boli endocrine

Upload: ciobanu-roxana-si-razvan

Post on 14-Jan-2016

26 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

  • BOLI ENDOCRINE

  • Adenomul cromofobCraniofaringiomulAcromegaliaGigantismulNanismul hipofizarSindromul adipozo-genital (sindromul Babinski-Frohlich)Insuficienta hipofizaraDiabetul insipidMacrogenitosomia precoce (sindromul Pelizzi)Boala CushingBoala AddisonFeocromocitomulHipertiroidismul - Boala BasedowHipotiroidismul

  • Glandele endocrine, prin intermediul produilor de secreie (hormoni), intervin ntr-o serie de procese ce asigur adaptarea permanent a organismului la condiiile variate ale mediului extern, creterea i dezvoltarea organismului, perpetuarea speciei, homeostazia (meninerea unor caracteristici fiziologice stabile la nivelul mediului intern) organismului, conservarea unitii funcionale a organismului

  • Perturbarea activitii glandelor endocrine, prin aciunea multiplilor factori de mediu externi ct i factorilor individuali, va duce la o serie de modificri att n plan metabolic ct i n plan morfologic.

  • Din punct de vedere cantitativ, n urma perturbrii activitii glandelor endocrine, rezult dou tipuri de sindroame: un sindrom hiperfuncional (cu exces de secreie hormonal) i un sindrom hipofuncional (cu deficit de secreie hormonal)

  • innd cont de faptul c glanda hipofizara, prin intermediul hormonilor tropi hipofizari, intervine in reglarea secreiei hormonilor glandelor periferice (tiroida, corticosuprarenala, gonadele), perturbri la acest nivel i perturbri n mecanismul de reglare (feed-back negativ sau pozitiv ) vor duce ulterior i la o serie de perturbri la nivelul glandelor periferice rezultnd un tablou clinic polimorf cu un sindrom de baz si simptome secundare

  • n ceea ce privete etiologia endocrinopatiilor (bolilor endocrine) un rol foarte important revine factorilor neuropsihici (traumele psihice pot fi la baza unor patologii de glanda tiroid, precum boala Basedow, de corticosuprarenala sau de ovar).

  • Ali factori care pot declana o serie de boli endocrine sunt:tumorile glandulare sau de vecintate- duc la distrugerea glandei;infeciile - unele infecii au tropism glandular, ca parotidita epidemic(oreionul) carepoate duce la afectarea gonadelor, pancreas, tiroid;traumatismele fizice pe glande;intoxicaiile - mai ales cele cu solveni organici pot duce la compromiterea activitiiendocrine a unor glande;alimentaia - o serie de alimente conin substane guogene de tip tiouree (varz, linte,fasole, conopida) care consumate n exces pot determina perturbri de ordinmorfologic (gu ) sau / i funcional la nivel tiroidian; deasemeneacarenele vitaminice pot duce la dezechilibre endocrine

  • tulburrile circulatorii locale (embolii, tromboze) pot determina necroze glandulare;factorul autoimunitar - este incriminat in patogenia unor afeciuni tiroidiene (boalaBasedow, tirodita Hashimoto etc.), corticosuprarenaliene;vrsta- pubertatea, sarcina, menopauza sunt perioade care favorizeaz o incidencrescut a bolilor endocrine;factorul ereditar - sunt o serie de endocrinopatii familiale precum Diabetul zaharat,sindroamele de virilizare;factorul geografic - Distrofia endemic tireopat este o afeciune ce se intlnete cupredilecie in regiunile muntoase cu sol srac n iod

  • ,,n organismul uman exist un reglaj foarte fin ntre glandele cu secreie endocrin i hipotalamus, un organ neuroendocrin care funcioneaz ca o plac turnant ntre secreia hormonal i creier"

