curs 6 sinus atm inflamatii glande salivare

124
LEZIUNILE INFLAMATORII ALE MAXILARELOR

Upload: kostyx

Post on 14-Jul-2016

47 views

Category:

Documents


8 download

DESCRIPTION

curs radio

TRANSCRIPT

Page 1: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

LEZIUNILE INFLAMATORII ALE MAXILARELOR 

Page 2: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

LEZIUNILE INFLAMATORII ALE MAXILARELOR 

Oasele maxilare sunt afectate de procese infecţioase de origine diferită ce produc în general leziuni de tip resorbtiv şi mai rar de tip proliferativ (reconstrucţie osoasă), încadrate sub termenul de osteită (proces localizat la corticala osoasă ) şi osteomielita ( procesul prinde osul în totalitate ).

Cele mai frecvente sunt provocate de infecţii bucale banale, nespecifice, producându-se însămânţarea directă a osului :         -infecţiile odontogene : carii complicate, parodontopatii , plăgi postextracţionale        -leziunile traumatice : fracturi deschise în cavitatea bucală, dinţi în focar, corpi străini      

Page 3: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

-supuraţii în părţile moi perimaxilare         -rar apar apar infecţii osoase de cauză generală, hematogenă :        -prin metastaze septice de la distanţă ( furuncul, panariţiu, otită )        -în cursul bolilor infecţioase

- excepţional apar în infecţii specifice ( sifilis, TBC )

Page 4: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

IMAGINEA RADIOLOGICĂ 

În faza incipientă, congestivă, se produce o demineralizare neomogenă ( prin pH-ul local acid şi circulaţia sanguină accentuată).

-local sărurile minerale sunt vehiculate din os în marea circulaţie şi traveele sunt subţiate ; prin pierderea de săruri minerale regiunea bolnavă devine mai radiotransparentă.

Page 5: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

-Îmbolnăvirea osoasă nu este simultană pe tot segmentul afectat, existând insule bolnave înconjurate de ţesut pe cale de îmbolnăvire, deci osul apare cu demineralizare neomogenă ( cu estomparea structurii osoase normale, cu ştergerea desenului trabecular, lărgirea spaţiilor trabeculare şi a ochiurilor spongioasei) ;

-Osteocitul îşi măreşte metabolismul deci apar zone de osteoliză (cu distrugerea sărurilor minerale şi a ţesutului conjunctiv ) rezultând zone radiotransparente cu margini nete.

Page 6: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

În timp demineralizarea se accentuează prin apariţia proceselor de reparaţie , reconstrucţie osoasă :

-    periostoza : periostul care normal nu se vede radiologic devine vizibil ca şi opacităţi lamelare stratificate ce îngroaşă osul

-   osteoscleroza : recalcificarea trabeculelor osoase care sunt mai groase, cu orientare anarhică

Pot exista insule de demineralizare alternând cu os normal sau cu zone de osteoscleroză rezultând imaginea caracteristică inflamaţiei osoase : “ miez de pâine “, “os pătat “ .

Osteonecroza cu formarea de “sechestru “ este marcată prin imagine “ în sloiuri “ sau în “sarcofag “, sechestrul apărând mai radioopac, înconjurat de o zonă clară, radiotransparentă.

Page 7: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 8: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

CLASIFICARE

1.      Osteite nespecifice de cauză locală

a)      osteoperiostite

-    se caracterizează prin congestie, edem, proliferare conjunctivă cu localizare în părţile moi şi periost determinând îngroşarea dureroasă a periostului maxilar;

-  apare mai frecvent la tineri produsă de un granulom vecin, gangrenă dentară complicată, traumatism suprainfectat

Page 9: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

b ) abcesul subperiostal-         apare la copii şi adulţi, la copil mergând până la decolarea periostului, şi este consecinţa unor leziuni apicale localizate la incisivii laterali sau rădăcina palatină a premolarului I.

-    radiografic se evidenţiază o zonă radiotransparentă cu delimitare difuză, cu sau fără opacifieri reacţionale periostale

-     diagnostic diferenţial se face cu chistul.

