gr. g. tocilescu, dacia înainte de romani, tipografia academiei
TRANSCRIPT
Dacia - Inainte de romaniwww.cimec.ro
DACIA
CEHCETAIU ASliPHA POPOHELORU CARH AG LOCUfTC TIElULE llOMA~E JJE A STANti'A IJGNAHII, MAl INAINTE IJE CONCt.JISTA ACESTOHC
'J'IEHI IJE COTHJ\ DIPEHATOI{JULL: THAIANC
nE
GR. (t TOCILEf'ICU o,,l,ru iu ~iiatiele fllosuli(e. - l.imli•ln ia drer,tn. - leiDI>rl eorrespondiale ~lin .\r~de1aioi RUIUm ii allu S.,.,i;t.tii
Arehol~~Jiee dia lloim. - l:lm ulln ~olri dr~ Dante~ khdts ~'in PM~is
":? __ _
. .- '~
'-, -~-· --- ..
PARTEA 1. GROGRAPIII'.! ANTICA A IJACJF:(. - PAHTIU 11. E'rJJ:-<OJR.\Pfi(A ll.\CI~:J.
•Sequirnur prohaLilia. nec ultra quam id . t[UOd n•risirnile occurrerit, progredi ~ossumns. rt rerrllere sine pertinacia et rPfelli sine irarundia pamti s urnus. •
ti el' ro.
No. 1!:1. SnunA. Ac~o~MII!J, No. Hl.
1880. www.cimec.ro
J{embnt .~i 8frrr1•11'1l Geu~1·aftt tJ.IIn AcadciJI.ioi Rumcmc.
Membru allu Itrstilutului ftrcluolugicu rlin Roma, o-i allu Soâ•f•tlri
nrc!U'olo!Jice din .Mosctw,
V tchiu JlinistnJ allu Cultdont ,<i allu lurtfi•tl"r": I'tiiJ!ir·,..
l'rojessore de w·cheolortia lu Cuice.J'Iiifulcrt ri'iu ];,rcllrest·i.
H OM MAGI 1..i
www.cimec.ro
PRECUVENTARE
Societatea Academica Romana a publicatu anco d'in annulu, 187.1 unu premiu instituilu de d. Alexandru Odobescu pentru cellu mal hunu memoriu : « assupr'a poporeloru cari au locui tu tierrile romane de· a stang'a Dunarii, mai nainte de concuist'a acestoru tierri de co tra imperatoriulu Traianu. »
Pene in sesiunea annului 1877 nu s'a presintatu ansa nici-unu manuscriptu, cu tote prelungirile in mai multe renduri alle concur sului.
Acesta laudabila staruintia d'in partea invetii..llei companii, imi dede indernnulu, eit in timpu de mai multi anni, sa urmarescu cu reb dare ::;i fora intrerupere studiulu cestiuniloru ethnographice grele si complicate alle Daciei anle-romane:
ln ver'a annnlui 1876 reusii a da acesl.om cercetari form'a unei diserlatiuni, ce amu presentatu in limb'a germana Universitatii d'in Prag'a, pentru a fi admisu la essamenile de Doc.toratu in Sciintile filosofice. Lucrarea ga::;i, peste ori-ce asteptari alle melle, ua aproba tiune cu atâtu mai magulit6re , cu catu ea venea de la nisce illu stri professori ca : dd. HOfler si O. Hirschfeld, insarcinati cu cerce tarea elaboratului.
Aslu-feliu incuragiatu in ântiele-rni incecari , continuaiu studiile celle mulln inlesnite prin avuti'a bihliotecilorn din Prag'a si Vienn'a; :-i dupo ua prefacere radieale a lucrarii primitive ~ amu indrasnitu a rc:::punde in fine ehcmarii Societatii nostre Academice. Acest'a, in
www.cimec.ro
4
sesiunea annului 1877, bine-voi a acorda unanimulu seu sufragiu memoriului nostru purtandu dreptu devisa cuv~ntele lui Cicerone :
« Sequimur probabil ia, nec ultra quam id , quod verisimilc occur rerit, progredi possumus, et refellere .sine pertinacia et refelli sine iracundia parati sumus. »
In tratarea subiectului ne-amu silitu a ne tine, catu se pote, de program·a concursului, formulata in urmatorele patru puncte :
• Aceste cercetari aru fi indreptate : f: 1, assupr'a geographiei antice a Daci ei d'in timpii anteriori asic
«diaminteloru romane dintr'ens'a; "2, assupr'a. originei, denumiriloru si dislindiuniloru ethnographice
« alle poporeloru carii au locui tu aceste tierri; « 3, assupr'a religiunii, institutiuniloru, legiloru, usuriloru si gra
•dului de civilisatiune alle acellorn popore, avendu-se in vedere si «monumentele de ori-ce natura, carii s'au pututu pastra de la densele;
« 4, assupr· a vestigieloru remase d'in limbile loru. »
Partea antaiu presenta ua analisa in ordine chronologica a notiu niloru geographice cuprinse in autorii classici he11eni si romani de spre Daci'a, completate aceste notiuni prin ajutorulu monumenteloru vechi epigraphice si chartographicc.
In partea dou'a se cerceteadia, prin probe limbi..Jtice, physiologice si ethowgice, caroru rasse si grupe de poporu appartinu locuitorii ante riori colonisarii romane a Daciei : Scythi, Agathirsi, Geti si Daci.
Capitolele II, Vll si Vlll suntu consacrate expunerii amenuntite a opiniuniloru, ce scriitorii vechi. si moderni, au emisu in acesta ce stiu ne.
Cercetarile limbistice a vendu de obiectu aprope · exclusivu terrimulu lexicalicu, amu renduitu pre cathegorii resturile d'in vocabularulu limbei scythe (cap. III) si geto-dace (cap. IX) : cuvinte transmise cu semnificatiunea loru, cuvinte a caroru semnificatiune nu se arretta de anticitate, numi proprii de persone, de popore, de locuri, munti si riuri, cullese crin scriitori, inscriptiuni si d'in alte monumente.
Resultatele ce ne dete studiulu filologicu am c.autatu sa le intarimu prin informatiunile hysiographice procurate de H'.riitorii veehimei, de craniologia si de operele de arta grece si romane, cea-ce c.onstitue cuprinsulu capitoleloru V si .X.
www.cimec.ro
5 ------.---- ·--- -----·~-
[n capitolele 1V i XT se stuctiadia : earacterulu nat.ionalu si fa
cultatile intelectuale, obiceiurile private, institutiunile si credintile re ligiose~ inslilutiunile civile, politice si militare, induslri'a si comerciulu Scythiloru, Get.iloru si Dacilorn; iara capitolulu XH He ocupa cu mo numentele antc-române~ de ori-ce natura, aflate in Daci'a Hi cu clas sificarea Ioru chronologica i ethnica.
l n fine capitolulu din urma (XIII) incheia aceste cercetari numai printr'na privire retrospectiva a resultateloru dobendiLc, si deschide in acelasi timpu callea cotre a trei'a parte a iucrarii ce am intreprinsu, cotrc partea istorica, ce cugetu in curendu a o da la lumina, ca unu supplementu la volumulu de facia.
