1. G.A.- principalele reguli de igiena ale genunchiului

Reguli de igiena ortopedica pt genunchi

-mentinerea greutatii corporale cat mai aproape de greutatea ideala;

-evitarea mersului si a ortostatismului prelungit;

-evitarea mersului pe teren accidentat, urcat/coborat scri, pante;

-evitarea mersului pe tocuri inalte, rigide, subtiri;

-evitarea traumatismelor directe: loviri, cazaturi, stat in genunchi;

-evitarea pozitiilor prelungite in flexie maxima (ghemuit, lotus);

-de evitat rotarile ample ale corpului cu piciorul fixat pe sol;

-efectuarea de miscari libere de flexie/extensie dupa repaus prelungit;

-corectare cu sustinatoare plantare;

-folosirea bastonului la mers in MS opus in S1,S2;de aceiasi parte in S3;

-exercitii si sporturi bazate pe pedalaj.

2. G.A.- Principii de tratamentTratamentul complex al gonartrozei 

Tratamentul pacientilor cu gonartroză este foarte complex. Se recomandă combinarea tratamentuluifarmacologic cu fizioterapia, si în cazurile avansate interventia chirurgicală. Dacă pacientul estesupraponderal si nu slăbeste, adesea terapia nu este eficienta deoarece articulatia este supusă în continuareunui stres semnificativ.

Terapia medicamentoasaMedicamentele utilizate se pot cataloga în câteva grupe principale:Medicamente cu actiune lentă, adică fără efecte antiinflamatorii. În acest grup, intră: sărurile de aur, penicilina,etc.Medicamente antiinflamatorii nesteroidiene (AINS) sunt medicamente cu actiune imediată antiinflamatorie,antialgică.

Electroterapiasau căldura profundă se aplică pentru efectul antalgic şi musculotrop. Se folosesc toatefrecventele de curent:• curent galvanic în special sub forma ionogalvanizării;• bai galvanice, galvanizări, ionoforeză (de ex. cu ClCa2);• curenti diadinamici, pentru efecte antalgice si miorelaxante si vasculotrofice;• curenti interferentiali cu efect decontracturant şi antalgic;• ultrasunete cu efecte antalgice, decontracturante antifibronzante, de asuplizare a structurii periarticulare.Sedintele de electroterapie se aplică zilnic timp de 10-30 minute, iar numărul lor este de 10-12 zile.

Laserterapia

reprezintă amplificarea luminii prin emisie stimulată de radiatii şi este un adjuvant pretios înafectiuni reumatologice.Laserterapia are efect: analgezic,miorelaxant, antiedematos, accelerarea microcirculatiei

Masajulare un rol principal chiar de la începutul programului de recuperare, datorită efectelor favorabilecare în functie de manevrele utilizate pot fi : efect antalgic si miorelaxant; stimularea propriocepţiei cumentinerea tonusului muscular;efectul circulator si biotrofic tisular local (tonifiant).

Tratamentul kinetoterapeutic al gonartrozeiAcest tratament este alcatuit dintr-unprogram de exercitii pasive, active, active cu rezistentaprogramelaborat in functie de evolutia bolii si de stadiul acesteia, de catre un kinetoterapeut. In nici un caz sedintelede kinetoterapie nu se pot desfasura la domiciliul pacientului fara supravegherea medicala a unuikinetoterapeut.

Tonifierea musculara- Slabiciunea cvadricepsului reprezinta cel mai important predictor al limitarilor functionale ale membruluiinferior - Extensorii puternici pot scadea impulsul incarcarii membrului inferior prin incetinirea fazei de deceleraredinaintea atacului cu talonul; se asociaza cu scaderea durerii si a dizabilitatii- Se va urmari refacerea fortei extensoare pentru ultimele 20 grade- Se executa izometrii ( daca exista inflamatie, cu precautii ptr pacientii cardiaci ), izotonii in lant kineticdeschis si inchis