Page 10: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

 

c ) osteita circumscrisă-     apare după traumatisme, anestezie, extracţie-  radiografic se observă rarefiere osoasă cu contur difuz sau osteocondensare într-un proces mai vechi cu sau fără sechestre osoase.    În forma periapicală : demineralizare difuză periapicală cu contur difuz    În forma alveolară : lamina dura dispare, marginile alveolei devin anfractuoase, cu extinderea radiotransparenţei la osul vecin În forma corticală : demineralizare tăblie osoasă cu scăderea difuză a radioopacităţii, cu sau fără sechestre; aspect neregulat, “ciupit “ al marginii corticalei. Este produsă de cauze locale care progresează de la suprafaţă în profunzimea osului de la un abces sau stomatită ulceromembranoasă ducând la fistule bucale. 

Page 11: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 12: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

Procese difuze

a)      osteita difuză

-    frecvent apare la mandibulă

-  clinic apare febră, durere, tumefacţie, mobilitate anormală a dinţilor

-  radiografic se evidenţiază structura anormală osoasă cu rarefacţii osoase neregulate, contur difuz

b)      osteita cronică

- constă dintr-un proces de distrucţie osoasă şi fenomene de tip osteoscleroză şi hiperostoză ca urmare traveele osoase sunt deformate, mai opace, îngroşate, cu sau fără sechestru osos.

Page 13: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

Osteita condensanta molar doi

Page 14: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

Osteita difuza periapicala

Page 15: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

Granulom la nivel de premolar

Page 16: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

2. Osteite nespecifice de cauză exogenă :

a ) osteonecroza medicamentoasă.

-   arsenicul aplicat incorect pentru devitalizarea pulpei dentare poate distruge septul interdentar şi să producă un sechestru de 1- 2 mm ;

- mercurul în stomatita mercurială poate produce osteonecroze întinse asemănătoare osteitelor rebele la tratament ;

-   osteonecroza prin thoriu apare la câţiva ani de la injectare şi se caracterizează prin absenţa procesului de reconstrucţie osoasă din această cauză sechestrul are comportament aparte , fiind imprecis delimitat şi se elimină foarte încet . 

 

Page 17: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

b ) osteoradionecroza sau osteonecroza actinică

-   rămâne multă vreme puţin evidentă radiografic ;

- apare la cazurile cu tumori maligne cărora li s-a aplicat radioterapie

- clinic : pierderi de substanţă la nivelul părţilor moi cu prinderea osului şi dinţilor la care dentina este subţiată, favorizând fracturile dentare ;

-  radiografic : osul este demineralizat neomogen , cu aspect pătat prin prezenţa focarelor de osteonecroză ; sechestrul este separat printr-un halou clar , radiotransparent, discontinuu, slab vizibil.

Page 18: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 19: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

La aceste două entităţi, spre deosebire de osteomielitele infecţioase , procesul de regenerare osoasă începe foarte târziu şi foarte lent .

Diagnostic diferenţial se impune cu osteosarcomul osteolitic iar cel de certitudine este pus prin biopsie.

a)      osteomielita acută

-   reprezintă inflamaţia ce cuprinde osul în întregime, cauzată de agenţi patogeni multipli : stafilococ auriu, stafilococ alb (excepţional), streptococ .

Page 20: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

-   există patru stadii clinico-radiologice :

    la debut – edem al părţilor moi

    faza II - apare demineralizare pătată cu aspect de “miez de pâine”

    faza III – de formare a sechestrului care este un fragment osos radioopac ( nu se demineralizează pentru că nu este vascularizat ) înconjurat de o zonă radiotransparentă

    faza IV – se caracterizează prin regenerarea osului care apare îngroşat şi deformat prin osteoscleroză şi periostoză .

- rar se poate localiza la nivelul sinusurilor frontale ca o complicaţie a sinuzitei , sinusurile apărând cu contur neregulat şi difuz ;

Page 21: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 22: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 23: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 24: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 25: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 26: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 27: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 28: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 29: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

 

1.Osteitele specifice

a) osteita luetică

-   sifilisul congenital – apare ca şi osteită circumscrisă asociată cu aspectul dinţilor descrişi de Hutchinson .

-   sifilisul dobândit : afectarea osoasă apare doar în perioada terţiară când se evidenţiază gomele sifilitice ( sifilom circumscris ) sau afectări difuze ( zonă radiotransparentă cu contur anfractuos, cu sau fără sechestre osoase ) . Goma sifilitică superficială apare ca o zonă de demineralizare difuză, cu reacţie periostală, fără sechestre , iar goma sifilitică profundă ca şi zonă de osteoliză rotund –ovalară de 1-2 cm cu margini nete, cu sau fără reacţie periostală în vecinătate.

-     diagnostic diferenţial se face cu chistele, tumorile cu mieloplaxe, sarcoamele .

