enţiat şi astă0i, c1n%, %eşi o2icial societatea a %e)enit pluralistă şi mult mai %emocratică, 'n psiiatria construită %ecomunişti persistă acelaşi sistem sta&nant şi autoritar at1t ca )i0iune asupra bolii şi bolna)ului, c1t şi asupra instituţiei sanitare!

Spitalul de psihiatrie a fost şi esteorani"at ca o adevărată piramidă, în stilulvechilor monarhii absolutiste. &n frunte se aflădirectorul şi şefii de secţie, care repre"intă

întreaa putere şi nu discută cu nimeni. !a,

încă au mai fost menţinute şi vechile consiliiformate, bineînţeles, tot din ei Lşefii de secţiiM. Eisunt sinurii interlocutori ai ministrului sau aidirectorului secţiei sanitare, ai mass-media, aistrăinilor. Ei pot promova sau persecuta peoricine, fără a fi nevoiţi a da explicaţii. Sepractică încă numirea şefilor de secţie fără

concurs sau cu concursuri fictive, numirea lor pe viaţă, uneori funcţia era transmisă fiilor lor,alteori chiar pavilionul le poartă numele.#onducerea unui asemenea sistem esteautocratică. 'ceşti indivi"i sunt rupţi, de decenii

întrei, de o adevărată competiţie care să-imotive"e să înveţe, nu au sumare cunoştinţe depsiholoie, socioloie, psihoterapie. 7iind înafara oricărui sistem concurenţial, ei se opun înmod visceral schimbării, sinura lor raţiune de a

75



fi repre"entând-o obedienţa faţă de sistemultrecut, faţă de foştii satrapi comunişti, mulţi

dintre ei încă pe aceleaşi funcţii.(! .o%elul me%ical, %eşi susţine că promo)ea0ă ori&inea lo&ică şi raţională a bolii psiice, nu ţine cont %e structurile economice,sociale, politice, e%ucaţionale sau relaţionale,moti) pentru care apar &ra)e consecinţe pri)in% stereotipi0area 2ormulei terapeutice şi %ecercetare şi o proastă orientare 'n

problematicele le&ate %e %omeniul sănătăţii mintale!

#lasificările precise* promovate de cătremodelul medical sunt în fapt arbitrare, deoarecesimptomul, adică un comportament, pierde în

importanţă în favoarea cau"elor -necunoscute -ale neadaptării. (in acest motiv, apare tendinţade a impune ca tratament doar spitali"ări lunicare de"antrenea"ă individul de practicasocială şi abia acum vor apărea adevărateletulburări de adaptare. ?nternarea se va face peba"a unor referinţe* din exterior, în virtutea

unui dianostic - o apreciere, o părere -, iar situaţia abia de aici poate deveni periculoasă. 'cest lucru se poate datora faptului că înpsihiatrie dianosticul indică pentru individ unanumit rol, un anumit comportament expectabil.(in acest punct de vedere, conform modeluluimedical, dianosticul indică individului şi oanumită *normă* de comportament.

(ar dacă bolnavul este internat, el poateîmprumuta* simptome noi, ca şi un anumit

76



comportament de adaptare* la sistemulpsihiatric de spitali"are. 'cest lun proces se

poate termina prin acceptarea rolului pe carespitalul i l-a preătit.A&ir'8n) /+2i7ia clinic+n+,+l+gic05

'+)elul 'e)ical %Pre)e,cu5 "+'ila5 19D(,e a&ir'0 c0 acea,ta re/re2int0 )e &a/t'ateriali,'ul )ialectic a/licat 3n/,ihiatrie$5 t+ate celelalte c+nce/te treuin),0 &ie c+'0tute şi c+n,i)erate /ericul+a,e6psihanali"a, psihosomatica, resociali"area şichiar introducerea psiholoiei medicale înprorama facultăţilor de medicină. (in păcate,nimic din ceea ce afirmăm nu aparţine numaitrecutului.

)efu"ând contextul social* şi ândindomul doar ca pe o maşină care se supuneleilor fi"ico-chimice, ideoloia comunistă dorea

în fapt să reali"e"e bolnavul psihic ca fiindsinurul culpabil* pentru suferinţa sa6 ereditate,viaţă împotriva societăţii socialiste etc. Prinaceasta, societatea socialistă era

deculpabili"ată şi nu era obliată să se impliceprea mult în terapie, mai ales în actul deprevenţie. 5ai mult, chiar normele ideoloiceprevedeau o scădere permanentă, până ladispariţia bolilor psihice, a delictelor însocietatea comunistă, %eoarece %ispăr1n%

proprietatea pri)ată, ar 2i %ispărut şi cau0atuturor relelor .

(ar până atunci, societatea socialistătrebuia să se apere, iar acest lucru, aşa cum

77



spunea #eauşescu, trebuia făcut şi cu autorulcămăşii de forţă. ;n între sistem a"ilar trebuia

să apere societatea de periculo"itatea*bolnavilor psihici. (e fapt, pe ei îi interesa nuatât situaţia bolnavilor reali Lcare trăiau ca înraduriM, ci mai ales opo"iţia politică.

Pentru mai bine de şapte decenii,psihiatria din ţările comuniste a rămas - caevoluţie - la nivelul psihiatriei bioloice, aşacum era ea în ccident la începutul secolului.

&ncercând astă"i unii dintre ideoloii comuniştisă folosească (S5-urile americane, ei uită săsublinie"e valoarea convenţională a acestor clasificări, dar mai ales uită să explice şi ba"aideoloică şi psihopatoloică care i-a făcut pe

americani să aună la convenţia de clasificareprin (S5. &n timp ce fac cursuri despretaxonomie pe ba"a (S5 L. ?onescuM, ei nu potsă explice psihiatria psiholoică şi socială carestă la ba"a acestor clasificări. #ând vor să

încerce lucrări proprii Ltot . ?onescu, dar şi '.)omilă, ca şi maestrul lor, PredescuM, o fac

după metodoloia anilor 1AB% < 1A3%, la care ar trebui să adăuăm doar lipsa lor de cunoştinţechiar în psihiatria clasică, adică chiar aceea pecare s-ar crede că o sluesc. #e are comunpsihiatria clinico-nosoloică de tip Predescusau ?onescu cu vi"iunea dinamică a (S5-urilor americane/

&ncercând ca şi în trecut noi şmecherii,nu este de mirare că actualii lideri ştiinţifici* aipsihiatriei noastre, în fapt, vor să escamote"e

78



etapele normale de de"voltare a psihiatriei -etapa bioloică, urmată de cea psiholoică şi

socială. 5oderni"area* de formă prin aderareala (S5, fără suportul ştiinţific corespun"ător,este sinonimă cu întinerirea unor bătrâni cuautorul cosmeticii.

&n esenţă, promovarea modeluluimedical de către ideoloia comunistă,acreditarea la noi în ţară numai a psihiatrieibioloice aduc sistemului, după opinia noastră,următoarele foloase*6

* caracterul simplist şi mecanicist al concepţiei a 2ăcut posibilă promo)area unui materialism )ul&ar la ni)elul 'nţele&erii acti)istului %e parti%"

* culpabili0area bolna)ului şi %eculpabili0area societăţii comuniste sunt cel mai bine ser)ite %e mo%elul me%ical"

* %eclarat bolna), in%i)i%ul )a 2i tratat 'nca%rul unor spitale a0ilare care, treptat, )or luatot mai mult aspectul carceral %upă cipul şi asemănarea societăţii 'n care e:istă!

;liminarea cau0alităţii psiice şi socialee:clu%e principial măsurile socio*pro2ilactice, psioterapia, resociali0area!

5odelul nu va area decât miloaceleterapeutice de natură fi"ică şi chimică, altemetode nefiind întemeiate sau fiind leate de

încercările de infiltrare a unor conceptecapitaliste, KpericuloaseK6 psihoterapie,meditaţie, metode psihoterapeutice de rup etc.

79



cum este şi astă"i din cau"a opo"iţiei faţă dereformă.

'"ilul sau spitalul de psihiatrie clasic era,de fapt, o instituţie de tratament care a apărut în evul mediu, motiv pentru care în Europaactuală el apare mai ales ca un anacronism,fiind reetat de lumea civili"ată şi neavând, înfapt, nici o vocaţie terapeutică. 5ai mult chiar, oasemenea instituţie nici nu ar fi trebuit săexiste. 9rebuie să fii animat de un mare dispreţfaţă de bolnavi pentru a-i putea introduce într-oastfel de instituţie.

Spitalul de psihiatrie în forma sa a"ilarăcultivă un adevărat imperialism psihiatric*.punând bolnavul medicului, personalul

subordonând total bolnavul, acestuia nu-i mairămâne decât să se supună deţinătorului puteriişi autorităţii. ?deea de oranicitate pe care osusţinea însăşi Pinel este cultivată de modelulmedical şi ea duce automat la ideea deincurabilitate. (acă Pinel şi EsWuirol considerautotuşi că spitalul de psihiatrie ar mai putea fi un

instrument de vindecare în mâna unui medicabil*, ulterior, spitalul de psihiatrie devine a"il,adică loc de refuiu, loc în care pacientul să fieapărat de batocură. 9reptat, aceste spitale audevenit nişte clădiri mamut ca dimensiune, cumii de pacienţi şi care din cau"a reutăţilor administrative se vor transforma în adevărateinstituţii corecţionale. (upă 1AB%, astfel deinstituţii au început să dispară din Europaccidentală datorită noilor concepţii umaniste

81



privind drepturile omului, care s-au de"voltatdupă deceniul al =?-lea al acestui secol.

&ntr-adevăr, în contextul societăţii ba"atepe principii democratice, moştenirea unor instituţii carcerale cu o structură internătotalitară apare ca un nonsens, ba chiar ca oinsultă pentru aspiraţiile societăţii. (in acestmotiv, în ccident, declinul acestui tip deinstituţie a început şi s-a sfârşit demult, în timpce în ţările comuniste sistemul nu numai că nuva fi desfiinţat, ci va fi preluat şi fundamentat,de această dată ideoloic, rămânând chiar şi înpre"ent sistemul pe care se ba"ea"ă abu"ulpermanent faţă de persoana umană.

(in punct de vedere teoretic, sistemul

modelului carceral-a"ilar poate fi supus unor atacuri distruătoare. 'cest lucru porneşte de la însăşi structura sa totalitară şi care în micreflectă principiile societăţii în care există.

'ceastă instituţie este astfel orani"ată încât săreprime orice manifestare voluntară a celor supuşi reimului de internare. Spitalul devine,

în fapt, un loc de re"idenţă şi de muncă pentruun rup de indivi"i - pacienţi - rupţi de societatepentru o lună perioadă, spitalul devenind astfelo barieră în calea relaţiilor sociale, a relaţiilor cuexteriorul, adesea având în acest scop uşi şiporţi ferecate, pereţi sau arduri înalte,plasamente speciale Lde tipul spitalului =oila,Poiana 5are etcM.

(in punct de vedere al structurii interne,asemeni altor unităţi de tip carceral, ele sunt

82



construite pe ba"a unei structuri totalitare.?ndividul nu este liber să vină în relaţie cu cine

doreşte, el poate munci, dormi sau se poaterecreea numai după un plan raţional* făcut dedirecţiune. &n spitalul orani"at carceral toateaspectele vieţii se desfăşoară conform unuiproram, la aceleaşi ore pentru toţi, sub ostrictă supravehere. (e fapt, scopul unei astfelde instituţii este de a reali"a treburile oficiale aleinstituţiei LdisciplinaM şi numai parţial pe cele aleindividului. !olnavii în rup sunt supervi"aţi,hidaţi, supuşi unor inspecţii periodice. ruptură se va crea între rupul de bolnavi şisupravehetorii lor. 'ceste două cateorii nu seiubesc. Supravehetorii vor spune despre

bolnavi că sunt răi şi se vor purta faţă de ei canişte superiori. (in contră, cei supraveheaţi îicred răi pe supravehetori, se simt excluşi de laluarea deci"iilor care îi privesc.

5odul de orani"are a spitaluluipsihiatric a"ilar favori"ea"ă violenţa faţă debolnavi, dar supravehetorii nu reali"ea"ă acest

lucru, considerând respectivul comportament caloic şi, oricum, ca petrecându-se într-un sistemde referinţă preexistent în care nu se simtpersonal implicaţi.

Era foarte reu ca într-o asemeneainstituţie să se stabilească relaţii terapeuticeautentice. ?erarhia şi autoritatea sunt menţinute

în cadrul unei discipline severe fără canale decontestaţie, motiv pentru care se produc blocaela toate nivelurile.

83



#aracteristica principală este că aiciindividul bolnav, dar şi di"identul politic internat

abu"iv vin cu o anumită cultură, iar pe durataspitali"ării ei suferă o adevărată*disculturali"are* sau în cel mai bun ca" o lipsăde antrenament, ceea ce îi va face incapabili săse ocupe cu problemele lor "ilnice şi mai alescu acelea din afara instituţiei.

Spitalul nu are în vedere o adevăratăvictorie a culturii, el creea"ă doar un fel detensiune între oameni, tensiune pe care ofoloseşte ca pe o pârhie strateică demanipulare. 'cum este clar că în acest contextinfluenţa psihopatoloică a culturii instituţiei îlva influenţa pe di"identul sănătos sau marinal,

aunându-se uneori la o aderenţă faţă deinstituţia a"ilară şi la rave modificări depersonalitate, pe care, retroactiv, torţionarii lepre"entau ca fiind tocmai manifestările* careau ustificat internarea.

&ntr-adevăr, necesitatea individului de a-şi adapta nivelul cultural la valorile cultivate de

spital cere un mare efort, care va fi făcut îndetrimentul interităţii personalităţii, mai ravfiind atunci când există şi o boală reală careprin ea însăşi produce modificări importante.7elul în care se face adaptarea* la valorileinstituţiei totalitare presupune în primul rând oderadare a imainii de sine, la aceastacontribuind şi sistemul de i"olare al instituţieirespective faţă de lumea exterioară. 9reptat, seaccentuea"ă depersonali"area şi pierderea

84



autonomiei, la acest lucru servind şi metodelecoercitive care pedepsesc atât de des

nesupunerea, ca şi faptele ce recompensea"ă*obedienţa.(acă anterior individul avea despre sine

o anumită concepţie, o dată internat, el vapierde acest suport datorită deradării, umilinţeişi profanării eului său. rani"area carcerală şibariera faţă de lume constituie prima ciuntire aeului, iar deposedarea de rol întăreşte acestefenomene. 'cest lucru se evidenţia"ă chiar dela primul contact al individului cu instituţia6anamne"a, predarea hainelor şi a obiectelor devaloare, baia, cântărirea - toate făcând impresiacă omul a intrat într-o maşinărie* care se află

în mâinile establishmentului. 9estul deobedienţă este însă trecut în momentul când sestabileşte po"iţia noului venit şi situaţia care îlaşteaptă. (acă la acestea mai adăuăm şiutili"area neurolepticelor, electroşocului şiuneori a neurochiruriei, toate fără a consultapersoana, aceasta va reali"a clar că interitatea

sa nu mai este arantată. &n acest contextindividul, indiferent dacă este sau nu bolnav,devine pasiv, abordea"ă o reacţie de apărare6va ţine capul plecat, în po"iţie umilitoare, va darăspunsuri umile, trebuind să se roae pentrufavoruri mărunte6 ţiară, "iar etc. Personalul îlpoate stria pe nume sau după poreclă, va râdede el evidenţiindu-i trăsăturile neative, va vorbidespre el ca şi când nu ar fi pre"ent.

85



9oate aceste acţiuni vor produce unadevărat proces de mortificare* a eului, o

de"identificare prin violare a eului. &n acest tipde spital se va face totul pentru ca individul sănu aibă un statut de om matur, să nu aibăautonomie şi libertate de acţiune. &n acest scop,se utili"ea"ă în manieră prenantă sistemul derecompense şi pedepse. Pacienţii vor reali"a înmod permanent po"iţia lor de inferioritate înraport cu cei din exterior, vor avea sentimentulde exilat şi că timpul lor se iroseşte în van.Există o mare contradicţie între ce face instituţia

în mod real şi ceea ce trebuie spus oficial,adică exact acelaşi principiu al dubluluistandard care există în societatea comunistă.

?nstituţia va de"volta şi un set de practiciinstituţionali"ate6 vi"ite, inspecţii, petrecereaunor "ile festive împreună, vi"ionări de filmeetc. 9oate acestea nu fac decât să accentuee"eacest sindrom al umilirii neustificate.

?nstituţia psihiatrică orani"ată carceralnu va permite nici o intimitate, individul internat

fiind umilit, alcătuindu-i-se un dosar, adeseaprimind uniformă, luându-i-se actele, banii etc.(ar, aşa cum sublinia cu cinism PredescuL;renţe în psihiatrie, Ed. 5edicală, 1A24M,utili"area violenţei faţă de bolnavii psihici poateconstitui şi + a)ev0rat0 tera/ie$, aceasta fiinda)ev0rata liertate /ier)ut0 datorită bolii.

;n alt aspect al instituţiei psihiatrice detip totalitar îl constituie orani"area sa internădupă principii ierarhice, riide. ?erarhi"area

86



constituie cheia de boltă a abu"ului politicpsihiatric, în lipsa căreia acesta ar fi foarte reu

să se producă. ?erarhia are rolul de a stabilirolurile personalului şi pacienţilor, creând oadevărată iobăie* administrativă, autoritară,pe primul plan apărând reali"area aspectelor birocratice ale spitalului. &n acest scop se oferădouă posibilităţi de reali"are6 e:istenţa unor ritualuri şi ceremonialuri şi în al doilea rând,or&ani0area pe principiul unei ierarii ri&i%e.

)itualurile sunt foarte fecvente în spitalulde psihiatrie de tip carceral6 rapoarte de ardă,vi"ita şefului, contravi"itele, inspecţiile etc.9oate acestea tind să dea impresia unei realităţioficiale, a unei realităţi publice. Existau şi alte

cateorii de ritualuri6 şedinţe de partid, desindicat, de dare de seamă, şedinţe deprelucrare etc.

' doua manieră, folosită pentrusubordonarea bolnavilor, o constituia refuiul

într-un oran ierarhi"at şi trecerea răspunderiifaptelor proprii pe seama acestui oranism.

Este vorba de o adevărată piramidăadministrativă a cărei ba"ă o constituie bolnavii.#a în orice orani"aţie, spitalul de acest

tip funcţionea"ă prin modalităţile decise de oputere care, în aparenţă, trebuia să fie o puteremedicală, dar, de fapt, în perioada comunistăputerea era a Securităţii şi Partidului. #a oriceputere, şi aceasta se va radicali"a, în sensul cărelaţia dintre bolnavi şi personal va fi împinsăpână la extrem devenind relaţia stăpân < sclav,

87



deoarece nu exista nici o contrapondere faţă deputerea personalului Lorani"aţii ale societăţii

civile, ustiţie reală, canale de contestare etcM.(eşi în mod demaoic se afirma că spitaluleste al bolnavilor, aceştia în mod real nu aveaunici un cuvânt de spus, fapt ce va eneraresentimente, conflicte pe care personalul le vare"olva prin miloace autoritare - contenţie,tratament forţat, sistem de pedepse şirecompense.

altă caracteristică a spitalului psihiatricde tip carceral o constituia ierarhi"area dupăsistem totalitar, puterea fiind distribuităpiramidal şi dând şefului de secţie puteridictatoriale. 'cesta este numit, în fapt, pe viaţă,

în funcţie de ataşamentul său politic şi faţă deSecuritate. :eful de secţie trebuia neapărat săfie areat de partid şi de Securitate. Elmonopoli"a întreaa putere, lua practic toatedeci"iile importante, dădea toate avi"ele deinternare, punea dianosticele la ieşire, decideadata externării, transformându-i pe ceilalţi

medici în simple mecanisme depersonali"ate şisupuse. :eful putea favori"a sau persecuta peoricine fără a da explicaţii şi putea distribuipreferenţial sarcini.

rani"area piramidală totalitară limita,ca şi în cadrul societăţii comuniste, oriceiniţiativă, secţia, spitalul devenind la rândul lor uşor de manipulat de către oranele derepresiune interesate. Era suficient doar un şef autoritar Lcompetenţa sa profesională nu contaM

88



pentru ca instituţia psihiatrică să fie aservităputerii. (in aceste motive depersonali"area şi

apatia nu se vor limita numai la bolnavi, ci sevaor extinde asupra întreului personal care,pentru a putea supraveţui, trebuia să seadapte"eK loicii arbitrare a şefului. &n acestecondiţii, un dialo psihoterapeutic medic -pacient era imposibil, toţi trebuind să setransforme în executanţii dispo"iţiilor dictatoriale ale şefului, iar neurolepticele,eroterapia, electroşocul constituiau în acestsistem mai derabă miloace de represiune,spitalul, secţia de psihiatrie pier"ându-şi oricevocaţie terapeutică.

#hiar şi între bolnavi apărea o anumită

ierarhi"are, apăreau servicii bune şi rele înfuncţie de puterea şefului şi de unele avantaepe care această putere le aducea.

'cest sistem era menit să producă latoate nivelurile noduri de tensiune şi frustraţie,iar contactul şef - subaltern, medic - pacient săapară ca depersonali"ant. (acă medicul şef

este totul, ceilalţi se vor simţi frustraţi şi se vor ocupa mai mult de tensiuni interpersonale decâtde bolnavi. 'desea, aceste tensiuni vor fialimentate de sen"aţia şefului că este săpat*,motiv pentru care serviciul de psihiatrierespectiv se va transforma într-o adevăratăcitadelă a ră"boiului rece sau cald, uneori,aceasta transformându-se într-o adevăratăvânătoare de vrăitoare. Se poate înţelee ce a

89



mai rămas din vocaţia terapeutică a unuiasemenea spital.

&n conclu"ie, abu"ul psihiatric politic, caşi abu"urile de altă natură din periodacomunistă apar ca fiind deliberate şi spriinindu-se pe temeiuri teoretice şi ideoloice bine pusela punct. Enormitatea şi specificitatea abu"uluipsihiatric în comunism nu constă neapărat înfaptul că el a existat sau cât de masiv a fost.

'ici important este că abu"ul a fost orani"atde către statul comunist, care s-a implicat oficialprin salariaţii săi din psihiatrie şi din oranele derepresiune sau ustiţie, statul însăşi devenind înacest ca" o orani"aţie criminală*, orani"ândabu"ul psihiatric atât în teorie, cât şi în practică.

astfel de situaţie istoria nu a mai cunoscutdecât doar în reimurile fasciste. &n acestcontext, psihiatrul şi pacientul său devin doar simple instrumente, politica partidelor comuniste promovând lei şi reulamentecriminale, precum şi o conduită criminală pecare a încercat s-o impună ca normalitate*

întreii comunităţi psihiatrice prin intermediulnomenclaturii comuniste conducătoare îndomeniu. Prin enormitatea proporţiilor şiperfecţionarea orani"ării, comuniştii au reali"atceva unic în istoria abu"ului psihiatric până lanivelul de a deveni o a%e)ărată or&ani0aţie acrimei .

NECESITATEA PSI?IAT"IEI SOCIA#E

90



'şa cum am subliniat anterior, sistemulcomunist a stopat evoluţia normală a psihiatriei

româneşti la stadiul de psihiatrie bioloică, iar prin introducerea criteriilor ideoloice s-a aunsla abu"ul psihiatric stopând în acelaşi timporice influenţă din ccident Lpsihiatriapsiholoică, psihiatrie socială etcM.

Psihiatria mondială a depăşit de multstadiul psihiatriei bioloice şi chiar psiholoice,adudecându-şi astă"i acele cuceriri, noileconcepte socioloice şi alcătuind o sinte"ă amodelelor bioloice, psiholoice şi sociale,constituind ceea ce a"i poartă denumirea depsihiatrie socială.

Psihiatria socială nu este, aşa cum ar

arăta-o numele la prima impresie, o psihiatrieexclusivistă, ci mai derabă o disciplină careimplică întreaa evoluţie a curentelor ştiinţifice,dar care pune accentul pe aspectele sociale şiumane pe care vechea psihiatrie, mai alesaceea de nuanţă exclusivist bioloică, nu ofăcea. Ea pune mai ales accentul pe

orani"area instituţiei de tratament umani"ândaceastă instituţie.#um ar fi fost posibil ca un reim inuman

ca reimul comunist să accepte asemeneaprincipii/ Ei aveau soluţii pentru toateproblemele în ideoloia marxistă şi aceeaprelucrată pentru u"ul publicului de cătremarele conducător.

&n concepţia noastră, concepţieexprimată public în cadrul articolelor şi lucrărilor

91



noastre monorafice cu aproape două decenii în urmă, psihiatria practicată în epoca

comunistă, dar şi cea de astă"i nu mai pot fireformate. Ea trebuie practic distrusă* şireformulată în termenii psihiatriei moderne.

'ceastă psihiatrie clasică, deformată deideoloia comunistă, care a respins în modvisceral toate cuceririle ştiinţifice ale secolului,nu se mai poate reforma prin modificăricosmetice, infu"ii mari financiare sau construcţiinoi. Ea trebuie distrusă* şi înlocuită prinpsihiatria socială, sinura care dispune decalităţi şi modele noi de boală şi de o radicalătransformare a instituţiei de tratament, o nouăorientare etioloică şi în domeniul prevenţiei.

'ceastă revoluţie* va creea, aşa cum se întâmplă şi cu reforma din domeniul economiei,chiar şi pentru cei bine intenţionaţi şi adepţi aidemocraţiei şi reformei, acea sen"aţie dedistruere* specifică oricărei acţiuni demodificare radicală, de"voltând acea reflexăopo"iţie faţă de nou. =a fi un strălucit prile

pentru actuala şi fosta nomenclatură de a puteasă pre"inte catastrofic* schimbările preconi"ate în comparaţie cu paradisul pierdut* al trecutuluinostru psihiatric.

;şoara manevrabilitate a psihiatrilor Lfemini"area medicilor psihiatri ar fi doar opremi"ă relativăM, apatia, dorinţa celor bătrânide a-şi termina cariera în sistemul în care s-auobişnuit vor face dificil în )omânia procesul deschimbare Lşi aceasta chiar cu actualul director

92



al spitalului din !ucureşti, de nuanţăP.+.D.#.(., al cărui cura reformist nu trece de

enunchiul broaştei* - dr. PrelipceanuM. 'm arătat dea că din motive ideoloicepsihiatria nostră nu a putut depăşi primul stadiude de"voltare a psihiatriei - psihiatria bioloică.

5işcarea care a stat la ba"a concepţiilor socioloice privind psihiatria şi psiholoia a

început în S.;.'. şi s-a extins apoi curepe"iciune şi în Europa ccidentală.

&n concepţia psihiatriei sociale, bolnavulpsihic nu este doar un oranism i"olat* sau unsimplu bolnav somatic, ci este plasat încontextul său relaţional începând de la primulrup căruia îi aparţine < familia - şi merând

până la dimensiunile lari ale societăţii,economiei, eorafiei, culturii.Socioene"a, sublinia"ă Porot, este un

ansamblu de condiţii care emană din mediulsocial şi este susceptibil de a determinaproducerea, de"voltarea şi evoluţia bolilor psihice. Existenţa umană devine astfel câmpul

de interacţiune a mai multor dimensiuni6bioloic - somatic - interpersonal - psihic <extrapersonal - social şi cultural. &n acest felpsihiatria socială actuală devine o ştiinţăinterdisciplinară, îndreptându-şi atenţia asupraunor fenomene sociale care sunt capabile adetermina stări morbide sau presiuni psihiceasupra unor mase de indivi"i, în contextulexplo"iei demorafice şi informaţionale.

93



&n acest sens se remarcă astă"i ocreştere a densităţii psiholoice* a populaţiei,

adică a populaţiei participative, entitate multmai importantă decât numărul real de persoaneLînainte participarea se re"uma la unelecateorii de vârstă, sex, statut economic etcM.

?ndiscutabil că psihiatria acestui sfârşitde secol nu poate fi decât o psihiatrie socială.Psihiatria clasică, încorsetată în cercul strâmt almodelului medical de boală pe care l-apromovat, cu ambiţia ei de a se aliniadisciplinelor medicale somatice - adeseori chiar

într-o manieră colonială -, nu mai poate asiuraproresul din cau"a individualismului său şi amecanicismului pe care le promovea"ă.

Psihiatria clasică, cu anrenaul ei deexplicaţii bioloice, nu a mai putut să sedescurce în câmpul pe care credea că îlstăpâneşte atunci când s-a produs explo"iade"adaptărilor psiholoice şi febra crescândă a

îmbolnăvirilor psihiatrice.+u este vorba aici numai despre

deformarea ei de către ideoloia comunistă.(ar psihiatria clasică a eşuat Lşi în EuropaccidentalăM atunci când nu a mai avutcapacitatea teoretică şi practică deoarecespitalele mamut şi terapia exclusiv somatică numai erau capabile să dea satisfacţie, săcorespundă unei epoci în schimbare accelerată,creşterii exienţei cetăţenilor faţă de societateşi orani"area politică. 7ără a-i nea meritelede început şi adudecându-şi toate cuceririle

94



valoroase din domeniul bioloiei saupsiholoiei, psihiatria socială a fost practic

împinsă* în scenă de către societatea care aapărut după catastrofa umană şi socială, dupăal doilea ră"boi mondial, în condiţiile apariţieinoilor societăţi democratice şi a unei noi filo"ofiiprivind drepturile omului, fenomene care auapărut ca o reacţie faţă de ameninţareatotalitarismului fascist şi comunist.

Pentru vechea psihiatrie fenomenelepsiholoice şi sociale nu aveau un rol preaimportant, cheia de boltă fiind repre"entată defactorii bioloici.

(in nefericire, în laărul comunistpsihiatria clasică domati"ată şi ideoloi"ată,

cu anrenaul său reoi de dianostice şi formeclinice apărute la comandă, ori de câte orirealitatea clinică nu se potrivea cu a"ilele şispitalele sale mamut, ierarhia riidă şiorani"area carcerală au dus la scădereaprestiiului disciplinei şi la crearea uneiadevărate repulsii în ochii opiniei publice.

&n acest cadru lupta pentru o psihiatrieorientată spre om - ca fiinţă socială -, sprenevoile comunităţii şi promovarea sănătăţiimintale comunitare au devenit o sarcinăprioritară nu numai pentru di"idenţii Europei deEst, dar şi pentru psihiatrii care şi-au stimatprofesia sau pur şi simplu erau animaţi de oatitudine patriotică.

&ncercând o primă definiţie a psihiatrieisociale, vom afirma că aceasta repre0intă o

95



sinte0ă a %atelor biolo&ice, psiolo&ice,interpretate 'n spiritul conceptelor sociolo&ice

umaniste! 'cest lucru priveşte studiulcorelaţiilor, perturbărilor, di"armoniilor,hipoevoluţiilor care cuprind ansamblul spiritualal oamenilor. Psihiatria poate sesi"a aspectelenocive ale vieţii sociale, ale vieţii în cadrulrupului social. Psihiatria socială se ocupă detoate problemele bioloice şi psiholoice aleindividului, dar ea depăşeşte sferapsihopatoloiei la care se oprea psihiatriaclasică.

9otuşi, chiar aunsă la stadiul depsihiatrie socială, psihiatria va rămâne înesenţa ei o disciplină medicală

Psihiatria socială va avea însă în primulrând o concepţie socială încheată. Ea va pune în plan practic de"voltarea unor servicii deasistenţă psihiatrică la nivelul unei societăţi înschimbare.

Pentru noi psiiatria socială este%isciplina care 'n&lobea0ă cunoştinţele

biolo&ice şi psiolo&ice, %imensiunii sociale aomului . Psihiatria socială studia"ă astfel toateaspectele sociale leate de boala psihică,

înţeleând prin aceasta aspecteleetiopatoenetice, evolutive, terapeutice şiprofilactice. 0a acestea trebuie neapăratadăuată şi problema statutului social albolnavului psihic, obliaţiile societăţii faţă deacesta, orani"area umanitară a instituţiei detratament şi a modalităţilor de terapie la nivelul

96



comunităţii. 9ot în cadrul psihiatriei sociale sevor include şi miloacele prin care psihiatria

poate influenţa factorii de răspundere, în sensulprevenirii şi tratării bolilor psihice, precum şioportunitatea folosirii vieţii sociale şi chiar politice prin paticiparea activă a psihiatrilor înfolosul şi profilul acţiunilor de sănătate mintală.

Există, totuşi, în stabilirea limitelor psihiatriei sociale, opinii diverente care ţin maiales de lărirea sau strâmtarea vi"iunii asupradomeniului ei de activitate. 'stfel, !astide are înacest domeniu o po"iţie oarecum deosebită, elafirmând că domeniul psihiatriei sociale poatecupride trei domenii cu individualitate proprie6

! /siiatria socială * 'n sensul

său restr1ns"#! Sociolo&ia bolilor psiice"(! ;tnolo&ia bolilor psiice!

&n acest sens, psihiatria socialăurmăreşte comportamentul social al bolnavului,procesul de sociali"are şi de pierdere a

contactului cu lumea din ur, adică cu societateareală a individului. Sociali"area individului ar interesa, de fapt, psiholoia socială.

0eătura dintre diferitele evenimentesociale şi diferite tipuri de boală psihică ar constitui obiectul socioloiei bolilor psihice,disciplină în care el introduce şi psihoterapia derup, ansamblul de idei şi metode care privescinstituţia de tratament psihiatric, relaţiile din

97



cadrul acestei instituţii, precum şi dintreinstituţia psihiatrică şi mediul comunitar.

Psihiatria socială studia"ă decifenomenele sociale cu implicaţii medical-psihiatrice şi care în vi"iunea lui (isertori şiPia""a ar fi următoarele6

- <enomene psiopatolo&ice in%i)i%uale,le&ate %e un conte:t etiopatolo&ic, social"

* <enomene psiopatolo&ice alecomunităţii"

* ;2ectele sociale noci)e pro)ocate %etulburările in%i)i%uale şi colecti)e"

* Inter2erenţa %intre psiopatolo&iain%i)i%uală şi aceea a colecti)ităţilor!

Psihiatria socială trebuie să cuprindă şi

sarcinile societăţii faţă de psihiatrie, cum ar fiorani"area instituţiei de tratament, de"batereaunor prorame de sănătate mintală în mass-media, emiterea unor lei în domenii deosebiteale asistenţei psihiatrice. (e aceea psihiatriasocială se ocupă nu numai de individ sau rupsocial, ci şi de unitatea ca între. Psihiatria

socială, deci, ştiinţa care studia"ă tulburărilepsihice ale oamenilor ca membri ai societăţii,este considerată ca o unitate.

Pentru noi psihiatria socială are osemnificaţie şi o definiţie mai lară, deoarececonsiderăm că psihiatria nu este decât unasinură şi aceea este psihiatria socială. &n acestsens, a vorbi în pre"ent despre existenţa uneipsihiatrii bioloice, psiholoice sau socialeLacestea au fost doar etape evolutiveM este un

98



nonsens, psihiatria fiind o %isciplină bio*psio*socială, dar în care factorii bioloici şi

psiholoici se subordonea"ă punctului devedere istoric şi social, motiv pentru caredenumirea cea mai potrivită a actualei psihiatriieste de PSI?IAT"IE SOCIA#.. 'cest lucrupresupune ca punctul de vedere socioloic săacţione"e la toate nivelurile Ldianostic,tratament, profilaxieM, inclusiv în domeniulpsihopatoloiei şi a orani"ării instituţionale,ceea ce în fapt repre"intă o transformareradicală a psihiatriei clasice de la maniera declasificare a bolilor pâna la maniera deorani"are şi diriare a acţiunilor terapeutice şide recuperare. 'cest lucru repre"intă în

contextul actual criptocomunist de la noi oadevărată revoluţie în psihiatrie, cu aceasen"aţie anxioenă de distruere a uneiinstituţii care asiura securitatea personalului şimai ales a profitorilor ei, dar care a produsinadvertenţele şi reşelile etice. 'cesta estesinurul drum prin care s-ar putea reali"a

construirea noii psihiatrii sociale în )omânia.Psihiatria socială este totuşi, chiar dacăam aune până acolo cu reforma, o disciplinătânără cu o sferă încă imprecisă, dar care adeterminat dea un suflu înnoitor. 'stfel, dacăvechiul alienist era considerat doar un clinician

înust şi obsedat de dorinţa de a fi consideratmedic, fiind preocupat mai ales de ca"urii"olate şi de o morbiditate redusă, actualulmedic psihiatru se află în faţa unor situaţii cu

99



totul deosebite. 0ocul vechilor epidemii Lciuma,holeraM a fost luat astă"i de creşterea enormă a

morbidităţii psihiatrice, ceea ce a făcut caactualul medic psihiatru să fie preocupat desănătatea mintală a unor mase enorme deoameni.

'stfel, sublinia"ă #oresi, /entru'e)icul /,ihiatru vechi, pacientul era unbolna) somatic 'n primul r'n%, iar preocuparea

pentru problemele psiice şi relaţionale alebolna)ului erau e)i%ente %oar 'n măsura 'ncare acestea %ecur&eau e)i%ent %in boală 4caşi 'n situaţia altor boli somatice5! Pentrupsihiatrul actual - un muncitor social - pacientuleste un om prins în dubla sa realitate

individuală şi socială.Psihiatria socială este şi un domeniuinterdisciplinar. El se foloseşte nu numai depsihopatoloie şi bioloie, ci şi de conceptesocioloice, psihiatria devenind o disciplină învi"iune socioloică.

Socioloia împrumută psihiatriei o serie

de concepte specifice, cum ar fi acelea de rupsocial, psiholoie socială, dinamica rupelor sociale, importanţa culturii şi civili"aţiilor.Socioene"a bolilor psihice, ca şi obliaţiasocietăţii faţă de bolnavii psihici intră tot îndomeniul psihiatriei sociale.

Psihiatria socială împrumută astfel de lasocioloie numeroase concepte şi puncte devedere şi chiar o anumită finalitate, rămânândtotuşi o disciplină medicală - deşi chiar şi

100



medicina somatică devine tot mai mult şi odisciplină socială.

Psihiatria socială oferă ea însăşimedicinii un exemplu care constă îndimensiunea sa socioloică, iar socioloiei îioferă un câmp de actvitate pe care cu reu şi l-ar fi putut imaina sinură.

Psihiatria socială are relaţii cu psiholoiamedicală. Ea foloseşte toate explicaţiilepsihodinamice, foloseşte conceptelepsiholoice privind relaţia medic - pacient.

Psihiatria socială, ca ramură activă, areo activitate publică în presa scisă, la 9=, cultivă

în opinia publică noile valori privind situaţiabolnavului mintal, antrenea"ă societatea în

procesul dificil de tratare şi prevenţie a bolilor psihice. Ea se interesea"ă de viaţa economică,o parte din activitatea ei desfăşurându-se încadrul proramelor de profilaxie la nivelulunităţilor economice.

Psihiatria socială oferă diferitelor ştiinţeşi domenii de activitate o serie de noţiuni şi

entităţi, precum şi o activitate practică în multeprivinţe comună, în scopul înbunătăţirii calităţiivieţii şi a sănătăţii mintale într-un moment încare în întreaa lume se vorbeşte de dreptul lasănătate al fiinţei umane.

'semenea sarcini nu şi le putea asumadecât o psihiatrie dinamică, care să valorifice şicunoştinţele bioloice, dar şi pe cele depsiholoie şi socioloie. Psihiatria clasică erastatică, activitatea ei limitându-se doar la

101



raniţele spitalului sau ale a"ilului, motiv pentrucare ea a devenit o adevărată mană cerească

pentru societăţile totalitare Lea însăşi avea înclinaţii totalitareM./entru comunism asemenea psiiatrie

e:prima cintesenţa materialismului %ialectic aplicat 'n %omeniul ştiinţelor psiolo&ice Lpentrumarxism, materialitatea psihicului era al doileaconcept ca importanţă după afirmareamaterialităţii lumiiM, mai ales într-o societatecare nu se mai ba"a nici pe morala reliioasă şinici pe principiile dreptului individului.

'm schiţat în linii mari ba"ele ideoloiceale abu"ului psihiatriei comuniste şi amsubliniat în acelaşi timp nevoia de reformă,

oferind soluţia creării unei psihiatrii socialeromâneşti după modelul psihiatriei dinccident. Pe acest teritoriu ar trebui să se

întâlnească toţi psihiatrii de bună credinţă,reforma psihiatriei noastre fiind în sensul istorieiactuale, dacă nu vrem ca eneraţiile care a"ipăşesc în psihiatrie şi cele care vor veni să nu

ne acu"e că nu am înţeles acest sens nici înceasul al doispre"ecelea. #ăci, indiferent de ceva face eneraţia noastră, trăită mai ales încomunism, psihiatria socială românească tot seva naşte căci, parafra"ând din nou acelaşiverset biblic, dacă nu vom predica noi adevărul,

îl vor face pietrele.

"E#AIA PSI?IAT"IE <O"A#.

102



)elaţia dintre psihiatrie şi morală esteuna dintre marile probleme acute pe care le-a

ridicat societatea criptocomunistă şi post-totalitară în care trăim astă"i. Psihiatriamodernă a avut şi are nu numai o dimensiunemedicală, dar şi una morală, bolnavii psihicifiind o cateorie umană cu probleme specificecu un important impact social, motiv pentrrucare societatea trebuie să ia în consideraţieaceste aspecte.

'ceste probleme de etică nu suntspecifice numai epocii noastre pentru psihiatrie,ele apărând din cele mai vechi timpuri, moralacreştină fiind aceea care a ridicat această eticăpe cele mai înalte culmi.

&n ciuda acestor considerente, îndecursul istoriei societatea* bolnavilor psihici afost mereu supusă persecuţiilor, pentru bolnaviipsihici au fost bune* cele mai brutale forme detratament şi cele mai inumane forme de

înriire. Emanciparea bolnavilor psihici a trebuitsă aştepte etape cruciale ale istoriei pentru a

modifica soarta acestor indivi"i. 'stfel, istoriacitea"ă eliberarea- lui /inel , ca efect alrevoluţiei france"e, pentru ca boala psihică săpoată fi privită mai umanitar, însă rolul principall-a ucat indiscutabil morala creştină.

(eşi bolnavul psihic, conform moraleicreştine, a devenit aproapele nostruK, ceea ces-a de"voltat a fost o adevărată maladie apreudecăţilor*, iar violenţa şi criminalitatea,fenomene normale în toate societăţile, a fost

103



transferată în mod preferenţial asuprabolnavilor psihici, deşi statistica arată că la

1.%%% de bolnavi psihici există mai puţine actede violenţă decât la 1.%%% de persoane dinpopulaţia enerală. 'cest lucru nu a putut însăsă scutească bolnavul psihic de preudecatapermanentei sale periculo"ităţi*, motivând un

între corteiu de constrâneri, miloaceprivative de libertate, fără însă a putea aplica şiun tratament adecvat. (e aceea, aşa cum ammai arătat, psihiatria secolului al @?@-lea va fi opsihiatrie a"ilară, dar cu conştiinţa că acestlucru este cerut de utilitatea publică pentrumenţinerea liniştii sociale, în timp ce boalapsihică era considerată ereditară, cu risc social

- pacientul fiind sinurul culpabil pentru boalasa, în timp ce societatea era inocentă.Secolul al @@-lea nu va mai fi un secol al

culturii sau al ideilor, ci va deveni un secol alideoloiilor, în special al celor de esenţătotalitară Lcomunistă şi fascistăM. 7iecare dintreacestea va avea o atitudine distructivă faţă de

bolnavul mintal6 fascismul prin eutanasie şi prindistruerea fi"ică a bolnavilor mintali pentrupurificarea unei etnii considerate superioară,comunismul având la ba"ă practic acelaşielement ura -, dar nu etnică, ci de clasă. (eşiva critica na"ismul, comunismul va face dinpsihiatrie un miloc pentru a plasa pe aceia carecriticau sistemul în rândul bolnavilor mintali, pecare apoi îi va închide nu în laărele lor tradiţionale, ci în spitale psihiatrice.

104



Existenţa psihiatriei în perioadacomunistă a fost traică, iar din punct de

vedere moral, ca şi reliia de exemplu, a trebuitsă trăiască doar făcând compromisuri.#omuniştii, din punct de vedere etic, au atacat

în primul rând principiul solidarităţii umane, alcoe"iunii dintre oameni, principiul asocierii, allibertăţii de ândire, fiind în totală opo"iţie cuprincipiile democraţiei pluraliste, ale libertăţii deândire sau asociere. 9ot ce fiinţa în comunismera trecut prin etalonul măsurii în care prinaceasta puterea comunistă se consolida saunu.

'pariţia tardivă - anii 1A3% - 1AO% - înccident a mişcării pentru %repturilor omului,

cu extraordinara sa putere de seducţie, în Est a însemnat de fapt începutul sfârşitului aceluiimperiu al răului, aşa cum pe bună dreptateafirma preşedintele )ean. Penetrabilitateafilo"ofiei drepturilor omului a făcut ca în aceastăprivinţă etica psihiatrică să se modifice profund.

&n acest cadru, principiile moralei creştine şi ale

noii filo"ofii existenţialiste au făcut din seducţiasistemului democratic ceva ire"istibil şi, dacămai adăuăm schimbările de eneraţie, neputem explica acum avalanşa revoluţiilor decatifea* şi căderea sistemului comunist fără decare oprirea represiunii psihiatrice nu ar fi avutnici o şansă.

9otuşi, trebuie subliniat că victoriademocraţiei nu a făcut ca problemele etice alepsihiatriei să ia sfârşit. +ici în sistemele

105



democratice evoluate lucrurile nu apar cadefinitiv re"olvate, lupta pentru moral nu poate

înceta nici aici şi niciodată. 'ntietica na"istă şicomunistă ne demonstrea"ă frailitatea şilimitele moralei atunci când este vorba depsihiatrie. 'cesta este de fapt unul dintrearumentele fundamentale de a construi a"i oadevărată psihiatrie socială.

)eabilitarea bolnavilor psihici ridicăastă"i problema unei noi vi"iuni, şi anumeaceea a resociali"ării bolnavilor psihici, aceastafiind dimensiunea etică fundamentală a eticiiactuale în domeniul psihiatriei. 9rebuie să fimconştienţi că, datorită specificului bolilor psihice,aceştia nu vor veni niciodată în mod deschis

spre societate. Ei sunt retraşi, asociali, adeseasunt supuşi acelei maladii a preudecăţilor. ?atăde ce resociali"area nu poate avea decât unsinur sens, de la societate LpsihiatruM cătrebolnav. 'ceasta este conduita morală corectă,care se termină atunci când bolnavul intră însocietate ca eal. !oala psihică nu loveşte

individul în vitalitatea sa - în bioloicul său -, ea îl loveşte în umanitatea sa, în specificul uman alfiinţei sale, aşa cum a fost creat de (umne"euşi redat naturii. )esociali"area este sinuracondiţie morală şi etică a psihiatrtiei sociale.

(eşi resociali"area cuprinde şieroterapia Lşi în laărele de muncă-închisorise lucraM, ea depăşeşte acest concept care,dacă s-ar limita aici, nu ar face decât săroboti"e"e individul, să transforme patul în

106



scaun. (in acest motiv, resociali"area apare caun complex comportamental care trebuie să

imite viaţa reală, să reantrene"e individul pentrutoate rolurile din viaţa reală.#omunitatea terapeutrică constituie iar

un principiu de ba"ă al resociali"ării, mai ales înbolile rave psihice şi cu probleme social-economice importante. 'cest lucru trebuie săurce la etapa sa cea mai înaltă - tratamentulcomunitar - în care sunt interesaţi nu numaifactorii medicali, ci şi factorii economici, politici,multe alte personalităţi, de la părinţi, prelaţi,pensionari, persoane cu potenţial economic -patroni etc.

Experienţa occidentală a terapiei

comunitare este reconfortantă pentru un sistempsihiatric închistat cum este al nostru, dar esteclar că latura economică ţine de de"voltareacomunităţii sau chiar a naţiunii. #osturile, chiar dacă vor fi mari, beneficiile societăţii - linişteasau chiar productivitatea < vor fi enorme. (efapt, prin aceasta s-ar reali"a o adevărată

profilaxie a crimei, delincvenţei, antisociabilităţii,drourilor şi s-ar reali"a un adevărat proces desănătate mintală la nivelul comunităţi.

107



scoaterea din viaţa politică, pe timp de un an,şi i"olarea ei într-un spital special*. Spiridonova

îşi va da seama că prin aceasta se încercadiscreditarea ideilor sale politice o dată cu îndepărtarea sa fi"ică. Se pedepseau în acelaşitimp atât omul, cât şi ideile sale, ceea ce

însemna o adevărată moarte socială*.Problema ei va fi re"olvată prin trimiterea în9urCestan, la comanda unui tren depropaandă.

Perioada stalinistă rămâne destul deobscură, din punctul de vedere al represiuniipsihiatrice, i"olarea )usiei fiind atuncicompletă. &n 1A41 apare o leislaţie clară încare se afirmă franc că psihiatria trebuie să

aibă ca scop contribuţia la lupta de clasă.9otuşi, comparativ cu teroarea stalinistă,psihiatria va rămâne, aşa cum sublinia!uCovsCi, un teritoriu umanitar.

;n ca" similar cu internarea minerilor înSpitalul psihiatric de la >am s-a petrecut la5oscova în timpul celui de-al doilea ră"boi

mondial. 'stfel, muncitorii unei fabrici din5oscova au refu"at să preste"e muncăvoluntară. 'u fost arestaţi toţi. 9oţi au primitdianosticul de schi"ofrenie şi apoi au fosttransferaţi la Spitalul de psihiatrie Ga"an.Psihiatrii au fost supuşi presiunilor pentru a-ideclara bolnavi, considerând că internarea lor afost o acţiune umanitară, alternativa fiind laărulde concentrare.

109



Se consideră că, începând din 1AB3,după venirea la putere a lui 8ruşciov şi după

lansarea coexistenţei paşnice*, psihiatriei i seva conferi un rol mai important. Dinând celebruldiscurs la cel de-al @@-lea conres al P.#.;.S.,8ruşciov va denunţa ororile staliniste şi vapromite liberali"area reimului comunist, dar, înacelaşi timp, 'rmata )oşie distruea revoluţiamahiară.

;niunea Sovietică hruşciovistă, la fel caşi )omânia sau celelalte ţări comuniste, se vaafla de acum între două tendinţe contradictorii -afirmaţia că în aceste ţări socialismul a învinsdefinitiv şi că nu mai există deţinuţi politici şi nicinevoia de represiune pentru a menţine sistemul

şi, în fapt, intensificarea luptei anticomuniste,mai ales din partea noii eneraţii. &n acestcontext, rolul psihiatriei devine primordial,opo"anţii devenind automat bolnavi mintali,lucru pe care, aşa cum am vă"ut mai sus, îlexprima şi +icolae #eauşescu în 1A3B.

'cest lucru va face ca din anii 3% spitalul

psihiatric să devină o alternativă comodă alaărului de concentrare şi a închisorii. 8ruşciovva fi autat în acest act de către academicianulSnenevsCi, la fel cum şi la noi în aceastăperioadă vin de la studii din ;.).S.S. şi intrădirect în conducerea psihiatriei =. Predescu şiSt. 5ilea. #a şi #eauşescu, 8ruşciov consideracă în socialism nu mai poate apărea oconştiinţă antisocialistă. !a"ându-se pe domamarxistă care spunea că existenţa determină

110



conştiinţa, ei consideră că o dată comuni"atăeconomia şi întreaa viaţă socială, acestea ar

face imposibilă apariţia ideilor anticomuniste.(in acest motiv, nici moştenirea trecutului şi nicidiversiunea imperialismului mondial* nu puteauexplica ideile anticomuniste, dar boala mintalăputea oferi o soluţie admirabilă.

Sarcina psihiatriei în stadiul avansat deconstruire a comunismului era să reeduce peaceşti bolnavi*, lucru atribuit de partid unor persoane de încredere şi pe care dea le-amnumit. (in acest moment, în ţările comuniste

începe o politică sistematică de internare înspitalele de psihiatrie.

A)anta6ele represiunii ba0ate pe

psiiatrie erau repre0entate 'n primul r1n% %e%iscreţia actului 42ără procese 0&omotoase5,cestiune care l*a se%us pe Kruşcio), ca %ealt2el şi pe Ceauşescu. (in 1AO%, folosireapsihiatriei în scopuri politice devine binedocumentată, o adevărată instituţie în care esteimplicat statul.

Există mărturii leate de Spitalul dinGa"an, dar abia din 1AO% acest spital va căpătaadevărata sa faimă funestă. Spitalul din Ga"anse afla sub directa supravehere a +G=(, aicifiind adunaţi di"idenţii politici din întreaa;niune Sovietică. 5ulţi dintre bolnavi eraudeliranţi cu tematică politică, dar exista şi unmic rup de indivi"i sănătoşi internaţi acolopentru convinerile lor.

111



Popescu etcM. &n 1AO2, în mod independent, 'mnistH ?nternational va confirma existenţa

abu"ului psihiatriei politice în )omânia,publicând o listă cu 4% de ca"uri de abu"psihiatric dovedit.

(upă această dată )omânia va fipre"entă alături de ;niunea Sovietică la toatereuniunile internaţionale, blamată pentrufolosirea psihiatriei în acţiunea de persecutare adi"idenţilor politici. ?au naştere mişcări deprotest, iar în ţară se înfiinţea"ă 0ia

'nticomunistă a Psihiatrilor, care în condiţii deilealitate îşi propunea să facă presiuni pentruca psihiatria românească să iasă de subdominaţia rupului comunist şi sovieti"at. #a şi

8ruşciov, #eauşescu va crea o leislaţieadecvată despre care dea am mai vorbit.

"e2i,ten7a şi )i2i)en7a /,ihiatril+r r+'8ni

Patru"eci şi cinci de ani de reim

comunist-totalitar a lăsat urme adânci în toatedomeniile de activitate din ţara noastră.#unoscutele principii cominformiste ale G!-ului - în care era prescrisă reţeta revoluţionară*de transformare a ţării într-un satelit sovietic peba"a ideoloiei comuniste - s-au aplicat în toatedomeniile vieţii sociale şi ştiinţifice. Psihiatria nunumai că nu putea face excepţie de la reulă,dar putem spune că în acest domeniuideoloia s-a implicat cu mai mare aresivitate

113



bulversând principiile şi practica unei onestediscipline medicale.

