1. TESUTURI - GENERALITATI

= grup de celule cu aceeasi functie

T. epitelial: aglomerare de celule - redus cantitativ - acopera corpul, tapeteaza organe, rol secretor

T. conjunctiv: numeroase tipuri de celule - abundent - rol de sustinere, protectie, nutritie T. muscular: celule contractile alungite - rol principal in biomecanica T. nervos: celule intercalate - rol in conducerea nervoasa

La nivelul unui organ, tesuturile formeaza parenchimul (componenta specializata) si stroma (rol in sustinere, trofic)

T. epitelial: deriva din toate foitele embrionare

T. conjunctive si musculare : din mezode rm

T. nervos, celule mioepiteliale: din ectoderm

2. TESUTUL EPITELIAL:

Definitie: tesut ce creste deasupra altui tesut. Epi = peste; Thele = mamelon

Raspandire: - acopera corpul la exterior

- captuseste diferite fromatiuni

- intra in structura epiteliilor senzoriale

- formeaza parenchimul glandelor

Histogeneza:

Mezoderm: endoteliu vascular, mezotelii, nefron, cai urinare pana la vezica, CSR, epiteliul tractului genit

Endoderm: epiteliul tubului digestiv (fara cav bucala, anala), gl anexe (ficat, pancreas), tractului respirator, tiroida, paratiroida, timus

Ectoderm: epidermul şi derivatele sale , epiteliul mucoasei bucale şi al glandelor salivare, hipofiz, epifiza, retina

Elemente componente:

- celule de origine hematogena - din epiteliul amigdalian (limfocite)

- celule ce produc melanina (melanocitele din epidermul profund)

3. CELULA EPITELIALA: POLARITATE. FORMA

Polaritate:

- un pol bazal ( raport cu țesutul conjunctiv prin mb bazala)

- un pol apical ( poate fi sub forma de platou striat )

- două suprafețe laterale ( corespund celulelor adiacente).

Forma:

- cubice: canalicul biliar, folicul tiroidian

- cilindrice: tub digestiv subdiafragmatic, trahee

- piramidale: acin seros

- caliciforme: colon

- pavimentoase: foita externa capsula Bowman, endotelii, mezotelii

4. MEMBRANA BAZALA

- structură acelulară, permanentă leagă şi separă celulele epiteliale de țesutul conjunctiv subiacent

- grosime variabila: in epiderm, epiteliu respirator - 3 um; epiteliu cornean - 7-10 um

- in epiteliile simple este plana

- in epiteliile stratificate este ondulata -> datorita papilelor dermice (maresc suprafata de contact)

- la microscopul optic nu se evidentiaza cu hematoxilin - eozina, ci prin tehnici speciale : impregnare argentica si metoda PAS

- la microscopul electronic se disting 3 straturi lamelare suprapuse: lamina lucida (10 nm), densa (20-30 nm), fibroreticulara

- biochimic, prezinta: colagen de tip IV, laminina, glicoproteine, proteoglicani

Rol:

- asigura fixarea epiteliului la tesutul conjunctiv

- asigura nutritia epiteliului

- bariera impermeabila, penetrata doar de limfocite si fibre nervoase

- participa la difuziune

- ofera elasticitate si rezistenta tesutului epitelial

5. DISPOZITIVE JONCTIONALE DE ADEZIVITATE

- leaga celulele intre ele si functioneaza ca o unitate structurala -> DESMOZOMI

- mai numerosi in epiteliile suprapuse -> solicitare mecanica mai mare

- tipuri de desmozomi:

In spot/pata - contin: intre mb plasmatice, material intracelular proteic dens, densificari sub forma de disc, elemente de legatura

In banda/centura - contin: intre mb plasmatice, material intracelular proteic mai putin dens, densificari nedefinite, elemente de legatura

Hemidesmozomi: variante ala desmozomilor in spot, realizeaza jonctiuni cu mb bazala

6. DISPOZITIVE JONCTIONALE IMPERMEABILE SI DE COMUNICARE

IMPERMEABILE

- prin alipirea plasmalemelor a doua celule vecine

- siruri de proteine sub forma de „dinti de fermoar”