Multiumita generositatii Academiei Romane, unu numeru insem natu de stampe, charti geographice si de figur~ in corpulu chartii, ese cutate celle mai multe Ia Paris, inlesnescu forle intiellegerea textului, presentandu-se cititorului nu numai simpl'a descriptiune, dero si for m'a obiectului descrisu.
Câtu pentru methodulu ce am urmatu, si isvorele cu cari ne-amu servitu in tradarea subiectului , nu ne sfiimu a o spune , co arq.u cautatu totu-de-a-un'a sa nu ne deparlamu de preceptele adeveratului methodu sciintificu, si sa ne folosimu de isvorele celle mai bune de informatiune ce ne au statu la indem1ma, fora a ne lasâ vre-ua data a fi ademeniti de argutiile eronate, aberatiile ridicule si demonstra tiile speciose,- ori unde le-amu intalnitu - caci, pentru a dice cu barbatulu de sciintia carui'a suntu inchinate aceste modeste rode alle studiului si alle hotaririi, -pentru ·a dice· cu d. Odobescu, «scnm «petatea celloru ce avemu de aparatu mi-a impusu dreptulu si dato «rinti'a de a nesocoti mâniele, fa<;isie seu infundate, alle celloru cari, "la noi, punu sciinti'a pre citi retacile» si chiaru voescu s'o mono polisedie.
Neaparatu, nu am prel.enlinnea eo lucrarea de facia , fiindu co a dobenditu ){wrii vieloriei , n ·a trebui tu sa aiba multe lacune si im perfediuni invcderate , peste cari judecatorii ei luminati trecura cu indulgentia, pentru a consider{t numai partile celle finite si complete alle sellc.
Parte d'in aceste lacune semnalate de insesi Sodetatea Aeadernica. parte recunoscute de noi insi-ne, le-amu indeplini tu cu ocasimwa
www.cimec.ro
6
revisuirii consciintiose la care amn snpusu cl'in nou, in timpn de mai bine de eloi anni, oper'a presenia.
Adesea ad<wgandu, adesea stergendu, lotu-de-aun·a aplicându se veritatile crilicei assupr'a propriei i16stre luerari, scimu co multe mai t·emimu anco de facutu, mulle anco de indreptatn.
Critic'a luminata si nepartinitore va tine fora imlouiala serna ele greutatile mulliple cu cari amu avulu a lnpl~t : in inwsligat in nea is v6reloru; in adunarea maleriale[oru imprasliale sub rap pori ulu tim pului si allu inlregimei, in deslegarea in line a unoru ee;:;Liuni peste cari zace i ntuncriculu vecmiloru si gramad'a de systeme cellc mai contradicut6rc allc sciintiei moderne.
Ea nu va pune în :5arcin'a autorului tolc lipsele , nici din caus'a loru) ea va arunca seu uesocoti.ac~sla carle.
l'uris, J,j lkce111bl'e 1880
CuNOS61~'l'IEJ.E VECHIJ.ORU SCRIITORI can;CI SI ROM.\:\1 UE!:!l'ltt:: 'l'lt:JUI,g I'V:'iTlCE, 31ll At.ESU
DEHI'RE n~m'A Tlt.\JA:'iA
CJ.PITOLULU I.
De lu llomeru pene ht llero1lotu. ra_gin:l.
§ 1. Obiectulu >tudiului de htci<l.- Valorca relativa a notiunikru geographice trautimise __ _ ,Je :Lntid asupr'a ticrriloru dunareue • . . . . . . . • . 25
§ 2. l'riiUelc traJitiuui geographice alle Greciloru despre tienile de la l\lal't'a-Ncagra ~nutu detorite contactului cu Phenicianii. - Navigatiunea Argonautiloru . • . 26
§ :J. Cunosciutiele geographice alle lui Homeru despre nordulu Tln·aciei, despre Hipe- molgi, Abieni si Cimmeri . . • . . . . . . • • • 27
§ 4. Hcsiodu mentioncdia cellu d'anteiu rîurile Istrus.si Ardescos, pre Scythii hipemolgi, galactopaghi, pre Arimaspi etc. • • . . . • . • . 28
§ 4. ~'uiHlarea colonidoru .greccsci la Marea-F egra si intinderea cuuoscintielot·u g~ogra- phice Je>prc tierrilc scythicc.- Poem'a oq•hica despre navigatiuneo. argonantica. 29
§ li. Datele Gcographice in fragmentele poctiloru Cyclici: Arktinos Milesianulu Alcaeus, Poisandros d'in Kameiros in Rhodo$ si Aristeas :Jt)
§ 7. Expeditiunra lui Dariu regele Pcrs:Ioru cont.r'a Scythiloru d'in Europa contribue la respandirea. cunnoilcinticloru despre tierrile si populatiuniie de la Dunare si Marea- Neagra.- Lyricii, thragicii si commedianii grcd vorLcscu mai desu despre deuselc. 30
§ 8. Logographii Hecatcu .le la l\Iiletu si Hellanicos d'in lllytilene asupra. Srylhiei eu ropene. . . .
§ 9. Rcsumat!•lu capit<>lului 1-iu • , •
32
www.cimec.ro
Herodotu.
§ 1. Method'a critica istorica a isvorcloru in ce prirc.scc gcographi'.t vcchia lasa anco furte multu de dori tu. - Litteratur'a asupra ca~tii a. 1 V-a d'in Istoriile lui Herodotu. 33
§ 2. lstorWe lui Herodotu suntn in capulu celloru mai pretio3e isvorc a.llo istoriei antice. - E!actitatea. descrieriloru sclle geographice si istorice . . . . . . . 34
§ 3. Cnractcrulu episodicu allu cartii a IV-a. . ...:.. De unde a cullesu Herodotu informatit:,lile cuprinse in l'artea IV-a; cun~scintiele sele autoptice; isvorele scrise, communica- tinni verbale . . . . . . . . . . . . • . . . . . • 35
§ 4. Conturulu si intinderea Scythiei dupo Hc. oJob. - Este fonn'a Scythiei unu patru- lateru ·~ - 'fheori'll lui Niebuhr des11r~ conturulu 8cythioi . . . . . • • . 39
§§ 5 si 6. Hotarele Scythiei.- Ce 11ortiune d'in Tiarr'a-llomauesca facea parte d'iu Scythi'a.. ~O
§§ 7 si 8 Istru si afluet:tii sui.- Diferitele id~ntillcatinui alle aflueutiloru Duna.rei : Pu· rata, Tiaranto9, .Ararus, Napari~, Orde~sus, Mo.ris, Atlas, Auras, si Tibis:s, cu nu- mirile celloru de astadi . . . • . • . . . . . • . • . . . . 43
§ !i. Natnr'a muntusa a Ardl'alului recse d'in textulu herodotia.nu. ·- Dcscritltiunca Scy- thiei data Je Hcrodo:u este correcta in tra~urile iei principale . 48
§ 10. Productinnile minerale. vegetalc si animale alle Scythioi f>O
§ 11. Comercinlu Scythiei 51
§ 12 Popu!atiunilo Scythioi si determiu::.rea territoriului locui tu de flc-carc d'in ello 52
§ 13. Agatirsii locnitori ai Transilvaniei, l'yginii, ai 'l'emes:nuci. ·- Cestiuuilc nesigure ce
§
ne lasa aualyd'a dateloru lui Herodotu despre tierrile uostrc . . . . . . . 53
CAPITOJ,UI.U Ill-lca.