)omânia a fost şi este o ţară mică, eaare o limbă de mică circulaţie. &ntr-o astfel deţară eroii sunt de obicei inoraţi, iar uneorieroismul unei întrei naţiuni poate fi trecut cuvederea.

Eroismul aparţine doar celor mari, iar dacă cineva dintr-o ţară ca a noastră devineerou, el trebuie să vină neapărat curecunoaştere din altă parte, dintr-o maremetropolă ca apoi, de reulă, nici să nu mai fiecetăţean al ţării sale. Exemplele sunt preanumeroase şi dureroase pentru )omânia.

(eşi a fost inorată şi chiar adesea

trădată de Europa, în )omânia a existat oputernică re"istenţă faţă de comunism. &n)omânia s-a luptat în munţi cu arma în mânapână în anii 3%, în )omânia a existat ula şipoate cel mai crunt experiment de spălare acreierului şi de ininerie socială - experimetulPiteşti -, în )omânia a existat represiune

politică prin intermediul psihiatriei, dar şi oacerbă opo"iţie a psihiatrilor, aşa cum au fostei, necunoscuţi de lumea occidentală şi fărănotorietatea unei publicităţi de care beneficiaude exemplu ruşii.

?storia a nedreptăţit şi va mai nedreptăţiţările mici, dar la o posibilă udecată de apoi* aistoriei, respectând proporţiile, ţara noastră îşiva binemerita un loc onorabil în frontul unit alomenirii care a luptat împotriva tiraniei.

114



7enomenul re"istenţei în psihiatrie -domeniu inclus de reim ca o modalitate

aseptică* de represiune - s-a declanşat în ţaranoastră precoce şi am putea spune aproape înmod reflex, atunci când brutalitatea reimuluicomunist a devenit notorie.

&n lipsa unor documente scrise şi maiales pre"entate de mass-media, în atmosferade de"interes a Europei care şi aşa făcuse peba"a noastră diferite târuri cu )usia comunistăşi care a declanşat atât de târ"iu mişcareabenefică a drepturilor omului, mai ales atuncicând a îndreptat atenţia acestei mişcări şi sprerepresiunea psihiatrică, s-a stabilit destul dereu cât de profund a fost acest fenomen şi cât

de mare a fost re"istenţa psihiatrilor, inclusiv dinţara noastră, cât de mult a abu"at totalitarismulde psihiatrie.

9otuşi, subiectul nu poate fi evitat, onaţiune, chiar şi o profesie au nevoie dememorie, au nevoie să-şi cunoască trecutul, iar dacă această istorie nu se scrie cât mai

precoce, cu atât mai reu şi mai puţin credibilva fi acest lucru ulterior. (e aceea, ba"ându-nepe memoria faptelor pe care le-am trăit direct,pe capacitatea de înţeleere şi sinte"ă de caredispunem, vom încerca să abordăm acestsubiect urmărind fenomenul de re"istenţă şi dedi"idenţă a psihiatrilor români în prea lunanoapte comunistă de aproape două eneraţii.

+umărul redus al di"idenţilor şiopo"anţilor din psihiatria noastră nu constituie

115



un impediment, căci nu numai în psihiatrie ei aufost puţini, ci în tote domeniile. Puterea unui

rup, aşa cum se cunoaşte încă din filo"ofiaantică, nu constă din suma aritmetică a puteriifiecărui individ, un rup va depăşi totdeaunaaceastă expresie matematică.

&n psihiatria românească nu a existatdi"idenţă*, afirmau cu nonşalanţă foştii torţionari

în cadrul unui serial din "iarul procomunist(imineaţa* sau reporterul de tristă faimă E.=aleriu, într-un serial de televi"iune, cândaceastă instituţie era total aservită unei formaţiipolitice criptocomuniste. Este oare întâmplător că psihiatrii care fac asemenea afirmaţii sunttocmai aceia care au siluit psihiatria decenii în

şir în perioada totalitarismului comunist/ *+u auexistat abu"uri psihiatrice şi nu au existatdi"idenţi în psihiatrie, profesorii erau competenţişi de o enero"itate ieşită din comun*, declaraPiticaru la aprope cinci ani după prăbuşireacomunismului în care a cre"ut şi de care aprofitat vă"ând slaba reacţie a coleilor

psihiatri, ca şi slaba memorie a celor care austat cuminţi în cuşca* totalitarismului pestepatru decenii şi care vor purta încă mult timp înspate aceasta cuşcă.

Este o eroare, domnilor foşti si actualinomenclaturişti, delatori, a"i profesori. 'devăruleste exact invers. #ăci în ce a constatcompetenţa acestor profesori*, probată pedecenii de-a rândul/ Există din punct de vederematerial sau ca manieră de a practica psihiatria

116



(e fapt, în 1A$$ s-a produs o rupturăistorică ce a dus psihiatria înapoi, la nivelul

psihiatriei comuniste sovietice. #omuniştii aupus trecutul la index, în acelaşi timp cu o întreaă pleiadă de psihiatri români care seafirmaseră viuros pe plan european. Psihiatriaa trebuit de acum să sluească o ideoloiepolitică, un partid politic, partidul comunist, săsluească intereselor anticristice ale urii declasă.

:i poate acum este momentul săamintim de primul di"ident, ?. Scobercea, uneminent asistent medical şef care, au"ind deintenţia lui (erevici Lacel funest prim director comunist al spitalului, venit în funcţie îmbrăcat

încă în hainele sale de ofiţer al ;.).S.S.M, că adat ordin să fie topit bustul lui brea Lcel caredin averea lui a construit spitalul, dar fusesemoşierM, a furat* bustul savantului şi l-a

înropat în beciul său. 'bia în anii O%, când aapărut un context mai tolerant şi când toţi se

întrebau unde este bustul savantului, acesta a

fost scos şi redonat spitalului de către ?.Scobercea. (acă fapta sa ar fi fost descoperită,blândul domn Scobercea ar fi fost trimis la#anal de către fostul spion român, acumnomenclaturist şi fost ilealist. are faptaacestui om de excepţie nu a repre"entat oopo"iţie în faţa brutalităţii reimului comunist,faţă de trecutul nostru istoric, faţă de aceia careau contribuit la proresul psihiatriei. &nsuşiprofesorul 9omescu a făcut 13 ani de puşcărie

118



pentru că în ultimele două săptămâni aleuvernării 'ntonescu a trebuit să accepte

funcţia de ministru al Sănătăţii. *#um puteamrefu"a să fiu ministrul ţării mele în situaţia dede"astru în care se afla în acele momente/ (ar niciodată nu am fost consultat de 'ntonescu înprobleme militare*, se apăra el la procesulcriminalilor de ră"boi*.

9ot aici se înscrie şi acţiunea aceluiaşidirector ilealist şi spion < (erevici -, care a datspitalului pe care l-a construit brea din propriaavere numele de Spitalul h. 5arinescu,personalitate care a stat doar două săptămâni

în acest spital, dar care avea avantaul de a fifost fiu de spălătoreasă. #ând în 1AO4 seniorii

spitalului au cerut profesorului comunist şideputat în 5.'.+. - =. Predescu - să facădemersuri la #onsiliul de Stat pentrurestabilirea numelui pe care spitalul ar trebuisă-l poarte - acela al întemeietorului său -,acesta a răspuns că problema este minorăpentru a răpi* din timpul lui #eauşescu. +u

numai în 1AO4, dar nici astă"i aceastănedreptate nu a fost corectată, pentru că ceicare au condus şi conduc spitalul sunt aceiaşiatât ca mentalitate, cât şi ca persoane fi"ice Ldefapt, acum spitalul se numeşte 'l. breia, dar nu în 1AA$, când scriam lucrareaM.

#e a urmat după 1A$$ se cunoaşte şi sevede şi astă"i. Psihiatria noastră a devenit odisciplină subde"voltată şi coercitivă condusăde persoane submediocre, limitate, care nu au

119



avut puterea intelectuală să facă şcoală. S-asupraveţuit numai prin dosarul de cadre, care

trebuia să fie cât mai corespun"ător cu cerinţelereimului comunist. Pleiade întrei de vechipsihiatri au fost persecutaţi, unii închişi, iar treptat şi-au pierdut urma sau au murit într-oatmosferă de indiferenţă, uitându-se aproapetot ce au făcut, fiind atât de i"olaţi încât să nuaibă nici o influenţă asupra tinerei eneraţii.

#e trebuie să reproşăm eneraţiilor depolitruci din psihiatrie, aşa cum i-a selecţionatpartidul/ &n primul rând le reproşămconformismul umilitor în faţa oranelor politice,stoparea oricărui acces la informaţia despecialitate. 9imp de $B de ani nu au existat

cărţi, reviste, participări la reuniuni sau alteschimburi de informaţii cu sfera lumiioccidentale. (ar cea mai presantă, mai alespentru tineret, a fost teribila limitare la realitatea"ilnică, transformând psihiatria în ceea ce defapt este şi astă"i, adică într-un serviciupompieristic de intervenţie pentru bolnavii

psihici aitaţi, lipsa totală a dimensiunii sociale,ruptura psihiatriei de toate disciplinile medicale,de cultură în eneral, disciplina aunând pedrept cuvânt ultima în cadrul lumii medicale. Sepoate acum lesne constata că aservireapsihiatriei reimului de represiune nu a fostsinurul rău pe care comunismul l-a făcutpsihiatrieiJ la aceasta s-a adăuat menţinereadisciplinei în stare de subde"voltare.

120



'cest lucru se întâmpla în timp ce mulţiaspirau să facă o carieră adevărată, dar de fapt

au ratat, s-au descuraat sau au emirat. 'ceastă politică a transformat eneraţii depsihiatri în indivi"i care s-au scurs ca nişteumbre tăcute, nostalice şi care, fără opo"iţie,au lăsat pe primul plan, cel puţin în

învăţământul psihiatric, pe oamenii aleşi deputere. :i astfel s-au format "eci de eneraţiişterse, mediocre.

'cest lucru s-a făcut printr-o politicăsubtilă de selecţie artificială, în care oriceproiect mai deosebit era socotit ca o di"idenţă,un lucru reacţionar.

(i"idenţa - adesea nişte fapte care nu ar

fi trebuit să le"e"e pe nimeni - era pusă depolitruci pe seama *lipsei de orientareideoloică*. 5ulţi s-au anaat într-o luptă fărăsperanţă, dar au trebuit să se limite"e la nivelulKprofesorilorK, la administrarea unui şir decalmante de la care se aştepta vindecareabolilor psihice.

(eci aceasta a fost atmosfera cotidiană în psihiatrie, unde exista o cen"ură a oricăreiidei sau iniţiative, cu o aşa-"isă activitateştiinţifică a politrucilor, stereotipă şineinteresantă, fără idei şi cu nişte reuniunimediocre care nu au lăsat nimic decât poateamintirea unor intervenţii ale unor psihiatri,totdeauna din afara !ucureştilor. Era, în fond,vorba de o viaţă trăită de a"i pe mâine, fără

121



ori"ont, cu o practică obscură şi o viaţăcotidiană subculturală.

'desea, di"idenţa se manifesta în micidispute datorate incompetenţei şefilor, dar prinaceasta nu înseamnă că nu era periculoasă,totul putându-se interpreta politic. (iscuţiileprofesionale nu se puteau finali"a deoarecevenea momentul când se decidea ce atitudinepolitică ai în acea discuţie profesională şi totulrămânea nefinali"at. 0ipsa de comunicare saucomunicarea neautentică nu se re"umau numaila relaţia cu pacienţii, dar şi la relaţiile dintremedici, totul părând a fi o procesiune anostă şistereotipă. !arierele erau riide şi definitivstabilite. #ei tineri reuşeau uneori să mai

spară heaţa informaţională, să reali"e"e căexistă şi un alt tip de psihiatrie, să aibă vainoţiuni de psihoterapie, psihiatrie socială,comunitară şi chiar să cunoască o amă mailară de medicamente la care medicul românnici nu putea să vise"e. &n practică, însă, faţăde aceste fenomene nu exista decât

resemnarea, ele erau stopate nu numai deaspectele materiale şi insolvabile, dar mai alesde bariera ideoloică, de frica de a nu ficataloat ca reacţionar şi de a-ţi rata cariera, afi aruncat într-un a"il dintr-o localitate ruralăpierdută pe hartă.

?deoloii comunişti ai psihiatriei acreditaufaţă de tineri ideea că în psihiatria noastră totuleste clarificat şi definitiv din moment cecorespunde cu ideoloia partidului, iar psihiatria

122



trebuia în primul rând să răspundă la acesteexienţe. #ând am făcut prorame de reformă

în cadrul înust al practicii de atunci, mi s-arăspuns cu emfa"ă de către Predescu şi 0ohan6Nu e:istă nimic %e re2ormat la noi, psiiatrianoastră este aşa cum trebuie! Cum 'ţi permiţi să e:empli2ici cu ser)iciul nostru9*.

7enomenul cel mai rav era acela alselectării şi promovării cadrelor de care partidulse ocupa cu cea mai mare riă. &n R$ de ore,oamenii de mare cultură din cadrul #atedrei depsihiatrie au fost concediaţi, rămânând înschimb mediocrităţile, ba chiar de"echilibraţiicare, bineînţeles, după revoluţie au început oacerbă luptă pentru putere Ltoţi au devenit

conferenţiari, şefi de lucrări, iar nepoata lui=erdeţ a intrat conferenţiară fără o "i depractică pedaoică, poate pe ba"a faptului căera responsabilă cu securitatea pe spital, petimpul lui #eauşescuM. #o-merituoşii au fostmarinali"aţi şi ţinuti într-o permanetăameninţare. 9imp de $B de ani, conducerea

psihiatriei a fost în mâinile unui sinur om, abia în 1A2A, când partida ideoloică era pierdută,au fost repede făcuţi profesori comuniştii dineşalonul doi, cu nimic mai preos decât fostul lor şef. (e fapt, toţi trei nu au făcut decât să

îndepărte"e cu esturi discrete pe toţi ceicapabili. 'u rămas aşa cum meritau, doar cumediocrităţile.

#um a fost posibil acest lucru/ ' fostacesta un proces calculat, o strateie/ Privind

123



acum retrospectiv şi fără patimă, nu putem dadecât un răspuns afirmativ, deşi această politică

era dusă cu discreţie, iar în viaţa cotidianăaveai mai mult impresia că este vorba mai multde afinităţi şi antipatii ale marelui şef comunist,că totul depindea de maniera în care te purtaicu şefii. Era preferat cel supus, dar şi maiareat era cel linuşitor, care putea să facăşefului servicii mai mult sau mai puţinprofesionale şi mai ales cei care nu aveauaspiraţii temeinice. rice persoană valoroasăera dată deoparte. pţiunea şi ataşamentulpolitic erau esenţiale, iar adevărata loialitate semăsura în câte servicii puteai face şefului şi câtde ataşat erai Securităţii.

;n alt element în dominarea ideoloică apsihiatriei a constituit-o instituţionali0area%ominării psiiatriei %in >ucureşti 2aţă %e toatecentrele %in ţară. 'ici se hotăra acordareatitlurilor şi tuturor posturilor din întreaa ţară, înciuda nemulţumirilor create de acestmandarinat comunist.

(in acest motiv, dominarea politrucilor bucureşteni a avut consecinţe pentru întreaaţară, mai ales că întreaa preătire a tinerilor psihiatri era monopoli"ată de !ucureşti. Să neimainăm doar cum decurea viaţa în psihiatriadin celelalte centre psihiatrice ale ţării, cuexcepţia şcolii de psihiatrie de la 9imişoara,unde, raţie di"idenţei profesorului Pamfil, seactiva în cu totul altă lume, o lume pe carePredescu şi ciracii săi o exemplificau ca

124



antisocialistă şi reacţionară i"olând-o cu toateputerile de care dispuneau Ldar să nu uităm că

şi revoluţia anticomunistă a început la9imişoara, unde era altă atmosferă culturalăM.9oate aceste fenomene au avut ca

re"ultat mutilarea şi handicaparea psihiatrieiromânesti. &n psihiatrie, din motive politice, aupătruns numeroase personalităţi di"armonicesau chiar sociopate, multe venite din altediscipline medicale de unde au fost reetate,numeroşi fii sau nepoţi ai nomenclaturii politice,persoane care într-un timp scurt deveneaudeosebit de aresive, ocupau de reulă numaifuncţii de conducere în catedrele de psihiatrie,

în spitale sau ambulatorii. &n acest fel, toate

aceste instituţii au fost mutilate, promovareapersoanelor maline a creat o adevarată reţeaa incompetenţei profesionale, cu indivi"ide"echilibraţi până la a fi bătăuşi, oameni fărăvocaţie pentru psihiatrie, mânaţi doar de dorinţareuşitei şi a obţinerii puterii sociale. +umirea lor se făcea fără concurs sau în urma unor

concursuri trucate, pe viaţă, în timp ce aceiamerituoşi trebuiau să se supună sau să plece,inclusiv să emire"e.

'stfel de situaţii continuă şi după 1A2A înnumele unei solidarităţi a vechilor practici, aunei solidarităţi a răului. #hiar încercareasinceră a unor psihiatri cinstiţi de a-şi crea oasociaţie profesională independentă - 'sociatiaPsihiatrilor 0iberi, a fost decimată şi practicdesfiinţată prin infiltrarea în conducere a foştilor

125



profesori comunişti şi folosirea ei în lupta pentruposturi şi avantae materiale pentru ei. :i acest

lucru se întâmpla după 1A2A. ameniitrecutului, după o scurtă perioadă în care seaşteptau la acţiuni de enul celor pe care ei

însăşi le-au promovat, când comuniştii au venitla putere, au trecut la atac, îşi caută cuasiduitate noi protectori Lmai ales din rândulpartidelor istoriceM.

Până acum nu s-a produs nici o reformă în psihiatrie şi oamenii fără merit sunt încă înfruntea catedrelor, a secţiilor de psihiatrie,uneori ca directori. !ineînţeles, toţi s-auasiurat din epoca comunistă de un curriculumvitae cu "eci de lucrări şi multe cărţi publicate în

editurile comuniste, unde aveau acces nelimitatpe ba"e politice, mulţi au titluri pompoase, dar anali"a acestor lucrări arată un mare pustiu,chiar dacă au făcut încercări şi după 1A2A. &nfond, aceşti pretinşi autori au rămas victimeleideoloiei comuniste, orientare cu care ei aucochetat toată viaţa şi care le-a imprenat

personalitatea. :i toată această pastişă, acestenorm plaiat ideoloic le-a adus titluri dedoctor, de docent şi aşteptau fără enă titlurilede academician. &n fond, este vorba de undemers al falselor valori, false personalitaţi,false veleităţi care mereu s-au băat în faţă, iar

în pre"ent încearcă să falsifice trecutul. Să nemai mirăm acum că s-au făcut sau se fac şiacum numai abu"uri/

126



&n lupta lor pentru reformă, Psihiatrii0iberi au încercat în primul rând o alianţă cu cei

din domenii nepsihiatrice, nu atât cu mediciicare în psihiatrie au devenit re"ervaţi şi filistini,adesea şantaabili pentru trecutul lor, s-a

încercat alianţa cu oameni de cultură care ştiusă preţuiască libertatea, care ştiau sensul vieţiişi al sacrificiului, cu "iarişti democraţi, oadevarată revelaţie postrevoluţionară.

9rebuie deci să ne uităm cu ale şidistanţă la tipul de psihiatru conformist, filistin,meschin, ba"at, în fond, pe idei nihiliste Lcănimic nu se mai poate face, că nimic nu se vamai putea schimba, că totul este "adarnic,sisific, că peste tot în lume se petrece această

ipocrită mascaradă, iar boala psihică este untribut implacabil al civili"aţiei, un deşeu, ununoi inevitabilM. 'ceşti oameni, aparenttoleranţi, delăsători, care de fapt formea"ămaoritatea, constituie ca şi în trecut masa demanevră a fostei nomenclaturi.

(eşi aceşti oameni trebuie condamnaţi

ca tip de subintelectuali, aceştia au fost şi suntprimii în politică, în patriotism, în fra"e mari,bombastice în care se arată înduioşati desoarta bolnavilor, care se arată acumsentimentali, pretin"ând că nu au făcut răunimănui. (ar în mod siur istoria îi vacondamna. Este siur că cei care vor veni vor ancheta mai îndeaproape situaţiile acestea. &nmod meritat toate disciplinile medicale auinstituţii mai solide, au repre"entanţi strălucitori,

127



în timp ce psihiatria aoni"ea"ă, neputând ieşidin blestemul abu"ului politic şi al ideoloi"ării

ei, lipsită de instituţii adecvate de tratament saucercetare.

F Ev+lu7ia )i2i)en7ei 3n /,ihiatrie

&n ciuda tonusului pesimist şi aimobilismului maorităţii psihiatrilor, care înmarile momente, atunci când schimbarea ar fifost posibilă, s-au livrat ca masă de manevră înmâinile puterii, în psihiatrie o mişcare deopo"iţie şi de di"idenţă a existat şi nu trebuienici să ne exaltăm, dar nici s-o uităm. &ndefinitiv, lipsa de istorie, chiar şi a unei profesii

poate fi blestemul cel mai mare. (in acestpunct de vedere lucrarea noastră este în primulrând o încercare de reconstituire a unuifenomen istoric care s-a desfăşurat şi credemcă acest lucru va face cândva cinste disciplineinoastre.

&ncercând o sistemati"are a opo"iţiei în

psihiatria românească ne-am ândit că acestfenomen ar putea, didactic vorbind, să fie împărţit în anumite etape istorice distincte.

=om urmări deci etapele cele maiimportante6

1 Eta/a /r+letculti,t05 care a începutodată cu ocupaţia sovietică şi a ţinut până lamilocul deceniului 3%. Este o etapă pur stalinistă şi de impunere a modelului sovietic înmod direct Lcu autorul consilierilor sovietici şi

128



spionilor români care au activat pentru ;.).S.S.sau #ominternM. #a şi în restul sectoarelor de

activitate, şi în psihiatrie etapa secaracteri"ea"ă prin distruerea deliberată aintelectualităţii, este etapa represiunii directe,implacabile şi nemotivate - cu sau fară procesepolitice -, a suprimărilor fi"ice şi a laărelor deconcentrare în care psihiatrii români au plătit unmare tribut uman.

F Eta/a cre0rii ,tructurii i)e+l+gice şia ,+vieti20rii t+tale5 fără ca oficial ţara să maifie sub ocupaţie. Este etapa în care apar cadrele de specialişti* preătite în ;.).S.S.LPredescu, 5ilea, 'lexandrescu etcM, etapaacoperind anii 3% şi O%. 'cum exienţele

politice, ideoloice vor duce la minimali"areaprofesionalismului, cen"ura şi controlulideoloic vor fi totale şi temeinice, vechiletrucuri cu care erau păcăliţi consilierii sovieticisau vechii ilealişti nu mai mer cu noile cadreşcolite în maniera marxistă. Se introduce ocen"ură informaţională totală, mai ales asupra

literaturii şi informaţiilor venite din =est, apareideoloi"area disciplinei mai ales prin creareaunor entităţi materialist-dialectice, aşa cum afost teoreti"area modelului medical şi a celuiinstituţional carceral despre care am vorbitanterior.

(e asemenea, din necesitateaprestiiului extern după care tânea #eauşescu,din această etapă începe - nu sporadic ca întrecut, ci în mod sistematic - abu"ul politic în

129



psihiatrie, aceasta devenind şi la noi aliataoranelor de represiune.

G Eta/a )i2i)en7ei şi a +/+2i7iei)e,chi,e şi curaH+a,e a unor mici rupuri depsihiatri sau a unor psihiatri i"olaţi, acţiuni careau avut ca suport noua filo"ofie privind luptapentru drepturile omului* între 1AOB - 1A2A.Este atacat nu numai sistemul domatic dinpsihiatria oficială, dar şi abu"urile psihiatriceindividuale şi se pornesc acţiuni reformiste şi defundamentare a unei psihiatrii socialeromâneşti, chiar dacă totul este nevoit să selimite"e la considerente teoretice.

4 Eta/a cri/t+c+'uni,t0 de după1A2A şi până în pre"ent, dominată de lupta

vechii nomenclaturi sau a comuniştilor frustraţipentru a intra în noile structuri ale puterii, mulţirenunţând formal la comunism şi aderând totformal la partidele istorice, dar şi încercarea decreare a 'sociaţiei Psihiatrilor 0iberi, acţiunecare, din păcate, astă"i este parţial eşuată dincau"a preluării conducerii ei de către foştii

carierişti comunişti.

1 Eta/a /r+letculti,t0#omunismul a fost adus în )omânia de

către Stalin, cu autorul 'rmatei )oşii. &n 1A$B, în ţara noastră existau doar 2%% de comunişti,mare parte dintre ei activând în cadrul#ominformului şi nefiind cel puţin cetăţeniromâni.

130



#u mială, încă înainte de ocuparea ţării, în ;niunea Sovietică s-a format, sub directa

îndrumare a lui Stalin şi =âsinsCi, o adevaratăcoloană a B-a*, care avea planurile şi forţanecesară - 'rmata )oşie - pentru comuni"area)omâniei.

'nii 1A$B - 1A3% au constituit o perioadă în care psihiatria noastră a cunoscut un seriosreres prin rusificarea forţată a disciplinei şi oimixtiune directă rusească sau prin intermediulfoştilor spioni care alcătuiau coloana a B-a, detipul acelui prim director de tristă faimă desprecare am vorbit dea. &n această perioadă sepune în practică modelul stalinist -bineexperimentat în ;.).S.S. - de distruere a

intelectualităţii şi elitei din diferite domenii deactivitate, psihiatria nefăcând excepţie de laaceastă acţiune. +u este decimată numai fostaconducere, ci şi personalităţile marcante aledisciplinei, pe motivul luptei de clasă şi alextirpării modului de ândire burhe".

Psihiatria românească a trebuit să facă

pasul înapoi pentru a se alinia nivelului şimanierii de practicare sovietică a psihiatriei,acolo existând dea o experienţă comunistă de4% de ani. 0a !ucureşti, (erevici, aent alcominformului, ilealist şi spion sovietic, îşi ia înprimire funcţia de director al celui mai marespital de psihiatrie din ţară. Este vorba de opersonalitate neprofesionistă care nu făcea niciun secret din aceasta. ' venit îmbrăcat luni înşir în uniforma de colonel al armatei sovietice în

131



care luptase până atunci împotriva 'rmatei)omâne, a presupusei sale ţări.

+u se poate vorbi în ca"ul acestuiprototip de activist comunist de o calificareprofesională. (e fapt, el însuşi ridiculi"a peadevăraţii psihiatri şi manifesta un dispreţnedisimulat pentru viata ştiintifică sau pentrureuniunile profesionale. 5isiunea lui era săsovieti"e"e spitalul de psihiatrie din !ucureşti,cel mai mare din ţară. El oferea, de exemplu,prin propria voinţă, spitalul cu 4.%%% de paturipentru un experiment sovietic, aflat atunci în;niunea Sovietică la începuturi, şi anume aşa-"isa unificare a spitalelor, distruând prinaceasta asistenţa psihiatrică şi transformând

acest spital mamut speciali"at pentru a devenispital raional cu toate specialitaţile medicaleincluse. )evenirea la normalitate a însemnat

însă decenii de aşteptare şi dedisfuncţionalitate a asistenţei psihiatrice.

&n schimb, este felicitat într-un "iar sovietic, 5ediţinsCaia a"eta, care spunea la

acea dată că6 ;:perimentul uni2icării spitalelor,2aţă %e care me%icii so)ietici 'ncă e0itau, areuşit 'ntr*un spital %in Rom1nia, sub'n%rumarea to)arăşului Ipolit Dere)ici-!

&ncă de la instaurarea reimului comunists-a trecut la decapitarea psihiatriei prinarestarea specialiştilor, pe motiv că, prin ceeace practică, răspândesc idei reacţionare,burhe"e, de tipul psihanali"ei sau psiholoiei.#ei care au avut un anumit rol în timpul

132



ră"boiului sunt condamnaţi ca fiind criminali deră"boi*. Profesorul 9omescu, de exemplu, a

avut această soartă L13 ani muncă silnicăM, iar profesorul asociat Sebastian #onstantinescu,un eminent psihiatru, a fost condamnat la

închisoare numai pentru că a fost colaborator încadrul #atedrei de psihiatrie a profesorului9omescu.

&ntreaa mică comunitate de psihiatri - în ur de R%% de persoane - este supusă uneirepresiuni nemiloase. Psihanalişti de prestiiu,ca Popescu-Sibiu, #. =lad, la fel ca altepersonalităţi marcante, sunt arestaţi L?. !iberi,+. 5ărineanu, Popeea etc.M, o dată cu ei fiindarestate şi ideile ştiintifice pe care le promovau

aceste elite şi care se aflau la unison cu Europa în promovarea ideilor şi conceptelor psiholoicela noi. (ar psiholoia a fost şi este încăduşmanul de moarte al ideilor materialist-comuniste în psihiatrie. Să ne mai întrebămoare de ce nici a"i fosta, dar în fond actualanomenclatură comunistă, nu introduce decât

formal psiholoia în preătirea studenţilor şichiar a psihiatrilor/(istruerea şi terasarea psihiatriei la

nivelul celei sovietice se va asiura şi prinschimbările de cadre, în psihiatrie pătrun"ândrataţii altor discipline medicale, cărora li s-apromis şi au obţinut în psihiatrie posturiimportante de conducere. +epoata lui (erevicişi soţul ei Lsoţii 5eiuM, din obscuri medici

133



consultanţi de medicina enerală, vor devenişefi de secţie şi conferenţiari universitari.

)e"istenţa şi opo"iţia în psihiatrie, încontextul unei ţări ocupate şi a comuni"ării ţării,au fost minime deoarece orice opo"iţie tetrimitea direct în laărele de concentrare.9otuşi, o serie de medici tineri la acea vreme,ca '. (osios, !alif-+eulici, 'lexandra)ete"eanu, 0ichter, )osenfeld, 5aller etc., aucontinuat o linie etică în psihiatrie transmiţândtinerilor principiile unei psihiatrii care era la acelmoment sincronă cu psihiatria europeană.

Psihanalişti ca #. =lad, Popescu-Sibiu,deşi persecutaţi şi arestaţi, prin lucrările lor saudirect prin contactul cu tinerii, au adus o

prosperă contribuţie psiholoică Llucrărifundamentale de psihanali"ă, lucrări a căror nivel nu a fost atins nici până în pre"entM.

&n psiholoia medicală +. 5ărineanu,deşi arestat si ostraci"at, va continua tradiţiaromânească Lcu oană, >apanM editândlucrări fundamentale privind personalitatea,

relaţia medic - pacient etc.9oţi şi-au plătit îndră"neala cu ani rei de închisoare, la ieşiredevenind nişte umbre supraveheate deSecuritate, obliaţi de a nu mai veni în contactcu tinerii, până când dispariţia lor bioloică asalvat* psihiatria comunistă de ideile ştiintificevaloroase ale epocii - iar revoluţia psiholoicăcare era în toi în ccident a fost ratată în)omânia.

134



+u avem documente scrise, di"idenţaacestor personalităţi consumându-se în tăcerea

comunistă care se răspândise peste întreaaţară. 9otul a luat calea uitării enerale în careeneraţiile ce au urmat s-au complăcut, princonformismul şi supunerea lor, prin lipsaoricărei dorinţe de sacrificiu.

(intre psihiatrii de elită ai epocii oopo"iţie viscerală faţă de comunismul dinpsihiatrie a avut-o '. (osios. 5edic eminent deo cultură remarcabilă, cu un real talent didactic,a fost rapid concediat din cadrul #atedrei depsihiatrie, alături de 'lexandra )ete"eanu,făcând loc lui Predescu şi echipei luisovieti"ate, iar în pedopsihiatrie eminenta

profesoară universitară 5arareta :tefan a fostconcediată pentru a face loc altui comunistvenit din ;.).S.S., profesorulK :tefan 5ilea, ofiură anostă de politruc care se preocupa şi sepreocupă încă mai ales de îndoctrinarecomunistă, din cau"a lipsei sale deprofesionalism.

#a simplu divertisment, a rămas celebrăpalma pe care '. (osios a dat-o unui comunistaroant şi lider de sindicat comunist şi pentrucare, ani de "ile, a pătimit.

re"istenţă nenominali"ată s-a produs în acea perioadă împotriva introducerii pe caleadministrativă Lprin amen"i, destituiri,prelucrăriM a pavlovismului rudimentar, fabricat

în laboratoarele ideoloiei staliniste din ;niuneaSovietică şi care a fost ridicat la ranul* de

135



esenţă a materialismului dialectic aplicat încadrul ştiintelor neuroloice. Era de fapt vorba

despre una din creaţiile politrucilor sovietici carefabricaseră asemenea prototipuri materialiste întoate domeniile Lmiciurinismul, iarovi"area lui0âsenCo, teoriile lui parin şi 0epeşensCaiaetcM.

7aţă de deradarea continuă a asistenţeipsihiatrice s-au remarcat de asemeneaproteste, dar infu"ia de cadre de partid,numărul mic al psihiatrilor din ţară au adusdisciplina totalmente la cheremul politiciicomuniste.

Putem spune fără teama de a reşi căaceastă etapă se caracteri"ea"ă prin

-IST"U=E"EA nu numai a psihiatrieiromâneşti, dar prin ceea ce a urmat a deschis operioadă de obscurantism din care nici înpre"ent nu se poate ieşi. (acă înainte psihiatriaromânească avea un concept şi repereştiintifice, după această epocă o confu"ieenerală va conduce disciplina spre empirism,

teren propice pentru politica totalitară apartidului comunist, pentru a crea prin ea unsistem carceral opresiv pentru di"idenţii politici.

0upta vechii eneraţii, deşi lăudabilă, nuva avea decenii în şir nici o speranţă, noapteacomunistă se întinsese peste întreaa ţară.)e"istenţa şi di"idenţa nominală sau anonimăse vor adăua re"istenţei enerale a poporuluinostru. 9reptat, sistemul totalitar se va impune

în domeniul ştiinţelor psiholoice şi neuroloice,

136



aducând psihiatria la nivelul şi în situaţia în careeste astă"i.

F Eta/a i)e+l+gi20rii şi ,+vieti20rii 3n/r+&un2i'e

C+nce/tuali2area ştiinti&ic0$a /,ihiatrieiau2ive

(upă etapa proletcultismului, care vaaplica în psihiatrie metodele revoluţionareK încare politicul se implica direct în numelepurificării proletare şi al luptei de clasă, situaţie

în care valoarea profesională nu mai ucapractic nici un rol, după 1A3% lucrurile încep săse schimbe. Se dă permisiunea* de a critica

+,e)antul )eceniu în toate domeniile deactivitate, iar psihiatria începe să fie temeinicprinsă în mreele ideoloiei, aservită politicii derepresiune după exemplul sovietic, dar deaceastă dată, acţiunea este diriată depersoane şcolite şi mai ales de cei veniţi de lastudii din ;.).S.S.

pleiadă de cadre tinere* soseşte înacest scop de la 5oscova sau 0eninrad, fiinddiriată prin uca" administrativ spre sferele deconducere ale ministerului, catedrelor depsihiatrie, la unison cu politica dusă în toatesferele de activitate Lcultură, ştiinţă, tehnicăetcM. Se aplică acum noua strateie a partidului.

(acă în prima perioadă activitateaKteoreticăK rămânea într-un stadiu rudimentar,

în ca"ul când nu era complet inorată, dicteul

137



politic înlocuind în mod brutal şi directfundamentarea ştiinţifică, teoretică, după 1A3%

lucrurile tind a se schimba, partidulpropunându-şi alte miloace în vederea obţineriiaceluiaşi re"ultat represiv. (iriarea psihiatrieiadultului, a psihiatriei infantile, direcţiuneamarilor spitale psihiatrice, vor fi preluate, într-omare campanie*, de tinerii KsovieticiK sau decei veniţi direct din rândurile Securitaţii L=iril

'nheluţăM, persoane tinere, avide de putere,bine îndoctrinate şi ata la orice compromispentru a-i servi pe aceia care i-au scos dinmediocritatea lor funciară.

(in acest moment începe proramul deteoreti"are ideoloică cu pretenţie KştiintificăK,

se începe construirea unei noi psihiatrii pe carede acum ei o vor numi cu emfa"ă /,ihiatria,+ciali,t0$5 bineînţeles, în opo"iţie cu ceaburhe"ă, occidentală. =. Predescu devineşeful absolut, creditat de partidul comunist. Eleste şeful politic şi profesional al psihiatrieiromâneşti, deşi avea calificarea unui medic de

medicină enerală pediatru, iar :t. 5ilea vaprelua cu aceeaşi ardoare psihiatria infantilă,ambii pensionând forţat profesorii titulari.

'şa cum vom vedea, în mod rapid îşicreea"ă o aşa-numită şcoală constituită dinindivi"i bine cotaţi de către partid şi Securitate,cu dosar verificat, după care vor începe oavalanşă de scriitură marxistă şi pavlovistă,adevărate materiale de îndrumare ideoloică în

138



cadrul psihiatriei socialiste pe care se căsneausă o nască.

Prin aservirea revistei de specialitate seva institui o cen"ură acerbă, totul fiind controlatşi diriat. rice material care aspira la tipăriretrebuia să fie în prealabil verificat ideoloic şiaprobat de doi tartori numiţi şi areaţi dePredescu sau chiar de el însuşi. 'ceştia nuautori"au decât articole bine orientate ideoloicşi nu tolerau nici critica, nici vreo abatere de lapsihiatria lor oficială.

&n această epocă se ridică E)uar)Pa'&il care, în condiţii vitree, la 9imişoara, îşiconstruieşte o şcoală de psihiatrie pentru acărei activitate eneraţiile anilor 1A3% - 1AO% îi

vor rămâne recunoscători. 9imişoara, în aceiani, a constituit piatra de poticneală adomatismului ideoloic în psihiatrierepre"entat prin cuplul celor veniţi din ;.).S.S.L5ilea - PredescuM şi care a dovedit că nu atâtrepresiunea în sine, dar mai ales lichelismul,lipsa de cura, de spirit de sacrificiu au făcut din

psihiatrie o disciplină fără apărare şi asta spreruşinea psihiatrilor care credeau că numaiconformismul era sinura tactică* desupravieţuire în comunism, motiv pentru careau renunţat uşor la orice opo"iţie.

Se cuvine deci a pre"enta câteva datebiorafice ale celui mai repre"entativ di"identdin psihiatria românească, Eduard Pamfil.

E)uar) Pa'&il L1A1R - 1AA$M şi-a făcutstudiile la #lu, unde a terminat 7acultatea de

139



medicină în 1A4O. &n 1A42 pleacă în 7ranţa şi îşi continuă studiile la Paris, la #entrul de

+euroloie, sub conducerea lui 0ermitte. 'ctivea"ă ca medic militar în timpulră"boiului, apoi lucrea"ă din nou la Paris în maimulte spitale, printre care şi St. 'nne cu 8. EH.

)evenit în ţară, lucrea"ă mai întâi caneurolo la Spitalul h. 5arinescu, până în1A$2, în 1A$A devenind conferenţiar la #atedrade psihiatrie din #lu.

&n 1ABA este arestat politic pentru că Kacondus bande de studenţiK în timpul unor manifestări prileuite de "iua de R$ ianuarie. &nfapt, Pamfil rostise doar un discurs patriotic dela balconul casei profesorului 8aţeanu, la care

se afla în vi"ită. +e aflăm în perioadainternaţionalismului proletar, iar draosteapentru ;niunea Sovietică trebuia să prime"efaţă de draostea de ţară, motiv pentru careacţiunea profesorului a fost consideratăcriminală. ' fost ţinut în puşcărie, fără udecată,timp de 1% luni. 0a proces, profesorul s-a apărat

sinur, fiind condamnat la domiciliu forţat, la una"il de copii irecuperabili din oraşul de raniţăSiret. 0a catedră, locul i-a fost luat de delatorulşi martorul acu"ării sale, un oarecare )oşu.

&n 1A34, sub presiunea foştilor săi elevi,este numit profesor la #atedra de psihiatrie din9imişoara. (in motive politice şi din cau"a luiPredescu, i se respine venirea ca profesor în!ucureşti, iar în 1AOO di"idenţa sa nu mai estesuportată şi este pensionat forţat.

140



8andicapat de condamnarea politică,Pamfil şi şcoala de psihiatrie pe care a creat-o

vor repre"enta timp de 1% - 1B ani punctul dereferinţă al re"istenţei împotriva psihiatrieirudimentare, sovieti"ate a cuplului Predescu -5ilea. Se ştie că aceştia decimaseră #atedrade psihiatrie din !ucureşti creând o nouăcatedră formată, aproape în exclusivitate, dinindivi"i dubioşi, cu un solid dosar politic. #ei doivor alcătui un minuţios plan de formare şi

îndoctrinare a psihiatrilor români. +oileconcepte sovietice devin acum valori dereferinţă, motiv pentru care încep manifestări depropaare numite bombastic simpo"ioane sauconferinţe naţionale, prin care se vor lansa, cu

surle şi trâmbiţe, noile concepte ale psihiatrieisocialiste, creându-se prin aceste manifestăriilu"ia unor confruntări şi a unei realităţiştiintifice, care de fapt nu există.

&n acest context s-a evidenţiat şcoala depsihiatrie de la 9imisoara, în frunte cu Pamfil şiavându-i alături pe Stosel şi odescu, precum

şi o întreaă pleiadă de tineri. (in păcate,ulterior, mulţi dintre ei nu au avut tăria decaracter a maestrului, pretându-se lacompromisuri cu Predescu pentru titluri şifuncţii, transferuri în !ucureşti, pe care le-ar fimeritat şi fără această cedare morală. 'stfel s-adi"olvat în cele din urmă şcoala de la9imişoara, iar profesorul Pamfil s-a retrasde"ustat, dar nu învins.

141



Pentru anii 1A3% - 1AOB putem spune căre"istenţa împotriva domatismului ideoloic în

psihiatrie a avut capitala la 9imişoara şi în alteoraşe din vestul ţării - Sibiu, radea, 'rad etc. 0a ?aşi, !ucureşti, #lu decimarea vechii

ăr"i şi înlocuirea acesteia cu politruci şioameni ai Securităţii sau pur şi simplu cuoameni slabi, dornici doar de avansare, a făcutca atitudinea celor veniţi cu misiune din;.).S.S. să le domine activitatea şi săderade"e psihiatria aducând-o la stadiul încare se află şi astă"i.

9imp de 1% - 1B ani, şcoala de la9imişoara a luptat pentru onoarea psihiatrieiromâneşti, împotriva obscurantismului

comunist, pentru promovarea valorilor occidentale, a proresului în psihiatrie. 'colovalorile psiholoice au fost reconsiderate,psihoterapia a ucat rolul pe care trebuie să-l

oace în relaţia medic - pacient, informarea eraaproape la nivelul psihiatriei din ccident.

#oncepte inter"ise de către psihiatria

domati"ată ideoloic vor fi predicate de cătrePamfil şi şcoala sa Lpsihoterapie, medicinapsihosomatiocă, psihiatrie socială, resociali"areetcM. Ri%iculi01n% conceptul clinico*nosolo&ic,materialist, al lui /re%escu, Romila, Ionescu,.ilea, şcoala %e la Timişoara s*a lansat 'ntr*oluptă, 'n esenţa sa antii%eolo&ică, privinddestinele psihiatriei românesti, distruse deamestecul Securităţii şi partidului.

142



Este uşor de remarcat orientareapsiholoică şi socială, orientarea dinamică a

şcolii profesorului Pamfil de la 9imişoara.Poate va fi reu pentru eneraţiileviitoare să creadă că simpla tematicăpsiholoică a unui simpo"ion poate fi privită caun act de di"idenţă. &n perioada comunistă, subPredescu, 5ilea şi ?onescu, aceste tematicierau considerate ca aberaţii burhe"e carerătăceau* minţile tineretului. (e asemenea, vafi foarte reu de înţeles ce au însemnat pentruanii 3% - O% aceste bule de oxien* într-opsihiatrie încorsetată ideoloic, fără nici operspectivă, fără nici un ori"ont, ruptă depsihiatria lumii civili"ate. #hiar dacă eneraţiile

viitoare vor reali"a că nu a fost mare lucru,aceste simpo"ioane bulversau profundcomunitatea psihiatrilor, după fiecare simpo"ionsoarta multor protaonişti şi în special atimişorenilor fiind în pericol. 'cestesimpo"ioane, la cererea politrucilor dinpsihiatrie, erau bine supraveheate de către

Securitate, iar Predescu, 5ilea, )omila,?onescu şi cei asociaţi lor orani"au adevăratecampanii de combatere publică a KaberaţiilorKcu care aceşti indivi"i bulversau tineretul asupracăruia impactul era deosebit. ;nelesimpo"ioane luau adesea aspectul unor şedinţede demascare în care trebuiau să învină doar ei, comuniştii, repre"entanţii autenticii psihiatriisocialiste.

144



9otuşi, sub o autoritate de mareprestiiu, s-au rupat, chiar dacă nu oficial,

psihiatrii anticomunişti din întreaa ţară. #utoată prevalenţa de număr şi dreptate, psihiatriaromânească a rămas în toată acestă perioadăstrâns diriată administrativ de rupul de la!ucureşti care avea în mână armapromovărilor, transferurilor, acordării de titluri,numirilor şi destituirilor, ei fiind sinuriiinterlocutori ai ministerului şi probabil sinuriicredibili pentru oranele de securitate şi celecentrale de partid. &nscenări, calomnii,denunţuri, blocarea promovărilor profesionalesau a plecărilor în străinătate - toate s-au folositdin plin ca armă de luptă şi pentru diriarea

psihiatriei noastre antioccidentale. po"itie aparte a avut-o !rân"ei, de la?aşi, care, la un moment dat, a dorit să sedesolidari"e"e de rupul de la !ucureşti, prostfamat, afirmând o teorie "isă proprie -concepţiabio-psiho-socială - care, deşi nu avea nimicoriinal comparativ cu psihiatria occidentală, a

devenit în contextul epocii o nouă despărţire detartorii de la !ucureşti.Sub tirul a doua curente, aceşti tartori au

trebuit să aducă modificări cosmetice concepţieilor - consecvent materialiste - şi să accepteformal, spre sfârşitul deceniului 2, unelemodificări cu pretenţia absurdă că le aparţineaude multă vreme.

(ar, după aceste fenomene de di"idenţă,controlul absolut al psihiatriei va fi tot mai reu

145



de menţinut şi un asalt decisiv al eneraţiilor tinere va intra direct în conflict cu conceptele

psihiatriei socialiste până la afirmaţia de"olantă,pentru stăpânii psihiatriei, că în )omânia existărepresiune politică şi deţinuţi de conştiinţă. nouă etapă de di"idenţă va începe acum. 7a"asimpo"ioanelor şi a bătăliilor* pentrumaterialitatea psihiatriei sunt depăşite şi tartoriipsihiatriei apar acum pe banca de acu"are aopiniei publice.

G Eta/a )i2i)en7ei şi a +/+2i7iei )e,chi,e

'bia în anii 3% - O% lumea occidentală va pune în mişcare o concepţie distructivă pentru totalitarism,

declanşând mişcarea pentru drepturile omului, iar o seriede orani"aţii internaţionale se vor anaa în combatereaabu"urilor psihiatrice şi contra torturii prin metodepsihiatrice. Preşedintele )ean identifica I<PE"IU#".U#UI5 vorbind de începutul sfârşitului comunismului.

(upă 1A32, apar tot mai multe relatări privindutili"area psihiatriei în scopuri politice, la început în fosta;.).S.S., apoi, treptat, în toate ţările comuniste, dintre

care )omânia va deţine o mare pondere. &n acestcontext, psihiatrii, nu doar cei din )omânia, se vor simţi încuraaţi, efortul făcut de ccident tin"ând să sparăi"olarea în care se aflau psihiatrii din ţările comuniste.

'stfel, între anii 1AOB < 1A2B, în psihiatrianoastră, aşa cum ne-am exprimat mai sus, a apărut odramatică diversificare a mişcării di"idente. S-au formatrupuri în eneral centrate pe spitale, în care, într-un

mod mai mult sau mai puţin evident, s-au luat po"iţiideschise contra psihiatriei domatice. mare enerie s-a cheltuit cu oca"ia simpo"ioanelor de care am vorbit maisus, motiv pentru care în deceniul 2 ele au început să fieblocate administrativ. S-a inter"is cadrelor didactice de a

146



mai mere la conrese sau simpo"ioane în afaravacanţei, adică aveau voie doar în lunile iulie şi auustcând, de reulă, asemenea manifestări nici nu se mai ţindin cau"a vacanţelor de vară.

dată cu afirmaţia lui ?. =ianu < 1AOO -, conformcăreia în )omânia există deţinuţi de conştiinţă internaţi înspitalele de psihiatrie, orani"atiile internaţionale începsă se ocupe şi de soarta psihiatriei române. 'mnistH?nternational, independent de afirmaţiile lui =ianu,pre"intă o listă a deţinuţilor politici internaţi în spitalele depsihiatrie.

(ar în anii O% < A% se va de"volta oefervescentă opo"iţie şi o di"idenţă în toată ţara. &n 1AOOvom asista la spectaculoasa di"idenţă a lui Paul oma lacare a aderat o pleiadă de cetăţeni şi mai ales intelectualiprintre care ?. +eoiţescu şi apoi psihiatrul ?. =ianu. 9ot înacel an se va înfiinţa Sindicatul 0iber al amenilor 5unciidin )omânia - S.0..5.). -, în frunte cu di"idenţii dr.#ană, preotul #alciu-(umitreasa etc. 'ceşti di"idenţi vor cunoaşte nu numai temniţele comuniste, dar şi ulaulpsihiatric românesc, care dea funcţiona de mult. 'sistăm,de asemenea, la formarea unor partide hibride mai alesde nuanţă socialistă, încercări de reorani"are apartidelor istorice - în special P.+.9.#.(. - şi alte sfidăripolitice, care se vor termina la psihiatrie, închisoare sau împinerea spre emirare.

9otuşi, ceea ce se va întâmpla în ţară după 1AOO,inclusiv în domeniul psihiatriei, se va aduce la cunostinţaopiniei publice internaţionale şi, prin intermediul postuluide radio Europa 0iberă, conştiinţei opiniei publice din ţaranoastră. Posturile de radio !!#, Europa 0iberă şi altelevor furni"a în permanenţă informaţii privind ca"urileconcrete de utili"are a psihiatriei în scopul pedepsiriidi"idenţelor politice. 'par în exterior şi sunt preluate îninterior liste cu K)+ct+rii cri'inaliK care utili"ea"ăpsihiatria ca instrument de tortură psiholoică, se dauspre ştirea opiniei din ţară şi străinătate numele spitalelor în care sunt torturaţi bolnavii psihici LSăpoca, =oila, P.ro"a, )aducăneni, Poiana 5are, Poiana 5ăruluiM.

147



?mpresia creată a fost vulcanică, torţionarii aduşi în faţa opiniei publice au început să se simtă intimidaţi,enumerarea medicilor criminali* a avut o mare influenţă,mulţi dintre foştii torţionari neavând niciodată impresiacriminalitaţii lor. (e acum mulţi psihiatri vor u"a deprofesionalismul lor şi vor refu"a să-şi ia răspundereainternării unor persoane sănătoase la care ustificareaacestei cereri se ba"a pe opo"iţie faţă de reim, uniidintre aceştia sunt eliberaţi de urenţă. #ei supuşiexperti"elor psihiatrice Lde către Predescu, )omila,Prelipceanu etc.M au parte de o examinare mai atentă şiadesea au câşti de cau"ă. 5arii tartori ai psihiatrieicomuniste nu se mai implică direct, încearcă să impliceterţe persoane, de reulă nişte naivi dornici de apreciereaşefilor.

&nceputul vi"ibil al declinului comunismuluicreea"ă o adevărată stare de panică, încep dea acţiunilede ascundere şi de distruere de documente, ceea ce îlface pe Predescu să afirme6 -Arătaţi*mi o semnatură

pusă %e mine pe internarea unui %i0i%ent *, căci de acumel nu va mai semna astfel de acte, ci îi va împine pealţii, deşi în esenţă întreul control îi aparţinea. (inaceste motive, adesea, pe listele cu medicii criminalipre"entate la Europa 0iberă apăreau medicinesemnificativi, împinşi în faţă pentru prima dată în viaţalor, în timp ce adevăraţii vinovaţi se menţineau în umbră. 'cest lucru serveşte de minune astă"i fosteinomenclaturi prin faptul că încearcă să culpabili"e"e petoţi psihiatrii, căci, cum spun ei, Ktoţi sau niciunul au făcutabu"uriK, iar o simplă violare se poate multiplica la sute şimii. Era foarte reu pentru medicul de ardă să respinăinternarea unui pacient* adus cu adresă scrisă de cătreoranele 5iliţiei sau Securitaţii şi iată cum, de fapt, toţipsihiatrii pot fi culpabili"aţi în vi"iunea nomenclaturii. =omexamina în continuare două tipuri de di"idenţă care auexistat în psihiatria noastră6

-i2i)en7a ne+rgani2at05 ,/+ntan0 -i2i)enta +rgani2at05 ,i,te'atic05 ce a

inclu, gru/uri şi ac7iuni +rgani2ateJ

148



-i2i)en7a ne+rgani2at0(i"idenţa neorani"ată a fost poate cea mai

spectaculoasă şi cu motivaţii foarte variate, adeseacontradictorii. 'stfel, de la i"bucniri temperamentale carevi"au imposibilitatea de a mai suporta o anumitănedreptate Lca"ul doctorului Pătraşcu, care i"bucneşte înfaţa directorului comunist şi securist =. 'nheluţă,spunând6 (omnule, din mine om nou nu o să faci mataniciodată*M până la di"idenţa ostentativă pentru a obţineun paşaport sau chiar acţiuni involuntare în carecomunişti bine cotaţi s-au tre"it ca di"idenţi, din cau"aunui est necuetat Lde exemplu, acei intelectuali atraşicătre meditaţia transcedentală cum a fost '. )omilăM şicare erau convinşi că acţiunea are aprobarea cabinetuluiR, capcană în care au că"ut unii tartori comuniştibinecunoscuţi din artă, ştiinţă, ministere şi chiar dinnomenclatură. 5ulţi intelectuali, având sen"aţia că susţinlucruri de bun simţ, s-au tre"it ca di"idenţi admonestaţipentru naivitatea* lor sau acu"aţi de intelectualism, deşiei nu avuseseră nici o intenţie de a provoca structurilepolitice ale reimului.

