histo

ŢESUTURILE

MUSCULARE

II

Cuprins:

Țesutul muscular neted

Sistemul cardio-vascular:

Inima

Sistemul vascular sanguin

• Artere

• Vene

• Capilare

Sistemul vascular limfatic

Corelații clinice 2

Revizie

Din punct de vedere structural şi funcţional,

ţesuturile musculare se împart în:

• ţesuturi musculare striate:

- scheletal şi visceral

(contracţii voluntare)

- cardiac

(contracţii involuntare)

• ţesutul muscular neted

(contracţii involuntare)

3

ŢESUTUL MUSCULAR NETED

Unitatea morfo-funcţională este fibra musculară netedă,

denumită și miocit neted sau leiomiocit

- aspect fusiform, cu centrul

dilatat și extremitățile efilate,

(uneori bifurcate sau ramificate)

- lungimea de 16-20 în vase

→ 200 în intestin

- diametrul de 3-8 → 20

Aceste dimensiuni cresc semnificativ în miometrul uterului în sarcină, datorită

factorilor hormonali:

- lungimea → 500 -700

- diametrul → 20-35 4

Structura histologică a fibrei

musculare netedeFibrele musculare netede sunt formate din:

sarcolemă

sarcoplasmă

nucleu

5

Structura histologică a fibrei

musculare netede

1. Sarcolema

Pe suprafața externă este acoperită de o lamină bazală care este întreruptă la nivelul joncțiunilor intercelulare.

Prezintă structură similară fibrei musculare striate scheletale, însă există anumite deosebiri:

nu există celule satelite

sistemul transversal lipseşte

există trei zone de specializare morfo-funcţională, vizibile ME:

• caveole

• arii dense

• joncţiuni intercelulare6

Caveolele reprezintă microinvaginaţii ale sarcolemei

cresc considerabil suprafaţa fibrei (cu ≈ 60 %)

sunt în raport cu reticulul sarcoplasmic

sunt echivalentele tubilor T din

fibrele musculare striate

sunt implicate în:

• homeostazia intracelulară

a calciului

• sechestrarea ionilor

de calciu

7

Ariile dense reprezintă zone de material

electrono-opac

ataşate pe versantul intern al

sarcolemei

constituie locusuri de ataşare pentru

filamentele subţiri de actină și

filamentele intermediare

sunt mai numeroase la capetele

fibrelor.

8

Joncţiunile intercelulare

• Joncţiunile comunicante (nexus, gap):

• apar în regiunile unde fibrele sunt foarte apropiate (2 nm)

• asigură trecerea moleculelor mici și comunicarea ionică între celule.

• cuplarea electrică: asigură trecerea rapidă a impulsului nervos de la o celulăla alta

Celulele se comportă ca un sincițiu funcțional:

se depolarizează și se contractă simultan

• Joncţiunile intermediare• de tip adherens

• au rol de solidarizare intercelulară

• cuplarea mecanică a celulelor: contracția uneia determină, într-o oarecare măsură, contracția celorlaltor celule

9

2. Nucleul Unic, central, alungit

Formă de bastonaş cu capete rotunjite, eucrom, nucleolat

În fibra musculară contractată, nucleul are aspect spiralat.

10

3. Sarcoplasma (1)

Aspect eozinofil şi omogen (în H-E)

Nu prezintă striații transversale

Există 2 zone de sarcoplasmă lipsite de miofilamente contractile:

fusul sarcoplasmic axial:

• în jurul nucleului (perinuclear)

• se dispun: ap. Golgi, RER, ribozomi, mitocondrii

zona subsarcolemică:

• între sarcolemă și miofilamentele contractile

• conține mitocondrii și REN (reticulul sarcoplasmic) care se

asociază cu caveolele și reglează fluxul intracelular al Ca.

11

Sarcoplasma (2)

Conţine:

a. organite citoplasmatice comune

- mitocondrii, Ap. Golgi, lizozomi, ribozomi

- RER relativ bine dezvoltat,

- REN (reticul sarcoplasmic) schiţat, nu prezintă cisterne

b. incluziuni citoplasmatice de glicogen şi lipide

c. organite specifice:

• filamente de actină

• filamente de miozină

• filamente intermediare

• corpi denşi

Aparatul contractil al fibrei este reprezentat de miofilamentele de actină

și miozină, dar nu are o organizare sistematizată

Filamentele de actină sunt grupate în fascicule care se inseră pe ariile

dense și corpii denși, iar filamentele de miozină sunt intercalate între

acestea, fără a se insera pe corpii denși 12

a. Filamentele de actină

• Se inseră pe ariile dense și pe corpii denși.

Conţin actină, tropomiozină, caldesmonă şi calponină.

Actina şi tropomiozina au structură ~ celor din fibrele

musculare striate.