  • Semne si simptome

    - modificari ale menstruatiei; - acneea; - cresterea temperaturii bazale a corpului; - ten gras (prezenta de sebum); - pilozitate excesiva; - oboseala; - ameteala; - simptome alergice; - anxietate; - diminuarea apetitului sexual; - dureri de cap; - crestere in greutate; - depresie; - endometrioza; - retentie de apa; - sindrom premenstrual; - infectii de tract urinar

  • Hormoniisunt substante chimice produse de catre glandele care formeaza sistemul endocrin; eliberati in circulatia sanguina hormonii actioneaza in mod specific pe unul sau mai multe "organe-tinta" cu scopul de a le reglementa functionalitatea. Cuvantul hormon s-a format prin derivarea cuvantului grecesc "hormao" care inseama "a stimula, a pune in miscare"

  • In functie de structura, hormonii se impart in 3 grupe: - peptidici (formati din mai multi acizi aminati); - steroidieni (derivati ai colesterolului); - derivati dintr-un acid aminat (hormonii tiroidieni).

  • Hormonii regleaza diferite functii din organism, printre care: - cresterea si dezvoltarea; - functia si reproducerea sexuala; - metabolismul; - starea psihologica

  • Sistemul endocrineste compus din mai multe glande; unele dintre acestea sunt controlate de catre hipofiza, la randul ei o glanda endocrina, si de catre hipotalamus, altele au un mod de functionare mai autonom. Asemeni sistemului nervos, functia sistemului endocrin este de a stabili o legatura/ comunicare intre organe prin stimularea si eliberea de hormoni, care controleaza o serie de functii vitale pentru organism. Aparitia unui dezechilibru hormonal are efecte dramatice asupra bunei functionari a intregului organism

  • Glandele care alcatuiesc sistemul endocrin: - Glanda hipofiza - Hipotalamusul - Tiroida - Paratiroida - Glandele suprarenale - Pancreasul - Testiculele - Ovarele - Epifiza (glanda pineala)

  • Hipofiza este situata sub hipotalamus, de care este suspendata printr-o mica tija, tija pituitara (sau hipofizara). Deasupra si in fata hipofizei se gaseste chiasma optica, continand fibrele nervoase venite de la cele doua retine. Structura interna a hipofizei se compune din doua portiuni, separate una de alta, functionand independent: antehipofiza in fata si posthipofiza in spate

  • Examene - Pentru a studia hipofiza, se practica dozari sangvine ale hormonilor si examene radiologice (scaner, imagerie prin rezonanta magnetica). O radiografie a craniului poate pune in evidenta o marire a seii turcesti, semn al unei tumori

  • Patologie - Hipofiza poate fi sediul tumorilor, in general benigne (adenom hipofizar, craniofaringiom). O tumora poate secreta in mod exagerat hormoni (hiperprolactinemie cu secretarea laptelui de catre san, acromegalie datorata somatotrofinei - cu hipertrofierea organelor; si invers, o tumora, prin neproducerea secretiilor (adenom cromofob), poate provoca o diminuare a secretiilor hormonale normale - ceea ce se numeste un hipopituitarism - sau o insuficienta antehipofizara, cauza a intarzierilor de crestere si a deficitelor in hormoni sexuali.

  • Hipofiza, atunci cand este sediul unei tumori, poate, de asemenea, sa comprime chiasma optica si sa provoace o hemianopsie bitemporala: subiectul nu mai are vedere a partilor laterale, ca si cum ar avea ochelari de cal. Tratamentul tumorilor hipofizare este hipofizectomia (ablatia hipofizei), pe cale transcraniana sau transnazala, si radioterapia.