+umeroase acte de di"idenţă apăreau ca efect aldisperării unor indivi"i supuşi unor exienţe intolerabile.;nele forme rafinate de opo"iţie luau aspectul unor adevărate opere artistice, de tipul pluuşoarelor de anulnou, ale dr. #ornel #onstantinescu, sau luau forma unor librete ale acestuia pentru 9eatrul Satiric #.9ănase.

Pentru obţinerea unor paşapoarte de emirareau intrat în di"idenţă numeroşi medici psihiatri care, prinmaniera lor disperată de a cere emirarea, au reuşit săplece în străinătate, unde au tăcut pentru totdeauna*.=om pre"enta doar câteva ca"uri mai importante dincadrul acestei di"idenţe neorani"ate6

-i2i)en7a lui I Vianu(eşi motivată prin stoparea promovării lui,

deoarece, de B ani, având dosarul depus pentru a intra înpartid, acesta nu era aprobat, motiv pentru care în ultimă

149



instanţă a cerut să emire"e, noi o pre"entăm pentrunotorietatea ei, pentru publicitatea care i s-a făcut prinposturile de radio occidentale care emiteau în limbaromână. (e asemenea, trebuie recunoscut faptul că, odată auns în ccident, el s-a transformat într-un mareluptător pentru drepturile omului şi împotriva folosiriipsihiatriei în scopuri opresive, activitatea sa în exil fiind întotal contrast cu a celorlalţi psihiatri care, după emirare,şi-au vă"ut de interesele lor meschine, neacordând niciun autor celor supuşi represiunii politice în fosta lor patrie, necontribuind în vreun fel la creşterea informăriipsihiatrilor din )omânia, aşa cum făceau mulţi psihiatridin ţările occidentale.

'şa cum sinur relatea"ă, încă din anii O% începe să reali"e"e că în sistemul psihiatric românescexistă o serie de di"idenţi politici supuşi torturii şideradării prin miloace psihiatrice. 'şa l-a întâlnit peavocatul ?onescu, din !raşov, care scrisese un memoriudespre situaţia din )omânia pe care l-a trimis la .+.;. şicare, din acest motiv, a fost de repetate ori internat lapsihiatrie, pe poetul +eau =ulcănescu, declaratschi"ofren în circumstanţe identice.

'devărata convertire* a lui ?. =ianu survine în1AOB, când va vi"ita în calitate oficială Lca trimis al5inisterului SănătăţiiM Spitalul din Poiana 5are, udeţul(ol, spital destinat internărilor pe ba"ă de hotărâre udecătorească, ca"urile fiind considerate periculoase şiavând la activ diferite delicte. (ar el va constata că dinaproape 1%% de pacienţi, R% erau, în fapt, pri"onieri deconştiinţă, lucru confirmat şi de medicul care lucra înacest spital Ldoctorul Popescu, fost medic militarM.

'ceşti pacienţi erau închişi la Poiana 5arepentru că erau consideraţi pericol social* Lprintre ei, ?.)oşoa, +estor Popescu şi alţi di"idenţiM. )aportul pecare însă îl întocmeşte nu este luat în seamă de cătreoranele 5inisterului Sănătăţii şi nici chiar pe linie deiienă nu s-a luat nici o măsură.

&n 1AOO, după eşecul profesional petrecut încondiţiile despre care am amintit, profită de di"idenţa lui

150



P. oma, scriindu-i acestuia o scrisoare, publicată laEuropa 0iberă, în care critică reimul, cerând în modimperativ emirarea. 'şa cum sublinia chiar P. oma într-o emisiune a Europei 0ibere, disperarea lui ?. =ianu adevenit extremă atunci când, făcând acele acteireparabile, paşaportul întâr"ia să-i vină şi, din contră, împotriva lui începuse o procedură de cercetare care seputea termina cu unul dintre multiplele procese politice lamodă sau chiar cu internarea sa într-un spital depsihiatrie. (ea coleul lui, doctorul ancea, declarase laSecuritate că personal îi făcea lui =ianu electroşocuriambulator, la cererea lui, acesta având accese depresivemari. Pentru aceste merite*, a devenit repre"entantul)omâniei la .5.S. Lo face şi a"i datorită aceloraşimeriteM şi conferenţiar universitar. (ar totul s-a terminatcu bine, iar ?. =ianu şi familia sa au putut emira înElveţia.

' rămas de notorietate scrisoarea lui ?. =ianucătre P. oma, mult mediati"ată la posturile de radio delimbă română din ccident, în care se citeşte disperareaunui intelectual strivit de reimul dictaturii comuniste, înlipsa emirării fiind silit la o adevărată moarte civilă. (eşi în scrisoare mărturiseşte cinstit că6 Eu însă, Paul oma,nu pot urma până la capăt drumul deschis de tine*, ?.=ianu îşi recunoaşte oboseala şi istovirea, motivaţiinefericite pentru a cere în mod deschis emirarea, fiindconştient de toate reutăţile care vor urma în acest ca".

#eea ce a făcut în mod deosebit ?. =ianu, a fostcă după emirare el nu s-a ocupat doar de problemelepersonale - aşa cum au făcut toţi aceia care şi-au părăsitţara -, ci, din contră, a declanşat o puterică luptă pentrudrepturile omului şi pentru demascarea psihiatriei politicede la noi şi din întreul sistem comunist, în contextul încare Securitatea afirma cu emfa"ă că mâna revoluţieieste lună*. (evine membru al ?.'..X.P. L'sociaţiainternaţională împotriva folosirii în scopuri politice apsihiatrieiM.

(upă 1A2A va duce aceeaşi luptă plină de riscuripentru aşe"area psihiatriei româneşti pe ba"e etice şi

151



pentru proresul ei ştiinţific. Solicitat după 1A2A să se întoarcă în ţară pentru a-şi finali"a lupta pe care a început-o în ccident, din motive personale el va refu"a,dar va spune în acelaşi timp6 *Să fii siur că voi depunetoate eforturile pentru ceea ce am dorit să se reali"e"edefinitiv, mai ales în domeniul nostru, al psihiatriei, caremă va preocupa permanent*.

#u toate limitele unei di"idenţe desfăşurate maiales din exterior, momentul di"idenţei lui ?. =ianu a însemnat foarte mult pentru psihiatria noastră. &nstrăinătate, şi astă"i ?. =ianu este un spriinitor al tuturor acţiunilor psihiatrilor din ţară pentru promovareaproresului psihiatriei, inclusiv a condiţiilor sale etice.+umeroase contacte internaţionale, chiar şi o serie deautoare au avut ca intermediar pe ?. =ianu.

-e&ec7iunea &unc7i+naril+r )in <ini,terul S0n0t07ii5ulţi dintre funcţionarii 5inisterului Sănătăţii erau

medici şi mulţi nu au mai putut suporta să patrone"eaceste abu"uri politice în psihiatrie. 'ici iese în evidenţăacţiunea psihiatrului =aleriu 5ironţov - Doculescu,inspector eneral în minister, însărcinat să se ocupe înmod special de problemele psihiatriei. 'cesta descoperăsistemul de internare forţată a di"idenţilor politici şi, deşivechi membru de partid, el nu mai înţelee să spriineaceastă politică şi reacţionea"ă, în disperare*, printr-onotă internă pe linie de serviciu care, însă, va declanşa oreacţie disproporţionată din partea conducerii ministeruluiLministru fiind acelaşi profesor Proca, om de casă alfamiliei #eauşescu, care a scos din planul edituriimedicale şi lucrarea noastră, 5edicina PsihosomaticăM.Este adevărat că, spre disperarea aparatnicilor, =.Doculescu numeşte maniera de internare în spitalele depsihiatrie drept fascistă*.

'stfel, cu oca"ia ;niversiadei din 1A21 de la!ucureşti, un număr de 3%% de di"idenţi politici sunt aduşicu forţa şi internaţi în sistemul psihiatric din !ucureşti.+ormal, apar multe reclamaţii, iar =. Doculescu se decidesă-şi folosească po"iţia pentru a stopa aceste abu"uri.

152



(eşi ştie că aceste internări fac parte dintr-un sistemorani"at, încuraat de atmosfera criticilor internaţionaledin acest domeniu, al creşterii di"idenţei din interiorulpsihiatriei, el purcede la atacarea directă a situaţieifolosind o modalitatea leală.

&n nota alcătuită, =. Doculescu aduce rave criticimanierei în care se aplica (ecretul 414T1A2% privindinternarea obliatorie a bolnavilor psihici. Se de"văluiefaptul că lista cu bolnavii periculoşi* ce urmau a fiinternaţi obliatoriu cu oca"ia ;niversiadei din 1A21 eraalcătuită de un medic-securist şi director al Policlinicii9itan L#. orosM, punerea în execuţie fiind preluată deaparatul* Spitalului h. 5arinescu, unde maşini cu câtedoi asistenţi medicali şi infirmieri ridicau abu"iv pepresupuşii bolnavi psihici pe care îi imobili"au cucearşafuri la propriul lor domiciliu sau chiar pe stradă şiapoi îi transportau cu forţa la spital cu concursuloranelor de securitate. 5area maoritate a acestor bolnavi* nu pre"entaseră înainte de internare nici o starecare să ustifice eticheta de bolnav psihic, unii fiindsalariaţi. Prin aceasta, termenii leii erau încălcaţi,acordându-se puteri nelimitate unui medic psihiatru dinambulatoriu, evitând biletul pentru internare, fără oconsultaţie medicală. 5ai mult, măsurile represive erauacoperite prin înscrisuri fictive şi caracteri"area ca"urilor ca fiind urenţe, în discordanţă cu realitatea. 'ceasta ustifica afirmaţia lui =. Doculescu, care caracteri"asituaţia ca o vânătoare de bolnavi, de tip na"ist*. 'cestemăsuri apar în afara leii - evident chiar a aceleia învioare în acel moment şi le caracteri"ea"ă ca abu"ive şifără discernământ. &n aceeaşi notă sunt evidenţiatepresiunile oranelor 5inisterului de ?nterne Lmai ales aleSecurităţiiM pentru lansarea acestor acţiuni, imixtiuneaacestor orane în problemele de psihiatrie. (easemenea, multe persoane supuse unei asemeneaacţiuni au făcut, datorită acestui fapt, reacţii psihiceserioase sau au fost supuse oprobiului public.

#ând =. Doculescu întocmeşte şi trimite o notăcătre adunctul ministrului Proca, acesta este contrariat

153



şi, în limbaul specific de lemn, va respine toate criticileaduse de Doculescu trecând ulterior la pedepsirea lui. &nacest fel, =. Doculescu apare ca speriat şi depăşit desarcinile pe care le avea*, sarcini care, de altfel, i se vor lua imediat. 'cţiunea ;niversiada era coordonată directde către ministrul Proca prin adunctul său 5ihai 'ldea,ceea ce însemna în fapt anexarea psihiatriei la metodeleSecurităţii. =. Doculescu este acu"at de pre"entarealarmistă a situaţiei*, de deficienţe de orientare, a teorienta fiind principala sarcină a unui bun comunist. 7iindacu"at şi de nivel politic scă"ut*, el va primi mustrare cuavertisment ce urma a-i servi ca lecţie deoarece s-alăsat depăşit de situaţie*.

(in lectura celor două note se poate deduce înce măsură era preătit un oran comunist al puterii destat să ia în consideraţie chiar sesi"ări normale venite pelinie de serviciu şi, până la proba contrarie, cu buneintenţii. (in nota privind informarea sus-citată a reieşit unrăspuns ameninţător în stil securist, inspectorul eneraldevenind deodată suspect de rele intenţii.

&ntr-adevăr, ca urmare a denunţării utili"ăriipsihiatriei în scopuri politice, =. Doculescu, în cele dinurmă, este destituit şi urmărit permanent de cătreSecuritate. +u s-a pus însă sub nici o formă problema dea se lua măsuri de oprire a abu"urilor, de a se modificacel puţin sistemul internărilor politice prin psihiatrie, acestlucru dovedind de fapt că acţiunea era sistematică şioficial orani"ată de către reim. +u era opera unor reşeli de execuţie, a unor funcţionari sau mediciincompetenţi. (in contră, cel care a sesi"at a fostpedepsit şi urmărit de către Securitate, în timp cesistemul represiunilor politice psihiatrice a rămasneschimbat.

A&acerea 'e)ita7iei tran,ce)entale

' afectat şi psihiatria. +u ne propunem a discutaaceastă diversiune a reimului comunist deoarece ea nuvi"a numai psihiatria, ci întreaa intelectualitate de vârf aţării. ?ntelectualii rupţi de lumea exterioară, forţaţi să se

154



mişte în limitele strâmte ale celei mai ortodoxe ţărimarxiste, au fost victime uşoare ale acestei acţiuniprovocatoare, creată totalmente în birourile Securităţii.

?ntelectuali interesaţi, inclusiv cei din domeniulpsihiatriei, erau bine încadraţi în sistem, erau membri departid, academicieni, unii cu funcţii înalte în statul şipartidul comunist. 9otuşi, reaua povară de a se încadra în sistem i-a făcut pe aceşti intelectuali să cede"e uşor primei tentaţii. (in păcate, printre diferitele destine puse în discuţie cu această oca"ie s-au aflat şi câţiva psihiatrişi psiholoi, printre care şi '. )omila, vechi activist departid, lector de învăţământ politic, colaborator apropiat allui =. Predescu Lsupranumit chiar Kpistolul lui PredescuKM,autor de literatură marxistă, care devenise incomod prinorani"area unui serviciu de resociali"are şi a unor comitete ale părinţilor unor pacienţi psihiatrici.

Pe scurt, în 1A21, un oarecare ininer Stoian,element ambiuu şi provocator, probabil aent extern alSecurităţii din )omânia, se pre"intă la Spitalul h.5arinescu cu toate aprobările necesare, inclusiv cuaceea de la cabinetul R, şi însoţit de medicul psihiatru alSecurităţii - dr. )ădulescu - cere permisiunea conduceriide a experimenta o metodă ambiuă de psihoterapie -meditaţia transcedentală -, o metodă în principiu inter"isăla noi, cum de facto era inter"isă întreaa psihoterapie.)omilă este implicat direct de către şeful şi protectorulsău =. Predescu, care îi cere să facă un referat privitor lare"ultatele metodei. )eferatul a fost eloios şi propuneachiar introducerea metodei în planul de învăţământ almedicilor secundari.

0a momentul ales, Securitatea începedemascările* şi intelectuali ca academician 5ilcu,psihiatrii ăitan, )omilă, dr. Săhleanu şi )adulian,numeroşi psiholoi LStolt", olu etc.M vor suferi toateformele de represiune6 demitere din funcţii, excludere dinpartid, ameninţarea cu procese, trimiterea la muncinecalificate etc.

-i2i)en7a +rgani2at0

155



opo"iţie orani"ată şi cunoscută oficial întimpul reimului comunist nu se putea tolera. asemenea acţiune era considerată ca un act antisocialistşi nu se putea încadra decât în #odul penal. )eimulputea înţelee unele ieşiri*, putea înţelee uneleproducţii literare neortodoxe care, oricum, aveau o ra"ămică de distribuţie. &i înţeleea chiar şi pe cei care făceauceva opo"iţie pentru a emira, iar pe cei care auparticipat la meditaţia transcedentală i-a iertat L)omilă afost reprimit în partid chiar la ultimul conres al partidului,din noiembrie 1A2AM. ' tolera orani"area de rupuri cuorice scop, era de neconceput, orice orani"are trebuindsă fie areată de partid şi Securitate. &n acest context, aluat fiinţă şi a activat, evident în ilealitate, "i#a

$nticomunistă a Psi%iatrilor.0ia anticomunistă a psihiatrilor a putut lua

naştere în contextul emulativ al creşterii numărului dedi"idenţi din ţara noastră în multe domenii, mai ales dupădi"idenţa lui Paul oma şi toate fenomenele leate deaceastă mişcare care a dovedit, printre altele, că în)omânia nu poate exista o opo"iţie leală, aceastaterminându-se fie la închisoare, fie la psihiatrie, fie prinemirare. 5aniera prin care oma şi-a diriat mişcarea afost exemplară, de o enerie şi intelienţă ieşite dincomun, dar ambiţia de a activa leal, chiar şi în cadrulstrâmt al leilor comuniste, s-a dovedit o ilu"ie, iar mişcarea sa în contextul românesc s-a dovedit o mişcarepentru a obţine mai uşor paşapoarte de emirare. &nsăşioma a fost expul"at din ţara natală.

(upă 1AOO, numeroase orani"aţii internaţionaleau devenit mai radicale în urmărirea respectăriidrepturilor omului şi în fine se va da mai multă importanţă)omâniei, inclusiv în ceea ce priveşte represiuneapsihiatrică. &n acest context, mulţi psihiatri devin mairadicali, aşa încât, în 1AOA, după cele mai înalte principiiale ilealităţii, a luat fiinţă o mică asociaţie, iniţial formatădin patru membri, care s-a autointitulat 0iaanticomunistă a Psihiatrilor, având o orientareanticomunistă radicală. 9reptat, s-au mai adăuat câţiva

156



(e multe ori acest lucru se făcea de pe po"iţia unuiKcomunist cinstitK care nu mai putea suporta impostura,se ăseau în acest scop acu"aţii cu oarecare pri"ă laacest tip de orane Lfiliaţie leionară la Predescu, lipsăde ortodoxie comunistă, incompetenţă orani"atorică,lipsă de profesionalism, înăbuşirea criticiiM. 9rebuie spuscă chiar tartorii comunismului se bucurau unul de răulaltuia. (eşi privită retroactiv, aceasta pare o naivitate,acţiunea a avut un succes deosebit, partidul fiind sătul deincapacitatea acestor persoane şi de imobilismul lor,chiar în probleme marxist-ideoloice. 'stfel, treptat,Predescu şi-a pierdut perspectiva de cadre* din partid,şi-a pierdut funcţia de deputat, fenomene care l-auaruncat într-o stare de descuraare din care nu şi-a mairevenit niciodată. ?onescu şi-a amânat transferul de la7acultatea de 7ilo"ofie la cea de 5edicină, iar atitudineasa antipsiholoică şi mai ales antipsihanalitică a începutsă fie condamnată public în diferite lucrări L?. #ucu -Psiholoia 5edicală,1A2%M.

Pe ba"a acestui fond de vulnerabilitate s-au pututdeclanşa atacuri coordonate privind întreaa construcţiea psihiatriei socialiste la care aceşti tartori lucraserădecenii în şir cu mială. Prima breşă a constituit-opermisiunea de a scoate lucrări monorafice în reieproprie. Prin contribuţie bănească recuperată dinvân"ările asiurate totdeauna, orani"aţia a permiselaborarea unor lucrări de pionierat fundamentale pentruo ţară comunistă ca a noastră LPsihosomatica, Psiholoia5edicală, Psihoterapiile, Psihiatria socială în douăfascicole, Psihiatria adolescentului etc.M. #hiar dacătartorii comunismului - Predescu, Proca, aşa cum am maiarătat, au scos din librării Psihiatria Socială prin memoriula cabinetul R, obţinând şi interdicţia de a mai aveadreptul de a mai tipări, *răul* se produsese şi eraireparabil, lucrările au existat şi există.

9imp de peste şapte ani, până la de"meticireaoranelor represive, schiţarea unei alternative în psihiatranoastră se produsese, iar construcţia de decenii apsihiatriei socialiste a început să se năruie.

158



&n 1AOA, o dată cu orani"area liii, tot pe ba"ăde lobbH, revista 7lacăra va publica pe 1% mai un interviucu ?. #ucu, în care, folosind pretextul, se va administracel mai puternic atac asupra psihiatriei domaticecomuniste. 'tacând domatismul Ladică vorbind voalatde psihiatria construită de Predescu, Kpsihiatriasocialistă*M, ridiculi"ând afirmaţiile festiviste ale acestuia,autorul deplâne direct, în cea mai citită revistă a epocii,soarta psihiatriei noastre, care este pre"entată cadepăşită principial şi instiutuţional şi pe care o evaluea"ătextual ca fiind sinonimă cu psihiatria secolului al @?@-lea.=. Predescu este atacat nu voalat, ci nominal pentruaceastă situaţie în care este culpabili"at pentru blocarea învăţământului psiholoic în facultăţile de medicină sau înpreătirea psihiatrilor şi, tot ostentativ, şcolile de psihiatriede la 9imişoara şi ?aşi sunt citate ca fiind în luptă cudomatismul şi obscurantismul în psihiatrie. Se critica, deasemenea, direct lipsa unei adevărate vieţi ştiinţifice,prodiioasă înainte de ră"boi, lipsa oricărui conres depsihiatrie în ţară, a unui cadru în care psihiatrii să-şidiscute problemele profesionale.

?ată astă"i, după atâţia ani, o comunicarea doctorului Popa, făcută la ultimul #onres de?storie a 5edicinii, din R%%$, comunicare pecare o redăm in extenso6

;n om de cura - dr. ?'+ #;#; &n revista 7lacăra nr 1A L1R$2M din 1%

mai 1AOA, apărea un interviu cu doctorul ?oan#ucu, medic primar psihiatru, doctor în ştiinţemedicale, asistent la #atedra de psihiatrie a?nstitutului de 5edicină şi 7armacie Lcum se

numea atunci, după moda sovietică, ;.5.7.#arol (avilaM, care publicase de curând şi ocarte în două volume - Psihiatria socială* -, încare făcea nişte afirmaţii deosebit de critice,

159



care au stârnit o vâlvă imensă în lumeapsihiatrică, şi nu numai, a timpului. 9itlul

interviului era Psihiatria nu trebuie să fie o#enuşăreasă, iar aceasta nu-i priveşte numaipe psihiatri, ci pe noi toţi*. &n interviu, doctorul#ucu, pe care il cunoşteam şi îl stimam pentrucă imi fusese asistent, făcea o critică severă apsihiatriei bucureştene, critică pe care ode"voltă în carte pe mai multe paini. ?atăcâteva din ideile importante. (upă ce menţionadate despre situaţia psihiatriei din ţărilede"voltate, în care paturile afectate specialităţiiLpe lână o de"voltare deosebită a formelor deasistenţă ambulatorieM depăşeau ca număr pecele afectate tuturor celorlalte specialităţi, după

ce spunea ce ar trebui să fie un psihiatru înepoca modernă în care acesta a luat loculduhovnicului, după ce menţiona meriteledeosebite ale :colii Profesorului Pamfil şi,mutatis mutandis, ale :colii Profesorului!rân"ei în depăşirea domatismului, doctorul#ucu abordea"a tema principală, şi anume

critica şcolii de la !ucureşti*, rămasă pri"onieraunei psihiatrii de secol @?@, cu modelul fi"ic deboală, materialist-mecanicist, care neliea"ăfactorii sociali şi psiholoici prinşi în etioloiatulburărilor psihice ş.a.m.d. &n continuare, sereferă la subaprecierea psihiatriei şi a rolului eiin societatea modernă. 'bsolvent şi al 7acultăţiide Psiholoie, observă lipsa acestei disciplinedin prorama 7acultăţii de 5edicină. )emarcăapoi numărul mic de staţionare de "i de

160



neschimbată, în ciuda eforturilor doctorului #ucu şi alemultor altor psihiatri de mare valoare.

(upă )evoluţie, dr. #ucu a cuplat imediat laacţiunea '.P.0.)., dar şi-a dat seama destul de repede căcei B% de ani de antiselecţie operată de comunism aulăsat sechele care nu pot fi înlăturate într-o perioadă atâtde scurtă.

-r <arian P+/a5 'e)ic /ri'ar /,ihiatru5 )+ct+r 3nştiin7e 'e)icale5 la S/italul Al Oregia$ )in

Bucureşti$

?nterviul doctorului #ucu a fost reluat de Europa0iberă L'nnelise abaniM şi a stârnit o mare aitaţie înrândurile psihiatrilor. 7iind una dintre primele activităţi ale0iii 'nticomuniste a Psihiatrilor, interviul a declanşat ofurie reu de descris din partea aparatnicilor psihiatri.Pentru moment, nici nu puteau reali"a cum de a fostposibil, dacă acest lucru nu este un semnal că puterea ar fi doritoare să se debarase"e de aceşti tartori. (ar nu afost ca"ul, a fost doar un duş rece. 9reptat, lucrurile s-aunormali"at*, autorului i s-a făcut un proces public înamfiteatrul mare al spitalului unde, sub îndrumarea saumai derabă ameninţarea tartorilor comunişti, diferiţimedici - elemente de manevră - au vorbit va desprereali"ările* psihiatriei comuniste, dar, spre exasperareaorani"atorilor care doreau ca ei să rămână în umbră,nimeni nu pronunţa cuvinte de condamnare. ' fost nevoieca marele neurolo şi academician, care însă nu erapsihiatru, =lad =oiculescu, să se ridice şi să întrebe6 K(ece pierdem noi timpul aici/ +i s-a spus că trebuie să-lcondamnăm pe dr. #ucuK. (e ce o fi făcut acest omrespectabil un astfel de lucru va rămâne un mare mister.(e fapt, pentru orani"atori a fost un adevărat fiasco, maiales că nici mult aşteptatele măsuri orani"atorice nu aufost lăsaţi să le ia, re"umându-se doar la stopareaoricărei promovări profesionale în cadrul celor 1B - R% de

162



concursuri susţinute pentru postul de şef de lucrări cupersoane sub orice valoare profesională.

=oi reda în continuare discutarea Kca"ului #;#;K în şedinta de partid de către coleii săi de catedră, aşacum se află relatat şi în procesul-verbal al şedinţei. =oiface pre"entarea esenţei luărilor de cuvânt ale acestor KcoleiK.

ctavian 8ananu, colaboraţionist, omul de paieal reimului, eternul membru al comisiilor de experti"ă udiciară, unde se decidea soarta di"idenţilor, eternulsecretar al comisiilor de promovare, unde se manipulaupilele şi care în 4% de ani nu a făcut o lucrare pentrudoctoratul la care se înscrisese, conducător fiind prietenulsău, Predescu6 &n catedră s-a muncit mult, dar dr. #ucunu a arătat în atitudinea sa critică activităţile cu studenţii,cum s-au ţinut cursurile, iar criticile sale puteau fi făcutechiar în #atedră. +u a observat că am început să facemşi psihoterapie*.

'şa încercau comuniştii să banali"e"e atitudinilecritice, numind reali"ări o serie de sarcini de serviciu. #âtdespre psihoterapie, ea nu se face nici a"i Lse făcea laacea epocă în mod clandestinM, iar te"a de doctorat cupsihoterapia a lui 8ananu nu a apărut nici a"i, după unsfert de secol.

5ilea consideră că în psihiatria noastră practicaa luat-o înaintea teoriei şi de aceea s-au ăsit fisurilecriticate de dr. #ucu şi iar enumeră, ca şi 8ananu, câtesarcini Lde serviciuM execută #atedra. Se arată revoltat cănoi am fi la nivelul secolului al @?@-lea. (eşi a cititmaterialele publicate de dr. #ucu, nu a înţeles nimic Leraşi reu având studiile de psihiatrie făcute la 5oscovaM.!ineînţeles, nu pierde oca"ia unei apoloii pentruKcoleulK de studii din ;niunea Sovietică, =. Predescu.

ancea, colaboraţionist notoriu al oranelor,omul care pretindea că l-a tratat pe =ianu cuelectroşocuri, trimis să ne repre"inte la .5.S., se simte init de criticile aduse şi mai ales de striătul de alarmăal doctorului #ucu, care spune că psihiatria româneascăeste în derivă şi că sistematica materialistă a profesorului

163



Predescu este luată în deri"iune, că KnoiK stăm pe loc. 'ceste fenomene se datoresc, evident, Kolurilor depreătireK a celui care critică. +oi trebuie să ne apărămadevărata ştiinţă psihiatrică faţă de cei de la 9imişoarasau cei de la Sibiu, care au ales o cale periculoasă,antipsihiatrică* Laşa numeau ei pe aceia care nuacceptau conceptul clinico-nosoloic, materialist alK#atedreiK din !ucureştiM.

#iure"u, vărul ministrului Securităţii statului,Stănescu, respine părerile doctorului #ucu. Este revoltatmai ales de termenul de Ktratament veterinarK folosit laadresa psihiatrilor noştri atunci când tratea"ă boalapsihică doar cu drouri. +u crede în psiholoie şi reia, caşi #eauşescu, Kreali"ărileK #atedrei, de fapt cele câtevasarcini rutiniere.

are de ce,spune +edelcu, care apoi a fuit înccident, nu s-a dus la şeful de catedră pentru a spunece are de spus şi s-a dus la 7lacăra/ Era oare naiv saulinuşea şeful pentru a putea primi paşaportul ce Kl-asalvatK de ţara şi #atedra aceasta atât de bună/

5eiu, care afirma mereu ostentativ că estemembru de partid din 1A$B, adus cu pile în #atedră deKneneaK (erevici, directorul comunist care a venit îmbrăcat ca ofiţer sovietic, se întreba6 #ine m-a sfătuitsă fac aşa ceva, să spun acum pentru că mi-am luat omare răspundere*. El vede cum dr. #ucu neliea"ămunca de la #atedră.

+eicu, fiură leendară a incompetenţei şicinismului afirmă6 Să spună doctorul #ucu câte ore decurs are, câte rupe de staiu Lce leătură avea cusubiectul/M. #are a fost contribuţia doctorului #ucu/ (ece nu s-a adresat ierarhic Ladică tocmai celui caredistruea psihiatria românească, =. PredescuM, cumpoate spune că este vinovat =. Predescu/ (e fapt,doctorul #ucu aruncă cu pietre în psihiatrie*. +eicu credecă între psihiatri există discordie pentru că nu se acceptăpo"iţia KînaintatăK a lui Predescu şi cere ca în mod publicdoctorul #ucu să spună că reretă cele făcute.

164



(amian crede că aceste critici i-au fost inspiratede fosta conducere a 5inisterului Sănătăţii, că de fapt nu#atedra LPredescuM este de vină pentru aspectelearătate, ci Kcadrele superioareK Lcare oare/M. 7aptul că nuavem reuniuni, conrese nu depinde de noi. :i el seconsideră init, dar crede că doctorul #ucu o face pentrucă nu i se publică lucrările şi că cele apărute suntplaiate Ldar nu spune pe cine a plaiatM. Este nedumeritcine ar putea fi KdomaticulK, deşi în particular eramprieteni şi discutam exact cum am scris şi cu toate era deacord. (ar aşa era prietenia în comunism.

0ohan, adus la #atedră prin pila unui maremembru al #omitetului Executiv P.#.)., căruia i-a promissă-i înriească fata schi"ofrenică ce-şi omorâse mama, afost obliat să o înfie"e, fiind adus pentru aceasta în!ucureşti. 'ici a primit vilă, post în #atedră pentru el şisoţie etc.6 (r. #ucu este manipulat de anumite forţeLeste evident tonul securistM*. 're un sentiment de maredurere că nu am cerut avi"ul lui Predescu pentru apublica articolul, căci aşa procedea"ă un membru loial departid Levident dr. #ucu nu era aşaM. (r. #ucu se simterepins de rup, de colectiv Lvechea marotă cu maselepopulareM, dar în acelaşi timp este repre"entantul unuirup Ldacă ar fi ştiut elM. (upă părerea lui, aş fi pututscăpa uşor dacă aş fi afirmat că articolul mi-a fost impusde reporter. (e fapt, în psihiatrie, sub conducereatovarăşului Predescu totul mere bine, nu avem nimic deschimbat

!raslă, eterna secretară de partid, a cărei fiică aales KlibertateaK în ermania, ulterior îmi reproşea"ă dece nu am discutat cu partidul Ldar "iarele nu erau alepartidului/M, faptul că exprim un punct de vedereeocentric Leu abordam problematici enerale în faptM, căau fost eliminaţi toţi membrii de partid care de fapt m-auşi respins, că nu am avut încredere în rupa de partid.

(oamna psiholo )ăşcanu, colaboraţionistănotorie, care ţinea ostentativ pe birou po"a ei împreunăcu #eauşescu,când a participat la conresul al @-leaP#), în calitate de deleată, că deeaba am urmat

165



7acultatea de psiholoie, pentru că nu am folosit-o Ldar tocmai făceam apel la utili"area psiholoiei în tratamentulpsihiatricM, crede că nu în felul acesta se va facepsiholoie medicală la facultăţile de medicină şi crede căun articol în 7lacăra nu are nici o valoare Latunci de ceatâta tevatură şi discuţii/M.

5ăureanu Sanda consideră că Predescu nueste răspun"ător de lipsuri Ldar el conducea psihiatriaM,că arunc cu pietre în psihiatrie. Ea nu crede că dacăsuntem oranicişti am fi şi domatici Lloică comunistăM.

#onstantinescu eore, om de mare valoareintelectuală, care mereu era amânat de a fi numitprofesor, plusea"ă6 5aterialul doctorului #ucu a ieşit întâmplător, căci la noi nu s-a manifestat o atitudunedomatică Ldeşi în particular critica mai mult decât minecursurile rusificate ale lui Predescu şi conceptele salerudimerntare şi care pentru mine au fost ca învăţăminteleunui profesor, aşa cum îmi era de faptM. (ar eroare, înpublic spune6 pusul domatismului nu esteexistenţialismul, ci materialismul dialectic Lexact inversfaţă de cum se exprima în particularM. )ecunoaşte căuneori Kdomatismul este foarte dehi"atK.

Predescu, satisfăcut de prestaţia KcolectivuluiK şide faptul că cei dinaintea lui au atins problemeleesenţiale, nu se consideră vinovat de neintroducereapsiholoiei medicale în prorama analitică Ldeşi eraprorector, dar a fost înşelat de PirYe, care îi promisesesă-i facă cursuri pe care să le susţină ca prim profesor cea predat psiholoia medicală, numai că, primindrecompensă un paşaport, înainte de a face cursurile,acesta a ales KlibertateaK în ermania şi psiholoia nu s-a mai introdus la 5edicinăM. (ar nu-i nimic, omul susţinecă Ka militat tot timpulK. +u există în psihiatrie decâtmodelul medical de boală, acesta este modelulmaterialist pe care trebuie să-l acceptăm. El ar face multepentru psihiatrie, dar se opun oranele superioare Lcutoate că el era deputat în 5.'.+., prorector, secretarulcomitetului de partid al ?nstitutului de medicină, membru

166



în comitetul de partid al centrului universitar etcM. #e ar mai fi vrut să fie pentru a avea puterea de a acţiona/M.

#e putea face doctorul #ucu, pe care chiar şicoleii cei mai apropiaţi îl lăsaseră sinur în bancă,retrăându-se ostentativ de lână el/ Susţine că chiar dinpunctul de vedere al P.#.). este reşit să se spună că numai este nimic de criticat. 0a noi nu a fost domatism, dar înşişi comuniştii se refereau la perioada KobsedantuluideceniuK, epoca (e, ca la o epocă a domatismului, care în psihiatrie există şi a"i, dată fiind neacceptareaproreselor ştiinţifice, chiar dacă se dehi"ea"ă subforma incompetenţei, a re"istenţei faţă de schimbare etc.)emarcăm faptul că unii s-au simţit direct atinşi denoţiunea de a fi domatici, motiv pentru care am asistatla adevărate autobiorafii deculpabili"atoare. +u esuficient să criticăm Kepoca domatismuluiK, cidomatismul actual din psihiatrie.

;rechile comuniste şi ale linuşitorilor erausurde, aşa că totul a rămas ca înainte, chiar dacă în salăerau nişte băieţi necunoscuţi, cu Kochi albaştriK.

&n perioada 1AOA - 1A24 apar consecutiv, în reieproprie, lucrările mai sus menţionate, lucrări în carepsihiatria socialistă - pusă în scenă de Predescu,?onescu, 5ilea - era practic desfiinţatăJ în reviste sepublicau tot mai mult lucrări de psiholoie, psihiatriesocială, psihosomatică.

(eşi lia nu şi-a declarat niciodată existenţa înmod oficial, a fost resimţită şi a creat o adevărată derută în rândurile nomenclaturii, neobişnuită cu vreo opo"iţie.(in acest moment se creea"ă în psihiatrie o situaţie care, în anumite limite, se putea contesta dacă exista cura,lucru de neconceput înainte de 1AOA.

serie de materiale au fost trimise Europei0ibere, predate direct lui +. #. 5unteanu, dar transmiterea lor pe post s-a făcut după o loică deneînţeles6 s-au publicat doar cele mai nesemnificative. Separe că materialele i-au fost înmânate lui =ianu pentru a-şi da părerea şi ele ar fi suferit o cen"urare sau o lipsă deinteres, aşa că nu au mai auns pe post. :i ce bune

167



materiale erau, despre situaţia psihiatriei noastre LpesteR%% de paini dactilorafiateMF

)evoluţia din 1A2A ăseşte lia intactă şi în plinăofensivă, vrea să se leali"e"e sub acest nume, dar tentativa pare prea radicală şi se înfiinţea"ă 'sociaţiaPsihiatrilor 0iberi care, din păcate, este dusă la pieire de '. )omilă, după ce a folosit-o pentru a aune profesor şia devenit un mare conducător în psihiatrie cochetând cuopo"iţia democrată. 'ceastă asociaţie tace în pre"ent,sinurii membri rămânând )omilă şi câţiva medici dinserviciul pe care el îl conduce şi care au rămas dinmotive uşor de înţeles, orani"aţia pier"ându-şi oricevocaţie naţională sau de opo"iţie în psihiatrie. &n schimb,a adus ceva avantae materiale conducătorilor săi iniţiali. 'stfel s-a sfârşit un vis frumos.

&n 1AAR 0ia 'nticomunistă a Psihiatrilor încearcătotuşi să se leali"e"e, dar acţiunea eşuea"ă, curaulpsihiatrilor nu permitea a se numi chiar anticomunişti*. S-a renunţat la leali"area liii, pentru ca astfel cei câţivamembri - fără "arvă, surle şi trâmbiţe - să-şi folosească lanevoie experienţa în situaţia alunecoasă prin care treceţara noastră, când o reîntoarcere la trecut nu esteimposibilă şi oricum drumul psihiatriei noastre nu a suferitmodificări esenţiale după 1A2A Laceleaşi idei, aceiaşiconducători, nici o acţiune de reformă, chiar dacă avemşi un director P.+.D.#.(.-ist care şi-a reali"at visul, aavansatM.

&n orice ca", lia rămâne o formă de luptăalternativă a unor oameni care nu au urmărit posturi saupo"iţii sociale, ci binele psihiatriei româneşti..

4 Eta/a cri/t+c+'uni,t0

(upă 1A2A, din nefericire ţara noastră va trebuisă străbată o lună etapă criptocomunistă în contradicţiecu ceea ce s-a întâmplat în toată Europa de Est, cuexcepţia fostelor ţări care s-au desprins din ;.).S.S. &naceastă etapă, foştii comunişti din linia a doua, pe care

168



#eauşescu îi ţinea mereu în spate, preiau putereapolitică în ţară şi pe această ba"ă în toate domeniile deactivitate, inclusiv în psihiatrie. (in aceste motive, drumulspre reforme în toate domeniile va trebui să aştepte mult,mai ales că şi opo"iţia aunsă acum la putere începe săaibă aceeaşi atitudine de frică în reorani"area ţara.

-i&icila c+n&runtare cu trecutul+imic nu ne poate mântui de trecut, nu există o

recuperare* a trecutului. =iitorul nu poate fi cucerit decâtprin împăcare şi nu prin răfuială sau ră"bunare*, spuneape bună dreptate contesa 5arion (onhoff.

Psihiatrii, ca de altfel întreaa populaţie a ţării, aufost puşi într-o situaţie în care nu puteau să prevadă că, într-un timp compatibil cu lunimea vieţii lor, comunismulva lua sfârşit. (in aceste motive existau doar douăposibilităţi6 fie de a se adapta, de a tăcea şi de a încercasă supravieţuiască, fie de a refu"a compromisul şi de asfârşi în i"olare, suferinţă sau ca victime ale represiunii.

#u liniştea şi pacea pe care ne-o dau anii trecuţide la revoluţie, putem astă"i să privim situaţia din epocacomunistă mult mai obiectiv. +u trebuie uitat că numeroşicetăţeni, inclusiv psihiatri, se aranaseră* în patul luiProcust al sistemului, au trăit, au muncit şi uneori aucunoscut şi bucurii - aşa cum sublinia Paler -, în timp cenesiuranţa actuală, decepţiile tind tot mai mult să iaforma unei constante atitudini defensive, manifestându-se cel mai adesea prin deprimare sufletească şi ură.are nu am început dea să au"im că, în fapt, înainte nuera chiar aşa de rău/*.

Politica practicată până acum nu a produs decâtfrustrare, victimele şi călăii s-au întâlnit adesea, la felcum în psihiatrie s-au întâlnit tartorii şi persecutaţii,torţionarii şi victimele. (e aceea ţelul nu trebuie neapăratsă fie identificarea culpabililor individuali, ci mai derabăde a împărtăşi adevăruri colective, adevăruri i"vorâte dinprivirea înăuntru a acelui pervers sistem de oprimare cuteroare psiholoică, cu recompense pentru delatori şicolaboraţionişti, cu aparatul său de supravehere extrem

169



de bine ramificat. Efectul ar trebui să corespundă aceluiaal unui seminar care încearcă să stabilească criteriile deconduită etico-politică. )ecuperarea trecutului este foarteimportantă pentru ţara noastră, dar trebuiesc sancţionateacţiuni şi nu convineri.

+u trebuie uitat cât de perfecţionat era sistemulde supravehere al Securităţii din )omânia. #ine doreasă facă studii, chiar când era vorba de modeste studiiprofesionale, cine aspira la celebritate sau la venituri maimari, trebuia să se adapte"e, căci celebrele drepturi lamuncă, studii etc. din propaanda comunistă nu erauvalabile, în fapt, decât pentru cei loiali, pentru ceiadaptaţi* şi nu pentru di"idenţi şi nici chiar pentruindiferenţi. (e aceea o clasificare a psihiatrilor în vinovaţiprincipali, vinovaţi secundari sau complici, lucru la carenă"uiesc fanaticii ordinii, nu este posibil. +u se poateprelucra, cu scopul de a face dreptate, ceea ce s-a întâmplat cu $B de ani înainte. +ici unul sau mai multeprocese penale nu vor putea să clarifice istoria, acestlucru servind numai aplicării dreptului material*. &naceastă sferă se înscrie în primul rând crearea păcii uridice* de care suntem a"i mai îndepărtaţi decât acum O- 2 ani. (in cau"a strictei discipline de partid comuniste acentralismului democrat*, care nu permitea nici oabatere de la disciplina de partid, maoritatea psihiatrilor au fost în acelaşi timp şi făptaşi, şi victime. #a şifenomenul Piteşti, na"iştii şi comuniştii aveau prevă"ut însistemul lor de oprimare acel dublu rol - de călău şivictimă. (in acest motiv, sutele de mii de auxiliari de cares-au servit aceste reimuri -psihiatrii fiind în fond un ca"minor- nu erau prin natura lor criminali. +umai ominoritate avea în acest cadru acces la putere şi iniţiativaviolenţei sociale, inclusiv în psihiatrie. 5area maoritateera formată din micii burhe"i normali, care în alte situaţiişi-ar fi îndeplinit cu conştiincio"itate obliaţiile lor "ilnice.are este drept ca după ce aceşti oameni şi-au distrus oparte importantă a vieţii lor să fie acum stimati"aţipentru restul vieţii care le mai rămâne/

170



(eci nu se poate nea acestor psihiatri, pur şisimplu, dreptul de a munci, pentru a fi împinşi înamărăciune şi opo"iţie. Este reu să do"e"i vinafiecăruia, neexistând o normă care să stabilească hotarul între cât s-a putut suporta sau re"ista, cât s-a pututadapta.

;:istă c1te)a repere constante ale eticii psiiatriceB

&ai 'ntâi, crimele comise nu pot fi trecute cu (ederea şi nici date uitării. )nui indi(id al cărui fratea fost torturat 'ntr*un a+il psi%iatric sau c%iar ucis nu i se poate cere să uite acest lucru şi cu atât mai mult acelora care au simţit tortura psi%iatrică pe propria

piele9rauma lovirii de aroanţa puterii şi brutalitatea

acestor funcţionari din domeniul medicinii nu se poateuita uşor. 9oate aceste crime trebuie numite, trebuieaduse la cunoştinţa opiniei publice, dar trebuie să sereflecte în condiţiile respectării criteriilor unui stat dedrept, constituţional. 9rebuie, deci, în acest cadrurespectate trei principii, cel puţin ale unui stat de drept6

Se ,anc7i+nea20 nu'ai ac7iunea şi nuc+nvingerea

* Decisi) nu poate 2i %ec1t %reptul penal 'n)i&oare 'n perioa%a comiterii 2aptei . 0eile formalecomuniste inter"iceau tortura, abu"urile psihiatrice şiasiurau drepturile civile. #riminalitatea constă în faptulcă ei nu respectau propriile lei, propria constituţie.

Cri'inalitatea +ric0rei /er,+ane treuie)+ve)it0.

'plicând aceste principii în psihiatrie, %ouăacţiuni sunt cruciale, %acă %orim nu numai o re2ormă a

psiiatriei, %ar şi stabilirea 'n ca%rul său a unei noi )i0iuni eticeB

! /e%epsirea criminalilor pe ba0a principiilor %emai sus"

#! Înlocuirea elitelor comuniste %econ%ucere %in psiiatrie care continuă şi astă0i să %eţină po0iţii ceie!

171



#u toate acestea, trebuie să clarificăm douălucruri6 ce trebuie obţinut şi ce se poate obţine. Nu se pot re0ol)a problemele unui stat al 2ără%ele&ii cu mi6loaceleunui stat constituţional .

#riminalitatea statului comunist cu reu poate fiurmărită în cadrul dreptului penal. +u se poate măsuraretroactiv acea perioadă cu criteriile democraţiei pluralisteşi nici nu ar fi echitabil. 'şa cum am arătat şi arumentatdea, comunismul a creat în psihiatria românească oadevărată orani"aţie criminală* prin implicarea saoficială, ideoloi"area abu"ului şi executarea uneiadevărate represiuni sistematice prin metode psihiatrice.

Per,/ectivele /,ihiatriei r+'8neşti /+,tc+'uni,te

Psihiatria fostelor ţări comuniste şi în primul rânda acelora din ;.).S.S. şi )omânia suferă nu numai de oravă rămânere în urmă, ca urmare a transformării ei înpsihiatrie socialistă şi prin aceasta într-o psihiatrie lipsităde vi"iune ştiinţifică, dar şi de o canrenă cronică,canrena abaterilor etice. 'stfel, timp de multe decenii,psihiatria, cu instiutuţiile sale, a stat la dispo"iţiasistemului represiv creat cu mială de partidul comunistşi de braţul său înarmat - Securitatea.

#onducătorii psihiatriei de după 1A2A, profesorişi şefi de secţie, au fost în trecutul apropiat servitorii"eloşi ai ordinii comuniste şi se simt dea fixaţi peposturile lor, ca un subprodus corupt şi arbitrar al unuireim care chiar dacă nu a dispărut cu desăvârşire este în evident declin.

7aţă de aceşti dino"auri, tinerii psihiatri se simtdescumpăniţi şi frânaţi în lupta pentru însuşireaadevăratei psihiatrii, ei fiind intimidaţi şi astă"i că nu potpromova dacă nu dau cadouri consistente sau nu suntconformişti cu foştii şi actualii şefi comunişti. #e pot oaresă mai înţeleaă aceşti tineri când citesc lucrări ale celor doi profesori, apărute acum, dar care parcă vin dintr-olume a trecutului. (in contră, foştii tartori comunişti sesimt încuraaţi de elementele politice care conduc ţara,

172



profită de toate libertăţile pe care ei niciodată nu le-ar fiacordat coleilor lor.

Să exemplificăm doar prin acţiunea de defăimare în presă - pusă în mişcare de un ministru, dl. 5ironov,fost consilier al fostului preşedinte - a unui director detelevi"iune LE. =aleriuM, a unor "iare de partid pretinsedemocrate cum ar fi (?5?+E'D'.

(ar iată cum colaborea"ă anumite oraneoficiale ale statului la aflarea adevărului privindrepresiunea psihiatrică. 'stfel, 5inisterul de ?nterne este întrebat pe linie parlamentară dacă la ;niversiada din1A21 au fost ridicaţi numai din !ucureşti 3%% de indivi"i şiinternaţi forţat în servicii psihiatrice. )ăspunsul estede"armant şi îl redau în esenţa sa din memorie6Kranele 5.?. au luat toate măsurile pentru bunadesfăşurare a ;niversiadei, acţiunea primind numele decod *maraton*. (atele privind aceste acţiuni nu se maipăstrea"ă în arhive decât doar pe un termen de B ani. &nconsecinţă, toate datele privind acţiunea maraton* aufost distruseK.

Să vedem ce răspundea S.).?. aceleiaşi comisiiparlamentare, la cererea acesteia de a i se înmâna listapsihiatrilor care au colaborat cu Securitatea. #ităm tot dinmemorie6 K+u au existat psihiatri care să fi colaborat cuSecuritateaK, dar, atenţieF, Kproblema rămâne încontinuare în atenţia noastrăK.

& n fine, în leătură cu cele ce s-ar fi putut întâmpla, în aşa numitul centru medical din str. !roşteanuLunde s-au făcut experienţe de spălare a creierului cudestructurante ale personalităţii de tipul 0S(M, ca" care aapărut în presă în urma reclamaţiilor celor din vecinătate.(irecţia enerală a Poliţiei sublinia"ă că acolo există ounitate medicală pentru cadrele 5.?. şi că este o unitatecu pa"ă militari"ată.

Este clar, toţi Kau înţelesK răspunsurile la întrebările comisiilor parlamentare şi ale presei şi aurăspuns exact ca orice activist de partid.

?ată deci fundamentul practic pe care se spriinăvechea nomenclatură din psihiatrie. 'ceste persoane

173



sunt în mod clar împotriva reformei, căci ele nu vor atacaniciodată un sistem pe care l-au creat şi care, la rândulsău, le-a consolidat puterea. &napoierea psihiatrieiromâneşti este în primul rând exponentul înapoieriiacestei clase conducătoare din psihiatrie. 'cestepersoane au că"ut victime propriilor acţiuni demolatoareprin respinerea conceptelor care au apărut în psihiatrie în ultimii B% de ani, numai pentru că proveneau dinccident - psiholoie, socioloie, psihosomatică,resociali"are etc. #um ar mai putea ei a"i să-şi adudeceaceste concepte sau, ca să râdem, să facă eipsihoterapie, o metodă pe care au ridiculi"at-o toatăviaţa/

&n psihiatria epocii criptocomuniste ar fi pre"enteurmătoarele aspecte6

- #u/ta acer0 /entru /utere a &+,tein+'enclaturi

0upta pentru putere cuprinde atât vecheanomenclatură, astă"i o adevărată erontocraţie, cât şicomuniştii din linia a doua, care din cau"a incompetenţeiau fost mereu ţinuţi în în tensiune de către marii tartori,motiv pentru care astă"i asaltea"ă furibund po"iţiile deputere Lla nevoie devenind liberali sau P.+.D.#.(.-iştiM.9oţi profesorii şi şefii de secţie din psihiatrie, aproape fărăexcepţie, au funcţionat şi în perioada comunistă, iar astă"i deţin aceleaşi pârhii ale puterii. (eşi dosarulpolitic pare a nu mai avea a"i o mare importanţă şi nicipartidul comunist nu-i mai poate spiini, 5inisterulSănătăţii, indiferent de titular Lbineînţeles că nu nereferim la catastrofalul 5incu, pentru care nu există radde comparaţieM, menţine aceiaşi funcţionari reacţionari şiantireformişti. +u există concursuri sau concursuri reale,iar funcţiile obţinute sunt deţinute pe viaţă. &n acestcontext, şi în pre"ent opo"iţia psihiatrilor estenesemnificativă, chiar tineretul nu face decât exerciţii deconformism.

&n aceste condiţii, fosta şi noua nomenclaturănu se preocupă decât de o permanentă ofensivă de

174



şarm*, mai ales faţă de orani"aţiile şi personalităţile dinccident, dar, ca şi în trecut, psihiatria română preocupăfoarte puţin pe occidentali. (acă psihiatrii americani sauenle"i sunt mai circumspecţi, cei ermani sau olande"işi mai ales france"i s-au lăsat aproape copleşiţi deKşarmulK foştilor nomenclaturişti. ;nii foşti nomenclaturiştideţin chiar po"iţii în orani"aţii de specialitateinternaţionale şi le deţin dinainte de 1A2A, adică de atuncicând astfel de numiri se făceau numai la propunereaSecurităţii.

S/riHinul +&icialit07il+r5 'ai ale, al<ini,terului S0n0t07ii5 /entru &+,ta n+'enclatur0c+'uni,t0

7ără a face proces de intenţie, 5inisterulSănătăţii a promovat cu o vervă ciudată în funcţii dedeci"ie, uneori, oameni de vârstă foarte înaintată, în oriceca" pe toţi tartorii psihiatriei comuniste. 'stfel, comisia depsihiatrie de pe lână 5inisterul Sănătăţii este formatăexclusiv din foştii şi actualii nomenclaturişti, iar oros,care se ocupa cu ridicarea* di"idenţilor, era secretarulacestei comisii de psihiatrie, dar a fost şi al rdinuluimedicilor cea mai importantă instituţie etică dinmedicină. 7oarte frecvent, ca şi în trecut, apare rotaţiacadrelor cu schimbarea periodică a diferitelor funcţii deconducere. Profesorii comunişti din trecut L?onescu,5ilea, recu, )omilaM sunt şefi ai problemelor psihiatritice şi educă studenţii şi re"idenţii. 9oţi sefii desecţie din vechiul reim deţin în pre"ent aceleaşi funcţii,formând stafful tuturor comisiilor de psihiatrie Lexperti"ămedico-leală, a capacităţii de muncă etc.M, ei suntsinurii interlocutori ai direcţiei, ai străinilor care vi"itea"ăspitalele, se impun ca sinurii interlocutori şi pentrupresă. &n provincie aceşti nomenclaturişti formea"ă unadevărat mandarinat local al puterii foştilor comunişti.

dată cu luarea funcţiei de ministru al Sănătăţiide către 5incu, comunist de tristă faimă, o maree nearăs-a extins şi asupra psihiatriei. 9oate comisiile despecialitate au fost epurate de orice medic care nu făceaparte din vechiul staff comunist, #omisia pentru

175



cercetarea abu"urilor psihiatrice - (iacicov - a fost practicdesfiinţată prin numirea ca preşedinte a profesorului?onescu, ceea ce a însemnat în fapt înheţarea oricăreiactivităţi. 5inisterul &nvăţământului şi ;.5.7. !ucureştiaplică exact aceleaşi măsuri de tip comunist, depromovare a imposturii şi a concursurilor trucate.

