ghid_metodologic_pentru_dezvoltarea_deprinderilor_de_viata_independenta

5/24/2018 ghid_metodologic_pentru_dezvoltarea_deprinderilor_de_viata_independenta

1/213

GHID METODOLOGIC PENTRU

IMPLEMENTAREA STANDARDELORDE CALITATE PRIVINDDEZVOLTAREA DEPRINDERILOR

DE VIATA INDEPENDENTA

REALIZAT DE WORLD LEARNING IN CADRULPROGRAMULUI CHILDNET

Autori:Prof.Dr.Sociolog Sorin MitulescuPsih. Dan ParvuAs.social Daniel ChirilaPsih. Ovidiu Ionescu, consultant World Learning.

1


2/213

Ghid metodoloi! "e#tru $er%i!ii de de&%olt're ' de"ri#derilor de %i'() i#de"e#de#t)

Cu"ri#$

*+ I#trodu!ere

Despre rostul ghidului, la ce folosete ghidul, cum poate fi utilizat? Cui seadreseaz ? Organizarea intern a ghidului.

Cadrul conceptual. Ce este deprinderea de via ? Care este importana ei ?Principii n activitatea s.d.d.v.i.

!.E%'lu're' i#i(i'l) ,i 'dre$'re'a. Clienii serviciilor de formare de deprinderi de viat "Cum sunt depistai cei

care au nevoie de formare ? Cazuri, e#emplificri$

%. &%ordarea difereniat a deprinderilor de viata independenta si a competentelorsociale' la diferite varste, copiii cu diza%iliti. Ce servicii pot fi avute in vedere pentrudeprinderi de viata adaptate clientilor cu nevoi speciale?

c. (valuare psihologica si sta%ilirea potentialului de integrare socio)profesionala aadolescentilor si tinerilor' metode si tehnici de evaluare, includerea datelor evaluarii inplanul individual al copilului*tanarului.+instrumente de evaluare care pot fi folosite "dee#. chestionarul puncte tari nevoi. -ehnica aplicrii acestuia.$

.Pl'#i-i!'re' '!ti%it)(iia. Programul individualizat de dezvoltare a deprinderilor de viata independenta

potrivite cu varsta, personalitatea si aspiratiile fiecarui copil.

%. Planul individual de formare " element al P./.0 i al P./.P. $.Durata formrii nfuncie de nivelul evaluat de dezvoltare a unor deprinderi.c. etodologia planificrii' o%iective educative de dezvoltare a deprinderilor de

viata independenta specifice, realiste, masura%ile+ indicatori " 0&2- $, activiti.d. Planificare fle#i%il'evaluarea pe parcurs " intermediar $e. Participarea activa a copiilor, familiei, partenerilor sociali pentru implementarea

cu succes a activitatilor de D3/

4.A$i$te#t' !lie#tilor i# -orm're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t'P&5a. Definitie si caracteristici ale procesului de consiliere+

%. Conditii ale consilierii eficiente. etode si tehnici de consiliere, conditii cadrupentru desfasurarea consilierii+

6. Su"er%i&'re'a. Definitia supervizarii si caracteristici ale supervizarii echipei profesionale+%. etode de supervizare "individuala si de echipa$+c. etode de cercetare studiul de caz in analizarea eficientei programelor de

deprinderi de viata si in managementul de caz.+

!


3/213

d. Cum se poate asigura o monitorizare si un control al activitatii de dezvoltare adeprinderilor de viata independenta in cadrul serviciilor alternative ale 0P0PC*OP&?+

e. O mostra de strategie intersectoriala de dezvoltare a deprinderilor si integrareprofesionala. "poate fi adaptata cea spaniola$. "sau 7un model de integrare sociala siprofesionala8$+ D.P.

9. De&%olt're' de"ri#derilor : '!ti%it'te' $+ d+ %+ i+ a. Proceduri de oferire a serviciilor de formare n funcie de nivelul evaluat al

deprinderilor de via%. Pregtirea pentru ieirea din sistem i acomodarea cu independenac. 0ervicii " activiti $ de dezvoltare a deprinderilor de viat independentd. (#mple de module de formare a deprinderilor

d1. Deprinderi simple , de %azd!. Deprinderi comple#e , soft

e. etode i tehnici de lucru n formare.(#emple de activitati practice, deinvatare, de e#ersare, e#perimentare sau activitati cu caracter profesional P&5/:& ;!

f.


4/213

C'" *+ I#trodu!ere333333333333333333333333333333333333333333333333

5hidul metodologic este un instrument la ndem>na celor care lucreaz nserviciile de formare, dezvoltare i m%untire a deprinderilor de via independentpentru adolescenii i tinerii aflai n evidena sistemului de protecie a copilului.

