boala artrozica si coxartroza

26
Procesul artrozic (artroza) Definiţie : Artrozele sunt afecţiuni neinflamatorii ale articulaţiilor mobile (diartrodiale), caracterizate prin deteriorarea şi abraziunea cartilajului articular, precum şi prin leziuni hipertrofice ale extremităţilor osoase. Atrozele se caracterizează clinic prin: dureri, deformări articulare şi impotenţă funcţională, iar radiologic prin: pensarea spaţiului articular, osteofitoză, osteoscleroză subcondrală, iar uneori zone de osteoporoză circumscrisă. Toate articulaţiile pot fi atinse de artroză dar cele mai frecvente sunt: - articulaţia genunchiului 40% - articulaţiile interfalaginene 40% - articulaţia trapezo-metacarpiană 30% (rizartroza) - articulaţia şoldului 10% - articulaţiile corpurilor vertebrale (cervical) Celelalte articulaţii cum sunt : umărul, cotul sau glezna sunt mai rar afectate dar exista cazuri. Artroza este o boală cronică care evoluează treptat. Cel mai adesea, când apar durerile, cartilajul suferă deja un proces degenerativ (de aceea spunem că durerea este de origine mecanică). Etiopatogenie: Artrozele sunt boli ale vârstelor mijlocii şi înaintate, frecvenţa lor este mai mare peste 50 de ani afectând în mod egal ambele sexe. Examenul radiograficevidenţiază la mulţi subiecţi imagini caracteristice ale artrozei, dar numai 5-15% din cazuri se

Upload: ioana

Post on 11-Jun-2015

5.441 views

Category:

Documents


5 download

TRANSCRIPT

Procesul artrozic (artroza)Definiie : Artrozele sunt afeciuni neinflamatorii ale articulaiilor mobile (diartrodiale), caracterizate prin deteriorarea i abraziunea cartilajului articular, precum i prin leziuni hipertrofice ale extremitilor osoase. Atrozele se caracterizeaz clinic prin: dureri, deformri articulare i impoten funcional, iar radiologic prin: pensarea spaiului articular, osteofitoz, osteoscleroz subcondral, iar uneori zone de osteoporoz circumscris. Toate articulaiile pot fi atinse de artroz dar cele mai frecvente sunt: - articulaia genunchiului 40% - articulaiile interfalaginene 40% - articulaia trapezo-metacarpian 30% (rizartroza) - articulaia oldului 10% - articulaiile corpurilor vertebrale (cervical) Celelalte articulaii cum sunt : umrul, cotul sau glezna sunt mai rar afectate dar exista cazuri. Artroza este o boal cronic care evolueaz treptat. Cel mai adesea, cnd apar durerile, cartilajul sufer deja un proces degenerativ (de aceea spunem c durerea este de origine mecanic). Etiopatogenie: Artrozele sunt boli ale vrstelor mijlocii i naintate, frecvena lor este mai mare peste 50 de ani afectnd n mod egal ambele sexe. Examenul radiograficevideniaz la muli subieci imagini caracteristice ale artrozei, dar numai 5-15% din cazuri se asociaz i simptome caracteristice, determinnd boala artrozic. Etiologic, deosebim atroze primitive (de mbtrnie) i artroze secundare determinate de cauze locale. Boala artrozic este o form de reumatism degenerativ deoarece se datoreaz alterrilor cartilaginoase ce apar dup 40 de ani. In producerea leziunilor cartilaginoase nu este implicat numai fenomenul de mbtrnire ci i ali factori cum ar fi: 1. Factori mecanici: ce produc o alterare a cartilajului prin suprasolicitare datorit repartiiei inegale, anormale, a presiunilor articulare, cu o hiperpresiune n