Caldesmona și Calponina

• proteine reglatoare

• calponina este asemănătoare troponinei

• în repaus împiedică interacţiunea actină-miozină

• inhibă activitatea ATP-azică a miozinei

În muşchiul neted, raportul dintre filamentele de actină şi cele de miozină

este de 12/1 sau 15/1, faţă de muşchiul striat, în care raportul este de

6/1.13

b. Filamentele de miozină

Sunt dispersate în celulă, printre filamentele de actină

au structură asemănătoare celor din fibrele striate: formate din

molecule de miozină, fiecare fiind alcătuită din 2 lanțuri grele asociate

cu 2 perechi de lanțuri ușoare

Diferențe față de fibrele striate:

proiecțiile laterale, corespunzând capetelor moleculelor care

proemină lateral, sunt prezente pe toată lungimea filamentelor

au activitate ATP-azică mai redusă

14

c. Corpii denşi

formă lenticulară

reprezintă zone electronodense, care ancorează filamentele subţiri şi

intermediare, fără a avea raport cu filamentele de miozină

conțin α actinină

se consideră că sunt echivalenţii discului Z.

Datorită orientării filamentelor subțiri, în timpul contracției, acestea

tracționează corpii denși în diferite direcții, determinând nu doar

scurtarea, ci și îngroșarea fibrei.

15

d. Filamentele intermediare sunt situate între ariile dense şi corpii denşi.

au rol de citoschelet.

alcătuite din:

• vimentina şi desmina în fibrele musculare netede vasculare

• desmina în fibrele musculare din afara vaselor.

16

Histofiziologie

Caracteristicile contracţiei în fibrele musculare netede

Autonomă, SNV având rol de modulare a contracţiei şi nu de iniţiere a ei

Contracția este involuntară, spontană sau la anumiți stimuli: fizici (întindere) sau biochimici (hormoni)

Se realizează prin interacţiunea între actină şi miozină

Particularitatea = o parte dintre punţile transversale ale miozinei sunt permanent ataşate de actină → tonusul intrinsec al muşchiului neted.

Lentă şi prelungită, fibrele sunt într-o stare de tonus permanent

Ritmică, asigurând deplasarea conţinutului în organele cavitare.

Forţa de contracţie este mai redusă, numărul de punţi transversale este mai redus.

Viteza de contracţie este mai redusă, datorită activităţii ATP-azice reduse

F.m.n se pot scurta cu mai mult de 50% din lung. iniţială

Totodată, fibrele devin mai voluminoase în porțiunea centrală 17

Caracteristici ale fibrelor netede

Muşchiul neted are capacitate de diviziune şi de regenerare

F.m. netedă sintetizează componente ale matricii extracelulare: colagen III, IV, proteoglicani, laminină, elastină.

Fibrele musculare netede din peretele arteriolei aferente glomerulare renale (celulele mioepiteloide) secretă renina.

19

Varietăţi ale fibrelor musculare netede

1. miocitele din pereţii arteriali:

„Celule ramificate” sau „miointimale” cu fenotip dual: secretor, contractil

fusiforme cu extremităţile ramificate: se inseră pe lamelele elastice sau

se anastomozează cu cel. din straturile de o parte şi de alta a lamelelor

2. celulele mioepiteliale:

celule epiteliale cu filamente contractile şi desmozomi

în glandele salivare, mamare, lacrimale, sudoripare

se contractă sub controlul SNV

3. celulele mioepiteloide:

fusiforme, cu filamente contractile

au capacitate de secreţie endocrină: celulele juxtaglomerulare din

arteriola aferentă: secretă renina

4. miofibroblastele:

asemănătoare fibroblastelor, intervin în cicatrizarea rănilor

fusiforme, conțin miofilamente de actină și corpi denși → capacități

contractile 20

Localizarea fibrelor musculare netede:

Izolate

Mușchi netezi individualizați

Tunici

Fibrele musculare izolate• în ţesutul conjunctiv (stroma) unor organe (prostată, splină)

• ţesutul conjunctiv al orbitei

21

Muşchii netezi individualizaţi muşchiul erector al firului de păr

muşchii irisului: constrictor şi dilatator pupilar

muşchiul ciliar

22

Fibre grupate în fascicule formează tunici (straturi concentrice) în pereţii organelor cavitare:

• vase: orientare circulară

• segmentele tubului digestiv: longitudinal, circular sau oblic

• căile respiratoare: spiralat

• tractul genito-urinar: longitudinal, circular

23

Gruparea fibrelor în

fascicule

Porţiunea centrală,

îngroşată, a unei fibre vine

în contact cu extremităţile

efilate ale fibrelor

învecinate.

Solidarizarea fibrelor în

fascicule este realizată

de o reţea de fibre de

reticulină care formează

manşonul pelucid

Se realizează astfel

dispunerea cea mai densă24

Fascicule → Straturi → Tunici

25

Vascularizația mușchiului neted

E mai deficitară decât în mș striat

Fasciculele de fibre musculare netede nu sunt direct vascularizate

Sb nutritive difuzează din vasele țes conj din vecinătate

26

Inervația mușchiului neted

Se descriu 2 tipuri de mușchi netezi:

Unitari (viscerali)

Funcționează ca un sincițiu

Fibrele musculare nu sunt inervate individual: doar unele celule

primesc inervație autonomă, iar depolarizarea se răspândește

datorită cuplării electrice a celulelor prin joncțiunile gap

Mușchii unitari au activitate de pacemaker: unele celule le

stimulează pe celelalte (ex: celulele interstițiale Cajal din tractul

digestiv).