1. Descriptiunea Scythiei de cotre Hippocratu . . . • . • .
§ 2. Epboros Je la Kyme nurnesce ccllu cl';Lrrteiu pre Carpidi la Istros, prc Arotercs si pre Nouri.- Carpidii nu suutu de confundatu nici cu Ca!ipidii, nici cu Agatirsii; ci suntu aceiasi cu K~p;;to:vo!, Carpii lui Ptolemcu . . ;15
§ 3. lntreprin,lcrile resboiuice alle lui Alessandru Ccllu Mare la Dnuar~ ,!,!>~opera prc Get.i in campiile Tierrii-Romauesci. - Arrianu despru acesta expditiunc . 56
§ 4. Aristotclu despre Scythi'a, muntii Rhipei si Arcynicni, granclc de la Marea-Ncgra; animale, paseri, reptili si pesci d'in Scythi'a . . . . . . . . . . . . . 57
§ 5. Polybios d'in Megalopolis de>crie structur'a de! tii Dunarei, pretiuindu prc susu pute- rea de !'luviune a liuviului. ·- Ellu asicdi'a la guJ•ele lstrului pre llastami . . . 58
www.cimec.ro
Romanii.
§ 1. Romanii ne procura sciintie mai determinate asupra Geographiei Daciei. gratia ope- ratiuniloru lorn resboinicc la Dunare . . • • . . • 58
§ 2. Caesar despre muntii Daciei. - Ellu numesce cellu d'anteiu riulu Danubius si pre Daci. . . . . . . . . . C: . . . r,9
§§ 3 si 4. Poe.tii Horatiu si Ovidiu despre Geti si alte popore de la Dunare 59
§ 5. Datele geographico)lle lui Strabo despre Daci'a. • .
§ 6. Pomponiu Mella despre Scythi'a europena, despre Aga.tirsi, Nenri etc
§§ 7 si 8. Pliniu-cellu-Betranu si Tacitu despre geographi'a Daciei.
CAPITOLULU V-lea.
l'tolemeu.
§ 1, •Divinnlu g~ographu• este cellu d'anteiu care tratedia Da~ia ca na unitate terrîto ria\e deosebita, in marginele-i naturale, si cu numcrose numi de poporatiuni si lo-
6S
65
65
curi intr'ensa n~cunoscute pene la densuln.-Hotarcle Daci ei. t, 7
§§ 2, 3 si 4. 1\Inntii, rîurile, locuitorii si cetatile J?aciei. . • . 68
§. 5. Cestinnilc de resolvatu la analys'a geographiei Da.ciei a lui Ptolemeu. 70
§ 6. Ua mare parte d'in da.t~le lui Ptolemeu despre Daci'a. vinn directu de la Marinus Ty- rianuln.-Chipulu de lucrare alin acfshtia este de totu curiosu . . . . • , 71
§ 1. Tabl'a ethnograflca a Dnciei data de Ptolemeu nu correspunde cu raporturile in 6- intia rl'in timpuln seu, ci ca starea Daci ei inainte de cucerirea lui 'l'raianu.- Pto· lemen seu liJnrinus nn a utiLsnt isvMele topogmphice romane despre Dari'a, ci numai rl''atinui alle callctorilorn. . . . , . 7'2
§ 8. Prin ce midilo~e se potu fixa orasieic Daciei indicat~ !le Ptolemen. 7;;
§ !l. Cifrele longitucliniloru si latitudiniloru insemnate de Ptolemcu suntu departe do a fi esacte. -R•'snlbtelc la cari au ajnnsu Gzmo si Goos.~ in stndiulu comparatint alin gradelorn lui Ptolemeu si alin celloru in realitate, pentru Daci'a.-Nu pote fl vorb'l\ de catn !le ua conformitate approximativa a positinniloru geographice. 7ti
§ 10. Chartele ce insocescu t.ractatuln geographicu alin lui Ptolemeu suntu desemnateanco d'iu timpuln acestui'n, dupo cellc facnte de 1\Iarinns de lu 'fyru ; ero Agathodae mon le-a refacutu mai tardiu nnmai.-Controvers'a cestiunei. -- Cea mai vtchia representbtinne chartographica a Daciei lui Ptolemeu se a tia in mannscriptulu de la Vatopodi d'in mnntele:Athoe, si de aceia o reprodncemu in fac-simile. . 78
§ 11. Carncterulu nuthenticu allu Tablei Per~tinge1·iane. desemnata snb imperatulu Ales· snntll'll Scv~ru uupo modeluri si mesnratori mai "l'erhi, unele datandu ch'aru de la Orbis Pictus de sub porticulu lui Angustu. . . . . . . . . . . • . 78
www.cimec.ro
1.0
~ 1 '! Mnnlii si riuri!~ Daciei tlnpo Tahl'n I'.:nt.ingeriana.
~ n. C'l'lle tr~i reticlc principale de drumuri in Daci'a; tleterminr.rca posit'unri cetat,J.,rn, casklelnru ~~u mansitmrloru Daciei de pre Tabl';t I'cutingcriana prin ltjutorulu ind'r.at.innci di~tantirlnrn rl'in eharla. a !latfl<>rn lui Ptolrlllrn, a gcogmphulni Ha.- v~nnntu, !i mai cu sema a i•tscriptiunilnru romane. . . . • . 81
§§ 14 si 15. Ce 3lte numiri de Ioralitati ronmne in Dar.i'a.w:nHa cl'in tablele ccratl' desco perite in Transilvan i'n d'in monumcntde·<~rig-raphicr si ol'in Cosmographi'a Anno· nymului Ha~ennatu ~ . . . . . . . . . . . !12
~ 1 r.. Cetatile Daciei in Ptolcmcu, si idl'ntificatiunca leru cu celle de astndi ~~~.