Page 30: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 31: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

b ) tuberculoza

-   afectarea maxilarelor poate fi secundară unui TBC pulmonar sau direct prin leziuni traumatice mucoase şi osoase sau contiguitate de la ulceraţii ale mucoasei.

-   Apare radiografic ca demineralizare osoasă cu osteoliză marginală ( carie osoasă ) difuz conturată, neomogenă. Cu timpul apar mici sechestre osoase, demineralizate, difuz delimitate , fără reacţie periostală .

-  Când se localizează la nivelul ATM se va evidenţia demineralizarea osului cu îngustarea spaţiului articular, şi aspect neregulat al suprafeţelor articulare .

-     În general aspectul este de pierdere de substanţă osoasă care va fi urmărită radiologic 9-12 luni constatându-se o restructurare periferică centripetă.

Page 32: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

 

c) actinomicoza oaselor maxilare

-    este rară

-    poarta de intrare este gingia sau procesul carios

-    debutează ca un granulom şi evoluează cu demineralizare, osteoliză, fractură în os patologic, dar aspectul radiologic este necaracteristic, polimorf.

 

Page 33: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

AFECŢIUNILE MAXILARELOR CONSECUTIVE CELOR DENTARE 

 

Raporturile strânse anatomice şi embriologice dentare şi maxilosinusale explică propagarea afecţiunilor dentare la sinusuri şi invers ; deasemenea medicul stomatolog se confruntă frecvent cu probleme de diagnostic diferenţial odontalgie- dureri sinusale.

Page 34: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

ANATOMIE Sinusul maxilar prezintă o mare variabilitate a dimensiunilor şi formei atât de la o persoană la alta şi chiar în cazul aceleiaşi persoane.

La adult ocupă cea mai mare parte din apofiza piramidală a maxilarului superior ( cca 12 cm3 ), având o faţă superioară orbitară, o faţă posterioară sau pterigo-maxilară, un vârf şi o bază.

În interiorul cavităţii pot exista şi septuri osoase ,aspect radiologic care trebuie diferenţiat de formaţiunile chistice prin aspiraţie sau injectare de substanţă de contrast radioopacă , iar mucoasa care o căptuşeşte are grosimea de 1-2 mm.

Page 35: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

Dimensiunile maxime atinse la vârsta adultă rămân constante în condiţii normale ; totuşi, nu rareori pneumatizarea continuă la nivelul osului alveolar edentat, sau consecutiv îndepărtării chirurgicale a unor formaţiuni patologice chistice sau solide .

Page 36: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

Sinuzita maxilară

Afecţiunea poate fi consecinţa unei infecţii de căi respiratorii superioare , a unui traumatism sau afecţiuni inflamatorii dentare. Originea dentară se estimează la circa 15-17% din sinuzitele maxilare. De obicei cauza este o gangrenă pulpară, o extracţie , abcesul periapical, o leziune periodontală extensivă, mai rar un chist supurat, incluziile dentare complicate, resturi de rădăcini sau corpi străini împinşi intraoperator în cavitatea sinusală.

Examenul radiografic va necesita radiografii în incidenţa pansinusală Tscheboul, uneori fiind utile şi incidenţele Hirtz, semiaxială de masiv facial, axială cu film ocluzal, craniu profil. Sinusul afectat este voalat sau chiar opac, iar radiografia în ortostatism evidenţiază uneori nivelul lichidian ca şi o linie curbă cu concavitatea orientată cranial.

Page 37: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

 

Examenul clinic permite uşor diagnosticul pozitiv prin următoarele simptome şi semne : dureri locale, hemicranie, cacosmie, scurgeri purulente prin fosa nazală , stare generală septică. 

Atitudinea terapeutică în faţa unei sinuzite de origine dentară impune a iniţial să fie tratate focarele dentare şi ulterior sinuzita propriu-zisă.

Dinţii care reprezintă cel mai frecvent raporturi cu sinusul maxilar sunt premolarii şi mai rar caninul şi molarii .

Din punct de vedere anatomo-patologic deosebim două forme principale :

Page 38: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

 1. Sinuzita acută- rar este de origine dentară.

-  forma catarală : sinusul poate avea radiotransparenţă normală, sau să fie voalat.

- empiemul : la nivelul sinusului se eviidenţiază o radioopacitate intensă, uniformă, cu / fără nivel de lichid mobil cu schimbarea poziţiei corpului.