  • HipotalamusRegiune centrala a diencefalului situata la baza creierului, sub talamus si deasupra hipofizei, care este legata de el cu o tija, tija pituitara. hipotalamusul asigura un dublu rol de control al secretiilor hormonale hipofizare si de control al activitatii sistemului nervos vegetativ

  • Functionare - hipotalamusul secreta doi hormoni care sunt stocati in hipofiza inainte de a fi eliberati in sange:-hormonul antidiuretic sau vasopresina, care impiedica apa din organism sa fie pierduta in prea mare cantitate in urina, si- ocitocina, care stimuleaza contractiile uterine in cursul nasterii. hipotalamusul secreta, de asemenea, liberine, hormoni care controleaza secretiile antehipofizei. alt rol al hipotalamusului consta in a actiona asupra functionarii viscerelor (viata vegetativa), de exemplu intervenind aspra ritmului cardiac sau respirator. hipotalamusul controleaza, de asemenea, senzatiile de foame si de satietate, deci prizele alimentare, precum si termoreglarea.

  • Patologie - Patologia hipotalamusului este legata de cea a hipofizei si poate sa se traduca prin tulburari diverse ale functionarii hormonale. simptomele revelatoare ale unei opriri a secretiilor hipotalamice sunt legate de marimea tumorii sau de deficitul hormonal (ca paloarea, astenia, absenta scurgerilor menstruale, depilarea). tratamentul este rareori chirurgical cand atingerea hipotalamica este importanta, ci mai curand medicamentos sau radioterapic. In toate cazurile, un tratament hormonal substitutiv este necesar pentru a corecta hipopituitarismul

  • Tiroidaeste una din cele mai mari si importante glande ale organismului. Ea apartine sistemului endocrin, iar activitatea ei este reglata prin influenta hipofizei si a hipotalamusului. Tiroida controleaza procese metabolice, sinteza proteica si sensibilitatea generala a organismului fata de actiunea altor hormoni. Ea este localizata in loja cervicala anterioara, inferior de cartilajul tiroid ('marul lui Adam' cum este el numit la barbati) si secreta mai multi hormoni, in principal tiroxina, triiodotironina si calcitonina (hormon important in homeostazia calciului)

  • Secretia hormonilor tiroidieni si influentele exercitate de catre hipotalamus si hipofiza sunt procese foarte complexe, si orice modificare a principalilor factori implicati in acestea duce la instalarea unor dezechilibre in sinteze si secretie, ceea ce clinic se traduce prin aparitia bolilor specifice acestei glande

  • Prin hormonii pe care ii produce, tiroida influenteaza foarte multe procese metabolice din organism. Afectiunile tiroidei sunt diverse si pot varia de la modificari anatomice ale dimensiunilor, pana la importante dezechilibre de functionare, care se rasfrang asupra intregului organism, si chiar cancer. Cea mai frecventa problema a tiroidei este legata de secretia inadecvata de hormoni, in exces sau in minus

  • Sinteza si secretia unei cantitati exagerate de hormoni determina situatia numita hipertiroidism (hiper inseamna prea mult), iar situatia inversa, caracterizata prin deficit de hormoni determina hipotiroidismul (hipo inseamna prea putin). Desi manifestarile clinice ale acestor afectiuni sunt foarte disconfortante si alerteaza pacientul, patologia tiroidiana, in majoritatea ei, poate fi tratata si tinuta sub control, astfel incat viata pacientului sa se desfasoare in mod normal, iar calitatea ei sa nu fie afectata

  • Hipertiroidismul este o afectiune datorata secretiei exagerate de hormoni tiroidieni si poate sa apara in cadrul mai multor boli, printre care: - Boala Graves: afectiune de natura autoimuna caracterizata prin productia in exces de prea mult hormon tiroidian. Este insotita si de modificarea macroscopica a tiroidei, aparand gusa tiroidiana. Cele mai frecvente simptome sunt tahicardia, slabiciunea musculara,tulburarea somnului si iritabilitate

  • Adenoame tiroidiene: reprezinta noduli care apar in parenchimul glandular tiroidian si care sunt capabile sa secrete hormoni, ceea ce va influenta homeostazia interna a organismului, creand dezechilibre hormonale. Unele gusi tiroidiene contin chiar si mai multi astfel de noduli;

