Esenţial

IMPLICARE

Tineretul înseamnă putere. Ladeja 25 de ani după Revoluţie,ideea democratică nu ne esteîntocmai bine definită sau, maibine spus, se încearcă a fiexpusă, dar nu se vrea a fiprezentă în totalitate. Pagina 2

EDUCATIV

Concursurile şi olimpiadele -şcolare, calea spre dezvoltareapersonală. Bănuiesc că nuexistă elev care să nu ştie între-gul istoric a tot ceea ce înseam-nă concurs sau olimpiadă şco-lară. Este aproape imposibil sănu fi participat măcar o singurădată la o astfel de competiţieeducaţională, căci de când amajuns noi în băncile statului şini s-a dat abecedarul până cândam luat diploma de BAC,înscrierea la concursuri curgeaîn continuu, realmente, pebandă rulantă. Pagina 3

SĂNĂTATE

Tinereţe fără bătrâneţe - întreficţiune sau adevăr. Corpul nos-tru este ca un templu. Asta spuncei mai mulţi care tind către o

viaţă sănătoasă, fără vicii, atenţila ce mănâncă, care practică multsport şi au timp de relaxare.Pagina 5

SPORT

Baschetul din Slatina, doar unsport de curtea şcolii?. Din ce înce mai mulţi tineri se înscriu înechipele de baschet ce aparţin şco-lilor la care aceştia sunt elevi,condiţiile nefiind întotdeaunasuficient de bune pentru practi-carea acestui joc sportiv. Pagina 7

Mens sana in corpore sano.Sportul reprezintă o activitate denatură fizică care, pe lângădezvoltarea corpului, ne dezvoltăşi psihicul: spiritul de com-petiţie, spiritul de învingător şiacceptarea eşecului. Pagina 7

TIMP LIBER

Street art – între vandalism şiartă. Când spui “Street Art”primul lucru care îţi vine înminte sunt ”graffitiurile”, unuldin modurile cele mai cunoscuteprivind manifestarea tinerilor,adepţi ai muzicii hip-hop, ce audorit mereu să se faca auziti şiascultaţi. Pagina 10

Hi, School!Hi, School! -un programde viitor

Lucru a-ntâia la mâna adoua!

Ziarul viitorilor jurnalişti

Personalităţi careau influenţatlumea modei

Consiliul Elevilor -to be or not to be?

Georgiana Sanduvorbește despreromanul„Dangerous Love”

Pagina 8Pagina 4 Pagina 10

Marea problemă a românilor este preţul . Da!Indiferent că vrei să cumperi un kilogram decartofi, o maşină fie ea şi de spălat sau o cutiede betişoare de urechi, preţul celor enume-rate trebuie să fie cât mai mic, iar calitateacel puţin mulţumitoare.

Când se aude termenul de Second Hand, peoameni îi cuprinde teama că dacă vor purta ohaină reciclată vor ajunge imediat în caranti-nă cu boli de piele şi numai apa unui râu dinIerusalim îi poate ajuta

Ramona Andreea BăcănaruCum a apărut Second

Hand–ul? Într-un mod simplu:Acesta a reprezentat moda anilor‘90, aşa numitele haine vintage.Însă drumul croit în România afost anevoios, având şi perioadecând au fost desfiinţate din lipsăde clienţi, dar cu toate acesteareprezintă un fel de Big Bang înlumea articolelor vestimentare şinu numai. Hainele pentru caretanti Georgeta intra pe furiş înmagazine la începutul anilor 2000sunt iarăşi la mare căutare maimult ca niciodată.

Ce a determinat reapariţia se-cond- urilor? Problema este abor-dată din două unghiuri: tineri şioameni de vârsta a doua, poatechiar şi a treia. În rândul oame-nilor de vârsta a doua nu s-a dife-renţiat cu nimic.

Magazinele sunt privite înaceeaşi manieră atrăgătoare, doarcă a dispărut pudicitatea şi elanulcumpărăturilor în astfel de centrea crescut datorită adolescenţilor.Probabil melodia lui Macklemore,,Thrift Shop” prin care îi îndea-mnă pe tineri să poarte sacourileSH-urilor din 90 şi undecu 20 de dolari îţi puteaicumpăra un outfit plin de fai-noşag, demn de stârnit rumoareprintre confraţi, sau apariţia site-urilor precum We heart it,Pinterest şi Tumblr.

Acum că avem posibilitatea săstăm şi să punem cât mai mult stilîntr-o ţinută, chiar şi de dusgunoiul, sau cum stau lucrurile debază în tot ce înseamnă fashion lamâna a doua, luăm cu asalt de lahale pline de lucruşoare care maide care, la cămăruţe – în carevinde un bunic sau o bunică –ascunse pe străzi lăturalnice, darcare reprezintă o adevăratăcomoară cu lucruri unicat, lucruripentru care se fac cozi şi chiar estemusai să se înveţe programul.

9 >>

Pagina 12

Hi, School! este un program educaţional şi de îndrumare profesională, realizat de cotidianul Curierul Naţional şi Asociaţia Bene Merenti, dedicat elevilor de liceu din România.

Ziarul Hi, School Slatina este un proiect realizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Slatinawww.primariaslatina.ro

Tind să cred că lumea aceastamaterială ascunde mii depoveşti, unele mai întunecatedecât altele, ca acele poveştiale femeilor şi copiilor ce seascund în tăcere, ce nuevadează niciodată şi nu credîn speranţă.Pagina 6

O lovitură facecât o mie decuvinte

Bianca Radu

Am auzit în ultima perioadănişte vorbe cum că în România nuse mai face muzică de calitate, cătot ce lansăm este fie comercial, fieplagiat, fie imposibil de ascultat.Eu nu vă învinovăţesc pentrunemulţumirea aceasta. Pagina 6

Muzica româneascăeste mai vie decâtniciodată

Elena Rujan

De-a lungul vieţii noastrecunoaştem tot felul de oameni,unii rămân cu noi până labătrâneţe, alţii pleacă odată cudepăşirea unor etape (mai multsau mai puţin dificile) alevieţii. Într-adevăr este minunatsă ai prieteni, să nu fii singur,dar în goana după „cantitate”uităm să măsurăm şi „cali-tatea”Pagina 6

Prieteni sau... Nu

Oana Militaru

Luni, 8 decembrie 2014Nr. 2 - ediţia Slatina12 pagini - Gratuitwww.curierulnational.ro/hischool

Hi, School! | Luni, 8 decembrie 2014

Implicare

Elena Andreea Rujan

La 25 de ani după Revoluţie,ideea democratică nu ne esteîntocmai bine definită sau, maibine spus, se încearcă a fi expusă,dar nu se vrea a fi prezentă întotalitate. De-a lungul anilor, noiam sustras particularităţile con-venabile nouă, fără a mai ţine contşi de restul prevederilor unuiregim pur democratic.

Sacrificiul tinerilor de acumun sfert de secol a condus la visulnostru, visul unor generaţiineatinse direct de pata totalitară,dar asupra cărora s-au reflectataceste idealuri. Libertatea pentrucare s-a luptat trebuie folosită caprincipala armă împotrivarămăşiţelor unui regim ce teoreticar fi stabilizat piaţa economică şiscena politică, dar care a eşuatindiscutabil proba practică.

Este uşor să fii nemulţumit. Laun moment dat, toţi ne ciocnimde nişte măsuri luate anapoda depersoane ce doresc să dezvolte oaparenţă puternică, dar care înesenţă îşi urmăresc doar scopulpersonal. Aceste nemulţumirisunt omniprezente şi puternic dis-cutate în cotidianul civil -dimineaţa în autobuz, la prânz însupermarket, seara în parc. Şitotuşi, cine are tăria de a se ridicaşi a spune: ”Hai mai bine sărezolvăm chiar noi lucrurile, dacănimănui nu îi pasă”? Cel mai pro-babil, noi, tinerii. Este evidentăaspiraţia tineretului către ino-vaţie, către tehnologie şi dez-voltare, pe scurt: către nou. Pelângă faptul că modul nostru degândire este actualizat în concor-danţă cu tendinţele de pestehotare, deţinem o ambiţieexcepţională ce acum ceva timp areuşit să înfrângă un sistem.

Politica, o opţiune îndepărtată

Este totuşi greu să determiniun tânăr să se amestece în politicăîn ziua de azi. El a fost crescut cuideea că politica este o scenăcoruptă a cărei cortină ascundefapte şi mai corupte şi, astfel,implicarea ar fi o inutilă pierderede timp şi energie care oricum nuse materializează într-un rezultatplauzibil şi mulţumitor. Să nedetaşăm o clipă şi sa privim dinperspectivă. Teoretic, omul estecreat pentru a-şi modela mediuldupă propriile nevoi. A participa

înseamnă a avea o urmă deinteres şi eventual de deter-minare.

Fiind un subiect atât de deli-cat, părerile vor fi întotdeaunaîmpărţite, de aceea am întrebatcâţiva liceeni despre cum văd eipolitica, dacă e corect ca un”subiect de adulţi” să te intere-seze şi, mai ales, dacă ei s-ar impli-ca.

Daniela, 18, crede că: ”Tineriiar trebui să se implice în măsuraîn care timpul dedicat studiilornu este afectat. Este nevoie deimplicarea lor, adică a noastră,pentru că, după cum bine ştim,populaţia României este în regres.Acesta este doar un motiv desuprafaţă pentru participarea lor laviaţa politică. Motivul cu un maimare impact este acela că avemnevoie de oameni la conducere careştiu cum merg lucrurile şi cum s-auschimbat în secolul acesta, dar şidupă comunism. Mentalitatea esteuna cu totul nouă, cu totul diferităde cea a părinţilor noştri. Vremceva inedit şi diferit de ce am văzutpână acum.”

Este nevoie de o viziune nouă,îndreptată spre dreptate şireuşită, o viziune proaspătă şiefervescentă care să pună bazeleunui nou sistem de gândire. Nueste necesară orientarea spre unanume punct cardinal şi stateledin vest şi cele din est au defi-cienţele lor. Acestea nu ar trebuisă joace drept model absolut, ci săne producă o vagă idee şi să nefacă să ne întrebăm: ”Ei ce aufăcut pentru a le merge aşa debine?”. Dacă încă nu aveţi răspun-sul, aici este: disciplină, educaţieşi, mai ales, o mişcare a tineretu-lui puternică.

Theodor, 17, consideră că:”Implicarea în politică indiferentde vârstă este un lucru absolutfiresc care într-un stat de dreptcântăreşte, pe lângă un vot pentruun anume X, un simţământ derăspundere şi de respect de sinedemocratic. Problema însă cutinerii care se implică în politicăstă în felul următor: sunt masemari, nu prea bine informate,care îşi schimbă opinia de pe azipe mâine şi de pe mâine pe

poimâine, pentru că au vorbit eicu cineva, pentru că s-au uitat pepostul Y. Această instabilitate îiface oarecum uşor de dirijat şi demanipulat. Ca să te implici înpolitică sau în orice alt domeniutrebuie să îi cunoşti elementelefundamentale. Găseşti un condi-ment pe masă şi îl pui în supă fărăsă îl miroşi puţin? Tinerii ar tre-bui să fie mai interesaţi depolitică în sine, nu să încerce săatragă atenţia prin check-in încabina de vot sau să pară un micrevoluţionar în faţa altora careîncearcă acelaşi lucru. Dacă ştiicum îl cheamă pe domnulCandidat şi mai ştii că a divorţat şiare vilă sau dacă a făcut un anu-mit comediant o parodie cu el, nuînseamnă că îi cunoşti îndeajunscalităţile şi defectele, dar mai alespersoanele care se află în spatelelui. Politica se face cu implicaredeşteaptă, nu cu ”hai să mairâdem puţin” sau lozincile colec-tive cu ”toţi politicienii sunthoţi”. Când te uiţi la o casă dinafară, nu îţi poţi da cu părereadacă e urâtă sau frumoasă.”

Este nevoie de o vocecomună

Trecând de orice lozincă saudiscurs electoral, tineretul trebuiesă constituie o mişcare vie pescena politică naţională. ÎnRomânia actuală, există omulţime de organizaţii de tineretale partidelor, fiecare militând,evident, pentru ideologiile pro-puse de respectivele partide. Dedreapta sau de stânga, asta con-tează mai puţin. Alegerea aparţinerespectivelor persoane ce alegimplicarea directă pentru viitorullor. Pentru că s-au săturat să fieluate decizii absurde în numele lor;pentru că au încredere într-oRomânie în care ei aleg ce li sepotriveşte; pentru că e ţara unde auales să locuiască; pentru că nu auavut pretenţia de a se naşte într-unstat eficient, ci au puterea de a seimplica pentru formarea acestuistat.

