AS

Notiuni de anatomie si fiziologie

este un complex de glande ai caror produsi hormonii sunt eliminate direct in singe, fiind transportati la celule , stimulind sau inhibind activitatea acestora

impreuna cu sistemul nervos joaca un rol essential in mentinerea homeostaziei, in desfasurarea normala a proceselor de crestere , nutritie,si reproducere a organismului uman

Localizarea glandelor endocrine

glanda hipofiza sau pituitara

are forma si demensiune unei boabe de fasole, situata la baza creierului, a,catuita din 3 lobi adeno hipofiza secreta hormonul somatotrop (STH) , controleaza activitatea tiroidei, corticosuprarenalei, gonadelor si prolactina

neurohipofiza depoziteaza si pune in circulatie 2 hormoni antidiuretic (ADH) sau vasopresina si ocitocina

glanda tiroida situata la baza gitului , inaintea traheei

formata din 2 lobi laterali

secreta 2 hormoni tiroxina si triiodetironina

cresterea de volum a glandei duce la compresiunea asupra traheei si nervilor din vecinatate , jenind respiratia

glandele parotide in numar de 4

secreta parathormonul

glandele suprarenale

situate deasupra polului superior al fiecarui rinichi, au forma unui con turtit

prezinta 2 zone una corticosuprarenala alcatuita din 3 zone glomerulata care secreta hormonii mineral-corticoizi, zona fasciculata care secreta hormonii glucocorticoizi si zona reticulata care secreta estrogeni si androgeni, si o zona centrala sau medulara ,formeaza corticosuprarenala care secreta adrenalina si noradrenalina epifiza glanda pineala

este o glanda mica , situata in endocraniu, cu forma conica, face parte din epitalamus, inainte de pubertate incepe sa involueze

disfunctiile sunt rare

apare la baieti sub 10 ani

timusul

situat retrosternal, in mediastinul superior

atinge dezvoltarea maxima la pubertate, dupa care incepe sa involueze

are rol in imunitatea celulara

secreta hormonul timozina stimuleaza cresterea si intensifica activitatea limfocitelor T

EDUCATIA PENTRU SANATATE

endocrinologia moderna s-a dezvoltat pe baze stiintifice incepind cu a doua jumatate a secolului XIX , o contributie importanta avind-o scoala romanesca de medicina al carei fondator este C.I. Parhon, autorul primului tratat de endocrinologie din lume publicat in 1908

C.I.Parhon cunostiintele de fiziologie si patologie privind glandele endocrine au permis combaterea unor afectiuni care constituiau probleme de sanatate cu implicatii biopsihologice si economico-sociale

pentru ca etiologia bolilor endocrine este variata , iar manifestarile sunt la inceput nespecifice sau chir lipsesc bolnavul ajunge la medic cind boala este deja avansata

educatia populatiei si supravegherea permanenta a starii de sanatate pot contribui in depistarea precoce si tratarea corespuzatoare a unor boli este necesar sa se realizeze

prevenirea si tratarea corecta a bolilor infectioase cronice care sunt incriminte in etiologia unor afectiuni endocrine

tratarea si supravegherea persoanelor care au suferit traumatisme cranio-cerebrale

luarea in evidenta cit mai precoce a gravidelor si supravegherea permanenta

asistarea corecta a nsterii, evitarea travaliului prelungit

administrarea iodului in regiunile gusogene si supravegherea populatiei de catre personalul medico-sanitar pentru respectarea sfaturilor

sfat genetic pentru parintii cu cu boli endocrine cu posibila transmitere ereditara sau care au rude de gradul I cu astfel de afectiuni

alimentatie rationala

evitarea surmenajului, a traumelor psihice, a emotilor intense prelungite care au rol in producerea hipertiroidismului cunoasterea si depistarea unor manifestari care ar putea atrage atentia inainte de instalarea semnelor endocrine

supravegherea in comunitate a bolnavilor cu afectiuni endocrine

cresterea adresabilitatii populatiei catre sectorul sanitar

PREGATIREA , ASISTAREA, EFECTUAREA INGRIJIRII SI EXPLORARII SPECIFICE BOLNAVILOR CU AFECTIUNI ENDOCRINE

I. EXPLORAREA FUNCTIONALA A HIPOFIZEI

A. Explorarea hipofizei anterioare

1. Examenul radiologic al scheletului pune in evidenta semne determinate de procesele tumorale ale glandei Radiografia craniului din: fata , profil, incidenta fronto-occipitala- evidentierea seii turcesti

Tomografia in plan frontal si sagital

Radiografia oaselor lungi- deficinte ale STH-ului

2. Examenul oftalmologic- evidentiaza modificari functionale si morfologice ale analizatorului optic determinate de tumori hipofizare ce comprima nervul optic Examenul acuitatii vizuale Determinarea campului vizual Masurarea tensiunii intraoculare3. Dozarea stimulinelor hipofizare

Dozarea din sange:- dimineata, pe nemancate - punctie venoasa,

- 10-20 ml de sange, fara subst. coagulanta

Dozarea din urina: - recolatarea urinii in 24 de ore

- 200ml urina se trimit la laborator

- se specifica cant. toala de urina emisa in 24 de ore

- valorile se exprima in cant. totala de hormon eliminat prin urina in 24 de ore

4. Testul cu cortizon- pune in evidenta hiperfunctia lobului anterior hipofizar.

Determinarea eliminarii prin urina a 17-cetosteroizilor

se determina eliminarea 17-cetosteroizilor din urina

se administreaza timp de 3-5 zile 100g cortizon, sau 40g prednison

se face determinarea eliminarii 17-cetosteroizilor zilnic , cat si in ziua intreruperii adm.cortizonului.

Cortizonul inhiba secretia de ACTH, deci a 17-cetosteroizilor

B. Explorarea hipofizei posterioare

urmareste eliminarea hormonului antidiuretic-vasopresina, adiuretina; stimuleaza tubii distali renali marind resorbtia apei ;

insuficienta secretorie de vasopresina da nastere diabetului insipid .

1. Studiul bilantului hidric

masurarea zilnica a cant de lichide ingerate si eliminate

determinarea densitatii urinei

2. Proba de apa si sete- pune in evidenta tulburarea capacitatii de concentrare a rinichiului in lipsa hormonului antidiuretic hipofizar

Tehnica - la ora 8.00 bolnavul evacueaza vezica ;

- bolnavul va fi cantarit;

- bea 1 litru de ceai slab timp de 15min;

- urineaza din 30-30 min pana la 12.00;

- se determina densitatea fiecarei probe;

- la 12.00 bolnavul va fi cantarit din nou si va mananca un regim mixt , fara lichide;

se recolteaza urina la 16.00 ; 20.00, si a doua zi la 8.00;

se determina densitatea urinii;

bolnavul va fi cantarit .

in caz de diabet insipid:- urina are o densitate de 1001-1003

cantitatea de apa se elimina in prima ora

se continua eliminarea masiva a rezervelor de apa ale organismului

se constata scaderea masiva a greutatii.

3. Proba de incarcare cu clorura de sodiu

Se determina 8 zile la rand concentratia de NaCl din urina in toate mostrele evacuate;

Se administreaza bolnavului 5g de NaCl peste regimul alimentar pe care l-a avut ;

Se continua determinarea zilnica a concentratiei sarii din urina Bolnavul nu are restrictie la lichide pe toata perioada probei.

Rezultatul: - la indivizii sanatosi conc. NaCl in urina creste

- in insuficienta hipofizara posterioara, conc. NaCl ramane neschimbata.

4. Teste de clearence

In diabet insipid scade resorbtia tubulara a apei dupa metoda clearance.

II. EXPLORAREA FUNCTIONALA A GLANDELOR SUPRARENALE

A. Explorarea corticosuprarenalei ( C.S.R)

Corticosuprarenala secreta : mineralocorticoizi, glicocorticoizi, hormoni androgeni

Se fac determinari ale hormonilor din sange si urina.1. Dozarea electrolitilor din sange si urina

Pentru dozarile biochimice din sange se vor recolta 10 ml sange venos fara subst. coagulanta Pentru dozarile din urina se va recolta urina emisa in 24 de ore si se va trimite la laboratora) Determinarea hematocritului

Se recolteaza prin punctie venoasa 5ml sange + 2 picaturi de heparina Se amesteca bine Se centrifugheaza 30 min la o turatie de 3000/ min Hematocritul (Ht) are valori crescuteb) Determinarea cantitativa a lichidelor extracelulare

Se face dupa tehnica determinarii masei circulante

Subs. Folosita este: rodanatul de sodiu sau inulina.

c) Determinarea raportului salivar

Urmareste raportul dintre Na si K in saliva

Tehnica - se executa dimineata, pe nemancate

- bolnavul clateste gura cu apa curata, fara alte subst.

- se aduna intr-un balon Erlenmeyer saliva secreta timp de un minut

- se trimite la laborator ptr dozajul Na si K

proba nu se poate aplica bolnavilor cu regim declorurat

raport Na/ K mai mare de 2 = insuficinta suprarenalad) Testul de incarcare hidrica Robinson, Power, Kepler

Tehnica bolnavul are o alimentatie mixta, cu lichide dupa nevoie, pana la ora 18.00;

- se suprima lichidele de la aceasta ora;

- la 22.30 se goleste vezica

- se strange urina din acest moment si pana dimineata la ora 7.30

- se determina cant totala de urina eliminata

- bolnavul ramane nemancat in pat

- la 8.30 goleste din nou vezica, dupa care se administreaza 20ml apa / kg corp

- bolnavul o consuma timp de 45 de minute

- bolnavul urineaza la: 9.30 ; 10.30 ; 11.30 ; 12.30

- fiecare emisie se strange separat si se determina cantitatea

Daca vreo proba din zi intrece cant de urina emisa noaptea insuficienta suprarenala poate fi exclusa

Daca nici una din probele de zi nu intrece urina de noapte, se va determina :

ureea si clorul din sange si urina de noapte.

2. Testarea tulburarilor de metabolism glucidic

Glicogenul poate fi mobilizat de adrenalina doar cu ajutorul cortizonuluia) Testul de foame- bolnavii de insuficienta corticosuprarenala au nevoie de un aport continuu de glucideTehnica - dupa masa de seara bolnavul nu mai mananca nimic pana a doua zi

- a doua zi se determina glicemia din 4 in 4 ore, fara ca bolnavul sa manance

b) Proba hiperglicemiei provocate- in insuf. corticosuprarenala curba hiperglicemiei provocate creste lent si coboara la fel de lent la o stare de hipoglicemie

c) Proba de toleranta la insulina

Tehnica- se determina glicemia

- se administreaza bolnavului i.v. 0,1 unitate de insulina/ kg corp

- se determina glicemia la 30min; 60min; 90min; 120min; 180min.

Asistenta va avea pregatita glucoza ptr administrare orala si i.v.

La 30 min glicemia scade cu 50% La 90-120 min- revine la valorile initialed) Proba cu adrenalina

Tehnica- se determina glicemia

- se administreaza subcutanat 1mg de adrenalina

Cresterea glicemiei la indivizii sanatosi La bolnavii cu insuf. corticosuprarenala cresteri usoare ale glicemiei sau deloc.e) Testul Thorn

Tehnica:

1. Pregatirea bolnavului bolnavul nu mananca 12 ore inaintea probei

- dimineata se determina numarul eozinofilelor si al leucocitelor

2. Efectuarea testului - se injecteaza i.m. A.C.T.H.- 25 unitati(2mg)

- se determina nr. eozinofilelor si leucocitelor la 2 ore, 3ore si 4 ore de la administrare.