- impiedica trecerea unor substante din lumen in spatiile intercelulare

- ex: bariera hematoencefalica -> protejeaza creierul de unele substante chimice din sange

DE COMUNICARE (PERMEABILE)

- favorizeaza trecerea unor molecule mici intre cele doua celule

- prezinta conexoni

- permeabile pentru : hormoni steroizi, vitamine, aminoacizi

- impermeabil pentru : ADN, ARN, proteine

7. DIFERENTIERI CELULARE DE SUPRAFATA

- structuri specifice celulelor epiteliale, legate de funtia lor

- pot fi in interiorul citoplasmei sau la suprafata: la polul bazal (labirint bazal) si apical (microvili, cili, cuticula)

Microvilii:

- maresc suprafata de absorbtie -> rol in absobrtie, reabsorbtie, transport, schimb

- formeaza „platoul striat” sau „margine in perie”

Cili :

- filiformi, acoperiti de plasmalema

- sunt mobili (vibratili, kinetocili) si imobili (stereocili)

- cei mobili: ep traheal, mucoasa nazala

- cei imobili: epiteliul epididimar

Cuticula:

- ingrosarea a plasmalemei unor epitelii

Labirintul bazal:

- la bolul bazal, marind suprafata de contact a acestuia

- mb se invagineaza adanc in citoplasma -> falduri cu mitocondrii alungite

8. NUTRITIA, INERVATIA, REGENERAREA, FUNCTIA T. EPITELIALE

Nutritia: substantele nutritive ajung la epitelii prin mb bazale in urma difuziunii

Inervatia: contin numeroase terminatii nervoase (mucoasa olfactiva) sau nu (stomac, intestin, col uterin) -> mucoasele lor pot fi cauterizate fara a provoca durere

Regenerare: t. Epiteliale au o permanenta capacitate de regenerare prin inlocuirea celulelor imbatranite

Functii:

- acoperire: acopera corpul la exterior, captuseste diferite fromatiuni

- secretie : ep glandulare

- receptie senzoriala : intra in alcatuirea organelor de simt

- transport : ep alveolar

- contractilitate: celule mioepiteliale

9. EPITELII SIMPLE: LOCALIZARE, STRUCTURA

- formate dintr-un singur rand

- pot fi pavimentoase, cubice, cilindrice

Ep simplu pavimentos: foita ext. capsula Bowman, ansa Henle, mezotelii (pleura, pericard, peritoneu)

- vazut de sus -> aspect de mozaic: celule poligonale, neregulate

- vazut din profil -> celule aplatizate

- functie : protectie, alunecare, transport

Ep. Simplu cubic: canalicul biliar, ep ovarian

- celule asemanatoare cu dimensiuni egale si nucleu rotund central

- functie de protectie, secretie

Ep. Simplu cilindric: tub digestiv subdiafragmatic, trompa, uter

- celule inalte, prismatice cu nucleu ovalar printre care se gasesc celule caliciforme

- celulele pot prezenta cili sau microvili (“platou striat” sau “margine in perie”)

- functie de protectie, secretie, absorbtie

10. EPITELIU STRATIFICAT PAVIMENTOS MALPIGHIAN

Epiteliu stratificat pavimentos malpighian keratinizat: epiderm

- celulele pe mai multe randuri- aplatizate => datorita incarcarii cu keratina- membrana bazala este cutata -> datorita papilelor dermice - 6 straturi (dinspre mb bazala spre supraf):

* bazal - celule cilindrice (un singur rand)* spinos - celule poliedrice (mai multe randuri)* granulos - celule romboidale (cu granule de keratohialina)* lucios - celule incarcate cu eleidina, anucleate* cornos - celule turtite cu keratina, anucleate

* descuamant - se descuameaza-> rol protector, previne pierderile de apa

Epiteliu stratificat pavimentos malpighian nekeratinizat: mucoasa bucala, faringiana, esofagiana, vaginala