  • Tiroidita subacuta: se datoreaza inflamatiei care apare la nivelul parenchimului, care va favoriza aparitia in exces a hormonilor, ceea ca va determina hipertiroidism temporar ce dureaza in general cateva saptamani sau chiar luni; - Nodulul toxic tiroidian: este o tumora de natura benigna a tiroidei, care poate fi muta din punct de vedere clinic (nefunctionala) sau poate produce hormoni tiroidieni, determinand aparitia unui tabloul clinic de hipertiroidism

  • Boala Plummer (sau gusa toxica nodulara) este o forma de hipertiroidism datorat existentei unor noduli autonomi ce produc in cantitati exagerate hormoni. Este considerata a doua cauza, in ordinea importantei, de hipertiroidism, dupa boala Graves; - Patologie hipofizara, tumori hipofizare: in aceasta categorie sunt incluse: struma tiroidiana, tiroidita De Quervain, tiroidita toxica, cancerul tiroidian, limfoamele si metastazele care se pot cantona la acest nivel

  • Hipotiroidismul, prin contrast cu hipertiroidismul este o stare in care tiroida nu poate sintetiza si/ sau secreta in mod corespunzator hormonii in circulatie. Datorita faptului ca organismul este privat de acesti hormoni, care au numeroase roluri functionale importante, procesele fiziologice nu mai pot decurge in parametri normali. Principalele simptome asociate hipotiroidismului sunt: astenie musculara, oboseala, intoleranta la frig, depresie, crampe musculare, sindromul de tunel carpia, paloare, castig ponderal si retentie de fluide (edeme), bradicardie, constipatie

  • ParatiroideHiperparatiroidismul este boala in care hormonii paratiroidienii sunt secretati in exces de una sau mai multe din cele patru glande paratiroide ale organismului. Ca atare, nivelul acestora din sange este foarte ridicat. Glandele paratiroide sunt de forma ovala, dimensiunea unei boabe de orez si sunt localizate in zona gatului. Produc hormonul paratiroidian care contribuie la mentinerea unui echilibru adecvat de calciu necesar tesuturilor si sangelui

  • Exista doua tipuri ale acestei afectiuni: 1. Hiperparatiroidismul primar este caracterizat de supraproductia de hormoni a glandelor paratiroide si cresterea nivelului de calciu din sange (hipercalcemia); 2. In hiperparatiroidismul secundar calciul din organism are valori scazute. Chirurgia este tratamentul cel mai frecvent pentru hiperparatiroidism

  • Glanda suprarenalasituata la polul superior al fiecaruia dintre cei doi rinichi.

    Glanda corticosuprarenala (partea periferica a suprarenalei) este formata din trei straturi, fiecare din el specializat in sinteza anumitor hormoni steroizi. Zona glomerulara fabrica aldosteron, zona fasciculata, cortizol, iar zona reticulata, androgeni (delta-4-androstendion, dehidroepiandrosteron, ori D.H.A., si testosteron). Secretia corticosuprarenalei depinde global de corticotrofina hipofizara, cu exceptia zonei glomerulare, care se afla sub controlul sistemului renina-angiotensina (enzime renale).

    Glanda medulosuprarenala (partea centrala a suprarenalei) este formata din celule care produc catecolaminele (neurotransmitatori), in principal adrenalina. Secretia medulosuprarenalei depinde de sistemul nervos autonom

  • PATOLOGIE - Un echipament enzimatic incomplet al corticosuprarenalei (deficit in 21-hidroxilaza sau in 11-hidroxilaza) se manifesta printr-un bloc enzimatic suprarenalian care antreneaza o hiperplazie (cresterea cantitativa a tesutului suprarenalian), responsabil la femeie de o sterilitate si de un hirsutism (pilozitate exagerata). Insuficienta suprarenaliana cronica, ori boala lui Addison, este de origine autoimuna sau consecutiva unei tuberculoze. Tumorile benigne pot cauza o productie excesiva a unuia sau a mai multor steroizi, de cele mai multe ori cortizolul (sindromul lui Cushing), dar si aldosteronul (sindromul lui Conn). Tumorile medulosuprarenalei (feocromocitoamele) provoaca o hipersecretie de catecolamine, responsabile de accesul de hipertensiune arteriala. In sfarsit, tumori le maligne ale glandei suprarenale sunt foarte rare, insa cu prognostic nefavorabil in pofida tratamentului chirurgical