§ 1-:. Lista ptolrllleiana a triburilont dac-~ nu cor~spunrle relatinniloru factice d',n epoc'a candu a fostu s0risa \CÎrca an. 150 d. Chr.). ci unorn relatinni d';ntr'ua epoca nnte riora multu cuceririi Daci ci.- Poporcle invrcinate cn Daci' a. dnpo 'fa bl'a Pentinge riann si Ptolemen.--Tnbl'n Pcntingeriana rrpresenta douc epoce: 1°, sccl•htlu l-in allu erei crestine, candu s'a. facuta chart'a primitiva dupo Orbis Pictus alin lui Agrippa de snb porticulu Octa1·ia; 2°, secolulu allu IV-lea ca nelu s'a insemna tu pe acelasi 0riginnlu: statiun'le si caile ce le icga intre tlen,;ek -- Pene la rlesemna rra linieloru cu statiunile !om, pre originalulu cho.rtU primitive a Do.ciei se c;tco. uumele locuitoriloru iei, a cclloru siesse afiuenti dunareni, si cat.c·Vfl cetati dacc. cari, d'in lips'a de spaciu, s'o;n stersll d'in locnln lorn pcnL n a ff scrise aiurea. 97
C!PlTvLULU VI-lea.
'l'opographl'a ante-romaua a Daciel.
§ 1. Trebue a se deosebi in nomenclatur'n topi ca pa,t.rata de scriitori partea anume ce se pare a fî anteri6ra cnceririi române. 101
§ ?.. Numi de munt.i si rle riuri d'in epoc'a ante-romana.
§ 3. Cetati ante-romane. Elle continua si dupo cuc~rire a'si pastra numele loru, unele fl. indn reintocmite dnpo ~ystcmuln romanu.-Nnmi de c~t.at.i, statiuni s~u nJan~i-
101
§ 4. Poporele Daciei ino.inte di Romani.
PARTEA II-a
ETHNOGRAPHI'A DACJEI
DACIEI INAIX'l'E DE RoMar.
Cea mal reahla popolatlone a Daciel si descoperirile arclteologlce st «prelstorlctv
§ 1. Dosbatereo. problemei d('8pre patri'a. si limb'a primitiva a Imlo-Europeiloru - Pa- rerea despre nascerca ncestor'a in platoulu emnicn aprope de Hincluknsh este totu atatu u•• pucin:t istorica ca •i acre!\ pentru n~scer('U loru in ramp:ile d'in suJulu
www.cimec.ro
11
Europci.-Iudo-Enro,Jcii s~ impart in tlonP mari IHmidtlocitc gruppe: a .AI'iiloru in .!si'a si a Bu?·opeilont. - Prim'a grupa s·~ suL-imparte: in Erani si Indieni, a doua: in g-rnp'a nordica: Crlti, Germani si I,etto>lavi, si in grup'a sudica. gn•co italici si thraco-lllyrici. ·- Proba co Europeii a formatu ua data unu singnrn po- porn, vorbindu aceiasi limba. . • • . • • . . . . . . . . 105
§ 2. Epocele de petra, brou7.n si feru suntu cpoce culturale seu st.adii de clcsvoltnre indis tincte, o la tu rate seu trecendu unele iutr'altele, allc unei familii de popore de aceinsi msa.-Prmluctcle epocei de petra fiU suntu de atribuitu unei populatiuni primitivn ds rassa finno·iberica anteriora cmigrarii in Europ'a a familiei imlo-tUI'OlJene, niri relle de bronzu seu de feru-.A.riiloru Resaritului.-- Kc propnnemu a cerceta prin philologie, physiologie si ethol('gic carci'11 rassc si grupe de popore apnrtinu lot•ui torii tierriloru de la Dunare: Scythii, Agatirsii, Gctii si Dacii, si ce urme ne a lasata d'in limb'a si monumentele de ori-ce natura allc loru . lOS
. CAPITOLUL U Il-lea.
Scytllil.
§ 1. Importanti 'Il. cestiuuci despre originea Scytqiloru.~ Dfosebirea intre Scythu c nu me ethnographicu, si ca nume appclntivu pentru tote poporele nomade al le Nordu- lui si Resaritului . . . . . . . 109
§ 2. A1;alys'a t;ra.ditiuniloru despre originea Scythiloru. 11 O
§ 3. Flavius-Jos•phus despre Scythi .. 111
§ 4. Opiniunile moderne emise pene acum asupr'a originei Scythiloru.·-Combaterea ar- gumenteloru pe care se reazima parerea despre mongolismulu loru. • 112
§ 5. Theori'a lui Schafarik despre Scyt.hi, si impo~ibilitatile ce se presenta. . u;;
§ 6. Soythii sun tu In do-Europei, anso nu Germani, nici Slavi. nici stremosi ai Slavilorn, Litvaniloru si Germanilorn, ci appartinu groppului eranicu- Opiniunile lui Do- ualclson, I. Grimrn, Halling; Pinkert.on, Schleicher, Lindncr, Zeuss si l\liil\enhof. 116
§ 7. Combat•}r,•a. theoriei lui C'uno despre slavismulu Srythiler 117
CAPITOJ,ULU III-lsa
Probe philologlee
GLoseARU ScrTRicc.
Greutatile ce presenta stuclinlu resturiloru cl'in limbele celle vechi.- Unu asemenea glos· sa.ru numai d'in punctuln ele vedere istoricu se pote tace • 11!l
Cuvinte transmise cn semnificatiunea lor. ·. • • . • . 120 Cuvinte a cnroru insemnare nn s'a trausmisu de antici tate . 12 l GJo,;sp date eli tln·ase, de• o in realitate scythe • • . • . 12G Numi proprii sr·ythice pe inscriptinnile pontice. • _ . . 126
P.esuUatl'le a11aly~d cuvinteloru scyt.lw, si cons~cintide faptulni co Si·yt.hii suntn Erani 128
www.cimec.ro
12
CAPlTOLULli IV-lea
P r o b e e t h o l o g 1 c e.
§ 1. ldealisarea. Scythiloru in litteratur'a greca si romana.
§ 2. Singurulu autoru care vorbesce din propria'i cunnoscintia si de proprii Scythi este He rodotu, cea mai autentica fontana despre moravurile, credintiele si obiceiurile aces-
129
§ 3. Constitutiunea si dh·isiunea politica si administrativa a regatului Scythicu.-Obice iuri resboinice.- Productinni industriale.-1\letalurgi'a.- Armele si tactiC'a Scy thilorn. . • . .