anumite puncte. Obezitatea fiind un factor favorizant al artrozei prin ncrcarea articulaiilor portante, la nivelul coloanei vertebrale lombare i articulaiilor membrelor inferioare. 2. Factori traumatici: microtraumatismele au rol n degradarea suprafeelor cartilaginoase, iar traumatismee importante (fracturi, luxaii) antreneaz fie repartiii modificate ale presiunilor articulare, fie alterri ale cartilajului. 3. Factori endocrini i metabolici: n acromegalie, hormonul somatotrop este responsabil de hipertrofia cartilajului, nsoit de o nutriie deficitar i degenerescen secundar. Menopauza este nsoit de un dezechilibru hormonal ce favorizeaz leziunile specifice artrozei (osteoporoz). 4. Factori inflamatori cronici: dup unele inflamaii (poliartrit reumatoid) sau infecii (tuberculoz osteoarticular), cartilajul articular poate fi nlocuit de esut fibros cicatriceal, antrennd i alterri osoase i determinnd secundar apariia artrozelor. Mecanismul de producere a artrozei : Cartilajul articular joaca un rol fundamental n buna funcionare a articulaiei, cci el : - amortizeaz presiunile exercitate asupra articulaiei (compresibilitatea) - in structura sa condroplastele ocupate apoi de condrocite joaca rolul unor pneuri (elasticitatea) Grosimea cartilajului articular este variabila (1-12mm) n funcie de presiune ce se exercita pe suprafeele articulare. Cartilajul articular : - nu prezint terminaii nervoase - nu prezint vase de snge - are un coninut de ap ridicat (50-60%) iar deshidratarea cartilajului duce la micorarea elasticitii - este considerat un esut braditrof (cu metabolism redus) Apariia procesului artrozic nu are o cauz cunoscut, ns se fac studii pentru a se descoperi de ce cartilajul articular se deterioreaz. Exist numeroase teorii care explic parial acest proces iar factorii predispozani sunt cunoscui. Atunci cnd procesul de distrugere a condrocitelor este mai rapid dect regenerescena cartilaginoas, se diminueaz grosimea cartilajului, uzndu-se articulaia. n plus suprafaa articular devine rugoas i apar fisuri. Cnd cartilajul articular se reduce treptat n grosime se reduce spaiul articular iar n articulaie ocurile sunt parial amortizate. Suprafaa articular devine mai puin neted. Asupra osului de sub cartilaj (osul sub-condral) apare o for de presiune ridicat. Osul pentru a rezista i a amortiza aceast presiune suplimentar, devine mai gros i mai dens. Astfel apar proliferrile osoase (osteofite) i osteo-condensarea local. Modificrile articulare - diminuarea grosimii cartilajului i a spaiului intra-articular - pot antrena o modificare a poziiei articulaiei i deformri ale acesteia. Termenul de artroz

este desemnat n latin prin arthrosis deformans ceea ce nsemn deformri ale articulaiilor. Apoi osul adopt poziii ne-fiziologice, biomecanica articulaiei se modific, muchii i tendoanele sunt supuse unei supra-solicitri diferite => dureri, redori i dezechilibre musculare. Deci, artroza este caracterizat prin 3 leziuni anatomice : - lezarea cartilajului articular care se fisureaz, apar ulceraii (guri n cartilaj) putnd ajunge pn la os, lsndu-l descoperit. - leziunea osului nsui care se decalcifiaz n zonele decoaptare articular (osteoporoz) i se condenseaz n zonele de pensare articulara ( la nivelul zonelor de presiune instalndu-se osteoscleroza sub-condrala). - formarea la marginea articulaiei a micilor excrescene osoase denumite osteofite (sau ciocuri de papagal, dup forma lor radiologic).

1.caviti intra-articulare 2. scleroz sub-condral 3. osteofite 4. pensare Pe lng modificrile articulare menionate, pot aprea i inflamaii cauzate de fragmentele de cartilaj desprinse i mobilizate n spaiul intra-articular. Acestea determin o stimulare a secreiei de lichid sinovial i umflarea articulaiei. Evoluie i prognostic Artrozele au o evoluie lent, cu accentuarea leziunilor de uzur n timp, cu episoade dureroase acute intercalate cu lungi perioade de acalmie. Remisiunile pot fi spontane sau terapeutice, parcurgerea tuturor etapelor evolutive nefiind obligatorie. Stadializarea evolutiv fiind urmtoarea: - boala artrozic lent - boala artrozic clinic manifestat - boala artrozic activat