(eşi nu mai este în funcţie, 5incu ?ulian estecunoscut ca o persoană cu un profil moral execrabil6 fostpreşedinte al comisiei de cercetare ideoloică a cadrelor didactice, omul de casă al lui #eauşescu, cel care îifundamenta proramele de alimentare raţională*, defapt, de înfometare a populaţiei. (ar socotim că pentruprofilul său moral nu este nevoie decât să reproducem oscrisoare a acestui tartor incompetent către oranele departid, scrisoare redactată la O mai 1AO%, în care îşidenunţa şeful al cărui post îl voia, acesta nefiind altuldecât savantul specialist în diabet prof. Pavel, chipurilemaestrul lui. )eproducem scrisoarea din =iaţa 5edicală,din 4% decembrie 1AA$6

9ovarăşe preşedinte, 0a data de RA.?=.1AO%, cu adresa nr. ROR1T1AO%,

am primit din partea ;.S.S.5., Societatea de 5edicină?nternă, secţie boli de nutriţie, un formular semnat deprof. Pavel ?on şi dr. Sdrobici (an, cu proramul#onresului +aţional de (iabet, conres care urmea"ăsă aibă loc între R4 - R$ septembrie 1AO%, la !ucureşti.

&n calitate de şef al #atedrei de boli demetabolism şi nutriţie, sinura catedră de profil şi for metodoloic central pe ţară, în calitate de membru alconducerii, nu sunt de acord cu maniera de lucru aactualului preşedinte al secţiei, pentru următoarelemotive...

9ot la acest conres se propune reconsiderarealui +. Paulian pe motiv că ar fi descoperit insulina.#onsider că acestei intenţii trebuie să i se acorde maimultă atenţie. (e fapt aici se ăseşte răspunsul pentru întreaa activitate din ultimii 4% de ani a profesoruluiPavel, care nu numai că nu a creat o şcoalăromâneasacă de nutriţie, dar a încercat să distruă şi să

176



denire"e tot ce a fost capabil şi proresist în acestdomeniu.

&n primul rând, suntem obliaţi să reconsiderămproblema Paulescu din punctul de vedere al descopeririiinsulinei Lurmea"ă o enumerare tendenţioasă de fapteM.

0umea ştiinţifică mondială nu-l recunoaşte şi nu l-a recunoscut niciodată ca descoperitorul insulinei. '-şiatribui astă"i un fapt ştiinţific nedovedit şi nerecunoscut latimpul respectiv este ridicol...

Spaţiul nu ne permite să subliniem te"ele salereacţionare din finalitate în bioloie, materialism, suflet şi(umne"eu etc. (e asemenea, faptul că neaădarQinismul, materialismul, evoluţia îl situea"ă poate pecele mai reacţionare po"iţii pe care s-a situat vreodatăun om de ştiinţă român.

are acestea sunt meritele pentru care ;.S.S.5.,prin Pavel, vrea să reabilite"e memoria lui Paulescu...*.

'cesta este patriotul şi ministrul 5incu şi,imainaţi-vă, dacă scria aşa la ;.S.S.5., cum îşi făcea elnotele informative la Securitate. :i totuşi, dl. ?liescu l-anumit ministru al Sănătăţii. #e putea aştepta ţara de laacest om/ (ar psihiatria/

Sub conducerea lui 5incu, practic s-a sistatactivitatea comisiilor de cercetare a abu"urilor psihiatrice.=ă puteţi imaina re"ultatele şi obiectivitatea celor numiţide el.

;+r'area A,+cia7iei /,ihiatril+r lieri;na dintre cele mai importante acţiuni din epoca

criptocomunistă a fost crearea 'soţiaţiei Psihiatrilor 0iberiL'.P.0.).M. ?deea de asociere, aşa cum am mai arătat, aapărut încă din perioada dictaturii comuniste. (upărevoluţie, necesitatea unei asociaţii independente s-a puscu mare acuitate şi ideea de a o crea a apărut chiar înprimele "ile. 7aptele se vor derula repede. +omenclaturadin psihiatrie era confu"ă şi se aştepta la represalii, aşacum făcuseră ei cu elita psihiatrilor atunci când au luatputerea. 9otuşi, s-au raportat acţiuni de distruere aarhivelor prin ardere şi inundare. Excesul de democraţieşi mai ales de anticeauşism devenise la ei rotesc.

177



Pe 41 decembrie 1A2A este lansat oficial primulapel pentru constituirea '.P.0.). 5arian Popa, pe ba"aunei luni experienţe de luptă anticomunistă, după lunidiscuţii cu profesorul Pamfil, lansea"ă un patetic apelcătre comunitatea psihiatrilor, un apel nerevendicativ şifără dorinţă de ră"bunare.

0ucrurile se vor precipita. +omenclatura iese dinamorţeală atunci când vede că democraţia îi proteea"ăşi, pentru a ataca, propun şi ei o asociaţie denumită 'sociaţia Psihiatrilor din )omânia L'.P.).M. Se face unmare conclav la Predeal în care toţi nomenclaturiştii dinţară discută ravitatea situaţiei. 'pare acum ca iminentănumirea lui #. oros ca medic şef al #apitalei. (e dataaceasta, viitorii psihiatri liberi reacţionea"ă violent. Selansea"ă un viuros protest, iar numirea lui este sistată.Se fac încercări din partea profesorilor de a-şi subordona în mod paternalist '.P.0.)., dar dacă ?onescu nu va reuşi,din păcate, va reuşi )omilă. &ntre cele două viitoareorani"aţii au loc schimburi de mesae şi acu"aţii. rupulde la Predeal este acu"at pe bună dreptate de toateabu"urile psihiatice din epoca ceauşistă.

Pe 11 martie 1AA% rupul de iniţiativă al '.P.0.).orani"ea"ă o discuţie cu 'sociaţia 7oştilor (eţinuţiPolitici, unde se stabilesc aloanele unei acţiuni dereabilitare a fostelor victime ale psihiatriei comuniste.(ea în presă, dr. (iacicov lansea"ă un apel pentruconstituirea unei comisii de cercetare a abu"urilor psihiatrice. #omisia se constituie sub conducerea lui(iacicov şi cu numeroşi membri din rupul '.P.0.). (ar nu trece mult şi ministrul Sănătăţii îl destituie pe (iacicovşi numeşte un fost nomenclaturist, profesorul ?onescu,după care comisia practic nu mai are nici o activitate.

Pe 1A ianuarie 1AA% )ompres anunţă iminentaalcătuire a '.P.0.)., iar în presă apar numeroasemateriale privind abu"urile psihiatrice. Pe 12 februarie1AA% se alcătuieşte prima formă de statut a '.P.0.). decătre dr. 5arian Popa, după care începe strânereaade"iunilor de înscriere. Se depune dosarul la udecătorie

178



şi, prin sentinţa 1O34T1AA%, pe R% iunie, orani"aţiacapătă statut leal.

Pe R3 mai 1AA% a avut loc primul conres deconstituire, urmat apoi de numeroase colocvii care iniţialse ţineau lunar în diferite centre psihiatrice din ţară.

0a colocviul ubiliar oca"ionat de împlinirea unuian de la înfiinţare se înaintea"ă parlamentului şi 5.S. unapel de reorani"are şi reformă în psihiatrie, rămas însăfără re"ultat.

&n perioada R- $ octombrie 1AAR a avut loc prima#onferinţă ?nternaţională a '.P.0.)., unde au pre"entatcomunicări personalităţi din ţară şi străinătate.

(in păcate, după o perioadă activă, conducerea, în frunte cu )omilă, a adus activitatea asociaţiei într-omuncă de rutină, neinteresantă, rândurile asociaţiei s-aurărit din cau"a celor de"amăiţi şi care nu mai puteaureali"a că orani"aţia şi-ar mai fi menţinut principiileiniţiale. #onducerea s-a bucurat de ceva câştiurimateriale donate de fapt asociaţiei6 xerox, calculator,unele sume de bani care nu au mai fost controlate cadestinaţie, sume cu care s-ar fi putut edita un tratat depsihiatrie, )omilă a devenit invitatul etern în străinătateori de câte ori se trimiteau invitaţii pentru asociaţie. &nschimb, )omilă a decis editarea unor traducerinesemnificative, fără a mai vorbi de calitatea lor. 9reptatactivitatea asociaţiei a devenit alienantă, metodele deconducere dictatoriale, aleerile formale şi cu aceleaşire"ultate L)omilă preşedinteM, tineretul a dispărut, iar orani"aţia s-a transformat într-un rup leatadministrativ de )omilă, în sensul subordonaţilor săi dela serviciul A la care el este medic şef. 'şa a murit o mareilu"ie. '"i, '.P.0.). mai există doar pentru unii colei naividin străinătate. Se impune acum o reformă a orani"aţieişi redarea ei către tineret, care de fapt trebuie să preiaconducerea şi să-i stabilească strateia. are )omilă <profesorul - va ceda vreodată un business atât deimportant /

179



Capitolul

P"OB#E<E A#E PSI?IAT"IEI"O<ÂNE!TI POSTTOTA#ITA"E

Europa ccidentală postbelică distrusăeconomic, traumati"ată de ideoloiile totalitare şi deoroarea laărelor de concentrare, de"voltând o concepţieumanistă şi democratică, se va anaa în construirea aceea ce ulterior se va numi c+nce/7ia /rivin))re/turile +'ului*, un instrument redutabil de opo"iţie împotriva oricărei forme de totalitarism sau tiranie, a căreivictorie a devenit evidentă o dată cu căderea şidestructurarea ideoloiei comuniste din răsăritul Europeişi mai ales din fosta ;.).S.S.

&n plin efort de constituire a unei noi concepţiiprivind soarta şi drepturile omului, opinia publică aEuropei ccidentale va fi frapată că în imediata saapropiere - în intimitatea ei - persistă o instituţie clăditădupă principiile totalitarismului pe care societatea lerespinsese oficial, o instituţie care înosea personalitatea

180



umană - instituţia psihiatrică de tratament, moştenită dinsecolele anterioare.

'şa a început marea revoluţie socioloică dinpsihiatrie, revoluţie care a "druncinat din temelie nunumai spitalul de psihiatrie, dar în fapt chiar ceea ce senumea psihiatria clasică. 'ceastă revoluţie a impusmodificări radicale atât în domeniul concepţiilor psihopatoloiei, cât, mai ales, în domeniul terapiei şiinstituţiei de tratament.

menirea traumati"ată după ororile fascismului,ameninţată cu un nou totalitarism - cel comunist - cuinstituţiile sale de tip ula, nu mai putea să-şi permită,sub acoperirea unei ideoloii învechite, să suportestructuri instituţionale carcerale, de tip a"ilar, instituţiieneratoare de suferinţă şi înosire umană. (in păcate,această revoluţie nu va avea nici o şansă să depăşească#ortina de fier, motiv pentru care astă"i putem număra cupreci"ie anii de înapoiere - $B -, la care se vor adăua,indiscutabil, alţii adică exact atâta timp cât sistemulcriptocomunist şi nomenclatura vor dăinui în psihiatriaromânească.

)omânii au descoperit după evenimetele dindecembrie 1A2A oroarea copiilor abandonaţi, a caselor copilului* şi a căminelor - spital, oroarea spitalelor depsihiatrie răspândite de reimul comunist pe întreteritoriul ţării.

(acă Europa ccidentală a anilor ZB% eradistrusă economic, dar preătită să renască spiritual,ceea ce a permis desfăşurarea unei revoluţii socioloice* în psihiatrie, psihiatria românească se pare că este pecalea de a pierde şansa istorică a renaşterii sale. &nepoca totalitară psihiatria era o copie fidelă a societăţii încare se desfăşura, iar după 1A2A, aceeaşi psihiatrie vapre"enta toate racilele societăţii româneşti post-totalitare6pre"enţa aceleiaşi nomenclaturi în posturile cheie şi latoate nivelurile, deruta şi lipsa de forţă ideoloică care sămotive"e schimbarea la maoritatea psihiatrilor, scenarii şiacţiuni diversioniste de tip securist, apatie enerali"ată,lipsă de speranţă, materialism meschin etc.

181



(eşi poate părea absurd, a vorbi de di"idenţădupă revoluţia anticomunistă din 1A2A, când cel puţinteoretic o serie de libertăţi au fost obţinute în ciudacaracterului oficial al sistemului democratic instaurat,toate acestea au rămas doar formale, iar dacă este vorbade psihiatrie, aproape că nu s-a obţinut nimic. Putemspune, fără teama de a reşi, că în psihiatrie nu s-a întâmplat nimic semnificativ după 1A2A. +u este vorbaaici de nuanţe sau metafore, sarcina de reformă apsihiatriei româneşti post-totalitare este mult mai readecât aceea a psihiatriei occcidentale de după 1A$B.

&n Europa ccidentală a acelor ani, ră"boiul şitotalitarismul fascist au întrerupt doar pentru câţiva ani unsistem democratic care, datorită dispariţiei cau"elor, aputut imediat să-şi reia cursul normal. 5ai mult, anii derepresiune şi teroare au determinat o accelerare aacestui proces. )evoluţia socioloică ce a urmat a fostîn sensul istoriei*, ea venind să desăvârşească dorinţade perfecţiune a democraţiei ca sistem.

;nde vede cineva la noi condiţii similare/ &n)omânia post-totalitară situaţia este cu totul alta. 7orţademocraţiei antebelice a fost puternic bulversată la început de către fascism, apoi de către ră"boi, deocupaţia sovietică şi de peste două eneraţii îndoctrinatemarxist, de experimentul de $B de ani al totalitarismuluicomunist.

'ici nu se mai poate vorbi de nici o continuitatesau de o mică întrerupere. (emocraţia româneascătrebuie reconstruită aproape de la început, sinurasperanţă rămânând doar acel model de lideri occidentali,din păcate atât de indiferenţi la nevoile noastre.

7enomenul acesta este resimţit de către întreaasocietate românească. Psihiatria este prea mică pentrua-şi propune să re"olve atât propria reformă, cât şirevoluţia democrati"ării societăţii româneşti.

9eoretic vorbind, actuala mişcare de reformă dinpsihiatrie, dat fiind cadrul eneral în care se desfăşoară,apare, ca şi în perioda comunistă, ca un proces anevoiosşi periculos, societatea noastră fiind încă imprenată cu

182



mentalitatea comunistă, iar cursul evoluţiei societăţiinoastre nu este un drum drept spre democraţie, ci amputea spune chiar din contră. #u reret ar trebui sărecunoaştem că actuala eneraţie de psihiatri va reali"areforma din psihiatrie ca pe o distruere* a disciplinei încare ei au trăit din adolescenţă, până dincolo dematuritate. 'cest sentiment al distruerii* a fost întâlnit şila psihiatrii din ccident, atunci când reforma a fost pusă în lucru, motiv pentru care nici acolo psihiatri nu au fost înfruntea proramului de reformă.

+u este vorba aici doar de aresivitatea fosteinomenclaturi, care ocupă şi a"i toate funcţiile cheie, dar apretinde unei eneraţii de medici - educată în spiritulpsihiatriei socialiste, cu un nivel ştiinţific similar anilor 1AR% - 1A4%, căreia chiar administrativ i s-a inter"iscontactul cu ideile psihiatriei occidentale - să participe ladistruerea vechii psihiatrii pe care a practicat-o şi opractică încă, poate că trebuie înţeles că li se cere preamult. 'cest lucru explică parţial apatia, aderenţa faţă devechi, descalificarea, teama de schimbare şi acroşareade vechea nomenclatură, cu acţiunea securi"antă pecare conducerea de către aceasta o exercită Laşa cumunii neadaptaţi tânesc încă după statul paternalistsocialist care le asiura viaţa lor de mi"erieM.

#hiar şi în ccident, în fruntea reformăriipsihiatriei s-au aflat în primul rând marii oameni decultură, "iariştii, psiholoii, prelaţii şi nu în ultimul rândopinia publică. (in păcate, psihiatrii români sunt mereu încoada mişcării de reformă şi poate aici se aplică cel maibine constatarea socioloică că o instituţie nu poate fi sc%im-ată de cei din interiorul ei, mai ales când aceştia profită de pe urmele acestei instituţii *.

asemenea instituţie nu se poate schimba decâtde către cei care suferă din cau"a ei - dar cine dăimportanţă alienaţilor mentali/ - sau poate de cătrepersoane care vin din afara instiutuţiei, în ca"ul nostru,eneraţia tânără. Striătele de suferinţă ale bolnavilor psihici nu sunt au"ite, societatea va renunţa cu dificultatela tendinţa de a reeta bolnavii psihici, iar maladia

183



preudecăţilor va afecta încă mult timp psihiatria şi pebolnavii psihici.

Este deci firesc ca "iariştii, alţi oameni de culturăcare preţuiesc mai mult libertatea să constituie primulval* care să ceară schimbarea unei instituţii anacronice.

& n psihiatrie, revoluţia din 1A2A nu a adus nimicesenţial, nici privind conceptul eneral de boală sau desănătate mentală, nici în acela care priveşte instituţia detratament. (upă fervoarea descoperirii laărelor psihiatrice*, presa internă şi mai ales cea internaţională

au putut să constate cu stupoarea că psihiatria a avut de înfruntat nu numai batocora şi indiferenţa structurilor deconducere psihiatrice, dar şi opo"iţie şi violenţă după unplan bine pus la punct. 'cest lucru a fost posibil deoarece întreul edificiu orani"atoric, întreaa piramidă a puterii în psihiatrie au rămas neschimbate şi după şoculrevoluţiei* ei au constatat că nu au de ce să se teamă şinici de ce să-şi modifice comportamentul, mici operaţiuni

cosmetice fiindu-le dea familiare. 'stfel, dacă încomunism aceşti lideri ne învăţau că psihiatria este odisciplină cu mari implicaţii ideoloice , o disciplină încare materialismul dialectic se implica în mod deosebitprin explicaţiile pe care le dădea vieţii psihice, dupărevoluţie aceiaşi indivi"i schimbă tonul în manierăradicală declarând psihiatria ca o disciplină medicalăpură, în care ideoloia comunistă nici nu s-ar fi

amestecat, chiar şi mai rău, au început să acu"e că oriceidee de reorani"are sau de reformare a psihiatriei ar însemna un abu" politic faţă de psihiatrie.

Este clar că într-o psihiatrie, practic la remorcavechiului sistem şi a fostei nomenclaturi, întreaastructură de opo"iţie şi di"idenţă din perioadaprerevoluţionară trebuie să lupte în condiţii aproapeidentice, fiind supusă ca şi în trecut marinali"ării,

persecuţiei şi, mai nou, unor campanii calomnioase prinpresa scrisă şi 9=, inclusiv unor atacuri fi"ice directe. 'cesta este şi motivul pentru care 0ia anticomunistă apsihiatrilor, care a luat fiinţă în 1AOA, nu mai doreşteleali"area, pentru a-şi păstra intacte structurile

184



reabilitaţi, dar mulţi au fost refu"aţi în restabilireaadevărului.

Pre"entând situaţia din ţara noastră, ?. =ianu -1AA% - sublinia că aceasta se caracteri"ea"ă princoexistenţa unei "one de extremă libertate cu altele deteroare. (eşi presa este liberă şi în interiorul multor instituţii mulţi nu se sfiesc să-şi spună opinia, ştiind că vor trebui să înfrunte riscuri, cei i"oniţi de la putere recur încă la defăimări rosolane şi chiar la atentate fi"ice.Peste tot, şi în psihiatrie în special, există o omnipre"enţăa unor forţe ale întunericului, în contrast cu peisaulromânesc care se naşte.

&n timpul reimului ceauşist, Securitatea, leatăprin mii de fire de activul de partid, se transformase dea într-o forţă redutabilă, o adevărată monstruoasăorani"aţie criminală, cu multiple ramificaţii, proteând nunumai reimul comunist cu toate abu"urile sale, dar evoluând şi către o reţea teroristă, autonomă şi parţialnecontrolată, care se putea deda la cele mai samavolnicefapte în numele apărării tiraniei pe care o servea cu "el.#a"ul psihiatriei şi utili"area ei de către acest monstrurepre"intă doar un ca" particular şi minor, în raport cuamploarea acţiunilor sale.

Securitatea era preătită în vechiul reim de omanieră perfectă şi înarmată pentru a intra înclandestinitate, iar ca"ul psihiatriei ne dovedeşte că acestlucru nu numai că era posibil, dar este şi actual.

5ultiplele structuri ale Securităţii, inclusiv cele dinpsihiatrie, care scăpau probabil chiar unui control interior,erau şi sunt ata a se transforma în tot atâteacomandouri independente care să acţione"e pe contpropriu sau la ordin în anumite instituţii sau pe întreulteritoriu al ţării şi, de ce nu, şi în afara raniţelor.

'rsenalul securist utili"at în psihiatriaromânească după 1A2A a fost variat6 ameninţăriindividuale şi de rup, atentate împotriva unor persoanefi"ice, campanii calomnioase vi"ând pe parti"anii înnoiriietc. 'ceste forţe din umbră constituie pentru psihiatrieprincipalul obstacol în calea schimbărilor, iar cancerul

186



terorismului securist nu are în pre"ent nici o şansă de a fistopat. Psihiatria a devenit astfel ostatica actualei şi fosteinomenclaturi şi a sistemului instituţionali"at de cătreSecuritate încă din timpul reimului ceauşist.

Poate nimic nu este mai caracteristic, sublinia"ă?. =ianu, decât stilul securisto-psihiatric cu care s-aacţionat asupra liderului de sindicat =. Paraschiv, ca"binecunoscut în ţara noastră, ca şi în străinătate.

?ată o mostră de ceea ce se petrecea în psihiatriaromânâ cu doar nouă luni înaintea căderii lui #eauşescu,când întreul sistem comunist european era dărâmat, cuexcepţia )omâniei şi 'lbaniei. 'stfel, pe RR martie 1A2A,=. P. este răpit de un comando de indivi"i care seidentifică a fi ofiţeri de securitate. =. P. este dus într-ocasă conspirativă unde, timp de O "ile, este bătut cusălbăticie şi supus unor surse de lumină orbitoare. Esteameninţat că asupra lui se vor elibera câteva vipereţinute într-o cuşcă alăturată. (upă cele O "ile de torturăeste condus la Spitalul =oila, unde este internat forţat R1de "ile, fără a primi nici un tratament psihiatric, doar timpul necesar pentru dispariţia vânătăilor şi şterereaurmelor torturii. &n "iua externării =. P. este chemat demedicul şef de secţie şi, ca psihoterapie*, i se ţine undiscurs în care i se cere să renunţe la convinerile salepentru că ar fi false, speranţele sale politice fiindireali"abile. 5edicul termină cu această memorabilăameninţare adresată pacientului* şi prin el tuturor acelora care ar îndră"ni să intre în conflict cu sâneroasadictatură securisto-comunistă6 *bolna)ii sunt 'n&ropaţi 'n

păm1nt, iar me%icii se 'n&roapă 'n 1rtii *, adică în dosarulde psihiatrie falsificat. Pe 12 aprilie =. P. este externat cudianosticul de psiho"ă delirantă cronică sistemati"ată,dianostic în total contrast cu realitatea, un adevărat falsintelectual. 'stă"i, când ideile lui =. P. s-au reali"at Lîntreacăt fie spus, el a fost declarat cetăţean de onoare aloraşului PloieştiM, când s-au format numeroase sindicateindependente, cum ar mai putea cei care l-au torturat sămai susţină că acesta a fost bolnav psihic/ Ei bine, o săvedeţi că se poate. 'cest lucru îl vor susţine şi astă"i, pe

187



ba"a hârtiilor* în care şi-au înropat conştiinţele, în timpce =.P. se pre"intă în faţa oricărei evidenţe ca un individnormal psihic, cu adresă şi identitate.

Suntem liberi*, spunea apelul '.P.0.). dinfebruarie 1AA%, putem spune în sfârşit adevărul, adevărulde care s-a temut atât de mult dictatura. Psihiatriei, susţinautorii apelului, i s-au conferit timp de decenii aproape unstatut de clandestinitate, de specialitate minoră, chiar ruşinoasă, cu toate că puterea s-a servit adesea de ea.(ar într-o societate a aberaţiei şi a terorii ridicate la rande politică de stat totul este posibil. 9otul este posibil într-o societate care cultivă conceptul de om nou* cultivând,de fapt, ura faţă de oameni, servilismul, duplicitatea.

Pe plan social s-a constituit acel dublustandard*, acea conştiinţă dublă, una pentru faţadă şi altapentru u" intern. 'ceastă strateie şi-a propusneanti"area fiinţei umane şi, din păcate, ea a cuprins şicolaborarea unor psihiatri pentru a supune omul unui actde planificare a suferinţei de către dictatură. &n acest felam asistat permanent la măcinarea re"istenţei fi"ice şipsihice a populaţiei prin înfometare, fri, încarcerare,derută. &ntreaa societate a devenit un laăr deconcentrare, un adevărat ula ale cărui consecinţe nicinu pot fi corect evaluate, dar care indiscutabil vor duce lacreşterea solicitărilor de autor medical.

5edicul psihiatru a devenit astfel ultimul liman alsperanţei, el fiind leat intim, poate cel mai intim, detraedia întreii naţiuni. 7iecare psihiatru, în acestcontext, a activat cu mai mult sau mai puţin cura şipricepere, adesea a trebuit să stea în expectativă, dar maoritatea psihiatrilor au fost în primul rând oameni debine.

(upă revoluţie, asemenea oscilaţii nu-şi mai aurostul sau ustificarea. Pentru psihiatru nu mai existăastă"i spaima privării de libertate sau a suprimării fi"ice.(in aceste motive, astă"i, tăcerea este o acţiuneculpabilă, iar tactica remunerării după fidelitate politică nuar mai trebui să-şi aibă locul. 'u existat, sublinia"ă unuldintre apelurile '.P.0.)., medici care au colaborat cu

188



că ei nu aveau cunoştinţe de existenţa internărilor psihiatrice din motive politice. 'şa cum s-a întâmplat înfosta ;.).S.S., şi la noi vechea nomenclatură dinpsihiatrie a rămas la cârma disciplinei şi din acestemotive psihiatria este exclusă din procesul de reformă. &nfond, acesta este stilul comunist, mereu aresiv şi deneare a realităţii, chiar când aceasta este evidentă, aicifiind vorba de vechii activişti de partid şi de stilul lor demuncă.

0a urma urmelor, comparate cu ansamblulabu"urilor comuniste, abu"urile psihiatrice sunt în număr limitat. Dar 'n acest ca0 este )orba %e me%ici şi %ealianţa lor cu o putere neme%icală, cu puterea represi)ăa %ictaturii . (in acest motiv putem spune că psihiatria, caşi euenia hitleristă, a servit la îndeplinirea celei mai mariticăloşii a vieţii sociale. Este trist să constaţi câte de multa reuşi reimul comunist să implice psihiatria şi să odetermine să respină aprioric toate conceptele umanisteale acestei discipline.

;tili"area dianosticului psihiatric pentrudiscreditarea di"idenţilor politici şi i"olarea lor în instituţiipsihiatrice au fost lucruri rave şi numai nişte persoaneacomodate cu răul şi minciuna au putut toleranepăsătoare asemenea fapte. Este un exemplu tipic deutili"are a ştiinţei medicale într-o operă de roboti"aresistematică şi de abruti"are a vieţii sociale. Psihiatriitorţionari au desconsiderat din punct devedere civicpacienţii şi aceasta numai pentru că aceştia erau aduşide către oranele de represiune. Era nevoie doar depuţină reflecţie pentru ca prestiiul psihiatriei să arateastă"i altfel.

;n studiu aprofundat privind utili"area politică apsihiatriei l-a întreprins #omisia pentru #ercetarea 'bu"urilor Psihiatrice a municipiului !ucureşti, câtăvreme s-a aflat sub conducerea doctorului S. (iacicov, încontrast cu opacitatea şi reaua credinţă a comisiilor similare de la nivelul diferitelor udeţe. Studiul a fostpublicat în 1AA1 de S. (iacicov. +e vom referi în

190



continuare la datele care au fost evidenţiate în aceststudiu.

'stfel, se invederea"ă de la început că numărulpsihiatrilor care au colaborat în scop represiv cu reimulcomunist este foarte mic, dar suficient pentru a arunca olumină urâtă asupra acestei nobile profesii. Suntsuficiente ca"urile dovedite, în care abu"ul esteindiscutabil. S. (iacicov susţine în mod tranşant că dinanali"a lucrărilor comisiei pe care o conducea Lînfiinţată în 1AA%M au re"ultat două aspecte esenţiale6

a! utili0area psiiatriei %e către or&anele %erepresiune"

b! aser)irea unor psiiatri!(eşi în toate ţările există lei care privesc pe

bolnavii psihici, studierea leilor nu este determinantă,mai importantă fiind atmosfera democratcă saudictatorială. &ntr-un stat de drept, chiar şi un cadru lealsever pentru bolile psihice va conduce la măsurirepresive mult mai uşoare decât într-un stat totalitar. (efapt, aşa cum spunea ?. =ianu, psihiatria în întreaa lumeeste un aent de control social, dar într-un reimcomunist va uca un rol politic. #onflictele cele maibanale în care, însă, sunt implicate persoane care deţinputere pot deenera în dianostice şi tratamentepsihiatrice. ?nternarea cu forţa nu era făcută aici pentruboală, ci pentru manifestările - adevărate sau nu - carederanau puterea.

Era mult mai simplu, spune (iacicov, să interne"ipe cineva într-un spital psihiatric în care individul puteasă "acă toată viaţa şi unde orice formă de protest eraimposibilă sau neluată în seamă, decât într-o închisoare,mai ales atunci când reimul se lăuda că nu mai are niciun deţinut politic.

9oţi cei examinaţi de către #omisia pre"idată dedr. (iacicov au fost în trecut internaţi cu forţa de către5iliţie sau Securitate, uneori cu participarea Procuraturii,pentru a asiura o ustificare. Sechelele unor astfel decomportamente nu s-au vindecat, S. (iacicov citând oserie de abu"uri psihiatrice şi după 1A2A.

191



'şa cum re"ultă din lucrările comisiei, abu"urileerau posibile şi pentru faptul că în mod intenţionatleislaţia lăsa posibilitatea ca, printr-o simplă interpretare,oricine să poată fi declarat nebun. ?ată formulareaambiuă din (ecretul 414T1A2%6 *Sunt bolnavi psihicipericuloşi aceia care, prin manifestările lor, pun în pericolviaţa, sănătatea, interitatea corporală proprie ori a altorasau tulbură în mod repetat şi rav condiţiile normale demuncă şi viaţă în familie şi societate*. 7orţele de ordinevor avea acum posibilitatea de a aprecia subiectivravitatea faptelor, în care ei pot înscrie şi difu"area demanifeste, scrisori, reclamaţii, cuvinte care nu le convin.ranele de securitate sau de partid, în fapt, au scurt-circuitat etapele prevă"ute în decret şi bolnavul* eraadus direct la spital atunci când încerca să manifeste"e,chiar dacă constituţia îi aranta aceste drepturi.

altă defecţiune voită a leii, aşa cum a re"ultatdin studiul abu"urilor psihiatrice, a fost şi obliativitateatratamentelor psihiatrice ambulatorii, prevederi care nuexistă în cadrul leislaţiei nici unui stat civili"at. 0a noi, unindivid considerat pe drept sau pe nedrept nebun,periculos, chiar dacă se putea vindeca, era luat înevidenţă în mod obliatoriu. 'cest lucru explica de ce laevenimente deosebite, în toată ţara, persoanele suspecteerau culese şi internate fără motiv în spitalul psihiatric.(e acest lucru se ocupa Securitatea şi fiecare unitatesanitară era patronată de un securist care avea ometodoloie bine pusă la punct pentru a strâne pe ceipericuloşi.

'stfel, referindu-se la sistemul pus la punct în!ucureşti, aşa cum reiese din studiul lui (iacicov, acesteacţiuni de comando erau orani"ate de oros,nomenclaturist care conducea întreaa reţea ambulatoriedin capitală. ;n sistem similar exista la nivelul fiecărui udeţ, cu responsabilii lui pe plan local. Se dispunea dinoficiu eliberarea unor bilete fictive de internare fără oconsultaţie prealabilă. &n fiecare udeţ exista un spital-depo"it, la !ucureşti acest rol avându-l Spitalul #ula,secţie exterioară a Spitalului h. 5arinescu. 9oată

192



această acţiune din !ucureşti era supraveheată decătre secretarul de partid Sănătatea*, renumitul tovarăşPurdel, arhicunoscut pentru brutalitatea sa. Scenariul erasimilar pe întreul teritoriu al ţării.

=ă ruăm să vă imainaţi, spune S. (iacicov, omasă de oameni care, supusă (ecretului 414T1A2%, eraobliată periodic la controale, oameni care, din când încând, în ciuda po"iţiei lor, erau luaţi de acasă sau de laserviciu, chiar şi de pe stradă, şi internaţi cu forţa. ;nelepersoane din această cateorie se pre"entau şi de bunăvoie pentru internare în preama diferitelor evenimentepentru a preveni atitudinea deradantă de a fi pescuiţi*cu forţa şi aduşi la spitale.

&n cadrul comisiilor de experti"ă pentru (ecretul414T1A2% psihiatrii făceau o leătură între actele deviolenţă* descrise de securist şi un anumit cadrunosoloic - cel mai frecvent schi"ofrenia. (ar acest lucrunu putea avea la ba"ă decât fie o slabă preătireprofesională Lde obicei comisiile erau formate din şefii desecţii promovaţi pe ba"ă de dosarM, fie deficienţe eticecare, în fond, se datorau aceloraşi cau"e. 'cest lucru sepoate extinde şi asupra comisiilor medico-lealepsihiatrice ce cuprindeau pe şefii teritoriali ai problemelor de psihiatrie, după ce erau aprobaţi nominal de către5inisterul de Vustiţie Lde exemplu, şeful comisiei desupraexperti"ă pe ţară era însăşi =. PredescuM. (inasemenea motive, aceste vârfuri ale nomenclaturiipsihiatrice examinau bolnavii de formă, ei fiind de faptataşaţi indicaţiilor primite din partea oranelor de partid şiSecuritate, dianosticul cel mai frecvent pentru opo"anţifiind acela de paranoia sau schi"ofrenie ca o apreciere adesprinderii de realitate* a acestor persoane, în fapt fiindvorba de lipsa lor de aderenţă faţă de socialism. Dacăcine)a critica o stare %e 2apt putea 2i eticetat %e cătreme%ic ca 2iin% +%esprins %e realitate-, %eci un paranoic,un nebun!

#a preşedinte al #omisiei pentru #ercetarea 'bu"urilor psihiatrice, S. (iacicov susţine că nu a pututface mult pentru suferinţa acestor oameni. ' încercat să

193



le ofere doar o reparaţie morală, prin aceasta dorindu-sespălarea ruşinii care a dus la stimati"area psihiatriei întotalitatea sa. 'devărul nu mai trebuie condamnat nici la închisoare şi nici la ospiciu.

(e un real spriin s-a bucurat di"idenţa românădin partea lui 'mnistH ?nternational, )omânia fiindconsiderată, alături de ;.).S.S. una dintre cele mairepresive ţări în utili"area psihiatriei în scopuri politice.

&n 1AA1, '.P.0.)., constatând deradareasituaţiei spitalelor de psihiatrie, face un apel cătreparlamentul )omâniei în care propune6

! construirea c1tor)a spitale mo%erne %e psiiatrie a%ec)ate şi umani0ate"

#! 'nca%rarea spitalelor %e psiiatrie cu personal au:iliar su2icient şi mai ales cu surori şi asistente socialeJ

(! apro)i0ionarea a%ec)ată cu me%icamete"7! pro&rame a%ec)ate pentru stu%enţii şi

secun%arii %in psiiatrie"8! mo%i2icări ale le&islaţiei pentru protecţia

bolna)ilor psiici"@! or&ani0area unui Institut %e /siiatrie Socială"! alcătuirea unui pro&ram %e sănătate mintală"L! cercetarea abu0urilor politice %in ca%rul

psiiatriei epocii comuniste.Spriinul şi interesul internaţional a fost binevenit

pentru lupta psihiatrilor români. 'stfel, tot în 1AA1, înParlamentul britanic are loc o reuniune specialăconsacrată spitalelor de psihiatrie din )omânia. Scopulreuniunii era acela de a identifica psihiatrii români care aucolaborat cu Securitatea şi au devenit instrumenteleacesteia pentru a se efectua internări forţate, precum şidiscutarea unor abu"uri psihiatrice faţă de di"idenţi, dar şifaţă de bolnavii psihici, precum şi deschiderea unor canale de comunicare între psihiatrii din ccident şi ceidin )omânia. Parlamentul britanic a condamnat abu"urilepsihiatrice din )omânia, iar o deleaţie britanică a vi"itat)omânia pentru a se convine că cele incriminate înpresa internaţională sunt sau nu adevărate. Suntidentificate şi personalităţi implicate în represiunea

194



psihiatrică. (ar nu mai era nevoie. Presa românească îiidentificase de mult pe aceşti tartori.

?ată în acest sens conclu"iile "iarului #uvântul*Lnr. $3T11T1O dec.1AAlM6

+Abu0urile psiiatrice s*au petrecut sub %omniaunor me%ici care au a)ut cura6ul nebun %e a se 6uca cuminţile oamenilor, cura6 care şi l*au %atorat 'naltelor 2uncţii ocupate- .

Sunt pre"entaţi în continuare tartorii* psihiatrieiromâneşti, oamenii care au diriat, cel puţin la nivelulmunicipiului !ucureşti, tortura prin miloace psihiatrice adeţinuţilor de conştiinţă. #hiar dacă nu ei, personal, auadministrat drourile sau electroşocurile, răspunderea pecare şi-au luat-o a fost enormă, iar lipsa lor de criticăapare astă"i ca o adevărată sfidare. >iarul enumerănominal pe principalii vinovaţi ai abu"ului psihiatric, adicăpe cei câţiva nomenclaturişti care au întinat onoareapsihiatriei din ţara noastră. +oi nu-i vom enumera aşacum face "iarul, dar vom pre"enta principalele lor caracteristici.

;ste )orba %e cinci * şase nomenclaturişti )ino)aţi %e abu0 psiiatric, 'n esenţă toţi sunt nişteari)işti, persoane mo%este ca %otare intelectuală,culturală, cunoştinţe pro2esionale şi ciar 2ilo0o2ice şi

politice, inclusi) 'n cunoaşterea mar:ismului! 9oţi însă sevor folosi de ataşamentul formal la comunism, partid şi;niunea Sovietică, ca de principalele atuuri în câştiareade po"iţii de conducere în profesie. 9oţi erau, în esenţă,nişte activişti de partid în domeniul psihiatriei. Probabil,toţi au fost colaboratori plătiţi ai Securităţii. (oi dintre ei,mereu amintiţi, au făcut din adolescenţă studii complete în ;.).S.S. Lfacultate şi doctoratM, unii nu aveau nicicalificare în psihiatria adultului L=. Predescu fiindpediatruM, iar altul L. ?onescuM venise prin transfer de lao catedră de psiholoie a ;niversităţii din !ucureşti, totconferenţiar, dar la un institut de medicină, la o catedrăclinică aşa cum este psihiatria. 'lţi doi dintre aceştia aufost promovaţi direct din serviciile medicale aleSecurităţii, unde nu se ocupau de psihiatrie, dar au fost

195



puşi directori ai celui mai mare spital de psihiatrie din ţarăLh. 5arinescuM şi ai celei mari mari policlinici de sector -Policlinica 9itan. 9oţi au poluat psihiatria cu scriitură decompilaţie, îndoctrinată ideoloic, lucrări pe care le-auintitulat tratate de psihiatrie, enciclopedii, manuale uniceetc., pe ba"a cărora erau obliaţi să se forme"e mediciitineri. 'bsolut toţi ocupau funcţii de partid6 secretari departid, deputaţi în 5.'.+., prorectori, membri în comitetede partid ale centrului universitar sau ale comitetului departid Sănătatea. 9oţi erau membri sau şefi ai comisiilor de experti"ă medico-udiciare, instituţii care diriaudeţinuţii politici spre laărele psihiatrice. are cât de reuar fi oficialităţilor de astă"i să-i identifice şi să vadă cefapte penale au făcut, chiar în contextul leilor comuniste,de la epoca respectivă, %ar, )orba 2ostei opo0iţii a0i la

putere, +%acă nu e:istă )oinţă politică- . rice promovareprofesională era avi"ată sau respinsă de aceştia. ficialse ocupau de diferite sectoare ale represiunii psihiatriceLambulatoriu, secţii de spital, sistemul practic de încarcerare, sistemul de lei şi reulamente referitoare larepresiunea psihiatricăM. rice publicaţie, orice lucrare,revistă de specialitate, toate erau sub directa lor supravehere. +ici o idee nu putea lua drumul tiparuluidacă nu era avi"ată de aceşti tartori. 'desea, însectoarele conduse de ei, orani"au adevărate vânătoride vrăitoate. Ei avi"au plecările în străinătate alepsihiatrilor, inclusiv pe acelea în scop turistic. (e pe urmalor au avut de suferit nu numai di"idenţii internaţi, dar şifoarte mulţi psihiatri, începând cu aceia pe care i-a înlăturat pentru a-şi face ei loc L5arareta :tefan, prof.:tefănescu-Parhon, '. (osios, '. )ete"eanu etc.M, pânăla psihiatrii simpli, dar recalcitranţi.

Aceştia au 2ost %e 2apt cori2eii +psiiatriei socialiste- care consi%erau psiiatria un c1mp %e luptăi%eolo&ic . 9oţi şi-au declarat competenţa într-o manierăaresivă, şi-au impus autoritatea prin violenţă, prinmetode administrative. Ei erau sinurii acreditaţi de partidsă edite"e cărţi, să scrie articole şi rapoarteproramatice*, cen"urau orice nouă idee sau

196



neconformismul în psihiatrie. rani"ând colective deneri*, toţi au lansat pe piaţă o literatură în mare parteideoloică, al cărei profesionalism se oprea la nivelulliteraturii clasice din anii 1AR% sau al manualelor unicesovietice. 'proape toate lucrările erau editate decolective*, dar sub redacţia* acestor tartori. Structuramarxistă, ideoloică a acestor lucrări era arătată cuobstinaţie pentru ochii stăpânilor lor, iar concepteleoccidentale moderne erau respinse de pe linia activistuluide partid revoltat faţă de re"iduurile capitaliste. +eavândnici o concurenţă, acest en de literatură a invadat piaţa,fiind pre"entată ca a%e)ărata psiiatrie materialistă*, încontrast cu literatura decadentă a psihiatrilor di"idenţiatunci când, foarte rar şi în reie proprie, puteau şiaceştia să mai publice în tira de bu"unar câte o lucrare.

&nreistrarea şi reabilitarea victimelor psihiatrieidin perioda dictaturii a întâmpinat, după revoluţie, o mareinerţie şi rea voinţă. 'stfel, 7. . 5ărculescu < 1AA1 -remarcă faptul că nici 5inisterul Sănătăţii şi niciProcuratura nu au făcut nici un efort pentru a identificavictimele psihiatriei politice şi pe autorii acestor abu"uri,cel puţin atâta timp cât foştii torţionari şi-au păstratfuncţiile, iar cei din linia a doua au auns profesori,preluând total locul foştilor lor maeştri. 'şa s-au pututascunde probe, s-au ars documente, pentru ca apoi săse treacă la persecutarea şi intimidarea celor care aveau în intenţie să de"văluie adevărul.

+u se poate vorbi de patriotism şi de competenţăla foştii nomenclaturişti. (in contră, în permanenţăaceştia s-au supus fie unei ideoloii, fie unei puteristrăine. 7osta şi actuala elită de conducători comuniştidin psihiatrie nu numai că nu vor permite aflareaadevărului sau pedepsirea vinovaţilor, dar se vor opuneoricărei reforme din psihiatrie, perpetuând în faptanacronismul psihiatriei socialiste.

&nsuşi sistemul de a aştepta pasiv plânerilefoştilor persecutaţi este o defecţiune şi autorul se întreabă cât este neînţeleerea situaţiei şi cât estedorinţa de a ascunde adevărul. ' trebuit ca revista

197



britanică 9he European* să facă afirmaţii inflamantepentru a scoate 5inisterul Sănătăţii din adormire. (ar investiaţiile făcute au servit unui adevărat comandosecurist împotriva acelora care doreau de"văluireaabu"urilor psihiatrice.

are de ce, se întreabă autorul, tot ceea cetrebuie făcut pentru elucidarea abu"ului psihiatric trebuiesă primească neapărat impuls din afară, în timp cepsihiatrii români care ridică asemenea probleme suntsupuşi oprobriului şi pedepselor. are această acţiune nupoate fi privită tot ca un abu"/

5embrii marcanţi ai '.P.0.). au fost ameninţaţi,aresaţi fi"ic şi calomniaţi în mass- mediacriptocomunistă.

are, se întreba 7iona 'nderson - 1AAR -, nu serepetă în )omânia ceea ce se întâmpla în democraţiilesud-americane, unde libertatea a fost cucerită, dar estepericulos să ameninţi pe torţionarii din trecut/

#ine au fost torţionarii din trecut şi cine îi spriină,repre"intă a"i una dintre marile drame ale psihiatriei post-totalitare din )omânia. (acă torţionarii se confundă, înmare parte, cu foştii nomenclaturişti, persoanele cu funcţiide răspundere din vechiul sistem politic şi administrativ alpsihiatriei, este cu atât mai reu să înţeleem o serie deconvertiri* post-comuniste ale unor personalităţi în carevedem reuşita experimentului social-comunist de tipulfenomenul Piteşti*.

a Un ca2 tragicJJJSă luăm în discuţie unul dintre cele mai traice

exemple de convertire, ca"ul 5. P.5edic de excepţie şi eminent student al nostru,

provenind dintr-o familie care a suferit enorm din cau"acomunismului, el însuşi având de suferit cu o a doualicenţă în 9eoloie.

're însă neşansa de a fi atras, poate fără voialui, în cadrul sistemului represiv psihiatric, pus la punct laSpitalul =oila şi are chiar neşansa de a-l fi tratat* perenumitul di"ident =. Paraschiv. Este adevărat că numele

198



medicului a fost menţionat de către 'mnistH ?nternationalca medic criminal, implicat în procesul represiunilor psihiatrice.

&n loc să purceadă la o recunoaştere cinstită, el însuşi fiind victima unui anrena malefic, în loc să se încadre"e în lupta pentru reînnoire etică a profesiei aşacum i-ar fi permis capacitatea, se transformă, împotrivaoricărei evidenţe, într-un spriinitor activ al domelor comuniste aplicate în psihiatrie. ?ată cum explica acestaca"ul di"identului =. Paraschiv6

=.P. a fost vă"ut de peste R% de medici psihiatridin diverse spitale şi policlinici, dar parcă pacientul deastă"i nu mai seamănă cu cel de ieri*. =! /! s*ar 2i 'mbolnă)it pentru că, 'ncă %in ?8#, aparţinătorii săi 'l respin&eau! 0a =oila l-a avut sub tratament, dar i-aadministrat doar napoton şi electroşocuri Lcurat tratamentprofesionalM. #ât a stat la =oila a ocupat un pat într-unuldintre cele mai bune saloane şi, pentru ca cinismul săaună la culme, 5. P. descrie şi tematica de ba"ă aşedinţelor de psihoterapie* pe care le făcea pacientului6'l s2ătuiam să proce%e0e ce)a mai inteli&ent 'n lupta sa

politică an&a6ată*. -eci ce era VP5 +lnav ,au +/er,+an0 angaHat0 3ntr+ lu/t0 /+litic0 5. P. evită sărăspundă tranşant când este una, când este alta.

Pentru a trece de la absurd la ridicol nu estedecât un pas şi 5. P. face acest pas când începe o tiradă în care pur şi simplu arumentea"ă toate abu"urilepsihiatrice. Să-l urmărim cu consternare6 Cei ri)ica7i )e/e ,tra)0 şi interna7i 3n ,/italele /,ihiatrice cu &+r7a5cu +ca2ia )i&eritel+r eveni'ente /+litice5 nu erau)ec8t +lnavi 'intali Nu ,e /+ate re/r+şa 'e)icil+r c0 ,au ,u/u, /uterii şi c0 nu ,au rev+ltat5 )e+arece'e)icii au &+,t ,ili7i )e /r+&e,ia l+r )e a &i agen7ii unei+r)ini ,+ciale )ate şi a/+i5 )e ce ,0 ne Hu)eceengle2ii Ei nu au greşit la Kalta*. 'proape că esteincredibil, atâta cinism la un medic cu o excelentă dotareintelectuală.

:i declaraţiile următoare ar fi incredibile dacă nuar fi scrise6 $P8n0 3n 19DL au 'urit 3n 'un7i r+'8ni

199



t8'/i7i5 a'0gi7i$. Securitatea, spune 5. P., nu putea fiprostită, noi nu am fi putut face abu"uri pentru că nici nune-ar fi permis* Securitatea. 5ai mult, Securitatea erachiar suspicioasă şi eloasă pentru că i se furaucontravenienţii* care la spital aveau un reim mai bun şi,adesea, medicul era acu"at că face acest lucru dinsimpatie sau interes. (e altfel, dianosticul derevendicativ Lse enea"ă să spună di"identM era pus de ocomisie, iar internarea şi medicul au fost totdeauna o"onă de refuiu unde s-a aflat toleranţa şi solidaritatea.

Pentru a pune capăt oricărei ilu"ii, 5. P. se întreabă6 -Dar %e ce să nu 2ie %i0i%entul politic saureli&ios un bolna) psiic, c1n% 'nsăşi nebunia este o%i0i%enţă 2aţă %e normalitate9*.

'devărul este că +psiiatrul rom1n pro sau anti*comunist nu a 2ăcut abu0uri! Nu %in &reşeală sau rea)oinţă, ci pur şi simplu nu a putut să le 2acă! u)ernanţii %e ieri nu consi%erau boala psiică %rept o moarte ci)ilăşi %e aceea ei nu 2oloseau psiiatria, pentru că ei )oiau%e 2apt moartea ci)ilă a %i0i%entului-!

'şadar, ce mai păcăleală pe toată lumea care s-a lăsat "uduită de imainea ulaurilor psihiatrice din;niunea Sovietică, )omânia, #uba ori #hina sau demărturiile cutremurătoare ale foştilor deţinuţi psihiatrici. &n"adar a fost lupta orani"aţiilor internaţionale pentru ademasca abu"ul politic din psihiatrie.9otul a fost doar ominciună. Aia acu' a&l0' )e la < P C05 )e &a/t5c+'uni,'ul nici nu era intere,at )e au2urile/,ihiatrice5 a chiar le inter2icea 3n '+) vehe'ent.

Pentru a încheia, să ne preătim să au"im şi omaximă asupra căreia vom reveni mereu. 'stfel, 5. P.spune6 Pr+&e,+rii c+'unişti )e alt0)at0 erau+'en+şi şi )e un categ+ric /r+&e,i+nali,'$5 'nc1t ciar ne şi 'ntrebăm cum %e a 'n%ră0nit poporul rom1n să%oboare un asemenea re&im plin %e at1ta umanitate9

'm numit acest tip de convertire un ca" traic şiinexplicabil, fenomen care nu poate fi interpretat decâtprin sistemul de ininerie socială specifică experimentuluide la Piteşti. +u este credibil, nici chiar cei mai "eloşi

200



comunişti nu au avut curaul să meară cu afirmaţiile lor până aici, sfidând adevărul şi lumea întreaă. Este într-adevăr un ca" traic, un ca" în care frica şi anoasa dinfostul reim pot acţiona şi când acesta nu mai există, peba"a cunoscutei teorii pe care o aminteşte Paler *!psi%olo#ia cuştii.

Un ca2 al )u/licit07ii &n contrast cu traismul şi tristeţea unui

asemenea ca", ca"ul psihiatrului sau psiholouluicomunist, aroant şi insensibil la realitate, aproape căpare reconfortant.

#âteva cuvinte despre 0.., care doar în câtevarânduri îşi face autoportretul. 0ucrea"ă sau mai bine "islucra la "iarul '"i*, unde trăea tare în potăileantiromâneşti*. '"i şi-a ăsit cu adevărat locul ce îl merită- )omânia 5are*. ?ată, supusă loicii naţional-comuniste, ruparea '.P.0.). care s-a anaat pentrureînnoirea psihiatriei noastre şi în care iniţial a fost şi elmembru6 *'.P.0.). modelea"ă manu-militari, creierul aşa-"işilor psihiatri totalitarişti care nu se încadrea"ă înformele noii ordini politice pentru care militau în forţăpartidul satanic şi antropofa al lui #orneliu #oposu şicriptoleionarismul rupului de (ialo Social,orani"atorii de facto ai destabili"ării ţării din interior şideterioratorii imainii )omâniei în lume*.

Slavă (omnului, ca şi în ca"ul leii funciare, adrourilor din Piaţa ;niversităţii, a mineriadelor, vinovatula fost ăsit şi el nu este altul decât #orneliu #oposu.

Să lăsăm însă politrucul, pentru a ne ocupa deun alt ca" traic datorită duplicităţii sale, în care se vedeacţiunea distructivă pe care poate să o aibă putereaasupra unei personalităţi. +u este doar o problemăindividuală, ci un exemplu de aneste"ie a conştiinţeimultor psihiatri români din păcate, inclusiv din cadrul '.P.0.)., care au cedat ţelurile înalte iniţiale pentru cevaputere* oferită de foştii nomenclaturişti care încă mai au în mână pâinea şi cuţitul.