Se va determina inainte sensibilitatea la A.C. T. H.

La indivizii sanatosi nr eozinifilelor scade cu 50-60%

3. Dozarea hormonilor corticosuprarenali si a metabolitilor lor in sange si urina.

a) Dozarea hormonilor din sange

Dozarea hormonilor din sange se face mai rar fiind metoda laborioasa Se recolteaza 100g sange + subst. anticoagulanta Determinarea se face din plasma dupa centrifugare.b) dozarea hormonilor din urina

Se recolteaza urina din 24 ore + acid acetic

Se trimite la laborator 100ml

Se indica in biletul de trimitere la laborator cantitatea totala de urina emisa in 24 ore, ptr a se calcula excretia in valori absolute pe 24 de ore

V.N.: B= 7-25mg/24ore ; F= 4-15 mg/24 ore.

B. Explorarea medulosuprarenalei

Hiperfunctia medulosuprarenalei poate fi decelata prin probe de provocare care favorizand o descarcare de adrenalina si noradrenalina produc crize de hipertensiune arteriala

1. Testul presor la rece

Tehnica:

1. Pregatirea bolnavului bolnavul nu mananca 12 ore inaintea probei

- dimineata bolnavul in decubit dorsal ramane la pat relaxat 10-15 min

2. Efectuarea testului - se masoara T.A.

- se lasa mansonul tensiometrului pe bratul bolnavului

- se scufunda cealalta mana in apa rece de 4 grade, timp de 1 min

- se masoara T.A. imediat dupa scufundare la: 30 sec; 1min; 2min; 3min;

T.A. se ridica cu 10-25 mmHg, si revine la normal in 2-3 min

In feocromocitoame se provoaca crize de hipertensiune arteriala

2. Testul la histamina- histamina determina o dilatatie capilara accentuata

Tehnica:

1.Pregatirea bolnavului bolnavul nu mananca 12 ore inaintea probei

- dimineata bolnavul in decubit dorsal ramane la pat relaxat 10-15 min

2. Efectuarea testului - se masoara T.A

- se injecteaza i.v. 0,015-0,05histamina in 1-2 ml solutie izotonica de clorura de sodiu

- se masoara T.A., timp de 5-10 min, din 30-30 sec

- pana la valoarea initiala

C.N. initial avem o scadere moderata a T.A., apoi o crestere a valorii

In feocromocitoame, T.A. creste imediat dupa injectie atingand valoare maxima dupa 1-3 min, superioara celei din testul presor la rece

3. Teste adrenolitice- subst. adrenolitice produc la bolnavii cu feocromocitom scaderea imediata si considerabila a T.A. , ce se mentine 20-30min.

4. Examenul radiologic al glandelor suprarenale

Radiografia pe gol a abdomenului Opacifierea bazinetelor cu subst. opacifiante Radiografia de contrast negativ prin retroperitoneuIII. EXPLORAREA FUNCTIONALA A TIROIDEI

Explorarea funcional a glandei tiroide se face prin determinarea metabolismului bazal, determinarea iodemiei, a iodului legat proteic, ioduriei, colesterolemiei, reflexograma achilian, radioiodocaptare i altele.

A. Determinarea metabolismul bazal (M.B.)

M.B.= cantitatea de energie pe care organismul o cheltuiete n repaus absolut, la temperatura i presiunea atmosferice optime.

Aceast energie se produce prin oxidarea alimentelor i este necesar pentru meninerea funciilor vitale ale organismului.

Valoarea medie a cheltuielilor energetice ale metabolismului bazal la aduItul sntos este de o calorie mare pe kgcorp/or.

Determinarea se face cu spirometrul (Krogh, Knipping), pulmotestul Godart sau aparatul Sprirolyth.

Determinarea se face indirect: se msoar cantitatea de 02 consumat pe o unitate determinat de timp.Tehnica:

1. Pregtirea psihica si fizica a bolnavului:

1.1. Cu 3 zile inainte de examinare, bolnavul primete regim srac n proteine.

1.2 n aceste zile va consuma cantitati moderate, fara a ramane flamand

1.3 Se recomanda urmatorul regim:

- dimineata: ceai sau cafea fara lapte, si 1-2 covrigi cu unt

- la 10.00: un covrig cu fructe sau compot

- la pranz: supa, cartofi; legume; prajituri, compot sau fructe; paine

- la 16.00: ca dimineata

- seara: legume, cartofi, macaroane, paine.

1.4 Se va odihni mult, evitnd efortul fizic; va fi ferit emoii.

1.5 Bolnavul nu va lua medicamente sedative sau excitante

1.6 In seara zilei din ajunul examinrii nu va consuma nimic i nu va fuma.

1.7 Somnul de noapte n preajma examinrii trebuie s fie linitit.

1.8 n ziua examinrii, eforturile fizice trebuie reduse minimum, se interzice baia sau toaleta completa

1.9. Transportul bolnavului la sala de examinare se va face cu cruciorul.

1.10 Bolnavul va sta 30 min. n repaus (decubit dorsal) nainte de prob.

1.11 Bolnavii ambulatorii vor sta n repaus cel puin o or.

2. Pregatirea psihica si efectuarea probei

2.1. Bolnavul va fi pregtit din punct de vedere psihic (emoia i nelinitea pot falsifica rezultatul).

2.2. Se vor nota vrsta, sexul, nlimea i greutatea

2.3. Bolnavul va fi conectat la aparat cu circuitul nchis dup metoda cunoscut de la spirografie; bolnavul respir numai n aparat.

2.4. Dup ce respiraia bolnavului s-a normalizat se ncepe nregistrarea incursiunilor respiratorii timp de 6 min.

2.5. Din spirograma obinut se calculeaz volumul de oxigen i producia de bioxid de carbon.

Din datele obinute se pot calcula necesitile calorice ale organismului pe 24 h.

Cantitatea de cldur produs se determin indirect pornind de la consumul de O2 .

Raportand valorile obinute la valorile teoretice din tabele, se va obine valoarea metabolismului bazal, care se exprim in procente.

Rezultatul de +25% inseamn c arderile din organism sunt cu 25% mai intense dect n starea normal.

Se apreciaz ca valori normale ntre 0% i +15%.

Deoarece numeroi factori extratiroidieni influeneaz M.B., rezultatul testului trebuie interpretat numai n corelaie cu datele clinice.

B. Studiul reglarii echilibrului vegetative

1. Testul presor la rece Se face identic dupa tehnica descrisa la explorarea medulosuprarenalei In hipertiroidism- T.A. creste cu 30-60 mmHg, revenirea este foarte lenta2. Determinarea timpului mediu de reincalzire a extremitatilor

In hipertiroidism extremitatile sunt bine irrigate

Tehnica:

1. Pregtirea psihica si fizica a bolnavului:

1.1. Cu 3 zile inainte de examinare, bolnavul primete regim srac n proteine.

1.2 n aceste zile va consuma cantitati moderate, fara a ramane flamand

1.3 Se recomanda urmatorul regim:

- dimineata: ceai sau cafea fara lapte, si 1-2 covrigi cu unt

- la 10.00: un covrig cu fructe sau compot

- la pranz: supa, cartofi; legume; prajituri, compot sau fructe; paine

- la 16.00: ca dimineata

- seara: legume, cartofi, macaroane, paine.

1.4 Se va odihni mult, evitnd efortul fizic; va fi ferit emoii.

1.5 Bolnavul nu va lua medicamente sedative sau excitante

1.6 In seara zilei din ajunul examinrii nu va consuma nimic i nu va fuma.

1.7 Somnul de noapte n preajma examinrii trebuie s fie linitit.

1.8 n ziua examinrii, eforturile fizice trebuie reduse minimum, se interzice baia sau toaleta completa

2. Pregatirea psihica si efectuarea probei

2.1. Bolnavul va fi pregtit din punct de vedere psihic (emoia i nelinitea pot falsifica rezultatul).

2.2. Se vor nota vrsta, sexul, nlimea i greutatea

2.3. Bolnavul va ramane in pat , si se va determina temperatura pe fata palmara a mainilor.

2.4. Se scufunda apoi mainele intr-o baie de apa la temp de 15 grade, mentinandu-se timp de 5min.

2.5. Se tamponeaza apa de pe suprafata mainilor fara frictionare sau apasare.

2.6. Se masoara temperatura cutanata la aceleasi puncte din 3-3 min pana ce temp. se ridica la 25 de grade

Timpul mediu de reincalzire este de 10-20 minute

In hipertiroidism, timpul este scurtat

In hipotiroidism, tetanie, distonie neurovegetativa ttimpul este prelungit pana la 30 min

C. Determinarea tulburarilor in metabolismul glucidic

Se determina prin dozarea zaharului din sange si urina prin proba hiperglicemiei provocate

In hipertiroidism : hiperglicemie cu hglicozurie

In hipotiroidism: hipoglicemie

D. Determinarea tulburarilor in metabolismul colesterolului

Recoltarea sangelui se face prin punctie venoasa, 2-5ml sange fara subst. anticoagulanta Hipertiroidism: - colesterolemia este scazuta pana la 100-80mg%

raportul dintre colesterolul esterificat si total scade

Hipotiroidism - colesterolemia este ridicata la 250-500mg%

raportul dintre colesterolul esterificat si total- creste

E. Determinarea tulburarilor in metabolismul iodului1. Dozarea iodului protidic in plasma

Se va recolta 5-6 ml sange( punctie venoasa) + subst. anticoagulanta, a.i. sa rezulte 2ml plasma

V.N. 4-8 la 100ml plasma

In hipertiroidism iodemia creste pana la 18 %

Valorile iodului protidic reflecta cant de tiroxina(T4) si triiodtironina(T3) circulanta

La determinarea lui se va tine cont de tratamentele, investigatiile, consumul de alimente cu un continut de iod in ultimile 12 luni.

2. Iodocaptarea tiroidiana

Urmareste dinamica fixarii iodului in glanda tiroida

Tehnica:

1. Pregtirea fizica si psihica a bolnavului

1.1. Este necear ca persoana care urmeaz a fi testat s nu fi intrat n contact n ultimele 3 luni cu iod (ioduri) sau brom (bromuri).

Se cuprind aici:- examinri radiologice cu substante de contrast iodate (colecisto-, uro-, bronhografii etc.);

- tratamente cu substane iodate (unele antireumatice, siropuri tuse, mexaform etc.) sau bromate (calciu bromat pansamente cu tinctur de iod, iodoform (stomatologie), solutie Lugol (ginecologie).

1.2. n ultima lun bolnavul trebuie s nu ia: sulfamide ( inclusiv antidiabetice); substane cu aciune asupra sistemului central (ganglioplegice, calmante, tranchilizante etc.); preparate hormonale (inclusiv unguente cu corticoizi).

