7/25/2019 Globalist

1/7

Globalizarea este rezultatul unor procese ample a unor relaii de intercondiionare: Creterea valorii i

importanei investiiilorstrine directe; Internaionalizarea pieelor financiare; Dezvoltarea comunicaiilor globale;

Reglementarea i liberalizarea pieelor. Globalizarea este un proces greu de controlat la scar planetar deoarece

elementele componente fac parte dintr!un angrena" comple# aa $nc%t disfunciile care apar la nivelul unui subansamblupot crea crize la nivelul $ntregului sistem. &fectele globalizrii sunt diverse i greu de anticipat cuprind toate domeniile deactivitate a unei ri. 'rincipalele efecte generate de procesul de globalizare sunt: (. )ocietile transnaionale *.

Investiiile strine directe C. Globalizarea pieei financiare internaionale D. Dereglementarea i liberalizarea &. &voluiacomunicaiilor globale +. Globalizarea sectorului public G. &fecte sociale ,- . &fecte asupra mediului $ncon"urtor /naspect strict economic al eficientei alocarii si utilizarii resurselor globalizarea economica apare ca un fenomen rationalde natura sa furnizeze un volum mai mare de bunuri si servicii de resurse tot mai putine. Globalizarea economicapresupune asadar in esenta globalizarea procesului de creare a productiei interne brute ale statelor lumii. (nalistul economicR. *o0er consider c prinfenomenul globalizrii economiile naionale sunt descompusei apoi rearticulate $ntr !un sistem de tranzacii i procesecareopereaz direct la nivel internaional.+enomenul ar pare supune e#tinderea unor realiti lascar mondial i intensificarea unei mai largi gamedeinterdependene mondiale.Globalizarea economic reprezint $n esen procesul prin care pieele bunurilor i serviciilor piaa monetarfinanciar ia muncii se e#tind dincolo de graniele unei ri constituindu!se astfel un sistem economic mondial unic i coerent.

Factori determinanti ai globalizarii economiei mondiale

+actorii economico!comerciali care au influentat adancirea procesului de globalizare a economiei mondiale includelibera circulatie a marfurilor, liberalizarea serviciilor, liberalizarea pietelor de capital, liberalitatea investitorilor

straini de a infiinta firme si alti factori cu caracter legislativ si administrativ favorabili globalizarii.

1iberalizarea comertului cu servicii in special in domeniul telecomunicatiilor asigurarilor si bancar a constituittendinta dominanta a anilor

234 in )/( fiind continuata in anii 254 in 6area *ritanie si ulterior in /niunea &uropeana si 7aponia.8endinta continua siin prezent incluzand si tarile &uropei Centrale si de &st printre care si Romania.

1iberalizarea pietelor de capital ca uramre a eliminarii treptate a obstacolelor impuse circulatiei devizelor si acapitalului reprezinta un pas favorabil in vederea formarii unor piete financiare globale. (ceasta mobilitate a capitaluluireduce riscul repatrierii capitalului in special in cazul companiilor transnationale si se inregistreaza totodata o reducere acosturilor in conditii normale.

1iberalizarea investitiilor straine directe reprezinta un alt factor ce a favorizat globalizarea.

Incepand cu anii 234 interesul comun al umanitatii de prezervare a mediului incon"urator s!a concretizat prinaparitia unor concepte cu vocatie globala: bunurile comune ale umanitatii dezvoltarea durabila si securitatea ecologicacare au constituit noi factori ce au dinamizat procesul de globalizare a economiei mondiale.

*unurile comune ale umanitatii sunt spatii cum ar fi oceanele fondurile marine care din diverse motive nu suntsusceptibile a fi divizate si nici nu cad sub incidenta suveranitatii statelor. Cu e#ceptia oceanelor nici unul din acestebunuri comune nu au fost polizate deoarece este relativ faptul ca oamenii poseda capacitatile te9nice de a le e#ploata sdeteriora.