-  forma mucopurulentă : radioopacitatea seamănă cu cea din empiem, cu / fără intensificare periferică a opacităţii ca un chenar prin îngroşarea mucoasei.

 ! limita superioară a lichidului este orientată cu concavitatea cranial deci putem face diagnostic diferenţial cu chistul de mucoasă la care  concavitatea este orientată caudal.

Page 39: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

Sinuzita cronică care anatomopatologic poate fi hipertrofică, hiperplazică ( caracterizată prin producerea de polipi mucoşi ), atrofică, metaplazică.

-  radiologic apare voalare difuză sau opacifiere neomogenă a sinusurilor , îngroşare de mucoasă ce apare ca un chenar radioopac neregulat al cavităţii cu sau fără aspect polipoid; 

În cazul unui polip mucos apare o imagine radioopacă bine delimitată , rotund- ovalară care se sprijină pe peretele sinusului .

Page 40: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

În cazul sinuzitelor cronice se poate apela şi la injectarea de substanţă de contrast intrasinusal pentru evidenţierea grosimii mucoasei.

În condiţii normale se evidenţiază linia lui Granger ca o linie radiotransparentă de 1-5 mm continuă şi regulată între elementul osos şi substanţa de contrast.

În caz de sinuzită cronică linia radiotransparentă este neregulată şi îngroşată iar substanţa de contrast persistă pe radiografia efectuată la 4 zile postinjectare. 

Page 41: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 42: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 43: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 44: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 45: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 46: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 47: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 48: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 49: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 50: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 51: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 52: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

Diagnosticul diferenţial al sinuzitelor cronice se face cu cancerul localizat sinusal la pacienţii vârstnici, cu chistul dentar, osteomul ,etc.

Page 53: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 54: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

Fig. 315 Dentogenic irritation of the sinus. This panoramic radiograph exhibits root fragments, deep caries, proximal caries, and occlusal carious lesions. In the left maxillary sinus one observes a dentogenic pseudocyst emanating from the nonvital tooth 27 (arrow). The right maxillary sinus exhibits reactive mucosal swelling (arrow) above nonvital teeth 25 and 26. Bilateral dentogenic infections of the maxillary sinuses in a 20-year-old female.

Page 55: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 56: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 57: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 58: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 59: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 60: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 61: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 62: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

2. COMPLICAŢIILE SINUSALE CONSECUTIVE INTERVENŢIILOR DENTARE ŞI PARADENTARE

 Complicaţiile şi accidentele cu repercusiuni pe sinusurile

maxilare în urma intervenţiilor dentare sunt destul de puţin frecvente, datorită îmbunătăţirii tehnicilor operatorii, de aceea prezintă practic puţină importanţă.

Pătrunderea rădăcinii sau chiar a dintelui în sinusul maxilar în urma extracţiilor este o complicaţie tot mai rară, în aceste situaţii examenul radiologic va evidenţia :   rădăcina nu a pătruns în sinus şi a rămas în întregime în alveolă, cu efracţia numai a sinusului vecin   rădăcina a pătruns în părţile moi vecine şi nu în sinus   rădăcina a pătruns parţial în sinus şi a rămas parţial în alveolă   rădăcina a pătruns complet în sinus

Page 63: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

Examenul radiologic este important şi trebuie să preceadă actul operator.

Rădăcinile intrasinusale sunt foarte rare. Când apar vor fi destul de uşor de recunoscut prin devierea de la axul normal vertical al implantării dintelui şi prin lipsa laminei dura care înconjoară normal rădăcina ; de asemanea , rădăcina situată intrasinusal tinde cu timpul să acumuleze periferic depozite calcare ( radioopace ), fapt ce lipseşte la rădăcinile extrasinusale.

Fragmentele radiculare rămase intrasinusal generează în timp rinoliţi care apar pe radiografie ca formaţiuni radioopace. 

Page 64: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

RADIODIAGNOSTICUL ÎN PATOLOGIA ARTICULAŢIEI

TEMPOROMANDIBULARE (ATM) 

 

ATM este o diartroză formată din cavitatea glenoidă (radioopacă) şi condilul mandibulei şi tuberculul anterior al osului temporal între care se află meniscul fibrocartilaginos care apare radiotransparent şi se poate studia cu ajutorul C.T. şi R.M.N.