201



5ircea 0ă"ărescu L5. 0.M a fost şi este unpsihiatru eminent, a fost crescut de prof. Pamfil în spiritulunei psihiatrii de elită pe care şcoala de la 9imişoara apracticat-o chiar şi în cei mai neri ani ai comunismuluisfidând psihiatria socialistă a lui Predescu. ' intervenit însă dorinţa de putere, maestrul a slăbit şi apoi a plecatdintre noi, vanitatea puterii a fost bine cântărită denomenclatura împotriva căreia maestrul său luptase.5etoda nomenclaturii, ca totdeauna, a fost simplă şieficientă. 5. 0. aune repede profesor Lsărind trei treptedeodatăM, salt care îi aneste"ia"ă conştiinţa. )epedeaune şef de catedră, preşedinte al '.P.). - asociaţiaoficială a foştilor nomenclaturişti din psihiatrie. (e acumel va asculta de foştii tartori ai psihiatriei comuniste, fiindfolosit ca un adevărat vârf de lance Lvenea doar dintr-oşcoală di"identăM pentru a bloca orice reformă, mai alesorice reformă etică sau de demascare a crimelor psihiatrice. +ici nu se putea o persoană mai potrivită.

#ontrar convinerilor sale anterioare, acu'/0rerea lui < # ,ar re2u'a a,t&el6 psiiatria a 2ost 'ntr*a%e)ăr rea, %ar %e)enin% eu şe2ul, a %e)enit bună şi nu mai este ne)oie %e nici o scimbare. (in luptătorulpentru reformă el devine astă"i anaat, trup şi suflet,pentru menţinerea vechilor structuri pe care doar cucâteva luni în urmă le critica feroce.

S0 ur'0ri' ca'ele+ni,'ul 3n /lin0)e,&0şurare

Pe 1R februarie 1AA%, în =iaţa 5edicală Lnr. 3M,atunci când nu era profesor, spunea6 -/siiatriarom1nească a a6uns %upă anii M la sta&nare, sesituea0ă pe ultimele locuri %in ;uropa! În Rom1niaconcursurile %e promo)are 4se )e%ea un%e bate5 nu s*aumai ţinut %in ?L#!!! ;:istă un sin&ur con%ucător %e%octorate 'n psiiatrie, =! /re%escu, iar ultimul concurs%e %octorat s*a ţinut 'n ?L?!!! Ca%rele %i%actice nu pot

participa la con&rese 'n timpul anului şcolar!!! /siiatrianu a 2ost pri)ită 2a)orabil %e 'nalţii %emnitari ai ţării!!!Comisia Naţională %e /siiatrie 4%in care atunci nu 2ăcea

202



ameliorarea calităţii înriirii şi sorţii bolnavilor mintali. (inpropunerile valoroase ale rupului cităm6 stabilirea unui bilanţ al abu0urilor politice 'n psiiatrie, %e orice 2el,inclusi) a altor 2orme %e abu0" a%miterea unui pluralismştiinţi2ic şi or&ani0atoric al acti)ităţii psiiatrilor"elaborarea %e acte normati)e 'n %omeniul psiiatriei"crearea ca%rului 6uri%ic pentru reabilitarea morală,

6uri%ică şi materială a )ictemelor abu0urilor psiiatrice"cercetarea ştiinţi2ică a +psiiatrismului totalitar- şi post*totalitar, 'ntemeiată pe stu%iul ari)elor şi pe mărturiacelor care au su2erit %e pe urma %ictaturii" 'n spiritul

punctului L al %eclaraţiei %e la Timişoara, se impune ca psiiatrii care au %eţinut 2uncţii politice şi a%ministrati)esub re&imul comunist să se retra&ă %in aceste 2uncţii .

+u au trecut nici doi ani %nici /8n0 la al treileac8ntat al c+c+şului( şi de astă dată 5. 0. este altul6/r+&e,+r Lsărind trei trepte deodatăM, /reşe)inte AP"Lpostul perpetuu al lui Predescu de peste 4% de aniM,acum poate c+n)uce şi )+ct+rate, 'erge la t+atec+ngre,ele )in ,tr0in0tate Ei bine, acum omul nu-şimai aminteşte nimic din ceea ce a scris mai înainte, estealtul, vede altfel trecutul şi pre"entul.

!ineînţeles că în psihiatrie nu s-a întâmplat nimicsemnificativ, cu excepţia avansărilor sale meteorice.Parc0 acu' ar v+ri )e + cu t+tul alt0 /,ihiatrie şi nu)e aceea /entru care cerea + veri&icare a unei c+'i,iiinterna7i+nale.

?ată ce începe să declare el de acuma, în "iarulcriptocomunist (imineaţa L1AARM6

rupul cu care el elaborase declaraţia de maisus, pe care îl ă"duise şi patronase, devine deodată un&rupusul nesemni2icati), i0olat %e masa pro2esioniştilor şia cărui atitudine pe el nici nu-l impresionea"ă.Declaraţiile &rupului 4semnate şi %e el5 %e)in +slo&anuri-,la 2el ca şi a2irmaţiile pri)in% spălarea creierelor,internarea %i0i%enţilor, colaborarea psiiatrilor cusecuriştii! &ncercările de a stabili o similitudine cufenomenele din psihiatria sovietică ar fi ridicole Lslavă(omnului că cel puţin abu"urile din ;niunea Sovietică le

204



recunoaşteM, adică cum să credem noi că )omânia ar fiimitat marea ţară a socialismului victorios.

A!/!$!R! ar 2i 2ormată nu %in cole&i psiiatri, ci %in persoane )eroase şi lipsite %e moralitate Ldeşi mulţi dintreei au fost opo"anţii sau di"idenţii în psihiatrie în epocacomunistăM.

(enirarea psihiatrilor liberi continuă să seextindă până la defăimare. 'stfel, folosind limbaulnaţional-comuniştilor, aceştia au mers până acolo încât+au tră%at interesele ţării-, deşi dumnealui este acelacare scrie lui /ein-er# din ermania, preşedinte al

$sociaţiei ermane contra $-u+ului politic 'nPsi%iatrie, o scrisoare 'n care 'şi deni#rea+ă cole#ii şi, după lo#ica lui, şi ţara! Î n această scrisoare, 5. 0.afirmă că abu"urile psihiatrice din )omânia nu ar fi fostsistematice, că )omânia nici nu a fost o metasta"ă acomunismului.

)ăspun"ând acestor afirmaţii nedemne, ?. =ianuse întreabă până la ce nivel al abu"ului acesta poate ficonsiderat sistematic %acă 'n U!R!S!S!, la c1te)a sute %emilioane %e locuitori, s*au i%enti2icat c1te)a mii %eabu0uri politice psiiatrice! Acest lucru poate 2i consi%erat nesistematic9 Dacă ţinem 'nsă cont %e numărul

populaţiei, abu0ul politic al populaţiei %in Rom1nia este%e aceeaşi proporţie şi aceasta %oar 'n 78 %e ani şi nu 'n! 'stfel, SidneH !loch şi Peter (eddaQaH sublinia"ăcă, în conformitate cu statisticile, în ;niunea Sovietică, într-o perioadă de R1 de ani L1A3$ -1A2$M, a existat unnumăr de $23 di"idenţi internaţi în spitalul psihiatric. (ar până în 1A32 nu au existat mişcări bine orani"ate caresă colecte"e datele. 'ceste acţiuni încep după 1A32 şi sevor ocupa mai mult de ;.).S.S., în )omânia abia în 1AOB-1AOO orani"aţiile internaţionale încep să colecte"e date. 'stfel, dacă în ;niunea Sovietică, în 1A32, se raportauR$ de di"idenţi internaţi la psihiatrie, o activitate maiactivă de cercetare face ca în 1AO1 numărul acestora săcrească la B$, iar o dată cu creşterea mişcărilor deprotest din ccident numărul acestora scade la R$ în

205



1AOB, pentru a creşte la $R în 1A2% - anul limpiadei dela 5oscova.

in1n% cont %e proporţia %e mărime a celor %ouăţări, numai cele @ %e ca0uri internate la >ucureşti cuoca0ia Uni)ersia%ei %in ?L l*ar 2ace să se'n&ălbenească pe pro2esorul $ă0ărescu %acă, e)i%ent, ar a)ea simţul proporţiilor" ca să nu mai vorbim de sutele deca"uri pre"entate în faţa #omisiei pentru #ercetarea 'bu"urilor Psihiatrice doar în !ucureşti, în timp ce în9imişoara, unde tronea"ă acum domnul profesor, nici nus-a pus problema înfiinţării unei asemenea comisii, deşi,dacă citea presa, poate ar fi fost mişcat cel puţin desoarta celor 1%% de mineri internaţi în "ona domniei sale,după reva acestora din =alea Viului.

(evenind acum exponent al nomenclaturii, 5. 0.supralicitea"ă până la absurd. ;l cre%e că abu0urile

psiiatrice, ciar %acă au a)ut loc, s*au petrecut 'nainte%e ?L, adică atunci când nu era el profesor, ci poateprof. Pamfil - roa"nică imfamie.

Spre reretul nostru, datele de care dispunematestă exact contrariul. & n prima perioa%ă acomunismului, psiiatria nu 6uca un rol prea mare 'nreprimarea %i0i%enţilor, ci abia %upă 'nceputurile

perioa%ei %e +coe:istenţă paşnică- utili0area psiiatriei a%e)enit necesară şi a intrat 'n atenţia comuniştilor . 5aimult, din 1A2%, #eauşescu, conştient de derinoladareimului său, a intensificat represiunea, inclusiv cuautorul psihiatriei L(ecretul 414 a apărut chiar în 1A2%,adică exact atunci când profesorul 0ă"ărescu afirmă* cănu se mai utili"ea"ă psihiatria ca metodă de reprimare adi"idenţei politiceM.

&n încheiere socotesc necesar să reproduc oscrisoare a doamnei Ellen 5ercer, din partea 'sociaţieiPsihiatrilor 'mericani L'.P.'.M, adresată domnului0ă"ărescu care tocmai se afla în acţiunea de reanimare afostei nomenclaturi comuniste compromise şicompromiţătoare, reluându-i toate sloanurile dinperioada comunistă.

(raă domnule 0ă"ărescu,

206



'm avut recent posibilitatea de a citi o declaraţiefăcută de dumneata în leătură cu '.P.0.). şi aş dori să-ţirăspund.

&nainte de toate, trebuie să-ţi spun că 'sociaţiaPsihiatrică 'mericană susţine mult mişcarea liberă apsihiatriei din toată lumea, inclusiv din )omânia.

'm avut plăcerea de a vi"ita ţara dv. în lunaauust anul trecut şi am petrecut mult timp cuconducerea '.P.0.). &n plus, ei mi-au facilitat vi"ite în maimulte spitale şi clinici diferite, cât şi la alte orani"aţii careoferă înriire pacienţilor. ăsesc comentariile %)! pri)in% lipsa %e +moralitate elementară- %in partea acestor

persoane ca 2iin% 'n 'ntre&ime 2alsă, după experienţamea. Ei au avut un comportament şi un profesionalism înalt în ceea ce priveşte coleii şi pacienţii lor şi am fost în special impresionată atât de calitatea conduceriiacestei orani"aţii, cât şi de eforturile pe care ei au încercat să le facă în folosul unei psihiatrii de calitate în)omânia.

(in păcate, membrii asociaţiei dv. au socotit cănu au timp să se întâlnească cu mine în timpul vi"iteimele în !ucureşti. (ar, bineînţeles, este dreptul dv. de arefu"a să vă întâlniţi cu un repre"entant '.P.'. şi noi amluat notă de lipsa dv. de interes.

'm au"it despre consecinţele leate de abu"urilepsihiatrice din )omânia de la numeroase persoane dinţara dv., maoritatea nefiind membri '.P.0.). '.P.'. acriticat în mod deosebit aceste practici deschis, oriundes-au produs ele, chiar dacă cea mai sistematică formă deabu" a avut loc în ;niunea Sovietică. ricum, psihiatriidin ;niunea Sovietică şi-au asumat acum roluriimportante în investiarea acestor abu"uri şi înnumeroase ca"uri au admis că această practică a fostimpusă acolo. '.P.'. consideră asemenea paşi ca fiindcât se poate de po"itivi şi împărtăşim speranţa coleilor din #omunitatea Statelor ?ndependente că asemeneapractici nu se vor repeta. Paşii pe care îi fac în direcţiainvestiării şi expunerii unor asemenea abu"uri vor urma

207



o cale lună până la certitudinea că profesia de psihiatrunu va mai fi subiect de abu" niciodată.

(in nefericire, '.P.). nu este ata să-şi asumeaceastă nobilă sarcină în )omânia.

'r fi poate o cale po"itivă pentru dv. aceea de areflecta asupra răspunsurilor unor pacienţi potenţiali lascrisorile scrise de dumnevoastră în presa română. Separe că este destul de dificil pentru pacienţi să cearăautor psihiatric, iar orani"aţiile psihiatrice ar trebui să-şiia responsabilitatea de a facilita încrederea pacienţilor potenţiali, mai curând decât de a-i speria prin asemenealupte în presă, unde declaraţii ca cele făcute de dv. pot fivă"ute de persoane care ar putea altminteri cere autor psihiatriei.

'.P.'. are multe comitete pentru a auta pe cei4%.%%% de membri ai săi, unele dintre acestea ar putea săvă interese"e6

1. #omitetul de etică se ocupă de plânerile careţin de domeniul eticii făcute împotriva membrilor noştri şistabileşte standardele de conduită etică la care membriinoştri trebuie să adere.

R. #omitetul '.P.'. asupra abu"urilor internaţionale ale psihiatriei şi psihiatrilor investihea"ăabu"urile psihiatrice invocate în alte ţări, inclusiv în)omânia. 'm primit informaţii privind abu"urile psihiatricedin )omânia cu mult timp înaintea formării '.P.0.)., dar noi apreciem preocuparea lor etică privind acesteprobleme.

4. #omitetul '.P.'. asupra abu"urilor şi întrebuinţării reşite a psihiatriei în ;.S.'.

'.P.). ar putea să aibă în vedere la un momentdat în viitor formarea de comitete pentru un studiu seriosal abu"urilor despre care se vorbeşte în leătură cupsihiatria din ţara dumneavoastră mai curând, decât pur şi simplu să combată şi să critice pe cei care încearcă să îmbunătăţească standardele psihiatriei din ţara dv. Suntnumeroase orani"aţiile din toată lumea care ar fibucuroase să acorde asistenţă orani"aţiilor care luptăpentru o medicină etică şi de calitate înaltă şi puţine cele

208



+ici până astă"i, numeroasele victime alepsihiatriei nu au beneficiat de reabilitarea promisă prin(ecretul 112T1AA%. )efu"ând recunoaşterea abu"ului,nomenclatura din psihiatrie frustrea"ă de drepturi acestecateorii de cetăţeni numai pentru a nu li se descoperifărădeleile. #ampaniile de presă şi 9= umilesc şidesconsideră persoane umane numai pentru că ele suntbolnave psihic.

Pe măsură ce ne îndepărtăm de 1A2A, vechileforţe ale imposturii politice, interesate în măsluirearealităţii abu"ului psihiatric, devin tot mai aresive. 'r exista - şi experienţa ne-o demonstrea"ă - şi pericoluluireîntoarcerii la vechile practici.

9ermenul fixat, 41 decembrie 1AA1, pentrure"olvarea ca"urilor de abu" psihiatric a fost prea scurt,multe dosare dispărând. #um se poate explicanepublicarea listelor cu psihiatrii care au fost plătiţi decătre Securitate, când în alte ţări foste comuniste acestlucru s-a făcut Lermania de Est, #ehia şi chiar !ulariaM.

=om reda din cadrul acestor violenţe doar câteva, care au şi fost publicate în presă.

&ncercarea de asasinat de la #raiova L)omânia0iberă, din R$ martie 1AARM. >iaristul Stere Petrescuscapă ca prin minune de lonţul uciaş al unui individ,lunetist, care trăea din blocul vecin. #au"a a constituit-oo anchetă pe care "iaristul o făcea privind instituţiilepsihiatrice din (ol şi documentele importante strânse.

+umeroase ca"uri de aresare fi"ică se publică în presă. ?ninerul 5ischie L). 0., RA decembrie 1AA%M afost aresat într-o staţie de metrou. El a fost deţinutpolitic şi supus unui tratament psihiatric pentru a i sesmule informaţii leate de activitatea sa di"identă. 9ot înacest sens, o serie de locatari din strada Ernest!roşteanu reclamă unui "iar că, din 1AOB, într-un imobilaparent liniştit, sunt aduse persoane în stare deinconştienţă. =ecinii au"eau în timpul nopţii ţipeteputernice. (upă revoluţie casa a fost renovată, dar situaţia continuă să fie plină de mister.

210



Sunt descrise internări psihiatrice abu"ive şidupă 1A2A. (e asemenea, trebuie să adăuăm aicipresiunile morale şi fi"ice care s-au făcut asupra unor membri '.P.0.). şi mai ales asupra celor din conducere.Este vorba despre ameninţări tele2onice nocturne,scrisori %e ameninţare, a&resare 2i0ică, inclusi) ale2amiliilor acestor persoane, aruncare %e )opsea pe

pereţii şi uşile membrilor A!/!$!R!, peste tot acţionândacele forţe ale întunericului care se tem de descoperireaadevărului.

a Situa7ia ,/italel+r )e /,ihiatrie )e2v0luiri/+,trev+lu7i+nare

;na dintre dramele psihiatriei de ieri şi de astă"io constituie situaţia spitalelor de psihiatrie. 'm arătat încădin primul capitol maniera de spitali"are a"ilară şicarcerală pe care psihiatria comunistă a promovat-o.Este notoriu faptul că, după 1A$B, în ciuda verveiconstructive a reimului, nu s-a construit nici un spitalnou de psihiatrie pe întreul parcurs de $B de ani.

&n opinia publică românească de"văluirile făcutepe această temă au constituit o adevărată revelaţie prinaducerea în vi"orul public a condiţiilor subumane dinaceste instituţii care şi-au pierdut orice vocaţieterapeutică. 'u fost puse în discuţie foarte multe spitalede psihiatrie, starea enerală a acestora, câtevaconsideraţii urmând a le pre"enta în continuare aşa cums-a relatat despre ele în presă.

S/italul V+ila a fost adus adesea în discuţie prinutili"area sa în cadrul represiunii psihiatrice LPrahovafiind unul dintre cele mai mari udeţe ale ţăriiM. (i"idenţiiinternaţi aici erau ţinuţi sub cheie L7lacăra,1AARM, iar bolnavii erau adesea obliaţi să se folosească de tinete.*9ratamentul* era aplicat cu forţa, după care bolnaviidormeau aproape tot timpul, având apoi mereu ameţeli.5edicii se foloseau de psihoterapie pentru a descuraadi"idenţii să mai lupte pentru idealurile lor, bolnavii erauaproape tot timpul supraveheaţi prin vi"or. (espre

211



tratamentul di"identului =. Paraschiv în acest spital amvorbit dea mai sus.

&n faţa comisiilor de experti"ă, bolnavii* eraumereu admonestaţi pentru că au ieşit în stradă sădemonstre"e şi adesea erau siliţi să dea declaraţii cărenunţă la activitatea lor.

S/italul P+iana <are a fost alături de spitaleledin )ăducăneni şi P. ro"a, leaănul psihiatrieiconcentraţionale din )omânia. #ondiţiile de locuit de aicierau în enul crescătoriilor de vite. *radul* avea uşicare dădeau în ţarcuri, care la rândul lor aveau arduri înalte de sârmă, recalcitranţii neavând voie să iasă nici înaceste ţarcuri. +u erau trataţi ca bolnavi, ci ca puşcăriaşi.;nii, din cau"a condiţiilor de spitali"are, au devenitirecuperabili.

&n acest spital, spunea 'nna-0ena 8averdhal,existau 1% clădiri în care erau internaţi duşmaniipoporului*. 5irosul era pestilenţial, murdăria duhnea depretutindeni, nu existau duşuri Lse făceau două băi peanM. 9oţi pacienţii purtau uniforme vărate şi stăteaudesculţi pe cimentul ol. ;nii dintre bolnavi "ăceauapatici, iar dacă voiai să le vorbeşti le era teamă sărăspundă. Sinura lor speranţă era sosirea unei comisiide la !ucureşti care să-i salve"e. Este reu de cre"ut,spunea "iarista, că aici, după 1% ani de detenţie, maiputea cineva rămâne cu mintea întreaă. (irectorul '. #.nu poate vorbi prea clar despre delictele acestor bolnavi,dar îşi aminteşte că rei"orul #orneliu +estor a stat aicidoi ani pentru delictul* de a fi adventist.

comisie a venit totuşi de la !ucureşti în 1AA% şiea a fost formată din6 ?. =ianu, prof. StuCi, dr. EriWueSottas, dr. 5arian Popa, conf. 'lex. laru, dr. ;driştoiu,dr. (raoş 5arinescu şi, din partea Sirecţiei Sanitare a udeţului (ol, dr. )ădulescu 5arin. 'u mai fost pre"enţidirectorul GatinsCi 5ihai şi dr. 8rişcu, şef de secţiespecială, cu bolnavii psihici încadraţi în art.11$ c. p.#omisia a constatat o dotare extrem de modestă aspitalului, starea iienică necorespun"ătoare a clădirilor

212



şi laboratoarelor, remunerarea deri"orie a medicilor,cadrelor medii şi auxiliare.

(in discuţiile purtate a reieşit o serie de abu"uricomise de autorităţi prin psihiatrie6

! Internări 'n clinica %in Craio)a, cu oca0iae)enimentelor politice, a unor foşti bolnavi psihici remişi,dar care avuseseră idei contra reimului. ?nternarea nuera dictată de starea bolnavului, ci de considerentepolitice sau ale Securităţii. 9ratamentul fie se făcea decomple"enţă, fie nu se făcea deloc, iar internările aveaudurată scurtă Luna - trei "ileM, pacienţii fiind aduşi de cătreoranele 5.?.

#! Internările %e la ## %ecembrie ?L? erau %e7 %e bolna)i, %ar 'n scurt timp nu se mai &ăseau %ec1t ?@ %e internaţi!

(! Au e:istat ca0uri %e internare a unor opo0anţi sau %i0i%enţi politici con%amnaţi pentru in2racţiuni in)entate şi apoi intro%uşi 'n articolul 7 c!p!

Psihiatria politică a fost cea mai sălbatică şi maitraumati"antă armă a reimului comunist. (l. 5ircea!ivolaru, preşedinte al '.7.(.P. (ol, a efectuat pe contpropriu o anchetă la Spitalul Poiana 5are, în condiţiileunei totale necooperări a cadrelor medicale care aveau ointensă conştiinţă a vinovăţiei şi o totală rea voinţă înţinerea evidenţelor. 9otuşi au fost numărate R$ de ca"uricu dianosticul de paranoia, psiho"e involutive, care, înfapt, fuseseră condamnaţi pentru propaandă împotrivaorânduirii socialiste*. (eşi consideraţi bolnavi, ei au fostcondamnaţi de către tribunale militare. Este curios faptulcum, cu oca"ia revoluţiei, $B de ca"uri au dispărut fărănici o formalitate, deşi fiecare îşi avea propriul lui dosar de condamnare.

S/italul Cula şi-a câştiat o tristă faimă, aici fiinddepo"itaţi* toţi inde"irabilii bucureşteni, di"idenţi pemotive politice, mai ales în preama conreselor partiduluisau a altor evenimente politice şi chiar sportive, cum afost ;niversiada.

7ostul şef al secţiei #ula oferă cu cura preseicâteva date semnificative6 în 1A23 au fost aduse, în

213



maniera descrisă mai sus, adică abu"iv, 1B3 depersoane, în 1A2O doar 32, iar în 1A2A şi mai puţine - $A.#u alte oca"ii erau aduse aici câte 1%% de persoane, defiecare dată cam aceleaşi.

&ntr-o societate totalitară, a ândi altfel decâtideoloia oficială era o nebunie, indivi"ii aceştia erauconsideraţi fără simţul realităţii, primedioşi pentruorânduirea socialistă şi securitatea statului. (ar nebunia*acestor di"idenţi trebuia atestată cu acte în reulă.

=ictimele, sublinia"ă fostul şef al secţiei #ula,erau trimise la spital de cele mai multe ori bătute.7iecare ca" era însoţit de o adresă din partea oranelor de miliţie, aşa încât ei nu puteau fi refu"aţi. &n toatesecţiile Spitalului h. 5arinescu Lcăci şi #ula nu eradecât o secţie a acestui spitalM era cunoscut un număr decocteiluri medicamentoase. 9oate saloanele în care erauca"aţi di"idenţii erau închise cu ratii. Se spuneaB -=e0i să*i 2aci ăstuia ceea ce trebuie-, şi noi ştiam ce 'nseamnăaceasta. ;nii medici acţionau la ordin, alţii din exces de"el, pentru a nu-şi pierde avantaele.

9rebuie să recunoaştem ce a fost, spune fostulşef al secţiei #ula, şi să începem un lucru bun, deoareceoamenii care au devenit un nimic, şi aceasta este ocrimă, oricum nu pot fi recuperaţi. * Au 2ăcut %in om unnimic şi aceasta este o crimă, unii a%uşi 'n spital 0%ra)eni au a6uns la mor&a!!! !'mi este ruşine %e cru0imea pe carea trebuit să o suport pentru cei #!?8 lei pe lună! Trebuiesă am m1n%rie şi %e toţi aceşti bani să cumpăr lum1nări-!

asemenea declaraţie cinstită a medicului silitsă devină instrument de tortură al unui reim inumandevine pentru un psihiatru comunist atitudinedeniratoare* faţă de ţară şi faţă de psihiatriaromânească.

?ată cum descrie un "iarist condiţiile de viaţă dela Spitalul #ula6 Saloanele sunt de fapt nişte raduri,bolnavii nu au lumină suficientă, eamurile de rad fiindde reulă mici. Pe pereţii exteriori sunt făcute deseneroteşti. Sunt 1BA de bolnavi şi toţi nu întreabă decât depâine, ţiări şi externare. 5ulţi sunt aici abandonaţi de

214



familie. &n "iua vi"itei era "i de cartofi*. &n salon nu poţista din cau"a mirosului de muceai şi de urină. !olnaviiau pe ei halate murdare şi rupte*.

S/italul )e /,ihiatrie >a' se află situat lână8unedoara şi a devenit şi el loc de detenţie pentru

di"idenţi şi opo"anţi ai reimului. & n 1AOO, după revaminerilor din =alea Viului, în această "onă au fost infiltraţifoarte mulţi securişti. 7iecare echipă de lucru era însoţităde doi noi anaaţi*. >ilnic dispăreau foştii lideri sindicali.S-a descoperit că foarte mulţi dispăruţi erau duşi, de fapt

internaţi, în Spitalul de psihiatrie >am.. 0uchian, inspector eneral în 5inisterulSănătăţii, aflat în această perioadă în inspecţie la acelspital, este surprins să vadă doi medici şi trei indivi"i cuhalate albe, însă cu ci"me ofiţereşti, care îşi făceaurondul*. El află că doar cu o "i înainte au fost aduşi acolo$% de mineri fără bilete de internare, fără a fi înreistraţila camera de ardă. +ici unul dintre pacienţi* nu avea

foaie de observaţie. &n cursul inspecţiei pe care o efectuea"ă pe liniede serviciu este însoţit în permanenţă de trei ofiţeri.?nspectorul, în aceste condiţii, mai observă că bolnavii*purtau căşti şi salopete de miner. ;nul dintre mineri era laeamul unui salon de aitaţi şi, aăţat de ratii, stria60ăsaţi-mă să plec de aici, nu am nimic*.

Sectia )e /,ihiatrie Bra2i este descrisă de

"iarista #armen 'ntohi L1AA1M ca un infern. Secţia se află într-un fost conac boieresc în care sunt depo"itaţi* O% debolnavi. ?nstalaţiile sanitare sunt în stare de deradareincredibilă, ţevile sunt sparte, robinetele lipsesc. 9avanelesunt fisurate şi pun în pericol, prin iminenţa de dărâmare,bolnavii, pereţii sunt umflaţi de irasie. ;nele saloane nusunt încăl"ite, iar lumina electrică nu funcţionea"ă, dincau"a instalaţiilor foarte vechi.

S/italul )e /,ihiatrie )in Tg Ocna este descrisde către S. 7ahi drept o neuropuşcărie. El funcţionea"ă într-o fostă puşcărie de"afectată din cau"a părăiniriiclădirii. &n locul foştilor deţinuţi stau astă"i bolnavii mintali.

215



Spitalul are "iduri vechi şi înalte de piatră caresunt supraînălţate cu sârmă himpată. 0acăte mari şi"ăbrele sunt peste tot, pentru ca bolnavii să fie binepă"iţi, dar nici nu se pune problema să fie bine înriiţi.+imic de aici nu te face să cre"i că este vorba de unspital. Peste tot acelaşi miros de urină, aceleaşi ferestresparte. &n saloanele de femei poţi vedea cupluri împerechindu-se sub privirile impasibile ale celorlaltepaciente, iar în saloanele de bărbaţi activea"ăhomosexualii. Peste tot este fri, sobele de teracotă abiadacă sunt calde. #ei cu paltoane dorm îmbrăcaţi, păturilefiind subţiri şi rupte. !olnavii mai în putere sunt folosiţipentru muncă forţată.

Atacul c+'an)+ului ,ecuri,t+/,ihiatric &n 1AAR, nomenclatura comunistă din psihiatrie

se decide să treacă la o relare de conturi ca în "ilele eibune. &n contextul noii* conduceri politice din ţară eaconsideră că este momentul prielnic de a întreprinde oacţiune demolatoare, în stilul anilor de lorie, împotrivapsihiatrilor care au început să critice pe faţă abu"urilepsihiatrice şi mai ales împotriva '.P.0.)., ruparea cares-a distins în mod deosebit în acest cadru.

=orbind despre Stalin şi stalinism, RoP .e%)e%e) caracteri0a e:celent mo%ul %e &1n%ire politicăa comunismului, caracteri0at printr*o ne'ntreruptăo2ensi)ă 'mpotri)a opo0iţiei %e st1n&a sau %e %reapta,spre a 'nşela opinia publică %e or&ani0are a %i)ersiunilor 3contrare)oluţionare- pe care %e multe ori le in)enta,apăr1n% 'n rolul %e +sal)atori- ai ţării . (e"astrul era pus întotdeauna pe seama diversioniştilor* burhe"i, aelementelor duşmănoase şi trădătoare, a sabotorilor,motiv pentru care adevărul este falsificat cu rosolănie.Parali"aţi de frică, supraveţuitorii vor înroşa rândulcorului de eloiatori la adresa conducătorului*.

(e la apariţia comunismului, a metasta"eiromâneşti, a stalinismului şi a epifenomenului său -abu"ul psihiatric - peste tot s-a desfăşurat acelaşiscenariu, iar lupta de arieardă a fostei nomenclaturi

216



comuniste din psihiatrie se încadrea"ă perfect în tipulclasic de stalinism.

Pe ba"a acestei ideoloii, la începutul anului1AAR, după o tăcere vinovată şi după ce s-au convins că în )omânia nu va exista un proces al comunismului,principalii autori ai abu"urilor psihiatrice au declanşat oacţiune de tip comando împotriva acelora care acummilitau direct şi aresiv pentru reforma în psihiatrie.

#ampania de televi"iune a lui Emanuel =aleriu şilunul serial din "iarul comunist al puterii de atunci -(imineaţa* - repre"intă exemplul tipic al unei acţiuniinspirate de fosta Securitate, mai ales prin calomnie şide"informare, în manieră profesionistă.

&mpinând în faţă un medic nesemnificativ, curave probleme caracteriale, familiale şi profesionale,acesta chipurile îşi asuma întreaa responsabilitate*, dar în fapt el a dat oca"ia nomenclaturii - deschi"ând aceastădiscuţie* în presă prin articole anonime sau prin intrarea în scenă a tartorilor - de a orani"a o campanie dedenirare şi minciună ca în "ilele lor bune Linvective,minciuni, indinare artificială etc.M.

Pentru ca atacul să dispună de un minimum decredibilitate, coman%oul a)ea ne)oie %e acu0aţii +speci2ice-B tră%are %e ţară, tră%area psiiatriei,)erocitate, ari)ism, %ar 'n acelaşi timp opo0anţii sunt şi o+&rupare nesemni2icati)ă-, colecti)ul psiiatrilor 2iin% 'nmo% e)i%ent cu totul 'n 6urul lor, e:act cum era şi poporul rom1n p1nă 'n ?L?, ca un monolit 'n 6urul +con%ucătorului-! :i iată cât de adevărate sunt afirmaţiilepoetului care spune6 -.ai 'nt1i %es2i&urea0ă*ţi a%)ersarul şi apoi 'l poţi trata ca pe un monstru- . #a şi în perioadacomunistă, vinovaţii principali sunt liderii opo"iţiei dinpsihiatrie, restul sunt doar nişte înşelaţi recuperabili*. Să încercăm să descifrăm mecanismul.

Profitând de neliniştea presei internaţionale şi înspecial de unele acu"aţii aduse de revista britanică 9heEuropean*, acu"aţii reluate de către principalele cotidianedin ţară în care se învedera existenţa unor abu"uripsihiatrice şi după 1A2A, comandoul transferă aceste

217



informaţii, în mare parte neadevărate, conducerii '.P.0.).7aptul că la ora apariţiei serialului din (imineaţa* şi aemisiunilor 9= situaţia era lămurită oficial şi public depeste un an, în sensul că exaerările preseiinternaţionale nu aveau la ba"ă informaţii provenite de la 'P0), nu a avut pentru cei dominaţi de ideea calomnieişi revanşei nici o importanţă. /entru &1n%irea comunistăa%e)ărul este relati) şi partinic L0eninM, iar panopliaclişeelor va fi pusă în mişcare. (acă adevărul lor* nuexistă, el se va fabrica. &n acest fel, emisiunile lui E.=aleriu şi serialul lui (uică din (imineaţa* au devenitmanifestări politice bine diriate de către fosta Securitateşi de către coleii lor psihiatri comunişti.

(e acum, scenariul se va desfăşura în manieratipică, binecunoscută, de la fosta Scânteie*. #onducerii '.P.0.). i se impută afirmaţiile din 9he European*, cumcă în )omânia ar mai exista 4%% de deţinuţi de conştiinţăinternaţi în spitalele de psihiatrie, iar ministeruladevărului* cere ca vinovaţii* să fie înfieraţi ca niştetrădători. (e"vinovăţirile, de"minţirile, arumentele,documentele scrise nu mai pot să aibă nici o influenţăpentru că de fapt această campanie nu îşi propuseseadevărul, ci denirarea unor idei, a unor atitudini etice şio pre"entare a abu"urilor psihiatrice din trecut ca nişteminciuni.

Poate că enumerarea calomniilor tipicementalităţii comuniste nu ar trebui să ne preocupe. carte albă privind abu"urile psihiatrice comuniste este înprimul rând o piesă de memorie, pentru ca peste câţivaani calomniatorii să nu spună că minciunile de astă"i aufost adevăruri. ?ată în cele ce urmea"ă şi în re"umat,maniera calomnioasă care a umplut peste 3% de painide "iar şi câteva ore de emisiune la televi"iunea publică.

'utorii serialelor susţin că activitatea '.P.0.). dea demasca abu"urile psihiatrice comuniste afectea"ăprestiiul unei întrei cateorii socio-profesionale, dar, şimai rău, acest lucru înseamnă şi o trădare de patrie. '.P.0.). este un rup foarte mic, nerepre"entativ, sub 1Ndin psihiatrii români, în timp ce asociaţia lor - '.P.). - ar

218



avea peste 1.%%% de membr, adică, ce să mai vorbim, toţipsihiatrii din )omânia. (eşi atât de mic, acest rupusculpoate atenta la onoarea profesiei şi, de ce nu, a întreiibresle medicale şi chiar a ţării întrei. '.P.0.). a luat fiinţădoar cu ţelul de a compromite psihiatria şi de aculpabili"a pe toţi psihiatrii Lcei cinci - şase tartori culpabilise identifică acum cu toţi psihiatriiM şi, bineînţeles, îiacu"ă doar de fapte imainare. Scopul declarat alasociaţiei ar fi de a identifica victimele psihiatriei şimedicii vinovaţi de abu", dar neputând aduce dove"ielocvente ăseşte ca vinovaţi pe toţi aceia care audeţinut posturi de conducere în psihiatrie, ale căror posturi membrii '.P.0.). le privesc cu ochi flămân"i*.(ar, revin foştii nomenclaturişti, abu"urile politice chiar dacă au existat, nu au fost în proporţie de masă Lvechiularument 0ă"ărescu, căruia i-a răspuns =ianu, aşa cumam arătat mai susM şi în nici un ca" după 1A2% Ldeci într-un timp re"onabil de a fi verificatM. #ăci, spun ei, de ce unreim totalitar ar trebui să folosească psihiatria şi nu închisorile/ Parcă nu ar şti de foamea de prestiiuinternaţional a liderilor comunişti.

&n raport cu Securitatea, psihiatria ar fi fost doar un avocat din oficiu al pacientului. Pentru Securitatecalea psihiatriei era o cale umanitară* prin care ei autauindividul, un lux pentru individ, iar pentru psihiatrieaceasta a fost doar o complicaţie*. (e fapt, di"identul ar fi aparţinut Securităţii şi numai în ca" deirecuperabilitate* severă era asistat de către psihiatru,dar, să fim atenţi, numai în folosul di"identului.

+oi credem că prin aceste afirmaţii cinismul aatins limita maximă. :i apoi, continuă nomenclaturiştii,nici nu au existat di"idenţi, căci la noi nu a existat unSaharov Lexact ca în luma în care cel ce împrumutasevecinului oala primeşte următorul răspuns6 mai întâi numi-ai dat-o, în al doilea rând era spartă şi apoi ţi-am înapoiat-oM.

:tiinţa calomniei a devenit pentru securisto-comunişti o adevărată artă. (e aceea calomniile vor continua6

219



'.P.0.). a devenit de fapt o asociaţie de familie, în urul a trei persoane, toate ahtiate după posturi înalteLla acea epocă postul de director îl avea *profesorul*?onescu, şef de catedră era =. Predescu, iar directorulPoliclinicii 9itan, vestitul #. orosM, dar, slavă (omnului,până acum aceste posturi înalte au fost salvate. (e fapt,prin aceasta ei s-au demascat ca adevăraţii inspiratori aicampaniei de presă şi 9=, nimeni altcineva nu ar fi avutaceastă putere în psihiatria românească.

;rmând raţionamentul de mai sus, membrii '.P.0.). sunt de fapt nişte pseudo-psihiatri care şi-aufăcut doar aură de di"idenţi.

Se trece apoi la calomnierea fiecărui lider înparte şi se începe întâi cu preşe%intele, care a fost uncomunist notoriu*, iar Doculescu ar fi autorul (ecretului414T1A2%, deşi se ştie că toate iniţiativele leislative dinpsihiatrie, chiar ordinele ministeriale erau concepute de=. Predescu. Orbiţi %e 2urie, %e %ata aceasta ei recunosc şi e:istenţa +unui templu al psiiatriei politice rom1neşti K,Spitalul >ălăceanca, unde preşedintele '.P.0.). a fostcândva director. (eci în )omânia nu a existat psihiatriepolitică, dar a existat un templu* tocmai acolo unde alucrat unul dintre di"idenţii cunoscuţi ai psihiatriei şipreşedintele '.P.0.). Să vedem, însă, chiar din uraacestor comunişti fără simţul onoarei, cum arată acesttemplu a cărui existenţă o acceptă, într-o ţară în care urăcă nu a existat represiune poitică prin psihiatrie.

Ast2el, la acest spital e:ista o pa0ă neme%icală,%eşi aici lucrau me%ici! Împotri)a u0anţelor, me%icii %eaici erau %otaţi cu ma&neto2oane! Aici erau internaţi toţi

posibilii %i0i%enţi, %eţinuţii %e conştiinţă, )ictimeleabu0ului psiiatric a%uşi prin )estitul Decret #Q?@8 .

?ată deci că tocmai dumnealor, aruncând evidentpisica în curtea vecinului, recunosc că a existat psihiatriepolitică. :i ce martori pot fi mai avi"aţi decâtnomenclaturiştii înşişi, adică făptaşii.

5aa"inul cu clişee ale propaandei comunistecontinuă. Preşedintele '.P.0.). a colaborat cuSecuritatea Latunci ce l-ar fi costat să fie cu ei până la

220



capăt/M, de fapt s-a autoproclamat preşedinte al '.P.0.).Lca şi cum noi, după 1A2A, am înfiinţat o celulă a P.#.).M.9oată activitatea preşedintelui este punctată numai defapte penale6 certificate medicale false, mită, evident învalută, şi-a internat soacra la psihiatrie pentru a omoşteni mai repede.

(in păcate, vicepreşedintele de la acea dată erarealmente din tama lor şi a reuşit să distruă practic '.P.0.).-ul. (ar să vedem cum îşi caracteri"ea"ă coleul,pe profesorul )omilă.

A 2ăcut parte aproape perpetuu %in comisiileme%ico*le&ale psiiatrice, %e)enin% un campion al abu0urilor politice psiiatrice care, %acă s*au 2ăcut, prinel s*au 2ăcut! ;ste un comunist 2anatic şi 'ntr*a%e)ăr, 2iin% e:clus %in parti% cu oca0ia me%itaţiei transce%entale, a2ăcut memorii lacrimo&ene la toate con&resele parti%ului să 2ie reprimit şi, spre &inionul său, acest lucru s*a'nt1mplat tocmai la ultimul con&res %in noiembrie ?L?!

Acum cocetea0ă cu /!N!!C!D! şi mai ales ar 2i a&entul electoral al %*lui Raţiu, %eşi # ani a 2ost lector la'n)ăţăm1ntul %e parti%, a scris mono&ra2ii ateiste şi materialiste, 'n colaborare cu un con2erenţiar %e laCate%ra %e mar:ism, toate pentru a obţine putere şi 2uncţii 'nalte 'n parti% şi 'n Cate%ra %e psiiatrie . &n modreal, ca orice nomenclaturist comunist, ei constată că

pro2esorul nu are operă ştiinţi2ică, nu a a)ut acti)itate%i0i%entă şi, %acă )reţi, )eri2icare securistă 'n urmă cu

peste 7 %e ani, s*a sustras %e la e2ectuarea sta&iului militar, a2iş1n% o boală 2icti)ă, toate %o)e%ite cu 2otocopii .

(in păcate, aşa cum am mai arătat, multe dintreacu"aţiile aduse lui )omilă s-au dovedit adevărate şi separe că şi-a plătit şi tributul prin distruerea din interior a '.P.0.)., la care trebuie adăuate di"armoniile sale depersonalitate, iar după ultimele activităţi KpublicisticeK, oserioasă involuare la o personalitate care a fostintelientă.

'l treilea este luat în colimator ?. =ianu, psihiatruelveţian de oriine română, care a devenit după emirareun neînfricat luptător pentru drepturile omului. :i el este

221



vinovat tot de înfiinţarea '.P.0.). !ineînţeles că i seaplică şablonul6 a fost membru de partid LinexactJ adepus cerere de înscriere, dar, timp de B ani, nu a fostprimit, blocându-i-se astfel promovarea şi forţându-i-seemirareaM, nu-şi îndeplineşte nici sacrosanta misiune astrăinilor de a aduce autoare, bineînţeles este trădător de neam şi ţară şi ândiţi-vă la enormitatea de a fivândut 'rdealul unurilor*. ' mai fost şi un maresimpati"ant al marxismului şi socialismului Lde ce,domne, a mai trebuit să emire"e/*M.

&n fine, dr. 5arian Popa, secretarul '.P.0.). ar fifost şi el mare comunist şi securist notoriu Lde ce ar fiaceasta o vină şi nu o calitate, având în vedere că ei înşişi au fost şi nu au manifestat nici o umbră de reretMşi mai extrae şi documente oficiale din minister Lreretuleste evident, pentru că astfel nu le-au putut ei ardeM.

9oţi liderii '.P.0.)., în bloc, nediferenţiat, auantrenat presa, instituţiile politice în calomniereapsihiatriei, au batocorit prestiiul ţării, au apelat la spiinulunor orani"aţii internaţionale. '.P.0.). apare astfel ca unoranism care blamea"ă şi şantaea"ă psihiatria, uninstrument al antipsihiatriei Lla care psihiatrie se referăoare, la cea socialistă/M, vor să de"membre"e asistenţapsihiatrică. (eşi un rupuscul mic şi nesemnificativ, '.P.0.). îi face să intre în panică pe adevăraţii* psihiatri.

Pedeapsa cerută pentru aceşti indivi"i trebuie săfie exemplară, iar 5inisterul Sănătăţii este incitat să intre în acţiune.

(e fapt, trebuie să avem milă de aceşti oameni.0a ce "ile au auns, când cu R - 4 ani înainte eranecesară doar o simplă notă informativă către Securitateşi totul ar fi fost re"olvat. 'cum ei, cei mai competenţi*,trebuie să umble cu albe, cu arumente. #e înscenare ar fi putut ei orani"a în anii lor de lorie, în timp ce acumtrebuie să se umilească şi să se roae la o ureche carepare surdă.

?ată, în final, conclu"iile la care au aunsorani"atorii campaniei de presă a acţiunii securisto-psihiatrice privind activitatea '.P.0.). şi a celor care

222



critică represiunea politică din psihiatria comunistăromână6 %eni&rea0ă corpul sanitar şi .inisterul Sănătăţii"%eni&rea0ă ţara prin acu0aţii %e nerespectare a%repturilor omului, %eşi pare a 2i )orba %e +ţara lor,- a%ică%e acea ima&ine comunisto*naţionalistă asupra ţării, cu acărei nostal&ie au rămas" %eni&rea0ă actualele structuri ale puterii le&islati)e şi e:ecuti)e ale ţării .

Să întrebăm acum pe orice deţinut politic sau peoricine este cât de cât acomodat cu felul în care sealcătuiau dosarele penale în timpul reimului comunist,dacă această acţiune securisto-psihiatrică nu este făcutădupă reulile celui mai înalt profesionism al fostuluireim. #e ar mai fi necesar acum pentru a se traeconclu"ia vinovăţiei de crimă împotriva orânduiriisocialiste şi securităţii statului* şi dacă, eventual,conducerea '.P.0.). nu ar avea soarta celor de la#ăciulaţi.

Să fim serioşi, tovarăşi comunişti din psihiatrie şide aiurea, dumnevoastă înotaţi astă"i împotriva istoriei,eneraţia tânără v-a expul"at chiar cu preţul sânelui, numai aveţi viitor şi de aceea cei care luptă pentru reformă în psihiatrie, inclusiv pentru reforma etică, nu vor păţinimic.

?ată deci cine sunt aceia care se considerăadevăraţii promotori ai psihiatriei româneşti, competenţi,patrioţi ieşiţi din trecutul lor comunist şi torţionar cu capul în sus şi lovind în Kpotăile * anticomuniste, aşa cumspunea dl. avriliu.

c "eac7iile +/iniei /ulice5 ale /re,eiEste reconfortant ca atunci când te afli anrenat

într-o operă socială să simţi solidaritatea celor din ur. 'mmai subliniat situaţia de di"idenţă în care se află psihiatriicare luptă pentru reforma psihiatriei, în contextul în care întreaa conducere a psihiatriei este în mâinile foştilor nomenclaturişti sau a comuniştilor din linia a doua. 'taculcriptocomuniştilor a fost bine ândit şi susţinut. ândiţi-văcă el a avut irul consilierului preşedintelul republicii, dl.5ironov.

223



'tacul celor de la "iarul uvernamental(imineaţa şi al postului naţional de televi"iune Lultimulrefuiu al comuniştilor în mass-mediaM a fost pentru noi şiun prile reconfortant de a simţi solidaritatea celor din ur şi sensul proresist al demersului nostru.

=om începe cu reacţia profesorului Piru,directorul "iarului (imineaţa, care înţelee de la începutsă se desolidari"e"e de calomniatorii care au folositspaţiul "iarului fără aprobarea sa. rele "ile au auns săaibă comuniştii din psihiatrie dacă nu-şi pot ăsi un loc pepământ, un "iar care să le împărtăşească acţiunile, să sefurişe"e şi să recură la contrabandă, fiind de"avuaţi de însuşi directorul a"etei la care au avut acces*. ?ată cumsublinia"ă profesorul Piru sitauţia creată Lîn Expres5aa"in din 11 febr. 1AARM6 *(in păcate, fundaţia(imineaţa a debutat cu nişte broşuri în care estereprodus serialul murdar al lui #. (uică. Eu m-am opuspublicării acestui material calomnios care nu face binenici prestiiului ţării. 'tunci, el L(uicaM a cerut autorul lui5ironov Lconsilierul preşedintelui ?liescuM, care le-a datlumină verde. +u cred că este băat ?liescu, ci maiderabă unul oros. ;nele articole nesemnate suntmurdării de-ale lui oros. (acă ar fi după mine, l-aş daafară pe (uică, care este un impostor*.

(oamne, oare pentru un rup aşa de mic şinesemnificativ era nevoie să implici consilierul unuipreşedinte al ţării, să înşeli viilenţa unui director de "iar,să ai de-a face cu persoane pe care propriul lor şef îiconsideră impostori şi toate pentru a tipări murdăriile luioros*/

)ectorul universităţii de medicină, şocat şi el deasemenea murdării, declara6 *&n viaţa mea am avutprivileiul* să constat nocivitatea invidiei medicale, însăniciodată ura, laşitatea, calomnia, ră"bunarea nu s-aureunit într-o acţiune atât de reprobabilă.

)edactorul emisiunilor 9= care s-a anrenat înaceiaşi acţiune deniratoare, Emanuel =aleriu, a fostconcediat şi nici astă"i nu şi-a mai recăpătat postul. :i tot

224



acest de"astru numai pentru a fi solidari cu comuniştii şitorţionarii din psihiatrie.

ranismele internaţionale s-au alertat. (l. 'nthonH #oombs, din rupul parlamentar britanic pentrudrepturile omului, declara la o conferinţă de presă6 *'tât5inisterul Vustiţiei, cât şi cel al Sănătăţii sunt de acord căs-au săvârşit abu"uri psihiatrice în )omânia . &ninstituţiile psihiatrice vi"itate membrii parlamentuluibritanic observă că6 oamenii trăiesc ca animalele*, iar laPodria, ud. !otoşani, voluntarii britanici care locuiesc şilucrea"ă la #ăminul de psihiatrie Lprintre care şi fiica unuiparlamentar britanicM au fost bătuţi din ordinuladministratorului.

Prin emisiunile 9= ale lui E. =aleriu şi serialul din(imineaţa, sublinia Sanda 'nelescu L1AARM, s-a lansatun atac împotriva victimelor psihiatriei totalitare. Suntapărate, în schimb, persoanele direct implicate în tortură,ca şi moralitatea reimului comunist în ansamblu.

(ar cel mai bine problema este tratată în9ineretul 0iber, de către (an Stanca.

S-a spus - arată autorul - vulari"ându-se, că toţiromânii au luptat într-un fel sau altul contra lui#eauşescu. (ar aceasta nu urmăreşte decâtcompromiterea fenomenelor de di"idenţă, atât cât a fost.#am acesta este şi raţionamentul acelora care, invocândforma de luptă colectivă şi anonimă a poporului român,au denirat orice po"iţie di"identă. Pe această linie, acompromiterii di"idenţei româneşti, s-au înscris şiacţiunile "iarului (imineaţa care s-a pus, chipurile, însluba psihiatriei noastre pentru a o apăra de trădarea dininterior şi exterior. 'ceasta, după părerea lor, ar terfeliprestiiul ţării, căci, dacă di"idenţii internaţi în clinicile depsihiatrie nu au avut nici pe departe intenţia de a protestacontra dictaturii, ei nu au fost decât nişte sărmane minţirătăcite*. (e fapt, atunci represiunea comunistă nici nu aexistat, limitându-se doar la urecheala* pe care miliţieniio mai aplicau celor care mai aruncau câte un fluturaş* pepiaţă. 'sta vrea, de fapt, să arate "iarul (imineaţa şi E.=aleriu, care a reali"at un reporta penibil despre nişte

225



făpturi omeneşti de plâns, dar este mai mult ca siur căE. =aleriu şi-a anticipat şi destituirea binemeritată.

Sistemul comunist a mers până acolo încât ceicare i se opuneau nu trebuia să fie vinovaţi, ci maiderabă nebuni. &n acest fel psihiatria a devenit din milocde tratament, o cale de distruere a omului care ar fi doritsă ândească liber. 'ceste lucruri sunt bine cunoscute.+ecunoscutul apare din clipa în care cauţi dove"i. 'stfel,oamenii pot claca psihic şi din cau"a condiţiilor în caretrăiesc şi atunci neurolepticele administrate le scot dincap ărăunii revoluţiei. (in acest motiv există o maredeosebire între cei distruşi cu bună ştiinţă şi cei prosttrataţi. 'ici intră şi multcomentatele ca"uri L;rsu, (rauetc.M. (acă aspectul unor instituţii psihiatrice din )omâniaeste deradant, acest lucru sporeşte confu"ia, făcând pestrăini să creadă că aceste instituţii camuflea"ă, de fapt,adevărate puşcării.

>iarul (imineaţa se întreabă cu candoare de cerepresiunea comunistă a avut nevoie să utili"e"emiloacele psihiatrice pentru a anihila pe individ, având ladispo"iţie dea miloacele clasice. )ăspunsul este simplu.Pentru că în al doilea ca", dove"ile că este deţinut politicse strân uşor, pe când în ca"ul psihiatriei ele se şter dela sine, în funcţie de formularea unui dianosticinterpretabil. &ntr-un fel, psihiatrul devine un uciaş carenu lasă urme. (ar, se întreabă autorul, în fond, procesulcomunismului de ce să nu fie însoţit şi de un proces alpsihiatriei/

&ntr-o ţară în care psihiatria nu era decât#enuşăreasa medicinii, iar psihiatrii erau priviţi ca niştepara"iţi dacă nu se puneau în sluba autorităţilor, odecantare a faptelor şi persoanelor devine necesară.Sesi"area forurilor internaţionale că în )omânia ar maiexista 4%% de deţinuţi de conştiinţă, chiar dacă nucorespunde adevărului, a fost binevenită pentru adetermina o privire atentă spre trecut, pe care trebuie să-lelucidăm atât pentru pre"ent, cât şi pentru viitor.

