Sistemul endocrin

Glandele cu secretie interna sunt formate din epitelii secretorii, ale caror celule produc substante active, numite hormoni

Alte organe care au rol endocrin: antrul piloric secreta gastrina, duodenul secreta 6-8 hormoni cu rol in reglarea activitatii secretorii si motorii a aparatului digestiv, rinichiul secreta renina si eritropoietina

Principalul rol al glandelor endocrine consta in reglarea metabolismului celular

Hipofiza are forma rotunjita si diametrul de 1.3 cm. Hipofiza cantareste 500 mg (0.5 g)

Lobul intermediar e redus la o simpla lama epiteliala, aderenta de lobul posterior.

Adenohipofiza este situata in partea anterioara, dar se intinde si posterior, inconjurand aproape complet neurohipofia

STH stimuleaza impreuna cu insulina, hormonii tiroidieni si gonadici , cresterea organismului

Majoritatea efectelor STH se exercita indirect prin actiunea somatomedinelor

Dupa pubertate, STH produce ingrosarea oaselor lungi si dezvoltarea oaselor late

STH stimuleaza cresterea muschilor si a viscerelor, cu exceptia creierului Hipersecretia STH are consecinte asupra dezvoltarii somatice si

metabolismului Acromegalia e caracterizata prin cresterea exagerata a oaselor fetei, a

mandibulei, a oaselor late, in general, dar si ingrosarea buzelor, cresterea viscerelor (inima, ficat, rinichi, limba) si alungirea exagerata a mainilor si picioarelor

Prolactina stimuleaza secretia lactata a glandei mamare, sensibilizata de estrogeni si porgesteron.

Prolactina este un inhibitor al activitatii gonadotrope, prevenind ovulatia

Secretia de prolactina in afara sarcinii este stimulata de efortul fizic, stressul psihic si chirurgical, hipoglicemie, somn

ACTH creste concentratia glucocorticoizilor si sexosteroizilor Asupra secretiei de mineralocorticoizi, efectele ACTH sunt reduse ACTH stimuleaza direct melanogeneza, dar indirect corticosuprarenala Hipotalamusul secreta un hormon de inhibare a secretiei de MSH Punerea in circulatie a oxitocinei si ADH se face de catre neurohipofiza sub

influenta hipotalamusului prin tija pituitara Vasopresina creste abrorbtia facultativa a apei in tubii distali si colectori ai

nefronului ADH produce si reducerea secretiilor tuturor glandelor exocrine si, prin

aceasta, contribuie la mentinerea volumului lichidelor organismului Hiposecretia ADH produce pierderi mari de apa, in special prin urina Oxitocina determina contractia musculaturii netede a uteruluui gravid, mai

ales in preajma travaliului si expulzia laptelui din glanda mamara, datorata contractiei celulelor mioepiteliale care inconjoara alveolele

Corticosuprarenala si medulosuprarenala difera din punct de vedere embriologic, anatomic si functional

Hormonii CSR se sintetizeaza din colesterol. Rolul lor este vital. In functie de actiunea principala exercitata de acesti hormoni, sunt impartiti in 3 grupe

Mineralocorticoizii au efect pe tubii distali si colectori ai nefronului Aldosteronul are rol in mentinerea presiunii osmotice a mediului intern al

organismului, precum si in echilibrul acido bazic Hipersecretia de aldosteron (boala CONN) duce la retentie masiva de sare si

apa si determina edeme si hipertensiune LA bolnavii de Adisson are loc o pierdere de sare si apa, urmata de

hipotensiune si adinamie (scaderea capacitatii de efort) Glucocorticoizii determina

o La nivelul sistemului osos catabolism: sinteza matricei organice si absorbtia intestinala a calciului

o Scaderea numarului de eozinofile si bazofile circulanteo Cresterea numarului de neutrofile, plachete, hematii

o Cresterea stabilitatii membranelor lizozomaleo Scaderea numarului de limfocite circulanteo Ingegritatea functiilor superioare ale SNC (scaderea lor determina

modificari EEG, alterearea personalitatii, modificari senzoriale)o Cresterea catabolismului proteinelor in muschii scheleticio Cresterea anabolismului proteinelor in ficato Hiperglicemie prin gluconeogenezao Lipolizao Cresterea concentratiei acizilor grasi liberi plasmatici