Contracția e ritmică și autonomă, SNV modulează contracția

În: tubul digestiv, uter, ureter

Multiunitari

Fibrele musculare sunt separate și inervate individual → se contractă

independent

SNV realizează un control precis al contracției și răspunsul gradual

În: vase, căile aeriene, mușchii irisului 27

Revizie

30

Ţesut muscular neted - col. HE

31

Revizie

32

SCHELETAL CARDIAC NETED

Forma şi

dimensiunile

Cilindrică,

Ø: 10-100

L: 2-4cm →12 cm

Cilindrică, cu

extremităţi

ramificate,

Ø: 14

L: 50-100

Fusiformă,

Ø: 3-8

L:16-20

Localizare Muşchii

scheletului şi

muşchii striaţi

viscerali

Inimă, venele cave

superioară şi

inferioară, venele

pulmonare.

Vase sanguine,

organe cavitare

sau

parenchimatoase.

Ţesut

conjunctiv

de legătură

Epimisium,

perimisium,

endomisium

Endomisium Endomisium:

manşonul pelucid

36


Striaţii Prezente Prezente Absente

Nucleu Numeroşi, situaţi

periferic

Unic, situat

central

Unic, situat

central

Sistem T Prezent la nivelul

joncţiunilor I-A-

triade

Prezent la nivelul

joncţiunilor I-A-

diade

Caveole

Joncţiuni

intercelulare

Absente Discuri

intercalare

Joncţiuni de tip

gap

37

FUNCŢII

Scheletal Cardiac Neted

Contracţie Voluntară Involuntară Involuntară

Tip de

contracţie

Legea „tot

sau nimic”

Legea „tot

sau nimic”

Lentă,

parţială,

ritmică.

38

CREŞTERE ŞI REGENERARE


Diviziunea

celulelor

existente

Absentă Absentă în

condiţii

normale

Prezentă

Regenerare Limitată,

datorată

celulelor

satelite

Absentă Prezentă.

39

SISTEMUL

CARDIO – VASCULAR

DEFINIŢIE. GENERALITĂŢI

• Sistemul cardio – vascular este un ansamblu de organe care asigură irigaţia întregului organism şi permite mişcarea continuă a tuturor fluidelor din corp.

• Fluidele corporale sunt reprezentate de: • plasmă – 3.5 l,

• limfă – 3l,

• lichid interstiţial – 9.5 l,

• lichid intercelular – 40% din greutatea corpului;

Aceste cifre sunt aproximative şi variază în funcţie de sex şi vârstă.

ORIGINEA EMBRIONARĂ

• Toţi constituenţii sistemului cardio – vascular sunt de origine mezodermică. 41

Sistemul circulator cuprinde doi constituenţi funcţionali :

I. INIMA

II.SISTEMUL VASCULARA. Sistemul vascular sanguin

• Este alcătuit din:

• Artere

• Capilare

• Vene

• În cadrul acestui sistem se descriu o circulaţie pulmonară şi o circulaţie sistemică.

B. Sistemul vascular limfatic

• Cuprinde un ansamblu de capilare şi vase limfatice care drenează limfa şi o deversează în circulaţia venoasă.

42

INIMA1. Endocardul

- tunica internă, care delimitează cavităţile inimii,

- este compus din:

1. Endoteliu continuu aşezat pe o membrană bazală.

2. Ţesutul conjunctiv subendocardic

Valvele cardiace sunt pliuri ale endocardului

2. Miocardul

- tunica mijlocie: ţesut muscular striat cardiac şi numeroase elemente conjunctive de legătură şi vase.

3. Epicardul

- ţesut conjunctiv fibro-elastic şi adipos,

- vascularizat de vasele coronare şi inervat de plexuri

nervoase vegetative

- este acoperit la exterior de mezoteliu. 46

SISTEMUL VASCULAR SANGUIN

Este un sistem tubular închis

Format dintr-o serie de conducte adaptate structural pentru:

1. Propulsarea şi vehicularea sângelui

2. Realizarea schimburilor dintre sânge şi ţesuturi

Este reprezentat de:

• Artere cu diametru descrescător

• Capilare sub forma unei reţele vaste

• Vene de calibru crescător, care aduc sângele la inimă

48

STRUCTURA HISTOLOGICĂ DE BAZĂ

Întregul sistem circulator are o structură de bază comună,

compusă din trei tunici concentrice:

• Intima

• Media

• Adventiţia

Excepţie fac capilarele formate doar din endoteliu

Structura şi proporţia dintre cele 3 tunici este diferită

şi caracteristică în funcţie de tipul de vas

Intima:• Endoteliu - constituentul esenţial şi permanent al intimei.