2. Pregtirea bolnavului n ziua examinrii

2.1. Bolnavul trebuie ca n dimineaa respectiv sa nu mnnce, s nu bea ap, s nu fumeze, s nu ia medicamente.

2.2. Se administreaz pe cale bucala 5-15 microCurie 131I, sub forma de NaI in 40-50 ml lapte

2.3. Se determin radioactivitatea la nivelul lojei tiroidiene cu ajutorul unui contor de scintilatie, la 2-4-6-8-2-72 de ore de la ingerarea iodului radioactiv

Rezultatele se raporteaza la radioactivitatea unei solutii standard de 131I :200ml ser fiziologic+5-15 microCurie 131I.

Din solutie se utilizeaza 1ml

C.N. : la 24 ore se fixeaza 40% din subst. radioactiva

Hipertiroidism: fixarea maxima la 6-8 ore

Hipotiroidism : fixarea maxima la 48-72 ore

3. Determinarea eliminarii urinare a radioiodului

Se poate face concomitent cu iodocaptarea

Dupa 24ore restul iodului necaptat este eliminat prin urina

C.N. : eliminarea este de 40-70 %

Hipertiroidism: scade la 5-40%

Hipotiroidism : creste la 80%

F. Scintigrama tiroidiana

Se realizeaza cu I , 125 I, 99Th, captat de glanda tiroida , emite radiatii gammace actioneaza asupra unui aparat electronic de numaratoare

La acesta se adapteaza un dispozitiv de inscriere , care cu ajutorul unui mecanism automat de deplasare , se plimba in fata glandei tiroide, inregistrand morfologia glandei sub forma de linii intrerupte cu densitate uniforma

Tehnica:

1. Pregtirea fizica si psihica a bolnavului

1.1. Este necear ca persoana care urmeaz a fi testat s nu fi intrat n contact n ultimele 3 luni cu iod (ioduri) sau brom (bromuri).

Se cuprind aici:- examinri radiologice cu substante de contrast iodate (colecisto-, uro-, bronhografii etc.);

- tratamente cu substane iodate (unele antireumatice, siropuri tuse, mexaform etc.) sau bromate (calciu bromat pansamente cu tinctur de iod, iodoform (stomatologie), solutie Lugol (ginecologie).

1.2. n ultima lun bolnavul trebuie s nu ia: sulfamide ( inclusiv antidiabetice); substane cu aciune asupra sistemului central (ganglioplegice, calmante, tranchilizante etc.); preparate hormonale (inclusiv unguente cu corticoizi).

2. Pregtirea bolnavului n ziua examinrii

2.1. Bolnavul trebuie ca n dimineaa respectiv sa nu mnnce, s nu bea ap, s nu fumeze, s nu ia medicamente.

2.2. Se administreaz per os 30- 50 microCurie 131I, sub forma de NaI

2.3. Se face scintigrama la 2-3 ore, eventual 24ore de la administrarea iodului radioactiv

2.4. bolnavul in decubit dorsal, se repereaza suprafata glandei tiroide

2.5. Contorul este adaptat la aparatul de inscriere si cu ajutorul dispozitivului automat se parcurge in linii orizontale toata suprafata glandei.

Glanda poate prezenta: - goluri : chisturi sau neoformatii

- aglomerari de linii intrerupte: gusa nodulara cu fenomene de hipertiroidism

Sunt interzise la femei nsrcinate , anemii grave, nefropatii, insuficienta cardiaca grava, sindrom hemoragipar explorarea functionala a tiroidei cu cu iod radioactiv

Ele se execut numai n caz de necesitate evident la copii i femei la vrsta activitii procreatoare.

Radiografia simpla a gatului, ecografia tiroidiana, tomodensimetria, R.M.N, si punctia bioptica a glandei tiroide, completeaza la nevoie explorarea morfo-functionala a tiroidei.

IV. EXPLORAREA FUNCTIONALA A PARATIROIDELOR

A. Examinarile radiologice

Examenul radiologic al scheletului cresterea sau diminuarea transparentei osoase, chisturilor, calusurilor vicioase Examenul radiologic al rinichilor: - calculii renali Arteriografia paratiroidiana: - adenom paratiroidianB. Examinarile biochimice

Se determina: calcemia , calciuria, fosfatemia, fosfaturia in conditii obisnuite , precum si sub influenta unor produsi homonali1. Determinarea calcemiei si fosfatemiei

Tehnica : - bolnavul nemancat

- se recolteaza sange venos fara staza: 10-15 ml, fara subst. coagulanta

- sangele se coaguleaza

Calcemia normala : 10(9-11)mg / 100ml ser din care: 40-45% este legat de proteine restul este calciu ionizat activ

Fosfatemia : 3-5mg/ 100ml ser; este ionizat in intregime

In hiperfunctie Ca creste, iar P scade.

2. Determinarea calciuriei si fosfaturiei

a) determinarea calciuriei calciuria se urmareste 3-6 zile

- se fac determinari din urina colectata in 24 de ore

- bolnavul este tinut la un regim mixt, evitandu-se alimentele cu un continut mare de Ca ionic

- testul Sulkovici: reactivul Sulkovici + urina(Ca)= oxalat de Ca care precipita; cant. de pp.reflecta gradul calciuriei

- V.N. : 100mg / 24 ore.

b)determinarea fosfaturiei- de face din urina emisa in 24 de ore

- V.N. : 1,3 3g / l

C. Testul reactivitatii la parathormon

Tehnica: - testul se face dimineata, pe nemancate

- se recolteaza urina timp de 3 ore

- se stabileste eliminarea orara de P

- se administreaza 200 unitati de parathormon pe cale i.v.

- se continua dozarea orara a fosfaturiei inca 3-4 ore

In conditii normale, creste de 5-6 ori

Hiperfunctia glandei : creste de 2 ori

Hipofunctia glandei : scade de 10 ori

1. Proba Hamilton Highman- utilizeaza hormonul din sangele bolnavilor

Tehnica: - se dozeaza Ca la un iepure

-se administreaza iepurelui 3 ml de sange de la bolnav

- peste o ora se repeta dozarea Ca din sangele iepurelui

In caz de hiperfunctie paratiroidiana a bolnavului, valoarea Ca din sangele iepurelui este crescuta.

D. Explorarile electrice

Aceste metode se folosesc ptr determinarea modificarilor excitabilitatii neuromusculare aparute sub influenta schimbarilor metabolismului calciului1. Cronaximetria- cronaxia este un parametru al excitabilitatii.

Explorarile paraclinice utilizeaza cronaxia motorie, in vederea arecieriistarii functionale a nervilor motori si a muschilor pe care-i inerveaza.

Determinarea se face cu cronaximetre electronice.

Tehnica: - asistenta se va ingiji ca temp. camerei sa fie optima, frigul determina contractii musculare ce falsifica rezultatele;

- legarea bolnavului in circuit se face cu electrozi

- stimularea este monopolara: un electrod indiferent si unul activ

- electrodul indiferent se fixeaza in: reg scapulara mb.sup ; reg. lombara / suprapubiana- mb.inf;

- electrodul activ- la polul negativ al generatorului;

- aparatul stabileste reobaza cu ajutorul unui potentiometru;

- cu un reosta se dubleaza dubleaza valoarea acestuia si se reduce durata de trecere a curentului la minim;

- se fixeaza timpul min . necesar aparitiei contractiei musculare.

Valorile cronaxiei se exprima in miimi de secunda Cronaxia este prelungita in caz de leziuni ale nervului motor periferic, boli musculare,tulburari umorale si endocrine

2. Electromiografia- este o metoda de investigatie neuromusculara care inregistreaza potentialele de actiune musculara aparute in cursul contractiei voluntare.

Inregistrarea se face cu elecromiograful format din: -electrozi periferici;

- amplificatoare

- dispozitive de inscriere.

Elecrozii sunt: - electrozi cutanati se fixeaza pe tegumente;

- elecrozi profunzi se introduc in profunzimea muschiului

3. ElectrocardiografiaV. EXPLORAREA FUNCTIONALA A GLANDELOR SEXUALE

A. Explorarea funcional a testiculului

Metodele de explorare a testiculelor sunt:

1. Spermograma indic funcia spermatogenetic a testiculului; stabileste sterilitatea sau fertilitatea masculin.

Tehnica:- recoltarea se face dupa o abstinenta de 3-5 zile, 2-5ml (volumul unei ejaculari)

- intr-un vas de sticla curat si incalzit la temperatura corpului

- produsul recoltat se transporta la laborator imediat, pastrand recipientul intr-un vas cu apa calda;

- examinarea se face la cel mult o ora de la recoltare.

Examen morfologic:- vol unei ejaculari este de 2-5 ml- aspectul : opalescent, grunjos.

Examenul microscopic:- se face pe ama preincalzita si lamela, urmarind mobilitatea spermatozoizilor

- numararea spermatozoizilor se face cu ajutorul unei celule Burker, in dilutie 1 /200

- nr. spermatozoizilor = 60-120 mil/ ml

- 80-85% cu vitalitate normala

Examenul biochimic determina: - pH-ul - este slab alcalin

- electrolitilor; a proteinelor; acizilor aminati; fructozei; fosfatazei alcaline etc.

Spermograma se completeaza cu biopsia testiculara.

2. Explorarea radiologica Radiografia cu subst. de contrast a veziculei seminale

Uretrografia retrograda ptr investigarea uretrei posterioare+prostata

Radiografia scheletului

3. Dozarile hormonale includ:- dozarea hormonilor androgeni;

- dozarea 17-cetosteroizilor cu separarea cant. a celor doua fractiuni;

- dozarea hormonilor estrogenidin urina barbatului.

Hormonii androgeni la barbat sunt secretati de: glanda suprarenala + testicule

17-cetosteroizii sunt produsi de degradare ai hormonilor androgenice se elimina prin urina

Din cantitatea totala de 17-cetosteroizi din urina , 2 / 3 provin din glanda suprarenala, restul din testicule.B. Explorarea funcional a ovarelor Metode de explorare ale ovarului:1. Biopsia functionala a endometrului

studiaza variatiile aspectului morfologic al mucoasei uterine in cursul ciclului menstrual

Tehnica:- recoltarea se face cu o chiureta mica tubulara / canula aspiratoare

- se fac 2-3 prelevari: - ziua a 8-a ; a 24-a ciclului; uneori si in ziua a17-a; - fragmentele de mucoasa sunt introduse in lichid fixator- amestec Susa

- se trimite la laboratorul de histopatologie

amestecul Susa conserva arhitectura corionului;

- scoate in evidenta glicogenul

- fixeaza nucleii si citoplasma

in functie de faza ciclului se pot decela : - starile de insuficienta foliculara sau progesteronica; - dezechilibrul foliculino-progesteronic

2. Examenul cito-vaginal

epiteliul vaginal sufera modificari in timpul ciclului menstrual exam. microscopic al elementelor descuamate permite studiul impregnarii hormonaleTehnica: - prelevarea se face cu o spatula de lemn, sub control vizual prin speclul vaginal

- recoltarea se face de la nivelul fundurilor de sac laterale ale vaginului

- prelevarea in ziua 7, a14-a, a 21-a a ciclului

- materialul prelevat este intins pe doua lame , fixat si trimis la laborator.