  • Pancreas

    glanda de forma alungita, situata langa stomac, avand secretie mixta, care ajuta la digestia hranei si la reglarea zaharului in organism

  • Pancreasul este alcatuit din doua tipuri de tesut: Exocrin - produce enzimele necesare in procesul de digestie a grasimilor, proteinelor si carbohidratilor. In mod normal, enzimele sunt create si transportate catre duodem intr-o forma inactiva, fiind activate atunci cand este necesar. Tesutul exocrin fabrica bicarbonati care au rolul de a neutraliza acizii din stomac. Endocrin - produce hormonii de insulina si glucagon si ii elibereaza in fluxul sanguin. Acesti hormoni reglemeneaza transportul de glucoza catre celulele organismului si sunt importanti in producerea energiei.P

  • Care sunt bolile de pancreas? - Diabetul zaharat - Pancreatita acuta - Pancreatita cronica - Deficitul de enzime pancreatice - Cancer pancreatic

  • Diabetul zaharat

    Frecvent diabetul zaharat este cauzat de deficitul de insulina. Insulina este necesara pentru mentinerea in limite normale a glucozei - sursa majora de energie. Atunci cand inceteaza sa mai functioneze, glucoza se acumuleaza in sange, si uneori si in urina. In acest caz, pacientii necesita injectii zilnice cu insulita. Nivelul ridicat de glucoza din sange conduc in timp la modificari semnificative ale vaselor de sange de la nivelul ochilor, rinichilor, inimii, picioarelor si nervilor

  • La unii pacienti, diabetul se declanseaza chiar daca pancreasul produce o cantitate suficienta de insulina, dar din cauze necunoscute, aceasta nu este utilizata de organism. De regula, acesti pacienti sufera de supraponderabilitate si cu greu pot pierde kilogramele in plus. In aceasta situatie se recomanda administrarea unui tratament medicamentos care sa ajute la eliberarea de insulina din pancreas. In toate cazurile de diabet zaharat este important sa se mentina un nivel normal sau aporape normal de glucoza in sange pentru a preveni sau intarzia complicatiile bolii

  • TesticulFunctie - Testiculul are doua functii, declansate la pubertate si controlate de o glanda care este situata la baza creierului - hipofiza - si de o formatiune cerebrala - hipotalamusul - care se supune, la randul ei, unui retrocontrol hormonal. - Functia exocrina este spermatogeneza, conditie prealabila oricarei reproduceri. - Functia endocrina este secretia hormonala de testosteron, care nu doar ca induce spermatogeneza, ci este responsabil si de importantele modificari pubertare si de dezvoltarea caracterelor sexuale secundare masculine (pilozitate, schimbarea vocii, repartitia musculara etc.

  • Patologie - Inainte de pubertate, coborarea testiculelor din cavitatea abdominala in burse, prin canalul inghinal, este necesara deoarece temperatura interna a corpului este prea ridicata pentru a permite spermatogeneza. Absenta coborarii testiculelor in burse, ori criptorhidia, poate necesita un tratament chirurgical. Alte anomalii ale tuburilor seminifere, intre care atrofia, antreneaza o sterilitate. O insuficienta a dezvoltarii testiculare poate fi de origine cromozomica (sindromul lui Klinefelter) sau hipofizara (sindromul lui Kallmann-De Morsier). Varicocelul (dilatatia varicoasa a venelor testiculului), de cele mai multe ori neinsemnat, antreneaza uneori o sterilitate, si hidrocelul (efuziunea de serozitate in jurul testiculului si epididimului) pot necesita un tratament chirurgical.