Articulaţia se împarte în :

-      compartiment supradiscal – meniscotemporal

-      compartiment infradiscal – meniscomandibular

 

Page 65: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

a sp articular superior b sp articular inferior c disc articular d condil e cap superior m pterigoidian lat f cap inf m pterigoidian lat g cavitate glenoida h eminenta articulara i CAE

Page 66: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

Leziunile la acest nivel pot afecta osul, cartilajul, ligamentele izolat sau în asociere.

Examenul radiografic este indispensabil în:

-         traumatisme,

-         infecţii,

-         leziuni distrofice degenerative,

-         tumori 

Page 67: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

Traumatismele ATM pot fi localizate: -    strict la nivelul articulaţiei -  in cazul politraumatizaţilor sunt incluse în traumatismele craniofaciale

a) Contuzii – interesează componentele fibrocartilaginoase articulare ( menisc, cartilaje articulare, sinovială, capsulă). Examenul radiologic evidenţiază absenţa modificărilor osoase sau mai rar o lărgire a spaţiului articular (în radiografiile cu gura închisă) determinată de hemartroză şi însoţită de durere la acest nivel

Page 68: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

b)  Luxaţiile = pierderea contactului normal dintre suprafeţele osoase ale articulaţiei. Cele mai frecvente sunt luxaţiile anterioare care de obicei sunt bilaterale – pacientul nu mai poate închide gura. În luxaţiile laterale apare laterodeviaţie cu ocluzie inversă. În luxaţiile posterioare otoragia produsă blochează mişcările mandibulei.

Page 69: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

Examenul radiologic

-       în luxaţiile anterioare

     cavitatea glenoidă este goală

  condilul este proiectat înaintea tuberculului temporal sub arcada zigomatică (la deschiderea excesivă a gurii condilul depăşeşte tuberculul şi nu poate reveni la loc)

-      în luxaţiile laterale

capul condilului depăşeşte în afară marginea externă a arcului zigomatic

      se poate uneori asocia fractură condiliană controlaterală

     

Page 70: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

-      în luxaţiile posterioare

      înfundarea capului condilian

      fractura tavanului cavităţii glenoide şi a peretelui conductului auditiv extern

-      luxaţia centrală cu înfundarea condilului în cavitatea glenoidă

Page 71: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

Fracturi -    apar în traumatisme grave cu zdrobiri ale capului condilian, fracturi de conduct auditiv şi de tavan al cavităţii glenoide.

  Examenul radiologic evidenţiază

-     traiectul de fractură transversal prin capul condilului însoţit sau nu de fragment detaşat şi decalat

-      turtire a capului condilian până la zdrobirea lui

-      fracturi ale glenei

-      neregularităţi ale convexităţii articulare condiliene cu estomparea şi dispariţia spaţiului articular

Evoluţia fracturilor şi luxaţiilor este satisfăcătoare dar cu artroză deformantă.

Page 72: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

Leziunile inflamatorii

Artrite acute

-    frecvent se propagă de la procese infecţioase de vecinătate, rar se produc direct, cel mai rar se produc pe cale hematogenă

-  procesul infecţios interesează sinoviala, meniscul, cartilajul rezultând exudat intraarticular, excepţional afectează osul.

 Simptomatologie clinică

-     durere, roşeaţă, căldură locală (triada dolor, rubor, calor)

-     gura este întredeschisă cu uşoară laterodeviaţie

-     limitarea mişcărilor

-     semne de inflamaţie locală 

Page 73: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

  Examenul radiologic

-     nu există modificări caracteristice

-  în cazul apariţiei exudatului se produce lărgirea spaţiului articular

-     pot apare modificări ososase determinate de artritele supurate cu evoluţie prelungită care se caracterizează prin prezenţa de eroziuni, neregularităţi ale suprafeţelor articulare, demineralizare marginală locală, estomparea conturului condiloglenoidian. 

Page 74: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

Artritele cronice sunt determinate de:

-     procese infecţioase trenante

-     procese cronice distrofice şi degenerative

-     traume mecanice

-     dezechilibre ocluzoarticulare.

Page 75: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 76: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

Simptomatologie clinică – artralgii, cracmente, nevralgii, tulburări de mecanică articulară.  Examenul radiologic -     suprafeţele articulare au contur neregulat -    producţii osoase marginale -  îngustarea spaţiului articular cu pensarea spaţiului până la dispariţie -     deformări osoase    condilul apare turtit, alungit („în cioc de flaut”)    tuberculul temporal este atrofiat cavitatea glenoidă apare neregulată cu diminuarea concavităţii („glenoidă plată”) -     subluxaţia condilului mandibular.