Dany, 18, spune: ”Din punctulmeu de vedere, tinerii şi politicasunt o antinomie. Adică, în epocaîn care trăim noi, puţini tineri ştiucu adevărat ce este politica. Secolul21 este caracterizat de un boom deinformaţii asupra tinerilor, carefiind expuşi atât de multmijloacelor de comunicare mo-derne, care dau păreri opuse unafaţă de cealaltă, nu ştiu ce să aleagă.Noi, tinerii, ne aflăm într-un fel deconflict armat: la televizor uniispun un lucru, pe net citeşti altcevaşi toate informaţiile astea nu facaltceva decât să ne deruteze. În con-cluzie, implicarea tinerilor înpolitică este direct proporţionalăcu gradul lor de informare. În douăcuvinte: înainte informează-te bineşi dacă eşti interesat, bagă-te; dacănu, las-o baltă.”

România anului 2014 nu cererevoluţionari al căror grad de patri-otism atinge cote extreme şi carevisează să schimbe tot. Din contră,lupta ar trebui să fie dusă pentru oglobalizare limitată, care să nedefinească individualitatea ca şistat, dar care să ne întreţină relaţi-ile amicale cu celelalte state.Tineretul este cea mai potrivităclasă pentru un asemenea lucru.Nu o putem numi schimbare, cirevenire la normalitate şi decenţă;pentru că de aceste lucruri avemnevoie. Implicarea tânărului înpolitică este o nevoie posibilă şi unact de încredere în România. De cesă nu o faci, dacă îţi asigură viitorulîntr-un ambient sănătos şi pros-per?

Tineretul înseamnă putere

2

EXCLUSIV ONLINE

Sacoşa din pânză – fashion sau ECO?

Ideea de protejare a mediuluiînconjurător a căpătat o mareamploare la nivel global, fiindagreate ideile care ar putea fi apli-cate uşor, ieftin dar şi rapid, înacest demers împortiva dis-trugerii Terrei.

Proiectul cel mai de succes,care a dat roade şi care este pepunctul de a fi realizat înîntregime, a constat în înlocuireapungilor de plastic cu celebiodegradabile.

S-a dezvoltat o adevăratăafacere în jurul acestor pungiECO, unora aducându-le veniturisubstanţiale în urma vânzărilor

de pungi personalizate.Este evident că o pungă de

pânză ce poate fi folosită pe ter-men lung e mult mai bine văzutădecât una din plastic care pe lângăfaptul că are o contribuţie la polu-area mediului, nici rezistenţa nueste tocmai cea aşteptată.

Astfel, nenumărate companiişi-au deschis mici afaceri ce pro-movează aceste pungi; aşa s-a năs-cut un nou brand, unul pro-fitabil. Avantajul este acela că pro-movarea produselor ECO creştecu fiecare zi, însă nu ştim dacăaceastă promovare are la bazăiubirea pentru mediu sau trendul.

Cu scopul de a cultiva pu-blicul larg, pungile ECO, spredeosebire de cele plastice, auun proces mult mai scurt dedescompunere de aproxima-tiv 5 ani, în comparaţie cucele de plastic care bat pragulde 100 de ani.

Revenind la ideea debrand, putem spune căîmbinarea unui stil practic şifashion, cu atenţia min imăacordată mediului, este bi-nevenită şi că acest businesstrebuie încurajat atât timpcât şi mediul este protejatmăcar 10%.

Educaţie3Hi, School! | Luni, 8 decembrie 2014

Concursurile și olimpiadele școlare, calea spre dezvoltarea personalăRamona-Andreea BĂCĂNARU

Bănuiesc că nu există elev caresă nu știe întregul istoric a tot ceeace înseamnă concurs sauolimpiadă școlară. Este aproapeimposibil să nu fi participat măcaro singură dată la o astfel de com-petiţie educaţională, căci de cândam ajuns noi în băncile statului șini s-a dat abecedarul până cândam luat diploma de BAC,înscrierea la concursuri curgea încontinuu realmente pe bandărulantă.

Introduși din clasele primare,de către domnul sau doamnaînvăţătoare, iar apoi antrenaţi decătre profesorii din gimanziu –care trag din toate părtţle, încer-când să exploateze și ultimul firi-cel de competenţă cu un eventualpotenţial de performanţă. La liceutoată acţiunea se domolește,punându-se accent pe orientareaprofesională și performanţa indi-viduală în domeniul ales. În tim-pul liceului sunt prioritizate ideilede viitor, alegându-se câtevamaterii de studiat, astfel încât săse evite aglomerarea cu materialeși participarea la competiţii carenu corespund profilului de studiu.

De unde s-a născut conceptul deolimpiadă/concurs școlar?

În societatea de astăzi indiviziisunt îndemnaţi să urce pe treptesuperioare de performanţă, caurmare a lumii ierarhizate princompetiţie. Suntem învăţaţi încădin timpul celor 7 ani de acasă cătrebuie să progresăm, să neexploatăm la maximum toate abi -lităţile, indiferent că sunt înnăs-cute sau dobândite și că de fiecaredată când avem ocazia să arătămde ce suntem în stare, să nu avemniciun fel de inhibiţie. Deseori ne-am obișnuit să fim unii în faţaaltora într-o competiţie continuă.De la aceste principii nu se abatenici sistemul educaţional român,el însuși contribuind la dez-voltarea apetitului de concurenţăși de autodepășire. Însă în spatelecompetiţiei a doi elevi, cadreledidactice dar și scolile sunt puse însituaţia de a concura. În acestvârtej al concurenţei suntematrași cam toţi fie din orgoliu,ambiţie sau încercarea de a nedovedi limitele.

De ce avem nevoie de astfel de competiţii ?

Inegalitatea elevilor a făcutposibilă nevoia de a fi antrenat.

Românii merg de obicei pe ideea,,Cui poate mult trebuie să i sepretindă mai mult. Așadar dacănoi ne alegem din cadrul liceuluidomeniul în care vrem să ne dez-voltăm o carieră profesională înviitor și ne apucăm să muncim învederea scopului stabilit,devenind cât mai buni, atuncireușita va avea un procentaj maimare în a fi în favoarea noastră.Aceste competiţii nu fac decât săne dezvolte abilităţile într-unanumit mediu, să caracterizezenivelul de pregătire, dar și sădiferenţieze nivelul de muncă alunui ins faţă de celălalt.

Miza este mare, întrucat aparbeneficii; nu avem de-a face cu un„joc gratuit”, pentru că cei antre-naţi în acest proces obţin nișteavantaje: premianţii sunt gratifi-caţi, olimpicii primesc un „biletîn alb”, pentru intrarea înciclurile superioare deînvăţământ, profesorii care i-aupregătit beneficiază de gradaţiisau adaugă noi „lauri” pe fron-tispiciul competenţei lor profe-sionale.

Deși participarea la acesteactivităţi școlare are ca bază acti -vitatea de la clasă și motivareaprintr-un zece sau un punct în

cazul în care participi la unrespectiv concurs, adevăratelebeneficii ale participării se potvedea mai tarziu. Astfel o dată ceai făcut perfomanţa într-un anu-mit domeniu, te vei trezi cu sco -puri bine definite legate de viaţata, cu o stimă de sine puternică,bazată pe fundamente concrete șianume participarea la respectivacompetiţie și vei ști cum săînfrunţi precarităţile vieţii. Decisîn crearea unui nivel de perfor-manţă, elevul olimpic poate con-tribui și la amplificarea prac -ticilor educative și extindereaocaziilor de învăţare și prin aces-tea formarea unui sistem edu-caţional nou și responsabil.

Mai mult o competiţie sau oolimpiadă școlară poatereprezenta mediul propice deafirmare a unui elev, care nu seface remarcat în activităţi de ruti-nă. Îngrădit de formalitatea sis-temului, prin introducereamateriilor mai puţin folositoare,se poate afirma în sfârșit în urmaunei preferinţe individuale liberexprimate.

Profesorul Victor Iacobescu dela Colegiul Naţional ,,RaduGreceanu“ Slatina declara într-uninterviu că nu vede olimpiadele

ca pe un beneficiu, ci maidegrabă o dorinţă de auto-depășire, fapt care încearcă să–linducă cât mai multor elevi.

Daca atingi o anumită scarăde performanţă, ești răsplătit cuun premiu nu destul de sub-stanţial, cum își doresc majori-tatea olimpicilor. În cadrulOlimpiadei Naţionale de Limba șiLiteratura Română 2014,Timișoara, toţi participanţii lafaza naţională au primit odiplomă de admitere laFacultatea de Litere/ Istorie/Religie din orașul-gazdă. Acestebeneficii materiale diferă înfuncţie de gazdă, dar în principiuse urmărește motivarea elevuluiromân pentru a participa laolimpiade și concursuri școlare.

Care sunt dezavantajeleperformanţei dobânditeprin aceste tipuri de competiţie?

În cadrul Olimpiadei, organi-zarea unui astfel de concurs cucarcater naţional poate pune îndesfășurare diverse strategii șiimplicaţii de ordin politic, social șicultural. Aceste mișcări evaluativereprezintă un teritoriu al

întelegerilor nu atât de evidente:alocarea fondurilor în funcţie depreferinţe politice, presiuni aleprofesorilor, școlilor și inspecto-rilor. Din alt punct de vedere, con-cursul nu trebuie mușamalizat șisă devină principalul scop. Dacă înurma reazultatelor ai devenit unelev de performanţă nu înseamnăcă ai o constatare despre propriileposibilităţi. Sunt atâţia foștiolimpici care s-au pierdut înmulţime! NU vrei sa fii unul ditreei!

Odată cu ajungerea pe culmilegloriei îţi va fi foarte greu săcobori, indiferent că ai fost con -știent că se va întampla sau nu. Ţise poate întampla ca în urma unuieșec major, venit într-o perioadătotal neașteptată persoana să aibaviziune catastrofică asupra vieţii,tente suicidale dar și instinct deauto-marginalizare.

În concluzie este bine să dămcredit acestor ocazii de formaresuplimentară? Cu siguranţă că da,însă cu o condiţie: să nu se uite căolimpiadele și concursurile șco-lare sunt destinate elevilor, pen-tru creșterea lor spirituală, princrearea unui sentiment deîmplinire, edificare și bucurie areușitei.

Tipografia de Sud este una dintre cele mai maritipografii din regiunea de Sud-Vest a României,Tipografia de Sud oferă servicii și produsetipografice de calitate.În 2008, Tipografia de Sud a primit din partea SGSRomânia certificatul de conformitate ISO 9001:2000.În 2005, TdS a primit în cadrul topului unităţilortipografice abilitate să execute lucrări sub suprave -gherea “C.N. Imprimeria Naţională S.A.” diploma deonoare la secţiunea “Lideri Regionali” dar și diplomade onoare pentru locul doi la secţiunea “Tipografiide ziare”.Astăzi oferim servicii de imprimare în sistem roto șiplan offset, digital, legătorie și finisare de calitate.

Domeniul de activitate este cel al tipăriturilor deziare, reviste, cărţi, materiale publicitare, formularetipizate cu regim special în tiraje mari, medii, mici,pliante, broșuri, cărţi de vizită, fluturași, mape deprezentare.Calitatea lucrărilor este dată de mașinile de tipar, dehârtie , de cernelurile folosite precum și de pasiuneaangajaţilor noștri.În permanenţă suntem pregătiţi cu mostre, infor-maţii și sfaturi privind materialele și condiţiile deexecuţie, relaţia cu clientul fiind o preocupare pri-mordială a managmentului firmei de aliniere latendinţele actuale ce se manifestă pe piaţa tipări -turilor.

Doriţi o ofertă de preţ pentru lucrarea dumneavoastră? Vă rugămsă ne contactaţi la 0732.540.282 sau e-mail office@tiposud.ro!

S.C. Media Sud Europa SAAdresa: Str. Campia Islaz, nr. 97A, Craiova, 200420, Dolj, Romania

Telefon / Fax: 0251 / 510.349 sau 0732 / 540.282.E-mail: office@tiposud.roWebsite: www.tiposud.ro

Responsabilitate socială

Consiliul Elevilor - to be or not to be?Yvonne-Natalia PREDA

Ce este Consiliul Elevilor?

Consiliul Elevilor este singurastructurã reprezentativã a elevilordin România. Scopul principal alacestuia este de a apãra şi promovadrepturile şi interesele elevilor şide a implica elevii în actul edu-caţional, viaţa civicã, socialã şi cul-turalã. Pe scurt, Consiliul Elevilorne reprezintã şi implementeazãproiecte pentru noi, elevii.

De ce să mă implic şi eu înaceastă structură?

În primul rând, ConsiliulElevilor poate fi considerat oşcoalã de lideri. Devii un lider,înveţi sã coordonezi o echipã, darşi sã lucrezi alãturi de ea. Înveţi sãpui în aplicare acel cuvânt, “cole-gialitate”, care ne este repetat deatâtea ori de cãtre profesori laşcoalã, dar pe care îl învãţãm întimpul pauzelor.

