UNIVERSITATEA DE STAT DIN PITETI

FACULTATEA DE TIINE

SECIA INGINERIE FIZIC

ANUL IV, SEMESTRUL I

HIGROTERMOMETRUL2015

Higrotermometrul Aerul este amestecul de gaze alcatuind straturile inferioare ale atmosferei Pamantului. Cantitatea de vapori de apa din aer variaza considerabil depinzand de vreme,clima si altitudine.n mitologie, aerul este un element primordial al vietii, din care este constituitalumea, alaturi de foc, apa si pamant. El este un element de o complexitate deosebita,ocupand in natura, diferite infatisari. Este complementar pamantului, opusul acestuia.Daca pamantul este al omului, bine cunoscut si controlat de acesta, aerul este al divinitatii, la fel ca cerul. Aerul este pentru vechii antici un element abstract, indefinit,dar care se materializeaza sub mai multe forme.Vantul este o materializare a fortei elementului aer. Este un element ce poatereda n acelasi timp zbuciumul naturii, furia divina, forta destructiva sau opusul acestorstari, armonie, calm, ideea de zbor.Stratul de aer din troposfera se incalzeste de la radiatia terestra, deci de jos in sus.O parte din radiatia solara este absorbita de suprafata solului, transformata in radiatiacalorica si transmisa ascendant aerului. Transferul caldurii de la suprafata terestra serealizeaza prin mai multe procese: conductivitate termica, radiatie, convectie, turbulenta atmosferica, advectie, comprimare adiabatica si transformarile de faza ale apei. Masurarea temperaturiii aerului Radiatia solara constituie sursa principala de caldura pentru suprafata terestra siatmosfera. Aerul, datorita proprietatilor sale fizice, nu absoarbe intens radiatii cu lungimide unda mari emise de suprafata terestra care devine astfel sursa calorica principala,indirecta, pentru atmosferica. Temperatura aerului trebuie masurata in conditii speciale siumane:la umbra, in adapostul metereologic perfect ventilat, in asa fel incat rezervorultermometrului folosit sa primeasca direct de la aerul inconjurator prin conductivitate,temperatura acestuia. Temperatura aerului astfel masurata poarta denumirea detemperature adevarata a aerului.Pentru masurarea temperaturii aerului din covorul ierbos al pajistilor si a celei dedeasupra acestuia, a temperaturii aerului din padure sau a altor locuri supuse cercetarii, sefolosesc termomentre de aer. Citirea la termometrul de aer se face astfel incat razavizuala sa cada perpendicular pe tubul capilar, la capatulcoloanei de mercur, investigareatemperaturii efectuandu-se la orele 7; 13; 17; 19In litiera padurii, temperatura aerului se masoara cu termometrul ecologic sautermometrul de camera. Folosirea acestui termomentru consta in montarea lui in pozitieorizontala, sub stratul organic al padurii, respectand aceleasi indicatii ca la termometrulde aer.In masurarea temperaturii aerului se mai utilizeaza si termometrul de minima simaxima.Termometrul de minima este un termometru cu alcool iar rezervorul sau are formade U. In coloana de alcool a tubului sau capilar, se afla un indice de sticla (I),colorat inalbastru sau negru, igrosat la capete.Odata cu scaderea temeperaturii aerului,coloana de alcool se contracta si indiceleeste deplasat de meniscul alcoolului in sensul temperaturilor mici, capatul sau din dreapta Determinarea umiditatii aerului In atmosfera apa se afla in trei stari de agregare sau faze: gazoasa, lichida sisolida.Pentru caracterizarea aerului din punct de vedere al umiditatii se utilizeaza o seriede parametric printre care amintim umiditatea absoluta (Ua) si umiditatea relative (Ur).Umiditatea absoluta este cantitatea de vapori de apa existenta la un moment datintr-un volum de aer si se exprima in g/cm3.Masurarea umiditatii absolute se face cuajutorul hogrometrului chimic,in care substanta hogroscopica absoarbe vaporii din spatialdat, permitand cantarirea lor, Umiditatea absoluta poate fi: umiditatea absoluta reala,umiditatea absoluta maxima sau de saturatie.Umiditatea relativa reprezinta raportul procentual dintre tensiunea vaporilor sitensiunea de saturatie sau raportul procentual dintre umiditatea absoluta a aerului umed siumiiatatea absoluta maxima la saturatie la ceeasi temperature. Umiditatea relative este infunctie de temeperatura aerului. Unhigrometru(numit iumidometru) este uninstrument de msurarea umiditiiaeruluii a altorgaze. De msurarea umiditii aerului atmosferic se ocup o ramur ameteorologiei, numithigrometrie.Variante constructivePrincipiul de funcionare a higrometrului cu fir de pr (sau de capron), se bazeaz pe modificarealungimiifirului n funcie de umiditate. Higrometrul cu fir este unaparat de msurde tip mecanic. n ultimul timp multe higrometre sunt construite cu funcionare electronic.