§ 4. Institutiuni si creJintie religiose .:tlle Scythiloru. - Cultulu specialu alin dieului Marte, si sacrificiile umane si animale pentru d~nsulu, la fie-care annu.- -Ce facea cându unu Scythu, insultaiu de unu altulu. nu putea singurn sa'si resbune iR
132
contra'i. . . , • . • . • • • • • . . , . . • . • . . . 134
§ 5. Class'a ghicitoriloru si a Enareiloru.-Juramentuln la. Scythi.-Obiceiurile la tmmor mentarea regiloru, si descrierea. unui tumuln scythicu de la Kerci. - lmmormen tarea la Scythii cei de obte, si obiceiurile dupo immormentare.-Scythii ben san g~le Je la primulu inimicn ucisu in bataia; d'in craniile Jusimanilom mai inver• siunati facea…
DACIA
CEHCETAIU ASliPHA POPOHELORU CARH AG LOCUfTC TIElULE llOMA~E JJE A STANti'A IJGNAHII, MAl INAINTE IJE CONCt.JISTA ACESTOHC
'J'IEHI IJE COTHJ\ DIPEHATOI{JULL: THAIANC
nE
GR. (t TOCILEf'ICU o,,l,ru iu ~iiatiele fllosuli(e. - l.imli•ln ia drer,tn. - leiDI>rl eorrespondiale ~lin .\r~de1aioi RUIUm ii allu S.,.,i;t.tii
Arehol~~Jiee dia lloim. - l:lm ulln ~olri dr~ Dante~ khdts ~'in PM~is
":? __ _
. .- '~
'-, -~-· --- ..
PARTEA 1. GROGRAPIII'.! ANTICA A IJACJF:(. - PAHTIU 11. E'rJJ:-<OJR.\Pfi(A ll.\CI~:J.
•Sequirnur prohaLilia. nec ultra quam id . t[UOd n•risirnile occurrerit, progredi ~ossumns. rt rerrllere sine pertinacia et rPfelli sine irarundia pamti s urnus. •
ti el' ro.
No. 1!:1. SnunA. Ac~o~MII!J, No. Hl.
1880. www.cimec.ro
J{embnt .~i 8frrr1•11'1l Geu~1·aftt tJ.IIn AcadciJI.ioi Rumcmc.
Membru allu Itrstilutului ftrcluolugicu rlin Roma, o-i allu Soâ•f•tlri
nrc!U'olo!Jice din .Mosctw,
V tchiu JlinistnJ allu Cultdont ,<i allu lurtfi•tl"r": I'tiiJ!ir·,..
l'rojessore de w·cheolortia lu Cuice.J'Iiifulcrt ri'iu ];,rcllrest·i.
H OM MAGI 1..i
www.cimec.ro
PRECUVENTARE
Societatea Academica Romana a publicatu anco d'in annulu, 187.1 unu premiu instituilu de d. Alexandru Odobescu pentru cellu mal hunu memoriu : « assupr'a poporeloru cari au locui tu tierrile romane de· a stang'a Dunarii, mai nainte de concuist'a acestoru tierri de co tra imperatoriulu Traianu. »
Pene in sesiunea annului 1877 nu s'a presintatu ansa nici-unu manuscriptu, cu tote prelungirile in mai multe renduri alle concur sului.
Acesta laudabila staruintia d'in partea invetii..llei companii, imi dede indernnulu, eit in timpu de mai multi anni, sa urmarescu cu reb dare ::;i fora intrerupere studiulu cestiuniloru ethnographice grele si complicate alle Daciei anle-romane:
ln ver'a annnlui 1876 reusii a da acesl.om cercetari form'a unei diserlatiuni, ce amu presentatu in limb'a germana Universitatii d'in Prag'a, pentru a fi admisu la essamenile de Doc.toratu in Sciintile filosofice. Lucrarea ga::;i, peste ori-ce asteptari alle melle, ua aproba tiune cu atâtu mai magulit6re , cu catu ea venea de la nisce illu stri professori ca : dd. HOfler si O. Hirschfeld, insarcinati cu cerce tarea elaboratului.
Aslu-feliu incuragiatu in ântiele-rni incecari , continuaiu studiile celle mulln inlesnite prin avuti'a bihliotecilorn din Prag'a si Vienn'a; :-i dupo ua prefacere radieale a lucrarii primitive ~ amu indrasnitu a rc:::punde in fine ehcmarii Societatii nostre Academice. Acest'a, in
www.cimec.ro
4
sesiunea annului 1877, bine-voi a acorda unanimulu seu sufragiu memoriului nostru purtandu dreptu devisa cuv~ntele lui Cicerone :
« Sequimur probabil ia, nec ultra quam id , quod verisimilc occur rerit, progredi possumus, et refellere .sine pertinacia et refelli sine iracundia parati sumus. »
In tratarea subiectului ne-amu silitu a ne tine, catu se pote, de program·a concursului, formulata in urmatorele patru puncte :
• Aceste cercetari aru fi indreptate : f: 1, assupr'a geographiei antice a Daci ei d'in timpii anteriori asic
«diaminteloru romane dintr'ens'a; "2, assupr'a. originei, denumiriloru si dislindiuniloru ethnographice
« alle poporeloru carii au locui tu aceste tierri; « 3, assupr'a religiunii, institutiuniloru, legiloru, usuriloru si gra
•dului de civilisatiune alle acellorn popore, avendu-se in vedere si «monumentele de ori-ce natura, carii s'au pututu pastra de la densele;
« 4, assupr· a vestigieloru remase d'in limbile loru. »
Partea antaiu presenta ua analisa in ordine chronologica a notiu niloru geographice cuprinse in autorii classici he11eni si romani de spre Daci'a, completate aceste notiuni prin ajutorulu monumenteloru vechi epigraphice si chartographicc.
In partea dou'a se cerceteadia, prin probe limbi..Jtice, physiologice si ethowgice, caroru rasse si grupe de poporu appartinu locuitorii ante riori colonisarii romane a Daciei : Scythi, Agathirsi, Geti si Daci.
Capitolele II, Vll si Vlll suntu consacrate expunerii amenuntite a opiniuniloru, ce scriitorii vechi. si moderni, au emisu in acesta ce stiu ne.
Cercetarile limbistice a vendu de obiectu aprope · exclusivu terrimulu lexicalicu, amu renduitu pre cathegorii resturile d'in vocabularulu limbei scythe (cap. III) si geto-dace (cap. IX) : cuvinte transmise cu semnificatiunea loru, cuvinte a caroru semnificatiune nu se arretta de anticitate, numi proprii de persone, de popore, de locuri, munti si riuri, cullese crin scriitori, inscriptiuni si d'in alte monumente.
Resultatele ce ne dete studiulu filologicu am c.autatu sa le intarimu prin informatiunile hysiographice procurate de H'.riitorii veehimei, de craniologia si de operele de arta grece si romane, cea-ce c.onstitue cuprinsulu capitoleloru V si .X.
www.cimec.ro
5 ------.---- ·--- -----·~-
[n capitolele 1V i XT se stuctiadia : earacterulu nat.ionalu si fa
cultatile intelectuale, obiceiurile private, institutiunile si credintile re ligiose~ inslilutiunile civile, politice si militare, induslri'a si comerciulu Scythiloru, Get.iloru si Dacilorn; iara capitolulu XH He ocupa cu mo numentele antc-române~ de ori-ce natura, aflate in Daci'a Hi cu clas sificarea Ioru chronologica i ethnica.
l n fine capitolulu din urma (XIII) incheia aceste cercetari numai printr'na privire retrospectiva a resultateloru dobendiLc, si deschide in acelasi timpu callea cotre a trei'a parte a iucrarii ce am intreprinsu, cotrc partea istorica, ce cugetu in curendu a o da la lumina, ca unu supplementu la volumulu de facia.