Dacã îţi este teamã sã vorbeştiîn public, ei bine, dupã câtevaîntâlniri cu colegii din ConsiliulElevilor sigur vei putea vorbi cumai multã lejeritate în faţa unuipublic larg. Vei ştii sã pregãteştiargumente pertinente, sã le susţiişi sã îi convingi pe cei din jur cãpãrerea ta conteazã!

Vei proba pe pielea tademocraţia. Având în vedere cãorice reprezentant al elevilor estevotat de cãtre aceştia, îţi asumiresponsabilitatea de a-ţi duce trea-ba la bun sfârşit şi de a vota la rân-dul tãu în mod responsabil. Aducipropuneri pe care le prezinţicolegilor tãi, iar în urma votuluirespecţi decizia majoritãţii.

Ce a făcut ConsiliulElevilor pentru eleviiolteni?

În decursul mandatului trecut,Consiliul Judeţean al Elevilor Olt aavut douã prioritãţi: realizarea deproiecte ce sunt în interesulelevilor şi reprezentarea acestora.

Prin proiecte precum „CiNEconteazã pe tine!” problemele cucare elevii olteni se confruntã aufost depistate prin chestionareaplicate în fiecare liceu. Acesteprobleme au fost centralizate, iarinsituţiile cu rol decizional au fostinformate de situaţie.

Proiecte de orientare profe-sionalã de asemenea au fost imple-mentate la nivel judeţean. Prinparteneriate încheiate cu SpitalulJudeţean de Urgenţã Olt şi Centrulde Formare şi Perfecţionare aPoliţiştilor-Slatina, elevii olteni auputut gusta din viaţa de medic şidin cea de poliţist în cadrul proiec-tului „Cu paşi siguri spre succes”.

„CiNE conteazã pe tine!” şi „Cupaşi siguri spre succes” sunt doarcâteva din proiectele desfãşuratede CJE Olt în anul precedent. Pelângã acestea, s-au numãratproiecte caritabile şi cu scopeducativ precum „BalulPrimãverii”, în cadrul cãruia s-austrâns fonduri pentru 8 elevi dinjudeţ, „Dreptul la viaţã, dreptul lasãnãtate”, proiect ce a obţinutlocul I la Concursul Naţional deProiecte „Parteneriat educaţional-Prezent şi perspective”, „Toamnase numãrã rechizitele” care a

strâns rechizite şcolare pentruaproximativ 100 de elevi dinjudeţul Olt şi lista poate continua.

Cum este structurat ConsiliulElevilor(CE)?

Principalul rol al ConsiliuluiElevilor este acela de a reprezentaelevii din întreaga ţarã. Pentru caaceastã atribuţie sã fie cât mai bineîndeplinitã, structura a îmbrãcat oformã piramidalã.

• Consiliul Şcolar al ElevilorLa baza piramidei se aflã

Consiliile Şcolare ale Elevilor(CŞE), consilii care îşi desfãşoarãactivitatea în fiecare liceu dinRomânia. Principalele responsabi-litãţi ale CŞE-urilor suntreprezentarea colegilor lor înConsiliul de Administraţie şi orga-nizarea de proiecte, activitãţiextraşcolare. Echipa unui ConsiliuŞcolar al Elevilor este formatã din:

-preşedinte: având drept devot, reprezintã elevii liceului sãuîn Adunarea Generalã aConsiliului Judeţean al Elevilor;

-vicepreşedinţi (numãrul lorvariazã în funcţie de numãrul deelevi din liceu);

-secretar-directori ai departamentelor

pentru Resurse umane, financiareşi de voluntariat, Comunicare şirelaţii publice, Avocatul Elevului,Programe de culturã, de sport, deeducaţie şi de tineret şi Formare şieducaţie nonformalã.

• Consiliul Judeţean al ElevilorUrcând o treaptã în aceastã

„ierarhie”, Consiliul Judeţean alElevilor (CJE) are aceastã respon-sabilitate de a monitoriza activi-tatea CŞE-urilor din judeţ, de areprezenta elevii şi de a organizaproiecte. Echipa ConsiliilorJudeţene ale Elevilor este formatãdin:

-preşedinte: având drept devot, reprezintã elevii judeţului sãuîn Adunarea Generalã aConsiliului Naţional al Elevilor;

-vicepreşedinţi (numãrul lorvariazã în funcţie de numãrul deelevi din judeţ);

-secretar-directori ai departamentelor

de Concursuri şcolare şi extraşco-lare, Comunicare şi relaţii publice,

Avocatul Elevului, Culturã, edu-caţie şi programe şcolare, Formareşi educaţie nonformalã, Sport şiprograme de tineret.

• Consiliul Regional al ElevilorCel care se ocupã de comuni-

carea corectã dintre reprezentanţiila nivel naţional şi cei la niveljudeţean este Consiliul Regional alElevilor (CRE). Acesta are caracterde structurã-umbrelã deoarececoordoneazã judeţele din regiuneasa. Consiliul Regional al ElevilorS-V, Oltenia este compus dinjudeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Oltşi Vâlcea. La nivel regional echipaeste compusã din:

-preşedinte: este şi vicepreşedinte al Consiliului Naţional alElevilor;

-vicepreşedinte;-secretar.• Consiliul Naţional al ElevilorEchipa Consiliului Naţional al

Elevilor (CNE) reprezintã elevii înrelaţia cu partenerii, poartã un dia-log constant cu MinisterulEducaţiei Naţionale, realizeazãproiecte, promoveazã imaginea CEşi coordoneazã CRE-urile şi CJE-urile. Aceastã echipã, BiroulExecutiv, este formatã din:

-preşedinte-8 vicepreşedinţi: preşedinţii

celor 8 regiuni ale ţãrii;-2 secretari: Secretar executiv

pe departamentul de organizareinternã, Secretar executiv pedepartamentul de educaţie şi co -municare (relaţii externe).

Evenimente importanteproxime pentru ConsiliulElevilor

Consiliile Judeţene ale Elevilordin întreaga ţarã îşi vor alegereprezentanţii la nivel regional înperioada 12-14 decembrie 2014.

Consiliul Naţional al Elevilororganizeazã, la Botoşani, alegerilepentru cele 8 Consilii Regionaleale Elevilor (CRE):Nord-Est,Centru, Sud-Vest, Sud-Est, Sud-Muntenia, Nord-Vest, Vest şiBucureşti-Ilfov.

La eveniment participã preşe-dintele şi vicepreşedintele fiecãruiCJE, membri cu drept de vot în

Adunarea Generalã CRE.Încã de pe 18 noiembrie s-au

putut depune candidaturile pen-tru una din funcţiile de preşedinte,vicepreşedinte sau secretar încadrul Consiliului Regional alElevilor, pe platforma suport aConsiliului Naţional al Elevilor,Wedu.ro.

De asemenea, preşedinţii aleşiai CRE-urilor vor avea, implicit, şifuncţia de vicepreşedinţi aiConsiliului Naţional al Elevilor,urmând ca în lunile ianuarie-fe-bruarie 2015 sã fie aleşi preşedin-tele CNE şi cei doi secretari execu-tivi.

Ce a însemnat ConsiliulElevilor pentru mine?

„A fi sau a nu fi una din per-soanele implicate în ConsiliulElevilor?” Acesta este lucrul la carem-am gândit prima datã când am

auzit despre aceastã structutrã.„Cu ce mã ajutã aceastã organiza-ţie?”. Rãspunsul acestor întrebãril-am aflat pe parcurs, cel maiimportant fiind faptul cã dez-voltarea mea personalã şi profe-sionalã au fost printre cele maiimportante realizãri în urma man-datului de preşedinte alConsiliului Judeţean al ElevilorOlt.

De asemenea, „formare" estecuvântul cel mai potrivit pe carel-am gãsit pentru a descrie

impactul pe care l-a avut expe-rienţa din cadrul ConsiliuluiElevilor asupra mea, iar aceastãformare despre care vorbesc nu selimiteazã doar la cea profesionalã.Implicarea în CE îţi formeazã înprimul rând caracterul, te mode-leazã astfel încât sa fii un bunlider, un bun speaker, dar mai alesun bun coleg. Înveţi sã lucrezi înechipã şi sã îţi susţii opinia, dar, înmod democratic, sã accepţi deciziamajoritãţii. Citind descriereafãcutã pânã acum, probabil veţigândi cã aceasta este o lumeutopicã ce, de fapt, este o micro-realitate, o micro-realitate care nepune la dispoziţie pavelele dincare noi ne construim drumul (cumai multe sau cu mai puţinecurbe) care ne va duce chiar undevrem. Aşadar, vrei sã fii un bunlider, o persoanã pregãtitã sã seconfrunte cu orice situaţie?Implicã-te în Consiliul Elevilor!

Pentru mai multe informaţii:

Site:http://consiliulelevilor.org

Platformã suport:www.wedu.ro

Facebook: Consiliul Judeteanal Elevilor Olt

Consiliul National al ElevilorE-mail: cjeolt2@gmail.comcontact@consiliulelevilor.org Tel: 0760125284

4 Hi, School! | Sâmbãtã, 8 decembrie 2014

Sănătate

Bianca Elena Radu

Corpul nostru este caun templu. Aşa spuncei mai mulţi caretind către o viaţăsănătoasă, fără vicii,dar cu sport şi cutimp de relaxare.

La început e o bucățică de cioco-lată, doar o ţigară, doar o pungă dechips-uri, dar uite că vine şi a douazi, şi a treia, şi a patra, şi tot aşapână ne dăm seama de corpul nos-tru că a devenit mult mai rotund şimai rotofior, poate chiar mai,,pufos”. Începem cu oglinda,marele judecător, plin de adevăr.Când ne dăm seama de păcatele pecare le-am făcut încep toate pro-blemele, cu care ne este şi mai greusă ne confruntăm. Poate că ar fifost mult mai uşor să lăsăm cioco-lata şi să mâncăm o salată, darparcă ispita e mult mai mare cândvezi o ciocolată în faţă.

Ce înseamnăconştientizarea faptuluiîmplinit?

Înseamnă să ne gândim că deaici pleacă toate problemele şitoate lucrurile ce ne fac viaţa uncoşmar. Toate lucrurile menţio-nate mai sus pot duce la diferiteboli cardiovasculare, boli ale sis-temului imunitar, circulator, obez-itate, sau chiar depresii. Poţi să daivina pe secolul XXI, secolul vitezei,al lipsei timpului şi a odihnei, dartotodată şi pe programul mult preaîncărcat. Dar te-ai gândit vreodatăcă este posibil să ai un stil de viaţăminunat, acum, în zilele noastre?

Un stil de viaţă echilibrat -ce este de făcut?

În primul rând, trebuie să nemobilizăm propriile forţe pentru ada la o parte duşmanii care neîmpiedică să ducem la capătmisiunea.

Aşadar, putem începe prin arespecta S.S.M.S – SOMN, SPORT,MÂNCAT SĂNĂTOS – o combinaţiece dă roade, dar în timp şi cu răb-

dare. Se ştie că lipsa somnuluiscurtează viaţa, dar putem apela lamici trucuri pentru a activa toateorganele corpului. Dimineaţa,începeţi cu un pahar mare de apă,în doze mai mici şi puteţi să adău-gaţi şi lămâie pentru că accelereazămetabolismul şi ajută la slăbit.Micul dejun reprezintă startulzilei, ca startul unei curse, aşa că dece l-ai rata? Ai putea pierde cursadin cauza asta.

,,Dimineaţa mănâncăprecum un rege, la prânzca un prinţ şi seara ca uncerşetor”

Am tot auzit probabil de acestecomparaţii, dar chiar este adevărat.Au apărut studii peste studii carene spun ca până şi fructele ne potface rău, totul conţine chimicale, E-uri şi tot felul de definiţii create casă pună omul în dubii. Dar, dacăeste aşa, noi ce mai mâncăm ca săîndeplinim cerinţa de mai sus?

Primul lucru pentru un truparmonios este stabilirea unuimeniu echilibrat, ce nu trebuie săexcludă nicio grupă alimentară,mai ales în anii copilăriei şi ado-lescenţă, pentru a prevenicarenţele. De la carne, lactate, se-minţe, legume, fructe, chiar şipână la dulciuri, dar cu măsură,totul trebuie să facă parte din viaţanoastră. ,,Fiecare organismfuncţionează ca o balanţă întreaportul şi consumul energetic,ambele componente fiind la fel deimportante pentru menţinereasănătăţii. Deoarece priorităţilenoastre zilnice se schimbă conti-nuu, găsirea unui echilibru întrepresiunile vieţii cotidiene şi sănă-tate devine o preocupare.

Astfel, energia provenită de laalimentele pe care le mâncăm tre-buie să fie în echilibru cu energiape care o consumăm. Dacă seîntâmplă ca uneori să avem unaport caloric excesiv, este reco-mandat ca acesta să fie compensatcu un consum energetic pemăsură.”