7aptul că puciul securisto-psihiatric este oprovocare este clarificat de dr. Doculescu, care sublinia"ă

226



că nu '.P.0.). a dat informaţiile pentru 9he European şică, în acest sens, a dat de"minţirile necesare atât înpublicaţia amintită, cât şi la postul de radio !!#. +iciparlamentul britanic nu a susţinut afirmaţiile preseienle"e, ci, din contră, le-a combătut. 0ucrurile seclarificaseră cu un an înainte de serialele din (imineaţa şide la 9=.

(ar toate acestea ar fi fost valabile pentruoameni care ar fi dorit să servească adevărul, în timp cemurdara campanie de presă a fost doar o acţiune decomando de tip securist în care adevărul nu a ucat niciun rol. (in fericire, întreaa acţiune a eşuat în ridicol.

Pentru a vedea cât de simplu ar fi pentrunomenclatură să ferească psihiatria de orice interpretare,cel puţin de aici înainte, redăm în continuare, pe scurt,maniera în care se fac internările la eneva, în Elveţia,aşa cum a relatat profesorul V. StuCH în cadrul unei vi"itepe care a făcut-o la noi.

&n Elveţia s-a de"voltat o psihiatrie modernă carepune ba"a pe tratamentul ambulatoriu. ?nternările sunttempori"ate şi nu survin decât în momentele de cri"ă.Există o lee pentru internările psihiatrice. 'stfel, pentruinternare medicul trebuie să dea un certificat de internarecare trebuie să corespundă unor criterii precise, cum ar fi6preci"area dianosticului, pericolul somatic iminent,necesitatea înriirii în mediul spitalicesc. 'cest certificateste verificat de medicii unei comisii şi dacă pareincomplet i se adauă date noi.

0a internare, bolnavului i se înmânea"ă leeainternărilor*. Pacientul are la dispo"iţie 1% "ile de lainternare pentru a face recurs. El trebuie examinat decătre unul dintre membrii comisiei de supravehere*.5aoritatea pacienţilor cad în sarcina serviciilor ambulatorii. '"i la eneva se vorbeşte tot mai puţin deun sistem spitalicesc şi tot mai mult de unul ambulator.?deea de ba"ă este ca bolnavul internat să fie cât mairepede externat şi încredinţat serviciilor ambulatorii.

&n Elveţia, principiul este ca spitalul de psihiatriesă fie deschis. Pentru bolnavii aitaţi se poate închide un

227



pavilion sau un salon, pe perioade scurte, dar se explicăpacientului sau familiei pentru ce se iau asemeneamăsuri. +u este o situaţie perfectă, dar este o încercarede a limita pe cât posibil măsurile de constrânere. &nspitalul de psihiatrie există şi o secţie închisă care estede fapt o secţie a închisorii. 'ici sunt trataţi cei care se îmbolnăvesc în închisoare. 'ceastă secţie esteindependentă de autoritatea penitenciară.

&n ca"ul delincvenţilor, pacientul este inculpat decătre oranele udiciare, unde avocatul sau procurorul potcere o experti"ă psihiatrică dacă cred că este vorba de oboală psihică. 9ribunalul poate declara pe pacientiresponsabil sau parţial responsabil, în funcţie de #odulpenal, şi poate dispune un tratament psihiatric în spitalsau ambulatoriu. (acă sunt înriiţi în spital, externareabolnavilor depinde de consiliul de supravehere*. Pentruunii se hotărăşte punerea în libertate cu titlu de încercareşi sunt în mod obliatoriu urmăriţi de serviciile obliatoriipână ies din cadrul incidenţei leale. Pacienţii pot fiexternaţi de probă şi apoi pot fi readuşi.

?ată cât de simplu ar fi ca în acest ca" să aplicămexperienţa elveţiană pentru moderni"area psihiatrieiromâneşti fără a cere fonduri buetare, ba, din contră,prin serviciile ambulatorii cheltuielile reducându-se la 1T4din costul spitali"ării. ?nerţia ţine nu numai de ândireacomunistă a B - 3 tartori, dar şi de numărul mare demedici care profită din sistemul actual de orani"are Lşefide secţii, piramida puterii, neacomodare cu noul, cuaplicarea metodelor specifice tratamentului ambulator, cupsihoterapia, în timp ce în spital poţi veni la ora stabilită,poţi vedea bolnavul o dată pe săptămână şi îi poţi da untratament la început pe care poţi să nu-l mai schimbiM.

'semenea propuneri de reformare am făcutperiodic din 1AOR, apoi după revoluţie, directorilor 'nheluţă, #oşa, ?onescu, pre"entând arumentemedicale şi financiare deşi nu am fost niciodată înstrăinătate pentru a studia orani"area psihiatrică aşacum au făcut-o ei în mod repetat. 5-am ales curidiculi"are, tăcere, eticheta e cam nebun*. Este clar că

228



privileiile pe care le oferă actuala orani"are arhaicăşefilor de secţie va face imposibilă orice reformă înpsihiatrie.

'ceasta este de fapt adevărata situaţie înpsihiatria românească, re"istenţa la orice schimbare,atacul murdar contra celor care deranea"ă* şi unconsens al mediocrităţii, al fricii că schimbând sistemulde orani"are se exclud, dacă nu din psihiatrie, din acelemici şi meschine privileii - şefiile.

G "e&+r'a 3n /,ihiatrie nu 3n,ea'n0anti/,ihiatrie

'şa cum am vă"ut, principalele arumente alenomenclaturii comuniste ţin mai ales de domeniulinvectivelor şi al calomniei, din cau"a sărăciei lor înarumente. 9otuşi, unii tartori-profesori au început săur"ească arumente ştiinţifice* acu"ând pe aceia caredoresc reformă în psihiatrie că ar fi antipsihiatri, ar aparţine unei noţiuni care a apărut cândva în psihiatriaoccidentală - antipsihiatria. (eci cei care nu areea"ăpsihiatria lor nu sunt decât nişte antipsihiatri Ladică vor desfiinţarea psihiatrieiM. 5are sărăcie de duh la aceştiprofesoriF

Subiectul antipsihiatriei este puţin cunoscut decătre psihiatrii noştri Leducaţi cu cărţile lui oros,?onescu, Predescu, )omilăM, iar în discursul lor profesorii* nu au de"voltat problema, mai ales cătermenul a venit ca o mană cerească atunci când seintensificase opo"iţia împotriva psihiatriei lor, cea înapoiată şi abu"ivă. Profesori ca 0ă"ărescu, ?onescu,Predescu, )omilă aruncau înainte de 1A2A, ca şi înpre"ent, eticheta de antipsihiatri tuturor acelora caredoreau o cât de mică schimbare a vechilor structuri dinpsihiatrie sau care nu erau de acord cu ei, în pre"ent ceimai antipsihiatri* fiind membrii '.P.0.). (e altfel, într-unlimba criptocomunist, < #020re,cu ,ulinia)e/en)en7a +lil+r /,ihice )e ac7iunea re/re,iv0$ a,+ciet07ii urghe2e. >olile psiice 'n concepţia sa apar

229



ca o consecinţă a +luptei %e clasă- . (in aceste motive,spune profesorul, ccidentul nici nu ar mai fi interesat deproblema abu"urilor psihiatrice din Europa de Est. Elplâne de exemplu soarta psihiatriei italiene unde, înurma unor lei la insistenţele antipsihiatrilor*, psihiatrii numai dispun de instituţii, de spitale în care să trate"ebolnavii, în timp ce dr. #rosinani era uimit de şanseleterapeutice instituţionale care există la 9imişoara. 9otuşi,se miră că în ultimul timp are loc şi la noi o ascensiune amişcării antipsihiatriei La se citi mişcarea pentru re2ormă'n psiiatrieM de care, chipurile, Europa s-a despărţit. +epunem întrebarea dacă în urma mult prea frecventelor vi"ite făcute în ccident, cu eforturi financiare care nu-iaparţin, atât a putut el constata în Europa - nostaliadupă orani"area a"ilară care prosperă în )omânia subpatronaul său.

/rincipala 2rică a lui .!$! este ca +mişcareainterioară, etică a psiiatriei, ocupată cu stu%iereaabu0urilor şi %osarelor, să nu ca%ă 'n partea cealaltă abarica%ei, a%ică 'n antipsiiatrie. Putem să-l asiurăm că îşi face rii inutile şi mai bine ar reflecta la alte probleme,cu adevărat importante.

(ar profesorul ne oferă şi soluţia6 - în acesteacţiuni trebuie chemaţi numai cei de meserie* Lfărădiscuţie că se ândeşte la Predescu, ?onescu, 5ilea,)omilă, poate şi la recu şi evident la el, adică la aceiacare au haiducit* psihiatria comunistă timp de deceniidevenind astfel oameni de meserie*M.

Să lăsăm însă deoparte elucubraţiile profesorului- care îşi plăteşte avansările după care a tânit atât -pentru a explica de ce aceşti criptocomunişti folosesctermenul de antipsihiatrie, sperând că poate aşa vor putea bara orice reformă în psihiatrie şi mai ales vor barapsihiatria socială, stadiul în care se află astă"i psihiatriaeuropeană în care - pentru informarea lui - ?talia ocupăun loc de frunte. 'unerea la stadiul de psihiatrie socială,pe care 5. 0. o vede ca +%espărţire %e re2ormă-, dincontră, este o desăvârşire a reformei la nivelulexienţelor şi nivelul ştiinţelor actuale care cam lipsesc la

230



psihiatrii din ţara noastră, raţie în primul rândprofesorilor*.

Este nevoie aici de puţină istorie. Psihiatria aevoluat în secolul al @@-lea în trei etape succesive, înfuncţie de de"voltarea diferitelor ştiinţe Lbioloie,psiholoie, socioloie şi concepte umanisteM. (eci, iatăaceste etape6

1 Eta/a i+l+gic05 apare la începutul secoluluiba"ându-se pe explo"ia de cunoştinţe bioloice Lstudiianatomice, de fi"ioloie, enetică, biochimie,descoperirea microscopului, a microbilor etc.M. Graepelinacceptă modelul medical LbioloicM de boală şicorespondentul său, spitalul psihiatric, construit dupăprincipiile spitalelor de boli somatice. 'cest model adominat absolut psihiatria Europei până în 1A$B < 1AB%,dar din nefericire 'n U!R!S!S! şi 'n tot la&ărul socialist,e)oluţia psiiatriei se )a opri la acest ni)el, sin&uracontribuţie 2iin% i%eolo&i0area, a%ică acre%itarea politică asistemului psiiatric ca fiind materialist-dialectic şide"voltând aşa-numita psihiatrie clinico-nosoloică. 'ceastă ideoloi"are a înheţat evoluţia psihiatriei înţările comuniste, respinând conceptele psiholoice deexemplu Lşi 5. 0. ştie cât a luptat prof. Pamfil pentru aduce psihiatria în fa"a psiholoicăM. (ar acum, 5.0. vreasă continue aceeaşi psihiatrie Lpoate se crede într-odisciplină populată doar cu proştiM şi tare aş pune la îndoială exta"ul italianului de care amintea 5. 0. când avă"ut orani"area psihiatrică de la noi.

F Eta/a /,ih+l+gic0 şi a psihiatrieipsihodinamice a apărut în Europa, dar din cau"ară"boiului a fost mult mai prolifică în S.;.'., ţară de a"ilpentru mulţi oameni de ştiinţă, inclusiv psiholoi, foartemulţi fiind evrei persecutaţi de către na"ism. 'par concepte noi pe ba"a studiilor lui 7reud, se naştepsiholoia medicală, care va pune la dispo"iţie noi teoriiprivind personalitatea, va dispune de metode terapeuticespecifice, va fi capabilă să dea numeroase explicaţiipsihopatoloice. 9oate aceste concepte au fost inter"isede ideoloia comunistă la noi şi bineînţeles tartorii

231



contestărilor acestor instituţii care nu numai că nu eraubune pentru tratament, dar nu ar fi trebuit să aparăniciodată. Spre de"ilu"ia lui 5. 0., în ?talia a fost o maremişcare socioloică, iar presa a fost în fruntea promovăriischimbărilor. (esiur au fost şi unele drame. 5ulţipsihiatri au avut sen"aţia distruerii unei instituţii, s-auopus şi au fost şi mulţi deniratori, dar astă"i psihiatriaoccidentală este una socială, iar instituţia de tratament cutotul umani"ată. #a să fiu sincer, mai derabă aş credecă 5. 0. minte decât să cred că medicul italian admirăinstituţia pe care o conduce Lde exemplu, ce s-a întâmplat cu spitalul din >am /M.

(ar o asemenea denirare* în contextulsistemelor democratice occidentale nu a fost niciodatăinterpretată ca trădare de ţară sau ca antipsihiatrie, deşi,aşa cum am arătat şi aici, procesul s-a desfăşurat"omotos. 0a aceste discuţii au luat parte socioloi,filo"ofi, urişti, prelaţi, activişti pentru drepturile omului,psihiatri reformatori etc. :i în ccident a fost o re"istenţăla schimbare din partea vechilor sluitori ai acestor instituţii Lfără a fi comuniştiM, iar marea parte apersonalului a trăit acea fi"ioloică sen"aţie dedistruere* a psihiatriei, din cau"a unui firesc reflex deapărare.

&n această teribilă luptă au apărut conceptediferite care, în contextul atmosferei democratice, s-auconfruntat, s-au neat reciproc, dar au format până laurmă marea .işcare Sociolo&ică %e Re2ormă %in/siiatrie.

aşa de mare pluralitate de po"iţii şi abordări adus la posibilitatea ca, retrospectiv, să se poată distinedouă curente importante6

a! Un curent re2ormator şi constructi) care,supun1n% unei critici )eemente )ecea psiiatrie,o2erea soluţii pe ba0a cărora s*a %e0)oltat actuala

psiiatrie socială şi instituţiile ei! În acest curent s*auan&a6at toţi psiiatrii pro2esionişti! Re0ultatul a 2ost omo%i2icare totală a structurii psiiatriei, o nouă )i0iuneasupra bolii psiice şi asupra instituţiei %e tratament!

233



b! O sume%enie %e concepţii eteroclite emisemai ales %e către nespecialişti, care * %eşi au contribuit lacurentul 'nnoitor * nu au putut 2i acceptate %e cătrespecialişti, ele necorespun01n% unei re2orme raţionale şi nici practicii! Acest &rup polimor2 %e concepţii, care %emulte ori a %eran6at prin tensiunea cu care eraususţinute, a 2ost %esemnat cu %enumirea %eantipsihiatrie.

Nu a)em i%ee 'n ce măsură ştiu pro2esorii, %ar trebuie să subliniem 'n mo% )eement că e:istenţainstituţionali0ată a unei entităţi care să se %enumeascăantipsihiatrie nu e:istă, iar %enumirea a 'nceput săcapete tot mai mult aspecte peiorati)e, %in păcate la noi 2iin% utili0ată %oar %e %etractorii re2ormei 'n psiiatrie, 'ntimp ce 'n Occi%ent această %ispută a %ispărut %e mult

prin )ictoria psiiatriei sociale. ?ată, deci, ce vrea de faptdl. 5. 0. - o mistificare într-un mediu care este puţininformat Ldeşi, din păcate, se pare că el este perfectconştient de acest lucruM.

Pe de altă parte, teoriile antipsihiatrice suntfoarte diverente, cu variante sociatrice sau politice, cuextremişti de dreapta sau de stâna.

&ncă din epoca di"idenţei psihiatrice din)omânia, nomenclaturiştii de a"i şi de ieri încadraupeiorativ ca antipsihiatri pe toţi cei care ieşeau din front*.(e exemplu, lucrarea noastră Psihiatria socială* a fostscoasă din librării şi dată la topit pe motiv deantipsihiatrie.

'şa cum am mai arătat, schimbarea în psihiatriaromânească nu va veni niciodată de la aceia care profitădin vechile structuri. (in acest motiv implicarea celor dinafara psihiatriei Loameni de cultură, "iarişti etc.M va fi oetapă istorică necesară ca şi în ccident.

#a"ul )omâniei devine şi mai acut prin aceea căpsihiatrii s-au calificat după cărţile şi sub îndrumareaprofesorilor îndoctrinaţi de comunism. r, după B% de anide psihiatrie bioloică, ideoloi"ată marxist, pavlovi"ată în epoca stalinistă, va fi foarte reu pentru psihiatrii maivechi să se adapte"e noilor exienţe. Practic, aceştia ar

234



trebui să se recalifice, domenii întrei ale psihiatrieiactuale fiindu-le complet necunoscute, acţiunea lor înpsihiatrie fiind una de tip pompieristic, aşa cum au învăţatdin cărţile pe care le-au citit Lpe care au avut voie să leciteascăM. #u titlu anecdotic aş aminti una din perleleândirii profesorului Predescu. Priviţi, spunea el, toţimedicii din alte specialităţi care au emirat s-au reali"atacolo, unii în mod excelent. +u cunosc însă nici unpsihiatru emirat care să fi făcut o mare carieră înccident*. +u ştiu ce a vrut să spună profesorul, dar pentru mine a fost clar că toţi au fost feriţi de succes* dincau"a subcalificării pe care le-a asiurat-o tocmaipsihiatria predată de el la catedră şi prin tratatele sale depsihiatrie*.

Este clar că numai psihiatrii tineri, de"interesaţide ierarhi"area riidă din orani"area psihiatrică ar maiputea spera, în condiţiile actuale, la o calificarecorespun"ătoare. ?ată dar de ce există această acerbăre"istenţă la orice reformă în psihiatria noastră. Este clar că '.P.0.). va fi mereu acu"ată de antipsihiatrie. (ar,sublinia"ă 5arian Popa, '.P.0.). este ata să intre încompetiţie cu vechiul stil de psihiatrie, pornindu-se de lapremi"a revi"uirii şi înnoirii psihiatriei. '.P.0.). nu-şipropune să elimine sau să condamne pe psihiatrii caretrebuie să se adapte"e noilor concepte psihiatrice, ci îşidă seama că prin această schimbare va exista ominoritate care va suferi şi care va necesita toleranţă şi înţeleere.

(osarele abu"urilor se cer în primul rândinventariate, deoarece au existat psihiatri care au cre"utsincer că di"idenţii sunt bolnavi psihici. Pe ba"apsihiatriei lui Predescu era foarte uşor ca ceea ce nucorespundea consensului social să poată fi încadrat într-o clasificare riidă, în care termenul de boală aveaconotaţia unei boli somatice, definitivă şi în mare parteirecuperabilă. )estabilirea adevărului nu are nimic de-aface cu o răfuială măruntă şi nu este un motiv de ră"boi între psihiatri.

235



&n anii dictaturii, prin politica i"olării intenţionate,psihiatrii au fost i"olaţi atât de medicină, cât şi depopulaţie. Pentru cei care s-au eriat în conducători aipsihiatriei, normalul era un om obedient fără alte opiniidecât acelea ale puterii, ceea ce ustifica dubla conştiinţăşi dublul standard Lunul de faţadă şi unul pentru tineM, defapt, o adevărată schi"ofreni"are socială. Vudecareanormalităţii devenise un adevărat monopol al puterii şiimplicit al unei psihiatrii docile şi servile. ?ată de ce nicia"i cei numiţi de atâtea ori nu pot concepe nici oschimbare, declarându-i pe cei care vor schimbarea dreptduşmani ai psihiatriei.

#e i se poate reproşa psihiatrului într-unasemenea context aberant şi represiv/ &n primul rând,inorarea faptului că societatea, sistemul au devenitpatoloice. Psihiatrul a fost forţat să inore nebuniaenerală şi să se limite"e la cabinetul şi la cărţile sale,cooperând în secret cu oranele puterii pentru i"olareaaşa-"işilor bolnavi periculoşi. Sub această etichetă s-auascuns adesea interese politice leate de di"idenţă.

Psihiatria română, ca şi întreul sistem social, afost totalitară, întreţinând în fapt o atmosferă antisocială,contribuind la uniformi"area, depersonali"area şi lapierderea încrederii în om. 'cest lucru s-a putut petreceşi fără concursul vinovat al unor psihiatri. #ei vinovaţi aufost puţini şi ei au fost numiţi mereu, atât în trecut, cât şi în pre"ent. Se pot recunoaşte cu uşurinţă pentru că aufost mereu recompensaţi de comunism pentru serviciilefăcute L,alarii 'ari5 cu'ul )e &unc7ii5 'ulte titluri+7inute &0r0 'erit5 /r+'+v0ri ra/i)e5 /lec0ri 3n,tr0in0tate a/r+a/e 3n '+) e6clu,iv5 lieratatea )e ati/0ri &0r0 ac+/erire val+ric05 avantaHe ec+n+'ice5 3nc0lcarea legil+r &0r0 a &i ,anc7i+na7i etc(.

&n epoca totalitarismului psihiatria a fri"atabsurdul şi nu loica, antisociabilitatea şi nu sociali"area.0upta unor psihiatri pentru resociali"are a făcut caaceştia să fie priviţi cu ură şi consideraţi periculoşi.

(in punct de vedere teoretic, psihiatria comunistănu a depăşit ori"ontul bioloiei, considerând boala ca pe

236



o fatalitate. Psihiatria viitorului trebuie să depăşeascăacest sistem şi să colabore"e cu sistemul social, dar sprebinele bolnavului. (in aceste motive, '.P.0.). a propusuvernului înfiinţarea unui institut de psihiatrie socialăcare să forme"e specialişti apţi de a lucra în psihiatriasocială şi resociali"are.

Situaţia în care ne aflăm nu trebuie să ducă ladescuraare, mai ales când drepturile omului sunt apărateşi de orani"aţii internaţionale. rupul reacţionar caredeţine funcţiile principale în psihiatrie şi se opunereformei nu va mai avea mult timp puterea, (umne"eulucrea"ă doar cu eternitatea.

Problema principală la noi o repre"intă astă"inaşterea unei psihiatrii moderne şi o ruptură de vecheapsihiatrie bioloică şi a"ilară, autoritară şi sărăcăcioasă.Prin aceasta sperăm la sincroni"area psihiatriei noastrecu cea europeană.

Capitolul

ABU>U"I#E PSI?IAT"IEI PO#ITICE-IN "O<ÂNIA

Stu)iu c+ncretVulnerailitatea /,ihiatriei r+'8neşti

'şa cum subliniam în capitolele anterioare,folosirea abu"ivă din raţiuni nemedicale a psihiatriei aatins apoeul în cadrul reimurilor totalitare fasciste şimai ales comuniste. Periodic, acu"aţia de abu" poate fi îndreptată împotriva oricărui psihiatru, indiferent de undear proveni, şi este normal, fiecare individ poate reşi. (ar acest fapt apare ca un adevărat sinistru atunci cândcuprinde un între sistem profesional din raţiunea de a

237



! /siiatrii care au constituit o2icialitatea %in psiiatrie 4nomenclatura5 * 'n str1nsă colaborare cuSecuritatea şi cu or&anele %e parti% -, ei înşişi ocupândmari funcţii de conducere în partid şi poate şi diferiterade în Securitate. Ei sunt aceia care au orani"atconştient represiunea psihiatrică în teorie şi practică.

#! /siiatrii %i0i%enţi sau opo0anţi , în număr foarte mic Lcel puţin cei cunoscuţiM, înţeleşi, dar nesusţinuţi activ de marea masă a psihiatrilor. Ei aucriticat sistematic sau sporadic abu"urile sau au iniţiatpropria lor mişcare de de"ideoloi"are, neoficial sau cuacoperire, dar toţi au criticat psihiatria oficială şi peexponenţii ei.

(! .area masă a psiiatrilor oneşti, %ar %e0interesaţi şi %e0in2ormaţi, tributarii psiolo&iei +%ecuşcă- , alipiţi adesea în manieră colonială profesorilor*din "ona lor eorafică, pentru micile avantaeadministrative sau pentru o viaţă liniştită.

(in primul rup fac parte puţini indivi"i, poate odu"ină, dacă scădem din aşa-"işii oficiali acelepersonalităţi de cultură pe care comuniştii le foloseaumereu ca papuşniCi*, cum îi numea 0enin, sau maiderabă ca tovarăşi vremelnici de drum*. 'ceastă du"inăde nomenclaturişti ocupa şi ocupă şi a"i toate po"iţiile deputere, iar de pe aceste po"iţii o colectivitate mică, în ur de 1.%%% de persoane, manipula şi manipulea"ăpsihiatria şi pe toţi psihiatrii. Pentru a face plăcerepartidului, ei au devenit marii teoreticieni, contestatari aiconceptelor psihiatrice moderne venite din ccident. 'cest rup a participat la abu", orani"ându-l şirecompensând pe cei care s-au eriat în torţionariexecutanţi.

#are era motivaţia acestei colaborări cu sistemulpolitic comunist/ (in acest punct de vedere am pututde"vălui următoarele motivaţii6

! .oti)aţia i%eolo&ică, sinceră sau oportunistă,de credinţă în idealul comunist şi de loialitate faţă departid. Pentru aceşti indivi"i criticarea partidului sau asocialismului putea constitui un fenomen de

239



inadaptabilitate socială sau chiar de boală mintală. (inaceste motive ei vor eticheta pe indivi"ii supuşitratamentului* lor ca suferin"i de schi"ofrenie sauparanoia. 9rebuie să subliniem totuşi că la acest rup,adesea, comportamentul avea o ba"ă de convineridubioase, ca dovadă că după revoluţie unii s-au înscrisimediat în partide de dreapta sau au devenit apoliticiLdoar dr. 'nheluţă a intrat în P.S.5., unde a candidatpentru Senat, fără succesM.

#! Dorinţa %e promo)are pro2esională, care ledădea putere şi influenţă, satisfacerea ambiţiilor, beneficiipentru o viaţă mai bună şi, adesea, ambiţia lor depăşeasfera psihiatriei, dorind să devină miniştri, deputaţi şichiar membri ai #omitetului #entral.

(! Cali2icarea lor politică a %eterminat numirea 'n2uncţii, 'n timp ce cali2icarea psiiatrică era subsi%iară.(in aceste motive trebuia mereu să-şi reînnoiascădove"ile de ataşament faţă de partid şi de ideoloie. =.Predescu a fost peste RB de ani secretar de partid, apoiprorector, deputat în 5.'.+., dar asemenea funcţii politicele avusese şi în vremea studiilor în ;.).S.S. (in acestemotive studiul documentelor de partid, al diferitelor schimbări ideoloice ocupa la ei cea mai mare parte dintimp, problemele profesionale ocupând ultimul loc, po"iţialor socială nefiind leată de profesionalitate. Problemadevenea dramatică atunci când conducerea partiduluiLlocală sau centralăM se schimba, iar acu"aţia deataşament faţă de fostul şef de partid putea duce lapierderea funcţiilor politice care constituiau, de fapt,fundamentul carierei lor profesionale.

7! /arti%ul )a promo)a ca%re %e)otate şi %e'ncre%ere 'n primul eşalon al psiiatriei pentru a facilitacontrolul său şi al Securităţii. &n prima fa"ă, studiile în;.).S.S. erau absolut necesare, deoarece laataşamentul faţă de partid în acea epocă era neapăratnevoie şi de dovedirea ataşamentului faţă de ;niuneaSovietică.

&n acest context, vulnerabilitatea psihiatriei a fostfoarte mare, ea rămânând, practic, la discreţia puterii

240



politice. Psihiatrii din această cateorie trebuia să aleaă între partid şi pacient, %ar pentru pre0er)area pri)ile&iilor ei )or ale&e tot%eauna parti%ul . #olaborând cu partidul şibraţul său înarmat - Securitatea -, înseamna că aveau unduşman comun -di"identul. (e acum, explicaţiile eticiipersecutării di"idenţilor erau mult mai simple, aşa a decispartidul, care evident nu reşea niciodată. Psihiatrulnomenclaturist ştia că patronul său este partidul şi căorice abu" este în conformitate cu dorinţa acestuia.

Ca urmare a colaborării, psiiatrul nomenclaturist primea ca bene2iciu un salariu %imensionat la ma:imum, plecări 'n străinătate, )ile %e )acanţă, acces la ma&a0inespeciale, bunuri %e lu: şi alte recompense pentruser)iciile a%use! (in aceste motive, unii dintre ei audevenit adevăraţi apoloeţi ai comunismului chiar şi peplan internaţional, prin atitudinea de la diferitele conresepsihiatrice.

P,ihiatrii )i2i)en7i au fost şi sunt puţini la număr şi au criticat deschis sau voalat reimul, mai alesutili"area psihiatriei împotriva di"idenţilor politici. ;nii aufost pedepsiţi sever, alţii siliţi să emire"e, li s-auorani"at procese publice şi chiar înscenări udiciare. 5aiales cei rămaşi în ţară au fost marinali"aţi, nu au maifost promovaţi, li s-a luat dreptul de a publica. 'lţidi"idenţi s-au rupat în mici rupuri mai mult sau maipuţin oficiali"ate şi au reuşit să aibă o oarecare activitate în presă, au publicat unele lucrări în reie proprie. S-aplătit un mare preţ, dar di"idenţii şi-au asumat acest risc.

-i2i)en7a /a,iv0$ a fost, de asemenea, unadin căile de luptă. 'stfel, mulţi psihiatri aveau o atitudinebinevoitoare şi chiar de fraterni"are* cu di"idenţiiinternaţi, acest lucru fiind afirmat de mulţi dintre di"idenţiiinternaţi la psihiatrie.

P,ihiatrii neangaHa7i repre"entau maoritateaabsolută. #omportamentul lor de compromis era motivatprin frică, u"ând de procedee de deneare şiraţionali"are pentru a evita dureroasele probleme etice.(ar frica şi compromisul caracteri"au în fapt întreaa

241



populaţie a ţării şi poate de aceea repre"entau o scu"ă şipentru psihiatri.

P,ihiatrii c+n&+r'işticunoşteau normele şi

convenienţele societăţii comuniste româneşti şi ştiau căun pas reşit era plin de riscuri. (e aceea, prima lor riăa fost să evite a avea de-a face cu di"idenţii, iar dacăacest lucru nu putea fi evitat, dădeau vina pecircumstanţe*. 5ulţi au căutat să răspundă la cererilenomenclaturii printr-o înţeleere tacită faţă de ceea ceaceasta pretindea. Pe de altă parte, era reu de cre"utcă, fiind psihiatri, puteau evita total riscul de a avea de-aface cu di"idenţii. 'desea, neputând evita contactul cu ei,puteau uca o şaradă de maniera următoare6 -Ştiu că nueşti bolna) psiic şi că nu trebuie să te interne0, %ar &1n%eşte*te ce ai păţi %acă te*aş %a pe m1na lor şi cerău mi*ai 2ace şi mie! Nu pot 2ace mai mult, şe2ii măsupra)e&ea0ă, %ar să ştii că eu urăsc mi0eria aceasta!

Am1n%oi suntem 'n aceeaşi barcă- . 'ceastă şaradă, în care fiecare îl inoră pe

celălalt, este în esenţă o manieră a conformismului. Estevorba aici de persoane normale intelectual, cu interese şiconvineri convenţionale. 'ceste persoane credeau, defapt, în nemurirea sistemului comunist şi în lipsa de sensa re"istenţei. (e fapt, ei nu îi înţeleeau pe di"idenţi,aceştia repre"entând pentru ei un fel de luptători cumorile de vânt. #ând ai un apartament, o familie, unserviciu nu merită să te expui, iar societarea comunistănu area nonconformismul. (e fapt conformismul domina întreaa societate. (in acest motiv compromisul dinpsihiatrie face parte dintr-un sistem social pe care îlpractica maoritatea cetăţenilor.

0ipsa de informaţie, imposibilitatea de a urmărimişcarea ideilor în cadrul ştiinţelor neuroloice au dus laplafonarea şi intoxicarea psihiatrilor români, obliaţi a citinumai literatura ce purta irul oficial, adică a celor maipuţin profesionişti dintre ei. Psihiatria, în conformitate cuaceste manuale, devenise o disciplină cu A < 1% boli lacare se reducea întreaa complexitate a disciplinei încadrul unei vi"iuni eminamente bioloice. #hiar studiul

242



supraalomerate. (upă consumarea evenimentului politictoţi erau eliberaţi, unii dintre ei chiar fără o formalitatescrisă sau o examinare medicală.

'ici nu este vorba de un abu" psihiatric, ci de unabu" de psihiatrie. Era practic imposibil ca simplu medicsă te opui unei asemenea acţiuni care vi"a sute deoameni şi dispunea de o premeditare şi o orani"areperfectă, în care doar directorii de spitale erau implicaţidin partea profesioniştilor. po"iţia nu numai că ar fi dusla concediere, dar şi la interpretarea politică a estului.

#! Acţiuni ile&ale 'n scopuri politice la persoanecare au a)ut o boală mintală. (in acest punct de vedere,cercetarea noastră a identificat următoarele cateorii6

a! Dia&nostice manipulate %in moti)e politice,referitoare la necesitatea de spitali"are, cum ar fischi"ofrenia, paranoia etc. #u cât simptomele erau maineative, cu atât mai clar era că pacientul nu areconştiinţa bolii sale*.

b! Tratamentul cu neuroleptice sau cu electroşoc 2ără moti)aţie me%icală. (in când în când, deţinuţilor din închisorile comuniste sau din spitalele de psihiatrie li seadministrau electroşocuri sau neuroleptice, deşi acestlucru nu era necesar. mărturie în acest sens a lăsat-odeputatul )adu #iuceanu. El spunea că era neurolepti"atfără nici un temei medical. 9ratamentul se aplica în ca"urisimilare ca pedeapsă, pentru a-l face pe individ maisupus şi nepericulos pentru reimul politic.

c! Secţiile psiiatrice bine pă0ite, care e:istau lacele mai multe %in spitalele 6u%eţene, %ar e:istau şi secţii si&ure, complet i0olate, secţii în care numai personalulmedical şi oficialii cu reim special aveau acces. 'cestesecţii erau destinate doar deţinuţilor faţă de care sepractica o psihiatrie abu"ivă. asemenea secţie a fiinţatşi la Spitalul h. 5arinescu, sub denumirea de secţia aopta, şi a fost condusă de dr. Epaminonda 9omoru.

%! Instituţii speciali0ate, %estinate +tratamentului- special al %i0i%enţilor . &n )omânia au avut această tristănotorietate Spitalul din ătaia Lba"a clinică a catedrei dela 9imişoara a prof. 0ă"ărescuM, mai ales în anii B%,

244



spitalele Poiana 5are, P. ro"a, )ăducăneni,!ălăceanca etc. po"iţie aparte, ca"ul nefiind încăelucidat, o are #entrul de #ercetări 7i"ioloice din!ucureşti, unde s-ar fi făcut experienţe cu destructuranteale personalităţii.

e! Abu0ul %e %ia&nostic 'n 2a)oarea bolna)ului .;n număr de medici susţin că în perioada comunismuluiau practicat false dianostice pentru a salva pacienţii dela o situaţie mai proastă care i-ar fi aşteptat. Este osituaţie încă neclarificată din punctul de vedere al eticii şimoralei medicale, mai ales că în toate aceste ca"uri însuşi psihiatrul ar fi riscat foarte mult.

(! $e&islaţia ca 2actor %e 'ncura6are a abu0ului afost, de asemenea, un lucru important. Structurile lealeale anilor de dictatură din )omânia erau astfel ândite încât puteau facilita abu"urile psihiatrice. 'stfel, chiar #odul penal deschidea uşa abu"urilor psihiatrice politice. 'stfel, articolele 11$, 114 c.p. sunt exemplare în acestsens. 'ceste articole presupuneau condamnarea pentrudelicte de natură politică sau motivate politic şi, înconsecinţă, asiurau impunerea sancţiunilor sau aprivărilor de libertate, inclusiv privarea de anumitedrepturi pentru a elimina di"identul din viaţa politică saua-l blama pe el şi ideile sale. 'ceste măsuri includeautratamentul obliatoriu într-o instituţie spitalicească sauambulatorie înainte sau după condamnare, inter"icereapracticării unei profesii sau funcţii publice.

'lte lei specifice, cum ar fi retraerea dreptuluide a conduce automobilul, erau la fel de dure.

&ntr-adevăr, potenţele abu"ive sunt încuraate deleile privitoare la declararea incapacităţii mentale a unuiindivid. 'cest lucru este deosebit de evident în 0eea nr.4T1AO2 care permite sechestrarea în ca" de urenţămedicală. 'stfel, aşa-"isele urenţe medicale erautransformate în urenţe de ordin politic şi aceasta petemeiul reţinerii pe motiv de boală.

(ecretul 1RT1A3B prevedea internarea pentrupericulo"itate* pe ba"a unor declaraţii luate de la vecinisau de la membrii familiei, fără ca individul să poată face

245



recurs faţă de aceste acu"aţii. 9ribunalul udeca înşedinţă închisă, fără a asiura apărarea sau probatoriul. 'cu"aţiile puteau fi aduse de către rude, prieteni, dar şide autorităţi. 0a fel, (ecretul 414T1A2% prevedeposibilitatea tratamentului obliatoriu la indicaţia unuisinur psihiatru, care putea fi uşor supus presiunilor autorităţilor. 5ai mult, în ca"ul acestui decret, întreaaacţiune de privare de libertate a individului era deleatăoranului sanitar, în timp ce Securitatea diria din umbră,asta ca urmare a criticilor aduse (ecretului 1RT1A3B.

problemă delicată se referea la natura şidurata detenţiei în unitatea psihiatrică, conform ordinelor 5.S. B3T1AO3 şi R31T1A2O. )iscul implicat constă în faptulcă procedurile leale, destul de imprecise, duc lareţinerea pe motive de sănătate a persoanelor care aunevoie de tratament Linclusiv a opo"anţilor politiciM.

;n alt aspect al suspiciunilor l-a constituit aşa-numita răspundere colectivă în experti"ele psihiatricecare implicau sau nu un abu" politic. Era aici un perfidamestec între formal - leal şi flarant - discreţional.(eoarece formularea deci"iei aparţinea unei comisii, eanu putea fi contestată oficial.

(ar toate comisiile de experti"ă psihiatrică erauformate din membri care obţinuseră obliatoriu avi"ulSecurităţii şi formal şi al 5inisterului de Vustiţie, ceea cedenotă faptul că era vorba de persoane selecţionate şiverificate politic. 5ai mult, comisia de supraexperti"ăcare în final dădea deci"ia definitivă, avea ca preşedinteperpetuu pe =. Predescu.

7! Declaraţii sper6ure moti)ate politic . reaproblemă se ridica atunci când dianosticul se stabileape ba"a unor mărturii* în care se implicau diferitepersoane oficiale şi care se pre"entau cu propria lor versiune privind faptele. +eexistând probe care sădovedească contrariul, persoana în cau"ă era spitali"atănumai în conformitate cu declaraţiile oranului represiv.?ată o manieră foarte relativă de a aprecia un bolnavpsihic. &nsă pe "i ce trece, o asemena etichetă era tot mai

246



reu de de"minţit, devenea de acum eveniment* în foilede observaţie şi prin aceasta devenea indubitabilă.

8! I&norarea psiiatriei 'n conte:tul mi0eriei economice a ţării . Pauperi"area societăţii române a făcutca psihiatria să fie considerată #enuşăreasa medicinii.Personalul de înriire din spitalele de psihiatrie erainsuficient pentru a face faţă numărului mare de pacienţi,asistentele speciali"ate în psihiatrie erau foarte puţine,asistenţii sociali fuseseră de mult desfiinţaţi ca funcţie dinschema de personal. #lădirile spitalelor erau dărăpănate,facilităţile sanitare inexistente, săpunul şi deterenţiiaproape imposibil de obţinut, mâncarea inadecvată şi încantitate redusă.

Este reu să acu"ăm psihiatria de acestecondiţii, de suferinţele determinate de aceşti factori,factori care de fapt repre"entau o anumită mentalitatepolitică. Profanarea psihiatriei, în condiţiile date, nu eraun abu" al practicării psihiatriei, ci unul al autorităţilor politice asupra instituţiei psihiatrice.

F Prelucrarea 'aterialului ,tu)iat

Studierea detaliată a lotului de ca"uri de care ne-am ocupat a pus în evidenţă următoarele aspecteimportante, pe care le vom pre"enta în continuare6

a Internarea au2iv0Evaluarea cât mai exactă a numărului de victime

are în sine o mică importanţă, intolerabil fiind abu"ul însine, chiar dacă ar fi vorba şi de un sinur individ. 9otuşi,evaluarea numărului de victime poate permite o vederede ansamblu asupra abu"ului psihiatric. (ar o asemenea întreprindere este foarte reu de făcut în )omânia.

&n ciuda acestor adversităţi am reuşit săcuprindem în studiul nostru peste 3% de ca"uri, un număr suficient pentru a putea demonstra utili"area sistematicăa psihiatriei în scopurile partidului comunist.

&n privinţa internărilor din spitalele specialeLfiefurile psihiatriei represive comunisteM, opo"iţia

247



- di"identul făcea o anumită faptă, era dovedit,arestat şi internat în spital, iar apoi supus unei experti"epsihiatrice pentru a se confirma boala psihică*. Pentruaceasta Securitatea putea face o cerere formală, dar decele mai multe ori aducerea di"identului la spital erasuficientă pentru psihiatrul conformist care înţeleea cetrebuie făcutJ

- di"identul era reclamat de vecini, rude şi chiar de soţie. Era chemată 5iliţia, di"identul era dus la secţie,unde ofiţerul de serviciu îşi dădea avi"ul şi persoana eradusă la spital împotriva voinţei sale.J

- răpiri de pe stradă, de la locul de muncă saudomiciliu, fără mandat de arestare. Persoana era dusă laspitalul de psihiatrie fără explicaţii şi fără un consultmedical prealabil.

F Pr+ce)ura /enal0 - când di"identul eraarestat pentru o presupusă faptă de drept comun şitransferat la psihiatrie pentru scopuri KmedicaleK.

G Pr+ce)ura /rin care )i2i)entul era Hu)ecatşi c+n)a'nat pentru fapte presupuse a fi de dreptcomun, dar transferat ulterior din închisoare în spitalul deboli psihice.

(acă aceste metode priveau mai ales primainternare, internările ulterioare puteau fi făcute din cau"aKdeteriorării stării sale de sănătate*. (e multe ori acţiuneaera pre"entată ca o acţiune pur medicală, de prevenţie. 'ceste internări erau mai ales leate de diferiteevenimente, când di"idenţii erau adunaţi în aşa-numitelespitale Kmaa"ieK de tipul spitalelor #ula, ătaia, >am,!ălăceanca etc. (eşi peste tot se folosea termenul debolnav psihic periculos, nici unul dintre ca"urile studiatede noi nu se încadra în această cateorie, fără a maivorbi de di"idenţii complet sănătoşi. #u toate acestea, pefoile lor de observaţie erau trecute simptome ca6manifestări suicidale, aitaţie, delir etc. )esponsabilitateapentru toate aceste fapte cade indubitabil asuprapsihiatrului, care a acceptat să oace acest rol împotrivaeticii profesionale.

249



Eveni'entele care au )eter'inat internareaElementul comun al acestor internări abu"ive a

fost acela că cetăţenii respectivi au dorit să-şi exercitedrepturile arantate de #onstituţie în mod paşnic Ldreptulde a manifesta, dreptul la credinţă, la cre" politic, lapetiţionareM, dar oranele de represiune, servindscopurile totalitarismului, s-au opus exercitării libere şipaşnice a acestor drepturi. Pe ba"a studiului efectuat, s-au putut sistemati"a principalele tipuri de acte ustificativeale internărilor.

M Activit07i cu caracter /+litic#onstituţia

comunistă nu se opunea formal exercitării de cătrecetăţeni a activităţilor politice. 9otuşi, în practică, oriceactivitate politică, cu excepţia celor diriate de cătrepartid, erau inter"ise. ?ată câteva exemple de motivarepolitică a internărilor6 acti)ităţi pentru apărarea %repturilor omului" 2ormarea unor or&ani0aţii sin%icale sau a unor

parti%e ibri%e %e ( * 7 membri" critici )erbale sau 'nscris la a%resa politicii parti%ului comunist sau a unor con%ucători %e parti% şi %e stat" criticarea )iolării %repturilor muncitorilor 4salarii, orar %e muncă, acti)ităţi )oluntare etc" a2işarea %e lo0inci, tipărirea %e mani2este'n care se e:primau opinii critice" citirea unor cărţi saure)iste inter0ise %e autorităţi!

M Cereri in,i,tente )e e'igrare 7oarte mulţidi"idenţi au fost internaţi pentru încercări repetate de atrece raniţa şi chiar pentru insistenţele deosebite de aemira. (e asemenea, insistenţa de a pătrunde înambasade putea să fie considerată o boală mentală.

M Activit07i religi+a,e /racticarea un+r religiialtfel decât în tăcere şi în localurile de cult era condamnatfie ca delict Lpropaandă reliioasăM, fie era considerat caun fenomen psihopatoloic - paranoia. 'ici au intrat, înspecial, membrii ai cultelor baptiste, adventiste,penticostale. ;neori internarea putea cuprinde o întreaăfamilie.

M ;+r'ularea un+r 'e'+rii ,au /eti7ii putea ficataloată şi ca o boală psihică. (eşi reimul răspundearar la memorii şi petiţii, cele cu caracter poliltic erau

250



imediat trimise Securităţii care, adesea, se folosea şi dearma psihiatriei. 0ipsa de colaborare cu Securitateaputea fi un alt motiv pentru utili"area psihiatriei. (e multeori cetăţenii care făceau memorii erau internaţi câteva"ile la psihiatrie cu ustificarea că li se face un scurtcontrol medical psihiatric, acest lucru fiind făcut pentru aintimida.

#a"urile supuse abu"urilor psihiatrice dincercetarea noastră au fost arestate de Securitate sau5iliţie în mod direct şi în toate ca"urile persoanele erausubiectul unor acţiuni cu caracter politic. 7oarte mulţidintre cei cercetaţi au mai avut de-a face cu 5iliţia şiSecuritatea cu mult timp înaintea primului lor contact cupsihiatria.

5aoritatea, cu această oca"ie, fuseseră supuşiunor luni interoatorii, uneori chiar torturaţi. &n cadrulunor interoatorii s-au folosit şi electroşocurile.

0eislaţia pe ba"a căreia s-a făcut internareaforţată a fost fie (ecretul 1R, fie (ecretul 414, dar înmaoritatea ca"urilor nu se mai făcea apel la lee,internarea fiind făcută fără nici o ustificare leală. (easemenea, securitatea folosea ameninţarea cuinternarea la psihiatrie pentru a determina cooperareadi"identului. (e puţine ori internarea s-a făcut după unproces sau după pronunţarea unei sentinţe. &nmaoritatea ca"urilor Securitatea şi nu psihiatrul ordonainternarea di"idenţilor.

Pentru psihiatru, prima problemă care trebuiare"olvată era aceea de a considera di"identul supusinternării drept un pericol social, un individ violent înrelaţie cu cei din ur sau cu el însuşi. 'cest lucru însă erafoarte reu de dovedit. 9ocmai aici intervenea proba deKfidelitateK a psihiatrului faţă de partid şi Securitate. (inacest motiv, în foarte multe ca"uri se folosea formulaKpacientul repre"intă un risc pentru sistemul socialK, lucruinfinit mai uşor de afirmat.

(i"identul arestat pierdea, în practică, oricedrept. #onform leislaţiei penale, el avea doar dreptul lao udecată echitabilă, lucru care în practică se întâmpla

251



foarte rar. 'nchetatorii săi sau udecătorul puteau cereacum o experti"ă psihiatrică, dar nu erau obliaţi săanunţe deţinutul de aceasta sau să-i comunice re"ultatulexperti"ei ori recomandările medicale. 'cu"atul nu aveavoie să-şi cunoască dosarul sau conclu"iile ancheteipenale. (reptul de a avea un avocat era adesea eludat înpractică şi oricum avocatul nu era ales de acu"at şi nuexista obliaţia ca avocatul să se întâlnească cuacu"atul.

c #ungi'ea /eri+a)ei intern0rii &n ca"urile studiate de noi lunimea internării aoscilat de la cârteva "ile la câţiva ani. Există o leătură între raţiunea politică a internării şi lunimea acesteia.#ei mai mulţi dintre di"idenţi au fost internaţi mai ales petermene scurte, cu oca"ia unor evenimente.

&n fond, aleerea internării şi lunimea sa era oproblemă tactică pentru autorităţi. ;tili"area psihiatrieiavea avantaul discreţiei şi faptul că era foarte expeditivă.Era pusă în discuţie aici nu numai victima, dar şi ideilesale KnebuneK. Se pune însă întrebarea pentru ce uniidi"idenţi erau internaţi la psihiatrie, iar alţii mai derabă la închisoare. Este foarte reu de stabilit raţiunile acestuicomportament. (upă opinia noastră, spitalul de psihiatrietrebuia re"ervat pentru di"idenţii cei mai refractari -exemplu =. Paraschiv -, care erau reu de supus saupentru aceia care aveau revendicări politice pure. &n loculunei udecăţi dificile Ldi"idenţii de fapt nu încălcau#onstituţiaM, prin psihiatrie ei erau lichidaţi sumar, fără ase lua în discuţie ideile lor, ci doar pretinsa lor iresponsabilitate. &n multe situaţii Kacu"atulK nici nu erapre"entat la aşa-"isul proces. )iscul unor manifestaţii latribunal, a pre"enţei "iariştilor străini nu mai exista.

(e asemenea, di"idenţii internaţi la psihiatrieerau duşi în locuri secrete pentru familie, la sute deCilometri, iar cu autorul neurolepticelor şi a unei aşa-"iseKpsihoterapiiK se încerca spălarea creierelor acestor indivi"i.

252



(i"identul psihiatri"at nu mai avea nici osperanţă, el nu ştia nici cât mai are de stat în spital Ltotuldepindea de cum renunţa la ideile saleM, nu avea nici unspriin, fiind internat în aceleaşi saloane cu bolnavii psihicipericuloşi, deci într-un permanent pericol "iua şi noaptea.

9ortura prin tratament psihiatric-neuroleptic şielectroşocuri era odioasă şi împreună cu internarea delună durată erau menite să provoace modificări alepersonalităţii, adesea cu caracter ireversibil. 5ai mult,aceste internări aveau şi rol de intimidare asupra rupuluidin care di"identul făcea parte.

+ereuşita roboti"ării di"identului era imputatăpsihiatrului, motiv pentru care, adesea, acesta făceaexces de "el, în ciuda pericolului unor mari complicaţii.

)aţiunea internărilor într-un spital de psihiatrieobişnuit o constituia mai ales pre"umţia unei internări maiscurte, atunci când Securitatea aprecia că doar o simplăinternare ar fi suficientă. (e asemenea, tot în acestespitale erau tratate delictele minore -petiţii, altercaţii cuşefii etc.

?nternarea de scurtă durată se practica mai ales în anii Z2%, această modalitate nepermiţând apariţia unor campanii în ccident şi, oricum, când acest lucru apăreadi"identul era de mult eliberat. 9ot în spitalele obişnuie,pentru scurtă durată se făceau acele internări în masă adi"idenţilor cu oca"ia unor evenimente politice, vi"ite destat etc.

) #+cul şi c+n)i7iile )e )eten7ie %internare((acă spitalele de psihiatrie speciale şi-au

menţinut tot timpul oficial aspectul de închisoare, spitalelepsihiatrice obişnuite aveau aspect a"ilar, ceea ce înpractică era aproape identic. 'm arătat anterior în cecondiţii funcţionau aceste spitale.

&n cele ce urmea"ă vom sistemati"a, pe ba"aanchetei noastre, principalele aspecte care caracterei"auviaţa în aceste spitale în care erau închişi di"idenţii.

Supraa&lomeraţia şi lipsa con%iţiilor elementare%e i&ienă. 9oate spitalele de psihiatrie Lobişnuite sau

253



specialeM erau suprapopulate cu câte doi bolnavi într-unpat, în saloane de 4% - $% de paturi, cu mirosuripestilenţiale, fără rupuri sanitare corespun"ătoareLuneori chiar cu tineteM. =iaţa bolnavului era ca a unuipri"onier. 7riul, ţânţarii, ume"eala, irasia erau condiţiileobişnuite. ?eşirea din salon chiar pe coridor trebuiasupraveheată de personal. 'limentele erau serviteadesea în saloane sau sufraerii insalubre, în veselămetalică. 'desea o cană servea la R - 4 bolnavi. 0ipsabăilor, pre"enţa para"iţilor, a afecţiunilor dermatoloiceera reulă. ;niformele de spital erau rupte şi murdare,cearşafurile se schimbau rar şi erau de calitateexecrabilă. 0a aceasta se mai adăuau desele imobili"ărila pat pentru cele mai mici abateri de la disciplina impusăde infirmieri.

Restricţiile şi cen0ura constau într-un reimdrastic al corespondenţei, vi"itelor, primirii pachetelor,lipsa permisiunii de a avea unele obiecte personale. 'desea, în spitalele speciale, medicii aprobau sau nudreptul la corespondenţă. 'ctivităţile intelectuale ca cititul,scrisul erau practic imposibile. adevărată cen"ură erainstituită şi nimic din ceea ce se întâmpla în spital nutrebuia să ră"bată în exterior.

=iolenţa 2aţă %e bolna)i, personalul de înriireavând practic autori"aţia de a lea pacienţii, de a le faceelectroşoc. (i"idenţii au reclamat mai ales despotismulpersonalului, lipsa de calificare şi recoltarea acestuia dinrândul persoanelor tarate, a deţinuţilor de drept comun,alcoolicilor, psihopaţilor, foştilor bolnavi psihici. ;neori seaplicau bătăi sadice. (e multe ori KdeţinuţiiK aveausen"aţia că acest personal avea dreptul de viaţă şi demoarte asupra lor. (acă personalul medical stătea puţinprintre bolnavi, infirmierii stăteau practic tot timpul,formând adevărate clanuri, autându-se între ei.