3. Dozarile hormonale in sange si urina

Se fac ptr dozarea : - estrogenilor urinari si plasmatici

- progesteronului si pregnandionului in sange

- 17-cetosteroizilor din urina

Dozarile hormonale se fac dinamic:- in cursul ciclului menstrual

- in timpul administrarii stimulinelor sau a altor preparate hormonale.

Tehnica:- asistenta va efectua recoltari din sange si urina dupa aceeasi tehnica ca si ptr dozarea celorlalti hormoni

4. Testul hipertermiei progesteronice

Estrogenii scad temperatura bazala Progesteronul creste temperatura bazala Curba termica prezinta o usoara ascensiune dupa ovulatie Normal, din prima zi a menstruatiei temperatura se mentine sub 37 grade Celsius timp de 14-15 zile La jumatatea ciclului , in perioada ovulatiei si inceputul fazei corpului galben, temp. se urca cu cateva zecimi de grade si ramane ridicata pana la 1-2 zile inainte de urmatoarea menstruatie In caz de sarcina , temp nu scade si se mentine ridicata pana la sfarsitul lunii a 3-a.Tehnica:- masuratorile se fac dimineata, dupa un somn de cel putin 7 ore, fara a se scula din pat

- de preferat la aceeasi ora

- se ia de preferinta rectal, dar se poate lua si bucal sau vaginal

- termometrul a fost mentinut cel putin 3 min

- temperatura bazala se determina 2-3 cicluri consecutive Mentinerea curbei termice la acelasi nivel, sub 37 grd Celsius reflecta o insuficienta ovariana.

5. Explorarea biologica a sarcinii

Se bazeaza pe determinarea hormonului de sarcina , gonadotrofina corionica , in sange sau urina.

6. Reactia de sarcina pe broscoiul de balta

Reactia se face din urina sau din serul sangvin.Tehnica: - cate 2 ml de urina filtrata si acidifiata cu acid acetic se injecteaza la doua animale mascule, in sacul limfatic dorsal;

- dupa 2 si 4 ore se preleveaza urina de la broscoi din cloaca cu ajutorul unei pipete

- se examineaza la microscop

- rezultat + : se observa numerosi spermatozoizi in miscare

- rezultat - : se repeta prelevarea dupa 24 de ore, ptr siguranta

7. Reactia imunologica de sarcina Reactia este una de tip Ag-Ac , se face din urina ptr depistarea gonadotrofinei corionice.

Testul se pozitiveaza la 8 zile de la intarzierea menstrei, deci la trei sapt. de la fecundatie

Are o probalilitate de 98%

Tehnica: - se recolteaza 10-20 ml urina de dimineata(este mai conc. In hormon)

- se trimite la laborato

8. Ecografia vaginala

Pune in evidenta sarcina , la 7-10 zile de la intarzierea menstrei

VI. EXPLORAREA FUNCTIONALA A PANCREASULUI ENDOCRINA.Determinarea glucozei in sange

Tehnica: - se anunta bolnavul cu 24 de ore inainte despre efectuarea probei

- este rugat sa nu manance - se recolteaza dimineata pe nemancate 1-2 ml sange prin punctie venoasa pe fluorura de sodiu, sau cu o micropipeta de 0,1 ml, prin inteparea pulpei degetului sau a lobului urechii si se trimite la laborator;

V.N. : 0,8 -1 gram / litru de sange

Valori mai mari, la determinari repetate, de 1,35g /1000ml sange, ridica banuiala de diabetB.Determinarea glucozei in urina

Glucoza apare in urina numai daca nivelul ei in sange se ridica pana in jurul valorii de 180 mg/100ml;1. Determinarea calitativa a glucozei in urina

se face cu reactivul Fehling sau Nylander;

Tehnica: - peste urina din eprubeta se toarna aproximativ cant. de reactiv, fata de cant. de urina

- se tine eprubeta cu ajutorul unei cleme de lemn, a.i. gura eprubetei sa fie orientata in directia opusa examinatorului

- se incalzeste continutul eprubetei la flacara pana la fierbere

- in prezenta glucozei , continutul eprubetei se coloreaza in negru, imediat sau in cateva minute.

- rezultatul se noteaza in foaia de observatie

- indiferent de rezultat se recolteaza sange ptr determinarea glicemie si glicozurie cantitative la laborator

2. Determinarea cantitativa a glucozei din urina

se face prin polarimetrie;

Urina, inainte de a fi introdusa in polarimetru, se trateaza cu reactivul Courtonne (acetat de plumb) care precipita toate substantele azotate, optic active, dupa care se filtreaza de mai multe ori.

C. Determinarea corpilor cetonici in urina

Se face in toate cazurile de glicozurie

1. Proba Legal-Imbert

se foloseste pentru determinarea acetonei;

Tehnica: - peste 5-6 ml de urina din eprubeta se toarna cateva picaturi de reactiv

- se agita usor eprubeta

- apoi cu grija se prelinge pe marginea eprubetei 1 ml amoniac, a. i. Sa nu se amestece cele doua lichide

- daca urina contine acetona , la limita de separare a celor doua lichide se formeaza un disc violet

- se noteaza rezultatul pozitiv, sau negativ.

2. Proba Gerhard

se foloseste pentru evidentierea acidului acetil acetic;

Tehnica:- peste urina din eprubeta se toarna cateva picaturi de perclorura de fier

- in prezenta acidului acetil-acetic, apare o culoare rosie

D. Determinarea rezervei alcaline

Are scopul de a stabili cantitatea de ioni alcalini existenti in sange pentru neutralizarea acizilor formati in organism;

Determinarea se face dupa metoda Van Slyke;

Tehnica: - cu o ora inainte de efectuarea probei, bolnavul ca ramane in repaus,

- apoi i se vor recolta 10 ml sange, prin veno-punctie fara staza, pe 0,5 gram oxalat de potasiu fin pulverizat;

- se agita usor si se pune intr-un tub de centrifuga care se trimite la laborator.

E.Proba hiperglicemiei provocate

Pot fi depistate cazuri latente de diabet, cu valori normale de glicemie;

1. Determinarea hiperglicemiei provocate prin administrarea glucozei per os

Tehnica: - bolnavul ingereaza dimineata pe nemancate 1g glucoza/kilocorp, dizolvata in apa sau ceai; - inainte de administrarea glucozei, bolnavul evacueaza vezica urinara; - se recolteaza sange pentru dozarea glicemiei;

- se repeta recoltarea la 30, 60, 90, 12 si 180 de minute dupa administrarea glucozei;- bolnavul sta in repaus la pat, fara sa ingereze alimente sau lichide;- la fiecare recoltare de sange bolnavul va urina pentru determinarea cantitativa a glicozuriei. la indivizi cu metabolism glucidic normal, in scurt timp dupa ingerarea glucozei, apare o neta urcare a glicemiei, atingand valorile maxime intr-o ora, care nu depaseste 150-180 mg;

dupa 2 ore glicemia revine la nivelul initial, datorita stimularii secretiei insulare;

cantitatea de insulina insa se produce in exces, din care motiv, la 3 ore dupa ingerarea glucozei, glicemia scade sub valorile initiale;

pe toata durata probei, zaharul nu apare in urina;

la diabetici valorile initiale de glicemie, dupa ingerare de glucoza, se ridica la valori mult mai inalte, care continua sa se urce si dupa 2 ore;

revenirea la nivelul initial se face cu mare intarziere, iar glucoza apare si in urina;

2. Determinarea hiperglicemiei provocate prin administrarea glucozei pe cale i.v.

Tehnica: - se recolteaza sange dimineata pe nemancate si se invita bolnavul sa-si evacueze vezica;- se administreaza pe cale intravenoasa o solutie de glucoza 50% in cel mult 2 minute (0,33 g glucoza/kilocorp);

- la 15, 30, 45, 60 de minute dupa injectie se repeta recoltarea din lobul urechii;

- recoltarea se face cu o micropipeta de 0,1 ml spalata cu o solutie de heparina.

Nivelul maxim al glicemiei se atinge in 10-15 minute si la 40-60 de minute revine la valorile initiale;F.Proba Staub-Traugott

Este tot o proba de hiperglicemie provocata, utila pentru depistarea diabetului latent.

Tehnica: - proba se executa pe nemancate;

- dimineata se determina glicemia;

- se administreaza bolnavului 50g de glucoza dizolvata in 250ml ceai;

- la o jumatate si o ora se determina din nou glicemia;

- peste o jumatate de ora, bolnavul primeste din nou 50 g glucoza dizolvata in 250 g ceai;

- la ora, la 1 , 2 si 3 ore se determina din nou glicemia;

- se va inscrie curba glicemiei;

- cu ocazia fiecarei recoltare, bolnavul va urina pentru a determina cantitatea de glucoza din urina;

- la diabetici proba se executa cu 20-30 g de glucoza;

Curba hiperglicemiei prezinta unele particularitati

a) la indivizi sanatosi: a doua doza de glucoza nu determina un nivel al glicemiei ca la prima doza, ea putand ramanand in limite normale- efect Staub pozitiv;

b) la diabetici glicemia provocata de a doua doza este tot atat de inalta ca si cea provocata de prima doza - efect Staub negativ.G. Testul tolerantei la glucoza, sensibilizat prin cortizon

Depisteaza precoce diabetul latent.

Tehnica:- seara la orele 22 bolnavul primeste per os 50 mg de cortizon acetat;

- peste 8 ore, dimineata, se repeta aceeasi doza;

- bolnavul ramane nemancat;

- peste 2 ore primeste 100g glucoza dizolvata in 250 g de ceai;

- se fac recoltarile de sange, ca si ptr proba hiperglicemiei provocate

Testul este pozitiv daca la 2 ore dupa ingerarea glucozei, valoarea glicemiei depaseste 140 mg/100 ml sange venos;H. Testul de incarcare cu tolbutamid Exploreaza capacitatea tesutului insular de a secreta insulina, precum si promptitudinea raspunsului fata de stimulul medicamentos.

Tehnica : - dimineata pe stomacul gol se dozeaza glicemia bolnavului;

se administreaza pe cale intravenoasa 1 gram de Tolbutamid in forma de solutie 5%;

durata injectiei este de 3 minute;

dupa 20-30 de minute se dozeaza din nou glicemia; tolbutamidul scade glicemia;

daca la 20 de minute dupa administrarea lui, glicemia depaseste 80% din valoarea initiala si la 30 de minute 77% din aceste valori, este vorba de un diabet latent;I. Determinarea tolerantei fata de hidrati de carbon

Se foloseste pentru stabilirea regimului dietetic al bolnavilor de diabet.

Tehnica :- se administreaza bolnavului o dieta mixtace contine 200-250 de grame hidrati de carbon;

- bolnavul nu va manca nimic in plus fata de acest regim, alimentele trebuie sa le consume in intregime;

- incepand din dimineata probei, se recolteaza 24 de ore urina bolnavului in trei fractiuni separate la cate 8 ore (6-14, 14-22, 22-6);

- se determina cantitatea fiecarei fractiuni si apoi cate o proba de 50-100 ml din fiecare se trimite la laborator pentru determinarea cantitativa a glucozei eliminate;

- pe fiecare proba se va indica cantitatea totala din care a fost luata.

Determinarea zaharului in urina se face cu ajutorul polarimetrului.