- boala artrozic ce compensat. Prognosticul este favorabil cu excepia unor coxartroze ce pot deveni invalidante. Artrozele nu duc la anchiloze sau compromiterea rticulaiei afectate. Tratamentul Tratamentul n boala artrozic este complex i i propune ca obiective: - ameliorarea durerii - diminuarea contracturii musculare i implicit a impotenei funcionale - ntrzierea degenerescenei articulare. Un tratament eficient presupune colaborarea permanent dintre, medicul recuperator, reumatolog, uneori ortoped i kinetoterapeut. n funcie de stadiul evolutiv, se folosesc programe kinetice ce urmresc: - ameliorarea durerii - ameliorarea forei musculare i creterea stabilitii pentru articulaiile portante - meninerea sau ameliorarea mobilitii articulare - controlul i reeducarea mersului Se prefer programe individualizate cu exerciii active, efectuate progresiv ca intensitate, numr de repetri durat.

Coxartroza (artroza oldului)Patologie reumatismal articular degenerativ i non-inflamatorie a oldului, coxartroza se caracterizeaz prin dureri de origine mecanic i o redoare articular care ntreine o jen funcional putnd deveni n scurt timp o patologie invalidant. Se disting doua mari forme de coxartroz : 1. Coxartroza primar : reprezentnd cca. o treime din cazuri are o etiologie necunoscut dezvoltndu-se la un old fr probleme din punct de vedere anatomic i fiind nsoit adesea i de alte manifestri artrozice. Apare mai frecvent la femei, vrsta medie fiind de 60 de ani. Tratamentul este nainte de toate unul conservator i simptomatic, intervenindu-se prin metoda chirurgical ct mai trziu posibil.

: 1. cap femural normal 2. artroza capului femural

- malformaiilor arhitectural 2. Coxartroza secundar (55% din cazuri) apare n urma malformaiilor congenitale (displazie= articulaie profund, cap femural mic i deformat; termen ce desemneaz o tulburare de dezvoltare; sau subluxaia oldului) sau dobndite (coxa plana, coxa magna, protuzie acetabular); - post-traumatic ( suprapunerea pe acetabulum sau osteo-necroza post- traumatic a capului femural, fracturile de col femural sau de cotil; - n urma anumitor coxite i afeciuni diverse (hemofilii, artropatii de origine metabolic sau nervoas); - n urma unei osteonecroze aseptice;

1. Protuzia capului femural

2. Coxa plana (old plan)

Coxartrozele secundare au o evoluie mai rapid, tratamentul n acest caz fiind : I. precoce, corectiv i de ordin preventiv la nceput, mai ales n cazul displaziilor sub-luxate; II. curativ n stadiul tardiv n coxartrozelor, n care fie se acioneaz prea trziu fie sunt operate prin metode corective; tratamentul medical i kinetoterapeutic aplicndu-se dup intervenie sau chiar naintea interveniei.

Coxartroz dezvoltat pe o epifizioliz (= alunecarea capului femurului datorit afectrii cartilajului de conjugare).

1. Coxa magna stnga SIMPTOMELE COXARTROZEI

2. Displazie coxo-femural

DURERILE Ele sunt de origine mecanic, n sprijin, mai ales la "demaraj" apoi limitnd mersul ncetul cu ncetul si ajungnd cu timpul s persiste noaptea. Sediul : crural anterior cel mai adesea, la nivelul plicii inghinale si iradiind pe fata antero- intern a coapsei, uneori pan la genunchi. Alteori durerile sunt posterioare sau n regiunea trohanterian. Cotaia durerii pentru a urmri evoluia cu tratamentul este urmtoarea : D0 fr durere D1 durere din cnd n cnd D2 durere frecvent D3 durere la mers D4 durere n repaus D5 durere n timpul nopii. Durerea determina scderea perimetrului de mers . REDOAREA Diminuarea amplitudinilor jeneaz din ce in ce mai mult gesturile vieii cotidiene

Trecerea n poziia pe vine, luarea osetelor, toaleta, viaa sexual etc.