(e fapt, medicii şi infirmierii erau solitari în ceeace priveşte practicarea violenţeiJ chiar dacă medicul nulovea, reclamarea infirmierilor nu a declanşat anchete,motivul fiind invariabil - bolnavul era aitat. 7oartefrecvent pedepsele constau şi din creşterea do"elor de

254



neuroleptice sau practicarea de electroşocuri. 5enţinereaunei discipline de fier era mai ales caracteristică spitalelor speciale, unde scopul părea să fie de"umani"areapacienţilor, cu exterminarea în ei a oricărei ândiri libere,a oricărei conştiinţe politice.

/resiunile morale şi tentati)ele %e mo%i2icare acon)in&erilor politice se exercitau în permanenţă înspitalele speciale. 'deseori asemenea acţiuni aveau caacoperire şedinţa de psihoterapie. (intre principaleleacţiuni psiholoice notăm6

- i"olarea aberantă în spitale speciale sau însaloane de aitaţi sub cheie. 0a aceasta se adăuainter"icerea vi"itelor, animo"ităţile dintre psihiatri şifamiliile bolnavilor etc.J

- absenţa oricărei căi de recurs sau de protecţieleală, cen"ura, controlul permanent asupra deţinutului,controlul relaţiilor sale cu alţi pacienţi. &n spitalul psihiatricpersonalul oficial nu avea nici o obliaţie leală de a facesă parvină plânerile pacienţilor la un procuror, iar plânerile familiilor nu erau luate în seamăJ

- spitali"area era pe durată nedeterminată, niciun di"ident nu putea şti cât va rămâne în spital, numairenunţarea la di"idenţă era un arument pentru a obţineeliberarea. +ici chiar la cei încadraţi în decretele 1R sau414 nu li se respecta dreptul de a fi reexaminaţi la 3 luni.

/romiscuitatea le&ată %e amestecul %e persoane%e )1rste, &ra%e %e cultură %eosebite, amestecul cubolna)i psiici reali . (upă externare pacientul eraKdispensari"atK, supus de acum nu numai supraveheriiSecurităţii, dar şi oranelor sanitare teritoriale,neurolepti"at ambulatoriu. (in acest motiv, di"identuldeclarat Kbolnav psihicK putea fi oricând răpit de acasăsau de pe stradă, fără alte formalităţi peK ba"aantecedentelorK sale.

e -iagn+,ticulPsihiatrii români nu au avut acces la literatura de

specialitate occidentală şi s-au instruit numai dupămanualele de psihiatrie din ţară, toate editate de tartorii

255



psihiatriei totalitare şi după indicaţii KproramaticeK aledirectorilor sau profesorilor. (in aceste motive,dianosticul psihiatric în practică a devenit o adevăratăfarsă simplistă şi uşor de îndeplinit.

Spuneam mai sus că psihiatria a devenit odiciplină cu A boli şi A medicamente. ?ată acestedianostice, aşa cum au fost ele preluate şi introduse prinuca", listă care era pe masa oricărui psihiatru, inclusiv cucodul necesar prelucrării statistice6

C+)

1. Stări psihotice oranice senile şi presenileR1%

R. Psiho"e schi"ofreniceR11

4. Psiho"e afectiveR1R

$. Psiho"e alcooliceR14

B. 9ulburări nevroticeR1$.%

3. 9ulburări ale personalităţiiR1$.1

O. 'lcoolismulR1B

2. (ependenţa de droR13

A. &ntâr"ierea mintalăR1O

1%. 'lte tulburări mintaleR1A

?nconsistenţa reperelor de dianostic şi modulaleator al practicii apar ca factori care facilitea"ăimixiunea unor criterii extraprofesionale în specialideoloice. ;n exemplu6 preocuparea oficialităţilor de amasca alcoolismul s-a soldat cu inventarea unor formulăridianostice Lexact cum 5inisterul Sănătăţii ascundea

256



holera sub titulatura de boală diareicăM. #u excepţiaca"urilor de delirium tremens sau de psiho"ă etilică, nicio altă formă de patoloie leată de alcool nu se maiconsemna. Este un exemplu tipic de transresare apsihicului şi de limitare a instituirii precoce atratamentului. &n aceleaşi condiţii s-au aflat şidianosticele de comple"enţă puse cu scopul întreruperilor de sarcină. Să nu uităm, însă, deci"iaproteării sau neproteării bolnavului prin dianosticeufemistic rămâne constant la dispo"iţia psihiatrului,căruia i s-ar fi pus la încercare sau, eventual, chiar validao putere discreţională. +u putem inora miloacele,motivaţia şi beneficiul, după cum nu putem inora faptulcă un dianostic psihiatric superflu poate deveni probă în ustiţie chiar împotriva beneficiarului Lun dianostic carepermitea întreruperea sarcinii putea ulterior să fie o probătemeinică de divorţM.

Par stranii în acest context declaraţiile publice alelui 5. 0ă"ărescu, cum că în clinica şi sistemul psihiatricdin 9imişoara, de care răspundea el, ar fi existat în timpulreimului comunist "eci şi "eci de ca"uri de di"idenţiKproteaţiK prin dianostice de comple"enţă puse dedumnealui, aceştia alcătuind acolo o adevăratăKacademieK - unii îşi făceau doctoratul, alţii făceaucercetări ştiinţifice - o adevărată KSocolă )oşieK condusăde 0ă"ăresacu. (ar cum rămâne cu afirmaţiile lui 5. 0.care au contribuit la promovare ideii că, în )omânia, înpsihiatrie nu existau di"idenţi internaţi abu"iv, când acumspune că avea "eci de di"idenţi pe care îi protea cudianostice de comple"enţă datorită sufletului său atât debun. (ar ce ar putea spune despre cei 1%% de mineriinternaţi la >am doar pentru că au avut Kboala reveiK. (ebună seamă, 5. 0. aplică teoria leninistă a adevăruluirelativ6 Kce este adevărat pentru unul este neadevăratpentru altulK - curat loică profesorală.

Se pune deci, din punct de vedere etic, întrebarea6 în ce măsură un psihiatru îşi poate folosiKputerea medicalăK şi în ce măsură, cre"ând că face bine,exercită de fapt o adevărată dictatură a puterii medicale/

257



se potrivea şi din motivul că în marea lor maoritate aceştidi"idenţi erau bărbaţi de vârstă milocie. Pentru a puneacest dianostic nu era nevoie de pre"enţa unor simptome clare, aşa cum e ca"ul în schi"ofreniaobişnuită Lautism, comportament bi"ar, pre"enţahalucinaţiilor sau a ideilor deliranteM. &n conformitate cudescrierile lui SnenevsCi Lideoloul abu"ului psihiatric în;niunea SovieticăM, individul cu această boală paresănătos. #omportamentul patoloic se manifestă prinKaberaţiiK cum ar fi ideile de autoimportanţă, ideile derandoare sau reformă. (in acest motiv, spuneaideoloul, o schi"ofrenie inaparentă nu poate fi depistatădecât de psihiatri experimentaţi. Entitatea pe carepsihiatrii occidentali nu au recunoscut-o niciodată şi carea fost bote"ată cu termenul de < sovietofrenie - a devenitdianosticul curent pentru di"idenţii politici. 9reptat, însă,acest dianostic aberant a suferit o u"ură morală.Psihiatria KsorăK cubane"ă, de exemplu, era mult maidirectă, folosind dianostice ca delirul de luptă pentrudrepturile omului sau apatie pentru socialism. &n multeca"uri, în #uba, nici nu se mai considera necesar a sestabili un dianostic, abu"ul fiind practic recunoscutoficial.

&n )omânia, pe ba"a studiului experienţeisovietice şi respinând şi o recunoaştere cinstită de tipcubane", dianosticul a fost psihiatri"at. 'stfel, la primeleinternări, dianosticul oscila între psihopatie L3BNM şischi"ofrenie L4BNM, iar termenii de paranoid sau paranoicveneau să colore"e dianosticul.

Este interesant că, deşi statisticile arată o marediferenţă privind maniera în care psihiatrii pundianosticele, în privinţa di"idenţilor paleta era foartelimitată, torţionarii înţeleându-se perfect între ei în acestdomeniu Lschi"ofrenie paranoidă, delir sistemati"atnehalucinator sau parafrenieM. 'doptând formula lui#eauşescu, că în )omânia numai nebunii se opunsocialismului, torţionarii autohtoni au transpus aceastăindicaţie în cadrul unui context nosoloic limitat.9ratamentul aplicat nu avea în eneral leătură cu boala.

259



& Au2ul )e tera/ie electr+c+nvul,ivant0Există psihiatri care mai recunosc o oarecare

valoare electroşocului în terapia psihiatrică. &n ţărilecivili"ate se face cu aneste"ie şi sub miorelaxante, pentrua preveni complicaţiile. Se fac şase - nouă şedinţe, camdouă - trei pe săptămână. (ictaturile din toată lumea au adoptat aceastătehnică pentru torturarea di"idenţilor. &n cadrulelectroşocului LESM individul este pus într-o stare de stresvital, o situaţie care simulea"ă ameninţarea iminentă avieţii.

Pe lotul studiat de noi, ES s-a folosit ca metodărepresivă cu scop de pedeapsă şi s-a efectuat numai înmanieră forţată. 'deseori s-a făcut chiar în absenţa unuimedic. S-au făcut între trei şi două"eci de ES, iar dianosticul nu a avut nici un rol de selecţie. +icidi"idenţii şi nici familiile lor nu au fost întrebaţi. +u s-afăcut nici o notaţie privind ES. &n eneral KpacientulK eraluat cu forţa de către doi - trei indivi"i, adeseori urmânddupă alţi pacienţi, uneori chiar în urina sau fecalele celor dinainte. +u a existat nici o protecţie, de cele mai multeori nu li se punea în ură nimic, motiv pentru care mulţişi-au "drobit dinţii sau şi-au muşcat limba. (e asemenea,ES nu s-a făcut totdeauna în reiunea capului, adesea pealte părţi ale corpului, iar uneori erau forţaţi să asiste laşedinţele de ES ale altor persoane.

g Au2ul )e neur+le/tice

9oţi di"idenţii din lotul nostru nu au avut dreptul să-şi aleaă medicul, care, la rândul său, nu avea nicidatoria de a-şi declina identitatea. +ici pacientul şi nicifamilia nu aveau nici o influenţă asupra tipului detratament aplicat. (e obicei, se foloseau medicamentefoarte puternice Lhaldol, clorproma"ina, trifluopera"ina,maeptilulM. (eşi aceste medicamente se folosesc în modspecific numai pentru anumite boli, di"idenţii le primeau în mod nedeterminat. 'stfel de tratamente aveau însăefecte secundare nocive, cum ar fi scăderea tensiunii

260



arteriale, modificări sanvine şi fenomeneextrapiramidale până la apariţia unei adevărate boliparCinsoniene. 0a di"idenţi asocierea medicamentelor care să combată aceste efecte era de cele mai multe oriuitată. 'deseori ustificarea utili"ării de medicamente sefăcea doar pentru a fi în concordanţă cu KdianosticulKcare se stabilea individului.

Existau, aşa cum am arătat mai sus, deapreătite o serie de cocteiluri pentru di"idenţi. 'cesteaerau adevărate patente ale unor medici şefi de secţie, pecare le aplicau automat chiar cadrele medii sau infirmierii.

(e fapt, acest tratament şi maniera lui deaplicare avea drept scop de a convine di"identul să-şiabandone"e convinerile, acreditând ideea că el estetotal la discreţia torţionarilor săi. &n scurt timp, persoanelestudiate de noi declarau că deveneau de nerecunoscutchiar şi de către membrii lor de familie, pacienţii avândacum alura oricărui bolnav psihic Lfacies fiat, supunereautomată, privirea în os, lipsa oricărei opo"iţii, ca unadevărat robot sau, ca să fim în ton cu torţionarii, erautransformaţi într-o păpuşă psihiatrică*M.

adevărată ororare pentru di"idenţii internaţi aconstituit-o learea, contenţia. 0a cel mai mic act de KindisciplinăK i se arunca peste cap un cearşaf, după careera înhămat cu leături la mâini şi picioare şi KîntinsK cu oleătură sub axile. &n această situaţie pacientul nu maiputea face nici o mişcare, fiind adesea uitat aşa ore întrei sau până declara că nu va mai face opo"iţie.

5aniera de comportare faţă de di"idenţi eradeosebită în spitalele obişnuite faţă de cele speciale,unde tratamentul era mult mai dur.

Spitalele psiiatrice speciale erau destinatebolnavilor psihici periculoşi sau condamnaţi conform#odului penal la internare, până la completa vindecare.(in păcate, aici erau internaţi şi cei mai KpericuloşiKdi"idenţi. +ici un cod uridic nu relementa condiţiile dedetenţie în aceste locuri. 'tât pacienţii adevăraţi, cât şidi"idenţii nu aveau nici un drept recunoscut, aici nu seputea protesta, cu toate că, oficial, şi aceşti oameni erau

261



cetăţeni ai ţării. +ici o procedură nu putea corecta erorilesau abu"urile psihiatrice sau udiciare. +u existaposibilitatea unui contact cu autorităţile udiciareJ practicaceşti oameni erau total separaţi de lumea exterioră, fiindnumai la discreţia administraţiei, a psihiatrilor şi adesea aofiţerilor de securitate. ?nstituţiile acestea erau plasateadesea sub dublă autoritate - 5.?. şi 5.S. -,transformându-se de fapt în adevărate închisori Larduri înalte, pa"ă militară în exterior, uniforme speciale etc.M.

Spitalele psiiatrice obişnuite aveau toate oorani"are a"ilară, adică o orani"are carcerală. &naceste spitale pacienţii nu stăteau prea mult şi erau subtutela 5.S.

(eşi, comparativ cu unităţile speciale, aicitratamentul era mai blând, existau mari diferenţe, înfuncţie de ataşamentul şefilor de secţie faţă de partid sauchiar în funcţie de personalitatea lor, adeseori niştemarinali. ;nii priveau intuitiv cu ură pe orice di"ident.

'tât spitalele speciale, cât şi cele obişnuite nuanticipau niciodată durata de internare. #hiar şi externat,di"identul va fi de acum stimati"at ca bolnav psihic, fiindsupus obliatoriu Kdispensari"ăriiK. 'stfel, el era luat înevidenţă de către policlinici şi ameninţat că va fireinternat forţat în orice moment în care vor decideoranele de securitate sau la orice manifestare deopo"iţie faţă de reim.

(i"idenţii politici erau supuşi unei permanentesereări privind deţinerea unui loc de muncă, promovări,drepturi salariale. &n acest context, înclinaţia de aprotesta era aproape normală şi o dată cu aceastacreştea şi pericolul unor noi internări.

G Înc0lcarea )re/turil+r /acien7il+r

(eşi di"idenţii erau internaţi la psihiatrie încircumstanţe diferite, elementul comun îl repre"entatendiţa de a-şi exercita acele libertăţi elementarecunoscute sub denumirea de drepturile omului. Era vorbamai ales de expresii scrise sau orale, de opinii critice

262



privind practici uvernamentale, petiţii faţă de autorităţi,participări la manifestaţii neareate oficial, apartenenţă larupuri neoficiale, participări la manifestări reliioase, încercări repetate de a emira, încercări de a trece ilealfrontiera.

&n multe situaţii, di"idenţii fuseseră mereuaverti"aţi anterior, iar faptul că di"identul nu recunoşteacă este bolnav era din cau"a Klipsei sale de conştiinţă aboliiK.

&n ultimele două secole, lumea psihiatrilor atrebuit să accepte, treptat, că pacienţii din spitalele depsihiatrie au nişte drepturi şi că ei trebuie feriţi deanumite abu"uri. 'stfel internarea obliatorie a fostsupusă unor restricţii severe, s-a scos în evidenţă dreptulpacienţilor la individuali"area tratamentului, dreptul de a fitratat corespun"ător şi într-o perioadă re"onabilă de timp,dreptul la un mediu înconurător acceptabil, dreptul la unstandard de iienă, dreptul de a refu"a un tratament sauo persoană care îl trata, de a refu"a un experiment,dreptul de a fi tratat de persoane calificate, dreptul lasecuritate în spital.

7oarte puţine dintre aceste drepturi s-aurespectat la noi în perioada comunistă.

9ratamentul, aşa cum am arătat, nu eracorespun"ător şi era aplicat abu"iv, saloanele au fostdescrise ca adevărate închisori în care se practicaviolenţa, atât din partea personalului, cât şi din parteaunor bolnavi psihici reali. 9ratamentul nu putea fi refu"at,şi din acest motiv el apărea mai mult ca o pedeapsă.?nternările psihiatrice se făceau abu"iv în cadrul lotuluinostru, iar afirmaţia se poate ba"a pe arumenteleenumerate mai os.

O serie %e %i0i%enţi 4=! /arasci), %r! Cană5 au2ost ree:aminaţi 'n Occi%ent şi au 2ost &ăsiţi sănătoşi!

Absenţa actelor %e )iolenţă ale %i0i%enţilor,recunoscute %e Securitate! Uneori mase 'ntre&i %eoameni erau %eclarate ca su2erin% %e boli psiice *e:emplu %upă &re)a minerilor %in ? * or, era imposibil

263



şi incre%ibil ca o masă %e sute %e oameni, un &rup pro2esional să se 'mbolnă)ească psiiatric spontan!

;:perti0ele me%ico*le&ale psiiatrice erausuper2iciale şi ina%ec)ate! Acestea se re0umau, a%esea,la c1te)a 'ntrebări, totul %ur1n% %oar c1te)a minute, %upăcare comisia %eci%ea soarta bolna)ului! Dia&nosticele sestabileau pe ba0a unor notaţii subiecti)e şi mai ales %upăcele %in %osarul său 3penal3 alcătuit %e Securitate!

Situaţia ambi&uă a personalului care lucrea0ă la psiiatrie, 'ntr*un sistem centrali0at %e stat, moti) pentrucare el poate 2i utili0at %e or&anele statului şi mai ales %eSecuritate, care %oreşte să 'ntărească controlul politic asupra populaţiei! /siiatrii %in comisiile %e e:perti0ăerau selecţionaţi %e către or&anele represi)e %upăcriteriile %e loialitate şi %e obe%ienţă 2aţă %e ei! Nicio%ată%i0i%entul nu*şi putea ale&e un psiiatru 'n aceste comisii o2iciale! <oarte 2rec)ent psiiatrii %in comisiile %ee:perti0ă 'şi ascun%au numele 2aţă %e %i0i%ent! $a 2el eraascunse %ia&nosticul şi %eci0ia pe care o luau pri)in% soarta bolna)ului!

4 Au2ul ca &+r'0 )et+rtur0

& n acord cu comunitatea internaţională, torturaeste definită ca un act de provocare a unei suferinţe fi"ice

sau psihice în mod intenţionat, cu scopul obţinerii deinformaţii sau confesiuni pentru a pedepsi individul pentruun act al său sau pentru a şantaa o a treia persoană. 'ceste acţiuni au fost făcute de funcţionari publici sau dealte persoane care acţionea"ă în funcţie oficială.

Pentru a atesta fenomenul de tortură, statultrebuie să oace un rol în tolerarea şi încuraarea acestor practici. +u sadismul torţionarului, ci faptul că aceasta se

face printr-o maşinărie controlată de stat, pentru apedepsi sau suprima pe di"ident, este important. ' face tortură cu electroşocuri sau serina a fost

sub comunişti o acţiune diriată de către stat. Există

264



câteva criterii pentru a determina dacă un act poate fidefinit ca tortură Ldupă 'mnistH ?nternationalM6

* se)eritatea abu0ului 2i0ic şi psiic"* 2aptul că actul este preme%itat"* implicarea o2icială a statului"* %eliberarea actului! 'stfel, folosirea excesivă a ES este o formă de

tortură care s-a folosit frecvent. &n acest context intră şifolosirea neustificată a neurolepticelor.

+iciunul din drepturile unui adevărat pacient nu afost respectat6 standarde de iienă, dreptul de a refu"atratamentul sau persoana care îl administra"ă,arantarea securităţii etc. (i"idenţii erau amestecaţi cubolnavii psihici reali, iar disciplina se asiura prin bătaie,ES, suprado"e de neuroleptice, contenţie, restrânereavi"itelor.

#onsiderând aceste acţiuni ca tortură, 'mnistH?nternational arumentea"ă acest lucru pe ba"aurmătoarelor criterii6

! =ictimele erau internate sub %ublaresponsabilitate a or&anelor me%icale şi %e securitate!

#! Torţionarii au a)ut tot timpul controlul 2i0ic asupra )ictimelor!

(! =ictima era supusă su2erinţelor 2i0ice şi psiice!

7! /rocesul )ictimi0ării era %eliberat, sistematic şi era 'n 2apt, scopul acti)ităţii!

8! Scopul )ictimi0ării 3terapeutice3 nu era %e ască%ea o su2erinţă, ci %e a obţine o in2ormaţie, ocon2esiune, umilirea şi %istru&erea )ieţii, personalităţii,%etermin1n% %i0i%entul să renunţe la luptă!

@! /rocesele psiiatrice nu sunt numai pentru pe%epsirea )ictimei, ci şi pentru a 'nspăim1nta pe alţi %i0i%enţi siliţi ast2el să renunţe la con)in&erile lor politice!

! Statul participa %irect sau in%irect laor&ani0area torturii care )a a)ea loc 'ntr*o instituţie %estat, pusă 'n scenă %e către me%ici salariaţi ai statului şi %e către a&enţii %e securitate ai statului comunist!

265



)e"umând, putem spune că abu"ul politic dinpsihiatrie a vi"at în )omânia următoarele cateorii dedi"idenţi6 * %i0i%enţii 2ără antece%ente psiiatrice, 2ără a

pre0enta semne %e boală psiică, %ar care au a)ut 3nebunia3 %e a critica 'n mo% public re&imul! ;S,contenţia, neurolepticele 'n acest conte:t au constituit o

pe%eapsă pentru acti)itatea lor politică"* acelaşi tip %e %i0i%enţi, care nu au criticat public

re&imul, %ar au %eran6at puterea pe linie a%ministrati)ă,la %i2erite ni)eluri! Internarea lor s*a 2ăcut 'n scop %e%emorali0are şi 'n2ricoşare, pentru a e)ita un proces

penal"* %i0i%enţii sănătoşi, %ar ne'n2ricaţi 'n acti)itatea

lor politică, internaţi 'n scopul %e a 2i pe%epsiţi, pentru ae)ita un proces şi o campanie %e protest 'n Occi%ent"

* %i0i%enţi ne)ro0aţi %e persecuţiile la care au2ost supuşi, pre0ent1n% %oar tulburări uşoare şi care nuar 2i necesitat internarea! Internarea şi tratamentul abu0i) s*ar 2i 2ăcut 'n scop %e intimi%are"

* persoane cu tulburări psiice reale, %ar cutematică politică şi mani2estări in%e0irabile Ldelir politic,reliios, de reformă socială etc.M, dar care adesea erauinternaţi din raţiuni nemedicale pentru a nu se manifesta în public, mai ales în prema unor evenimente şi mai alespentru a nu deveni contaioşi.

'ceste abu"uri, aşa cum se va vedea mai os, s-au făcut prin internări forţate, cu sau fără ustificaremedicală, persoanele fiind aduse de Securitate sau deoranele medicale.

&n depistarea ca"uisticii la care ne vom referi, unmare rol l-a avut #omisia pentru #ercetarea 'bu"urilor înPsihiatrie din !ucureşti, condusă de S. (iacicov. (upăconcedierea sa şi numirea de către 5incu a profesorului?onescu, asemenea ca"uri, brusc, Knu au mai existatK.(in R%% de ca"uri pe care comisia (iacicov le-a cercetat,3% s-au dovedit a fi abu"uri psihiatrice. #omisiile udeţiene fie că nici nu s-au constituit, fie că au fost

266



diriate de foştii torţionari şi, firesc, nu au avut ca"uri deraportat.

$N$

Pre2entareaca2ui,ticii ,tu)iate

Pre"entăm în continuare ca"urile studiate şi pusenouă la dispo"iţie. +u vom da numele bolnavilor, ci doar nişte iniţiale pentru a nu aduce acestor oameni o nouăsuferinţă, starea lor fiind reşit interpretată. Este dureros

267



că nimeni din orani"area psihiatrică trecută şi pre"entănu ne-a autat, cu excepţia muncii prestate de dr.(iacicov, care şi-a luat în serios misiunea restabilirii eticea psihiatriei, şi a dr. )ete"eanu, care ne-a pus ladispo"iţie ca"uistica. +ici un document oficial, foi deobservaţie, reistre de internări nu ni s-au pus ladispo"iţie, peste tot am fost bruscaţi şi insultaţi.

0e mulţumim, deci, cu recunoştinţă doctorului(iacicov şi doctorului )ete"eanu, care ne-au autat, şi deasemenea preşedintelui '.P.0.)., dr. Doculescu, care ne-a încuraat, ne-a dat materialele personale publicate înpresă, a făcut demersurile necesare pentru ca dl. Paler să accepte ca una din lucrările sale să repre"inte unK#uvânt înainteK al lucrării noastre. (octorului 5arianPopa îi mulţumim, de asemenea, căci ne-a pus ladispo"iţie toate documentele oficiale pe care le deţinea '.P.0.).

Tutur+r le 'ul7u'i'

Pre"entăm în continuare ca"urile pe ba"a căroraam întreprins studiul nostru6

1. 5.#., din #raiova. &n 1A23 face afirmaţiiduşmănoase la adresa orânduirii socialiste şi astructurilor sale social-politice. &şi pavo"ea"ă biroul cutablouri, însemne şi lo"inci care Kcontravin scopuluiinstituţieiK. Se dispune internarea în Spitalul nr. 4 din#raiova, pentru experti"ă şi stabilirea radului dediscernământ. (in datele trimise de oranele de anchetăre"ultă că şi în 1AOB, pe când efectua serviciul militar, aavut o atitudine antisocialistă.

? se stabileşte dianosticul de sindrom delirantparanoid. 0a examenul psiholoic se trae conclu"ia căpre"intă o de"voltare interpretativă a personalităţii deaspect paranoiac. (upă o scurtă internare este externatşi nu va mai reveni niciodată. #omisia (iacicov stabileştecă individul este şi a fost sănătos mintal şi ca ataretrebuie reabilitat.

268



R. '.9., din !ucureşti, tâmplar. &n 1A3R, în cadrulunei şedinţe de partid şi-a exprimat nemulţumirea înleătură cu salariile muncitorilor, care Knu aun nicipentru mâncareK. Este chemat la partid şi anchetat de doisecurişti care îi spun că este duşman al poporului. ? se înscenea"ă un proces public pentru propaandă anti-comunistă, anti-sovietică şi împotriva colectivi"ării, fiindinsultat şi demascat de muncitorii înfuriaţi. (upă o lunăeste ridicat şi dus la Securitate pentru o declaraţie, dupăcare este supraveheat permanent, nu este lăsat săparticipe la manifestaţiile de 1 mai şi R4 auust, estemereu chemat la secretarul de partid.

&n 1A3B nu mai poate suporta şi cere Securităţiisă fie lăsat în pace ori arestat. #a urmare, este ridicat cuforţa şi internat la Spitalul h. 5arinescu din !ucureşti cudianosticul delir sensitiv de relaţie. (upă aceastăinternare este în mod repetat ridicat, fără a i se mai davreo explicaţie. &n 1AO$ este internat cu dianosticuldecompensare psihotică afectiv-paranoidă, în 1AO2 custare psihopatoidă post-procesuală, în 1AOA cu starehipertimică atipică, în 1A2R cu psiho"ă paranoidă. ? se facelectroşocuri, este neurolepti"at până când îşi pierdecunoştinţa. &n perioada dintre internări, fie este urmărit deSecuritate, fie este chemat mereu de către oranelemedicale pentru control. #omisia (iacicov îl declarăsănătos.

4. 9.5., din #raiova, a lucrat ca profesor la =asluişi apoi mu"eoraf. &n 1AO1, fiind student la istorie, a citit în cadrul unei şedinţe ;.9.#. un material în care criticacultul personalităţii lui #eauşescu şi Kapariţia unei noiburhe"ii de partid şi de statK. S-a propus să fie exclusdin ;.9.#. şi din facultate şi era ameninţat cu închisoarea.9otuşi, a primit doar Kvot de blamK, iar la absolvire a fostreparti"at într-un sat din =aslui, în ciuda clasificării saleexcelente.

&n 1AO4, după un conflict cu nişte colei, aceştia îl reclamă la #.#. al P.#.). că face propaandă reliioasă

269



în şcoală şi are manifestări ostile partidului. &n 1AO$, la 4luni de la începerea staiului militar, este internat cu forţala spitalul militar, unde i se pune dianosticul de sindromdiscordant, deşi la acel spital, atunci, nu exista nici unspecialist în psihiatrie. #a urmare a acestei internăriabu"ive, trimite o scrisoare lui #eauşescu, solicitândanchetarea abu"ului săvârşit asupra sa. &n 1AO$ estescos din &nvăţământ, pe motiv că ar fi transmis elevilor idei şi cunoştinţe în contradicţie cu ideoloia partidului. &n1AOB depune la #.#. un memoriu privind toatepersecuţiile la care a fost supus, dar ca urmare a acestuifapt, este ridicat şi internat la Socola din ?aşi, unde i sepune dianosticul de psiho"ă discordantă. &n 1A23 estechemat la procuratura militară pe motiv că ar fiminimali"at activitatea revoluţionară din tinereţe atovarăşului +icolae #eauşescu şi este internat la Spitalul#raiova cu sindrom delirant-paranoid, dar nu primeştenici un tratament.

(upă revoluţie este dat afară din serviciu L1AA1M, în urma unui conflict cu directorul mu"eului în care lucra,pentru că ar fi sustras o icoană. (upă anchetaprocuraturii este reanaat. #omisia (iacicov îl declară căa fost şi este sănătos mental.

$. P. (. a lucrat ca "idar la !raşov, în pre"enteste pensionar. &n 1AOR a luat po"iţie împotriva unor nereuli existente la #.'.P., unde o parte din recoltă erafurată şi şi trimisă unor conducători de partid de la udeţ.Este chemat la miliţia udeţeană, anchetat, bătut şiinternat la psihiatrie, la spitalul din 9ârnăveni, cudianosticul de reacţie depresivă cu elemente paranoide.0a externare se specifică pe biletul de externare că aavut un comportament adecvat şi nu i s-au aplicatprevederele (ecretului 1R. 9otuşi, în 1AOB este internatforţat la Spitalul h. 5arinescu din !ucureşti, cu staredepresivă reactivă de intensitate nevrotică. Este apoişicanat în permanenţă şi obliat a se pre"enta periodic lacontroale. #omisia de cercetare a abu"urilor punedianosticul de sănătos.

270



B. (. 7., din !otoşani, fără ocupaţie. ' lucrat la oautoba"ă ca necalificat. Pe R1 octombrie 1A2% i sedesface contractul de muncă, intrând în conflict cuconducerea care avea o comportare abu"ivă. =a fi mereuconcediat şi reanaat. #a urmare a reclamaţiilor făcute,se alcătuieşte o comisie de anchetă, se constatăilealităţile reclamate, dar măsurile se iau tot împotrivalui. Pe 12 auust 1A22 contactea"ă 'mbasada ;narieidin !ucureşti şi solicită emirarea în ).7.. pe motiv căeste şomer. &şi confecţionea"ă şi o lo"incă pe care scriaKsunt şomer în )omâniaK. Este imediat arestat de cătrepatru miliţieni şi internat la Spitalul h. 5arinescu. ? sepune dianosticul de paranoia, fiind supus unui tratamentcu electroşocuri şi neuroleptice. 9ratamentele i se făceaucu forţa şi după ele se simţea foarte rău. (upă externarenu va mai face reclamaţii, dar trăieşte cu impresia că estedistrus. :i el este declarat sănătos de către comisie.

3. 9. ?., din #ălăraşi a fost colonel 5.'p.+. &n1A32, nefiind de acord cu noul sistem de salari"are, afost scos din rândul cadrelor armatei. 0a scurt timp, esteinternat cu forţa la Spitalul 5ilitar #entral cu dianosticulde stare psihipatoidă cu decompensări interpretativ-reactive şi interferenţe etanolice. &n 1A2$ este reinternatla acelaşi spital cu dianosticul de sindrom psihooranicinterpretativ. &n vara lui 1A2$ este arestat pentru acţiuni împotriva tovarăşului +icolae #eauşescuK şi s-ar fi scrispe dosarul său Ksă fie executatK, dar atunci a solicitat elinternarea la psihiatrie, întâi la Pucioasa, apoi la Spitalulh. 5arinescu şi astfel a fost salvat. ' fost şi pensionatradul doi. #omisia (iacicov îl declară sănătos.

O. S.#., din !ucureşti. ' lucrat ca fotoraf şielectrician. &n 1A34 a fost arestat pentru tentativă detrecere a frontierei în ?uoslavia, dar este internat înSpitalul h. 5arinescu, unde i se pune dianosticul deschi"ofrenie paranoidă. 9imp de 1% ani nu a mai putut săse anae"e nicăieri, apoi a fost nevoit să schimbe

271



numeroase locuri de muncă. Este de acord că internareade acum 4% de ani l-a salvat de la închisoare, dar înpre"ent doreşte reabilitarea. #omisia îl declară sănătos.

2. 9. #., din 5iercurea #iuc, contabil. &n 1A32, dincau"a controalelor financiare pe care le făcea, a intrat înconflict cu oranele de partid şi administrative. 7iind unom drept şi descoperind acte de corupţie, a auns să aibămulţi duşmani. &n 1AO4, după un consult banal pentru unconcediu medical, este trimis la conducerea policlinicii,unde, spre surprinderea lui, i se dă un act din care re"ultăcă este pensionat radul doi. 5ere la spitalul din5iercurea #iuc pentru a discuta cu medicul care asemnat deci"ia, dar va constata că nu mai are voie săplece din spital. ? se pune dianosticul de schi"ofrenieparanoidă. (eşi a încercat să combată acest dianosticprin internări voluntare făcute la spitale din localităţidiferite, nu reuşeşte. +ici memoriile către #eauşescu şinici calea uridică nu dau re"ultate. &n 1AO2 încearcă şi la!ucureşti, dar fără succes. (in aceste motive va suportatoate umilinţele până la revoluţie. #omisia (iacicov îldeclară sănătos psihic.

A. #. E., ininer fi"ician, pensionat radul doi din1A22, din !ucureşti. &n auust 1A21, ca urmare aaravării situaţiei economice din ţară şi sub influenţamişcărilor de protest din Polonia, precum şi în urmaarestării părintelui #alciu-(umitreasa, #.E. a încercat săorani"e"e un partid democrat cu următorul proram6aleerea preşedintelui prin vot universal şi secret,libertatea politică, sistem pluripartid, libertatea reliioasă,dreptul la revă, ieşirea )omâniei din pactul de la=arşovia. #ontactea"ă mai multe persoane şi are unsucces parţial.

&n 1A2R scrie un articol la a"eta de perete ainstituţiei, în care arată starea rea a populaţiei. &n 1A2R,la o şedinţă de partid, cere ca membrii de partid să fiecorect informaţi asupra situaţiei economice. ' fost întrerupt şi huiduit de un rup. (upă două "ile este

272



arestat şi interoat, dar cu toate miloacele de tortură nudivulă nimic despre partidul înfiinţat, deşi a fostconfruntat cu doi colei care aderaseră la partid.

' fost dus la închisoarea Securităţii din !ucureşti, într-o celulă cu un individ care îl bătea tot timpul. :i laVilava a fost bătut, mai ales de către şeful celulei, şi a fostsupus perversiunilor sexuale. Simţind că nu mai poatere"ista, a striat că va spune totul. ?mediat a fosttransferat la închisoarea securităţii, unde a fost interoattot timpul, bătut şi supus perversiunilor sexuale. 'uns dinnou la Vilava a continuat să fie tratat la fel. &n acestcontext a început să aibă halucinaţii şi, în urmaexaminării psihiatrice, i se pune dianosticul de reacţiepsihoenă cu manifestări de intensitate psihotică.

Este eliberat pe 1% iunie 1A2R. (upă eliberare aavut luni perioade de insomnie şi i-au reapăruthalucinaţiile, pentru care se reinternea"ă. ? se desfacecontractul de muncă, iar coleilor li se spune că a făcutspiona. &n aceste condiţii, acceptă pensionareamedicală. (eşi nu a fost internat abu"iv, boala s-adeclanşat după stresul puternic determinat de anchetelede la securitate, fără a fi vinovat. #omisia l-a declaratsănătos psihic în pre"ent.

1%. =. ?., din !ucureşti, a fost conductor de vaonde dormit. &n 1A2B i-a luat foc vaonul, vaon care făceaparte din parcul special al lui +. #eauşescu. Se faceanchetă şi este concediat. Secretarul de partid facereclamaţie că =.?. ar fi dat foc vaonului, motiv pentrucare este retroradat ca necalificat. Se adresea"ăoranelor de partid. Se pre"intă la #irca 4 5iliţie pentru aprimi un răspuns, dar este reţinut şi trimis la Spitalul #ula.? se pune dianosticul de psihopatie impulsiv-explo"ivăcu interferenţe toxice. &n 1A2A, de >iua #eferistului, afăcut o petiţie la #.#. pe care dorea să o înmâne"epersonal lui #eauşescu. Este oprit de 5iliţie, care îi rupememoriul şi îl internea"ă cu forţa la Spitalul #ula, pemotiv că Kîn repetate rânduri tulbură liniştea locatarilor,fiind aresiv şi că de mai multe ori şi-a făcut apariţia în

273



"ona Sălii Palatului, fiind stăpânit de porniri violente faţăde oranele de 5iliţie, acesta fiind periculos şi pentrupublicul stradal, fiind bolnav psihicK. 0a #ula stă RR de"ile cu psihopatie impulsivă-instabilă. 9ot în 1A2A estereinternat, în urma unui conflict cu un cole de serviciupe care a vrut să-l bată. ?nternările au continuat şi după1A2A la cererea sa. &ncearcă să obţină vechiul loc demuncă la #7), dar nu reuşeşte.

11. =. 7., din radea, absolvent al 7acultăţii de7ilo"ofie şi al 'cademiei 5ilitare. &n 1A3A a expediat peadresa #onresului al ?@-lea al P.#.). o scrisoare cuKconţinut calomnios şi cu invective la adresa #.#. şi a lui#eauşescu, ponerind politica internă şi externă astatului, deformând realitatea economică şi socială dinţară, cerând deleaţilor de la conres să ia atitudine faţăde secretarul eneral.K #u oca"ia perche"iţiei la domiciliui se ăseşte o copie a scrisorii şi altele, cu acelaşiconţinut duşmănos, dar care nu fuseseră expediate. Esteacu"at de Kpropaandă contra orânduirii socialisteK decătre procuratura militară din radea. &n 1AO1 este scosde sub urmărire penală şi internat la psihiatrie, în radea,apoi transferat la !ucureşti, unde este ţinut 1% luni şi apoitransferat sub escortă la #lu, cu dianosticul de sindromdepresiv paranoid. (e la 4$ de ani a fost marinali"at, afost pensionat pentru a putea fi scos din viaţa socială.)einternat după revoluţie şi experti"at de comisie, estedeclarat sănătos.

1R. 9.E., de 3% de ani, din #lu, asistentămedicală. 'sistă la un conflict dintre directorul întreprinderii şi soţul ei, căruia în final i se desfacecontractul de muncă. Soţul se adresea"ă ustiţiei, ea fiind în acest cadru co-reclamantă. 9reptat, prin introducerea în dosar a o serie de calomnii, este inculpată şi apoiacu"ată că a comis fapte penale rave, fapte antisocialeşi calomnii la adresa autorităţilor locale şi centrale. Estearestată şi internată la Spitalul de psihiatrie din #lu, în1AO$. Este experti"ată şi i se pune dianosticul de delir

274



paranoid sistemati"at. &n faţa acestui fapt declară revafoamei, dar i se aplică prevederile art.11$ c.p., cuinternare obliatorie. &n 1AOB este internată la !ucureştişi reexperti"ată, stabilindu-se dianostiucul de reacţieinterpretativă pe fondul unei de"voltări disarmonice apersonalităţii de tip paranoiac. ? se aplică măsurile desiuranţă conform art.114 c.p. #ontinuă să facă memoriila 5.'.+., radio, 9=, dar fără nici un re"ultat. &n 1AO3 estereexperti"ată la 9imişoara, iar în 1AO2 la #lu, cudianosticul de delir paranoid sistemati"at, staredepresivă interpretativă, reacţie persistentă. #ontestăatât dianosticul, cât şi măsurile de siuranţă. &n 1A21câştiă ultimul proces, este scoasă de sub incidenţaart.114 c.p., dar adresa nu-i va parveni decât dupărevoluţie. )eexperti"ată după 1A2A, este declaratăsănătoasă.

14. =.h., fost profesor, în pre"ent pensionar. &n1AB1 a fost reţinut de către Securitate şi anchetat pentrupropaandă împotriva orânduirii socialiste. Estetransferat la Spitalul =ăcăreşti, ca urmare a intrării înreva foamei.

&n 1AO% a fost condamnat de către 9ribunalul5ilitar tot pentru propaandă împotriva orânduiriisocialiste, dar este trimis la Spitalul =oila, unde primeştedianosticul de psihopatie paranoică, cu stări de excitaţiede tip maniacal, fiind scos pe această ba"ă de suburmărirea penală. &n 1AO1 este internat tot forţat la ;rlaţi,iar în 1AO$ i se aplică prevederile art.11$ c.p şi apoi 114c.p. până în 1A2%. &n 1A2%, după o revă a foamei, estereinternat forţat la =oila şi ţinut în evidenţă pânâ îndecembrie 1A22. (e menţionat că, în urma perche"iţiilor făcute, i s-au confiscat opere literare Lscrise subpseudonimul >ăpadăM. (upă revoluţie este reexaminat şinu se mai constată tulburări psihice.

1$. ;.#. din !ucureşti. (orind să lucre"e în).7.., a solicitat #onsiliului de Stat să i se permităplecarea. +eprimind răspuns, scrie un memoriu în care

275



se plâne că, în timp ce conducătorul se plimbă, el nuare posibilitatea să lucre"e în străinătate. #a urmare, pe4% auust 1AOR, este ridicat de #irca 1 5iliţie şi dusdirect la Spitalul de psihiatrie !ălăceanca. Este experti"atşi i se pune dianosticul de psiho"ă paranoidă. ? se faceexternarea cu condiţia de a nu mai veni în !ucureşti.(ea la serviciu i se desfăcuse contractul de muncă. &noctombrie 1AO$ este reinternat de 5iliţie la SpitalulSocola, unde i se schimbă dianosticul în sindromnevrotic re"idual, cu decompensări depresive. 'suprasoţiei se fac presiuni pentru a divorţa, deoarece ar fi untrădător de ţară. (upă revoluţie, cere recunoaştereavechimii în muncă şi plata drepturilor băneşti. #omisia(iacicov îl declară sănătos mintal.

1B. S.=., statistician din !ucureşti. &n 1A2R, întimp ce era în concediu medical, i se desface contractulde muncă. &ncearcă audienţe, memorii, dar nu poatere"olva nimic. &n 1A24, disperat de nere"olvarea situaţiei,iese în faţa maşinii lui #eauşescu. Este arestat, apoieliberat şi primit în audienţă la #.#., după care estereanaat în alt sector de activitate, ceea ce îlnemulţumeşte. &n 1A2$ iese din nou în faţa maşinii lui#eauşescu pentru a-i înmâna o scrisoare, în aceeaşiproblemă. Este iar arestat şi eliberat. (upă două "ile este însă ridicat de la domiciliu şi dus la Spitalul h.5arinescu. +u avea antecedente psihiatrice. Pe 4%auust 1A2$ este experti"at de ?nstitutul 5edico-0eal cudianosticul de personalitate accentuată de tip hipertim,cverulent, revendicativ şi se înaintea"ă Policlinicii 9itancu un dosar. Pe 13 noiembrie este readus de 5iliţie laSpitalul h. 5arinescu pentru că Kpre"intă rave tulburăride comportament, sub forma acţiunilor revendicativeK.(upă 2 "ile este externat cu dianosticul anterior. &n 1A2Oeste iar internat forţat, dar se menţine vechiul dianostic. &n toate internările nu a primit nici un tratament. #omisia(iacicov îl ăseşte normal psihic.

276



13. S.+., economist din !ucureşti. &n 1AOO a fosturmărit de Securitate pentru propaandă reliioasă, fiindinternat forţat la Spitalul h. 5arinescu şi pensionat cudianosticul de schi"ofrenie paranoidă. (ianosticul s-astabilit pe ba"a convinerilor sale reliioase şi ca urmarea acţiunilor sale de predicare a reliiei. 9imp de 2 ani asolicitat dreptul de a lucra, dar a fost sistematic refu"at depsihiatri, refu"ându-i-se depensionarea. 0a Policlinica9itan a fost ameninţat că dacă nu încetea"ă cupropaanda reliioasă va fi internat definitiv la!ălăceanca. S-a adresat ?nstitutului de Experti"ă a#apacităţii de 5uncă pentru a putea munci, dar, spremirarea sa, acum avea paranoia. &n toate demersurilesale pentru un loc de muncă i s-a răspuns că atâta timpcât va face Kpropaandă reliioasăK va fi consideratbolnav psihic, deşi el a declarat că reliia este cre"ulvieţii lui. (upă revoluţie se constată de către comisie cătot timpul a fost sănătos.

1O. S. h. din Piteşti. 9atăl său, orb fiind, aveaobiceiul de a trimite anonime Ldin 1ABOM lui heorhiu(e, în care cerea desfiinţarea colho"urilor. Sesi"ândpericolul, S.h. pleacă departe de casă şi, în 1A3R,aune şef de birou la o schelă de extracţie. (eoarecetatăl său fusese între timp arestat, acest lucru aune lacunoştinţa serviciului de cadre şi el va fi tratat ca unKduşman al poporuluiK, fiind retroradat pentru a nu maiavea nici-o răspundere. (eschide acţiune în ustiţie, dar ca re"ultat este dus la un psihiatru care îi punedianosticul de nevro"ă astenică cu elemente paranoide.Vustiţia nu-i dă satisfacţie, astfel încât el va acu"a şiaceste orane. &n 1A3$ se tre"eşte pensionat medical cudianosticul de psiho"ă paranoidă, dar refu"ă pensia.+oul director, care era şi membru în #omitetul udeţeande partid, cere fără nici-o explicaţie punerea di"identuluisub interdicţie. Pentru acoperire recure la 0.S.5. dinPiteşti care se conformea"ă şi stabileşte dianosticul deparanoia. ;rmea"ă alte plâneri şi memorii şi abia în1A22 o comisie a Spitalului h. 5arinescu formulea"ă un

277



nou dianostic, psihopatie polimorfă în stadiul de bunăremisie. ? se recomandă reluarea activităţii. (upărevoluţie va fi declarat sănătos, dar şirul şicanelor şiabu"urilor administrative va continua şi în pre"ent.

12. ).+., proramator din !ucureşti. 'vând uncopil cu tulburări conenitale, nu a mai dorit să aibă şi alţiurmaşi, motiv pentru care s-a internat la psihiatrie. &n 24şi 2$ este internată la secţia psihiatrie a Spitalului9ulheş, apoi la 0.S.5. 9itan, cu dianosticul depresieanxioasă, fond di"armonic şi, drept urmare, va putea faceleal întreruperi de sarcină. (ar din 1A2$ este internatăforţat, motiv pentru care are două tentative de sinucidere.(upă revoluţie, de frica unor noi internări forţate, facedemersuri pentru a contesta dianosticele puse. #omisia(iacicov aprecia"ă starea sa de sănătate şi faptul cădianosticlele anterioare au fost de comple"enţă.

1A. !.P. din (âmboviţa, pensionar, fost ofiţer. &n1A3B, fiind ofiţer la 9.Viu, îl cunoaşte, cu oca"iacampaniei electorale, pe tov. 5arin, directorul fabricii deconfecţii şi candidat pentru aleeri. 5ilitarii care au luatcuvântul au cerut să ia fiinţă în incinta unităţii un chioşcde alimente. !.P. a luat cuvântul arătând că tov. 5arin nupare a fi un candidat competent, numindu-l manechin,care nu ştie de ce a venit în faţa aleătorilor militari. (upătrei "ile este chemat la !ucureşti şi pus să facă un raportprivind incidentul. 0a întoarcerea în unitate este exclusdin ;9#, situaţie incompatibilă cu funcţia de ofiţer, motivpentru care este trecut în re"ervă. ;rmea"ă o perioadă încare face memorii către oranele în drept, dar nuprimeşte nici un răspuns. &n disperare de cau"ă seadresea"ă unor ambasade străine -'nlia, 7ranţa, )7 -şi chiar !ibliotecii americane. (e fapt, nici un memoriu nuaune la destinaţie, ele fiind depuse la dosarul său de laSecuritate. 9imp de R% de ani este hărţuit într-un labirintadministrativ. &şi câştiă cu reu existenţa, estemarinali"at şi persecutat. &n aprilie 1AOO, fiind salariat laun trust de construcţii din #raiova, este arestat fără motiv,

278



bătut crunt şi internat la Spitalul de psihiatrie din Slatina. 'ici, medicul ?.(. îi spune sincer că are obliaţia de a-lpensiona, după care el trebuie să părăsească Slatina. &ntimp ce i se stabilea dianosticul de paranoi, la serviciu ise desfăcea contractul de muncă, retroactiv, deşi deci"ianu i s-a comunicat. #ontestaţiile făcute l-au plimbat prinmulte spitale de psihiatrie în perioada 1AOO-1A23.Persecuţiile au continuat şi la domiciliul său, unde îndecembrie 1AOA este bătut de plutonierul 5anea, care îiinter"ice să mai părăsească satul. ? se iau amprentele şieste obliat să semne"e un anaament că nu va maiscrie memorii şi nu se va mai adresa altor foruri. &n 1A2Oaune la Spitalul h. 5arinescu, unde şeful clinicii îi ceresă renunţe la acţiunile sale contestatare, deoarece acestlucru i-ar aduce multe neca"uri. (acă ar contestadianosticele, el s-ar pune la dispo"iţia Securităţii şi amiloacelor sale. #onvins de aceste explicaţii, el varenunţa la toate acţiunile revendicative. (upă revoluţie sepre"intă la comisia (iacicov şi se constată că nu estebolnav psihic.

R%. !.?., fost ofiţer din #lu. &n 1A3R este scos dinarmată pentru că a împrumutat haine militare unor particulari, pentru un spectacol. 0ucrea"ă apoi în maimulte locuri. (ându-şi seama de multele nedreptăţi dinsocietatea comunistă, începe să scrie memorii în caredemască pe cei vinovaţi, incompetenţi, demascăabu"urile. 'cest lucru devine cu atât mai periculos cu cât în acest cerc apar persoane din conducere sau chiar dinnomenclatură Lreclamă chiar un prim-secretar de partidM.(in aceste motive este mereu concediat, retroradat şi înultimă instanţă arestat, înscenându-i-se un proces. +urecunoaşte acu"aţiile şi declară reva foamei.#ondamnările cumulate au totali"at 4% de ani de închisoare, din care a efectuat R4 de ani, fără a se reţinecontra lui acte criminale, în afara nesupunerii civile şi areclamaţiilor. #ontra nereulilor din penitenciare,protestea"ă mereu prin reva foamei, dar este sistematic

279



torturat - i se fac inecţii care să-i provoace durerea, estecufundat în apă fierbinte etc.

diseea psihiatrică începe din 1AO3, când devineclar că metodele clasice de represiune nu pot să-lintimide"e. Pe B martie 1AO3 află că a fost pensionatmedical cu dianosticul de delir paranoid sistemati"at.)efu"ă şi pensionarea, şi dianosticul. ;rmea"ă operioadă de internări pe toată filiera ulaului psihiatric6Spitalul P. ro"a, Poiana 5are, Vilava, herla, Poarta 'lbă etc. ' fost încadrat în art.11$ c.p. şi apoi trecut în114 c.p. (upă revoluţie este declarat sănătos mintal.

R1. .!., muncitor necalificat din !ucureşti. &n1AOO este supus unor condamnări uridice succesivepentru comportament antisocial şi perseverarea în acestcomportament. &n 1A2O i se reproşea"ă că, în colaborarecu alţi tineri, a săvârşit infracţiunea de Kdifu"are fărăautori"aţie a unor imprimate destinate a fi folosite camiloc de informare publicăK, precum şi Krăspândirea demateriale obsceneK, procurare de ben"i manetice,casete video, publicaţii cu caracter mistic, obscurantistcare s-au multiplicat la xerox şi dactilo. (e asemenea,acu"aţia mai pretinde că Ka urmărit satisfacereaaberaţiilor sexuale cu manifestări tipice a uneipersonalităţi di"armonice, cu preocupări obsesive înprobleme de sexualitateK. Pe R4 iunie 1A2A este din nouarestat pentru difu"are de materiale obscene.

Pentru a pune capăt acestor activităţi şi adereva oranele de securitate de răspundere, pe $auust 1A2A, .!. este încadrat în art. 11$ c.p., prinsentinţa 9ribunalului sect.1 !ucureşti, recursul fiindu-irespins. Pe 2 auust 1A2A este internat la spitalulpenitenciarului Vilava cu dianosticul de de"voltareparanoidă a personalităţii cu elemente obsesivo-fobice,psihopatie schi"oidă, iar pe 1B auust se face o nouăexperti"ă cu acelaşi dianostic. 'vând în vedereantecedentele infracţionale, comisia consideră că Ksus-numitul pre"intă un rad mare de periculo"itate, faptpentru care se aprecia"ă că discernământul este pierdut

280



în raport cu fapta pentru care este cercetat şi serecomandă aplicarea măsurilor medicale, prevă"ute înart. 11$ c.pK. #a urmare, este scos din detenţie şi trimis laSpitalul Poiana 5are, de unde, după revoluţie, esteurent externat Lpe 4% decembrie 1A2AM (in relatărilemedicului curant, în cursul internării, comportamentulpacientului a fost perfect adaptat situaţiei şi a primit doar un tratament minim Lcu excepţia ES la începutM.(ianosticul pus de comisie nu se confirmă şi dupărevoluţie este declarat sănătos.