Alimente potrivite

• Ceaiul verde - stimuleazăactivitatea glandei tiroide.

• Grapefruit-ul - conţinemultă vitamina C, scade nivelul

insulinei din corp, fiind respon-sabilă pentru stocarea grăsimilorîn corp.

• Iaurtul - benefic pentrudigestie.

• Migdalele - conţin acizigraşi esenţiali.

• Carnea de curcan• Merele - conţin fibre şi

multe vitamine.• Spanacul - bogat în

antioxidanţi, fier, vitamina C, mag-neziu şi potasiu.

• Ardeii iuţi - conţin cap-saicină, o substanţă care ajutăarderea grăsimilor într-un ritmmult mai alert chiar şi după câtevaore de la consumare.

• Broccoli - conţine calciu şivitamina C

• Cerealele integrale

Sportul - la început ură,apoi dragoste

,,Sportul este religia fizicului.”Un citat ce descrie foarte bine

sportul. Corpul nostru a fost mode-lat pentru a supravieţui majorităţiifactorilor negativi, interni şiexterni. Exact ca o maşinărie, cutimpul, încep să ruginească toatepiesele, dar îngrijit din când încând îl menține viu şi funcţional.

,,Aşadar, când timpul dum-neavoastră este limitat, rezuma-ţivă la exerciţii cât mai intense,efectuate în intervale cât maiscurte.

O altă variantă este să îmbinaţiantrenamentele pe intervale deintensitate cu exerciţiile de forţă.În acest mod veţi arde calorii întimp record. Altă alternativă ar fiformarea unui program persona-lizat de exerciţii, alcătuit din exer-ciţii care sunt stabilite în funcţie deposibilitatea de executare, com-plexitate şi de condiţia fizică.”(sursa: sfatulmedicului.ro).

Odată cu mărirea rezistenţei sepoate trece la exerciţii mult maicomplexe care se pot repeta chiarde 5-6 ori pe săptămână. Trebuie să

fim atenţi şi la felul cum executămexerciţiile, altfel nu vor da rezul-tatele dorite. Întotdeauna trebuiesă avem spatele drept ş i încordat,abdomenul încordat şi trebuie săfim atenţi la respiraţie.

Respiraţia ajută la oxigenareamuşchilor şi menţinerea lor înparametrii optimi, fapt care neajută să ducem până la capăt antre-namentul.

Alternative pentru unsport sănătos

Aceste alternative vor darezultate dacă vor face parte dinactivitatea ta zilnică.

Încearcă să urci scările cât maides şi evită să iei liftul. Poţi includeîn programul tău exerciţii precummersul pe jos, alergare, mersul pebicicletă, înot, tenis, cel puțin de 3ori pe săptămână, sau poţi facemişcare câte 40 de minute pe zi,câte o oră din două în două zile saucâte 10 minute în fiecare zi.

Tinereţe fără bătrâneţe - între ficţiune şiadevăr

Capcana drogurilor

Gabriela Evghenie

Drogurile consti-tuie un subiectcare a fost tratatintens. Dintre ceicare încearcăpentru primaoară esenţad r o g u r i l o r ,

rămân puţini care nu cad în plasaacestora. Multe persoane, după cele-am pus întrebarea: ”Crezi că airămâne dependent de droguri, dupăce ai consumat o data?” mi-aurăspuns că da, ar deveni depen-dente. Este adevărat, efectul acesto-ra stârneşte dorinţa de a mai încercaconsumarea lor.

Persoanele care sunt depen-dente de droguri se închid adesea înele înele şi evită contactul cu cei din

jur, preferă să interacţioneze cu ceicare consumă la rândul lor droguri.

Din punct de vedere psihic potapărea schimbări ale stării de spirit,oboseală, insomnie gravă şi chiardepresie!

Îl cunoaştem cu toţii pe celebrulactor din seria “Singur acasă” –Macaulay Culkin, acum în vârstă de31 de ani, care a căzut în patimadrogurilor. El arată foarte slăbitacum şi este dependent de heroină.

Acesta este un exemplu caredemonstrează capacitatea drogu-rilor de a distruge încet, dar sigur,buna funcţionare a organismului,ceea ce ar trebui să ne facă să nu nedorim să cădem pradă acestora.

Putem concluziona că efectelepozitive nu există.

Ele sunt nocive oricum, fie dacăsunt sau nu sunt consumate înexces.

Pedepsele împotriva drogurilor!

În 11 state membre ale UE,punerea sub acuzare pentru posesiade droguri în cantităţi mici ţine contde faptul dacă substanţa esteutilizată pentru consum personalsau nu. Autorităţile iau în consider-are cantitatea şi natura drogurilor,aceştia fiind doi factori foarteimportanţi.

În Romania, specialiştii în pre-venţie au trei niveluri de prevenţie,ceea ce presupune pedepse înmăsuri diferite.

Primul nivel de prevenţieimplică diminuarea consumăriidrogurilor, cel de-al doilea are cascop reducerea consumării NOCIVEde droguri şi integrarea socială aconsumatorilor de droguri, iarultimul nivel de prevenţie implicăprevenirea reluării consumului dedroguri de către persoanele tratate

în acest sens, precum şi limitareaefectelor nocive ale consumului dedroguri într-o fază incipientă aacestuia. Consumul de droguri este

nociv şi ar fi bine pentru toţi cei carevor să încerce să nu o facă, sau, dacăau făcut-o, să evite repetareaconsumării acestora.

5Hi, School! | Luni, 8 decembrie 2014

Sportul este o calespre îmbunătăţireastructurii fizice.Avem multe vari-ante pentru a puteasă ne tonifiem cor-pul sau chiar săfolosim sportul pen-

tru a ne asigura rezistenţa.Unul dintre sporturile care ne

ajută la menţinerea tonusului şi asănătăţii este baschetul. Un sporttentant, practicat de mulţi tineri

şi chiar şi de cei mai în vârstă.Rezultatele baschetului se

observă în timp, cu perseverenţăşi voinţă. Sunt multe persoanecare pleacă de la ideea că practi-carea acestui sport este destul dedificilă, însă eu contrazic aceastăafirmaţie, deoarece ştiu că dacă îţidoreşti mult, poţi obţine ceea cevrei.

Baschetul îmbină tenacitateacu rapiditatea şi pot spune că esteşi un joc al minţii, pentru că tre-buie să dai dovadă de îndemanare,precizie şi curaj.

Pentru mine acest sport

reprezintă un mijloc de a-mi puneîn valoare calităţile specifice aces-tui sport. În ultimii ani baschetul adevenit destul de popular pentrutineri, însă din păcate nu avemunde să ne punem în practică abi-lităţile.

Baschetul nu ar trebui sălipsească din rutina vreunui ado-lescent sau chiar a unei persoaneîn vârstă, el ne asigură o înălţimemai mare în comparaţie cu cei cenu practică acest sport. În aceastăluptă sportivă sunt implicaţi maimulţi factori specifici: spiritul deechipă, inteligenţa şi rezistenţa

nervoasă, deoarece este indicat caîn acest joc să ai destula răbdare şisă nu laşi energia negativă acumu-lată în timp să îţi influenţezemodul de joc. Sunt diferite teh-nici prin care putem să ne evi-denţiem îndemânarea. Înălţimeaeste un element care face dife-renţa, cei înalţi ocupă locul în cen-tru, iar cei de statură mai micăocupă poziţia de pază.

Pentru a te dedica acestui sportrăspândit în toată lumea estenevoie de sacrificii, să pui suflet întot ce faci, uneori fiind nevoit săîţi neglijezi viaţa personală.

6

OpiniiHi, School! | Luni, 8 decembrie 2014

Manager de proiectCristian Hãþiºcristi@forsale.com.ro

PRlidia.dumitru@tailloredpr.ro

Redacþia - Colegiul Național Radu GreceanuElena Andreea Rujan - Elevã, Clasa a XI-a,Bianca Elena Radu - Elevã, Clasa a XI-a,Ramona Andreea Bãcãnaru - Elevã, Clasa a XI-a,Yvonne Natalia Preda - Elevã, Clasa a XI-a,Alexandru Antonio Mirea - Elev, Clasa a XI-a,Ioana Andreea Ionescu - Elevã, Clasa a IX-a,Gabriela Evghenie - Elevã, Clasa a IX-a,

Colegiul Naþional Ion Minulescu

Oana Teodora Militaru - Elevã, Clasa a XI-a,

Colegiul Economic Petre S. Aurelian

Ionuț Mãldãruși - Elev, Clasa a IX-a,

Marketing ºi PublicitateForSale Comunicarewww.forsale.com.rosale@forsale.com.roTelefon: 0757.279.306

SecretariatMihaela NegreanuTel: 021.599.55.00Fax: 021.312.13.00trafic@curierulnational.ro

DifuzareMihaela IconaruTel: 021.599.55.18

RedacþiaStr. Cristian Popiºteanu, nr.2-4, Sector 1, Bucureºti

ProiectWeb: www.curierulnational.ro/hischoolFacebook: ziarulhischoolProiect: www.hischool.ro

OrganizatoriWeb: www.curierulnational.roWeb: www.benemerenti.roFacebook: curierulnationalFacebook: benemerenti.ro

Hi, School!SC CURIERUL NAÞIONAL SA

ºi Asociaþia Bene Merenti

Baschetul, cheia spre câştig

Am auzit în ultima perioadănişte vorbe cum că în România nuse mai face muzică de calitate, cătot ce lansăm este fie comercial, fieplagiat, fie imposibil de ascultat.Eu nu vă învinovăţesc pentrunemulţumirea aceasta. Este nor-mal să îţi pierzi speranţa în mu-zică atunci când porneşti radioul şitimp de o oră ai impresia că aiascultat aceeaşi piesă.

Şi totuşi, ţin să vă contrazic.Dacă analizăm mai detaliat piaţamuzicală şi dacă ascultăm artişti,să zicem, mai puţin mainstream,putem ajunge la concluzia căRomânia nu numai că are muzică,dar că această muzică este şi de ca-litate! Ce înseamnă muzică de cali-tate? În principiu versuri care nuse repetă la infinit, instrumentereale, sentimentul pe care artistulîl transmite odată cu acele versuri,o voce care nu are nevoie de auto-tune pentru a suna în regulă. De laSubcarpaţi la Luna Amară, de laNegură Bunget la Robin and TheBackstabbers, portofoliul muziciiromâneşti cuprinde genuri ceprobabil habar nu aveai că se pro-duc aici, în România.

Iar cum un artist nu poateexista fără fanii săi, pot afirma cumândrie că în ţara noastră existăun număr considerabil de per-soane care îşi susţin trupele prefe-rate mergând la concerte,cumpărând albume şi merchan-dise. Formaţiile tinere care au cevade zis sunt susţinute, în timp ce

nici cele vechi nu sunt uitate.Pionieri precum Phoenix sauCargo sunt încă foarte apreciaţi depublic, indiferent de vârstă.

În ultimii ani am observat unspirit de unitate pe care artiştii îlau, indiferent de genul pe care îlcântă. Cel mai bun exemplu esteconstituit de festivalurile carerenunţă la ideea unei singure te-matici şi aleg să întrunească artiştiaparent diametral opuşi, precumtrupe rock şi artişti rap, dar care înesenţă au aceelaşi scop în mişcarealor de a schimba ceva pe scenamuzicală.

Fie că se inspiră din folclorulsau literatura românească, fie căabordează stiluri experimentalesau că adoptă o latură romantică,trupele existente în România îmiclarifică presupunerile cum căpiaţa muzicală de aici nu a murit,ci este mai vie decât niciodată!

Muzica romanească este maivie decât niciodată

De-a lungul vieţiinoastrecunoaştem totfelul deoameni, uniirămân cu noipână labătrâneţe, alţii

pleacă odată cu depăşirea unoretape (mai mult sau mai puţindificile) ale vieţii. Întradevăr esteminunat să ai prieteni, să nu fiisingur, dar în goana după „canti-tate” uităm să măsurăm şi „cali-tatea”. Astfel ajungem să numim„prieteni”, nişte persoane cu carenu avem foarte multe lucruri încomun.

În ceea ce mă priveşte, îmi potnumăra prietenii pe degete, restulfiind un fel de cunoştinţe...cuamintiri. Legat de acest lucru, ţinsă menţionez faptul că în ultimultimp se observă o schimbare dras-tică de comportament interuman.Spre exemplu, se merge pe părerila prima vedere, dacă nu îmi placecum se îmbracă sau cum vorbeşte,e clar că nu mă interesează ce arede spus şi nici vorbă de o priete-nie. E cam ciudat, oamenii devindin ce în ce mai comozi, maiindiferenţi, şi fără să-şi dea seamaajung să fie răi. Nu cred că acestaeste motivul pentru care trăim,cred că este bine să fim...politi-coşi, să evităm răutăţile, cel puţinfaţă de persoanele cu care (fie căne face plăcere sau nu), avemtangenţe zilnic.