Atitudinile vicioase : Flexum : care se compenseaz printr-o hiperlordoz lombar. Abducie : care antreneaz o oblicizare a bazinului cu ridicarea de cealalt parte si alungirea relativ de partea afectat. Adducia : care antreneaz o oblicitate a bazinului cu o scurtare relativ de partea afectat. Genunchiul subiacent n valgus si decompensat ncetul cu ncetul n genu valgum, cu artroza femoro-tibiala externa si laxitate de ligamente interne ale genunchiului. SEMNELE RADIOLOGICE Semnele radiologice caracteristice sunt cele de osteofitoz (ciocurile), de micorare a spaiului interarticular i apariia cavitilor patologice intra-articulare i a condensrilor osoase. Pensarea interliniului este dovada uzurii cartilajului. Pensarea este polar superioar, cel mai adesea. Ea poate fi global sau intern n coxartrozele interne. Osteofitele se dezvolt n toate direciile, la nivelul cotilului pe acoperi si la periferie cum i la nivelul din spatele fundului cotilului. La nivelul capului osteofitele pot s se dezvolte n jurul i mprejurul articulaiei i explicnd limitatarea micrilor. Condensarea osoas se dezvolt la nivelul zonelor de hiperpresiune, pe cap i pe cotil : triunghiul hiperpresiunii traduce bine suprancrcarea i locaia sa. Cavitile intraarticulare sunt frecvente si uneori voluminoase, pseudo-tumorale.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL Durerile coxartrozei pot simula uneori : - Nevralgia sciatic sau crural. - Coxopatii infecioase sau reumatismale. - Osteonecroza aseptic (corticoterapie). - Coxopatiile pagetice. - Artropatii tabetice. - Periatrita soldului. - Coxit = sindrom inflamator a soldului de etiologie infecioasa ( streptococ, stafilococ, germeni de origine urinara la persoanele n vrsta), reumatismal (in poliartrita reumatoid, spondilita anchilozant) sau micro-cristalina (calcifiere articular sau guta localizat rar la nivelul oldului) caracterizat prin dureri de lung durat chiar i n rapaus (n comparaie cu coxartroza unde durerea dispare cnd articulaia este scoas de sub ncrcare), limitarea amplitudinii de micare datorita durerii, VSH crescut, radiografie normal in perioada de debut dar cu demineralizare osoas i micorarea interliniului articular global (in comparaie cu coxartroza unde micorarea interliniul articular este localizat).

Algodistrofia soldului drept Demineralizare, fr alterare morfologica scheletica, nici pensare articulara, aspect fantomatic al capului femural.

Coxita a). In ortostatism: 1. Pensare globala a interliniului; 2. Demineralizare sub- condral; b). Faza de stare: 1. Pensare globala a interliniului; 2. Demineralizare sub- condral; 3. Cresttur osoas deschis la periferia cartilajului articular i gaur sub- condral.

Periartrita oldului drept 1. Calcifierea tendoanelor abductorilor. 2. Osteoscleroz subperiostal a marelui trohanter. 3. Osteoscleroz n zona de inserie a muchiului drept anterior. 4. La stnga nucleu acetabular detaat.

BILANTUL KINETOTERAPEUTIC N COXARTROZABilanul const n culegerea de informaii privitoare la durere, la articular, la deficitul muscular i apoi deficienele funcionale. redoarea

Durerea Gravitatea afectrii artrozice provoac diferite tipuri de durere. Ele sunt la nceput de tip mecanic, apoi din ce in ce mai frecvente pana la apariia unei dureri nocturne de tip inflamator. Trebuie astfel difereniat prezena i intensitatea durerilor n sprijin (cu ncrcare) i fr sprijin (fr ncrcare). Ele sunt adesea localizate la nivelul plicii inghinale, i n mod atipic la genunchi (dureri proiectate). Bilanul amplitudinilor articulare Bilanul goniometric al articulaiei coxofemurale este dificil deoarece aceast articulaie este inaccesibila la palpare. Compensrile sunt numeroase (regiunea lombar, sacro-iliaca) i dificile n a evalua obiectiv. Reperele utilizate pentru msurarea n plan frontal (abducie- adductie) sunt spinele iliace antero-superioare i mijlocul feei superioare a rotulei. - membrul netestat este poziionat n abducie cu gamba n afara mesei. Examinatorul controleaz bascularea frontal a bazinului n timpul micrilor de abducie i adducie.