- epiteliu simplu pavimentos: celulele sunt foarte aplatizate şi alungite în axul vasului.

• Membrana bazală

• Stratul subendotelial - ţesut conjunctiv lax care conţine: fibre colagene, de reticulină, elastice orientate longitudinal și spiralat, fibroblaste (în număr mic) şi fibre musculare netede

• Limitanta elastică internă L.E.I. - fibre elastice longitudinale care formează o reţea tridimensională asemănătoare unui tub perforat

Media: cantitate variabilă de:

• ţesut muscular neted

• fibre elastice, cu orientare circulară şi helicoidală care formează lamele elastice.

Fibrele musculare şi lamelele elastice sunt solidarizate prin ţesut conjunctiv

Capilarele şi venulele prezintă pericite

• Limitanta elastică externă L.E.E. – rețea de fibre elastice

Adventiţia: ţesut conjunctiv care conţine nervii vasomotori (inervează musculatura netedă) şi vasele de irigaţie (vasa vasorum).

51

Vascularizaţia vaselor sanguine

Vascularizaţia arterială:• Asigurată de capilare și mici arteriole

• În artere, ‘vasa vasorum’ asigură nutriţia adventiţiei şi a ½ sau 1/3 externe a mediei. Restul mediei și intima se hrănesc prin difuziune din torentul sangvin.

• În vene, ‘vasa vasorum’ sunt mai numeroase și ajung până la intimă, deoarece oxigenul şi sb nutritive sunt în cantităţi mai reduse în sângele venos

Vascularizaţia limfatică:• E absentă în artere, pt că presiunea mare determină închiderea lor. În

consecinţă se va forma un depozit de material extravazat din capilarele vasa vasorum şi apariţia precoce a modificărilor de uzură.

• E prezentă în vene.

Inervaţia pereţilor vasculari• E controlată de sistemul nervos vegetativ:

• SN Simpatic produce vasoconstricţie (bine reprez. în artere)

• SN Parasimpatic produce vasodilataţie

Vasele se caracterizează prin plasticitate şi capacitate adaptativă.53

54

SISTEMUL ARTERIAL

Arterele sunt vase care conduc sângele către organe.

Sistemul arterial cuprinde trei tipuri de vase principale:

Artere elastice: arterele mariArtere musculare (de distribuţie): artere mijlociiArteriole: arterele mici

Structura peretelui arterelor depinde de presiunea exercitată de fluxul sanguin în momentul sistolei ventriculare (diminuă pe măsură ce arterele sunt mai îndepărtate de inimă)

Arterele elastice (1)

Sunt aorta, arterele pulmonare, carotidele, arterele subclavii, arterele iliace.

Cele trei tunici care alcătuiesc peretele reprezintă următoarele proporţii: intima-10%, media-80%, adventiţia -10%.

I. Intima (endartera)- alcătuită din endoteliu, MB, strat subendotelial şi limitanta elastică

internă.

1. Endoteliul -epiteliu simplu pavimentos, ale cărui celule sunt conectate prin joncţiuni ocluzive şi gap.

Membrana bazală a endoteliului

Celulele endoteliale sunt foarte sensibile la agresiuni mecanice, toxice, bacteriene, virale.

Aceste agresiuni şi reacţiile endoteliale (contracţie, degenerescenţă, descuamare, proliferare, secreţie) joacă un rol important în dezvoltarea aterosclerozei, trombozei şi arteriopatiilor obliterante. 55


Celulele endoteliale prezintă următoarele roluri:

• Protecţia peretelui

• Permeabilitate selectivă: nutriţia intimei şi a 1/3 interne a mediei

• Membrana lor prezintă molecule de adeziune, receptori care permit reacţia

faţă de anumiţi factori: noradrenalină, histamină, Ach, Pg,

• Endoteliul intact are rol anti-coagulant: se opune adezivităţii plachetare

• Granulele Weibel-Palade cu factorul von Willebrand: prezente doar în

artere, facilitează coagularea trombocitelor în timpul formării cheagului;

absent în hemofilie; utilizat în marcajul angiosarcoamelor (tumori

vasculare endoteliale).

• Intervin în reglarea fluxului sangvin şi a rezistenţei vasculare: prin sinteza

de sb vasoconstrictoare: endotelina-1 şi factorul de conversie a

angiotensinei şi vasodilatatoare: endothelial-derived relaxing factors: NO.

• Reglarea şi modularea răspunsului imun prin interacţiunea cu Ly

• Sinteza unor factori de creştere: PDGF, βFGF, TGFβ

• Rol în lipoliză: hidroliza lipoproteinelor în trigliceride datorită enzimelor de

pe suprafaţă56


2. Stratul subendotelial este format din:

• ţesut conjunctiv: fibrele colagene, de reticulină şi elastice au traiect spiralat. Sunt prezente fibroblaste, macrofage (celule lipofage cu enclave lipidice) şi celule stem.