Multiumita generositatii Academiei Romane, unu numeru insem natu de stampe, charti geographice si de figur~ in corpulu chartii, ese cutate celle mai multe Ia Paris, inlesnescu forle intiellegerea textului, presentandu-se cititorului nu numai simpl'a descriptiune, dero si for m'a obiectului descrisu.
Câtu pentru methodulu ce am urmatu, si isvorele cu cari ne-amu servitu in tradarea subiectului , nu ne sfiimu a o spune , co arq.u cautatu totu-de-a-un'a sa nu ne deparlamu de preceptele adeveratului methodu sciintificu, si sa ne folosimu de isvorele celle mai bune de informatiune ce ne au statu la indem1ma, fora a ne lasâ vre-ua data a fi ademeniti de argutiile eronate, aberatiile ridicule si demonstra tiile speciose,- ori unde le-amu intalnitu - caci, pentru a dice cu barbatulu de sciintia carui'a suntu inchinate aceste modeste rode alle studiului si alle hotaririi, -pentru ·a dice· cu d. Odobescu, «scnm «petatea celloru ce avemu de aparatu mi-a impusu dreptulu si dato «rinti'a de a nesocoti mâniele, fa<;isie seu infundate, alle celloru cari, "la noi, punu sciinti'a pre citi retacile» si chiaru voescu s'o mono polisedie.
Neaparatu, nu am prel.enlinnea eo lucrarea de facia , fiindu co a dobenditu ){wrii vieloriei , n ·a trebui tu sa aiba multe lacune si im perfediuni invcderate , peste cari judecatorii ei luminati trecura cu indulgentia, pentru a consider{t numai partile celle finite si complete alle sellc.
Parte d'in aceste lacune semnalate de insesi Sodetatea Aeadernica. parte recunoscute de noi insi-ne, le-amu indeplini tu cu ocasimwa
www.cimec.ro
6
revisuirii consciintiose la care amn snpusu cl'in nou, in timpn de mai bine de eloi anni, oper'a presenia.
Adesea ad<wgandu, adesea stergendu, lotu-de-aun·a aplicându se veritatile crilicei assupr'a propriei i16stre luerari, scimu co multe mai t·emimu anco de facutu, mulle anco de indreptatn.
Critic'a luminata si nepartinitore va tine fora imlouiala serna ele greutatile mulliple cu cari amu avulu a lnpl~t : in inwsligat in nea is v6reloru; in adunarea maleriale[oru imprasliale sub rap pori ulu tim pului si allu inlregimei, in deslegarea in line a unoru ee;:;Liuni peste cari zace i ntuncriculu vecmiloru si gramad'a de systeme cellc mai contradicut6rc allc sciintiei moderne.
Ea nu va pune în :5arcin'a autorului tolc lipsele , nici din caus'a loru) ea va arunca seu uesocoti.ac~sla carle.
l'uris, J,j lkce111bl'e 1880
CuNOS61~'l'IEJ.E VECHIJ.ORU SCRIITORI can;CI SI ROM.\:\1 UE!:!l'ltt:: 'l'lt:JUI,g I'V:'iTlCE, 31ll At.ESU
DEHI'RE n~m'A Tlt.\JA:'iA
CJ.PITOLULU I.
De lu llomeru pene ht llero1lotu. ra_gin:l.
§ 1. Obiectulu >tudiului de htci<l.- Valorca relativa a notiunikru geographice trautimise __ _ ,Je :Lntid asupr'a ticrriloru dunareue • . . . . . . . • . 25
§ 2. l'riiUelc traJitiuui geographice alle Greciloru despre tienile de la l\lal't'a-Ncagra ~nutu detorite contactului cu Phenicianii. - Navigatiunea Argonautiloru . • . 26
§ :J. Cunosciutiele geographice alle lui Homeru despre nordulu Tln·aciei, despre Hipe- molgi, Abieni si Cimmeri . . • . . . . . . • • • 27
§ 4. Hcsiodu mentioncdia cellu d'anteiu rîurile Istrus.si Ardescos, pre Scythii hipemolgi, galactopaghi, pre Arimaspi etc. • • . . . • . • . 28
§ 4. ~'uiHlarea colonidoru .greccsci la Marea-F egra si intinderea cuuoscintielot·u g~ogra- phice Je>prc tierrilc scythicc.- Poem'a oq•hica despre navigatiuneo. argonantica. 29
§ li. Datele Gcographice in fragmentele poctiloru Cyclici: Arktinos Milesianulu Alcaeus, Poisandros d'in Kameiros in Rhodo$ si Aristeas :Jt)
§ 7. Expeditiunra lui Dariu regele Pcrs:Ioru cont.r'a Scythiloru d'in Europa contribue la respandirea. cunnoilcinticloru despre tierrile si populatiuniie de la Dunare si Marea- Neagra.- Lyricii, thragicii si commedianii grcd vorLcscu mai desu despre deuselc. 30
§ 8. Logographii Hecatcu .le la l\Iiletu si Hellanicos d'in lllytilene asupra. Srylhiei eu ropene. . . .
§ 9. Rcsumat!•lu capit<>lului 1-iu • , •
32
www.cimec.ro
Herodotu.
§ 1. Method'a critica istorica a isvorcloru in ce prirc.scc gcographi'.t vcchia lasa anco furte multu de dori tu. - Litteratur'a asupra ca~tii a. 1 V-a d'in Istoriile lui Herodotu. 33
§ 2. lstorWe lui Herodotu suntn in capulu celloru mai pretio3e isvorc a.llo istoriei antice. - E!actitatea. descrieriloru sclle geographice si istorice . . . . . . . 34
§ 3. Cnractcrulu episodicu allu cartii a IV-a. . ...:.. De unde a cullesu Herodotu informatit:,lile cuprinse in l'artea IV-a; cun~scintiele sele autoptice; isvorele scrise, communica- tinni verbale . . . . . . . . . . . . • . . . . . • 35
§ 4. Conturulu si intinderea Scythiei dupo Hc. oJob. - Este fonn'a Scythiei unu patru- lateru ·~ - 'fheori'll lui Niebuhr des11r~ conturulu 8cythioi . . . . . • • . 39
§§ 5 si 6. Hotarele Scythiei.- Ce 11ortiune d'in Tiarr'a-llomauesca facea parte d'iu Scythi'a.. ~O
§§ 7 si 8 Istru si afluet:tii sui.- Diferitele id~ntillcatinui alle aflueutiloru Duna.rei : Pu· rata, Tiaranto9, .Ararus, Napari~, Orde~sus, Mo.ris, Atlas, Auras, si Tibis:s, cu nu- mirile celloru de astadi . . . • . • . . . . . • . • . . . . 43
§ !i. Natnr'a muntusa a Ardl'alului recse d'in textulu herodotia.nu. ·- Dcscritltiunca Scy- thiei data Je Hcrodo:u este correcta in tra~urile iei principale . 48
§ 10. Productinnile minerale. vegetalc si animale alle Scythioi f>O
§ 11. Comercinlu Scythiei 51
§ 12 Popu!atiunilo Scythioi si determiu::.rea territoriului locui tu de flc-carc d'in ello 52
§ 13. Agatirsii locnitori ai Transilvaniei, l'yginii, ai 'l'emes:nuci. ·- Cestiuuilc nesigure ce
§
ne lasa aualyd'a dateloru lui Herodotu despre tierrile uostrc . . . . . . . 53
CAPITOJ,UI.U Ill-lca.