Page 77: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

  Artrografia cu contrast gazos oferă detalii cu privire la distensia cavităţii articulare. Radiocinematografia oferă detalii asupra tulburărilor dinamicii articulare şi a mişcărilor condilului.

Anchiloza temporomandibulară

Reprezintă imposibilitatea permanentă de a deschide gura prin sutura osteofibroasă între apofiza condiliană şi osul temporal

Etiologie – traumatisme, infecţii, boli degenerative, afecţiuni osteomastoidiene, afecţiuni ale glandei parotide.  

Page 78: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

 

Examenul radiologic

-  Dispariţia spaţiului articular cu imagine de bloc osos radioopac anchilozant, opacitate neomogenă datorită procesului de fibroză

-   Incidenţele folosite – Schüller, Parma, tomografie în plan frontal, CT axial

--      În anchiloza unilaterală

- scurtarea ramului ascendent

- unghiul mandibular este mai închis

Page 79: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

-- În anchiloza bilaterală

- scurtarea ambelor ramuri, gonion proeminent, relief mentonier şters, procesul alveolar la nivelul arcului anterior împreună cu dinţii frontali au o înclinare vestibulară cu apariţia de defecte ocluzale

Page 80: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 81: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 82: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 83: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 84: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 85: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

RADIODIAGNOSTICUL ÎN PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE

Page 86: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

 Anatomie radiologică

Glandele salivare sunt accesorii (nu se pot explora radiologic) şi principale (parotidă, submandibulară, sublinguală).

Glanda parotidă are formă ovoidală fiind situată lângă unghiul mandibular în sus şi posterior, 1/3 suprapunându-se pe ramul ascendent şi 2/3 posterior. Canalul Stenon este rectiliniu, în el implantându-se 5-14 canale secundare în unghi drept, cu o lungime de 8 cm. şi grosime de 2 mm., cu margini netede şi paralele.

Glanda submaxilară este dispusă în jos şi anterior de unghiul madibulei, canalul excretor-Wharton.

Page 87: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

Metode de investigareGlanda parotidă : OPT, mandibulă defilată,

sialografie, ecografie, CT,RMN.Glanda submaxilară : OPT, mandibulă defilată,

sialografie, ecografie, CT,RMN, filme ocluzate.

Page 88: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

Patologie

Radiodiagnosticul litiazei salivare -frecvenţa cea mai mare este la nivelul glandei submandibulare, rară la parotidă şi excepţională la sublinguală.

Examenul radiologic precizează sediul litiazei, dimensiunile, forma şi numărul. Datorită conţinutului mare de săruri minerale calculii radioopaci se evidenţiază pe radiografia simplă de mandibulă profil (se impune diagnosticul diferenţial cu calcificări ale ţesutului glandular interstiţial din inflamaţiile cronice, calcificări ale glanglionilor submandibulari, fleboliţi).

Page 89: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

Sialografia se indică în cazul calculilor radiotransparenţi care nu se evidenţiază pe radiografia simplă- întreruperea coloanei radioopace cu delimitarea netă sub formă de paranteză.

Page 90: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 91: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 92: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 93: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 94: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 95: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 96: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

2. Afecţiuni inflamatorii

a) Sialodochita – inflamaţia canalelor excretoare ale glandelor salivare.

Sialografia evidenţiază- canale de calibru crescut cu contur normal- canale înguste prin edem al tunicii interne sau îngroşării şi sclerozei pereţilor- canale neuniforme, moniliforme prin spasme sau stricturi.

Page 97: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

b) Sialoadenita – inflamaţie acută sau cronică a parenchimului glandular Sialografia evidenţiază - imagine de “pom înflorit”: inflamaţie recentă, pete radioopace inegale, mici, unite prin arborizaţii fine. Canalul principal are contur moniliform.

- imagine în ‘pete de zăpadă’ – plaje radioopace mai extinse formate prin împrăştierea substanţei de contrast prin ruperea acinilor glandulari.

- imagine în ‘împuşcătură de alice’ – inflamaţie cronică

- imagine de ‘arbore uscat’- inflamaţie cronică avansată cu obstruarea completă a acinilor glandulari şi a canaliculelor mici intraacinoase.

Page 98: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

Sialoadenita cronica

Page 99: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 100: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

Sialoze – reprezintă alterări structurale de tip degenerativ metaplazic ale parenchimului.