  • OvarFUNCTIE - Rolul ovarului este dublu: pe de o parte, el elibereaza in fiecare luna la femeie, incepand cu pubertatea si pana la menopauza, un ovul maturizat in folicul, pe de alta aprte, el secreta hormonii sexuali feminini (estrogenii).

  • PATOLOGIE - Ovarul poate fi sediul unor leziuni inflamatorii in cadrul unei salpingite (inflamatie a uneia sau ambelor trompe), unor tumori benigne (chisturi) sau maligne (cancere). lnsuficienta ovariana antreneaza tulburari ale ciclului menstrual si, adesea, o sterilitate

  • Epifiza

    Fiecare dintre cele doua extremitati ale unui os lung, adesea ingrosata si purtatoare a unei suprafete articulare.

    Mica glanda endocrina situata in susul si in spatele celui de al treilea ventricul al creierului. epifiza se calcifica in cursul copilariei si devine vizibila pe radiografii dupa varsta de 20 ani. Acest proces de calcificare nu-i modifica functionarea. Ea exercita un rol asupra ciclului de reproducere si contine un mare numar de substante biologic active, dintre care prima izolata a fost melatonina. Aceasta inhiba functia gonadotropa (actiunea asupra glandelor sexuale) a hipotalamusului (centrul vietii vegetative). epifiza poate fi sediul unei tumori foarte rare, pinealomul. Sinonim: glanda pineala

  • ADENOM CROMOFOBAdenomul cromofob constituie tipul cel mai obisnuit de tumoare hipofizara. La nceput, tumoarea se dezvolta n hipofiza, iar pe masura ce se mareste distruge peretii seii turcesti, diafragmul seii si creste n sus, invadnd larg hipotalamusul si centrii nervosi nvecinati. Procesul infil-trativ e invadant si caracteristic tumorilor maligne.

  • Simptome In perioada de nceput lipsesc semnele clinice. Bolnavul se plnge doar de dureri de cap si de aceea este deseori tratat pentru nevroza. Cefaleea se datoreste de fapt presiunii exercitate de tumoare pe diafragmul seii. Cnd tumoarea devine voluminoasa, comprima centrii nervosi din hipotalamus, producnd manifestari legate de suferinta creierului: dereglari ale somnului si ale apetitului, obezitate, febra. Daca tumoarea se dezvolta anterior, comprima chiasma otpica si produce tulburari de vederes strmtoare a cmpului vizual (hemianopsie), atrofie optica si, n cele din urma, pierderea totala a vederii. Daca tumoarea se dezvolta posterior, determina aparitia diabetului insipid

  • Diagnostic Deoarece manifestarile clinice sunt reduse n adenomul cromofob, diagnosticul se bazeaza n primul rnd pe examenul radiologie al seii turcesti - care arata marirea de volum a glandei - si n al doilea rnd pe modificarile oculare. Tratament Tratamentul este radiologie si chirurgical. Se practica fie rontgenterapia regiunii hipofizare, fie exereza chirurgicala (hipofizectomie). De data recenta este procedeul de distrugere a tumorii hipofizare cu substante radioactive (aur sau itriu), interventie denumita si hipofzoliza

  • AcromegaliaTermenul de acromegalie provine din limba greaca si inseamna extremitati mari. Unul din cele mai frecvent intalnite semne ale bolii este cresterea excesiva a mainlor si picioarelor. Alte manifestari ale acromegaliei sunt: - cresterea exagerata a oaselor si a cartilajelor articulatiilor (care cauzeaza artrita, dureri de spate, curbarea coloanei vertebrale - cifoza) - umflarea fetei, buzelor, limbii - probleme de respiratie in timpul somnului - ingrosarea pielii - sindrom de tunel carpian si alte sindroame ale terminatiilor nervoase - cresterea excesiva a diverse organe ale corpului (inima, glanda tiroida, ficat si rinichi

  • Simptomele ca urmare a excesului de hormoni de crestere sau de IGF-1 variaza foarte mult: - ingrosarea degetelor - umflarea picioarelor - transpiratie abundenta asprirea si accentuarea caracteristicilor faciale - proeminenta accentuata a maxilarului si/sau a fruntii - piele ingrosata in special pe palme sau talpi - ten gras sau acneic - umflarea limbii - ingrosarea sau umflarea gatului - artrita - dificultati de respiratie in timpul somnului si somnolenta excesiva in timpul zilei - dureri, amorteli, furnicaturi sau slabiciune a mainilor si incheieturilor - numeroase semne pe piele.