Bineînţeles aceste „diferenţe”se fac de obicei în funcţie de posi-bilităţile materiale sau chiar după

comportamentul fiecărei per-soane. Acest lucru este oarecuminevitabil, deoarece trăim într-olume liberă şi avem dreptul de aalege cum să fim, chiar dacă astapresupune excluderea unor per-soane, din mediul nostru, în celmai crud mod cu putinţă.

Personal, mă bazez pe „Nuexistă străini, decât prieteni pecare încă nu i-ai cunoscut!”, susţinideea de tip/tipă prietenoasă şiştiu că noi, tinerii, putem să neschimbăm în această privinţă.

Important e sa conştientizămcă schimbarea începe cu fiecaredintre noi.

Prieteni sau... Nu

O lovitură facecât o mie decuvinte

Bianca Radu

Tind să cred că lumea aceastamaterială ascunde mii de poveşti,unele mai întunecate decât altele,ca acele poveşti ale femeilor şicopiilor ce se ascund în tăcere, cenu evadează niciodată şi nu credîn speranţă.

Violenţa domestică a ajuns laun nou nivel, mult mai mare decâtîn secolele când omul era unnovice într-ale educaţiei. Femeileînvaţă să trăiască sub ameninţărişi ură din partea partenerilor, iarcopiii, mult prea loviţi de mânacare trebuie să educe, încearcă săţipe ascuţit, sperând că-i poateauzi cineva şi că vor părăsi cuibulplin de spini. Cred că putem pre-veni toate aceste manifestăriînvăţând că bătaia nu e ruptă dinRai şi că lucrul care înalţă oameniieste dragostea, iar răutateadezbină şi ucide, lucru pe care îlvedem parcă prea des, într-o lumegri. Dar poţi găsi pata de culoare,ce te ajută să pictezi propriaoperă.

Elena Andreea Rujan

Oana-Teodora Militaru

Andreea Ioana Ionescu

Sport

Baschetul din Slatina, doar un sport de curtea şcolii?Alexandru Mirea

Clubul Sportiv Municipal(C.S.M.) Slatina are în componenţasa echipe de atletism, box, hand-bal feminin, karate şi lupte greco-romane. În ciuda faptului că înultimii ani sporturi precumbaschetul şi tenisul de câmp s-audezvoltat extraordinar de repedeîn oraşul nostru, C.S.M. Slatina arămas fără reacţie la diversificareadisciplinelor sportive. Din ce în cemai mulţi tineri se înscriu înechipele de baschet ce aparţin şco-lilor la care aceştia sunt elevi,condiţiile nefiind întotdeaunasuficient de bune pentru practi-carea acestui joc sportiv.

Cifre ameţitoare au fost alo-cate în ultimii ani ClubuluiSportiv Municipal. De exemplu, înanul 2012, peste şase miliarde delei vechi au fost puse la dispoziţiesportivilor şi antrenorilor clubuluide pe malul Oltului pentru parti-ciparea la competiţiile organizatede federaţiile de specialitate. Maiexact 610.000 de lei a fost sumaoferită Clubului Sportiv Municipalîn acel an, sumă care a fostîmpărţită pentru toate disci-plinele sportive ce sunt în compo-nenţa C.S.M. Slatina. Deşi bani auexistat, nici până acum nu s-a pusproblema înfiinţării unei noi secţi-uni şi anume una de baschet.

Baschetul este unul dintre celemai răspândite sporturi de echipădin lume; se caracterizează prinfineţea, precizia şi fantezia exer-ciţiilor tehnice şi tactice, prin taliaînaltă şi calităţile fizice deosebiteale sportivilor, toate acestea impli-cate într-o luptă sportivă carepretinde spirit de echipă şi de sa-crificiu, inteligenţă şi rezistenţănervoasă.

În fiecare an numărul elevilorcare încep să practice baschetuleste din ce în ce mai mare, aceştiafiind antrenaţi de către profesoriide sport ai şcolilor din care facparte. Acest sport a luat un avântconsiderabil, terenurile debaschet ale unităţilor deînvăţământ fiind împânzite de

jucători în timpul sezonului cald.De asemenea, Olimpiada Liceelorare o secţiune pentru baschet,echipele reprezentante aleliceelor din oraş întrecându-seanual în cadrul acestei competiţii.

Lăsăm talentele să ne

scape printre degete?

În ultimii ani, un număr destulde mare de sportivi talentaţi auplecat din oraşul nostru, fiindobservaţi de echipe din capitală.

Lipsa unui club de baschet saua unei săli care să aibă toatecondiţiile necesare desfăşurăriiunui antrenament serios a dus lanedescoperirea multor talentede-a lungul timpului, acestea fiindtotuşi remarcate de antrenori dinţară, însă lipsa experienţei câtuşide puţină fiind evidentă.

Un astfel de exemplu esteMihai Alexandru Mazăre, absol-vent al Colegiului Naţional ”IonMinulescu” din Slatina, în prezentstudent al Facultăţii de EnergeticăUPB. Acesta a fost pasionat încă

din copilărie de baschet, dovedin-du-se cu adevărat talentat, înprezent fiind legitimat la CSBaschet Time Bucureşti. El a fostde acord să dea o declaraţie pentruziarul Hi, School!

”Pot începe prin a spune căpractic baschet de la vârsta de 13ani. La început am practicat acestsport fiindcă eram foarte scundpentru vârsta mea şi m-am gânditcă o să mă ajute să cresc înînălţime.

Deocamdată nu pot spune căam avut realizări foarte mari pen-tru că sunt încă destul de tânăr şiconsider că mai am timp şi posibi-lităţi pentru a realiza ceva impor-tant în acest domeniu, însă cred călucrul care şi-a pus cel mai tareamprenta pe mine ca jucător afost faptul că am avut ghinionul săcresc într-un oraş în care nu existăun club de baschet şi tot ce-amfăcut a fost din pură pasiune. Îngeneral sunt o persoană fără preamulte regrete, însă în privinţabaschetului pot spune că suntdouă lucruri pe care le regret într-

o oarecare măsură, şi anume fap-tul că în clasa a 11-a am primitoferta de a mă muta la Târgu Jiupentru a juca la CS EnergiaRovinari însă am refuzat, gândin-du-mă la viitorul meu ca student,nu ca baschetbalist şi faptul căoraşul meu nu dispune de condi-ţiile necesare formării unor jucă-tori de baschet care să poatăajunge mult mai sus după aceea,însă acest lucru nu se încadreazăîn lucrurile care ţin de mine.

La un moment dat, gândul de aface o carieră în baschet areprezentat cel mai importantgând pe care-l aveam pentruviitorul meu, însă în momentul defaţă mi-e greu să mă pronunţ înacest subiect. Acum sunt legitimatla CS Baschet Time Bucureşti şirecunosc faptul că nu m-am gân-dit niciodată că o să ajung să joc laun aşa nivel însă dacă baschetulm-a învăţat ceva, este faptul că nutrebuie să-ţi abandonezi viseleniciodată.

În concluzie, aş vrea să subli-niez faptul că în Slatina nu există

nici măcar un club de baschet.Sincer, nu am înţeles niciodată dece şi nici nu cred că o să înţeleg.Când am ajuns să joc la acestnivel, antrenorul m-a întrebat lace club am jucat până să ajungacolo, iar eu i-am răspuns simplu :în curtea şcolii.

Cu echipa liceului am partici-pat la patru faze zonale în cadrulOlimpiadei Naţionale a SportuluiŞcolar(ONSS). Am jucat împotrivaunor jucători legitimaţi la echipede club cunoscute în ţară carefăceau parte din loturile naţionaleşi care aveau zeci, poate chiar sutede meciuri în picioare.

O simplă echipă de liceu cu unantrenament la două săptămânipunea probleme acestor echipe.Este păcat, mare păcat săirosim această oportunitate de aface oraşul cunoscut şi de aobţine nişte performanţe impor-tante.

Potenţial există, copii sunt,fonduri sunt. Atunci mă întreb, cemai aşteptăm? ” a declarat MihaiAlexandru Mazăre.

7Hi, School! | Luni, 8 decembrie 2014

EXCLUSIV ONLINE  

Mens sana in corpore sano

Sportul reprezin-tă o activitatede natură fizicăcare, pe lângădezvoltarea cor-pului, ne dez-voltă şi psihicul:spiritul de com-

petiţie, spiritul de învingătorşi acceptarea eşecului.

Uitându-mă zi de zi la tele-vizor, pe lângă atâtea reclameinutile, filmele care se totrepetă şi vedetele apărutepeste noapte, mai are loc săapară şi un mesaj, fie el şi de30 de secunde, care pe cât estede scurt, atât este de impor-tant “Pentru sănătatea dum-neavoastră, faceţi mişcare

minim 30 de minute zilnic”.Pe cât pare de uşor pare,

pe atât de greu este pentruanumiţi oameni să facă şiacele 30 de minute de miş-care.

De asemenea, medicii neamintesc şi ei că ar fi bine săalocăm mai mult din timpulnostru pentru exerciţiile fi-zice pentru o viaţă mai lungă,dar şi mai sănătoasă.

Prima civilizaţie care şi-adat seama de importanţasportului şi a acţionat înconsecinţă a fost cea chineză.Se pare că lor le datorămapariţia şi codificareaprimelor seturi de mişcări fiz-ice cu scop sportiv şi de

menţinere a sănătaţii şitinereţii.

În urmă cu peste 6.000 deani, chinezii făceau sport,tradiţie menţinută până înprezent, când China se poatelăuda cu una dintre cele maisănătoase populaţii de pemapamond.

Sportul este mult maicomplex decât pare la primavedere. Sportul nu înseamnădoar exerciţii fizice, înseamnăşi o bună organizare a timpu-lui şi a vieţii şi o alimentaţiecorespunzătoare.

Sportul înseamnă înesenţă “Mens sana in corporesano – Minte sănătoasă încorp sănătos”.

Style

Moda este „schimbare” conti-nuă. Înseamnă transformare,adaptare, inovare în multitudineade creaţii care îi stau la bază şi careîşi fac apariţia pe piaţă, într-un ritmdin ce în ce mai susţinut.Succesiunea din ce în ce mai rapidăa perioadelor de lansare de noi pro-duse determină un ritm de pro-ducţie extrem de rapid şi o adaptarecontinuă conform cerinţelor pieţei.În zilele noastre toată lumea cautăhaine de firmă, haine de calitate şibineînţeles unice. Această posibili-tate se datorează unor personalităţicare au intrat în istoria modeiaducând îmbunătăţiri stilului şifăcându-l contemporan.

1. Giorgio Armani - «Diferenţa între stil şimodă este calitatea»

Giorgio Armani, născut la 11iulie 1934, Piacenza,este un design-er italian. Iniţial a lucrat ca medic,dar dezvoltă o pasiune pentrufotografie şi se angajează la revista„Le Rinascente”, la departamentulrochii. Sergio Caliotti, partenerulsău de afaceri, îl sfătuieşte să seaxeze pe îmbrăcăminte pentrufemei şi bărbaţi. În 1961-1970lucrează ca designer la casa de modăNino Cerruti. Fiind pasionat de fot-bal Armani creează, în 2007, echipa-mentul echipei Chelsea F.C.

2..Cristobal Balenciaga -«Un creator de modă trebuie să fie un arhitectpentru design, un sculptorpentru formă, un pictorpentru culoare, un muzician pentru armonieşi un filozof pentru temperament.»

Cristobal Balenciaga Eizaguirre(21 ianuarie 1895-23 martie 1927) afost un designer spaniol, şi fonda-torul brand-ului şi a casei de modăBalenciaga. De la vârsta de 12 ani aînceput să lucreze într-un butic, dincare familia regală a Spaniei şioamenii de la curte îşi cumpărauhaine. El este recunoscut pentru fap-tul că, după terminarea războiuluicivil spaniol, a creat rochia tip„tunică”, foarte populară şi în zilelenoastre.

3. Coco Chanel - «Moda nuînseamnă doar haine.Moda e în înaltul cerului,pe stradă, are legătură cuideile, cu modul în caretrăim, cu ceea ce se întâmplă.»