- 3 straturi (dinspre mb bazala spre supraf): * bazal - celule cilindrice (un singur rand)* spinos - celule poliedrice (mai multe randuri)* superficial - celule turtite

-> rol protector, previne pierderile de apa

11. EPITELIU PSEUDOSTRATIFICAT CILINDRIC CILIAT SI UROTELIU

Epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat: fose nazale, laringe, trahee, bronhii

- celule mici sau inalte (ajung la suprafata) ce vin in contact cu mb bazala

- limite greu vizibile, nuclei ovalari

-> rol protector, previne patrunderea prafului odata cu aerul

Uroteliu (pavimentos stratificat paramalpighian): calice, bazinet, ureter, uretra

- 3 straturi (dinspre mb bazala spre supraf): * bazal - celule cubice sau cubico - cilindrice * intermediar - celule poliedrice (mai multe randuri)* superficial - celule latite, umbeliforme

-> rol protector, previne patrunderea anumitor substante din urina

12. EPITELIU GLANDULAR

Definitie: epiteliu specializat cu celule capabile de secretie si excretie (ep glandulare + vase + fibre + t. conjunctiv = GLANDE )

Clasificare:

* Exocrine: produs de secretie eliminat la exterior ( gl sudoripare)

* Endocrine: produs de secretie (hormoni) eliberat in sange/ limfa -> apoi ajung la celule tinta

* Mixte: componenta exo si endocrina - gl amficrine (pancreas, hepatocite)

Histogeneza: se dezvolta din epitelii de acoperire prin proliferare -> apoi patrund in t. conjunctiv subadiacent -> continua diferentierea

- gl exocrine pastreaza contactul cu epiteliul de suprafata, pe cand cele endocrine nu pastreaza

13. CELULA CALICIFORMA

- celula glandulara exocrina endoepiteliala unicelulara

- celula mucoasa - in grosimea unor epitelii de acoperire ( ex: mucoasa intestinala )

- la microscopul optic -> forma de pahar de sampanie - evidentiate cu mucicarmina

- la microscopul electronic se evideniaza : RER bogat, mitocondrii, ribozomi, aparat Golgi cu cisterne si macrovezicule, mucus de natura glicoproteica

14. GLANDE TUBULARE

- glanda exocrina in forma de “deget de manusa”

* drepte: lumen rectiliniu (gl endometriale, gl Lieberkuhn )

* sinuase: lumen sinuos ( gl din fundul stomacului )

* ramificate: lumen ramificat ( gl pilorice, Brunner )

* glomerulate: asemanatoare unui glomerul ( gl sudoripare )

15. GLANDE ACINOASE

- are ca unitate morfofunctionala acinul ( seros, mucos, mixt )

* Acin seros

- in parotide, glande salivare mixte, pancreas exocrin

- celule secretorii seroase : pe un singur rand, citoplasma cu numeroase organite

- celule mioepiteliale (control simpatic) : “in cosulet” la periferia acinului, ex: alveole mamare

* Acinul mucos

- in palatine, glande salivare mixte

- celule secretorii mucoase: incarcate cu mucus, evidentiate cu mucicarmin

- celule mioepiteliale: intre celule secretorii si glandilem

* Acin mixt

- in glande salivare mixte

- acin mucos + celule seroase la periferie ( forma de semuluna )

16. GLANDE ALVEOLARE

* cu alveole pline:

- gl sebacee - “sac plin cu celule”

- in centru cresc in volum -> citoplasma se incarca cu sebum

- sebum : amestec de lipide ( colesterol, ac. Grasi, fosfolipide, TG ) si detrisuri celulare -> se elimina printr-un duct la baza radacinii firului de par

* cu alveole goale:

- prostata

- alveole delimitate de un epiteliu simplu cilindric

17. CLASIFICAREA GL. EXOCRINE DUPA TIPUL CANALULUI SI MECANISMUL EXCRETIEI

* dupa tipul canalului :

- simple : canal excretor neramificat (gl sudoripara)

- compuse: canal extreetor ramificar (gl salivara)