şi

• celule musculare netede de tip particular, celule „ramificate” sau miointimale;

• alungite sau stelate, prezintă un fenotip dual: contractil şi secretor.

• secretor, caracteristic celulelor implicate într-o importantă activitate de sinteză - responsabile de elaborarea matricii conjunctive;

• contractil, definit prin bogăţia în miofilamente, au rol în îngustarea lumenului vascular

În hiperlipemie, în acest spaţiu se depun lipide: colesterol şi au loc procese de fibrozare.

La vârstnici stratul subendotelial este gros, hialinizat şi fibros.57


3. Limitanta elastică internă este compusă din 3-4 lame elastice fenestrate şi este greu vizibilă (indicele de refracţie este apropiat, pe preparate, cu cel al mediei elastice).

II. Media • Formată din aproximativ 40 – 70 lame elastice, concentrice, fenestrate

şi intricate.

• Fiecare lamă elastică este compusă din fibre elastice cu dispoziţie spiralată, sensul spiralei alternând de la o lamă la alta

• Între lame se găseşte un ţesut conjunctiv de legătură, cu rol de solidarizare şi câteva fibre musculare netede cu fenotip dual: celule ramificate.

• Limitanta elastică externă este slab vizibilă

58


III. Adventiţia• compusă din ţesut conjunctiv lax care conţine macrofage,

mastocite, limfocite, plasmocite, numeroase adipocite.

• fibrele de colagen şi elastice au dispunere spiralată şi longitudinală

• conţine vasa vasorum şi fibrele nervoase.

• Artera este legată de ţesuturile vecine prin periadventiţie, ţesut conjunctiv lax, care face posibile mişcările pulsatile.

59

Intima: 10%

Media: 80%

Adventiţia: 10%

61

Aorta col. HE

62

Aorta col. RFW

65

Aorta, col. orceină

66

Arterele musculare (de distribuţie) (1)

• Cele trei tunici ale peretelui se află într-o proporţie caracteristică de:

5-10% intima, 50% media, 40-45% adventiţia

I. Intima1. Endoteliul - aceeaşi structură ca şi în artera elastică.

Membrana bazală

2. Stratul subendotelial este mai gros decât în artera elastică.

Fibrele musc netede reduc, prin contracţie, lumenul vasului (dispozitiv de bloc) şi intervin în reglarea fluxului sangvin în anumite organe vitale: inimă, rinichi, plămâni.

3. Limitanta elastică internă este foarte bine conturată,apărând sub forma unei linii ondulate, refringente; este formată din mai multe lame elastice fenestrate;

- se consideră element de diagnostic!!!

67

Arterele musculare (2)

II. Media Diferenţa dintre arterele de tip elastic şi arterele de tip

muscular se bazează pe arhitectura mediei!!!

• Este formată în principal din fibre musculare netede dispuse, după calibrul arterei, în 10 până la 40 de straturi concentrice. Fibrele musculare sunt reprezentate de celule “ramificate” cu fenotip dual.

• Între fibre există un ţesut conjunctiv de legătură, alcătuit din fibre de reticulină, elastice şi substanţă fundamentală. Nu există fibroblaste; elementele sunt secretate de fmn.

• Media are o capacitate de metaplazie fibro-elastică, lipofagică (în ateroscleroză), condroidă sau calcinoasă (prin mineralizare după fibrozare).

• Limitanta elastică externă este reprezentată printr-o reţea elastică greu vizibilă.

III. Adventiţia -este foarte bine dezvoltată fără a depăşi însă grosimea mediei.68

Intima: 5-10%

Media: 50%

Adventiţia: 40-45%

71

Structuri senzoriale specializate în peretele arterial

Terminaţiile nervoase din aceste structuri monitorizează

presiunea sangvină şi compoziţia sângelui.

• Sinusul carotidian:

• la bifurcarea carotidelor comune

• este baroreceptor: distensia sa stimulează terminaţiile nervoase →

impulsurile ajunse la centrii vasomotori determină reglarea presiunii.

• Corpusculul carotidian:

• în peretele carotidei interne

• format din celule glomice (care fac sinapsă cu terminaţiile nervoase) şi

celule tecale.

• este chemoreceptor: monitorizează concentraţia de oxigen, dioxid de

carbon şi ioni de H.

• Corpii aortici:

• în arcul aortic

• rol asemănător corpusculilor carotidieni. 75

Arteriolele (1)

• Arteriolele sunt artere de tip muscular mici (Ø: sub 100μ),

• Au lumen îngust, festonat

• Stabilirea caracterului de arteriolă se face pe baza

raportului lumen-perete care este 1/2.

• La nivelul lor:

• se realizează scăderea presiunii sanguine

• se reglează cantitatea de sânge care pătrunde în patul capilar.

• Asigură rezistenţa periferică, determinând tensiunea arterială

diastolică.