Dezvoltarea durabila este definita drept dezvoltarea care raspunde nevoilor prezente fara a compromitecapacitatea generatiilor viitoare de a!si satisface nevoile. Dezvoltarea durabila e conceputa in vederea reconcilierii dintreeconomie si mediul incon"urator ca o noua cale de dezvoltare care sa sustina progresul uman nu numai in cateva locuri sipentru cativa ani ci pe intreaga planeta si pentru un viitor apropiat.

7/25/2019 Globalist

2/7

)ecuritatea ecologica este una dintre dimensiunile fundamentale ale securitatii globale. /n alt factor determinanpozitiv cat si respectiv al globalizarii il reprezinta cultura.

In literatura de specialitate globalizarea este abordata in mod divers putandu!se desprinde mai multe abordariconceptuale.

Globalizarea este definita prin inerdependenta economiei dintre state ca urmare a cresterii coeficientului dedependenta fata de economia mondiala.

Globalizarea este conceputa ca proces al diminuarii ta#elor vamale al renuntarii la politica vamala si la restrictiilede circulatie a marfurilor serviciilor te9nologiilor si capitalurilor pe masura dezvoltarii sc9imburilor economiceinternationale.

Globalizarea este considerata ca factor ce determina diminuarea rolului guvernului national ca urmare a e#tinderiiactiunii capitalului investitional international si a societatilor transnationale.

Globalizarea este apreciata drept proces de administrare a lumii catre forte transnationale.

Cercetatorii romani sustinatori ai ultimelor doua conceptii le completeaza cu ideea ca statul continua sa aiba un rolimportant invocand e#emplul +rantei si 6arii *ritanii.

In raportul Dezvoltarii 6ondiale editat de *anca 6ondiala in anul 444 se apreciaza ca in economia mondiala auloc doua procese paralele:globalizarea si descentralizarea:

- globalizarea consta in transnationalizarea pana la supranationalizare cu deosebitre in domeniile comertuluifinantelor si te9nologiilor de varf;

- descentralizareaconsta in transmiterea de catre guvernul national catre comunitatile locale a tot mai multeatributii administrative sociale educationale bugetare si in consecinta rolul statului national se va limita la diplomatie

armata adoptarea legislatiei interne.

In abordarea procesului de globalizare se porneste de la o serie de procese obiective reale.

Devansarea necesitatilor de productie si consum ale unui stat fata de posibilitatile productiei nationale de a lesatisface sub aspect te9nologic si de eficienta pe criterii economice optimale. Ca urmare am asistat in ultimele decenii alesecolului la dezvoltarea procesului de adancire a diviziunii internationale a muncii de specializare organologica carea generat comertul cu subasamble.

In ultima perioada se remarca faptul ca sporirea comertului e#terior si mondial devanseza cresterea productieimondiale.

Datorita tendintelor enuntate mai sus are loc o crestere a coeficientului de dependentaa economiilor nationalefata de economia mondiala.

(re loc o crestere importanta a pietei e#terne fapt ce obliga statele se adopte masuri de liberalizarea comertulue#terior a"ungandu!se pana la desfiintarea ta#elor vamale.

1iberalizarea miscarii internationale a marfurilor capitalurilor serviciilor persoanelor fortei de munca si ate9nologiilor conduce la disparitia granitelor comerciale nu insa si a granitelor nationale

7/25/2019 Globalist

3/7

)e remaraca ca proces obiectiv adoptarea de reglementari comune de catre state ! acorduri tratate conventiiprivind eliminarea dublei impuneri regimul favorabil al investitiilor e#terne acordarea clauzei natiunii cele maifavorizate.

Infiintarea unor institutii si organisme internationale comune cu atributii la scara mondiala regionala sausubregionala ! publice si private.

6asurile adoptate de stat privind inegrarea economica internationalase realizeaza sub forma integrarii statale

transtatale sau superstatale.

In legatura cu fenomenul de globalizare s-au structurat doua opinii opuse: una care sustine acest proces,

iar alta care se opune.