  • Acromegalia care afecteaza inima, influenteaza valorile tensiunii arteriale sau cauzeaza diabetul zaharat poate avea alte simptome: - iritabilitate - oboseala - lesin - slabiciune - senzatie accentuata de sete sau urinare - dificultati de respiratie - dureri in piept - Palpitatii sau batai rapide ale inimii - toleranta scazuta la efort

  • Alegerea tipurilor de tratament in acromegalie depind de cauza acesteia. Pentru majoritatea cazurilor provocate de adenoame hipofizare, tratamentul include interventia chirurgicala, tratament medicamentos si radioterapie. Deseori este necesara o combinatie intre aceste terapii pentru ca boala sa intre in remisie (revenirea la nivelurile normale de hormon de crestere si IGF-1).

  • Nanism hipofizar

    Nanismul hipofizar este o afectiune caracterizata prin dezvoltare staturala insuficienta (femei: 120 cm, barbati: 130 cm).

  • Semnele nanismului hipofizar sunt:

    - intarziere staturo-ponderala; - masiv facial slab dezvoltat, "inghesuit", aspect de "papusa"; - colorarea tegumentelor fetei in forma de fluture ; - piele ridata, aspect uscat, "batut de vant"; - voce pitigaiata, stinsa; - aspect grasut prin depunerea grasimilor la nivelul trunchiului; - insuficienta dezvoltare a craniului si a mainilor; - gracilitate musculo-scheletica si hipotonie; - la baieti, organele genitale externe sunt mai mici fata de normalul varstei; - intarziere pubertara (2-6 ani); - infantilism sexual; - inteligenta normala: complexe de frustrare, comportament corespunzator varstei staturale.

  • Insuficienta hipofizaraSimptome si semne - Acestea se instaleaza treptat, ceea ce face, uneori, sa dureze pana cand diagnosticul sa fie stabilit. Subiectul este palid si oboseste usor. Zonele in mod normal pigmentate (mameloane, organe genitale) se decoloreaza treptat. Pielea devine fina si ridata, rece si uscata. Parul ia un aspect fin si sistemul pilos se diminueaza, cu disparitia barbii la barbat, a parului pubian si axilar la ambele sexe. La copil se observa o bresa in curba de crestere si o oprire sau o incetare a dezvoltarii pubertare. La femeie, hipopituitarismul antreneaza absenta scurgerilor menstruale. Pe plan psihic, apar adesea o incetinire mintala, uneori tulburari ale memoriei si intotdeauna o pierdere a libidoului. hipopituitarismul este insotit de o hipotensiune arteriala si de o incetinire a ritmului cardiac. Netratat, hipopituitarismul poate sa se agraveze brusc cu ocazia unui stres, a unei infectii sau a unui act chirurgical. De exemplu, faza acuta se traduce printr-o hipoglicemie, o hipotensiune arteriala, o diminuare a temperaturii corporale si tulburari ale starii de constienta care pot merge pana la o coma profunda.

  • Diabet insipidDiabetul insipid se refera la o afectiune endocrina caracterizata fie prin scaderea sau absenta secretiei hormonului ADH, fie printr-o secretie normala de ADH, dar printr-un raspuns scazut al acestuia la nivel renal. Hormonul ADH este secretat la nivelul hipotalamusului, dar este depozitat in hipofiza posterioara. Principalele sale roluri sunt: - reabsorbtia apei la nivel renal; - producerea senzatiei de sete; - scaderea secretiilor digestive; - scaderea secretiilor salivare.