5hidul se adreseaz ntr)un stil accesibil fa de potenialii utilizatori , persoanecu pregtire divers i cu roluri diferite n raport cu clienii darr toi av>nd posi%ilitate saute la formarea i dezvoltarea deprinderilor de via independent' refereni de formare,manageri de caz, lucrtori n servicii de tip rezidenial i centre de zi, asisteni maternaliprofesioniti, prini. Pornind de la cerinele formulate n standardele minime o%ligatoriin vigoare1 , autorii au cutat s propun soluii posi%ile la cerinele dezvoltriideprinderilor de via independent ale diferitelor categorii de clieni.

De"ri#derile de %i'() i#de"e#de#t)

0pecific fiinei umane este ponderea deose%it de mare a comportamentelornvate n raport cu cele nnscute.Deprinderile reprezint asemenea comportamentenvate despre care, un cunoscut psiholog!spunea c l nsoesc continuu pe om, put>ndreprezenta un mare autor dar i mai mare handicap' unele l pot propulsa nainte,asigur>nd succesul aciunilor sale, altele l pot trage n os p>n la ratarea complet. Dinalt perspectiv, unele deprinderi sunt a%iliti de a face ceva legat de o%iecte, altele suntpriceperi n relaiile cu ali oameni+ unele au un caracter concret "deprinderi tangi%ile $,altele sunt mai a%stracte, mai puin palpa%ile " deprinderi intangi%ile $, dar tot at>t deimportante.

Deprinderile pentru viaa independent sunt acele abiliti tehnice !i "sihosociale,#nsu!ite "$n la auto%atis%, care #i "er%it individului s duc o e&isten nor%al, fra de"inde de asistena din "artea societii !i folosind o"ortunitile "e care societatea ile ofer.

0intagma @via independent8 nu tre%uie s ne creeze impresia c ar fi vor%adespre o viaa unui individ singuratic care duce o e#isten n afara societii, fr regulicare tre%uie respectate. Dimpotriv, viaa independent reprezint viaa de zi cu zi, nsocietatea modern, mpreun cu semenii notri.

3iaa independent poate fi do%>ndit n mai multe grade n funcie de potenialul%iologic i psihologic al copiilor i tinerilor.Pentru tinerii cu handicap va fi vor%a desigurdespre o independen limitat .

C'teorii de de"ri#deri

10-&:D&2D( /:/( OAB/5&-O2// P2/3/:D 0(23/C/


5/213

Deprinderile pentru viaa independent nu epuizez lista posi%ilelor deprinderi cepot fi nsuite de un copil p>n la v>rsta maturitii. C>nd vor%im depre deprinderi devia independent ne referim la acel %aga minim de a%iliti care i permit deintoruluis desfoare o via social normal, ne"mai$av>nd nevoie de asisten sau acompaniere

din partea serviciilor sociale.Putem distinge mai multe domeniide deprinderi care se formeaz pe parcursul

socializrii copilului i adolescentului, instal>ndu)se treptat i contri%uind la formareaunei personaliti adaptate din punct de vedere social i cultural'

Domeniul deprinderilor de via zilnic ' nutriie, planificarea meniului,cumprarea alimentelor, prepararea m>ncrii, comportamentul corect la mas, curenia%uctriei i depozitarea m>ncrii, managementul i sigurana casei.

Domeniul deprinderilor privind gestiunea locuinei i folosirea resurselor

comunitare' se refer la acele arii de deprinderi necesare pentru ca un t>nr s fac otranziie pozitiv ctre comunitate. 0unt incluse gestiunea locuirii, transportul i resurselecomunitare.

Deprinderi privind managementul banilor' se concentreaz pe arii de deprindericare i aut pe tineri s ia decizii financiare nelepte+ noiuni despre %ani, economii,venituri i impozite , operaiuni %ancare, o%inerea de credite, plan de venituri icheltuieli " %uget personal $, a%iliti de consumator.

Deprinderi privitoare la ngrijirea personal' promoveaz dezvoltarea fizic iemoional armonioas a t>nrului prin igien personal, stil de via sntos, se#ualitate

corect.Deprinderi viznd dezvoltarea social' se concentreaz asupra modului n care

t>nrul se relaioneaz cu ceilali prin dezvoltare personal, contiin cultural,comunicare, relaii sociale.

Deprinderi pentru integrare profesional' se refer la ariile de deprinderi care iaut pe tineri s i finalizeze programele educaionale i s urmeze o carier conforminteresului lor. &cest domeniu include deprinderi privitoare la planificarea carierei ,angaare, luarea deciziilor i pregtire prin studiu.

De !e -orm)m ,i de&%olt)m de"ri#deri "e#tru %i'(' i#de"e#de#t) 4O%iectivul formrii i dezvoltrii deprinderilor pentru viaa independent este

foarte potrivit mai ales pentru acei adolesceni care au fost lipsii de posi%ilitilenormale de a)i nsui pe durata copilriei, deprinderile adecvate de via, neput>nd folosiimitaia maturilor " n a%sena modelului familial$ sau metoda @ncercrii i erorii8" primind prea multe lucruri dea gata sau fiind constr>ni s adopte soluiile presta%ilite,iar n alte cazuri nefiind suficient de motivai s caute singuri rezolvarea$.