Sustinatorii globalizariipun accentul in principal pe avanta"ele generate de procesul de mondializare: !reducereacosturilor de productie datorita economiei de scara;

! accelerarea tranzactiilor sc9imburilor care se realizeaza aproape in timpii comunicati ! fa# Internet etc.;

! cresterea vitezei de derulare a operatiunilor comerciale financiare si te9nologice;

! e#tinderea puternica a pietelor si crearea de noi piete independente de anumite surse sau zone traditionale.

In consecinta are loc o crestere a eficientei intregii activitati economice la nivel planetar ca urmare a miscariilibere a capitalurilor investitiilor te9nologiilor si fortei de munca spre domeniile si zonele mai profitabile.

+ireste aceste argumente si altele care pun in evidenta avanta"ele globalizarii sunt demne de luat in consideratieinsa nu trebuie absolutizate.

Oponentii globalizariiinvoca si uneori absolutizeaza consecintele negative:

! desfiintarea natiunii si statului national;

! reducerea locurilor de munca in tarile in curs de dezvoltare sau cu un nivel mai redus al productivitatii muncii;

! specializarea unor state in activitati de productie generatoare de poluare si care necesita un consum mare de muncamaterii prime si energie;

! adancirea decala"elor economice < in prezent >5 de persoane miliardare detin o bogatie egala cu cea posedata de >

miliarde de oameni ! aproape ? din populatia 8errei=. De asemenea se mentioneaza pericolele privind desfiintarea unorramuri falimentarea unor banci destabilizarea vietii economice inclusiv a unor state.

Globalizarea -o evolutie contradictorie

6iscarile de capital: Globalizarea a fost cel mai des asociata in ultima vreme cu cresterea flu#urilor private decapital inspre tarile in curs de dezvoltare pe parcursul anilor 2@4. 1a acestea mai trebuie adaugat faptul ca aceasta evolutiea urmat unei reduse miscari a capitalului in aceste directii pe parcursul anilor 254. In acelasi timp flu#urile oficiale dea"utoare sau asistenta pentru dezvoltare s!au redus semnificativ de la inceputul deceniului al noualea iar structuramiscarilor de capital privat a inregistrat modificari semnificative. Investitiile straine directe au devenit categoria cea mai

7/25/2019 Globalist

4/7

importanta. (tat investitiile de portofoliu cat si creditele bancare au marcat evolutii tot mai sinuoase reducandu!sedramatic la incepuul crizei financiare din a doua "umatate a deceniului al zecelea.

Din punct de vedere al comertului: 8arile in curs de dezvoltare si!au sporit partea din participarea lacomertul international de la -@A in -@3- la @A in -@@@. ista insa variatii destul de importante intre marile regiuni. Dee#emplu noile tari industrializate din (sia au inregistrat evolutii pozitive in timp ce (frica pe ansamblu a avut un trenddescrescator. )tructura ofertelor de e#port este de asemenea un aspect e#trem de important. Cea mai importanta cresterea fost de

departe cea a e#portului de produse manufacturate. 'onderea produselor primare oferite mai ales tarilor sarace s!a redus.

6igratia fortei de munca: +orta de munca s!a miscat de la o tara la alta partial datorita incercarilor de identificarea unor oportunitati de lucru. Cifrele nu sunt e#traordinare in momentul de fata insa in perioada -@B>!-@@4 proportia fortede munca de origine straina pe ansamblul globului a crescut cu aproape >4A. Cele

mai importante directii urmarite de forta de munca au fost intre tarile in curs de dezvoltare si tarile dezvoltate. ista unpotential destul de important de deplasare a

cunostintelor si te9nicilor de productie inspre tarile in curs de dezvoltare la fel ca si o crestere a salariilor in aceste tari.

Globalizarea si interesele salaria ilor )i tarile dezvoltate au motive sa considere globalizarea ca fiind un procescontradictoriu. 6erita analizata amenintarea pe care tarile cu niveluri salariale reduse o e#ercita asupra tarilor dezvoltatein ceea ce priveste integrarea primelor in noul spectru mondial precum si masura in care sc9imbarile care au loc in acesteeconomii sunt determinate de e#tinderea fenomenului de globalizare.