Gabrielle Bonheur „Coco”Chanel (19 august 1883-10 ianuarie1971) este considerată una dintre

cele mai mari creatoare de modă alesecolului al XX-lea, alături de NinaRicci, Christian Lacroix, Dior sauGivenchy. La 18 ani apare pentruprima dată pe scena cafenelei„Moulins la Rotonde”, în calitate decântăreaţă. La 24 de ani, devineamanta baronului Etienne Balsan, şise mută la reşedinţa acestuia; astfel,cunoaşte oameni noi, bogaţi şi influ-enţi. La început creează pălării, apoise lansează pe piaţa parfumurilor,dănd lovitura cu „Chanel no°5”,care devine cel mai vândut parfumdin lume. În 1929, lansează colecţiace cuprinde pantofi, bijuterii, genţi,eşarfe şi curele; venind ca un stropde strălucire peste rochiile minima-liste. Coco Chanel atinge apogeulnotorietăţii sale în 1932, dupălansarea unei linii de bijuterii bazatăpe diamante. După al II-lea RăzboiMondial, vinde drepturile de autorşi pleacă în Elveţia; dar se întoarce lavârsta de 70 de ani şi îl descoperă petânărul Christian Dior. Chanel a cău-tat o imagine de femeie liberă şiindependentă de bărbaţi: o femeieliberă, revoluţionară, modernă şiavangardă. Ceva important deamintit este că Chanel a fost una dinprimele femei care a îmbrăcat pan-taloni.

4. Christian Dior - «Chiar şi atunci când setermină secretele, modarămâne un mister»

Christian Dior (21 ianuarie 1905,Franţa-24 octombrie1957, Italia), a

fost un designer francez. El esterecunoscut, printre altele, pentrufaptul că, ajutat de tatăl său, îşideschide o galerie de artă unde pic-tori ca Dali şi Picasso îşi expun şivând picturile. Mai târziu, în 1947,prezintă prima colecţie numită„New Look” dar şi primul parfumdin istoria casei Dior: „Miss Dior”. Înurmătorii ani creează o colecţie spe-cială pentru Ava Gardner şi pentruMarlene Dietrich, de asemenea,colaborează cu Yves-Saint Laurent.Din păcate la 23 octombrie moare inurma unui atac de cord.

5. Hubert de Givenchy -«Rochia trebuie să seplieze pe formele femeii,nu corpul după rochiaacesteia.»

Count Hubert James MarcelTaffin de Givenchy (n.21 februarie1927) este un om de afaceri şidesigner francez, care a fondat în1952 casa de modă Givenchy.Laînceput a lucrat pentru case demodă ca Dior, Balmain, Piguet.Acesta a creat o colecţie exclusivăpentru Jacqueline Kennedy. În ciudacarierei sale destul de vaste, în 1995,se retrage din modă.

6. René Lacoste

Jean René Lacoste (2 iulie 1904-12 octombrie 1996) a fost un marejucător de tenis francez, şi producă-torul firmei de încălţăminte Lacoste.EL s-a remarcat prin felul în carejuca, încercând să reziste cât mai

mult pe teren. A câştigat turneele desimplu de la Wimbledon (1925 şi1928) şi din Franţa (1925, 1927 şi1929) devenind primul străin care acâştigat campionatul din StateleUnite de două ori. El a fost poreclit„Crocodilul”; s-a retras din activi-tatea sportivă în 1929 pentru a punebazele unei companii de vestimen-taţie sportivă, care are ca emblemăun crocodil.

7. Karl Lagerfeld - «Ni meninu va fi bine sau prostîmbrăcat într-o rochie neagră scurtă.»

Karl Otto Lagerfeld, născut la 10septembrie 1933, Hamburg, esteunul dintre cei mai importanţi cre-atori de modă ai sfârşitului de secolXX. Cunoscut pentru design-ul origi-nal, care se schimbă constant, eleste recunoscut de revista Vogue ca«interpret incomparabil al momen-tului». La vârsta de 14 ani se mutăsingur la Paris, iar după numai doiani începe să participe la sketch-uripublicitare şi la concursuri dedesign. La scurt timp Lagerfeldprimeşte un job cu normă întreagăca asistent al designer-ului PierreBalmain. În 1980, ajunge în ochiipresei şi ai televiziunilor iar, în1984, brand-ul Lagerfeld devinefaimos pentru paltoanele şisalopetele sale unice. În ultimii aniKarl Lagerfeld s-a retras în lumeafotografiei şi a filmelor, fiind la felde ocupat. Ultimul său contractfiind ca designer, cu „Macy’s”.

8. Miuccia Prada - «Felul încare te îmbraci denotăfelul cum te prezinţilumii, în special în zilelenoastre, când contactulinteruman este atât derapid.»

Miuccia Prada, născută la 10 mai1949 ca Maria Bianchi, este designerşi antreprenor la Prada şi Miu Miu.În martie 2014, este menţionată înForbes ca fiind a 75-a cea mai puter-nică femeie din lume. Primul succesal Miucciei i-l aduc genţile, în 1985.Casa de modă Prada investeşte înproduse de piele şi din materialenaturale, înnoind la fiecare sezoncolecţiile de genţi, pantofi, cureleetc. Pe 2 decembrie 2013 MiucciaPrada este premiată ca DesignerulInternaţional al Anului la BritishFashion Awards.

9. Gianni Versace - «Moda înseamnă să visezi şisă îi faci şi pe alţii săviseze.»

Gianni Versace (2 decembrie1946, Sicillia - 15 iulie, 1997, MiamiBeach) a fost un creator de modă şifondatorul casei de modă GianniVersace, producătoare de mobilă, par-fumuri, cosmetice, accesorii şiîmbrăcăminte. Pe 28 martie 1978, laMilano, are loc prima prezentare demodă semnată Versace. În 1982câştigă „Ochiul de Aur” ca cel maibun stilist pentru colecţia toamnă -iarnă pentru damă. După ce esteasasinat de Andrew Cunann, toatăaverea este împărţită iar 50% dinaceasta îi revine nepoatei sale, AllegraVersace, fiica Donatellei Versace.

Oana-Teodora Militaru

Personalităţi care au influenţat lumea modei

8 Hi, School! | Luni, 8 decembrie 2014

Economie

Ramona-Andreea BĂCĂNARU

Marea pro-blemă aromânilornoştri dinziua de azieste preţul .Da!Indiferent

că vrei să cumperi un kilogramde cartofi, o maşină fie ea şi despălat sau o cutie de betişoare deurechi, preţul celor enumeratetrebuie să fie cât mai mic, iar cali-tatea cel puţin mulţumitoare.Acelaşi lucru se aplică şi în cazulhainelor, căci pe principiul acestas-au constituit renumitele bazare– hala aceea imensă de unde teduceai cu părinţii de mână să-ţicumperi sarafan şi raiaţi de Paşte.Deşi vizitau adesea minunateletarabe pe care zăceau haineleluate de la chinezii din Europasau Dragonul Roşu, era puţinprobabil să nu fie influenţaţi decătre titratul model occidental alSecond Hand-urilor. Aşadar, cândieşea mămica de la muncă poateîţi aducea o bluziţă luată la 3 leidintr-un magazin cu haine demâna a doua. Cum a evoluatîntregul proces sub sloganul de,,Orice lucru merită o a douaşansă”, avantajele şi dezavanta-jele dar şi cât de cool şi kinky estepentru un adolescent să facăshopping într-un SH vom purcedea afla în acest material.

De la Taica Lazăr la industriade azi

Cum a apărut Second Hand–ul? Într-un mod simplu: Acesta areprezentat moda anilor ‘90, aşanumitele haine vintage. Însă dru-mul croit în România a fostanevoios, având şi perioade cândau fost desfiinţate din lipsă declienţi, dar cu toate acesteareprezintă un fel de Big Bang înlumea articolelor vestimentare şinu numai. Hainele pentru caretanti Georgeta intra pe furiş înmagazine la începutul anilor 2000sunt iarăşi la mare căutare maimult ca niciodată.

Modă cu parfum vintage ?

Ce a determinat reapariţia se-cond-urilor? Problema este abor-dată din două unghiuri: tineri şioameni de vârsta a doua, poate

chiar şi a treia. În rândul oame-nilor de vârsta a doua nu s-a dife-renţiat cu nimic. Magazinele suntprivite în aceeaşi manieră atrăgă-toare, doar că a dispărut pudici-tatea şi elanul cumpărăturilor înastfel de centre a crescut datorităadolescenţilor. Probabil melodialui Macklemore ,,Thrift Shop”prin care îi îndeamnă pe tineri săpoarte sacourile SH-urilor din ‘90şi unde cu 20 de dolari îţi puteaicumpăra un outfit plin de fai-noşag, demn de stârnit rumoareprintre confraţi, sau apariţia site-urilor precum We heart it,Pinterest şi Tumblr. Acum căavem posibilitatea să stăm şi săpunem cât mai mult stil într-o ţi-nută, chiar şi de dus gunoiul, saucum stau lucrurile de bază în totce înseamnă fashion la mâna adoua, luăm cu asalt de la halepline de lucruşoare care mai decare, la cămăruţe – în care vindeun bunic sau o bunică – ascunsepe străzi lăturalnice, dar carereprezintă o adevărată comoarăcu lucruri unicat, lucruri pentrucare se fac cozi şi chiar este musaisă se înveţe programulaprovizionărilor, dar şi ziua dereduceri.

Lăsând la o parte site-urile deprofil, tot ce este suficient la modăpentru a fi la mare căutare, preţulchiar contează pentru că pensiilesunt mici, salariul nu înseamnănimic, iar alocaţia de-abia ajungesă ieşim în weekend-uri.Doamnele şi domnii sunt ade-văraţi prădători când vin zilele dereduceri, aşteptând frumuşel înfaţa incintei încă dinaintea pro-gramului de deschidere, cândhainele sunt oferite la jumătate depreţ. Însă nici adolescenţii sautinerii nu se lasă mai prejos, fiedin motivul banilor, fie din lipsaunui mall care să găzduiască ma-rile branduri româneşti şi nunumai. Aşadar, un kilogram dehaine costă, în medie, 60 de lei.Astfel, un tricou ajunge la circa 10lei, iar o geacă nu sare de 40 de leişi abia un palton bate suta.Încălţămintea variază între 8 lei,Sneakers, Converse, Vans şi 100de lei bocancii Timberland saumult iubiţii Dr. Martens. Acestelucruri par normale într-unSecond care se respectă şi îşirespectă cumpărătorii, un secondcare nu fură la cântar, în cazul încare se vinde la kilogram şi carenu îşi supraevaluează produsul

doar pentru că vânzările au cres-cut în ultimul timp. Te poţi con-sidera norocos dacă ai găsit obodegă în cartier – acolo te voraştepta cele mai multe must-have-uri la un preţ mult peste limitadecenţei.

Locul unde cumperi fărăprejudecăţi

De notat faptul că nu doaroamenii săraci sau adolescenţiicare se află în criză de bani mai tottimpul intră în aceste magazine.Aceste locuri sunt frecventate şide oamenii nonconformişti, carenu au principii prost stabilite înnecunoştinţă de cauză, oamenicare îşi doresc să iasă din efectulde turmă şi care au înţeles că unSH nu este doar o oază de fashionci şi un loc în care eşti binevenitoricând să te afunzi în minunatelegrămezi. Chiar şi profesorii tăifrecventează astfel de locuri.Managerul unui SH din apropiereaşcolii, o fată drăguţă de vreo 28 deani, spune că cele mai fidelecliente sunt profesoarele din liceu.

,,Vin de fiecare dată când aducemmarfă şi niciodată nu pleacă cumâna goală”, mi-a mărturisitAlina. Aşa că poţi renunţa pentruo clipă la tot ce gândeşti tu şiîncearcă experienţa de a intra odată într-un asemenea magazin.

Un alt avantaj al acestor maga-zine este originalitatea. Fii sigurcă, dacă cumperi de la SH nimeninu va avea acelaşi pulover, nimeninu va avea geaca de hipster şi nicitricoul tău plin de swag. Nu!YOLO! Tu vei fi micul rebel cu stildintre blocuri şi vei impresionamai mult dacă nu porţi mi-nunatele lucruri chicioase,chinezării mascate sub denumirifandosite. Într-un SH poţi găsi dela pijamale cu animozităţi feluritela haine retro, classy, office şichiar un articol rătăcit de laprezentarea unei case de modă deacum ceva ani. Asta e mai puţinimportant . Fii conştient de origi-nalitatea pe care ţi-o asumi cândcumperi un lucru şi la mâna atreia şi de cum poţi să-ţi cultivipersonalitatea prin ţinute într-unbob de fashion luat, evident, de lareduceri. Lasă boutique-ul de pebulevard şi renunţă la calitateaîndoielnică pe care ţi-o poate oferiacesta. Să ştii că, deşi le iei dejautilizate, articolele de import nusunt purtate de prea multe ori căciaşa sunt europenii - se plictisescrepede sau îşi donează haineleaproape noi la biserici sau centrede colectare, dar dumneata ca unromân asumat şi conştient le poţiutiliza până la dezintegrare.

Doar prejudecăţi

Când se aude termenul deSecond Hand pe oameni îicuprinde teama că dacă vor purtao haină reciclată vor ajunge imedi-at în carantină cu boli de piele şinumai apa unui râu din Ierusalimîi poate ajuta.