  • CAUZELE DIABETULUI INSIPIDDiabetul insipid poate fi de cauza neurogena atunci cand secretia este scazuta, dar si de cauza nefrogena, cand secretia este normala, dar raspunsul renal este afectat. Asadar, cauzele diabetului insipid sunt: 1. Diabet insipid de cauza neurogena: - interventiile pe hipofiza pot determina un diabet insipid tranzitoriu; - traumatisme cranio-cerebrale; - tumori hipofizare; - boli sistemice (sarcoidoza , hemopatiile); - encefalitele si meningitele; - diabet insipid idiopatic.

  • 2. Diabet insipid de cauza nefrogena: - afectari renale (pielonefrite, insuficienta renala cronica, rinichi polichistic, amiloidoza); - tulburari electrolitice (deficit de potasiu, hipercalcemie); - tratamente cu diferite medicamente (litiu, amfotericina); - dieta necorespunzatoare: hipoproteica sau hiposodata; - diabet insipid congenital; - diabet insipid familial.

  • SIMPTOMELE DIABETULUI INSIPIDDiabetul insipid poate debuta brusc sau progresiv si cuprinde doua simptome cardinale: - poliuria (urinari frecvente), mai ales nocturna. Urina este incolora, iar volumul urinar poate depasi chiar 10l/zi. - polidipsia (ingerarea unor cantitati mari de apa) in absenta careia pacientul se simte obosit, anxios

  • Simptomatologia nespecifica descrisa anterior ridica suspiciunea diagnosticului de diabet insipid. Pentru confirmarea lui, sunt necesare o serie de teste: - determinarea densitatii urinare care in diabetul insipid este scazuta; - determinarea osmolaritatii urinare care este si ea scazuta; - determinarea osmolaritatii plasmatice care este crescuta.

  • Se mai pot efectua o serie de teste pentru a realiza un diagnostic diferential al diabetului insipid nefrogen de cel neurogen: 1. Testul restrictiei hidrice: - presupune masurarea osmolaritatii, densitatii si volumului urinar din ora in ora, in conditiile restrictiei aportului hidric; - se opreste testarea daca pacientul manifesta deshidratare sau pierde mai mult de 5% din greutatea initiala; - testul este pozitiv pentru diabet insipid daca parametrii urinari raman nemodificati.

  • 2. Testul la ADH: - se administreaza un antidiuretic nazal; - in diabetul insipid nefrogen valorile urinare se normalizeaza; - in cel de cauza neurogena, parametrii nu se modifica. 3. Testul la nicotina: - nicotina stimuleaza secretia hipotalamica de ADH. 4. Testul la hidroclorotiazida: - administrarea de hidroclorotiazida scade diureza in cazul diabetului insipid nefrogen.

  • Alte explorari: - radiografie de craniu fata si profil; - tomografie computerizata; - rezonanta magnetica; - examenul fundului de ochi si a campului vizual.

  • TRATAMENTUL DIABETULUI INSIPID

    Tratamentul diabetului insipid dispune de mai multe optiuni: 1. tratamentul etiologic: - se trateaza cauza diabetului insipid. 2. tratamentul cu hormon de substitutie care se poate administra: - parenteral (solutie apoasa de retrohipofiza, solutie uleioasa 5 UI); - intranazal (pulbere de retrohipofiza, Diapid, Minirin, Adiuretin). 3. Alte medicamente: - diuretice tiazidice in diabetul insipid nefrogen; - clorpropamida care are insa risc de hipoglicemie; - clofibrat; - carbamazepin. Setea poate parea o stare fiziologica. Orice exacerbare a starilor fiziologice indica insa o posibila patologie. Investigarea din timp a simptomelor ofera sansa la un diagnostic precoce si la un tratament corect!

  • Boala CushingBoala AddisonBoala Basedow