• Modificări patologice:

• hTA: lumen larg

• HTA: lumen îngust, perete îngroșat: 1/776

Arteriolele (2)

I. Intima1. Endoteliul dispus pe o membrană bazală reticulară.

2. Stratul subendotelial este foarte subţire; conţine câteva fibre elastice şi câteva celule musculare netede dispuse longitudinal.

3. Limitanta elastică internă este subţire şi fenestrată;

La nivelul arteriolei aferente a corpusculului renal este absentă.

II. Media - cuprinde 1 – 2 straturi de celule musculare netede

- Limitanta elastică externă lipseşte.

III. Adventiţia- ţesut conjunctiv lax, este foarte subţire.

77

Metarteriolele

Structură asemănătoare arteriolelor

În medie, fibrele musculare nu sunt dispuse continuu pe întreaga lungime, ci formează inele separate ce înconjoară zonele de origine ale capilarelor,

formând sfincterele precapilare.

Reprezintă capătul arterial, proximal al vaselor preferenţiale.

80

Corelaţii clinice

Peretele arterial prezintă anumite particularităţi care

favorizează apariţia precoce a modificărilor de uzură:

• Starea de continuă tensiune

• Vascularizaţia şi nutriţia deficitare

• Absenţa vaselor limfatice

• Procesele de reparaţie cu înlocuirea structurii normale

cu ţesut conjunctiv

Arterioscleroza: modificări legate de senescenţă, cu

pierderea elasticităţii → fibrozare şi durificarea mediei

prin depunere de Ca

81

• Ateroscleroza: plăci ateromatoase apărute prin:

• Acumularea de lipide extra- şi intracelulare

• Proliferarea fibrelor musculare netede

• Hiperproducţie de colagen, elastină şi proteoglicani

82

• Anevrismele: balonizări locale ale peretelui datorită

înlocuirii fibrelor elastice cu fibre de colagen

83

CAPILARELE (1)

• Capilarele sunt unităţi morfo-funcţionale alcătuite dintr-un perete capilar, format la rândul său din intimă şi adventiţie (ocazional).

• Nu există tunică medie, ci doar un echivalent al acesteia, reprezentat de pericite

I. Intima este constituită din:

• Endoteliul cuprinde, pe circumferință, una sau două celule.

Celulele endoteliale ale capilarelor secretă: colagen III și IV fibronectină şi laminină, care vor intra în componenţa matricei extracelulare.

• Membrana bazală constituie o membrană selectivă pentru apă şi molecule mici (cu un diametru sub 50 de Å).

• Spaţiul subendotelial, ocupat de un material amorf

84

CAPILARELE (2)

II. Pericitele:• celule dispuse distanţat de-a lungul capilarelor

• prelungirile lor penetrează parţial membrana bazală, înconjură celulele endoteliale şi stabilesc joncţiuni cu acestea

• au rol contractil (prezintă miofilamente în prelungiri), reglând fluxul sanguin din capilare

• sunt celule relativ nediferenţiate (celule stem de tip adult), care se pot transforma în fibroblaste, fibre musculare netede sau celule endoteliale.

85

CAPILARELE (2)

III. Adventiţia, un ţesut conjunctiv lax, este extrem de redusă. Conţine fibre colagene şi de reticulină, fibrocite, mastocite şi histiocite.

Particularități:

• Capilarele lipsesc în: epitelii, cartilaj, cornee, cristalin

• În capilarele sistemului nervos central nu există adventiţie: picioruşele astrocitelor sunt aplicate direct pe membrana bazală.

• Lumenul capilar este foarte îngust; adesea este mai mic decât diametrul unei globule roşii (7 microni).

86

CAPILARELE (3)

Clasificarea capilarelor• Din punct de vedere morfologic, există:

• capilare preferenţiale

• capilare adevărate

87

Capilarele preferenţiale

Sunt numite şi capilare arterio-venoase.

• Prezintă următoarele caractere:

• se găsesc în prelungirea directă a arteriolei care le dă naştere şi se

continuă direct cu venula;

• sunt constituite din trei segmente:

• segmentul proximal: metarteriola (continuă arteriola şi

conţine în perete celule musculare izolate)

• segmentul intermediar, capilarul de joncţiune, (în care

celulele contractile se rarefiază);

• segmentul distal (fără elemente contractile); se continuă cu

venula;

• au lumen regulat, relativ larg;

• nu posedă dispozitive de tipul sfincterelor precapilare;

• au o bogată inervaţie vegetativă.

• în capilarele directe, este asigurată o circulaţie permanentă între arteriole

şi venule. 88

Capilarele adevărate

- sunt numeroase, anastomozate, realizând o reţea.

• Au următoarele caractere:

• nu prelungesc niciodată vasul care le dă naştere;

• au traiect sinuos;

• au lumen neregulat, inegal, îngust spre partea arterială,

mai larg spre partea venoasă,

• la origine sunt înconjurate de un dispozitiv particular,

sfincterul precapilar; acesta este reprezentat de un

manşon de celule musculare netede;

• circulaţia în aceste capilare este intermitentă, datorită

contracţiei sfincterelor precapilare.