Vreţi să vă zic ceva? Este totalfals. Hainele din astfel de maga-zine se împart în două categorii:haine noi – colectate, sortate sprespălate, dezinfectate şi hainevechi care sunt sortate, având

drept eşantion gradul de uzură.Astfel, avem trei categorii:

Categoria 1: ceea ce înseamnăhaine puţin purtate şi care nuprezintă niciun defect

Categoria 2: haine purtate careprezintă un defect

Categoria 3: haine uzate careprezintă un defect – nu au un nas-ture, sunt descusute şi chiar rupte.

Hainele second-hand sunt dez-infectate imediat după colectarealor de către firme specializate şicând spun dezinfectate, nu mărefer la o maşină de spălat,supravegheată de doamna de 40ani puţin supraponderală, sau lavreo baie. Vorbim aici de o hală cumaşini de spălat industriale. Iardupă ce au fost eliminaţi posibiliimicrobi, lucrurile dumneavoastrăprimesc un certificat de igie-nizare, fără de care nu pot fi vân-dute.

Cei care comercializează hainesecond hand şi nu fac parte dinpiaţa neagră, primesc la achi-ziţionarea lor certificatul de igie-nizare pentru hainele pe care levând şi trebuie să-l păstreze.

Cu toate acestea oameniicumpără!

“Mi-am cumpărat o grămadăde haine din magazine de tip se-cond-hand şi am fost mulţumit decalitatea lor. Cred că aş mai faceastfel de cumpărături dacă găsescceva care îmi place şi este relativde calitate. De obicei urmărescproduse de firmă aflate într-ostare bună”. Mihai, elev.

“Nu mă interesează hainelerealizate prin sclavagism înCambodgia, dar nici nu îmi potpermite să dau sume exagerate pehaine pe care le găsesc în SH la unpreţ foarte bun. Ai nevoie de cevatimp să găseşti ceva. Mai ales că nuai luxul mai multor mărimi şi tre-buie să dai peste ceva care ţi sepotriveşte. Apoi, mai este şi pro-blema curăţeniei. Multe magazineţin hainele în condiţii mizere şinu-ţi vine să răscoleşti din cauzamirosului”, a declarat Andreea,studentă la ASE.

Lucru a-ntâia la mâna a doua !

Sfaturi pentru a evita închipuitele boli şi dezămagirea achiziţionării unui lucru.

• Nu proba niciodată o haină dacă nu ai şi un maiou pe tine sau ceva care să evite contactul directcu pielea. Indiferent de spălare, nu poţi şti cine a mai transpirat probând minunăţia pe care ai găsit-o.

• În caz că îţi iei un articol din piele, aceasta nu are voie să fie tocită, căci se va transforma în maipuţin de o lună într-un rebut.

• Buzunarele şi tivurile nu au voie să fie descusute. Vei pierde găselniţa vintage pe stradă sau veiinvita hoţii să-ţi fure din buzunare.

• Nu exagera cu mărimea ,,oversize”. Alege una potrivit de mică. Deşi sună paradoxal, nu vrei capurtând hanoracul cozy să arăţi ca înfăşurată într-o plapumă ţesută la război. Fashion, fashion, dar cumăsură. Trăieşti în lumea reală, nu poţi să tumblr-eşti totul.

• Dacă îţi cumperi o pereche de şoşoni, pantofi cu toc, dezinfectează-i cu spirt iar în cazul tenişilorspală-i. Nu cred că vrei ca într-o lună să ajungi la uşa dermatologului cu o ciupercă de toată frumuseţea.

O afacere de perspectivă

Închei cu un sfat: în cazul în care eşti un tânăr antreprenor îţi poţi deschide chiar şi un second-hand.Atunci când păşeşti sfios în magazin nu ai zice că întâlneşti un om care face chiar un profit serios. Totuşi,aşa stau lucrurile. Fără surle şi trâmbiţe, patronii de second-handuri îşi văd liniştiţi de afaceri. Fac bani,după puterea şi priceperea fiecăruia. Mai mult, performează şi în mediul online căci oricând este nevoie săîţi acoperi goliciunea şi dacă mai eşti şi fancy, cu atât mai bine pentru ei.

Prin acest material vreau să vă deschid ochii la ce minunăţii se pierd dacă vă consideraţi prea săraci săcumpăraţi lucruri ieftine, trăiţi cu prejudecăţi şi poate v-am trezit pofta să vă aventuraţi într-un trip prinSH-urile din oraş.

Hi, School! | Luni, 8 decembrie 2014 9

Hi, School! | Luni, 8 decembrie 201410

Timp liber

Ge o r g i a n aSandu, este ot â n ă r ăs l ă t i n e a n c ă ,absolventă aC o l e g i u l u iEconomic P.S.Aurelian, care

şi-a cultivat pasiunea pentru lite-ratură scriind cărţi pentru cititoriidin mediul virtual.

În ceea ce priveşte „DangerousLove I. Obsession”, este una dintrecele mai populare cărţi de peWattpad, numărând în prezent2.013.500 de cititori.

În cele 47 de capitole esteprezentată povestea lui Katherine,o adolescentă care are de suferit înurma divorţului părinţilor ei.Aceasta devine consumatoare dedroguri, iar din cauza teribilismu-lui are probleme cu poliţia şirefuză să discute cu familia sa.Tatăl său hotărăşte că este timpulsă se mute în Seattle, oraşul careascunde însă alte secrete tumul-tuase ale familiei.

Pe de altă parte, este adusă înprim-plan viaţa lui Harry Stone,„demonul” perfect, cu o inimă depiatră şi aparent incapabil săiubească. Implicat în infracţiunişi curse ilegale, e genul de baiatcăruia nicio fată nu i-ar putearezista.

La început, cei doi dezvoltă orelaţie bazată pe orgoliu, dar peparcurs devin motivul existenţeiunul pentru celălalt. Viaţa pericu-loasă pe care Harry e nevoit să oducă ajunge la un moment dat săîi pună iubita în pericol. În prin-cipiu, relaţia lor rămâne cel maipericulos lucru, pentru amândoi.

Cine este Georgiana Sandu?

„O fată ca oricare alta.”

Ce te-a determinat să începisă scrii „Dangerous Love”? Şicum îţi găseşti inspiraţia?

„Întotdeauna mi-a plăcut săscriu, a fost o pasiune pe care amdescoperit-o din primii ani deşcoală. Dar i-am acordat atenţiemult mai târziu, odată cudescoperirea site-ului Wattpad.

Am început să scriu din do-rinţa de a crea o altă lume, una aşacum mi-o doresc. O lume asupracăreia să am conducerea supremă.Asta e cel mai fascinant lucru la ocarte. Iar inspiraţie găsesc în orice,cele mai mărunte lucruri din jurulmeu pot să îmi ofere o idee.”

Dacă ai putea descrie carteaîn 5 cuvinte, care ar fi acelea?

„Suspans, adrenalină, sufe-rinţa, pasiune şi sacrificiu.”

Dangerous Love este o trilo-gie; prima carte a fost un realsucces, crezi că şi celelalte vor fila fel de populare?

„Aşa sper. Am dezvoltat multideea cărţii şi încerc să creez unconţinut cât mai atractiv şi pentrucelelalte două.

Nu îmi place să plictisesc, sausă devin monotonă prin ce scriu,aşa că mă bazez în special pe ele-mentul surpriză.

Îmi place să îmi surprind citi-torii după fiecare capitol, să le oferipostaze la care nu se aşteaptă.

Cred că asta este unul dintrepunctele forte ale cărţii.”

Ai vreo exclusivitate pe carevrei să le-o transmiţi cititorilortăi?

„Am menţionat deja că sunt omare adeptă a suspansului, nu îmiplace să îmi dezvălui secretele.”

De ce să citim DangerousLove?

„Nu cred că poţi determina pecineva să citească o carte,explicându-i de ce îţi place ţie. Ecartea mea, aş putea expune zecide motive pentru care oamenii săo citească, dar prefer să îi las pe eisă o descopere.

Dar e ceva ce îmi place săspun despre cartea mea: e opoveste care îţi poate injectaadrenalină în vene.”

În cât timp o să putem găsiDangerous Love pe rafturilelibrăriilor?

„Deocamdată, nu sunt sigurăpe un asemenea răspuns. Cartea aajuns pe mâinile unei edituri, darva mai dura ceva timp până cândva fi făcută publică.”

După ce termini triologia tevei opri din scris, sau vei con-tinua cu alte cărţi?

„Acum simt că pot să scriupână la bătrâneţe. Asta e ceea ceîmi place să fac şi lucrul la caremă pricep.

Bineînţeles că mi-ar plăcea să

scriu multe cărţi de acum încolo,altele în afară de "DangerousLove".”

Unde te vezi peste zece ani?

„Unul dintre defectele meleeste pesimismul, aşa că ar fi câtevamoduri în care să îmi văd viaţapeste zece ani, dar orice se poateîntâmpla până atunci.

Aşa că "o să aştept şi o să văd",e cel mai bun răspuns laîntrebarea asta.”

La ce să se aştepte cei carevor să citească Dangerous Love?

„O să formulez răspunsul aces-ta din mesajele primite de la citi-tori. Din câte mi-am dat seama,"Dangerous Love" e o carte care tepoate trece prin toate stările psi-hice posibile. De la amuzament latristeţe, de la iubire la ură... Cumam spus, nu e o carte de la care săştii la ce te aştepţi. Situaţii nepre-văzute, decizii pripite şi o iubirepericuloasă.”

Georgiana SANDU, despre „Dangerous Love”: «O poveste care îţi poate injecta adrenalină în vene»

EXCLUSIV ONLINE

Street art – între vandalism şi artă

Când spui “StreetArt” primullucru care îţivine în mintesunt ”graffi-tiurile”,unul dinmodurile celemai cunoscute

privind manifestarea tinerilor,adepţi ai muzicii hip-hop, ce audorit mereu să se facă auziti şiascultaţi.

Cea mai mare greşeală cândvine vorba de “Street Art”este căpuţini ştiu exact la ce se referăacest concept.

V-aţi pus întrebarea: care esteadevărata însemnatate şi în ceconstă de fapt această idee de“Street Art”?

Dacă nu ştiaţi, Street Art-ulconstă în realizarea spontană înspaţii publice (de unde şi “street”)a unor opere ce reprezintă unmoment de sclipire al celui prinsîn fapt.

Pe lângă desenele de tipgraffiti, pe care le întâlnim la totpasul prin Bucureşti, şi în alteoraşe ale României, întâlnim şiStencil Graffiti, Sticker Art,Wheatpasting, Street Poster Art,Video Projection, ArtIntervention, Guerrilla Art şiStreet Installations.

Oare mai avem întrebări?

Sfatul cel mai bun ar fi caatunci când ai un moment în caresimţi că vrei să evadezi şi să îţispui părerea să te apuci chiar şi înmijlocul străzii, oriunde ai fi, săfaci un desen sau orice altceva.

Din păcate, în România legeainhibă arta ce zace în tine şimomentul de sclipire punândgratii peste el. Dacă faci asta riştio amendă destul de mare.

În timp ce în alte ţări se pro-movează cu fiecare an ce trece“Street art-ul” şi se investesc totmai mulţi bani în acest curent,tinerii fiind îndemnaţi să facăceea ce le place mai mult, la noieste interzis, iar pentru a realizaaceste opere ai nevoie de autoriza-ţii şi timp pentru a aştepta acesteacte.

Dar de ce?

Să fie doar vina sistemului?NU! Am ajuns la partea care măfrapează cel mai mult, faptul că“street art-ul” este văzut ca o“crimă”. Vandalism, distrugereaproprietăţilor publice sau a me-diului.

Părerea mea este că dis-trugerea mediului prin înlătu-rarea spaţiilor verzi şi construirea

unor blocuri noi este mai vizibilădecât realizarea unui simpludesen pe un gard sau un perete.

În 2012 mai mulţi specialiştide la Hacettepe University, cu aju-torul criminaliştilor şi al crimi-nologilor au lansat mai multeteorii privind street art-ul, înca-

drând astfel această formă artis-tică ca fiind un fel de crimă, în locsă înţeleagă adevărata semnifi-caţie a acestor opere.

Vă închipuiţi din punctul lorde vedere cam cum sunt priviţi ceice excelează în acest domeniu?

Ceea ce este important de evi-

denţiat în urma articolului este cătrebuie să fim deschişi cand vinevorba de nou şi să nu dăm cupiciorul unor lucruri pe care alţiile fac cu pasiune, mai ales că dez-voltarea societatii şi promovareaunor activităţi aparte, ar trebui săfie o prioritate.

Hi, School! | Luni, 8 decembrie 2014 11

Util

Elena Andreea Rujan

Da, da... am auzit cutoţii, ”liceul este ceamai frumoasă perioa-dă din viaţă”, dar astanu înseamnă că nutrebuie să ţinem contde câteva sfaturi caresă ne uşureze trecereaasta aşa bruscă prinatâtea stări.