Cantitatea exprimata in grame% se inmulteste cu cant totala a fractiunii respective= cantitatea de zahar eliminata intr-o fractiune

Prin adunarea cifrelor de le cele trei fractiuni = cant. de zahar eliminat de urina din cele 200-250 grame de hidrati de carbon ingerati

Diferenta dintre ele constituie gradul de toleranta fata de hidratii de carbon.J. Determinarea sensibilitatii fata de insulina

Cantitatea de glucoza care dispare din urina sub influenta unei unitati de insulina, poarta numele de echivalent insulina-glucoza;Tehnica - se determina toleranta bolnavului la hidrati de carbon;

prin doze progresive de insulina, se incearca ridicarea tolerantei pana la disparitia zaharului din urina;

la bolnavii cu regimul si doza de insulina instituite, intreruperea insulinei pentru 24 de ore permite controlul regimului dietetic pe care bolnavul il primeste.

Echivalentul insulina-glucoza este de 2-10

La indivizi insulino-rezistenti el scade sub 1.

SEMNE SI SIMPTOME IN BOLILE ENDOCRINE

cefaleea determinata de compresiunea tumorilor hipofizei cu localizari diferite

apare in crize de scurta durata, apoi devine permanenta, insuportabila

se asociaza cu

tulburari vizuale

varsaturi in jet

lipseste greata

bradicardie

intensitatea e influientata de schimbarea pozitiei capului

apare sub forma de migrena in disfunctiile ovariene oboseala

pe plan fizic si intelectual

mai accentuata dimneata

tulburarile somnului

insomnii

somn nelinistit, insuficient

hipersomnie

transpiratia

apare in sindromul adipozo-genital, feocromocitom

la diabetici anuntind o hipoglicemie sau o coma

sughitul

poate apaea ca urmare a compresiunii nervului frenic

setea

se intilneste in diabetul zaharat si insipid

tulburari gastro-intestinale

inapetenta

diaree

constipatie

varsaturi

dureri abdominale

tulburari cardiorespiratorii

palpitatii

ameteli la schimbarea de decubit in ortostatism

dispnee

tulburari ale aparatului genital

instalare precoce sau tardiva a pubertatii

alte manifestari

modificari ale vocii

tulburari de vedereExamenul fizic1. pozitia

- exprima discomfort, fatigabilitate, apatie, neatentie

2. miscari si contractii involuntare

tremuraturi fine, rapide, apar la nivelul extremitatilor, pleoapelor

contractii ionice ale musculaturii somatice

convulsii partiale

3. Faciesul n bolile endocrine

a. Faciesul hipertiroidian, este ntlnit n boala Basedow (datorit unui exces de hormoni tiroidieni), care se manifest prin:

a. exoftalmie (protruzia globurilor oculari) bilateral i simetric, cu ochi strlucitori i cu privirea asemntoare unui om speriat;

b. conjuctiv ocular congestional (cu hipersecreie lacrimal);

c. uor edem palpeal.

Din anamnez reiese c bolnavii prezint:

1. subiectiv: insomnii, palpitaii, scdere ponderal (cu apetit pstrat), diaree, intoleran la cldur, tremurturi;

2. obiectiv:

pielea e fin, umed, catifelat i cald (cu eritem facial);

bolnavii sunt n general: slabi, agitai, nervoi, cu mimic i gestic vioaie, vorbesc repede, transpir i roesc uor.

la nivelul cordului apar: tahicardie i tulburri de ritm (fibrilaie atrid).

b. Faciesul mixdematos, este infiltrat, imobil, cu mimic srac, fant palpebral ngust, privire tears i cu ochi enoftalmici (aparent). Buzele sunt groase, urechile sunt infiltrate. Prul este aspru, fr luciu, cade i albete precoce, iar sprncenele se rresc precoce n treimea extern. Tegumentele sunt groase, reci, infiltrate, uscate, aspre, fr secreie sebacee i sudoral.

Subiectiv, bolnavii acuz: apetit diminuat (datorit hiposecreiei gastrice), constipaie. Bolnavii atrag atenia prin: apatie, vorbire rar (bradilalie) cu voce groas, avnd gndire lent (tulburri de atenie), tendin la depresie i izolare.

c. Faciesul acromegalic (este determinat de excesul de hormon somatrop, ntr-un organism n care procesul de cretere osoas n lungime s-a ncheiat), care se manifest prin: frunte ngust i oblic, cu arcedele sprncenelor proeminente deasupra ochilor; oasele malare i apofiza zigomatic, sunt hipertrofiate, piramida nazal este masiv i etalat la baz, cu extremitatea cartilaginoas puternic dezvoltat, iar maxilarul inferior prezint, prognatism; ochii par mici, cu pleoapele ngroate; pielea este aspr i groas, cu numeroi nevi pigmentari, iar prul crete abundent.

d. Faciesul din hipercorticism. Este expresia clinic a hiperfuncie corticosuprarenaliei (n special pentru glucocorticoizi), care se manifest prin: obezitate particular (obraji, brbie, regiunea submentonier), care dau faciesului un aspect de lun plin. Pe tegumente apar vergeturi de culoare roz violet localizate pe: flancurile abdomenului, olduri, fese. La aceti bolnavi apar tulburri metabolice dominate de: osteoporoz, diabet zaharat i hipertensiune arterial (la femei apar i fenomene de virilizare i hirsutism).

4. Modificrile staturale

nlimea la om are variaii n raport cu vrsta, sexul, factorii genetici i facorii de mediu. Exist indivizi ns cu modificri staturale patologice cu forme extreme i anume:

Gigantismul

Reprezint o cretere exagerat n nlime, care depete cu 20% (populaia) de vrsta i sexul respectiv. Limita uperioar a nlimii pentru Romnia este de 2 m la brbai i de 1,90 m la femei. Gigantismul mbrac mai multe forme patologice n raport cu disfuncia endocrin, care l produce astfel:

a. Gigantismul hipofizar, este determinat de hiperfincia hipofizar somatotrop produs fie de: hiperplazia sau de un adenom acidofil al hipofizei, cu exces de hormon somatotrop (S.D.H.). La o privire general aceti indivizi par proporionali cu o dezvoltare armonioas, dar la o scar armonioas, dar mai mare (ns la un examen mai amnunit se observ note disarmonice), dominate de dezvoltarea exagerat a segmentelor distale (mini, picioare) i cu capul mai mic dect restul corpului. Aceti bolnavi prezint frecvent: cefalee, modificri ale cmpului vizual, sensibilitate la infecii i epuizarea forei musculare.

b. Insuficiena gonadic, survenit n perioada de cretere pubertar prin lipsa hormonilor sexuali (duce la ntrzierea nchiderii cartilajelor de cretere), permind o cretere continu sub aciunea hormonului stomatrop (S.V.H.). Bolnavul cu acest tip de gigantism are aspect eunucoid (disproporie mare ntre trunchi i membre anormal de alungite, torace ngust, bazin dezvoltat, procesul de sexualizare absent, iar panicul adipos n exces de tip ginoid.)

c. Gigantismul acromegal. Dac activitatea somatotrop n exces aprut n copilrie, persist i dup nchiderea cartilajelor de cretere osoas se produce o cretere exagerat att a oaselor lungi, ct i a celor late determinnd acromegalia.

Nanismul

Este un sindrom caracterizat prin talie redus corespunznd la aproximativ 120 -130 cm, pentru ara noastr. Exist mai multe tipuri de nanism pe care le vom enuna trecndule n revist i anume:

a. Nanismul hipofizar. Apare drept consecin a insuficienei hipofizare survenit n copilrie (produs de lezarea primitiv sau secundar a hipofizei). Bolnavul este de statur mic, cu un raport normal ntre segmente, cu un sistem muscular normal dezvoltat cu talia, cu dezvoltarea psiho intelectual corespunztoare vrstei cronologice.

De reinut

Nanismul hipofizar poate prezenta i infatilism sexual i/sau hipotiroidie, drept consecin a asocierii deficitului: somatrop, gonadotrop, tireotrop.

b. Nanismul mixedematos. Este un nanism disarmonic la care n afar de tulburrile de cretere, apare i o afectare grav, neuropsihic. La aceti indivizi, capul este mare n raport cu trunchiul, cu degete scurte i groase i macroglosie, extremitile mai scurte dect trunchiul, cu degete groase, abdomenul mrit cu pubele cobort. Tulburrile neuropshihice sunt de la subdezvoltate mintal pn la cretinism.

c. Nanismul de origine gonadic, se datorete unui exces de hormoni gonadici (care devin factori de inhibiie a efectului stimulator produs de S.V.H. asupra osului). Pubertatea precoce la fete i biei evolueaz cu nanism. Stri hipostaturale de origine endocrin apar i n suferinele suprarenale sindromul adrenogenital Cushing.

d. Nanismul de origine rahitic se nsoete de multiple deformri osoase, frapnd: capul mare (cu facies ptrat i frunte olimpian), trunchi turtit lateral, cu sternul n caren abdomenul mare, bazin evazat, tibia n form de iatagan i antebraele invers ncurbate.

C. ntrzierile n cretere, de origine nutriional sau visceral (apar datorit unor stri patologice n copilrie) i nu au mimic particular n afar de reducerea taliei. Din aceast categorie fac parte:

5.starea de nutritie poate fi evaluata dupa anumiti parametrii dezvoltarea musculaturii, a tesutului adipos si a greutatii corporale raportat la virsta, sex si inaltime obezitate

de tip cusching

grasimea se dispune caracteristic in regiunea gitului ceafa de bivol, fetei fata in luna plina si adbomenul sort abdominal

membrele ramin subtiri proximal distal

din sindromul adipozo-genital

apare la virste foarte tinere

cupride, adbomenul, regiunea pubiana, radacinile membrelor, soldurile si coapsele ceea ce da aspectul de fata la baieti

din hipotiroidie

dominanta de mixedem

se dispune difuz cu predominenta la fata, git, cap

hipotalamica

rara

predominent la femei

se instaleaza brusc de obicei dupa o trauma

dispusa pe abdomen, trunchi, la radacina membrelor, cap si git

din insuficienta gonadica difera dupa sex

la barbati are dispozitie feminina

un intereseaza extremitatiile membrelor

slabirea scaderea sub greutatea ideala scaderea cu 10 -15 kg in citeva luni

casexia

6. starea mentala

labilitate afectiva

lentoare in gindire

dificultate in vorbire

tulburari de memorie

deresie

labilitate emotionala

tuburari de atentie

7. aspectul tegumentar

hiperpigmentatie generalizata

piele aspra, ingrosata, rece, ceroasa hipertiroidie

piele calda, umeda, subtire hipotiroidie vergeturi rosii violacee la nivelul abdomenului, coapselor si sinilor in sindromul Cusching8. parul si unghile

par

hipertricoza - pilozitate abundenta pe intregul corp sau in zone anormale pentru sexul respectiv,