89

91

Patul capilar

CAPILARELE (4)

În microscopia electronică, se disting trei tipuri de capilare

adevărate:

• 1) capilare comune sau continue

• 2) capilare perforate sau fenestrate

• 3) capilare sinusoide sau discontinue.

92

CAPILARELE (5)

Capilarele comune sau continue

• Acest tip de capilare este cel mai frecvent.

• Se găsesc în ţesuturile musculare, în ţesuturile conjunctive,

în sistemul nervos central, în plămâni, tegument, timus.

• Endoteliul şi MB sunt continue.

• Celulele endoteliale sunt aplatizate, identice celor din artere

şi unite prin complexe joncţionale de tip adherens sau

ocludens.

93

CAPILARELE (6)

Capilarele perforate sau fenestrate

• Se găsesc în organele cu funcţii specializate (filtrare,

secreţie, absorbţie), cum sunt: glomerulii renali, glandele

endocrine, vilozităţile intestinale.

• Endoteliul este perforat, MB este continuă.

• În M.E. se observă că citoplasma celulelor endoteliale

prezintă pori, este perforată în mai multe locuri.

• Porii pot fi deschişi, sau obturaţi printr-un diafragm.

94

CAPILARELE (7)

Capilarele sinusoide sau discontinue

• Sunt formaţiuni cavitare neregulate (din latinescul sinus =

cavitate).

• Acest tip de capilare constituie patul capilar al organelor

limfoide, al măduvei hematogene, al hipofizei anterioare şi

al ficatului. În ficat sunt tapetate de celule endoteliale şi

macrofage (celule Kupffer).

• Endoteliul şi MB sunt perforate.

• Aceste capilare sunt delimitate de un strat unic de celule

aplatizate, care nu se unesc prin joncţiuni, separate prin

spaţii care permit trecerea unor celule întregi.

• Celulele sunt susţinute de o reţea de fibre de reticulină.

• Membrana bazală este discontinuă, uneori total absentă.95

97

Capilarele

SISTEMUL VENOSCapilarele confluează şi formează sistemul venos, prin care

sângele se întoarce la inimă.

Sistemul venos are capacitate mai mare decât cel arterial (70% din volumul sanguin este conţinut în reţeaua venoasă)

Venele sunt mai numeroase decât arterele şi cu un lumen mai larg.

În vene sângele circulă lent şi are o presiune mai scăzută, ceea ce a dus la modificări adaptative ale pereţilor venoşi:

• sunt mai subţiri,

• au elemente contractile puţine

• tonusul lor este foarte slab: o venă golită de sânge se colabează.

99

Venele (1)

• Peretele venos este alcătuit din cele trei tunici, aflate în următoarea

proporţie: intima 5%, media 15%, adventiţia 80%.

I. Intima este constituită din endoteliu şi membrana bazală; stratul subendotelial e prezent în venele mari şi mijlocii, iar limitanta elastică internă este de regulă absentă.

Venele de calibru mai mare sunt prevăzute cu valve

II. Media este subţire, fiind formată dintr-o mare cantitate de fibre colagene şi rare fibre musculare netede, cu dispoziţie longitudinală.

Limitanta elastică externă lipseşte.

III. Adventiţia, groasă, este formată din ţesut conjunctiv lax, cu numeroase fibre colagene cu dispoziţie longitudinală şi rare elemente elastice şi fibre musculare orientate longitudinal. Conţine vasa vasorum, inclusiv vase limfatice.

Intima: 5%

Media: 15%

Adventiţia: 80%

101

Venele (2)

• După calibru, venele se clasifică în: mici, mijlocii şi mari.

Venele mici (venulele): continuă patul capilar: venulele postcapilare

Au structură asemănătoare capilarelor, sunt permeabile şi permit schimburile.

Endoteliul venulelor localizate în organe limfoide este format din celule cubice, înalte.

Venele mijlocii: cele mai numeroase

Intima prezintă strat subendotelial şi valvule în venele ≥ 2mm Ø.

Media conţine fibre de colagen, fibroblaste şi miocite dispuse circular şi fibre elastice.

Adventiţia e groasă, cu fibre de colagen şi fibre musculare longitudinale.

Venele mari: venele cave şi pulmonare, portă, renală, jugulară internă, iliacă, venele azigos

Intima prezintă strat subendotelial

Media este fibro-musculară, subţire. În venele pulmonare musculatura e bine dezvoltată şi limitanta elastică externă e prezentă.

Adventiţia e fibro-musculară, groasă, conţine şi fibre musculare cardiace în venele pulmonare şi fibre musculare netede în venele cave.