Planul mesei, marele trohanter i cotilul extern sunt reperele utilizate pentru micrile n plan sagital. Cel care examineaz trebuie n prealabil s pun bazinul n poziia de referin. - flexia este testat n decubit dorsal, genunchi flectat, inducerea micrii de retroversie a bazinului, controlat cu o mana la nivelul sacrumului, d limitele amplitudinilor (fig. 1);

- extensia va fi testat n decubit dorsal la un capt al mesei, cu coxofemurala controlateral poziionat n prealabil n flexie (fig. 2). Testele pot fi efectuate in procubitus sau decubit lateral n funcie de obinuina pacientului. - rotaiile sunt testate in decubit dorsal. Aceste msuri pot fi practicate n poziia: genunchi flectat la captul mesei (fig. 3) sau n poziia: flexie old i genunchi.

Bilanul redorii musculare : Poziia de relaxare articular este n flexie, lejer abducie i rotaie extern.

Regsim o poziie antalgic apropiat de aceast schem, dar variabil n funcie de zona articulara suferind. Aceast atitudine merge, la curs lung, a fixa i antrena retraciile musculare, apoi capsulare. Trebuie deci a se verifica extensibilitatea ansamblului muchilor soldului cu o atenie deosebita la muchii poliarticulari care sunt primii ce se pot retracta. Pentru dreptul anterior examinatorul msoar flexia genunchiului, cnd pacientul este n decubit dorsal la captul mesei, oldul controlateral meninut n hiperflexie. Distana talon- fesa prezint inconvenientul de a plasa pacientul n decubit ventral. Pentru psoas, este suficient msurarea extensiei oldului n aceeai poziie. Extensibilitatea ischio-gambierilor este msurat n decubit dorsal cu cutarea unghiului popliteu. Amplitudinile articulare de adducie i abducie informeaz asupra extensibilitii muchilor aductori i abductori ai oldului poliarticulari (dreptul intern si tensorul fasciei lata).

Deficiene funcionale Stabilitatea Durerile de sprijin pot induce eschivri ale pasului purttor. (chioptat) Utilizarea unei crje controlaterale oldului afectat permite diminuarea leziunilor intra articulare i n consecin de diminuare a durerilor. Flexum-ul provoac o chioptare caracteristic n salutare atunci cnd insuficiena stabilizatorilor laterali provoac o basculare a bazinului n plan frontal. Aceast basculare, testata n sprijin unipodal se regsete la mers i poate fi combinat la o nclinare a trunchiului. (Balana lui Powels) Incapaciti: indicele algofuncional Lequesne Acest indice recunoscut pentru simplicitatea i fiabilitatea sa i este utilizat de toi practicienii care au nevoie de o evaluare a impactului funcional al coxartrozei. n anumite situaii se poate sacrifica mobilitatea oldului, dar niciodat stabilitatea lui. Aceast stabilitate este asigurata de : - Factori osoi, care asigur stabilitatea vertical: coaptarea aproape perfect a suprafeelor articulare si oblicitatea axului colului femural care are rol de prghie - Factori ligamentari, care asigur stabilitatea anterioar, prin ligamentul iliofemural (Bertin- Bigelow), nepermind cderea posterioar a trunchiului. - Factori musculari, n special prin stabilitatea posterioar (cderea n fa) i cea lateral. Pelvi-trohanterienii, cu direcie orizontal, fixeaz capul femural n cotil, n timp ce musculatura longitudinal (de exemplu aductorii) are tendina de a luxa capul femural. n staiunea unipodal echilibrul bazinului este meninut de abductori (fesierul mijlociu) n cadrul balanei Pauwels , iar n bipedism, de activitatea antagonist a abductorilor i aductorilor oldului. Modificarea raportului dintre braul forei i braul rezistenei (normal 1/3), prin scderea primului (ca n coxa vlaga), va necesita creteri importante ale forei abductorilor pentru a menine echilibrul bazinului (n cadrul balanei Pauwels) n noile condiii. n acelai timp va crete i presiunea pe capul femural (pe

punctul de sprijin): n mod normal ea reprezint de 4 ori greutatea corpului, iar odat cu scderea braului de prghie, al forei, poate ajunge s reprezinte de 5- 7 ori greutatea corpului, cnd balana Pauwels are braele ntr-un raport de 1/4 sau 1/6. n urma scderii forei fesierului mijlociu apare semnul (mersul) Trendelenburg.