Sindromul SjogrenClinic – Xerostomie, xeroftalmie, xerorinie,

poliartrită cronică evolutivă.Sialografic – iniţial apare imagine de ‘nor lobulat’

prin impregnarea parenchimului cu substanţă de contrast apoi tardiv apare imagine de ‘pom uscat’.

Sindromul MikulitzClinic – hipertrofia simetrică a glandelor parotide

şi lacrimale cu scăderea până la dispariţie a secreţiei salivare şi lacrimale.

Sialografic – (parodita) persistenţa şi după 24 de ore a substanţei de contrast în parenchim.

Page 101: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

Sindrom Sjogren

Page 102: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 103: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

3.Tumorile glandelor salivarea) Tumori benigne

- se prezintă ca formaţiuni nodulare bine delimitate dezvoltate în plin parenchim glandular, având evoluţie lentă, imaginea radiologică caracteristică fiind de “minge ţinută în mână”. Formaţiunile tumorale periferice apar ca defect de umplere prin întreruperea canaliculelor care sunt continue doar turtite şi împinse.

b) Tumori maligne - epitelioame şi sarcoame – au caracter distructiv şi invalidant, sialografia evidenţiind - amputaţia canaliculară cu zone mute segmentare - imagini lacunare neregulate prin distrucţie parenchimatoasă. 

Page 104: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

RADIODIAGNOSTICUL OSTEODISTROFIILORPSEUDOTUMORALE ALE MAXILARELOR   Distrofiile osoase sunt afecţiuni cronice caracterizate prin distrucţia şi metaplazia ţesutului osos normal cu producţia unui ţesut osteoid parţial calcificat sau chiar cu substituirea osului prin ţesut fibros care determină modificari importante ale macrostructurii osului. 

Page 105: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

Maxilarele sunt interesate fie în - formele generalizate poliostice

Boala RecklinghausenBoala PagetAcromegaliaOsteopetroza Albers – SchonbergMeloreostoza

- formele monoostice (procese strict localizate la nivelul viscerocraniului osos)

Osteita fibrochisticăCherubismulLeontiazis ossea sau neurofibromatoza

Page 106: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

1. Boala Recklinghausen sau osteodistrofia fibroasă generalizată afectează oasele lungi, apare la 15-30 ani ca şi formaţiuni nodulare brune şi chiste care determină deformarea oaselor care au şi rezistenţă scăzută apărând încurbări şi fracturi în os patologic.  Examenul radiologic - geode ovalare izolate, înconjurate de os sănătos dând aspect de os ciuruit - geode de dimensiuni mai mari, adevărate lacune endoosoase unice sau multiple separate de septuri complete sau incomplete, corticala subţiată, deformată modificări care pot duce la confuzia cu tumora cu celule gigante - leziunile sunt evidente la mandibulă, mai puţin evidente la nivelul maxilarului, putând exista şi la nivelul altor oase (oasele lungi).

 

Page 107: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 108: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 109: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

 2 Boala Paget

•cauza este necunosută, fiind o osteodistrofie deformantă, progresivă, cu metaplazia osului normal şi ţesut osos fascicularizat, cu travee osoase fine•apare la femeile adulte, la nivelul neurocraniului şi oaselor lungi

Clinic – craniul este voluminos, în semiflexie, regiunile parietale etalate, torace scurt, boltit, clavicule proeminente, membrele superioare par foarte lungi, genu varum, tibie în iatagan. Oasele feţei – deformate; îngroşarea corpului maxilarelor, lărgirea arcadelor, îngroşarea hipertrofică a proceselor alveolare, aplatizarea bolţii palatine, obstrucţia sinusurilor şi foselor nazale, rărirea dinţilor, cei rămaşi se deplasează cu apariţia de tulburări de ocluzie, însoţite sau nu de hipercementoză. 

Page 110: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

Examenul radiologic – în stadiul litic - osteolize cu margini neregulate - în stadiul amorf: îngroşare difuză a calotei craniene, platibazie (orizontalizarea celor 3 etaje ale endobazei) - în stadiul spongios: osteoscleroză difuză cu aspect de vată scămoşată - mandibula este crescută în dimensiuni, conturul osos este păstrat, corticala intactă, mai radioopacă, îngustată - dinţii prezintă rizaliză sau îngroşări radiculare, în

hipercementoză dispare lamina dură din jurul rădăcinii.

Page 111: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 112: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 113: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

3. Leontiazis osseaEste hipertrofia progresivă bilaterală a oaselor maxilarului,

oaselor zigomatice şi oaselor nazale rezultând un aspect facial caracteristic.