Mobilizare articulara- In primul rand pentru castigarea extensiei complete, apoi pentru marirea flexiei ( posturari, mobilizariactive, pasive, stretching pentru cvadriceps si ischiogambieri )

  - Pentru activitati functionale – 70 grade ptr mers pe teren plat, 83 pentru urcat scari, 93 pentru ridicare de pe un scaun + extensie completa

Efectele exercitiului fizic:- Refacere/mentinere mobilitate articulara – unghiuri de mobilitate utila (ex ROM, ex stretching)- Refacere tonus muscular – forta musculara, rezistenta, control muscular, control motor si coordonare,stabilitate articulara (ex isotonice, ex in lant inchis)- Echilibru si stabilitate- Echilibru si proprioceptie- se pare ca un program aerobic de mers este eficace- Protectie articulara- Complianta la exercitiu terapeutic-activitatea fizica in primele luni este cel mai puternic predictor alcompliantei pe termen lung

3. G.A- tratament in etapa I de debut

dureri in ortostatism prelungit si mers pe teren accidentat; incapacitate interminenta de fixare a genunchiului la mers; usoara hipotrofie a cvadricepsului; crepitatii articulare moderate.

    Astfel in etapa initiala, medicatia antiinflamatoare-antalgica ca si fizioterapia, in general nu reprezinta un tratament patogenic, ci doar simptomatic, care poate deveni indirect daunator, creand o falsa impresie de ameliorare.        Singura forma eficienta de tratament ramane kinetoterapia in care se urmareste:

tonifierea musculaturii care intareste genunchiul in mers, cvadricepsul in principal, mobilizare articulara, urmarindu-se mentinerea unei amplitudini complete de miscare

(recastigarea extensiei complete).

Tot pentru mobilitatea articulara se recomanda, ca dupa un repaos prelungit in pat si pe scaun, sa se execute cateva miscari de flexie-extensie din genunchi inainte de a se ridica in ortostatism si de a merge. Mersul pe bicicleta este extrem de favorabil.

4. G.A- tratament in etapa a II-a de stare

   Etapa a 2-a, caracterizata prin:

dureri intense care apar repede in ortostatism si mers; mobilitate a genunchiului limitata; hipotonie si hipotrofie importanta a cvadricepsului, care determina o instabilitate activa; crepitatii intense; radiografia arata o reducere a spatiului articular.

    Kinetoterapia se bazeaza pe:

posturari pentru corectarea flexumului si a deviatiilor posibile in plan frontal; tonifierea musculara a cvadricepsului dar si a ischiogambierilor; mobilizarea articulara pentru recastigarea extensiei complete si pentru marirea flexiei,

utilizandu-se toate tehnicile cunoscute (posturari, mobilizari pasive, active, cu piciorul alunecand pe o planseta, etc).

5. G.A.-tratament in etapa a III-a de final

Etapa a 3-a, finala caracterizata prin decompensare severa, definitiva, ireversibila a genunchiului:

durerile sunt prezente le orice miscare, chiar si in repaos; genunchiul este aproape permanent in reactie inflamatorie; deficit motor sever; deformarea reliefului articular; insuficienta de cvadriceps; mersul aproape imposibil fara sprijin pe carje, bastoane, sau cadru.

     Kinetoterapia in aceasta faza are urmatoarele obiective si mijloace:

evitarea cu strictete a oricarei forme de suprasolicitare articulara; posturari pentru corectarea flexumului de genunchi; mentinerea sau recuperarea fortei musculare; mentinerea sau recastigarea mobilitatii articulare pentru flexie-extensie; refacerea stabilitatii genunchiului; refacerea controlului muscular dinamic pentru mers (coordonare, echilibru, stabilitate); mentinerea unei bune functionalitati mioartrokinetice cat si la membrul inferior opus.