- asociata cu ingrosarea vocii-colorarea pielii in albastru boala pielii albastre

hirsutism dezvoltare de tip masculin a pilozitatii la femeie

pierderea pilozitatii hipotiroidie

par matasos, subtire si fragil hiper

caderea parului axilar si pubian in insuficienta hipofizara

unghii

concave cu aspect de lingurita, subtiri, friabile

friabile, ingrosate

lungi , inguste

aspect patrat

9. edemul

generalizat

alb

pastos

elasticitate redusa

nu lasa godeu

10. ochii

exoftalmie ,insotita de lacrimare

scaderea secretiei lacrimare

11. oase si muschi

deformari

scaderea fortei musculare

hipertrofie musculara la femei

12. aparatul genital si sini

secretie lactata anormala absenta caracterelor sexuale secundare si involutia acestora

dezvoltarea sinilor la barbati

13. semne vitale

temperatura

creste la hipertiroidieni si scade la hipotiroidieni

pulsul

tahicardie in hipertiroidism , bradicardie in hipotiroidism

tensiunea arteriala

cresteri foarte mari in feocromocitom

creste si scade maxim in hipertiroidism

scade si creste maxima in hipotiroidism

hipotensiune in boala addison

respiratia dispnee in feocromocitom

respiratie dificila la efort

laringospasm in hipoparatiroidismPARTICULARITATI DE INGRIJIRE A BOLNAVILOR CU AFECTIUNI ALE GLANDELOR ENDOCRINE

afectiunile endocrine au o evolutie lunga , majoritatea au un caracter cronic

spitalizarea este relativ scurta, are scopul de a stabili diagnosticul, de a institui tratamentul pe care pacientul il va continua la domiciliu si de a se controla periodic starea bolii si eficacitatea tratamentului

cazurile de urgenta din bolile endocrine cum sunt criza tireotoxica, coma mixedematoasa, formele variate de insuficienta suprarenaliana , desi aduc o stare deosebit de grava bolnavului dupa reechilibrare hormonala pot fi externati continuind tratamentul ambulator

probleme1. cooperare ineficienta la nivel individual din cauza

nervozitati determinate de boala

anxietatii

insomniei

deteriorarii relatiilor interpersonale

2. alterarea proceselor de gindire cauzata de implicarea sistemului nervos in procesul de boala manifestat prin

cefalee

somnolena

tulburari psihice

3. alterarea confortului

4. alterarea imaginii de sine in legatura cu

schimbarea aspectului

modificari la nivelul tegumentelor

cresterea riscului de ranire

disfunctie sexuala

5. alterarea nutritiei

6. alterarea eliminarilor intestinale

7. alterarea echilibrului hidric si electrolitic

8. intoleranta la activitate

9. cresterea potentiala a riscurilor de infectie si intirziere a vindecarii ranilor

10. deficit de cunostinte in legatura cu boala si cauzele ei, tratamentul , regimul alimentar si de viata

obiective

imbunatatirea starii de cooperare a pcientului

mentinerea si imbunatatirea proceselor de gindire

asigurarea confortului

imbunatatirea si acceptarea imagini de sine

mentinerea unei stari nutritionale adecvate

imbunatatirea participarii la activitati

reducerea riscului de infectii si raniri

educarea pacientului cu boli endocrine

interventii

asistenta medicala trebuie sa cunoasca manifestarile prodromale ale fiecarei boli pentru a putea anunta medicul in cazul aparitiei acestora si a putea interveni prompt asistenta trebuie sa indeplineasca urmatoarele sarcinia. pentru imbunatatirea capacitatii de cooperare

datorita modificarilor somatice sau metabolice pe care le provoaca aceste boli , bolnavii de obicei au complexe de inferioritate cu stari depresive si obsesive

ajuta pacientul sa inteleaga ca starea de anxietate este legata de procesul de boala

isi rezerva mai mult timp pentru a sta de vorba cu pacientii si familia

sfatuieste familia sa evite discutiile si situatiile tensionate

b. pentru mentinerea si imbunatatirea proceselor de gindire

datorita dereglarilor hormonale ramin uneori cu un intelect redus

explica pacientului cauzele bolii

colaboreaza cu familia pentru a ajuta pacientul

asigura conditii de mediu care sa linisteasca pacientul

c. pentru cresterea confortului se asigura prin

internarea trebuie facuta in saloane mici, linistite unde se asigura repausul lor psihic si posibilitatea contagiune este redusa

temperatura salonului trebuie adaptata in functie de natura tulburarilor hormonale

bolnavii cu hipertiroidie necesita saloane mai racoroase

imbracaminte adecvata

schimbarea lenjeriei

igiena corporala

calmarea durerilor articulare prin

repaus ,

comprese calde sau reci ,

aspirina , antiinflamatoare nesteroidiene daca sunt compatibile cu restul tratamentului la indicatia medicului

cazurile de urgenta trebuie izolate

repausul la pat in starile acute si tulburarile hemoragice (dismenoree) trebuie respectatd. in vederea imbunatatirii si acceptarii imaginii modificate ajuta pacientul sa inteleaga ca unele manifestari de boala dispar sub tratament

il informeaza ca disfunctia sexuala va fi influientata pozitiv de tratament

e. pentru imbunatatirea starii nutritionale

alimentatia trebuie sa fie echilibrata energetic si calitativ

regimul dietetic are o importanta deosebita

in diabetul zaharat regimul se va stabili pe baza tolerantei fata de hidratii de carbon

in caz de obezitate regimul va fi hipocaloric dar cu asigurarea ratiei minime de proteine

in caz de hipertiroidism dieta trebuie sa fie usor digerabila si bogata in calorii

la bolnavii cu scadere ponderala marcata alimentatia va fi fractionata in 5-6 prize, efectuate la ore fixe

supravegheaza respectarea regimului alimentar

cintareste pacientul cu acelasi cintar si la aceeasi ora

asigura servirea igienica a alimentatiei

sfatuieste pacientul sa corecteze gustul alimentelor

f. in vederea mentinerii echilibrului hidric si electrolitic identifica hipovolemia si semnele ei

masurarea TA si P

cercetarea turgorului, persistenta pliului cutanat mai mult de 20 secunde arata deshidratare

supravegherea mucoasei bucale

efectuarea bilantului hidric

asigura echilibrul hidric normal prin

hidratare orala daca tolereaza

folosirea sucului de rosii, a laptelui

hidratare parenterala la indicatia medicului

supravegherea diurezei

identifica excesul de volum lichidian prin

supravegheaza TA si P

observare atenta pentru depistarea edemelor

cintarire zilnica

evita excesul de lichide prin

reducerea cantitatii de lichide

reducerea sodiului

sfatuieste pacientul sa mestece guma care stimuleaza salivatia si mentine mucoasa umeda

administrarea unei cantitati mici de lichide cind nu suporta setea

clatirea guri dupa care este rugat sa arunce lichidul

identifica semnele unei tulburari electrolitice prin

evaluarea unor simptome

greata

diaree

slabiciune musculara

ionograma sanguina si urinara la indicatia medicului

actioneaza pentru cresterea aportului de potasiu prin

incurajarea consumului de alimente care contin potasiu citrice, pepene verde, banane, cartofi, fasole

interuirea pacientului pentru cunoasterea acestor alimente si alcatuirea meniului

anunta medicul de toate modificarile survenite in starea pacientului pentru a se putea interveni cit mai repede

g. pentru cresterea participarii la activitati

sfatuieste pacientul la inceput sa reduca efortul fizic la minim posibil si sa-si reia activitatea treptat

sprijina pacientul in desfasurarea unor activitati zilnice

identifica impreuna cu pacientul factorii care favorizeaza cresterea tolerantei la activitate

h. in vederea reducerii riscului de ranire si infectie sfatuieste pacientul sa evite ranirile in special la picioare

sa nu foloseasca pantofi strimti

sa evite aglomeratia si contactul cu persoanele bolnave

sa schimbe locul de munca daca exista risc de ranire

sa evite tehnicile invazive

i. pentru educatia pacientului va realiza

instruirea pacientului referitor la tratament

medicatia pprescrisa denumirea daza, ora, cale de administrare

efect terapeutic, efect advers

cind se intrerupe tratamentul

cind se schimba doza

ce face cind nu poate lua medicatia

instruirea referitor la modificarile regimului alimentar

scopul dietei

tipul si cantitatea alimentelor care trebuie evitata

substantele folosite pentru corectarea gustului

instruirea pacientului privind evitarea riscului de ranireINGRIJIREA PACIENTILOR CU AFECTIUNI ALE HIPOFIZEI

Bolile hipofizare sunt produce de excesul sau deficitul de hormon.

Excesul apare mai ales in tumorile hipofizare , in perioada de debut, acestea reprezentind 10% din tumorile craniene.

Deficitul de hormoni poate fi determinat de leziuni tumorale care distrug glandele sau netumorale.

A. Pacientul cu macrosomie hipofizara acromegalia si gigantism Afectiunile sunt determinate de excesul de somatotrop, manifestarile fiind diferite in functie de virsta la care intervine tulburarea

determinate de excesul de somatotropMANIFESTARI DE DEPENDENTA - semne si simptome la adult

apare mai frecvent intre 30-50 de ani si se manifesta manifesta

cefalee, oboseala, parestezii ale miini si picioare

tulburari psihice iritabilitate, emotivitate

tuburari vizuale

dureri articulare

hipersudoratie, piele groasa, incretita - pahidermie cap mare, nas lung si gros, buze groase, mandibula impinsa inainte

cresc miinile si picioarele, degetele sunt groase

modificari ale vocii

organele interne cresc in volum

disfunctie sexuala- scade potenta la barbati, amenoree , frigiditate , sterilitate la femei

la copil se manifesta prin crestere exagerata peste 2 m mai evidenta la membre

tulburari neurologice cefalee violenta, tulburari de echilibru, crize de epilepsie deformari ale scheletului cifoza, scolioza

modificari tegumentare

PROBLEME

alterarea

imaginii corporale, descretera stimei de sine datorita schimbarii infatisarii confortului din cauza cefaleei

potentiala a perceptiei vizuale din cauza compresiunii exercitata de tumora comunicarii din cauza macroglosiei

igienei personale din cauza transpiratiei excesive disfunctie sexuala din cauza modificarilor hormonale, manifestata prin scaderea potentei la barbat si amnoree si frigiditate la femei intoleranta la activitate

respiratie ineficienta din cauza cifozeiOBIECTIVE

sa accepte imaginea corporala modificata

sa exprime diminuarea durerilor si discomfortului sa detecteze tulburarile vizuale si sa le raporteze

sa previna leziunile accidentale

sa demonstreze abilitatiile de comunicare sa isi mentina igiena corprala

functia sexuala sa revina la normal in urma tratamentului sa poata vorbi de operatie fara teamaINTERVENTII

incurajarea pacientului

cosiliere psihologica dupa necesitate

incurajarea mentinerii rolului social\sprijinirea in desfasurarea unor activitati curente

aprecierea si localizarea durerilor, calmarea lor, cresterea confortului

observarea miscarilor oculare

pregatirea pentru examenul oftalmologic

incurajarea comunicarii

incurajarea igienei

stimularea sa vorbeasca despre disfunctia sa sexuala

pregatirea preoperatorie si ingrijirea postoperatorie

B. Pacientul cu microsomie hipofizara nanismul hipofizar

tulburare complexa de crestere si dezvoltare prin insuficienta hormonului somatotrop debuteaza in copilarie

se evidentiaza in pre si pubertate este detreminata de tumori hipofizare, cerebrale, meningite, encefalite. radiatiiMANIFESTARI DE DEPENDENTA - semne si simptome statura mica fata de virsta, aspect armonios

fata mica, expresie juvenila, maxilar si mandibula nedezvoltate unghii moi

acromicie miini si picioare mici imaturitate sexuala, caractere sexuale sterse sau absente complexe de inferioritate

PROBLEME

deficit de cunostinte

potentiala cooperare ineficace

alterarea integritatii corporale

disfunctie sexuala

OBIECTIVE

Familia si pacientul sa demonstreze cunoasterea tratamentului medicamentos , a efectului acestuia si a rectiilor adverse.