Presiunea asupra oldului in sprijin unipodal: P- greutatea corpului M- forta de contrabalans (m. fesier mijlociu) R- rezultanta forelor de presiune)

Evaluarea Funcional: Indicele algofunctional Lequesne

Tratamentul kinetoterapeutic n coxartrozCoxartroza poate evolua n 3 stadii : 1. coxartroza debutant (D) apare o mica durere la mers i ortostatism prelungit, semnele radiologice si clinice sunt de mic importan. 2. coxartroza evoluat (E) durere crescut i chiar persistent, apare limitarea amplitudinilor de micare i poziiile vicioase. 3. coxartroza final (F) dureri vii, impotena funcional marcat i atitudini vicioase ireductibile. Tratamentul kinetoterapeutic se efectueaz n funcie de aceste 3 stadii i urmrete 4 obiective principale:

-

ameliorarea durerii ameliorarea forei musculare i creterea stabilitii oldului creterea mobilitii articulare a oldului controlul i reeducarea mersului

Orientarea programului de kinetoterapie se face n funcie de stadiul clinico- anatomofuncional al bolii. 1. Coxartroza debutant Toate tehnicile posturale, de mobilizare i de tonifiere muscular se aplic n afara puseelor dureroase i ele nsele nu trebuie s devin generatoare de durere. Ele se execut prin scoatere de sub ncrcare articular i nu trebuie s oboseasc pacientul. n scop antalgic i de mobilizare, de stimulare vascular, de scdere a spasmului muscular datorat durerii : - masaj sub ap cald - mobilizri sub ap - cldura local (pern electric, sare de buctrie, parafin) n puseu dureros : - comprese reci, repaos - masaj cu ghea Reeducarea muscular : - rearmonizarea muscular a membrului inferior i a centurii pelviene i stabilitatea acesteia reprezint un obiectiv esenial - pelvi-trohanterieni, fesieri (fesier mijlociu+), cvadriceps - lucru analitic i global (static i dinamic), manual i mecano-terapie. 2.Coxartroza debutant-evoluat Se menajeaz articulaia pe ct posibil : - scderea n greutate - folosirea corect a unei crje (de partea opus) sau 2 carje - evitarea pailor lungi, paii lungi i repezi, scrile, terenurile accidentate i ortostatismul prelungit. - repaus n decubit ventral cu o pern pe sacrum i o perna mica sub genunchi - ndrumarea ctre anumite sporturi (ciclism, nataie) care utilizeaz micri continui i regulate - de evitat sporturi ca tenis sau fotbal responsabile de microtraumatisme repetate. - corectarea inegalitii membrelor inferioare daca este cazul - decubit dorsal la marginea patului, cu membrul inferior atrnat; flexie din cellalt old pentru a evita lordoza

3.Coxartroza evoluat Prevenirea i corectarea atitudinilor vicioase la nivelul oldului, membrului inferior ct i a trunchiului : - exerciii de ntindere i relaxare muscular (adductori, piriform, dreptul anterior, tesorul fasciei lata, ilio-psoas, extensori) - exerciii de suspensie pendulat asociat cu exerciii de relaxare - posturi nedureroase, pasive i active, manuale sau prin scripeto-terapie contra : - flexumului de old - flexumului de genunchi - adduciei i RE din old - corectarea mersului i a staticii corporale pe ansamblu - creterea amplitudinii de micare : - mobilizri activo-pasive n toate planurile - traciuni n ax i decoaptri (chiar dac traciunile nu modific spaiul intra-articular, n sensul mririi acestuia, apar modificri de presiune intra-articular i un efect de pompaj ce favorizeaz nutriia cartilajului). 4. Coxartroza final Tratament antalgic : - electroterapie (ultra sunete, electro-stimulare de joas frecven) - termoterapie - masaj decontracturant, stimulativ circulator pe regiunea lombara old i membru inferior - Relaxare n puseul acut : - repaos la pat mai multe ore pe zi - mersul cu crje - traciuni cu greuti de 1-2 kg de glezn n cee ce privete controlul i reeducarea mersului, coordonarea i echilibrul se recupereaz fie la nivel fiziologic (n stadiul iniial i mai rar n stadiul evoluat) fie la nivel patologic dar cu o compensare ct mai bunn stadiul evoluat sau final. De mare importan n tratamentul coxartrozei sunt: - corectarea poziiei bazinului - meninerea unei funcii ct mai bune a coloanei lombare

-

meninerea stabilitii i mobilitii pentru old i genunchi la nivelul membrului inferior heterolateral.