Programele de kinetoterapie in gonartroza-sunt utile in S1, S2; ca program preoperator in S3;-se desfasoara in pozitii de descarcare, se evita incarcarea pe un genunchi flectat.1.posturarea corecta- se evita flexum de genunchi, se folosesc orteze pt devierivalg/var/flexum , sustinatoare plantare;2.tonifierea musculara-pe cvadriceps dar si pe musculatura supradiacenta (fesier);3.mentinerea si cresterea mobilitatii articulare-refacerea extensiei complete,unghiurile functionale pt flexie cat mai mult conservate: 40' -pe teren plat; 80-90'-urcat/coborat scari;4.refacerea stabilitatii pasiva si activa- exercitii in lant kinetic inchis, genoflexiuni,pedalaj;5.rezistenta la efort- a aparatului extensor ;6.coordonare- exercitii in lant kinetic inchis;7.terapia ocupationala- bazata pe sporturi si activitati cu descarcare de greutate.

6. C.A.- principalele reguli de igiena ale soldului

Coxartroza reprezinta afectarea cronica degenerativa a articulatiei solduluice apare in conditii etiologice foarte variate, dar cu acelasi rezultat finat,deformarea articulara invalidanta.Este o afectiune relativ des intalnita, fiind si cea mai invalidanta dintreartroze, putand evolua spontan pana la infirmitati grave

*evitarea statului prelungit în picioare;*evitarea mersului îndelungat;*evitarea mersului pe terenuri accidentate;*men inerea unei greut i corporale normale; *odihna, repausul se vor face în decubit i nu pe fotolii sau scaune.*evitarea pozi iilor prelungite, fixe, mai ales cele de stând pe scaun.*utilizarea (corect ) a bastonului de câte ori apare durerea sau imediat ce primele semne decoxartroz au ap rut. Este interzis mersul chiop tat pentru a se evita purtarea bastonului; *corectarea inegalit ii membrelor inferioare (dac este cazul) prin adaosul la tocul  pantofului. Corectarea nu este necesar decât de la o diferen a de 1,3 cm în sus; *evitarea pantofilor cu tocuri înalte;

*executarea în fiecare zi a programului special de gimnastic pentru old, compus dinexerci ii de mobilizare,echilibru,coordonare i de tonifiere muscular .

7. C.A.- aspect clinice si principalele semen obiective si subiectivea )examenu l c l i n i c - s emne sub i ec t i ve s i ob i ec t i ve  b)investigatii paraclinice- ex radiologie, probe laborator a) Examenul clinic- semne subiective si obiective

Debutul bolii este insidios. Durerea apare insidios ca o fatigabilitate cuintensitate crescanda.Durerea este de tip mecanic,este agravată de mers,desprijin prelungit, de oboseala si este calmată de repaus.Rar unii bolnavi audureri nocturne.Impotenta functionala este de intensitate variabila,la inceputfatigabilitate precoce la alergare sau la urcatul scarilor,apoi ca o jena ce-lîmpiedica sa-si lege sireturile pantofilor, sa-si incruciseze picioarele,schiopătarea aparand in general dupa 2-5 ani de evolutie.

Semne obiective:Bolnavul se examineaza in mers, stand in picioare.La mers putem observaschiopatarea,bolnavul evitand sa se sprijine pe membrul inferior afectat.Candin picioare se observa la bolnav o atitudine vicioasă,cu membrulinferior in usoara flexie si rotat extern.În decubit la examinarea mobilitatiiarticulatiei coxofemurale,se remarcă o limitare dureroasa a flexiei coapsei pe bazin abducţiei si rotatiei.În decubit ventral observbam si limitarea extensieicoapsei.Semnele locale de inflamaţie lipsesc. b)

 Investigatii paraclinice- ex radiologic, probe laborator Se efectueaza examenul de fata al bazinului ortostatism, iar pentruaprofundare sunt necesare radiografii si din alte incidenteâ.Radiografia standard arata de partea afectata:-o pensare a interliniului articular -osteofitoză pe zonele,marginale ale capului femural-osteoscleroza cu osteocondensare de o parte si de alta a pensarii in zona de presiune maximă-osteoporoza sub forma de geode in capul femural şi în cotil .