- asociate: gl compuse asociate, dar cu canal excretor individual (gl. Mamare)

* dupa mecanismul secretiei:

- merocrine : produsul de secretie se elimina prin exocitoza (majoritatea glandelor)

- holocrine: celulele devin propriul produs de secretie (gl sebacee)

- holomerocrine: produsul de secretie se acumuleaza in polul apical si se elimina in lumen (gl mamara)

18. PROCESUL SECRETOR - captare, acumulare, elaborare, eliminare

Captare: are loc captarea de catre celula a materialului necesar obtinerii unui anumit produs -> se poate face prin difuziune, osmoza, pinocitoza (mb. permeabila)

Acumulare : celula creste in volum datorita materialului celular acumulat

Elaborare (sinteza) : initial are loc in nucleu -> diferita in functie de tipul ce celula (mb. impermeabila)

* sinteza de material proteic: in celula seroasa la nivelul poliribozomilor => granule de secretii la polul apical eliminate apoi prin exocitoza

* sinteza de material glicoproteic: in celula mucoasa in complexul Golgi => granule de mucigen ce formeaza picaturile de mucus

* sinteza de ioni: in celula transportatoare de ioni din tubii contorti proximal si distal -> prin vehicularea apei si a electrolitilor

Eliminare : in celula trec lichide ce traverseaza ceula de la polul bazal spre polul apical antrenand cu ele produsul elaborat - poate ramane in citoplasma sau poate fi eliminat prin polul apical

19. PROCESUL SECRETOR - elaborarea (sinteza)

- initial are loc in nucleu -> diferita in functie de tipul ce celula (mb. impermeabila)

* sinteza de material proteic: in celula seroasa la nivelul poliribozomilor => granule de secretii la polul apical eliminate apoi prin exocitoza

* sinteza de material glicoproteic: in celula mucoasa in complexul Golgi => granule de mucigen ce formeaza picaturile de mucus

* sinteza de ioni: in celula transportatoare de ioni din tubii contorti proximal si distal -> prin vehicularea apei si a electrolitilor

20. EP. GLANDULAR ENDOCRIN - definitie, clasificare dupa citoarhitectonica

Definitie: glande al caror produs de secretie, hormonul este vehiculat prin sange si trimis la organe tinta

Clasificare dupa citoarhitectonica:

* glande pr-zise : delimitate de o capsula conjunctiva

- tip cordonal: celulele formeaza cordoane celulare - se anastomozeaza, delimitate de capilare sanguine ex: paratiroida, suprarenala, hipofiza, pancreas

- tip folicular: celule pe un singur rand - delimiteaza foliculi unde se acumuleaza secretiile (coloidul) ex: tiroida

* cuiburi celulare: insulele Langerhans si celulele interstitiale Leydig

21. CLASIFICAREA CELULELOR ENDOCRINE - dupa natura produsului

* celule secretoare de polipeptide si amine biogene:

- stocheaza in citoplasma : amine biogene ( A, NA, serotonina), aminoacizi precursori acestora

- celulele fac parte din sistemul APUD

- unele din ele au fost denumite paracrine -> sintetizeaza molecule semnal ce regleaza functiile celulelor invecinate

* celule secretoare de hormoni steroizi

- in testicul, ovare, suprarenale

- stocheaza, sintetizeaza si secrete hormoni steroizi

- contin numeroase enzime pentru sinteza colesterolului

22. CELULA MEZENCHIMALA. CELULA RETICULARA

Celula mezenchimala:

- celula autohtona (proprie) tesutului conjunctiv

- celula tanara, nediferentiata -> constituie „cap de serie”

- deriva din mezenchim

- da nastere: tuturil celulelor conjunctive, hematopoietice, endoteliale, fibrelor musculare nedete (=functie citogenica)

- rol citogenetic (genereaza alte celule conjunctive) si fibrinogenetic (participa la sinteza fibrelor conjunctive)

Celula reticulara:

- celula autohtona (proprie) tesutului conjunctiv

- celula tanara, nediferentiata

- se gaseste in organe hematopoietice ( ggl, splina, maduva hematogena )