In sindromul Cushing predomina semnele dereglarilor metabolismului intermediar

Bolnavii de Cushing prezinta diabet si hipertensiune Roluul sexosteroizilor se manifesta in special in cazul aparitiei si dezvoltarii

caracterelor sexuale secundare Anatomic si functional, medulara glandei suprarenale este un ganglion

simpatic, ai carui neuroni nu au prelungiri Medulosuprarenala secreta adrenalina (80%) si noradrenalina (20%) Actiunea catecolaminelor este identica cu stimularea sistemului nervos

simpatic. Ele sunt mediatori chimici Catecolaminele produc tahicardie, vasoconstrictie si hipertensiune. Cresc

excitabilitatea inmii; adrenalina dilata insa vasele musculare si le contracta pe cele din piele, mucoase si viscere, iar noradrenalina are predominant actiuni vasoconstrictoare.

Asupra aparatului respirator, catecolaminele determina relaxarea musculaturii netede si dilatarea bronhiilor (nu au efect pe glandele mucoase)

Catecolaminele inhiba majoritatea secretiilor tubului digestiv, dar contracta splina si ficatul

Catecolainele determina mobilizarea grasimilor din rezerve si catabolismul acizilor grasi; Adrenalina are predominant efecte metabolice si energetice

Catecolaminele produc alerta corticala, anxietate si frica. Stimuleaza SRAA Atat secretia corticalei, cat si cea a medularei suprarenale sunt stimulate in

conditii de stress (stari de incordare neuropsihica, de emotii, traumatisme, frig, caldura excesiva). Acesti hormoni au un rol important in reactia de adaptare a organismului in fata diferitelor agresiuni interne si externe.

Tiroida este localizata intr-o capsula fibroasa (loja tiroidei) Coloidul este un material omogen, vascos; el contine tireoglobulina Prin iodarea moleculelor de tirozina din structura tireoglobulinei rezulta T3

si T4 Celulele C se afla intre foliculii tiroidieni (parafoliculare) Hormonii tiroidieni au rol in procesele morfogenetice, de crestere si

diferentiere celulara si tisulara. Aceasta actiune se manifesta foarte pregnant la nivelul sistemului nervos

Hormonii tiroidieni produc vasodilatatie,cresc amplitudinea si frecventa miscarilor respiratorii si stimuleaza diferentierea neuronala, dezvoltarea normala a sinapselor si mielinizarea

Daca hipofunctia tiroidiana survine la adult se produce doar o diminuare a atentiei, memoriei si capacitatii de invatare. Indiferent de varsta, procesele energetice sunt reduse, iar tesuturile sunt imbibate cu un edem mucos (mixedem)

Hiperfunctia tiroidiana e caracterizata prin cresterea metabolismului bazal cu +100% si tulburari functionale prin accentuarea efectelor fiziologice ale hormonilor.

Actiunea substantelor oxidante (gusogene) se exercita in mod negativ, producand hipertrofia tiroidei numai in regiunile sarace in iod

Parathoromonul este activ asupra osului, rinichiului si tractului digestiv; el controleaza secretia vitaminei D3

PTH stimuleaza reabsorbtia calciului in nefronul distal si inhiba reabsorbtia tubulara a fosfatilor anorganici

In caz de hipersecretie de PTH are loc rarefierea oaselor care pot prezenta fracturi spontane iar calciul aflat in exces in sange se depune in tesuturi sau formeaza calculi urinari

Pancreasul contine celule α(20%) si β(60-70%)