&conomiile sunt intr!o continua evolutie iar globalizarea este unul dintre fenomenele care se e#ercita incontinuu. /nastfel de fenomen este acela al orientarii spre sectorul serviciilor din partea economiilor care a"ung la un anumit grad dematuritate. /n altul este deplasarea spre locurile de munca ce inglobeaza mult mai multe aptitudini. )tudiile arata ca toateaceste tipuri de evolutie vor avea loc indiferent de modul de e#tindere al procesului de globalizare. De fapt globalizarea

face acest proces mai usor si mai putin costisitor pentru economie pe ansamblu prin aducerea avanta"elor flu#urilor decapital inovatiilor te9nologice si a preturilor reduse de import. Cresterea economica reducerea soma"ului si standardelede viata sunt toate mult mai ridicate decat daca am avea de!a face cu o economie inc9isa.

(vanta"ele au insa o distributie inegala intre diferite grupuri si tari pentru unii procesul fiind mai curand undezavanta". De e#emplu lucratorii din domeniul industriilor vec9i care acum se afla in declin au sanse reduse sa seredreseze pentru a putea servi noilor industrii.

Globalizarea -Saracia si inegalitatile de dezvoltare:

De!a lungul secolului venitul global pe cap de locuitor a crescut in mod semnificativ dar cu diferente destulde importante la nivel de tari. &ste evident faptul ca diferentele de venit intre tarile bogate si cele sarace s!au adancit totmai mult pe perioade destul de mari. /n numar recent al orld &conomic utlooE )tudiaza , de tari

7/25/2019 Globalist

5/7

salariale. (cestea e#istau $nc cu mult $nainte de a $ncepe discuiile despre globalizare. (ceste probleme s!au acutizat dinpricina globalizrii. (supra acestui fapt $ncearc s ne atrag atenia i micarea criticilor globalizrii care a reuit s! iatrag $ntre timp un numr considerabil de susintori

1a acestea trebuie precizat si faptul ca in ceea ce priveste imbunatatirea conditiilor sociale tarile mai sarace auinregistrat procese insemnate. De e#emplu unele tari cu venituri reduse 4 milioane de oameni dinlumea intreaga sufereau de malnutritie 4 de ani mai tarziu 354 de milioane de oameni nu aveau suficienta hranapentru a-si satisface nevoile fizice de baza de proteine si energie. Desi s!a inregistrat un oarecare progres in ceea cepriveste dezvoltarea in )ud analistii apreciazau ca masivele disparitaii din lumea bogata si cea saraca se vor adanci".

O analiza obiectiva a procesului de globalizare de pana acum atesta faptul ca avanta"ele economice inclina maimult spre tarile dezvoltate si catre marile puteri economice unde isi gasesc originea societatie transnationale. In acest sensactioneaza si mecanismul financiar mondial care prin institutiile sale +.6.I. *anca 6ondiala rganizatia 6ondiala aComertului dominate de marile puteri economice avanta"eaza intr!o proportie covarsitoare tarile dezvoltate implicate inacordarea de credite infaptuirea investitiilor straine directe institutiile societatile transnationale si statale creditoare obtinprofituri ridicate.

7/25/2019 Globalist

6/7

In concluzie, globalizarea este o realitate probabil ireversibila si orice tara care-si pregateste

temeinic viitorul se vede nevoita sa interfereze cu ea.