Pacientul : sa cunoasca tratamentul medicamentos

sa foloseasca strategii pentru a trece peste stres

sa isi imbunatateasca imaginea corporala

sa descrie disfunctia sexuala

INTERVENTII

informarea si instruirea pacientului si familiei

incurajarea de a desfasura activitati accesibile

antrenarea in diferite activitati

supravegherea stricta a tratamentului medicamentos

C. Pacientul cu diabet insipid- este o urmare a lipsei de secretie a hormonului antidiuretic (ADH) sau a efectului asupra procesului de formare a urinii in antecedente

accidente sau traumatisme cranio-cerebrale

interventii pe hipofiza

Boli inflamatorii sau degenerative ale hipofizei posterioare, ale nucleilor hipotalamici

Tratamente cu vinblastina

Cazuri in familie

MANIFESTARI DE DEPENDENTA - SEMNE SI SIMPTOME

poliurie instalata brusc, dramatic , cu 5-20 l/zi

sete chinuitoare

din cauza deshidratarii apar febra, greata, varsatura, agitatia psihomotorie

balonare, greutate in epigastru

tulburari respiratorii si cardiace

nu poate dormi, determina nervozitate, scaderea atentiei si randament scazut

PROBLEME

tulburarea echilibrului hidro-electrolitic

alterarea confortului in legatura cu cfaleea, febra, agitatia

alterarea nutritiei

alterarea frecventei cardiace

dificultate de adaptare si integrare sociala

cooperare individuala ineficace

deficit de cunostiinte in legatura cu intelegerea bolii, a regimului alimentar si de viata, a tratamentului

OBIECTIVE

sa-si mentina echilibrul hidro-electrolitic si nutricional

sa exprime cunoasterea tratamentului, efectele asteptate si reactiile secundare

INTERVENTII

informarea pacientului despre efectele deshidratarii, a semnelor de deshidratare si importanta tratamentului continuu administrarea de RETROHIPOFIZA sub forma de puliere care se prizeaza nazal 20-50-100 mg la 4-6 ore conform prescriptiei medicale dupa dezobstruarea nazala corecta, pulderea un trebuie inghitita, fiind iritanta pentru caile respiratorii sfatuirea pacientului privind importanta controlului medical permanente

INGRIJIREA PACIENTULUI CU AFECTIUNI ALE GLANDEI TIROIDIENEPACIENTUL CU HIPERTIROIDIE

urmare a producerii in exces a hormonilor tiroidieni si cresterea concentratiei acestora in plasma

in antecedente

existenta unei infectii sau a unei trauma psihice

tratament cu hormoni tiroidieni

operatii recente pe creier

predispozitie familiala

sexul- mai frecvent la femei

virsta incidenta maxima intre 20 40 ani

MANIFESTARI DE DEPENDENTA - SEMNE SI SIMPTOME

la inceput

astenie, insomnie, nervozitate, irascibilitate, oboseala musculara nespecifice bolii mai tirziu

transpiratii la palme si la cap cresterea apetitului diaree 3-4 scaune / zi, ajungind la 10-15 varsaturi

facies hipertiroidian- exolftalmie

rigiditatea musculaturii

tulburari de coordonare a miscarilor

nesiguranta in mers

tremuraturi ale extremitatilor

tahicardie 100-140/min, nu scade in timpul somnului semn caracteristic modificari ale TA

piele calda, umeda, catifelata, subtire

febra determinata de cresterea ratei metabolice, intoleranta la caldura

unghii friabile, roz

caderea parului

tulburari psihice - labilitate afectiva, ideatie rapida, agitatie, anxietate, nu are rabdare sa termine fraza insomnie, somn nelinistit, cosmaruri gusa semn caracteristic in boala Basedow, poate fi moale, difuza sau ferma , nodulara

descresterea libidoului, sterilitate, impotenta, tulburari menstruale la femei

in criza tireotoxica

semne agravate la bolnavii supusi unor agresiuni (emotii, operatii, surmenaj) tahicardie, hipertensiune, astenie extrema

PROBLEME

cooperare ineficienta

alterarea nutritiei

alterarea confortului

transpiratii

intoleranta la caldura

insomnie

altrarea eliminarilor intestinale

alterarea ritmului cardiac

alterarea imagini corporale exoftalmie, slabire

intoleranta la activitate

deficit de cunostinte in legatura cu evolutia bolii si a tratamentului

posibila ranire accidentala

posibile leziuni ale ochilor

OBIECTIVEPacientul sa fie capabil sa coopereze

sa scada nervozitatea

sa mentina o buna stare nutritionalasa creasca toleranta la caldura

sa doarma conform nevoilor

sa si restabileasca orarul eliminarilor

sa nu prezinte tulburari cardiace

sa accepte imaginea corporala

sa creasca toleranta la activitate

sa demonstreze cunoasterea evolutiei bolii si a tratamentului

sa nu prezinte leziuni traumatice

sa nu prezinte tulburari de vedere

INTERVENTII

asigurarea unui mediu linistit

asigurarea unei alimentatii corespunzatoare

dieta hipercalorica echilibrata cu supliment de vitamine cresterea cantitatii de lichide

monitorizarea albuminelor serice, hemoglobinei, limfocitelor

evitarea alimentelor care produc diaree

supravegherea eliminarilor intestinale

asigurarea unei camere cu temperatura mai scazuta

bine ventilata

masurarea temperaturii corpului

combaterea febrei

schimbarea lenjeriei daca transpira asigurarea conditiilor pentru odihna si somn masurarea pulsului, TA, R in cursul episoadelor de vertij, angor

sa evite leziunile oculare

protejarea ochilor de lumina puternica

acoperirea fantei palpebrale in timpul somnului

administrarea picaturilor conform indicatiilor

aplicarea de comprese reci pentru reducerea iritatiei

examinarea frecventa a transparentei corneei

reducerea riscului de lezare accidentala prin evitarea deplasarilor inutile

asezarea obiectelor utile linga pacient

asigurarea unei iluminari suficiente

supravegherea celor care fumeaza pentru a nu scapa tigara aprinsa

folosirea pantofilor care nu aluneca

instruirea pacientului cu privire la boala

sa discute cu pacientul despre imaginea lui corporala

interventii in criza tireotoxica

mentinerea starii de constienta

eliminarea tuturor factorilor stresanti

supravegherea respiratiei

administrarea oxigenului in pozitie sezinda

supravegherea ritmului cardiac

administrarea medicatiei conform indicatiilor solutie Lugol, HSH in perfuzie sau cortion acetat im, sedative puternicePACIENTUL CU HIPOTIROIDIE

este consecinta insuficientei secretii de hormoni tiroidieni lipsa iodului din apa in zona geografica unde locuieste pacientul

tratament cu antitiroidiene

iradierea gitului

infectii acute in antecedente

sexul mai frecvent la femei, la adult intre 40-60 ani

absenta congenitala a glandei

MANIFESTARI DE DEPENDENTA - SEMNE SI SIMPTOME

bolnav lent, indiferent, somnolent, greutate in vorbire (bradilalie) vestimentatie in dezacord cu anotimpul si temperatura mediului mai imbracat

facies hipotiroidian

git scurt, torace globulos

tegumente groase, infiltrate, uscate, palid galbui, extremitati reci

unghi groase, casante, cu striatiuni

par subtire, uscat, rar, cade

forta musculara scazuta, musculatura infiltrata, reflexe incetinite

crestere in greutate

alterarea gingiilor si a dintilor, tulburari de masticatie, secretie salivara redusa, deglutitie dificila

inapetenta, constipatie, meteorism

bradicardie, cresterea tensiunii arteriale minime

intoleranta la frig, hipotermie

infantilism genital, sterilitate, tulburari menstruale

tulburari psihice, tulburari de memorie, scaderea atentiei, depresie, la copii intirziere in vorbire

PROBLEME

alterarea proceselor de gindire

tulburari de memorie

intoleranta la frig

alterarea integritatii tegumentelor

alterarea eliminarii intestinale

deficit de autoingrijire

alterarea ritmului cardiac

alterarea imaginii corporale

OBIECTIVE

sa demonstreze orientare temporo-spatiala

sa nu prezinte modificari ale temperaturii corpului

sa participe la actiuni de protejare a pielii

sa isi reia eliminarea normala

sa fie capabil sa se autoingrijeasca

sa identifice factorii care pot deregla ritmul cardiac si semnele de intoleranta la diferite activitati

sa mentina relatii interpersonale

sa cunoasca regimul de viata si tratamentul

INTERVENTII

evaluarea nivelului de constienta al pacientului prin determinarea orientarii in timp si spatiu mentinerea unui mediu sigur, nestresant

asigurarea confortului

masurarea T

asigurarea eliminarii intestinale prin cresterea cantitatii de lichide , cresterea fibrelor din alimentatie respectarea intimitatii

stimularea pentru autoingrijire

masurarea TA si P

observarea edemelor

asigurarea unei diete cu mai putin sodiu si lipide

educarea pacientului pentru

cunoasterea testelor de diagnostic si a terapiei de compensare pe termen lung

cunoasterea medicamentelor nume, doza, ritm, efect, reactii secundare

cunoasterea autosupravegherii

cunoasterea importantei controlului medical

explicarea necesitatii interventiei chirurgicale

PACIENTUL CU TIROIDECTOMIE

- operatia pe tiroida se face la pacientii cu hipertiroidism care nu raspund la tratamentul medicamentos, la cei cu gusa mare care exercita compresiune mare pe structurile din jur sau afecteaza grav imaginea persoanei si in cancerul tiroidian- se face tiroidectomie totala sau subtotala

pacientul se teme de operatie , nu stie daca va reusi, daca manifestarile vor disparea deficit de cunoastere in legatura cu operatia

alterarea confortului din cauza durerii

tulburare potentiala a respiratiei

posibila singerare

posibila alterare a comunicarii

posibila alterare a nivelului de calciu

OBIECTIVE

sa poata vorbi despre operatie fara teama

sa demonstreze capacitate de cooperare

sa respire in limite normale

sa nu singereze

sa nu rezinte durere

sa comunice fara dificultate

sa nu faca crize de tetanie

INTERVENTII

- informarea pacientului privind operatia

- prevenirea pacientului asupra posibilei schimbari a vocii

- educarea pacientului cu privire la terapia de substitutie dupa interventia chirurgicala- calmarea durerii prin

administrarea analgezicelor

invatarea pacientului sa isi sprijine capul atunci cind se intoarce

menajarea regiunii pe care s-a facut incizia prin alimentatie lichida

- favorizarea respiratiei

pozitie adecvata

pregatirea trusei de traheostomie

supravegherea pansamentului

administrarea oxigenului

monitorizarea semnelor vitale

supravegherea starii de constienta

- monitorizarea calciului seric

INGRIJIREA PACIENTULUI CU AFECTIUNI ALE GLANDELOR PARATIROIDEPACIENTUL CU HIPOPARATIROIDIE (tetanie)- tetania este o afectiune cronica sau acuta , provocata de hormonul paratiroidian , care regleaza metabolismul calciului mentinind calciul ionic in limite normale- absorbtia intestinala a calciului este dependenta de vitamina D