RR. #.=., pensionar, fost operator chimist în!răila. &n 1AOB este acu"at de propaandă împotrivaorânduirii socialiste, în urma unui memoriu trimis lui#eauşescu, în care cerea P.#.).-ului să nu se maiamestece în treburile sindicatelor. Prin ordonanţaProcuraturii militare !ucureşti este învinuit că a redactatşi expediat poştal două scrisori conducerii de partid,concepute în maniera de a crea impresia că exprimăopinia unui rup de muncitori de la ;"ina Proresul. 'r mai fi făcut afirmaţii calomnioase şi ostile la adresaorânduirii sociale actuale, privind anumite aspecteeconomice, de asistenţă medicală şi socială, scrisori princare a proferat şi ameninţări care vi"au conducereasuperioară de partid şi includea ideea înlocuirii acesteia. altă scrisoare semnată 7raţii )omâniei* a fost pusă într-o cutie poştală pe R3 mai 1AOB, înscrisul fiind anonimşi fără destinatar. &n cursul urmăririi penale, se dovedeştecă #.=. este autorul scrisorii. ? se face perche"iţie şi estecercetat la sediul Securităţii din !răila. 7iind întrebatKunde a ascuns armamentulK, #.=. răspunde că înbucătărie are un tun demontat. 'ceastă afirmaţie făcută în lumă duce la internarea sa în mod abu"iv, pe 13decembrie 1AOB, la Spitalul psihiatric din !răila, cudianosticul de psihopatie polimorfă, predominantexplo"ivă, paranoică, cu frecvente decompensări,dianostic confirmat de experti"a ?.5.0. !răila. !iletul detrimitere a fost eliberat de medicul (.5. de la Policlinica!răila, fără ca măcar respectivul să fi vă"ut pacientul sau

281



ca acesta să fi fost în evidenţele policlinicii. (eşi estepensionat pentru sciatică, i se anulea"ă aceastăpensionare şi i se face alta cu dianostic psihiatric. (upăaceastă procedură este dus la Vudecătoria !răila şi udecat de urenţă, aplicându-i-se măsurile de siuranţă,iar prin ordonanţa Securităţii este obliat a se pre"entalunar la psihiatrie pentru control. &n martie 1AO3 #.=.cere anularea pensionării pentru a-şi putea reluaactivitatea, dar cererea îi este respinsă, contestaţiilefăcute la 5inisterul 5uncii fiind "adarnice. Este chemat laSecuritatea din !răila, unde i se spune că dacă nu seastâmpără va fi Kascuns de nu-l va mai ăsi nimeniK. Esteobliat să semne"e un anaament şi ameninţat cuevacuarea lui şi a familiei din apartament.

(upă decembrie 1A2A a încercat să-şi clarificesituaţia, dar a fost purtat de la o instituţie la alta, comisiade experti"ă locală declinându-şi competenţa. #omisiade cercetare a abu"urilor îl declară însă normal psihic.

R4. #.?., pensionară, fost statistician, din!ucureşti. Pe R octombrie 1AOB, în timpul unei audienţeLleată de o problemă de serviciuM la primul secretar alsectorului B !ucureşti, tov. anea +icolae, estedeterminată de rosolănia acestuia să riposte"e.Secretarul de partid, nefiind obişnuit să suporteasemenea afronturi, se ră"bună obliând conducerea întreprinderii în care lucra să o concedie"e. +efiindmembră de partid, se convoacă o şedinţă la care primulsecretar trimite o activistă care presea"ă şi obţineconcedierea. (in cau"a situaţiei în care se afla, #.?. are otentativă de sinucidere şi astfel aune la psihiatrie. 'ici s-a dat dispo"iţie să nu fie externată fără aprobareaprimului secretar, motiv pentru care a stat internată R1 de"ile. (upă 4 "ile de la externare, este ridicată abu"iv dela domiciliu de către 5iliţie şi internată cu forţa la!ălăceanca, unde la fel de abu"iv este supusă uneiexperti"e. Spre surprinderea ei, medicii respininternarea obliatorie. &n perioada 1AOB - 1AOA nu maiare probleme cu psihiatria, deşi fără voia ei era ţinută în

282



evidenţă. 0a domiciliu vine în conflict cu sectoristul, unrău platnic din blocul ei. Este şicanată de 5iliţie, i se iauamprentele pe motiv că Ks-au comis crime în cartierK,numele fiindu-i furni"at de policlinica de psihiatrie. 9otfără motiv, în 1A23, în blocul ei se pre"intă o asistentăsocială de la policlinica teritorială care cere vecinilor referinţe despre ea, dar nu obţine declaraţii neative. Pe4 iunie 1A2A, pe ba"a unui referat al medicului depoliclinică, este ridicată abu"iv de la domiciliu şi internatăla Spitalul h. 5arinescu, unde comisia respineinternarea obliatorie. Se pre"intă cu deci"ia la mediculde policlinică, iar acesta, în faţa ei, telefonea"ă mediculuidin spital susţinând în mod nereal că femeia ar fi aitată.(upă revoluţie este declarată sănătoasă mental.

R$. #.?., pensionar medical, fost ininer electronist. Pentru a-şi face bine profesia, a trebuit săproteste"e faţă de condiţiile aberante de răsturnare avalorilor, dar toate criticile sale au fost respinse. Esteconcediat în mod abu"iv, ridicat de Securitate şi supusunui tratament psihiatric obliatoriu şi reu de suportat. 'stfel, în repetate rânduri, miliţienii îl internau în Spitalulh. 5arinescu sau #ula cu dianosticul de schi"ofrenieparanoidă. &n 1A21, pe ba"a unei adrese a Policlinicii9itan şi a examenului lui #.., pe care pacientul nu l-avă"ut niciodată, i se stabileşte abu"iv dianosticul deschi"ofrenie paranoidă şi se conchide că este un pericolsocial, aplicându-i-se prevederile decretului 414. &n urmaacestui fapt, este ridicat de pe stradă şi internat laSpitalul h. 5arinescu, totali"ând multe internări abu"ive.Si el este declarat sănătos de comisia (iacicov.

RB. (.=., electronist din !ucureşti. ?ntră în conflictcu Securitatea pentru o serie de afirmaţii cu caracter politic, antitotalitar. &ntr-o serie de scrisori adresateSecurităţii el critică conducerea superioară de partid şi destat. ' fost ridicat cu mandat de arestare şi i s-a făcutdosar la procuratura militară. &n perioada 1AOA - 1A2% afost în repetate rânduri convocat la Securitate, iar din

283



cau"a continuării activităţii politice este internat în Spitalulde psihiatrie din Podari-#raiova. ' fost exclus dinfacultate şi marinali"at, i"olat social. (upă externareadin Spitalul Podari, a fost urmărit în permanenţă deSecuritate, inclusiv prin miloace tehnice. &n perioda luniisale persecuţii a fost supus unui stres permanent, a început să consume alcool, a devenit depresiv,vulnerabil, po"iţia lui socială s-a deteriorat. Examinat decătre comisia de abu"uri este declarat normal psihic.

R3. (.P., pensionar, fost contabil la #raiova. &n1A$2 face afirmaţii defavorabile reimului comunist, fiindarestat, lucru care se repetă şi în 1AB%. ?eşit din arest,arată coleilor urmele, vânătăile şi alte semne de tortură. &n 1ABO ascunde un fost camarad de front căutat deSecuritate, fiind închis pentru aceasta până în 1A31. &n1A3B face un memoriu cerând plecarea definitivă din ţarăşi scrie un memoriu în care insultă uvernul şi oranelede partid. Este internat cu forţa în Spitalul de psihiatrie#raiova în 1A33 şi supus unei experti"e psihiatrice, undei se stabileşte dianosticul de paranoia. (upă aplicareadecretului 1R, internările se succed la Podari, iar în 1AO%este transferat la Spitalul Poiana 5are, unde este internatconform unei deci"ii a 9ribunalului militar 9imişoara. &ntoată această perioadă (.P. continuă să facă aprecierineative asupra reimului. &n 1AO4 este arestat fără vinăca fiind implicat într-o crimă, iar în 1AO3 este acu"at demărturie mincinoasă. ?nternările se succed de fiecaredată la Spitalul Poiana 5are şi Podari. (upă revoluţie şiel este declarat sănătos mental.

RO. 7.+., fost mecanic de locomotivă, în pre"entpensionar, din !ucureşti. &ntre 1A$A < 1AB% a lucrat la 'mbasada 'lbaniei Lsoţia era cetăţean albane"M. &n 1A3%,alterându-se relaţiile cu 'lbania, este acu"at că în staţia#ioroârla ar fi depăşit semnalul de oprire a locomotivei.(upă această înscenare i se desface contractul demuncă. &ncepe să facă demersuri pentru reparareanedreptăţii. Este invitat la Spitalul h. 5arinescu, unde în

284



mod neaşteptat este pensionat medical cu dianosticulde reacţie interpretativă pe fond di"armonic. Experti"atdupă 1A2A, se constată că nu pre"intă tulburări psihice.

R2. .?., pensionar, fost profesor în !ucureşti. 'fost arestat de către Securitate pe 1$ iulie 1AO% pentuvina de a fi scris şi răspândit poe"ii cu caracter antiuvernamental.

? s-au confiscat manuscrisele, maşina de scris şicărţile. Este internat la Spitalul h. 5arinescu şi apoitrimis la !ălăceanca.

RA. . h., fost director de şcoală, în pre"entpensionar, din !ucureşti. ' fost secretar P.S.(. în 9.+eamţ, unde a avut de înfruntat numeroase înscenări şichiar o tentativă de omor. &n 1A2A i-a fost devastată casaşi a fost molestat, în timp ce infractorii care şi-aurecunoscut vina au fost eliberaţi la intervenţia secretaruluide partid din 9. +eamţ. &n urma a numeroase reclamaţiifăcute, a fost internat la Spitalul de psihiatrie din Piatra+eamţ, unde i s-a stabilit dianosticul de paranoia. &ntimpul #onresului Partidului, din noiembrie1A2A, estedin nou internat cu forţa, cu dianosticul de paranoia.9oate internările au fost neustificate şi în afara leii.(upă 1A2A este declarat sănătos psihic.

4%. .?., fost merceolo, acum pensionar, din!istriţa +ăsăud. )efuiat din !asarabia, este sfătuit să se înscrie în partid pentru a nu fi expul"at în ;)SS. &n 1ABReste exclus din partid şi scos din armată pe motiv că estefuit din ;)SS. 7ace multe încercări pentru a fireîncadrat în muncă şi reuşeşte abia în 1A32, dar la scurttimp este transferat cu un salariu mai mic. (in 1AO% începe să facă reclamaţii, motiv pentru care va fipersecutat. &n 1AOR este din nou concediat, iar apoievacuat din locuinţă. 7ace în continuare reclamaţii şi cereşi plecarea din ţară. &n acest context, pe RA iulie 1AO3,este ridicat de 5iliţie şi internat forţat în Spitalul depsihiatrie din !istriţa cu recomandarea de a i se aplica

285



memorii. (upă revoluţie, #omisia (iacicov îl reabilitea"ă,fiind sănătos psihic.

4R. 5.S., fostă lucrătoare în comerţ, în pre"entpensionară, din !ucureşti. &n 1AB$ a fost arestată şicondamnată pentru crimă de înaltă trădare. &n detenţieeste molestată, bătută. (e asemenea, soţul ei a fostobliat să divorţe"e de ea în perioada detenţiei, iar copiiii-au fost luaţi. ' fost internată de câteva ori în spitalulpsihiatric. (upă revoluţie a fost declarată sănătoasă.

44. V.?., ininer din #olibaşi, transferat la!ucureşti. ' absolvit cu diplomă de onoare facultatea în;)SS. Se confruntă cu reutăţile industriei româneşti, cutehnoloia învechită. Propune o serie de măsuri care săstimule"e proresul tehnic şi devine chiar subiectul unor eloii care i se aduc în presă. &n 1AO% - 1AO1 se puneproblema colectivi"ării "onelor montane. 7iind din )ucăr, îşi dă seama că o asemenea măsură va duce lasărăcirea şi dispariţia satului de munte. (e asemenea, seopune unui proiect de sistemati"are hidroeneretică a(âmboviţei aprobat de #eauşescu, care ar fi dus ladistruerea "onei. Propune el însuşi un plan-alternativăcare ar fi salvat reiunea. Este chemat la #.+.S.9., lacabinetul R, unde stă de vorbă cu un consilier. 0a ieşireadin clădire este acostat de doi indivi"i, urcat cu forţa într-omaşină neară şi i se spune că este arestat. &n realitateeste dus direct la !ălăceanca şi dat în primire doctoruluide ardă. ? se dă o uniformă vărată şi este trimis într-unsalon de aitaţi. )efu"ă tratamentul, dar condiţiile deca"are sunt mi"erabile. Este experti"at de patru orisuccesiv. 7ace apel la conştiinţa medicilor din comisie, iar unul dintre medici îi spune Ktrebuia să aşteptaţi să vănaşteţi peste 1%% de ani, dacă societatea va evolua aşacum sperămK. Este externat peste două luni, dar i se cereo declaraţie în care să arate că nu va mai supăraKoraneleK. )eîntors la serviciu, constată că estetransferat la altă întreprindere. Este în permanenţăsupraveheat de Securitate, i se inter"ice să participe la

287



adunări sau mitinuri orani"ate, iar cu oca"ia vi"itei lui#eauşescu în întreprindere este i"olat şi pă"it. Soţia saeste mereu sfătuită să divorţe"e de el deoarece ar fi unpericol social. Participă la revoluţia din 1A2A şi este alespreşedinte al 7.S.+. pe u"ină. Este anunţat că poate fireîncadrat la vechiul său loc de muncă, ;"ina )epublica.:i el este declarat sănătos psihic.

4$. +.E., pensionar, din !ucureşti. &n 1AO$ aprotestat împotriva demolării locuinţei, refu"ând să semute din casă. :i-a exprimat nemulţumirea în faţa anumeroase autorităţi şi a adresat o scrisoare lui#eauşescu - pe care o predă fratelui dictatorului, carelucra la #asa Scânteii -, scrisoare în care relata despreviaţa rea a ţăranilor şi muncitorilor. ;lterior, fiind totnemulţumit, solicită un paşaport pentru a emira, dar toate scrisorile s-au adunat la dosarul lui de la Securitate.Pe 41 octombrie 1AO$ este ridicat de doi ofiţeri desecuritate şi internat forţat la Spitalul h. 5arinescu, cuoca"ia vi"itei lui !renev în )omânia. &n foaia deobservaţie se notea"ă că face reclamaţii neustificate.(upă revoluţie, comisia (iacicov constată că estesănătos mental.

4B. 5.?., învăţătoare, din 5analia. (upă ointernare şi o pensionare medicală, reluându-şiactivitatea intră în conflict cu conducerea şcolii şi, drepturmare, face o serie de memorii pe care le adresea"ărevistei 7lacăra*. &n 1A2A, în urma unor conflicte, esteinternată cu forţa, la cererea directoarei şcolii şi introdusă în decretul 414, apoi internată în Spitalul de psihiatriePala"u 5are. (upă revoluţie este reabilitată ca fiindnormală psihic.

43. +.#., muncitor aricol din !ucureşti, înpre"ent pensionar. &n 1AB3 este acu"at pe nedrept decrimă şi pentru faptul că ar fi vrut să destrame #'P-ul.Este închis la =ăcăreşti şi experti"at la Spitalul h.5arinescu cu dianosticul de schi"ofrenie paranoidă. =a

288



sta cinci ani într-un spital de psihiatrie. &n 1A3R esteexternat şi va lucra ca factor poştal nouă ani, apoi portar la 8otelul 'mbasador 1B ani, de unde este pensionat.(upă revoluţie se aprecia"ă că este sănătos mental.

4O. #.=., fost ofiţer de securitate, din cna5ureş. &n 1ABB a fost acu"at de trădare LtitoistM, udecat,eliberat, dat afară din armată. &n urma unui memoriu la#.#., primeşte o slubă de mecanic, dar, solicitând untransfer, acesta i se respine şi el va preda carnetul departid. (upă un an este exclus din partid şi i se desfacecontractul de muncă pentru a nu mai fi încadrat nicăieri.=ine la !ucureşti pentru a se adresa #.#.-ului, dar estereţinut la 5iliţie trei "ile, transferat apoi la Securitate şiapoi internat la Spitalul de psihiatrie al închisorii=ăcăreşti, unde este experti"at şi dianosticat cuschi"ofrenie paranoidă. Este purtat mai apoi prin maimulte penitenciare, ultimul fiind cel din Sihet. 7acereva foamei şi este mutat la Spitalul de psihiatrie dinSihet, unde este declarat iresponsabil, iar fratele lui estenumit tutore. (eşi face contestaţie, nu i se ridicăinterdicţia. Este declarat sănătos de #omisia decercetare a abu"urilor.

42. P.=., muncitor, din Ploieşti. &n 1A32 scrie unmemoriu adresat lui #eauşescu, dar pe care a încercatsă-l citească într-o adunare de partid. (upă ce terminăde citit, îşi depune carnetul de partid. Pe RA iunie 1A3A,cu oca"ia vi"itei lui +ixon, este ridicat de miliţieni şiinternat abu"iv la Spitalul ;rlaţi. 'ici face reva foameicerând ca oranele de stat să fie informate de acestabu". El cere să se respecte ceea ce afirmase#eauşescu într-un discurs6 Kun om plecat la serviciutrebuie să fie siur că va aune acasăK. (upă cinci "ilede revă a foamei, la care mai aderaseră patru persoane,i se face externarea fără bilet de ieşire şi fără dianostic.(epune o plânere împotriva acestei internări abu"ive,dar tribunalul refu"ă să o ia în consideraţie. #onstată că în cele cinci "ile de internare a fost pontat la serviciu.

289



' doua internare forţată s-a făcut la Spitalul =oila-1AO3. 'nterior internării, P.=. trimisese o scrisoare laEuropa 0iberă cerând mărirea salariilor foştilor membri aipartidului social-democrat, care a fost înlobat în P.#.).0a perche"iţie i s-au ăsit şi alte copii ale unor scrisorisimilare cu cea trimisă la radio, în care îşi exprimaconvinerea că reimul comunist va cădea. Esteexperti"at cu forţa, închis într-un salon cu ratii, dar nuprimeşte nici un tratament, nici-o atenţie. 0a externare ise pune dianosticul de paranoia, iar directorul spitalului îi spune că Kse bate cu morile de vântK.

&n aprilie 1AOO este pentru a treia oară internat cuforţa, la Spitalul Săpoca, pe care îl descrie ca pe uninfern. Este arestat în timp ce încerca să facă o vi"ităscriitorului contestatar P. oma. #hiar la uşa bloculuiacestuia este prins, bătut crunt, fiind mereu întrebat dacăa semnat scrisoarea lui oma. )efu"ă să semne"edeclaraţia de retractare a semnăturii. Este reinternat laSăpoca, la aitaţi, iar apoi transferat la alcoolici. 9imp de$B de "ile i se fac do"e mari de neuroleptice şi ES. &nperioada internării sale la Săpoca este adus acolo şi+.5., din Ploieşti, care ceruse să emire"e, ca şi P.#.,astă"i emirat în #anada. (upă externare este chematde 9ribunalul din Ploieşti pentru a se stabili în ce spital vafi internat. Securitatea ceruse Spitalul #ălineşti-Prahova,dar tribunalul decide să fie lăsat sub control ambulatoriu,soţia lui fiind obliată să-i fie tutore.

'ltă internare o are la =oila şi a avut odesfăşurare dramatică pre"entată într-un capitol anterior. =.P. - cunoscut di"ident politic în ţară şistrăinătate, a înfiinţat un sindicat liber. &n 1AO3 a reuşit săplece în ccident, iar în februarie 1AO2 a ţinut la Paris oconferinţă de presă în care a vorbit despre utili"areapsihiatriei în scopuri politice în )omânia. (e asemenea, afăcut apel la libertatea muncitorilor de a se orani"a însindicate. 0a întoarcere i se refu"ă intrarea în ţară, dar caurmare a protestelor este reprimit. ? s-a schimbat locul demuncă şi apoi a fost pensionat forţat. 'tât la Paris, cât şi

290



în ţară Ldupă revoluţieM a fost examinat şi ăsit ca fiindperfect sănătos mintal.

4A. P.7., ininer constructor, din #lu. &n 1A24 îiscrie lui orbaciov scrisori în care îi arată situaţia readin ţară. (e asemenea, trimite memorii critice cătreminister şi ca urmare este destituit din funcţie. 7ace unmemoriu către Elena #eauşescu, în care arată aspecteleneative din construcţii, critică mealomania din acestdomeniu. &ncepe să fie urmărit de către Securitate, maiales că el continua să scrie memorii lui #eauşescu. &nacest context, în 1A23 este ridicat de la serviciu şi i sepune în vedere să demaşte toţi prietenii pentru că altfelKva fi desfiinţatK împreună cu întreaa familie. Se decidesă simule"e o boală mintală, motiv pentru care pune înscenă o tentativă de sinucidere, fiind internat la psihiatrie. 'ici, un medic L(.S.M îl învaţă cum să simule"e mai bineboala psihică, motiv pentru care a stat A4 de "ile în spitalşi a fost autat să se pensione"e cu dianosticul dedepresie melancolică, cu elemente interpretativ-paranoide pe fond involutiv. (upă revoluţie se internea"ăpentru a se decide că nu este bolnav psihic.

$%. =.(.S., pensionar, fost ospătar, din !ucureşti.#hiar după terminarea staiului militar, avea obiceiul de ascrie memorii lui #eauşescu.

&n timp ce 'na 5ureşanu vi"ita maa"inul său şi îi adresa unele critici neîntemeiate, =.(.S. a avut îndră"neala de a o da afară din maa"in. ?mediat estevi"itat de un ofiţer de securitate care îl obliă să deadeclaraţii în leătură cu unul dintre coleii săi, fost deţinutpolitic, care ulterior a fost ucis în condiţii misterioase.

' luat apoi leătura cu un rup care tipăreamanifeste anticomuniste.Soţia, convinsă de secretarul departid, a insistat pe lână =.(.S. să se interne"e, motivpentru care, din proprie iniţiativă, are câteva internări lapsihiatrie.

&n 1A2$ este însă ridicat, cu salvarea, de pestradă şi internat obliatoriu la Spitalul h. 5arinescu.

291



"ile, pe ba"a unui bilet scris de mână de sectorist, estedin nou internată la #ula, de unde este externată la scurttimp.

' treia internare este făcută cu oca"ia vi"itei luiorbaciov în )omânia, în 1A2O, şi este dusă iarăşi la#ula. &nsoţitorul ei a spus doctorului6 Kîn momentul încare orbaciov va pune piciorul pe scara avionului, eapoate fi eliberatăK. ? s-a pus un dianostic închipuit decătre un medic care îi fusese cole de facultate. ;lterior,acesta îşi motiva fapta6 Kam făcut-o pentru a nu-mi pierdepâineaK.

Si ea a fost declarată normală psihic.

$R. S.5., mecanic de locomotivă, din )oşiorii de=ede. 0a vârsta de 1B ani asculta mu"ică uşoară şicomentariile de la Europa 0iberă. Entu"iasmat, în 1A3Ascrie acestui post de radio două scrisori în care spuneacă filo"ofia marxistă este o minciună, iar partidulcomunist ar fi identic cu cel na"ist. 0a scurt timp, estechemat să dea o declaraţie leată de furtul unor cărţi. Erade fapt o probă rafoloică. Este anchetat la Securitate şitorturat. )ecunoaşte cu inocenţă cele scrise, motiv pentrucare unul dintre securişti spune6 Kbăiatul acesta nu estesănătos la capK. Este trimis imediat la psihiatrie şi el nuse opune, nici nu ştia ce semnificaţie are. 0a Spitalul h.5arinescu i se face un examen sumar. Este udecatpentru infracţiunea de uneltire contra securităţii statului,fiind cataloat ca pericol social. )ecursul îi este respins.(ianosticul stabilit de comisie este de schi"ofrenieparanoidă. Este imediat dus la Spitalul !ălăceanca,internat într-un pavilion special, cu o curte interioară,plasă de sârmă himpată şi pa"nici. 0ocuieşte cu bolnavipsihici periculoşi, mai ales epileptici.

9ot aici se afla şi un rup de studenţi caredemonstraseră contra reimului în 1A32. ? se face forţatcură cu neurolepticre şi ES. (eoarece este reclamat că şi în spital ascultă Europa 0iberă, medicul E.#. ordonă săfie mutat imediat la salonul de cronici, este leat de pat şii se fac neuroleptice. &n 1AO1 i se suspendă măsurile de

293



siuranţă şi este externat cu recomandarea de a fi obliatsă facă tratament ambulatoiriu. (in cau"a acesteiinternări, !.5. nu a mai putut urma liceul de mu"ică lacare aspira. 7ace o şcoală de strunari şi apoi devinemecanic de locomotivă. 9ot timpul este urmărit desecuritate, iar cu oca"ia unor evenimente politice estetrimis cu locomotiva la distanţe foarte mari. #omisia(iacicov îl declară sănătos psihic.

$4. 5.=., lăcătuş, din !ucureşti. )ăspândeştemanifeste anticomuniste în lunile aprilie şi mai 1A2A. Esteprins şi dus direct la psihiatrie, experti"at la Spitalul h.5arinescu, unde i se pune dianosticul de schi"ofrenieparanoidă. &n auust 1A2A este internat la Spitalul Poiana5are pe ba"a introducerii sale în art. 11$ c.p. !rusc. lacâteva luni de la revoluţie, este eliberat fără nici oexplicaţie. Este declarat sănătos mental.

$$. ?.5., muncitor, din !ucureşti. &n 1A3A iese dinPiaţa bor cu o pancardă pe care scria KVos #eauşescuK.Este ridicat, dus la 5iliţie şi de acolo direct la Spitalul h.5arinescu, unde directorul spitalului scrie Kca" specialK şiKva fi menţinut în spitalK. Pe adresa 5iliţiei se specificadoar blocarea circulaţiei. ? se face rapid experti"a şi i sepune dianosticul de schi"ofrenie paranoidă, fiind încadrat în art.11$ c.p., apoi trimis la spitalul Poiana5are. (upă revoluţie şi el este eliberat fără explicaţii, iar comisia îl ăseşte sănătos mental.

$B. '.9., tâmplar, din !ucureşti. &n 1A3R, în cadrulunei şedinţe, îşi exprimă nemulţumirea faţă desalari"are. Este chemat la partid, anchetat de Securitateşi declarat duşman al poporului. ? se înscenea"ă unproces pentru propaandă anticomunistă, antisovietică şicontra colectivi"ării. (upă o lună de anchete şi torturi,este internat la Spitalul h. 5arinescu cu dianosticul dedelir sen"itiv de relaţie. ? se aplică prevederile (ecretului1R. (upă externare este mereu urmărit de Securitate şi

294



ridicat în mod constant cu oca"ia unor evenimentepolitice. (upă revoluţie este declarat sănătos.

$3. .9., tâmplar, din !ucureşti. #u oca"ia vi"iteilui !renev, din 1AO3, este internat cu forţa la Spitalul h.5arinescu din !ucureşti pentru că intenţiona să iasă înfaţa conducerii de partid şi de stat pentreu a înmâna oscrisoare. Este eliberat după câteva "ile fără dianosticsau bilet de externare.

$O. 7.7., plutonier de miliţie, din !ucureşti. &n1A2B adresea"ă #.#. mai multe scrisori prin care atraeatenţia conducerii superioare de partid şi de stat asupranemulţumirilor şi neaunsurilor, precum şi asupra stării despirit a populaţiei Lîntreruperea curentului electric, înfometare, fri etcM. &n 1A23 deşi nu mai trimisesescrisori, este arestat 1% "ile pe motivul fals că nu şi-a îndeplinit sarcinile de serviciu. Prin constrânere şiintimidare, i se ia o declaraţie în arest, care de fapt îi estedictată şi în care recunoaşte că a adus rave inuriiconducerii de partid şi de stat. Este supus "ilnic lainteroatorii şi este bătut bestial. 7amilia îi este filată şicercetată. (eşi este militar, el nu este lăsat să raporte"esuperiorilor săi situaţia în care se află. (upă 1% "ile dearest este internat forţat la Spitalul 5ilitar #entral, secţiapsihiatrie, dar la externare nu i se înmânea"ă nici un act.Pe R4 iulie 1A23 este trecut în re"ervă printr-un raportfals şi în aceeaşi "i este exclus din partid. ?mediat i seaduce la cunoştinţă că este pensionat medical. &nurmătorii trei ani este mereu supus experti"elor medicale,află că a fost dianosticat cu schi"ofrenie, dar este înpermanenţă urmărit de Securitate.

(upă 1A2A, deşi este declarat sănătos psihic, nu-şi poate relementa situaţia şi nu poate fi reabilitat pelinie administrativă. ? se spune că nu există posturivacante preătirii sale.

$2. S.?., din !ucureşti, locuieşte lână SalaPalatului. Pe 2 februarie 1A2A vede un miliţian

295



brutali"ând un cetăţean, nu se poate abţine şi aruncă unborcan în stradă. (upă câteva ore, se pre"intă la el unmiliţian care îl duce la #irca 4 miliţie. (upă o cercetare decâteva ore, în cursul nopţii este dus direct la Spitalul#ula. 'ici este ţinut o lună, neurolepti"at masiv, nu maiştie ce este cu el, este stupefiat. ? se dă drumul fărădianostic şi fără bilet de externare.

$A. 9.(., din !ucureşti. &n 1AO1 înfiinţea"ăPartidul Socialist 9ehnocrat. Partidul este di"olvat în1AOB, când el este arestat, iar o parte dintre membriipartidului sunt internaţi la psihiatrie. 9.(. este acu"at că,fiind barman, vinde cu lipsă la rama. Este ţinut un an lasediul Securităţii, din str. )ahova, iar la două luni de laeliberare este rearestat, pre"entat unui tribunal, unde aflăcă are dianosticul de paranoia. :eful inexistentei comisiide experti"ă, (r.9., îi explică astfel dianosticul6 Kadică îţidoreşti postul de preşedinte al )omânieiK. 0a două "ilede la proces este dus la Spitalul Poiana 5are Lpe al căruifrontispiciu scria Spital 9!#M, unde întâlneşte şi alţidi"idenţi politici. Spitalul era înconurat cu sârmăhimpată de trei metri înălţime, pa"nicii aveau bastoanede lemn cu capetele în formă de furculiţă. ;nul dintremedici - dr. 0 < spunea6 KEi, măi băieţi, ce să vă fac dacăv-a mâncat fundul şi aţi vrut să schimbaţi lumea/ 'şa,cine ştie când o să ieşiţi de aici/ :i de schimbat nu se vaschimba niciodată nimicK. &n 1AO2 este eliberat, dar nu-şipoate ăsi loc de muncă. 'une totuşi la ?9!, undereuşeşte să promove"e chiar într-o muncă derăspundere. &n 1A2$ scrie poe"ii contra reimului, pe carei le ăseşte Securitatea. Este dus iar la psihiatrie, unde ise pune dianosticul de structură di"armonică apersonalităţii, de tipul personalităţii paranoiace. +u maieste trimis în sistemul ulaului psihiatric, ci estecondamnat la $ ani închisoare, fiind tot timpul i"olat într-ocelulă.

B%. .E., muncitor, din !ucureşti. & n 1AOA, la R1de ani, aderă la S.0..5.). - un sindicat clandestin

296



orani"at de =. Paraschiv şi dr. #ană. Este imediat luatcu forţa şi internat trei săptămâni la Spitalul #ula. 'ici i sefac do"e mari de neuroleptice cu efect sedativ şi dureros.Este externat fără dianostic sau bilet de externare. Esteurmărit tot timpul de către Securitate. (upă revoluţie estedeclarat sănătos.

B1. 5.5., din !ucureşti. )evine din 7ranţa, undeemirase în 1A2%. Se încrede în promisiunile 'mbasadeiromâne, care îl asiură că va avea casă şi loc de muncă.Pe 1B auust se afla la #.#. cu un memoriu în care seplânea că promisiunile nu sunt respectate Este arestatpatru "ile şi internat la Spitalul psihiatric #onstanţa fărădianostic şi fără forme de externare.

BR. ).?., ininer, din #lu. &n 1AO$ scrie oscrisoare lui #eauşecu, în care îl acu"ă de uvernaredictatorială a ţării. Este ridicat de la locul de muncă decătre oranele de securitate din 9. Viu şi apoi internat laspitalul psihiatric local. Este neurolepti"at masiv, i se facES şi în această stare este dus la o experti"ă în care estedeclarat bolnav mintal periculos, fiind internat într-unspital de cronici, cu dianosticul de schi"ofrenieparanoidă. )euşeşte să fuă şi difu"ea"ă în #raiova sutede manifeste anticomuniste. Este prins, reexperti"at la!ucureşti şi internat la Spitalul h. 5arinescu. Estemasiv neurolepti"at şi i se fac ES şi tot cu forţa i se face oinsuflaţie cu aer în creier, manevră inutilă, dar foartedureroasă. (upă aceste anali"e i se stabileştedianosticul de paranoia şi din acel moment va fi numaila dispo"iţia Securităţii. (upă 1A2A încearcă să facărecurs extraordinar pentru anularea hotărârilor udecătoreşti, dar este respins peste tot. &n consecinţă, seadresea"ă numeroaselor orani"aţii internaţionale.

Pe R$ martie 1AAR, Emanuel =aleriu transmite oemisiune 9=, în care el este cataloat drept bolnav psihic,lucru pe care ulterior îl va citi şi în "iarul (imineaţa.)ămâne uluit şi consternat. 5ai mult, Emanuel =aleriu îlcontactea"ă personal şi îi propune să dea în udecată o

297



personalitate din conducerea '.P.0.)., iar în schimb i seva procura un bun loc de muncă. K>iaristulK care îl însoţea pe Emanuel =aleriu a fost recunoscut de cătrepacient ca fiind de fapt dr. #. oros, directorul policlinicii9itan, acela care făcea listele cu pacienţii care trebuiauinternaţi cu forţa la psihiatrie cu oca"ia evenimentelor politice. #ei doi vor fi acu"aţi de el că i-au adus maripreudicii prin presă şi 9=. Se consideră un stimati"at şiar dori să fie reabilitat, contactul cu psihiatriadistruându-i existenţa. Evident este declarat sănătospsihic.

B4. ?.'., avocat, din !raşov. ' fost internat înrepetate rânduri la Spitalul psihiatric !raşov şi la cel din!ucureşti, pentru că scria scrisori secretarului eneral+;, în care susţinea că în )omânia nu sunt respectatedrepturile omului. ' trebuit să renunţe din cau"a unor repetate internări abu"ive la psihiatrie făcute la comandaSecurităţii.

B$. =.+., poet, din !ucureşti. ' criticatSecuritatea, motiv pentru care, în repetate rânduri, esteinternat abu"iv la Spitalul h. 5arinescu. 'ici i se facneuroleptice şi ES masiv. &n pre"ent este emirat în S;'.

BB. +.P., filolo, redactor la studioulcinematorafic. Până în 1A2O este silit să lucre"e camuncitor necalificat. &n 1A2O face cerere de emirare înS;'. &ncearcă să intre în ambasadă, dar nu reuşeştedecât să arunce o scrisoare în rădina acesteia. Estearestat pe loc şi trimis la Spitalul de psihiatrie al &nchisoriiVilava, unde i se pune dianosticul de psiho"ă paranoidă.(upă o lună, Vudecătoria sectorului 1 dispune internarealui obliatorie. 7apta penală ar fi constituită din infracţiunecontra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii publice. Estedus la Spitalul de psihiatrie Poiana 5are în noiembrie1A2O. &n spital a avut un reim special, fiind bine ca"at, is-a permis să aibă cărţi. 5edicii propun externarea lui,dar 9ribunalul din !ăileşti respine cererea. +u mai face

298



cereri de externare, dar este condus de la Poiana 5are lascara avionului, unde îl aştepta paşaportul de emirare înS;' şi întreaa familie.

B3. ( 7.S., şofer, din )âmnicul =âlcea. &ntr-ocri"ă de furie, se ceartă cu şefii ierarhici şi înurăconresul partidului şi chiar pe +. #eauşescu. Estearestat şi dus la spitalul de psihiatrie teritorial, unde i sepune dianosticul de psihopatie polimorfă, cu manifestăriexplo"iv-impulsive, boală care în mod normal nu impunelipsa discernământului. ? se aplică prevederile art. 11$c.p. şi este trimis la Spitalul Poiana 5are. Evadea"ă întimpul revoluţiei, împreună cu alţi cinci deţinuţi. (eşicondamnat de un tribunal, de atunci nimeni nu l-a maicăutat şi îşi desfăşoară activitatea normal.

BO. =.5., din !ucureşti. &n iulie 1A2A striă înplină stradă6 KEu nu mai fac parte din epoca de aurF Vos#eauşescuFK. Este dusă la circa de miliţie, bătută bestialde câţiva miliţieni tineri, cărora le putea fi bunică. Estedusă apoi direct la Spitalul h. 5arinescu, unde cincisăptămâni i se fac masiv neuroleptice. &n urma acestuitratament nu mai putea vorbi şi în final a decedat.

B2. 5.S., ininer mecanic, din !ucureşti. &n 1ABR- 1AB$ înfiinţea"ă orani"aţia K=ulturul de 5unteK cuscopul de a împrăştia manifeste. Este arestat, bătut şirămâne cu rave sechele. &n 1A22 este ridicat de la loculde muncă de către un ofiţer de securitate, dus într-oclădire specială şi supus unui aparat, operatorul purtândhaine de protecţie. (upă acest tratament* a simţit unefect de oboseală masivă şi de Kamestec al ideilorK, nu semai putea concentra. 9reptat s-a liniştit şi de atunci nu amai fost deranat de 5iliţie.

BA. .?., din !ucureşti. )ăspândeşte manifeste înPiaţa ;nirii. 7ăcuse acest lucru de mai multe ori fără săfie descoperit. (e această dată este prins şi dus la sediulSecurităţii, iar apoi la Penitenciarul Vilava. 7ără nici o altă

299



34. P.?., face reva foamei în 1AA1 în faţaProcuraturii enerale, unde este arestată şi trimisă directla Spitalul h. 5arinescu. +u a fost internată, medicul deardă refu"ând acest lucru.

9oate acestea dovedesc că încă nu s-au stinsobiceiurile şi reflexele pe care le-au căpătat de-a lunulepocii comuniste anumite orane*. Psihiatria este încăun miloc de represiune şi un aliat al Poliţiei.

Este adevărat că ultimele două ca"uri se referăla evenimente petrecute în anii 1AA% < 1AA1, dar la fel deadevărat este că epoca criptocomunistă a existat oficialpână în 1AA3. :i cine ne poate asiura că ea a dispărutcu desăvârşire/

Bili+gra&ie

1. 'dler +., ..X. 5uller, 5. '"at, PsHchiatrH under tHrannH - an assessement of the political abuse of roumanian psHchiatrH durin te #eauşescu Hears, reportof consultation mission to on behalf of eneva initiative of psHchiatrH, Vune O to Vune 1R, 1AARJR. 'ntim #., Psihiatria-cutia de re"onanţă a ideoloieioficiale, ).0. 3ROTA aprilie 1AARJ4. 'ntim #- )ă"boiul psihiatrilor, ).0.,3R2T1% aprilie 1AARJ$. 'run ., 7ilip 7lorian - #ălăii cu faţă umană. #uvântul,$3T11-1O dec.1AA%JB. 'lexe V ?lie - 'devărul despre #ula, )omâniamuncitoare., R% martie 1AA%J

301



3. 'nhelescu '. - 'ntideontoloia, RR,2,1%A, R2 ?? - B ???1AARJO. 'run ., (omnii de la (imineaţa umblă cu fofârlica,#uvântul, O, 1%O, febr.1AARJ2. 'ntohi #., =orbe multe, calvarul continuă, ).0.,1% ?=1AA1JA. 'P0) T Serialul minciunii, ).0., RR ian.,1AARJ1%. !âsca (., )omânii sunt morţi de frică, #otidianul, 2oct. 1AARJ11. !ăleanu '., (e ce minţi din nou, domnule =aleriu/,).0.,R ?= 1AARJ1R. !loch S,P.)edaQaH, Soviet psHchiatric abuse,0ondon, =. ollanc 0td, 1A2$J14. !roQn #h.V., '.5. 0ao, 9he politic of psHchiatrH inthe revolutionarH #uba, 7reedom 8ouse of human )iht,Xashinton, 1AA1J1$. !ăcanu P.5., #omisia parlamentară refu"ăde"văluirile lui 5ischie, ).0.,RA, dec.1AA%J1B. !ăcanu P.5., #ronică parlamentară, ).0., RAdec.1AA%J13. !ăcanu P.5., (estabili"ăm, destabili"ăm, ).0.,11iunie 1AA1J1O. !art '., #orespondenţă din Suedia, ).0., 11 nov.1AA%J1A. !ălăceanu Stolnici #., #ultura politică, etica şipsihiatria, RR, RR, 1B iunie 1AA%JR%. !u"ura '., (osarele adevărului, 9ribuna, B, 1 febr.1AA1JR1. #laus-Einar 0anen, 'ainst the abuse of psHchiatrH,7rancfurter 'lemeine >eitun, nov. 1R, 1AARJRR. #reţulescu 5., 'devărurile despre abu"uri trebuiescfăcute cunoscut, interviu cu 'ndre Goppers, #otidianul,1% nov. 1AARJR4. #ostian 9., #âtă etică şi câtă psihiatrie, 9impul, $1, R%oct. 1AARJR$. #ucu ?., alina )ăduleanu, #ulisele abu"uluipsihiatric, #otidianul, 4% oct. 1AARJRB. #ucu ?., Psihiatria socială partea ? L1A2RM, partea ??L1A24M, ed. 0itera, !ucureştiJ

302



R3. #ucu ?., Psihiatria nu trebuie să fie o cenuşăreasă, iar aceasta nu-i priveşte numai pe psihiatri, ci pe noi toţi,?nterviu în 7lacăra, 1A, 1R$2, 1% mai 1AOAJRO. (iacicov S., +ebunii nu erau KnebuniK, ;niversul, 1$1,martie 1AA1JR2. (uică #., Psihiatria politică sau de"lănţuirea urii/(imineaţa, 4$ şi 4B din R%-R1 febr.1AA1JRA. (ohotaru '., +ebunii se temeau de salvare, 7lacăra,1 febr. 1AA%J4%. 7ranC +., Psihiatria implicată în scopuri politice în;)SS şi )omânia, A%, O apr. 1AA%.41. 7ilip S., 'bu"urile - o amintire cu ust amar. 5aa"in,BB, R4 mai 1AARJ4R. 7ilip 7lorian, 'restat abu"iv pentru liniştea noastră,#uvântul, B - 11 febr. 1AA1J44. 7lonta 5., #ontinentul minciunii, #otidianul, 4% oct.1AARJ4$. 7uariu #., 5anetoencefaloraful în slubasecurităţii, 1-3 auust 1AA%J4B. 7ahi S., &ntre neuropsihiatrie şi neuropuşcărie,9inerama, 3%, R2 ?? - B ??? 1AARJ43. avriliu 0., 'dio 'P0), 9impul, 1B ian. 1AA4J4O. abriel 7., Există încă abu"uri în psihiatria română,).0., 1 martie 1AA1J42. alatea 5., #linici de psihiatrie represivă, spitalul=oila, 7lacăra, 1B, 1B-R1 aprilie 1AARJ4A. eica 5., Psihiatria nu trebuie să cede"e în faţapoliticului, #otidianul, 11B, R2%, 13 apr. 1AARJ$%. eica 5., Psihiatria sub tiranie, #otidianul, 1RB, 1 =??1AAR şi 14R din R =?? 1AARJ$1. eica 5., (espre victimele psihiatriei totalitare,#otidianul, 14R, A =?? 1AARJ$R. erardi 7., Psihiatrii contra psihiatrilor, 9ineretul 0iber,13AT1R =?? 1AA%, 1O%T14 =?? 1AA%, 1O$T12 =?? 1AA%,132T11 =?? 1AA%J$4. eller V., limps of roumanian psHchiatrH,(ocuments, BA, oct-nov,1AARJ$$. roşan ?., 'ctivistul etern, >iua.1%3$T13 decembrie1AAOJ

303



$B. 8artunH G., Xe are the osts, (ie >eit, $B, oct. 4%,1AARJ$3. ?lie ?., &n spitalul de nebuni, bolnavii sunt acţionari lainfern, Expres, 2, 1BA, R4 ??-1 ??? 1AA4J$O. ?tu ?., Psihiatria în scopuri politice, 9inerama, OR, 1% -13 ?= 1AARJ$2. ?erunca =., 7enomenul Piteşti, 8umanitas., !uc.,1AA1J$A. Goppers '., ' !ioraphical (ictionarH on 9he Political 'buse of PsHchiatrH in the ;)SS, ?nternational 'ssociation on the Political ;se of PsHchiatrH, 'msterdam, 1AA%JB%. 0ă"ărescu 5., (estinele psihiatriei româneşti, =iaţamedicală, 3, 2, 1R ?? 1AA%JB1. 5odorea ., 5istificarea unei istorii, )omânia, $, R4,4 - A ?? 1AARJBR. 5odorea ., (l. Emanoil =aleriu continuă campaniade mistificare a psihiatriei, )omânia, 1$, 11 - 1O, 1AARJB4. Cada 9., Securitatea e activă, )omânul liber, O2,iulie-auust 1AA%JB$. loieru ., 5emorialul durerii, RR, 2, 13%, RB ?? - B ???1AARJBB. Press '. +., &ncercare de asasinat la #raiova, ).0.,31B, R$ ??? 1AARJB3. Palade )., 'natomia unui abu" politic, RR, 2, R2 ?? - B??? 1AARJBO. Piru 'l., +u cred că e băat, aici, ?liescu, Expres5aa"in, 3, 2%, 1R - 1A ?? 1AARJB2. Paraschiv =., ?nside )omanian6 a psHchiatric Prison8ospitale, (ocument, O nov. 1AA1JBA. Petrişor 5., 7ortul 14, ed. 5eridiane, !uc., 1AA1J3%. Palade )., (iscernământul în cămaşă de forţă, RR,RRTlB ?= 1AA%J31. Pat ., ?adul se numeşte Poiana 5are, >i->a, O-14auust 1AA%J3R. Popescu E., ?nterviu cu +icolae )adu, +;, R1,1B - RR=??? 1AA%J34. Palade )., !olnavii se acoperă cu pământ şi mediciicu hârtii, RR, RR, 1B =? 1AA%J

304



3$. )ete"eanu '., (in raportul comisiei de cercetare aabu"urilor psihiatriei totalitare, #otidianul, 4% oct., 1AARJ3B. )omila '., (imensiunea socială a unei specialităţi,RR, RR, 1B =? 1AA%33. )omilă '., )elaţia dintre psihiatrie şi morală,#otidianul, 4% oct. 1AARJ3O. )ădulescu 5., 9unelul spre lumină, 'devărul literar şiartistic, 1%2, 1B ??? 1AARJ32. )uha )., S., !!# denunţă abu"urile psihiatrice din)omânia, 9inerama, B4, 1B - R1 1AA1J3A. )oşoa ?., 5i s-a promis loc de muncă dacă îl dau în udecată pe doctorul )omilă, +;, OR < O - 14 ??? 1AARJO%. Stanca (an, #um va proceda 9=, 9ineretul liber, 31O,12 ??? 1AARJO1. Stanca (an, Psihiatria este o componentă acivili"aţiei, 9ineretul liber, 3O3, 11 =? 1AARJOR. Stanca (an, Psihiatria şi politica, 9ineretul liber, 31%,O ??? 1AARJO4. Stănescu #, K+ebuniiK sunt iarăşi printre noi, 'devărul, 3%R$, $ ??? 1AARJO$. Săndulescu S., 'devăratele feţe ale lui (oru =iorel;rsu, (reptatea, R1 @?? 1AA%JOB. Stanca 5., -interviu- psihiatria şi evenimentele,).0., 1??? 1AA1JO3. 9ane 0., 5isterul din strada Ernest !roşteanu, ).0.,14 @? 1AARJOO. 9iron (., (osarele abu"urilor psihiatrice, 9ineretulliber, / 4O, RB ?? 1AARJO2. 9oma 7., 0.=asilescu, #red că aş putea să mai spun,#otidianul, B4 - 12 ??? 1AARJOA. Duculescu, Excerpt from a letter to dr. Xeinberer,(ocuments, 3R, aprilie, 1AA4J2%. Duculescu =., !olnavii sub ratii, 'lianţa civică, 3 - A=?? 1AA1J21. Duculescu =., ;n psihiatru cere protecţia poliţiei,9ineretul liber, 33$, R3 mai 1AARJ2R. Duculescu =., 9entativă de aservire politică apsihiatriei, ).0., 4$O, 1 ?? 1AA1J

305



24. Duculescu =., Psihiatria românească, o privire critică,#otidianul, 4% oct. 1AARJ2$. Doculescu =., PsHchiatrH - a servant of politics,(ocuments, B3, une 1AARJ2B. Duculescu =., 7.âldău, Sănătatea mintală în lumeacontemporană, Ed. 5edicală, !uc., 1A23J23. Doculescu =., #ompetenţă morală, RR, 1B =? 1AA%J2O. =ianu ?., Practici psihiatrice abu"ive, 7lacăra, 11 - 1$??? 1AA%J22. =ianu ?., )ecunoaşterea abu"urilor politice dinpsihiatrie, #otidianul, 12 ?? 1AARJ2A. =ianu ?., Psihiatria şi nearea evidenţei, RR, 4$ - Osept. 1AA%JA%. =ianu ?., #onclu"iile rupului de lucru asuprapsihiatriei şi abu"ului psihiatric, pinia 5edicală, A - R2 @?1AA%JA1. =ianu ?., (repturile omului ca miloc terapeutic, pinia5edicală, A-R2 @? 1AA%JAR. =ianu ?., #ele B reforme ale psihiatriei reomâneşti,=iaţa medicală, $3,1B @? 1AA1JA4. =an =oren )., GorHain, ' man strulin for ahuman (initH, Second Xorld Press, 'msterdam, 1A2OJA$. =aleriu '., (e ce tac psihiatri, =iaţa medicală, 2 - R1 ??1AA%JAB. >amfirescu =., ?dentificarea aresorului, #otidianul,4% oct.1AARJ

CUP"INS1Cuv8nt

3nainte /ag4

F Vla)i'ir Bu*+v,*i !i revine v8ntul&rag'ente D

GIntr+)ucere

306



CAPITO#U# I;un)a'entarea i)e+l+gic0 a au2ului /+litic

/,ihiatric 1F1 Au2ul /,ihiatric/re'i2ete+retice 1G

FN+ua <+ral0 şi rela7iile )e )re/t ,+ciali,te 14

aIngineria ,+cial0 c+'uni,t0 1D

In,titu7i+nali2area 'inciunii şi a vie7ii cu

)ulu ,tan)ar) 1

cP,ihiatria,ervit+area i)e+l+giei şi a,i,te'ului

t+talitar c+'uni,t 19

CAPITO#U# II<+)elele i)e+l+gice ale au2ului /+litic 3n

/,ihiatrie FFa<+)elul i+l+gic ,au

'e)ical FF<+)elul carceral al in,titu7iei )e trata'ent

FDNece,itatea /,ihiatriei

,+ciale F9"ela7ia /,ihiatrie

'+ral0 GGCAPITO#U# III"e2i,ten7a şi )i2i)en7a /,ihiatril+r

r+'8ni G1C+ntinuitate şi li'ite ale )i2i)en7ei

/,ihiatril+r r+'8ni

GDF Ev+lu7ia )i2i)en7ei 3n /,ihiatrie

G9aEta/a /r+letculti,t0

4L

307



Eta/a i)e+l+gi20rii şi ,+vieti20rii 3n/r+&un2i'e

C+nce/tuali2area ştiin7i&ic0 a /,ihiatrieiau2ive4FcEta/a )i2i)en7ei şi +/+2i7iei )e,chi,e

44-i2i)en7a ne+rgani2at0

4D-i2i)en7a lui IVianu 4D-e&ec7iunea &unc7i+naril+r )in 'ini,terul

,0n0t07ii 4-i2i)en7a+rgani2at0 49

#iga antic+'uni,t0 a /,ihiatril+r 49)Eta/a cri/t+c+'uni,t0

@ 1G-i&icila c+n&runtare cu

trecutul 14Per,/ectivele /,ihiatriei r+'8neşti

/+,tc+'uni,te G#u/ta acer0 /entru /utere a &+,tei

n+'enclaturi GS/riHinul +&icialit07il+r5'ai ale, a <ini,terului

S0n0t07ii/entru &+,ta n+'en*latur0 4;+r'area A,+cia7iei P,ihiatril+r #ieri

CAPITO#U# IVPr+le'ele /,ihiatriei r+'8neşti

/+,tt+talitare 1Au2ul /+liticavalanşa )e )e,v0luiri

/+,trev+lu7i+nare DLaUn ca2 tragic

D4Un ca2 al )u/licit07ii

D FAu2ul )e /,ihiatrie)e,v0luirile /rivin)

,itua7ia

308



/,ihiatriei r+'8neşti )in e/+cat+talitar0 D9

aSitua7ia ,/italel+r )e /,ihiatrie)e,v0luiri/+,trev+lu7i+nare L

Atacul c+'an)+ului ,ecuri,t+/,ihiatric F

c"eac7iile +/iniei /ulice5ale /re,ei

G"e&+r'a 3n /,ihiatrie nu 3n,ea'n0

anti/,ihiatrie CAPITO#U# VAu2urile /,ihiatriei /+litice )in "+'8niaStu)iul c+ncretVulnerailitatea /,ihiatriei r+'8neşti

F1Practica au2ului /+litic 3n

/,ihiatrie FaScurt i,t+ric al au2ului /,ihiatric 3n US şi la

n+i"+lul /,ihiatrului 3n au2

GcA'/l+area şi &+r'ele

au2ului DFPrelucrarea 'aterialului ,tu)iat

aInternarea au2iv0

Eveni'entele care au )eter'inat

internarea c#ungi'ea intern0rii

9)#+cul şi c+n)i7iile )e )ten7ie %internare(

9Le-iagn+,ticul

91&Au2ul )e tera/ie electr+c+nvul,ivaNt0

9G

309

psihiatria sub dictatura comunista-mon

Documents