(. )ocietile transnaionale )ocietile transnaionale se apreciaz ca un capital autentic delocalizat fr o identitatelocal specific cu un management internaionalizat potenial dispuse s se stabileasc oriunde $n lume pentru a obinecele mai mari i cele mai sigure profituri. *eneficiile amintite se pot atinge rapid $n sectorul financiar iar $ntr!o economiecu adevrat globalizat ar fi rezultatul consecinelor pieei fr a depinde politicile naionale. Kntr!o economie globalsocietile transnaionale nu ar putea fi controlate sau constr%nse de politicile naionale dar se vor supune $nsstandardelor de reglementare naional stabilite i propuse de comun acord. Guvernele naionale nu mai pot adopta nici unfel de reglementare efectiv contrar acestor standarde $n detrimentul corporaiilor care fucioneaz $n interiorulgranielor lor. )ocietile transnaionale sunt apreciate ca fiind manifestarea unei economii globale acion%nd la nivelglobal i regional $n funcie de interese. Kn prezent principalul agent al comerului internaional este reprezentat desocietatea transnaional i nu de economiile naionale. Companiile transnaionale modific structura factorilor deproducie ai multor ri ca rezultat al micrii capitalului uman i al te9nologiei dintr!o parte $n alta a lumii constituind onou baz a imobilizrilor corporale. Dezvoltarea te9nologic rapid implic riscuri i costuri ma"ore motiv ce genereazdorina firmelor de a ptrunde pe piee noi pentru a $mpri riscurile i costurile. Concurena tot mai acerb oblig firmeles e#ploreze noi modaliti de sporire a eficienei inclusiv prin e#tinderea posibilitilor de a cucerii noi piee aflate $nfaze $ncipiente i , de a permuta anumite active de producie pentru reducerea costurilor. (ceti factori acioneaz petermen lung comportamentul investiional al firmelor este influenat puternic de sc9imbrile pe termen scurt intervenite $n

mediile de afaceri. 'erioadele de recesiune i av%nt economic afecteaz evoluia tuturor indicatorilor orice modificare aclimatului politic sau de afaceri mondial se va reflecta $n acelai sens i cu aceiai intensitate asupra performaneloreconomice.

*. Investiiile strine directe Investiiile strine directe reprezint unul din factorii c9eie ai globalizrii capitlalului.Intensificarea interdependenelor din economia mondial $n ultimele trei decenii a fost generat $n principal de evoluiainvestiiilor strine directe. Dac p%n $n -@34 activitatea internaional se concretiza $n sc9imburi comerciale de bunuri iservicii $ntre state L comerul internaional fiind fora care genera dezvoltarea economiei mondiale L ulterior importanacirculaiei capitalurilor a crescut un loc important revenind societilor transnaionale care $i bazeaz activitatea peinvestiii strine directe. Kn -@54 comerul internaional a crescut de dou ori mai rapid dec%t 'I* iar flu#urile de investiiistrine directe au crescut de dou ori mai repede dec%t comerul internaional. Cauzele care au stat la originea e#pansiunii

investiiilor strine directe $n ultimul deceniu au fost diverse: tinderea produciei internaionale promovat de

societile transnaionale; Gradul de dezvoltare economic sau stadiul de implementare al reformelor; (mplificarea

micrii capitalurilor generat de un numr mare de fuziuni i ac9iziii transfrontaliere; (pariia formaiunilor

integraioniste; Globalizarea produciei i internaionalizarea pieelor; (mplificarea transferului internaional de

te9nologie; Diferenele dintre eficiena i structura unor piee; Raportul de complementaritate e#istent $ntre comer

investiii; Kn concluzie investiiile strine directe reprezint Fv%rful de lanceM al globalizrii capitalului i implicit al$ntregii economii mondiale.

C. Globalizarea pieei financiare internaionale 'iaa financiar internaional este una dintre componentele importante aleglobalizrii. 1egtura str%ns e#istent $ntre piaa monetar i piaa bunurilor i serviciilor determin cursul de sc9imb s

reacioneze imediat la toate mutaiile care intervin $n sistemul economic mondial. *anii $n calitatea lor de mi"loc generalde sc9imb $ndeplinesc $n ultimul timp funcii tot mai comple#e aa $nc%t dezvoltarea pieei monetare a avut loc odat cudezvoltarea pieei bunurilor i serviciilor. Kn prezent analitii economici vorbesc despre conturarea unui spaiu financiarglobal $n care se regsete orice tensiune economic sau de alt natur. 'iaa financiar constitue $n acest momentFbarometrul pieei globale.