Apare obstrucţia foselor nazale, îngustarea şi dispariţia sinusurilor maxilare, îngroşarea accentuată a pereţilor orbitelor cu tulburări vizuale datorate obstrucţiei găurii optice ce merg până la cecitate, compresie cerebrală prin afectarea oaselor bazei craniului. 

Examenul radiologic – opacitate masivă, compactă, omogenă a oaselor cu dispariţia totală a desenului trabecular - fondul intens radioopac maschează rădăcinile dentare, spaţiile periodontale sunt şterse - poate apare şi aspect floconos- în forma pagetoidă a bolii.

Page 114: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

 4. Acromegalia este determinată de un exces de STH

determinat de un adenom eozinofil al hipofizei anterioareSe caracterizează prin hipertrofie lentă a oaselor şi părţilor

moi ale feţei şi extremităţii membrelor; - la faţă creşterea anormală şi deformantă a nasului, urechilor, buzelor însoţind o creştere dimensională a scheletului maxilar şi mandibular dând aspect de prognatism. 

Examenul radiologic – hipertrofie mandibulară, a arcadelor temporozigomatice osul pastrând structura trabeculară, corticala apare mai puţin marcată , conturul osos fiind deformat; sinusuri dezvoltate exagerat; ocluzie inversată, boltă palatină aplatizată. - dinţii sunt răriţi putând asocia sau nu hipercementoză - craniu – largirea şeii turceşti.

Page 115: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 116: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

  5. Boala Albers – Schonberg – boala oaselor de

marmură reprezintă perturbarea procesului de modelare şi tubulaţie osoasă, produsă prin ineficacitatea osteoclastelor în condiţiile în care osteblastele au activitate normală.

Este o boală congenitală ereditară caracterizată prin fragilitate deosebită osoasă, ce interesează puţin maxilarele. 

Examenul radiologic – creşterea opacităţii osoase care este foarte intensă datorită osteosclerozei abundente cu aspect asemănător marmurei albe şi cu dispariţia desenului trabecular. - la nivelul maxilarelor – spongioscleroza şi endostoza produc întârzieri de erupţii, incluzii dentare şi malformaţii de coroană şi rădăcină 

Page 117: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 118: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

6. MeloreostozaReprezintă un proces hiperostozant masiv specific

oaselor membrelor, ce apare şi la nivelul maxilar şi mandibular unilateral cu creşterea densităţii osului dar cu morfologie păstrată.

Examenul radiologic - opacitate de intensitate mult crescută cu dispariţia desenului structural. Opacitatea maschează formaţiunile anatomice adiacente:(canal dentar, gaura mentonieră, sinus maxilar, spaţii alveolo- dentare periradiculare). 

Page 119: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

7. CherubismulApare la copii între 2-6 ani, şi determină îngroşare

bilaterală simetrică a unghiurilor mandibulare cu aspect bucălat al feţei.

Examenul radiologic – arii clare multiloculare cu corticala subţiată, deformată, suflată cu unghiul şi ramurile ascendente care apar mărite. Delimitarea între zona afectată şi osul normal este dificilă.

Odată cu vârsta poate avea loc o remineralizare cu ameliorarea structurii osoase. 

Page 120: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 121: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 122: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare
Page 123: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

8. Osteodistrofia fibrochistică localizată a maxilarelor – afectează maxilarul şi mandibula, dar mai frecvent doar unul din cele două oase.

Debutează înaintea vârstei de 10 ani cu deformare osoasă care determină asimetrii faciale, obstrucţii ale foselor nazale sau sinusurilor.

Transformarea fibroasă a ţesutului osos şi medular determină apariţia unor plaje de ţesut osteoid cu calcificări neuniforme şi mici zone de osteoliză cu aspect de microchisturi;

Segmentul de maxilar interesat apare deformat, cu suprafaţă netedă, uniformă, uşor boselată.

Page 124: Curs 6 Sinus Atm Inflamatii Glande Salivare

Examenul radiologic – intensitatea radioopacităţii osoase este scăzută apărând o imagine floconoasă astructurală, cu plaje rotunjite ovalare de radiotransparenţă chistică, fără reacţie marginală. Uneori apar plaje de hipercalcificare amorfă ce dau aspect pătat. Delimitarea faţă de osul sănătos nu este net marcată.

La nivelul dinţilor apare rizaliză şi estomparea laminei dura

Sinusul maxilar este voalat sau complet opac prin procesul de fibroză.