- deriva din mezenchim

- rol citogenetic (genereaza alte celule conjunctive) si fibrinogenetic (participa la sinteza fibrelor conjunctive), in aparare (proprietati fagocitare, participa la formarea componentelor matricei extracelulare

23. FIBROBLAST. FIBROCIT. MIOFIBROBLAST

Fibroblast:

- celula caracteristica t. Conjunctiv, cea mai raspandita dintre toate

- deriva din mezenchim -> poate forma celule endoepiteliale si adipoase

- functional prezinta 2 forme: fibroblast (celula tanara, foarte activa metabolic si fibrocit (celula adulta, mai putin activa)

- contine in citoplasma enzime ale ciclului Krebs

- rol: citogenetic (genereaza alte celule conjunctive), fibrinogenetic (producere de colagen si elastina), participa la formarea de complexe glicoproteice, intervine in metabolismul lipidelor si colesterolului (distruge particulele LDL), secreta interferon tip I (actiune antitumorala, antivirala)

- isi poate modifica aspectul in functie de substantele pe care le inglobeaza => adipocit, macrofag, celula pigmentara

- stimulat (STH, estrogen, testosteron -> in tratamentul reumatismului) /inhibat de hormoni

Fibrocit:

- celula caracteristica t. Conjunctiv

- celula adulta, mai mica si mai putin activa

- forma a fibroflastului in care se poate transforma in anumite situatii

Miofibroblast

- caracteristici asemanatoare fibroblastului si celulei musculare netede

- morfologic este asemanator cu fibroblastul, doar ca prezinta microfilamente de actina si miozina

- la microscopul optic se confunda cu fibroblastul

24. MASTOCITUL

- celula proprie t. conjunctiv

- celula matura si diferentiata

- origine controversata : celula mezenchimala / glanulocit bazofil din maduva rosie hematogena

- se gaseste in aproape toate t. conjunctive

- secreta IgE

- prezinta granulatii ce contin: glicozaminoglicani, amine biogene (serotonina, histamina, dopamina)

- contine SRSA -> subtanta sintetizata si eliberata in socul anafilactic

- impactul cu Ag -> produce degranularea mastocitara

- rol:

* in reactii alergice (secreta IgE ) -> prin degranulare => semne clinice ale reactiilor de hipersensibilitate imediata (in astm, alergie, soc anafilactic -> edeme, durere, febra, soc)

* in dinamica vasculara prin continutul de amine biogene: histamina (dilatatie) si serotonina (constictie)

* sinteza de acid hialuronic

* factor antilipemic (scade C% lipidelor din sange) -> prin actiunea heparinei (produce lipogeneza)

25. ADIPOCITUL

- ceula specializata in depozitarea grasimilor

- origine: celula mezenchimala/ din fibroblast

- lipidele se acumuleaza sub forma de mici picaturi -> se undesc si formeaza o vacuola -> ocupa aproape toata celula - nucleul impins la periferie => adipocitul alb (adipocit unilocular)

- atunci cand picaturile mici nu se unesc intre ele => adipocitul brun (adipocit multilocular)

Celula adipoasa alba:

- cea mai mare parte a celulei este ocupata de o bula unica lipidica (vacuola) -> impinge nucleul la periferie

- pe sectiuni histologice: forma de „inel cu pecete”

-> lipogeneza: depoziteaza grasimi, TG din alimente (aduse prin chilomicroni), sintetizate in ficat (aduse prin particule VLDL), sintetizate in adipocite (din glucoza) -> insulina - rol important in intrarea glucidelor in celula

-> lipoliza : catabolism favorizat de adrenalina -> activeaza lipaza

Celula adipoasa bruna:

- celula cu nucleu situat central

- adipocitele se grupeaza => grasimea bruna

26. PLASMOCITUL:

- cel conjunctiva de origine hematogena

- apare dupa nastere in urma contactului dintre limfocite (B) si Ag

- localizare: organe hematopoietice (splina, ggl limfatici), gl salivare

- intervin in procesele imune de aparare -> sintetizeaza toate tipurile de Ac

- celule de baza ce intervin direct in procesele imunologice umorale

27. HISTIOCITUL (MACROFAGUL):

- cel conjunctiva de origine hematogena

- format din celule stem -> diferentiate apoi in monocite -> ajung in t. Conjunctiv -> prin maturare => macrofag

- localizare: organe/structuri ce au contact direct sau indirect cu exteriorul (tract digestiv, respirator, genital)

- la suprafata mb prezinta receptori pentru Ig M si Ig G

Proprietati:

- mobilitatea: macrofagele sunt extrem de mobile - formeaza pseudopode

- fagocitoza : prin mobilizare ajung la locul tinta unde recunosc (ne/specific) Ag, il ingera si il distrug

- secretie: lizozim, interferon, enzime, proteine pirogene -> determina aparitia febrei

Functii:

- aparare nespecifica - gunoier -> curata organismul de celule moarte/uzate si fragmente straine

- aparare specifica - participa in reactiile imune -> capteaza, fixeaza Ag si fagociteaza materialul strain

- intervin in procesul de hematopoieza: distrug hematiile imbatranite

28. SISTEMUL MACROFAG

- cuprinde celule cu functia principala de macrofag

- reprezinta de fapt SRE (sistem reticuloendotelial) sau SRH (sistem reticulohistocitar)

- cuprinde 3 compartimente: medular, sanguin, tisular

Compartimentul medular:

- celula susa (stem) multipotenta -> celula susa unipotenta -> monoblast -> monocit

Compartimentul sanguin:

- cuprinde monocite existente in sange (sangele circulant) -> prin diapedeza trec in t. Conjunctiv

Compartimentul tisular:

- din monocitele ajunse in t. Conjunctiv => histiocite (macrofage)

- macrofagele pot fi :

* fixe ( in anumite organe cu rol specific ) : celule Kupffer(ficat), sinusoidale splenice si ggl

* libere ( diseminate in organism ) : macrofage din pleura, peritoneu, plaman

29. GLICOZAMINOGLICANII DIN SUBSTANTA FUNDAMENTALA

- mucopolizaharide acide

- componenta esentiala a substantei fundamentale

= complexe polizaharidice liniare (dizaharide repetitive)

- pot fi nesulfatati (ac. Hialuronic) si sulfatanti (condroitiin/dermatan/keratan sulfati, heparina)

- cu exceptia Ac. Hialuronic, toti ceilalti glicozaminoglicani sunt legati covalent de o proteina => mucoproteine

* Ac. Hialuronic:

- in tendoane, ligamente, lichid sinovial

- consistenta unui lichid vascos

- sinteza stimulata d e : STH, ACTH, estrogeni, androgeni

- rol antibacterian si antiviral

* condroitiin sulfati: in cartiliaje, oase

* dermatan sulfati: in derm, vase -> rol anticoagulant si cicatrizant

* keratan sulfati: in cornee

30. PROTEOGLICANI DIN SUBSTANTA FUNDAMENTALA

= proteina liniara ce se leaga de lanturile de glicozaminoglicani

- lanturi mari -> glican sulfatat

- lanturi scurte -> glican nesulfatat

- componenta centrala = proteina

Agrecanul

- proteoglican ce predomina in t. Conjunctiv

- mai multe molecule de proteoglican sunt legate de ac. Hialuronic

- sintetizati in : fibroblaste, condroblaste, osteoblaste

- contine un miez proteic (vertical) si numerosi peri (moecule de glucozaminoglicani)

31. PROTEINE STRUCTURALE DIN SUBSTANTA FUNDAMENTALA

Fibronectine:

- secretata de fibroblaste

- participa la fixarea celulelor conjunctive de fibrele de colagen

- intervine in organizarea citoscheletului

- favorizeaza fagocitoza si repararea tisulara

- la suprafata celulelor canceroase fibronectinele dispar -> aderente scazute -> explica metastazarea

Laminina:

- constituent important al mb celulalare

- participa la fixarea celulelor epiteliale de mb bazala -> prin intermediul integrinelor

Condronectina:

- in cartilagii -> participa la fixarea condrocitelor de colagenul tip II

Glicoproteina :

- in vase, fibre netede, mb

32. FUNCTIIE SUBSTANTEI FUNDAMENTALE

- rol nutritiv -> permite difuzia plasmei, electrolitilor, proteinelor din sange -> materii prime necesare sintezei

- aparare -> bariera impotriva microbilor si toxinelor -> datorita vascozitatii si gradului de polimerizare : in procesele inflamatorii, invazia microbilor se datoreaza depolimerizarii GAG si scaderii vascozitatii substantei fundamentale

- mecanic, suport pentru celulele conjunctive

- mijloc de transport si depozit(rezerva) de apa, electroliti si proteine

- modificari calitative si cantitative ale substantei fundamentale => imbatranire/ degenerare

33. FIBRE DE COLAGEN

- alcatuite din proteine fibroase (scleroproteine)

- formate din cate 3 lanturi polipeptidice helicoidale solidarizate prin leg de H2 si punti disulfura -> forma de franghie

- dispuse ordonat in fascilule, foarte rezistente

- 5 tipuri de colagen mai bine cunoscute:

Tip I:

- cel mai raspandit, in derm, tendoane, ligamente, oase, capsule, cornee, organe interne

- sintetizate de osteoblaste si fibroblaste

Tip II:

- in catilaje, discuri intervertebrale

- sintetizate de condroblaste

Tip III:

- in derm, vase, organe interne

- sintetizat de fibroblaste

Tip IV:

- in mb bazale

- sintetizat de celulele epiteliale

Tip V: in toate t. Conjunctive

Tip I, II, III -> polimerizeaza => fibre

Tip IV, V -> nu polimerizeaza

34. SINTEZA DE COLAGEN

- sintetizat si secretat de: fibroblaste, condroblaste, osteoblaste, celule epiteliale

- colagenogeneza presupune 2 etape:

Etapa intracelulara:

* ribozomala:

- are loc la nivelul ribozomilor atasati RER

- aminoacizii sunt legati in lanturi proalfa

* postribozomala:

- lanturile proalfa ajung in lumenul RER si sunt atacate de proteaze -> are loc hidroxilarea -> se elibereaza lanturile polipeptidice => cate 3 lanturi polipeptidice helicoidale solidarizate prin leg de H2 si punti disulfura -> forma de franghie

Etapa extracelulara: sunt rupte peptidele nehelicoidale de la capete

35. FUNCTIILE COLAGENULUI :

- confera rezistenta t. Conjunctive la tensiune si tractiune -> in tendoane, ligamente, capsule

- confera extensibilitatet. Conjunctiv -> fibrele de colagen aluneca unele fata de atele

- limiteaza miscarea tesuturilor si organelor invecinate

- rol important in agregarea trombocitelor si in formarea cheagului

- participa la diferentierea unor tesuturi

- intra in alcatuirea mb bazale (colagenul tip IV)

- proprietati antigenice -> boli autoimune = boli ale colagenului : sclerodermie, lupus, artrita reumatica

36. FIBRE DE RETICUINA

- fibre foarte subtiri -> se anastomozeaza si se ramifica intre ele (polimerizeaza) => retele cu ochiuri de marimi diferite

- contin in mare parte colagen tip III, dar si alte tipuri de colagen, glicoproteine

- fibrele sunt formate de catre: fibroblaste, condroblaste, osteoblaste, celule endoteliale

- datorita polimerizarii/ depolimerizarii -> rol in procesele de difuziune si permeabilitate

- formeaza retele de sustinere in : ficat, plaman, rinichi

- proprietati elastice -> organele ce le contin isi pot modifica forma (organele hematopoietice)