Exist diagrame i tabele cu masa maxim de vapori de ap care poate s se conin ntr-un m3de aerpentru fiecare temperatur posibil . Compararea masei reale coninute cu aceast valoare permite cunoaterea umiditii relative (adic a nivelului de deumiditatea aerului).HIGROTERMOMETRU MODEL HTC -2

Afisarea temperatura, umiditatea si timpul simultanMemorie de MAX si MIN valoarea masurata12 de ore / 24 de ore afisarea selectabila sistem C / F unitate selectabilaFunctiune integrala de alarma de oreFunctia de alarmaCeas si Calendar functia (luna si data)Introducerea birou-top sau pe pereteSpecificatii:Interval de temperatura: -50 ~ +70 C (-58 ~ +158 F)Interval de umiditate: 10% ~ 99% RHRezolutie: Temperatura: 0,1 C (0,1 F), umiditate: 1% RHPrecizie: temperatura: + - 1 C (1,8 F), umiditate: + - 5% RH (40% ~ 80%)Sursa de alimentare: 1,5 V (AAA) x 1Dimensiune: 106 * 97.5 * 22mm (4 "x 4 1/3" x 3/4 ")Greutate: Aprox. 124G, ambalare blister.

Umezeala sau umiditatea aerului este definit prin coninutul n vapori de ap existeni la un moment dat n atmosfer. Este o nsuire important a aerului att din punct de vedere meteorologie ct i bioclimatic. Gradul de umiditate are o mare importan din punct de vedere meteorologic, deoarece vaporii de ap influeneaz bilanul radiativ-caloric al aerului, prin absorbia radiaiilor de und lung iar prin condensare genereaz norii, ceaa, precipitaiile lichide i solide.Cantitatea de vapori de ap din atmosfer se exprim prin diferii parametri sau mrimi fizice, cum sunt: tensiunea vaporilor de ap, umezeala absolut, umezeala specific, umezeala relativ, temperatura punctului de rou, deficitul dc saturaie, starea higrometric.Tensiunea vaporilor de ap sau fora elastic (e sau pv) reprezint presiunea parial ce revine vaporilor de ap dintr-un volum de aer. Ea se exprim n mjlimetri coloan de mercur sau n milibari (hectopascali). Conform legii iui Dalton, care precizeaz c presiunea total a unui amestec de gaze este egal cu suma presiunilor pariale ale gazelor componente, rezult c presiunea parial a vaporilor de ap (Pv), plus presiunea parial a aerului uscat (Pu) constituie presiunea loial a atmosferei (P):P = Pv + Pu