- scaderea calciului determina cresterea excitabilitatii sistemului nervos urmata de crize de tetanie- cauze virsta si sexul este mai frecventa la tineri si la femei in antecedente operatii pe tiroida, iradierea glandei tiroide

nu exista cauze hipoparatiroidie esentialaMANIFESTARI DE DEPENDENTA - SEMNE SI SIMPTOME

contracturi tonice ale musculaturii somatice la efort, frig, traumatisme, emotii, mai ales la extremitati mina de mamos

spasme ale muschilor laringieni, mai ales la copil, putind determina tulburari grave asfixie, cianoza dizartrie

parestezii amorteli, furnicaturi, intepaturi

ameteli, insomnii, cefalee

unghii subtiri, sfarimicioase, par rar si subtire

carii dentare frecvente,

scaderea calciului sub limite normale, cataracta, sarcina agraveaza situatiaPROBLEME

deficit de cunostiinte privind boala, evolutia, tratamentul respiratie ineficienta in criza spasmului laringian

posibila rezare in timpul crizei

posibila perturbare a somnului, anxietate

OBIECTIVE

sa demonstreze ca are cunostiinte despre boala

sa-si mentina calcemia in limite normale

sa-si mentina respiratia eficienta

sa nu se raneasca

sa doarma 7-8 ore somn odihnitor

INTERVENTII

asistenta

ajuta pacientul

sa inteleaga cauzele bolii

importanta tratamentului

sa alcatuiasca un regim alimentar cu mult calciu

sa se prezinte la control medical

actioneaza pentru scoaterea pacientului din criza de tetanie

administrare iv de calciu si sedative la indicatia medicului evitarea lovirii

supravegherea in timpul crizei pentru a asigura respiratia, pentru a evita ranirea, se indeparteaza toate constringerile fizice (gulere, cordoane) instruieste pacientul sa previna factorii care pot declansa criza

frig

traumatisme

emotii

efort fizic

PACIENTUL CU HIPERPARATIROIDIE

- caracterizata prin exces de hormoni paratiroidieni, care determina mobilizarea calciului din oase, depunerea in tesuturile moi si absorbtia exagerata din intestin- cauze in 90% din cazuri este provocata de un adenom paratiroidian

mai frecvent la femei intre 35-65 de ani,mai ales dupa menopauza

SEMNE SI SIMPTOME

urina in cantitate mare cu aspect laptos datorita eliminarii calciului sete mare polidipsie , poliurie dureri osoase

eroziuni ale falangelor

oboseala musculara, hipotonie

constipatie

inapetenta

greata

varsaturi

PROBLEME

alterarea

eliminarilor urinare

eliminarilor intestinale

discomfort din cauza duerilor

posibil deficit de volum din cauza eliminarilor crescute

posibile fracturi patologice

OBIECTIVE

sa mentina nealterata balanta hidroelectrolitica

sa nu prezinte leziuni

sa elimine normal

sa nu prezinte dureri

sa accepte interventia chirurgicala

INTERVENTII

pacientul trebuie

sa accepte operatia ca singura alternativa pentru indepartarea adenomului

sa inteleaga importanta controlului medical

sa evite leziunile prin cadere

se supravegheaza ingestia si eliminarea de lichide, aspectul urinei

se calmeaza durerea prin reducerea efortului fizic

INGRIJIREA PACIENTILOR CU AFECTIUNI ALE GLANDELOR SUPRARENALEAFECTIUNILE CORTICOSUPRARENALIENE

- secretia in exces a hormonilor corticosuprarenalieni determina un numar variat de boli- astfel:

- hipersecretia de cortizon produce boala Cusching

- hipersecretia de estrogeni determina sindromul adreno-genital

- excesul de foliculina sindromul de feminizare

- hipersecretia de aldosteron hiperaldosteronism

- in urma unor procese distructive glanda nu mai secreta suficienti hormoni si se produce boala Addison sau insuficienta cortico-suprarenala cronicaPACIENTUL CU SINDROM CUSHING

- boala reuneste toate manifestarile datorate cresterii cortizolului

- cauze adenom hipofizar secretat de ACTH hipersecretie hipofizara

administrare prelungita de ACTH

tumora

virsta si sex 80% femei mai frecvent intre 21- 40 aniSEMNE SI SIMPTOME

obezitate cu grasime depusa caracteristic

sort abdominal

fata in luna plina

ceafa de bivol

extremitati subtiri cu hipotrofie musculara astenie musculara tegumente subtiri, atrofice, uscate

aspect marmorat pe membre

vergeturi abdominale, fese, brate, axile pe spate apare frecvent acneea la femei

hisutism pilozitate de tip masculin

seboree

caderea parului capilar

ingrosarea vocii

hipertrofia clitorisului

amenoree

la barbati

fenomene de feminizare

hipotrofie testiculara

scaderea libidoului

impotenta sexuala

ginecomastie tulburai psihice

depresie

neliniste

tulburari de atentie si memorie

deformari osoase cu dureri dorso-lombare

fracturi din cauza osteoporozei degete de tobosar

HTA

cu maxima pina la 200mmhg

receptivitate crescuta la infectii

PROBLEME

alterarea echilibrului hidric

ritmului cardiac

imaginii corporale

intoleranta la activitate

risc de

infectie

ranire

deficit de cunostiite

OBIECTIVE

mentinerea in limite normale a volumului lichidian

identificarea factorilor care permit cresterea performantelor fizice

sa nu apara semnele de infectie

sa nu prezinte leziuni di cauza caderiiINTERVENTII

asistenta

identifica si evita

acumularea e lichid

hipopotasemia

ajuta pacientul

la diferite activitati

sa depaseasca unele complexe

protejeaza si scade riscul de accidentare si infectii

educa pacientul cu privire la boala, tratament, regim de viata

PACIENTUL CU HIPERALDOSTERONISM

apare intre 30-50 ani afectiunea este determinata de o tumora suprarenaliana, de obicei benigna, care secreta aldosteron dar si alti corticoiziSEMNE SI SIMPTOME

HTA Cefalee

Slabiciune musculara

Parestezii

Poliurie, nicturie

Sete pronuntata

PROBLEME

Alterarea

Echilibrului hidroelectrolitic

confortului

Intoleranta la activitate

Deficit de cunostiinte in lgatura cu boala

OBIECTIVE

Mentinerea echilibrului hidroelectrolitic

Reducerea cefaleei

Cresterea tolerantei la activitate

Pacientul sa poate descrie boala

INTERVENTII

Prevenirea acumularii apei in organism Identificarea semnelor de acumulare Promovarea confortului prin calmarea cefaleei cu comprese reci, analezice, tehnici de relaxare Cresterea tolerantei la activitati fizice Educarea pacientului cu privire la tratament Pregatirea preoperatorie

Ingrijirea postoperatorie

Dieta cu mai mult sodiu

Supravegherea TA

Supravegherea efectelor secundare

Controlul medical periodic

PACIENTUL CU BOALA ADDISON

- determinata de incapacitatea glandelor de a produce si secreta hormoni in cantitatea ceruta de nevoile organismului

CIRCUMSTANTE DE APARITIE

Existenta in antecedente a unei afectiuni bacilare Boala se poate instala lent sau brusc

SEMNE SI SIMPTOME

Oboseala generalizata Inapetenta pina la refuzul alimentelor

Diaree rezistenta la tratament

Pierdere masiva de electroliti si apa

Scadere in greutate 10-15 kg

hTA

ameteli, tulburari de echilibru si vedere, acufene, lipotimie

manifestari nervoase

iritabilitate

apatie

negativism

anxietate

vorbire lenta

hiperpigmentarea semn caracteristic modificari sexuale la barbati

scade potenta si fertilitatea

la femei

scade libidoul

hipomenoree

sarcina agraveaza situatia

la copii

pubertate intirziata

in criza

stare brusc alterata

TA prabusita, colaps, coma profunda, moarte

Nu se poate alimenta

Factori agravanti

Eforturi fizice si intelectuale

Boli febrile

Frigul si caldura in exces

PROBLEME

Alterarea

Echilibrului hidric- soc hipovolemic

Balantei hidroelectrolitice

Nutritiei

Conceptului de sine si a imaginii corporale

Cooperare ineficienta Intoleranta la activitate

Posibila lezare prin cadere Inadaptare la rolul de bolnav

OBIECTIVE

Sa nu prezinte modificari ale TA

Sa nu prezinte semne de hiperpotasemie

Sa poata colabora

Sa poata creste treptat capacitatea la efort

Sa consume ratia alimentara zilnica

Sa creasca in greutate

Sa nu prezinte leziuni prin cadere

INTERVENTII

Asigurarea cantitatii de lichide, administrarea parenterala la nevoie Cintarirea zilnica Verificarea pliului cutanat Urmarirea semnelor vitale si vegetative

Dieta hipopotasica

Indepartarea factorilor de stress

Explicarea tehnicilor de tratament si investigatii

Reducerea activitatii la minim

Stimularea sa consume alimentele preferate, bogate in proteine si hidrocarbonate Dozarea glicemiei

Supravegherea pacientului

Eliminarea posibilelor raniri

Evitarea factorilor care pot declansa criza

Instruirea pacientului privind

Administrarea tratamentului

Nu are voie sa sara nici o doza

Sa aiba permanent medicamentele la el

2/3 din doza dimineata, dupa mincare si 1/3 la ora 16

Dovedirea printr-un act medical purtat asupra lui si doza care trebuie administrata in caz de criza

Cresterea dozei conform prescriptiei in urmatoarele situatii

In febra

In infectii

Cind se fac lucrari dentare

In caz de accidente

Crize personale

Recunoasterea manifestarilor produse de doza necorespunzatoare Doza insuficienta produce

Anorexie, greata, voma, depresie, slabiciune, ameteala, poliurie, scadere in greutate

Sa se adreseze medicului pentru cresterea dozei Doza prea mare determina

Crestere in greutate, fata in luna plina, edeme, HTA

Regimul alimentar si de viata Dieta hiperproteica, hipersodata,

Evitatea conservelor, excitantelor, alcoolului

Repaus fizic si psihic

Control medical periodic si atitudinea in criza Administrarea de urgenta a cortizonului

La spital perfuzie cu cortizon

determinarea sodiului si glicemiei zilnic

Nu primeste nimic oral pina nu dispare greata, varsaturile, starea de confuzie Monitorizarea functiilor vitale

Combaterea cefaleei

AFECTIUNILE MEDULOSUPRARENALEIPACIENTUL CU FEOCROMOCITOM

Este o tumora benigna care se dezvolta in suprarenala si secreta cantitati apreciabile de catecolamine

Excesul de catecolamine accentueaza efectele obisnuite, in special vasoconstrictia urmata d