Tratamentul chirurgical n coxartrozObiectivul de aciune este asupra componentei mecanice prin modificarea presiunilor articulare pentru a permite o diminuare a durerilor i o ameliorare a interliniului articular sczut sau lips. Osteotomie = rezecie a unui os, fcut cu scopul de a remedia o diformitate a acestuia sau n scop terapeutic. Atunci cnd artroza este debutant, n urma unei displazii sau a unei subluxaii se poate ameliora suprafaa de acoperire a capului femural prin sprijiniri ale cotilului, prin osteotomii de femur n scop de recentraj articular sau prin osteotomii de bazin. Obiectivul este de ameliorare a acoperirii externe i anterioare a capului femural printr-o grefa nurubata, provenind din creasta iliaca. Diferitele procedee tehnice ajung la acelai rezultat (grefe aplicate, grefe ncastrate cu urub sau placa nurubata).

Osteotomia inter-trohanterianOsteotomia inter-trohanteriana alungete braul de prghie h i modific direcia muchilor abductori M. Aceasta se diminueaz mrimea rezultantei R i o deplaseaz mai profund n cotil. Se diminueaz presiunea permanenta a muschilor prin alungirea adductorilor i a psoasului.

n afar de reducia ncrcrii exersat asupra oldului, osteotomia mrete suprafaa purttoare, deci diminueaz presiunile exercitate. Suprafaa purttoare, diminuata n caz de subluxaie sau coxa valga, poate suporta n cte va cazuri o presiune de 220 Kg/cm2. Ea poate fi readus la o valoare normal de 16 Kg/cm2 dac se amelioreaz congruenele articulare.

Artroplastiile totale Protezele totale de oldProtezele totale sunt rezervate de obicei pacienilor de peste 60 de ani. Ele exist n multiple modele. Principiul este: un cap femural dependent de o tij fixat n diafiza femural (cu sau fr ciment) i un cotil reprezentat de suprafa de polietilen. Intervenia este rapid i permite o punere n ncrcare chiar din ziua urmtoare. Recuperarea este rapid i rezultatele permit reluarea unei activiti practice normale dup 60 de ani. Indolena este obinut n 90 - 95 % din cazuri. Mobilitatea este recuperat corect cel mai adesea, atitudinile vicioase dispar. Complicaiile protezelor de old sunt - Mortalitatea : ea este legata de vrsta i de complicaiile trombo-embolice : 1,5 %. - Infecia : poate fi precoce sau tardiv; infecia poate fi legat de o contaminare preoperatorie, poate surveni la distan dup mai muli ani, n general plecnd de la alt loc infecios (infecie hematogena). - Uzura i desigilarea - Luxaiile i sub-luxaiile protezelor sunt totdeauna posibile imediat dup operaie dar pot surveni i n urma unei micri accidentale pe parcursul vieii.

Sfaturi privind prevenirea luxaiei de old (post-operator)

Evitarea instalrii ntrun pat foarte jos sau moale. Se evit decubitul dorsal pe partea operat. De preferat poziia decubit dorsal cu o pern ntre picioare, meninnd o abducie a membrelor inferioare.

Pentru a v ridica din pat se procedeaz astfel Se creeaz un bloc cu membrele inferioare lipite, genunchii extini i se pivoteaz pe fese ctre partea operat. De la marginea patului v ridicai ajutndu-v de brae.

La toalet este indicat instalarea unei bare de susinere. La du este obligatoriu un covor pentru a evita alunecarea. Cnd se face baie se pune o planeta pe cad i se evit poziia de decubit dorsal in cad.

Pentru a ridica un obiect de pe sol, cnd va aplecai n fa meninei membrul inferior de partea operat n extensie

Urcarea i coborrea scrilor se face utiliznd o crja de partea operat i o ramp de cealalt parte sau 2 crje. La urcare se avanseaz membrul inferior de partea sanatoasa, iar la coborre cu membrul inferior de partea operat.