DO’s

1. Îţi recomand să citeşti câtmai mult, orice îţi pică în mână,oricând ai timp. Pe lângă vecheapoveste cu îmbogăţirea vocabu-larului şi experienţa ”de viaţă”acumulată, vei simţi un vag senti-ment de superioritate faţă de faniiAmintirilor din Copilărie. Un per-mis la bibliotecile publice este gra-tuit, aşa că ce ai de pierdut?

2. Fii selectiv în ceea cepriveşte persoanele din jurul tăuşi fă-ţi prieteni cu care chiar ailucruri în comun.

3. Creează-ţi propriul stil. Saumai bine zis, fii tu însuţi! Vei fimult mai bine remarcat şirecunoscut în acest mod, decâtdacă ai alerga după ”faimă”.

4. E ok să ieşi în fiecare week-end, la fel cum e ok să stai în casăşi să vezi un film. Fă ceea ce-ţiplace ţie.

5. Fă voluntariat. De când s-aaprobat Legea Voluntariatului,aceste activităţi sunt mult maiimportante decât crezi, fiind con-

siderate ca ore de muncă şi, deci,experienţă la angajare. Cu sigu-ranţă vei găsi în fiecare oraş celpuţin o organizaţie de voluntariat,care nu îţi va răpi nici prea multtimp.

6. Încearcă să îţi faci cunoş-tinţe şi pe la clasele mai mari... nude alta, dar la un moment dat voravea permis de conducere şi veiscuti din banii de autobuz.

7. Participă la activităţi pre-cum teatrul, spectacole muzicale,cluburi sportive etc. Orice talentpe care îl ai, încearcă să îl fructi-fici.

8. Şi de asemenea, de ce să nucandidezi pentru postul de preşe-dinte sau secretar al şcolii?

DON’Ts

1. A nu te preocupa de viitor.Înţeleg, există tentaţii... Ştiu căpetrecerea aia sună mai binedecât variantele de BAC şi căpreferi ca sâmbătă dimineaţa sădormi decât să mergi la târgul ălade universităţi, dar detaşează-tepuţin şi gândeşte-te că restul vieţiitale depinde de aceşti patru ani.

2. Atitudine negativistă. Tetrezeşti la şase dimineaţa, auto-buzul e plin, te-ai certat cu ai tăiaseară şi ai luat 2 la mate. Nimicnu e atât de dezastruos cum pare,aşa că gândeşte pozitiv!

3. Autosuficienţa. Nu temulţumi niciodată cu puţin şi

încearcă să ajungi de fiecare datăla o mai bună versiune de-a ta.

4. Să intri într-un cercvicios. Tentaţiile sunt peste tot,vrei să încerci lucruri noi şi poatee chiar în regulă să le încerci, darorice ai face, fii conştient de faptulcă tu singur răspunzi de acţiuniletale.

5. Procrastinarea. Ştiu- egreu, e complicat, e dureros... darunele lucruri trebuie făcute totuşila timpul lor, nu mâine dimineaţă.

6. Să îi laşi pe ceilalţi sădecidă pentru tine. Adică, săraportezi absolut orice ai face laopinia celor din jur. După cum amzis, se presupune că eşti opersoană raţională şi conştientă

de propriile decizii. 7. Să dedici tot timpul stud-

iului. Ia o pauză- e dreptul tău, aimuncit pentru ea, o meriţi!Nimeni nu îşi doreşte un microboţel prin preajmă.

8. Să crezi că liceul urmeazăun anumit tipar. Vorbind serios,nu suntem în filmele americaneale anilor `90, unde copiii populariumblă cu cei populari, iar ceilalţisunt doar pe post de decor. Viaţareală e mult mai complicată. Deasemenea, ”Ani de liceu” este omelodie pe care mai bine nu aifredona-o, dacă nu vrei să oferi oreprezentaţie jalnică în faţacolegilor tăi.

Un mic ghid de supravieţuire în liceu

EXCLUSIV ONLINE

Întâmplări din şcoala de şoferi

Este deranjant sădepinzi de părinţi,vecini sau de pri-etenii care aumaşină. M-amsăturat să aşteptminute în şir cacineva să mă ia de

unde am nevoie sau, mai rău, săaştept în ploaie.

Senzaţia aceea când părul ţi seumple de apă sau când este foartecald afară şi te simţi ca şi cum ai fiînconjurat de 20 de calorifere,dar, cel mai rău, toate mirosurileacelea neplăcute din mijloacelede transport în comun. Ştiind cămă apropii foarte repede de vârstade 18 ani, la mine pe birou stădeschis în permanenţă manualulde legislaţie rutieră.

Acum câteva luni părinţii meis-au hotărât să îmi cumpere omaşină. Ca pentru orice începă-tor, aceştia nu au vrut să îmicumpere o maşină foarte nouă,fiind ferm convinşi că o voi zgâria.Singura mea dorinţă era să nuprimesc o maşină mai bătrânădecât mine sau o maşină din aceacategorie numită „cutie de chibri-turi”. Se pare că visul meu s-aîndeplinit şi am primit o maşinădrăguţă, mai tânără decât mine şi,din fericire, una care nu seîncadrează în categoria „cutie dechibrituri”.

Cu un an în urmă, ca oricetătic dornic să îşi înveţe tânărafată să conducă, şi el a făcut ace-laşi lucru. A început prin a-miexplica cum să îmi aranjezscaunul, oglinzile şi prin a-miexplica care şi ce face fiecare pe-dală. Şi asta a fost tot, pentru cănu aveam permis de conducere.

În ziua în care am adus maşinaacasă am făcut curat în ea, amşters praful, geamurile, amdescoperit toate compartimenteledin maşina mea, iar la unmoment dat am vrut să văd cumarăt în noua mea maşină. Maimult decât atât, am zis că nu ar firău dacă aş porni şi eu un picmaşinuţa.

Se pare că ideea mea strălucitănu i-a surâs şi tatălui meu pentrucă în momentul în care am pornitmotorul s-a enervat şi a luat cârpape care o avea în mână şi aînceput să mă pliciuiască cuaceasta şi să îmi spună că dacămai încerc vreodată în viaţa measă pornesc maşina fără ca el să fielângă mine, înainte de a-mi luapermisul de conducere, nu va fide bine.

Din întâmplările unei prieteneam învăţat destul de multe: nueste bine să confuzi stânga cudreapta.

Într-o zi, prietena mea era înmaşină cu instructorul care i-a

spus să facă dreapta. Fiind printreprimele ei ore de condus şi fiindfoarte stresată a încurcat dreaptacu stânga.

Aceasta mi-a povestit urmă-toarele: „Era să lovesc un om care

stătea aplecat şi care sigur nu măvedea. Instructorul a tras de volanîn partea opusă şi apoi era sălovim alt pieton.

A fost un incident neplăcut,dar care, din fericire, nu s-a soldat

cu victime.” Se pare că pentru o perioadă

va trebui să rămân la statutul depieton până când voi obţine aceabucăţică de carton mult dorită deorice adolescent de vârsta mea.

Proiectul “Hi,School!” este unprogram educaţi-onal şi de orientareprofesională, îndomeniul preseiscrise, dedicatelevilor de liceu.

Hi, School! abordează o pro-blematică ambivalentă. Pe de oparte, este vorba de valorile şistandardele presei scrise şi rolulacesteia de garant al unor comu-nităţi bine informate.

Pe de altă parte, este vorba deproblema generală a sistemuluieducaţional din România, caretratează într-o manieră incon-secventă importanţa stagiilor depregătire practică în vederea ori-entării către carieră.

Conceptul care ghideazăimplementarea proiectului estecel al învăţării experienţiale,întrucât propune interacţiuneadirectă cu echipe redacţionale aleunor instituţii media locale, cureprezentanţi ai administraţieipublice locale şi cu specialişti înpresa scrisă.

Tinerii vor învăţa cum se con-struieşte un ziar, de câţi oamenieste nevoie într-o redacţie, rolulacestora, sistemele de lucru, destrângere a informaţiilor, editareşi publicare, modul în care se pro-movează, distribuie şi vinde o pu-blicaţie.

Activităţi în cadrulproiectului

Stagiile de pregătire teoreticăvor consta în seminarii / work-shopuri cu specialişti din domeni-ul mass-media.

Stagiile de pregătire practică(peste 2/3 din durata totală apregătirii) vor consta într-un pro-gram de tip internship/trainee-ship în cadrul redacţiei Hi, School!

Programul durează trei luni,echipa va fi formată din 15-20 deelevi, care vor participa la urmă-toarele activităţi:

– workshopuri– seminarii– cursuri de jurnalism– fotojurnalism– vizite tematice (instituţii

publice, redacţii de presă locală)– activităţi practice în cadrul

unei redacţii care funcţionează pebaze şi principii preluate de la unziar naţional.

Rezultate

Pe baza informaţiilor dobân-dite şi acumulate în perioada depregătire teoretică şi practică,echipa redacţională va realizaconţinutul ziarului, va adunainformaţie, scrie articole şi parti-cipa la punerea în pagină aacestora.

Participanţii în cadrul acestuiprogram vor avea ca obiectiveditarea unei ediţii unice de ziar,tipărită şi distribuită în comuni-tatea locală din care provin.

Misiunea

Misiunea noastră este privitădin perspectiva implicării şi for-mării tinerilor, atât ca promotoriactivi ai valorilor comunitare, aideilor inovatoare, dar şi ca viitorispecialişti pe piaţa muncii (viitori

jurnalişti, în cazul prezentuluiproiect).

Obiectivele specifice

Dezvoltarea capacităţii tine-rilor de a alege, selecta şi înţelegeinformaţia scrisă.

Înţelegerea valorilor deonto-logice şi a codurilor etice ale pre-sei scrise şi dezvoltarea capacităţiide selecţie a informaţiilor înfuncţie de un set de valori.

Creşterea capacităţii de organi-zare şi asociere a tinerilor, cuscopul de realizare şi imple-mentare de proiecte în beneficiulcomunităţii locale.

Evidenţierea rolului învăţăriiexperienţiale şi stagiilor practiceîn procesul educaţional şi deorientare profesională.

Care sunt principalelebeneficii ale participării laproiectul Hi, School:

Tinerii învaţă cum se constru-ieşte un ziar, de câţi oameni estenevoie într-o redacţie, rolul aces-tora, sistemele de lucru, de strân-gere a informaţiilor, editare şipublicare, modul în care se pro-movează, distribuie şi vinde o pu-blicaţie.

Tinerii învaţă că au dreptul deacces la orice informaţie deinteres public, dezvoltă relaţii cuautorităţile şi comunitatea, vădcum se vinde publicitate în propri-ul instrument media.

Proiectul determină tineriiparticipanţi să îşi dezvolte spiritulde iniţiativă şi să dezvolte comu-nităţi specifice, alături de alţitineri interesaţi de jurnalism şimass-media.

Proiectul conduce la dise-minarea de informaţii valoroase şicu impact în rândul comunităţiilocale, în special în rândultinerilor.

Ediţii trecute

Proiectul Hi,School! –ediţiasector 4, Bucureşti a fost organizatîn 2013, cu sprijinul PrimărieiSectorului 4.

A fost prima ediţie a progra-mului nostru, un proiect pilot,care s-a bucurat de o bună partici-pare din rîndul elevilor de liceudin sector şi ne-a ajutat să per-fecţionăm programul.

Am tipărit o publicaţie aproiectului, realizată de elevii par-ticipanţi în cadrul programului,12 pagini, full color, cu un tiraj de1.500 de exemplare, distribuite întoate unităţile de învăţământ şiinstituţiile publice din sector.

Am organizat un eveniment definalizare a proiectului în data 1iunie 2013, în Parcul LumeaCopiilor.

Articolele scrise de elevi încadrul temelor săptămânale aufost publicate pe site-ul proiectu-lui, într-o secţiune specială online.

Am lansat o pagină oficială peFacebook, dar şi un grup închis dediscuţii dedicat participanţilor încadrul programului.

Au participat la selecţiileiniţiale aproximativ 100 de elevi,din rândul cărora au fost selectate16 persoane care au făcut partedin redacţia proiectului.

Am realizat zece seminarii şi

workshopuri gratuite susţinute deprofesionişti din media, timp de10 săptămâni, în fiecare vineri.

În 2014 a avut loc cea de-adoua ediţie a programului Hi,School! în municipiul Slatina.

Proiectul a început în octombrie2014 şi s-a finalizat la mijlocullunii decembrie 2014. În cadrulredacţiei Hi, School! Slatina auparticipat 10 elevi de la trei liceedin oraş.

Aceştia au luat parte la maimulte seminarii organizate laColegiul Naţional Radu Greceanuşi susţinute de jurnalişti din presalocală şi profesionişti din mass-media.

Hi, School! | Luni, 8 decembrie 201412

Un proiect special

Hi, School! - un program deviitor