D. Dereglementarea i liberalizarea Dezvoltarea comerului global i implicit al globalizrii a fost determinat i decrearea unui cadru de acorduri comerciale interguvernamentale la nivel global i regional. (nii -@54 L -@@4 au marcat olrgire a pieei globale deoarece numeroase ri $n special din (sia au primit un important volum de investiii i i!audezvoltat comerul e#terior $n special e#porturile. Kn aceast perioad grupul rilor $n dezvoltare s!au orientat spre

7/25/2019 Globalist

7/7

economia de pia multe dintre acestea sub presiunea programelor de a"ustare structural a +ondului 6onetarInternaional i *ncii 6ondiale. Dereglementarea financiar a contribuit la globalizarea pieelor financiare i lamobilitatea capitalului. (ccelerarea integrrii a condus la relaii i realiti noi. 'roducia internaional a devenit ocaracteristic a economiei mondiale moderne.

&. &voluia comunicaiilor globale Istoria modern a fost marcat constant de progresul mi"loacelor de comunicaii.'rincipalul factor te9nic al mobilitii este transportul informaiei. (pariia reelei FNNNM a sc9imbat din punct de vedereinformaional semnificaia noiunii de cltorie i a pus informaia la dispoziia utilizatorului oriunde $n lume. (nularea

te9nologic a distanei spaio!temporale $n loc s omogenizeze condiia uman tinde s o polarizeze elibereaz oameniide constr%ngerile teritoriale i face ca anumite semnificaii comunitare cum ar fi spaiul s poat fi ,5 parcurs frobstacole fizice oferind posibilitatea aciunii la distan.

+. Globalizarea sectorului public 'entru cei care au susinut piaa liber globalizarea a fost un prete#t pentru a pune $ndiscuie rolul statului. )usintorii statului sunt de prere c raportul public!privat trebuie s se menin $n anumite limite)ectoarele cele mai importante din politica fiecrui stat: $nvm%nt sntate armat nu pot fi cedate $n totalitatesectorului privat. )usintorii pieei libere consider c sectorul privat face $ntotdeauna investiii $nelepte $n timp cesectorul public se complace $n efectuarea unor c9eltuieli absurde fr "ustificare economic. (cest sistem pia fr stat areua inevitabil. Concluzia este c globalizarea implic eforturi mari anga"az domenii diferite i pe termene $ndelungate.

G. &fecte sociale Creterea comple#itii proceselor te9nologice i a modului de desfurare a activitii economice leimpune oamenilor s adopte un nou mod de pregtire profesional. Hecesitatea formrii continue implic eforturipermanente intelectuale i financiare pe care multe persoane nu pot s le suporte. Cei care nu reuesc s se adaptezenoilor tendine sunt automat e#clui i prin urmare marginalizai. Kn acelai timp te9nologiile avansate au anulatobstacolele spaio!temporale-- pe care trebuie s le depeasc oamenii c%nd vor s se deplaseze dintr!o localitate $n altapentru a!i desfura activitatea $n cadrul firmelor. Dar pentru unii oameni anularea obstacolelor nu are nici osemnificaie deoarece ei sunt lipsii de posibilitatea de a se deplasa usor i repede. (ceste persoane vor asistaneputincioase la degradarea i la decderea climatului economic i social al localitii lor. /n alt efect demn de luat $nconsiderare este fenomenul de v%nare a avanta"ului absolut- care a modificat din temelii mecanismele dup care sedesfasoar activitatea economic. Kntr!un interval de c%teva zile orice firm transnaional $i poate delocaliza rapidproducia dintr!o zon $n alta dac se consider c pe plan local $i sunt afectate interesele. Kn cele mai multe cazuri acestfenomen are ca efect o cretere economic cu un ritm mult mai mare dec%t ritmul de cretere al numrului de locuri demunc. Kn concluzie efectele sociale ale globalizrii se manifest prin creterea oma"ului i scderea nivelului de traipentru cea mai mare parte a populaiei globului.