37. FIBRE ELASTICE

- alcatuite din elastina (scleroproteina) + fibrilina

- mai rezistent decat colagenul la actiunea agentilor chimici si fizici

- insolubile in apa, hidrolizate de elastaza

- capacitate deosebita de extensibilitate - se pot intinde peste 100%

- localizate in structuri ce au nevoie de elasticitate: derm, plamani, vase

- cu varsta, elasticitatea scade -> apar modificari in componenta aminoacizilor -> fibra elastica nu se mai regenereaza fiind inlocuita cu fibre de colagen

Elastina: asigura easticitatea unor tesuturi (ligamente intervertebrale, ale corzilor vocale, tunica medie), contribuie la mentinerea homeostaziei, se regenereaza (rupandu-se relativ usor)

38. FIBRE OXITALANICE. CLASIFICARE T. CONJUNCTIVE

Fibre oxitalanice:

- varietate de fibre elastice

- de natura proteica -> continut important de GAG

- mai putin extensibile si mai groase decat fibrele elastice

- considerate ca fiind intermediare intre fibrele elastice si cele de colagen

- localizate in : gingie, tendon, t. In curs de regenerare

Clasificare t. Conjunctive:

I. de tranzitie / embrionare -> se dezvolta primele (ex. t. Mezenchimal) - dispar la adult

II. permanente / adulte

* cu substanta fundamentala predominanta -> ce poate fi : lichida (sange), moale (t. Lax), dura (t. Osos)

* cu celule predominante : adipoase, pigmentare

* cu fibre predominante : de colagen, de reticulina, elastice

39. TESUT MEZENCHIMAL. TESUT MUCOS

Tesut mezenchimal:

- primul t. Conjunctiv ce se formeaza la embion

- intalnit la embrion si la fat

- caracter tranzitoriu -> se dezvolta printre primele si dispar la adult aproape in totalitate

- contine celule mezenchimale si reticulare -> se anastomozeaza si => o retea unde se afla S.F.

- rol: suport, citogenic, fibrinogenetic, aparare, sinteza de Ac

Tesut mucos:

- localizat in cordonul obilical

- caracter tranzitoriu -> se dezvolta printre primele si dispar la adult aproape in totalitate

- contine substanta fundamentala -> odata cu imbatranirea apar si fibrele de reticulina, iar mai apoi de colagen

40. TESUTUL CONJUNCTIV LAX

- raspandire ubicuitara (in intreg organismul)

- cel mai raspnadit tesut - in: derm, hipoderm, corion, seroase, organe

- asigura legatura si sustinerea diferitelor structuri ale unui organ

- suport pt epitelii de acoperire si glandulare

- contine: fibre elastice, reticulare, de colagen, S.F., macrofage

- bogat vascularizat si inervat

- rol: mecanic (prin alunecarea unor structuri invecinate), metabolic (schimburi cu lichidul intestitial), de aparare, participa la vindecarea ranilor -> izoleaza si incapsuleaza procesele inflamatorii

41. TESUTUL ADIPOS

- tesut in care predomina celule adipoase

* t. Adipos alb (unilocular):

- lipidele se acumuleaza sub forma de mici picaturi -> se undesc si formeaza o vacuola -> ocupa aproape toata celula - nucleul impins la periferie => adipocitul alb (adipocit unilocular)

- localizat in hipoderm, in jurul unor organe, mezenter, mediastin

- supraincarcarea adipocitelor cu lipide -> obezitate hipertrofica

- foarte bine vascularizat si inervat

- rol: protectia si amortizarea socurilor pt unele organe, izolator termic, depozit de lipide

* t. Adipos brun (multilocular):

- lipidele se acumuleaza sub forma de mici picaturi -> se undesc si formeaza o vacuola -> atunci cand picaturile mici nu se unesc intre ele => adipocitul brun (adipocit multilocular)

- caracteristic animalelor hibernante, la om doar exceptional

- foarte bine vascularizat

- rol: genereaza caldura prin intermediul termogeninei

40. TESUTUL CONJUNCTIV PIGMENTAT

- specializat, contine celule cu pigment brun/negru ( melanina) : cromatofore, melanoblast (celula pigmentara tanara), melanocit (celula pigmentara adulta)