8. C.A.-Kinetoterapia si enumerarea principalelor obiective si metode

Obiectivele programului de recuperare:calmarea durerii;prevenirea instal rii redorii articulare;prevenirea instal rii atitudinilor vicioase ale oldului; corectarea pozi iei bazinului cu men inerea unei func ionalit i cât mai bune a coloaneilombare; recuperarea func ional a articula iei coxofemurale: refacerea stabilit ii,refacerea mobilit ii;

refacerea controlului muscular dinamic pentru mers:coordonare, echilibru, abilitate(evitându-se astfel mersul chiop tat);

reeducarea mersului; protejezarea articula iei oldului în decursul anilor.

Program recuperator:Postur ri pentru evitatea flexumului:

1.decubit dorsal la marginea patului l sând membrele inferioare s atârne jos din pat. Aten ie s nu se lordozeze coloana lombar ; 2.decubitul ventral, eventual cu un sac de nisip pe sacru i o pern mic sub genunchi;

Postur ri pentru evitarea rota iei externe:

1. ezând pe sol, genunchii flecta i, picioarele a ezate cu talpa pe sol, pe o linie în afaracoapselor; 2.în pozi ia de ezând pe un scaun cu picioarele pe sol, se caut ca picioarele s se afle câtmai în afara scaunului, genunchii fiind apropia i unul de altul;3.uneori, pentru noapte, pot fi folosi i supor i pentru picioare i gambe, care oblig membrele inferioare s r mân în pozi ie anatomic blocând tendin a spre rota ie extern .Program recuperator se va concentra pe exerci iile de flexie- extensie, rota ia intern i abduc iea oldui:

1.decubit dorsal, se flecteaz oldul cu i f r flexie de genunchi, eventual cu ajutorulmâinilor se trage spre piept genunchiul;2.din decubit dorsal se flecteaz trunchiul cu aplecarea acestuia deasupra coapselor, ceea cefor eaz flexia; 3.din decubit dorsal, încercând s se mobilizeze bazinul, se execut abduc ii ample ale oldului cu membrul inferior întins sau cu genunchiul flectat;4.în decubit dorsal, pacientul î i ine cu mâinile coapsa stâng flectat la piept:kinetoterapeutul face o priz la nivelul condililor femurali i execut rota ia intern iabduc ia; se repet cu coapsa dreapt 5.pacientul în decubit dorsal, cu flexie din old, genunchi i glezn ; kinetoterapeutul seopune mi c rii ³triplei extensii6.din decubit dorsal, contra ii izometrice: încerc ri de a realiza abduc ia oldului împotrivaunei rezisten e imobile;7.decubit dorsal, membrele inferioare întinse, se execut cercuri cât mai ample;8.din decubit ventral se execut extensii din old cu i f r genunchiul flectat la 90°. De  preferat cu rezisten ;9.din decubit lateral se execut flexii i extensii for ate, abduc ii i adduc ii ale oldului dedeasupra; 10.pacientul în decubit lateral: se face extensia coapsei în timp ce kinetoterapeutul împingeînainte bazinul;11.decubit lateral, membrele inferioare întinse, se ridic cât mai mult posibil membrulheterolateral, se men ine 3-4 sec. la nivelul maxim atins, apoi se coboar foarte încet. Serepet pân la oboseal ..Se repet cu cel lalt membru.12.pacientul în decubit heterolateral cu oldul i genunchii flecta ii la 90° , kinetoterapeutul  preseaz fa a lateral a piciorului, gambei i genunchiului, punând în tensiune fesierulmijlociu, apoi pelvitrohanterienii;13.din patrupedie se flecteaz trunchiul, for ând flexia coxofemural . 14.stând lateral în fa a oglinzii, bra ele pe lâng corp, se încearc corectarea posturii cifotice,cu concentrare pe senza ia kinestezic dat de postura corect . Se poate face acela i lucrudin stând cu fa a spre oglind .

15.biciclet ergometric timp de 5 minute, înc rcarea se va face în func ie de bolile asociate i de toleran a pacientului, dac nu este posibil se execut bicicleta din decubit dorsal