La o anumit temperatur, cantitatea de vapori dintr-un volum de aer poate crete pn la o valoare limit numit tensiune maxim a vaporilor sau tensiune de saturaie (E). Ea se definete ca presiunea vaporilor de ap ce satureaz un volum dc aer. n funcie de relaiile care se stabilesc ntre tensiunea maxim (E) i tensiunea real din momentul observaiei (e), aerului poate fi: nesaturat, cnd e < E; saturat, cnd e = fi,; suprasaturat, cnd e > E. Umezeala absolut (a) reprezint cantitatea de vapori de ap pe care o conine in m3 de aer la o anumit temperatur. Referindu-ne la unitatea de volum, umezeala absolut este n realitate densitatea vaporilor. Ca i n cazul tensiunii vaporilor, valoarea va crete o dat cu creterea temperaturii (cu ct aerul este mai cald, cu att poate ngloba o cantitate mai mare de vapori). Cantitatea dc vapori care satureaz un m3 de aer se numete umezeal absolut maxim sau de saturaie (A). Umezeala specific (s) reprezint cantitatea de vapori de ap pe care o conine 1 kg dc aer umed. Se exprim n g/kg i poate fi redat sub forma:S= gv/gaumed = 0,623e/p in caregv - greutatea vaporilor dc ap;gaumed - greutatea aerului umed;e - tensiunea vaporilor de ap;p - presiunea atmosferic.Cantitatea de vapori care satureaz un kilogram de aer se numete umezeal specific maxim sau de saturaie (S).Din cele prezentate pn aici, rezult c umezeala aerului poate fi apreciat fie direct, prin cantitatea de vapori pe care o conine aerul (a,s), fie indirect prin presiunea pe care acetia o exercit (e). Aceste mrimi nu indic gradul de saturaie a aerului de aceea se uziteaz i alte mrimi. Umezeala relativ (f) este mrimea care reprezint cel .mai bine gradul de saturaie a aerului cu vapori de ap. Ea indic n procente, ct din cantitatea vaporilor de ap necesar condensrii exist la un moment dat n atmosfer, tiind c pentru aerul saturat, are valoarea de 100%. Ea reprezint raportul procentual dintre tensiunea vaporilor (e) i tensiunea de saturaie (E):r= e/E*100Se mai poate exprima i prin raportul dintre umezeala absolut (a) i umezeala absolut maxim (A):f = a/A *100Valoarea umezelii relative depinde de temperatura aerului. Dac ntr-un volum dc aer cantitatea vaporilor de ap rmne constant, prin creterea temperaturii, valoarea umiditii relative se micoreaz i aerul devine tot mai uscat, iar scderea temperaturii determin creterea acesteia. . Temperatura punctului de rou (td) reprezint temperatura la care vaporii de ap ajung s satureze aerul. Dup atingerea strii de saturaie, orice scdere de temperatur va fi nsoit de condensarea vaporilor de ap, care fiind n exces se vor depune sub form de rou. Ca orice temperatur se exprim n grade Celsius. Deficitul de saturaie (D) reprezint diferena dintre tensiunea maxim a vaporilor de ap (E) i tensiunea real (c) la un moment dat.D = E - eAceast mrime mai poate fi exprimat i prin diferena dintre umezeala absolut maxim (A) i umezeala absolut (a):D - A - a Starea higrometric (Sh) reprezint raportul dintre greutatea vaporilor de ap i greutatea aerului uscat dintre-un metru cub de aer:0,623 cSh =p-eLa recomandarea Organizaiei Meteorologice Mondiale, umezeala relativ a aerului se noteaz cu litera t" i nu cu r", ca n lucrrile de specialitate anterioare. n funcie de valoarea umiditii relative, aerul se caracterizeaz din punct de vedere higrometric astfel:f > 100% - suprasaturat;f = 100% - saturat;f = 91-99% - foarte umed;f=81-90% -umed;f = 51-80% - normal:F= 31-50% -uscat;f 30% - foarte uscat.

Bibliografie:www.nist.gov/www.wmo.intwww.unibuc.ro/depts/geografie/meteorologie_si_hidrologie/ ro.wikipedia.org/wiki/Umiditate