1. Descriptiunea Scythiei de cotre Hippocratu . . . • . • .
§ 2. Epboros Je la Kyme nurnesce ccllu cl';Lrrteiu pre Carpidi la Istros, prc Arotercs si pre Nouri.- Carpidii nu suutu de confundatu nici cu Ca!ipidii, nici cu Agatirsii; ci suntu aceiasi cu K~p;;to:vo!, Carpii lui Ptolemcu . . ;15
§ 3. lntreprin,lcrile resboiuice alle lui Alessandru Ccllu Mare la Dnuar~ ,!,!>~opera prc Get.i in campiile Tierrii-Romauesci. - Arrianu despru acesta expditiunc . 56
§ 4. Aristotclu despre Scythi'a, muntii Rhipei si Arcynicni, granclc de la Marea-Ncgra; animale, paseri, reptili si pesci d'in Scythi'a . . . . . . . . . . . . . 57
§ 5. Polybios d'in Megalopolis de>crie structur'a de! tii Dunarei, pretiuindu prc susu pute- rea de !'luviune a liuviului. ·- Ellu asicdi'a la guJ•ele lstrului pre llastami . . . 58
www.cimec.ro
Romanii.
§ 1. Romanii ne procura sciintie mai determinate asupra Geographiei Daciei. gratia ope- ratiuniloru lorn resboinicc la Dunare . . • • . . • 58
§ 2. Caesar despre muntii Daciei. - Ellu numesce cellu d'anteiu riulu Danubius si pre Daci. . . . . . . . . . C: . . . r,9
§§ 3 si 4. Poe.tii Horatiu si Ovidiu despre Geti si alte popore de la Dunare 59
§ 5. Datele geographico)lle lui Strabo despre Daci'a. • .
§ 6. Pomponiu Mella despre Scythi'a europena, despre Aga.tirsi, Nenri etc
§§ 7 si 8. Pliniu-cellu-Betranu si Tacitu despre geographi'a Daciei.
CAPITOLULU V-lea.
l'tolemeu.
§ 1, •Divinnlu g~ographu• este cellu d'anteiu care tratedia Da~ia ca na unitate terrîto ria\e deosebita, in marginele-i naturale, si cu numcrose numi de poporatiuni si lo-
6S
65
65
curi intr'ensa n~cunoscute pene la densuln.-Hotarcle Daci ei. t, 7
§§ 2, 3 si 4. 1\Inntii, rîurile, locuitorii si cetatile J?aciei. . • . 68
§. 5. Cestinnilc de resolvatu la analys'a geographiei Da.ciei a lui Ptolemeu. 70
§ 6. Ua mare parte d'in da.t~le lui Ptolemeu despre Daci'a. vinn directu de la Marinus Ty- rianuln.-Chipulu de lucrare alin acfshtia este de totu curiosu . . . . • , 71
§ 1. Tabl'a ethnograflca a Dnciei data de Ptolemeu nu correspunde cu raporturile in 6- intia rl'in timpuln seu, ci ca starea Daci ei inainte de cucerirea lui 'l'raianu.- Pto· lemen seu liJnrinus nn a utiLsnt isvMele topogmphice romane despre Dari'a, ci numai rl''atinui alle callctorilorn. . . . , . 7'2
§ 8. Prin ce midilo~e se potu fixa orasieic Daciei indicat~ !le Ptolemen. 7;;
§ !l. Cifrele longitucliniloru si latitudiniloru insemnate de Ptolemcu suntu departe do a fi esacte. -R•'snlbtelc la cari au ajnnsu Gzmo si Goos.~ in stndiulu comparatint alin gradelorn lui Ptolemeu si alin celloru in realitate, pentru Daci'a.-Nu pote fl vorb'l\ de catn !le ua conformitate approximativa a positinniloru geographice. 7ti
§ 10. Chartele ce insocescu t.ractatuln geographicu alin lui Ptolemeu suntu desemnateanco d'iu timpuln acestui'n, dupo cellc facnte de 1\Iarinns de lu 'fyru ; ero Agathodae mon le-a refacutu mai tardiu nnmai.-Controvers'a cestiunei. -- Cea mai vtchia representbtinne chartographica a Daciei lui Ptolemeu se a tia in mannscriptulu de la Vatopodi d'in mnntele:Athoe, si de aceia o reprodncemu in fac-simile. . 78
§ 11. Carncterulu nuthenticu allu Tablei Per~tinge1·iane. desemnata snb imperatulu Ales· snntll'll Scv~ru uupo modeluri si mesnratori mai "l'erhi, unele datandu ch'aru de la Orbis Pictus de sub porticulu lui Angustu. . . . . . . . . . . • . 78
www.cimec.ro
1.0
~ 1 '! Mnnlii si riuri!~ Daciei tlnpo Tahl'n I'.:nt.ingeriana.
~ n. C'l'lle tr~i reticlc principale de drumuri in Daci'a; tleterminr.rca posit'unri cetat,J.,rn, casklelnru ~~u mansitmrloru Daciei de pre Tabl';t I'cutingcriana prin ltjutorulu ind'r.at.innci di~tantirlnrn rl'in eharla. a !latfl<>rn lui Ptolrlllrn, a gcogmphulni Ha.- v~nnntu, !i mai cu sema a i•tscriptiunilnru romane. . . . • . 81
§§ 14 si 15. Ce 3lte numiri de Ioralitati ronmne in Dar.i'a.w:nHa cl'in tablele ccratl' desco perite in Transilvan i'n d'in monumcntde·<~rig-raphicr si ol'in Cosmographi'a Anno· nymului Ha~ennatu ~ . . . . . . . . . . . !12
~ 1 r.. Cetatile Daciei in Ptolcmcu, si idl'ntificatiunca leru cu celle de astndi ~~~.