Metabolism Ficat Tesut adipos MuschiGlucidic ↑Glicogenogen

eza↓Gluconeogeneza

↑Transportul de glucoza↑Sinteza de glicerol

↑Transportul de glucoza↑Glicogenogeneza↑Glicoliza

Lipidic ↑Lipogeneza ↑Sinteza de trigliceride si acizi grasi↑Sinteza enzimelor lipogenetice↓Lipoliza

Proteic ↑Proteogeneza ↑Captarea aminoacizilor↑Sinteza proteica

In diabetul zaharat sunt prezente dezechilibre acido-bazice si electrolitice. Complicatiile bolii provoaca compromiterea morfofunctionala a unor tesuturi si organe de importanta vitala, cum ar fi sistemele nervos, cardiovascular sau excretor

Excesul de insulina poate compromite draatic functia sistemului nervos Glucagonul creste forta de contractie miocardica Melatonina are actiune frenatoare asupra gonadelor Extractele de epifiza au efecte metabolice in toate metabolismele, inclusiv

cel mineral Stimulii nervosi induc prin intermediul nervilor simpatici, o reducere a

secretiei de melatonina Timusul are rol de glanda endocrina in prima parte a ontogenezei, pana la

pubertate. Este o glanda cu structura mixta, de epiteliu secretor si organ limfatic central

Hormonii steroizi blocheaza functiile timusului si determina involutia sa Unitatea histologica a timusului este lobulul timic format dintr-o retea de

celule reticulare, intre care se afla timocite. Timocitele sunt celule hematoformatoare primordiale (stem), migrate din maduva heatogena si transformate sub influenta factorilor locali in celule limfoformatoare de tip T. Timocitele insamanteaza organe limfoide periferice (ganglioni limfatici, splina, amigdalele)

Casexia hipofizara este o suferinta rara, caracterizata prin imbatranire prematura provocata prin atrofie tisulara

Acromegalia se manifesta prin cresterea in grosime a oaselor lungi si a tesuturilor moi, mai ales fata, mainile si picioarele

In jumatate dintre cazurile de gusa toxica apare si exoftalmia, ca o consecinta a edemului retroorbitar si a tumefactiei muschilor extrinseci ai globilor oculari

Mixedemul afecteaza echilibrul hidroelectrolitic, provocand edem si cresterea volumului asngvin, urmata de cresterea presiunii sangvine. Simptomele includ letargie, tendinta de ingrasare. Beneficiaza de terapie cu hormoni de substitutie

Nanismul tiroidian, diagnosticat precoce poate fi tratat cu tiroxina Scaderea marcata a calciului plasmatic afecteaza activitatea musculaturii In Recklinghausen este prezenta calciuria; se manifesta prin dureri osoase,

fracturi patologice, cifoscolioza, calcificari renale ale arterelor si tesutului periarticular, osteoporoza

Sindromul Cushing e provocat de tumori ale cortexului adrenal sau de hipersecretia de ACTH. Se caracterizeaza prin afectarea metabolismului lipidic, glucidic si proteic. Pacientii prezinta hipertensiune, hiperglicemie si astenie musculara. Corticosteroizii au efecte antiinflamatorii si de scadere a raspunsului imun

Sindromul androgenital e asociat sindromului Cushing. La copii determina aparitia pubertatii precoce si hipertrofierea organelor genitale externe. Alte semne constau in ingrosarea vocii si pilozitate in exces. La femeia adulta determina aparitia pilozitatii faciale (barba, mustata)

Boala Addison determina dezechilibrea ale balantelor sodiului si potasiului, scadere rapida in greutate si astenie marcata. Bolnavul netratat poate muri in cateva ile prin deshidratare severa si dezechilibre electrolitice majore. Un alt simptom este hiperpigmentarea cutanata

Boala Conn survine in cadrul unor tulburari ale metabolismuluui electrolitic