104

Venule cu endoteliu înalt

105

Venele (3)

• Dpdv funcţional se descriu:

1. Venele de propulsie - Sunt situate în partea inferioară a corpului

- Bogate în fibre musculare

- Prezintă valvule

2. Venele de drenaj- În partea superioară a corpului

- Bogate în fibre de colagen

- Nu prezintă valvule

Valvele- pot fi unice sau duble (simetrice)

- sunt alcătuite din 2 pliuri semilunare ale endoteliului dispuse pe un ax conjunctiv fibro-elastic 106

107

Valvele venoase

Histologic, valvele sunt formate din:

• ax central lamelar, fibro - elastic

• tapetat de:

• celule endoteliale

• membrana bazală

• strat subendotelial subţire

• la baza lor se întâlnesc câteva fibre

musculare dispuse longitudinal

Corelaţii clinice

• Valvele pot fi afectate dacă sunt suprasolicitate, extinse din

cauza presiunii venoase timp îndelungat, de ex în sarcină

sau ortostatism prelungit.

• Valvele devin incompetente, îşi pierd elasticitatea, şi se

dezvoltă venele varicoase.

• Venele varicoase sunt vene dilatate, sinuoase.

Interesează venele superficilale ale membrelor inferioare.

• În evoluţie pot apare edemul şi ulcerele varicoase.

109

Dispozitive vasculare de tip particular (1)

• Anastomozele arterio - venoase• Sistem de legătură directă între arteră şi venă, situat proximal faţă de

reţeaua capilară.

• Când anastomozele arterio-venoase sunt închise, sângele trece prin patul capilar, iar când sunt deschise, o mare cantitate de sânge trece prin ele, evitând patul capilar (şunt arterio-venos) şi sistemul capilar preferenţial.

• Acest tip de circulaţie participă la termoreglare şi este întâlnită la nivelul tegumentului.

• Artera cu periniţă• Formă particulară de arteră, care prezintă între endoteliu şi limitanta

elastică internă grupe de celule globulare. Acestea, în contracţie, formează o excrescenţă, care obliterează complet lumenul vasului, participând la reglarea debitului circulator şi a presiunii sanguine.

• Astfel de artere sunt numeroase în mucoasa nazală, a buzelor şi la nivelul arteriolelor renale.

111

Dispozitive vasculare de tip particular (2)

Sistemele porte

formate din vase arteriale sau venoase interpuse între

două reţele de capilare.

Sistemul port arterial

La nivelul rinichiului: arteriola eferentă se interpune între

capilarele glomerulare şi cele peritubulare.

Sistemul port venos

La nivelul hipofizei: vene interpuse între capilarele tijei hipofizare

şi ale lobului anterior.

La nivelul ficatului: vena portă interpusă între capilarele fenestrate

din vilozităţile intestinale şi capilarele sinusoide din ficat.113

Reţelele capilare de tip special

• În unele zone, reţelele capilare pot avea o dispoziţie particulară, fiind

dispuse între două vase de acelaşi tip, artere sau vene:

• Glomerulul renal este o reţea capilară interpusă între arteriola aferentă

şi eferentă glomerulară

• La nivelul lobulului hepatic, reţeaua de capilare sinusoide se interpune

între vena perilobulară şi centrolobulară.

115

SISTEMUL VASCULAR LIMFATIC

Alcătuit din vase limfatice care drenează limfa din spaţiile interstiţiale în circulaţia venoasă.

Este un sistem deschis, începe în ţesuturi prin capilare cu un capăt orb, “în deget de mănuşă”.

Capilarele se deversează în canalele colectoare; acestea se grupează în trunchiuri mari, canalul toracic (stg.) şi ductul limfatic (dr.)

Pe traiectul limfaticelor se găsesc ganglionii limfatici.

Vasele limfatice lipsesc în: sistemul nervos central, urechea internă, epiderm, cartilaje, oase.

116

Structura vaselor limfatice

Capilarele limfatice sunt alcătuite din celulele endoteliale distanţate şi MB incompletă.

Vasele colectoare au structură asemănătoare venelor, dar cu tunici mai puţin structuralizate; au mai multe valve şi fibre musculare mai numeroase.

Trunchiurile limfatice sunt constituite din trei tunici:

Intima: endoteliu, membrană bazală, strat subendotelial

subţire

Media conţine fibre musculare netede şi ţesut conjunctiv.

Adventiţia: ţesut conjunctiv lax, cu vase şi nervi.

119

Revizie

121

Revizie

122

Diagnostic diferenţial

Arteră musculară ≠ Venă

Morfologie generală Rotundă

Perete gros

Aplatizată, colabată

Perete subţire

Intima 5-10%

Plicaturată,

Nucleii de endoteliu

proeminenţi în lumen

Strat subendotelial gros

LEI – element de dgs!

5%

Netedă

Strat subendotelial ±

Media 50%

Fibre musculare +++

Ţesut conj +

LEE

15%

Fibre musculare +

Ţesut conj ++

Adventiţia 40-45%

Țes conj

80%

Țes conj

Fibre musculare

124



126



127

Pachetul vasculo-nervos

129

O zi frumoasă!131

histo

Documents