§ 1-:. Lista ptolrllleiana a triburilont dac-~ nu cor~spunrle relatinniloru factice d',n epoc'a candu a fostu s0risa \CÎrca an. 150 d. Chr.). ci unorn relatinni d';ntr'ua epoca nnte riora multu cuceririi Daci ci.- Poporcle invrcinate cn Daci' a. dnpo 'fa bl'a Pentinge riann si Ptolemen.--Tnbl'n Pcntingeriana rrpresenta douc epoce: 1°, sccl•htlu l-in allu erei crestine, candu s'a. facuta chart'a primitiva dupo Orbis Pictus alin lui Agrippa de snb porticulu Octa1·ia; 2°, secolulu allu IV-lea ca nelu s'a insemna tu pe acelasi 0riginnlu: statiun'le si caile ce le icga intre tlen,;ek -- Pene la rlesemna rra linieloru cu statiunile !om, pre originalulu cho.rtU primitive a Do.ciei se c;tco. uumele locuitoriloru iei, a cclloru siesse afiuenti dunareni, si cat.c·Vfl cetati dacc. cari, d'in lips'a de spaciu, s'o;n stersll d'in locnln lorn pcnL n a ff scrise aiurea. 97
C!PlTvLULU VI-lea.
'l'opographl'a ante-romaua a Daciel.
§ 1. Trebue a se deosebi in nomenclatur'n topi ca pa,t.rata de scriitori partea anume ce se pare a fî anteri6ra cnceririi române. 101
§ ?.. Numi de munt.i si rle riuri d'in epoc'a ante-romana.
§ 3. Cetati ante-romane. Elle continua si dupo cuc~rire a'si pastra numele loru, unele fl. indn reintocmite dnpo ~ystcmuln romanu.-Nnmi de c~t.at.i, statiuni s~u nJan~i-
101
§ 4. Poporele Daciei ino.inte di Romani.
PARTEA II-a
ETHNOGRAPHI'A DACJEI
DACIEI INAIX'l'E DE RoMar.
Cea mal reahla popolatlone a Daciel si descoperirile arclteologlce st «prelstorlctv
§ 1. Dosbatereo. problemei d('8pre patri'a. si limb'a primitiva a Imlo-Europeiloru - Pa- rerea despre nascerca ncestor'a in platoulu emnicn aprope de Hincluknsh este totu atatu u•• pucin:t istorica ca •i acre!\ pentru n~scer('U loru in ramp:ile d'in suJulu
www.cimec.ro
11
Europci.-Iudo-Enro,Jcii s~ impart in tlonP mari IHmidtlocitc gruppe: a .AI'iiloru in .!si'a si a Bu?·opeilont. - Prim'a grupa s·~ suL-imparte: in Erani si Indieni, a doua: in g-rnp'a nordica: Crlti, Germani si I,etto>lavi, si in grup'a sudica. gn•co italici si thraco-lllyrici. ·- Proba co Europeii a formatu ua data unu singnrn po- porn, vorbindu aceiasi limba. . • • . • • . . . . . . . . 105
§ 2. Epocele de petra, brou7.n si feru suntu cpoce culturale seu st.adii de clcsvoltnre indis tincte, o la tu rate seu trecendu unele iutr'altele, allc unei familii de popore de aceinsi msa.-Prmluctcle epocei de petra fiU suntu de atribuitu unei populatiuni primitivn ds rassa finno·iberica anteriora cmigrarii in Europ'a a familiei imlo-tUI'OlJene, niri relle de bronzu seu de feru-.A.riiloru Resaritului.-- Kc propnnemu a cerceta prin philologie, physiologie si ethol('gic carci'11 rassc si grupe de popore apnrtinu lot•ui torii tierriloru de la Dunare: Scythii, Agatirsii, Gctii si Dacii, si ce urme ne a lasata d'in limb'a si monumentele de ori-ce natura allc loru . lOS
. CAPITOLUL U Il-lea.
Scytllil.
§ 1. Importanti 'Il. cestiuuci despre originea Scytqiloru.~ Dfosebirea intre Scythu c nu me ethnographicu, si ca nume appclntivu pentru tote poporele nomade al le Nordu- lui si Resaritului . . . . . . . 109
§ 2. A1;alys'a t;ra.ditiuniloru despre originea Scythiloru. 11 O
§ 3. Flavius-Jos•phus despre Scythi .. 111
§ 4. Opiniunile moderne emise pene acum asupr'a originei Scythiloru.·-Combaterea ar- gumenteloru pe care se reazima parerea despre mongolismulu loru. • 112
§ 5. Theori'a lui Schafarik despre Scyt.hi, si impo~ibilitatile ce se presenta. . u;;
§ 6. Soythii sun tu In do-Europei, anso nu Germani, nici Slavi. nici stremosi ai Slavilorn, Litvaniloru si Germanilorn, ci appartinu groppului eranicu- Opiniunile lui Do- ualclson, I. Grimrn, Halling; Pinkert.on, Schleicher, Lindncr, Zeuss si l\liil\enhof. 116
§ 7. Combat•}r,•a. theoriei lui C'uno despre slavismulu Srythiler 117
CAPITOJ,ULU III-lsa
Probe philologlee
GLoseARU ScrTRicc.
Greutatile ce presenta stuclinlu resturiloru cl'in limbele celle vechi.- Unu asemenea glos· sa.ru numai d'in punctuln ele vedere istoricu se pote tace • 11!l
Cuvinte transmise cn semnificatiunea lor. ·. • • . • . 120 Cuvinte a cnroru insemnare nn s'a trausmisu de antici tate . 12 l GJo,;sp date eli tln·ase, de• o in realitate scythe • • . • . 12G Numi proprii sr·ythice pe inscriptinnile pontice. • _ . . 126
P.esuUatl'le a11aly~d cuvinteloru scyt.lw, si cons~cintide faptulni co Si·yt.hii suntn Erani 128
www.cimec.ro
12
CAPlTOLULli IV-lea
P r o b e e t h o l o g 1 c e.
§ 1. ldealisarea. Scythiloru in litteratur'a greca si romana.
§ 2. Singurulu autoru care vorbesce din propria'i cunnoscintia si de proprii Scythi este He rodotu, cea mai autentica fontana despre moravurile, credintiele si obiceiurile aces-
129
§ 3. Constitutiunea si dh·isiunea politica si administrativa a regatului Scythicu.-Obice iuri resboinice.- Productinni industriale.-1\letalurgi'a.- Armele si tactiC'a Scy thilorn. . • . .
§ 4. Institutiuni si creJintie religiose .:tlle Scythiloru. - Cultulu specialu alin dieului Marte, si sacrificiile umane si animale pentru d~nsulu, la fie-care annu.- -Ce facea cându unu Scythu, insultaiu de unu altulu. nu putea singurn sa'si resbune iR
132
contra'i. . . , • . • . • • • • • . . , . . • . • . . . 134
§ 5. Class'a ghicitoriloru si a Enareiloru.-Juramentuln la. Scythi.-Obiceiurile la tmmor mentarea regiloru, si descrierea. unui tumuln scythicu de la Kerci. - lmmormen tarea la Scythii cei de obte, si obiceiurile dupo immormentare.-Scythii ben san g~le Je la primulu inimicn ucisu in bataia; d'in craniile Jusimanilom mai inver• siunati facea…