6


6/213

0ituaii de acest fel nu sunt specifice doar copiilor crescui n instituii. Hi copiii dinfamilii naturale sau ncredinai unor asisteni maternali pot acuza deficiene n privinadeprinderilor de @via independent8.0i ei pot avea nevoie s dezvolte anumitedeprinderi, se pot confrunta cu deficiene de socializare, de adaptare la viaa social i la

cultura comunitii din care fac parte.C&0(-&)0erge oscovici citat in cartea 7Psihologia relatiilor cu ceilalti8 Polirom 1GG;

Competente socialeMulti"le ele%ente ale "ersonalitatii, "recu% si e&"erienta "ersonala, su"ortul

colectiv "recu% si "re'enta sau absenta unor deficiente sau inca"citati deter%ina asanu%itele(Co%"etente sociale). Prin acestea intelege% "attern*uri ale co%"orta%entuluisocial care dau indivi'i co%"etenti din "unct de vedere social, cu alte cuvinte ca"abili sa"roduca efectele dorite asu"ra celorlalti indivi'i. Acestea sunt cultivate din %otive strict"ersonale ca de e&+ dorinta de a fi "o"ular, de a se face "lacut celorlalti sau datoritara"ortarii la ceilalti , %i%etis%ului, identificarii cu% ar fi dorinta de a invata,

co%"etente "rofesionale, co%"etente de viata in general Serge Moscovici*Poliro%-/0. In general, se considera ca "re'enta acestor co%"etente "ot influenta radicalviata sociala si chiar sanatatea %entala. Ca ur%are a acestor conclu'ii s*au de'voltatdiverse "rogra%e de antrenare a co%"etentelor sociale chiar si la bolnavi "sihic sauchiar "entru anu%iti indivi'i "rovenind din diverse %edii "rofesionale. Ideile "rogresiste"ro"use de aceste ti"uri de "rogra%e "un in discutie chiar co%"etente ce tin de viatainti%a, e&+ co%"etente si a"titudini se&uale sau %unca in anu%ite conditii, %unca instrainatate, "artici"area la for%ari de "regatire "entru interviuri "rofesionale,etc.Co%"etentele sociale constituie in egala %asura un %odel de co%"orta%ent social careutili'ea'a analogia intre "erfor%anta sociala si co%"etentele %otrice, de e&+ sofatul.

Necesitatea antrenarii competentelor sociale

Pentru de'voltarea co%"etentelor sociale sunt "ro"use %ai %ulte tehnici+ 1oculde rol, grile de indicatori efectivi ai "erfor%antei, evaluarile "rin co%"aratie intreindivi'i. Cati indivi'i au nevoie de antrenare, se intreaba Moscovici, "resu"unand caacest ti" de for%are ar fi eficace2 Se "oate s"une ca toti indivi'ii si*ar "utea a%elioraco%"etentele sociale insa cu siguranta se "oate afir%a ca e&ista diferente intre indivi'iin ceea ce "riveste "re'enta acestor co%"etente.

Du"a autor indivi'ii cei %ai li"siti de co%"etente sunt+* co"iii res"insi, in general, datorita agresivitatii sau turbulentelor ori cei li"siti de"rieteni sau i'olati3* adolescenti si tineri singuri, ti%i'i, non*confor%isti sau cu "roble%e se&uale.A"ro&i%ativ 456 dintre studenti se declara ti%i'i, 776 dintre ei sunt adeseori singuri3

adulti care nu au "rieteni sau cei care au "roble%e con1ugale un al treilea divort sau"roble%e cu co"iii3* "ersoanele varstnice singure, care inta%"ina dificultati in a "astra legatura cu fa%iliasau care au un caracter dificil.

In conte&tul de"rinderilor de viata, co%"etentele sociale aco"era o arie larga deele%ente caracteristice co%unicarii sociale. Conditiile de crestere, algorit%ul su"erficialeducativ al CP*urilor si %ai ales "robabilitatea redusa ca in aceste servicii co"ilul sa"oata e&"eri%enta roluri si co%"etente ii face subiectii "rinci"ali ai unui "rogra% de

9


7/213

antrenare. In general, %a1oritatea "rofesiilor, conditiilor de invatare, conditiilor de traicolectiv "resu"un contacte cu celalalt. In ceea ce "riveste activitatea "rofesionala,%eseriile in general solicita co%"etente s"ecifice. Sti% insa, ca in ceea ce "riveste"erfor%anta "rofesionala a tinerilor din CP este redusa "recu% ca"acitatea de a sestabili'a la un loc de %unca. Adesea se constata un co%"orta%ent de%isiv "e fondul

i%"osibilitatii de a se concentra "e o sarcina s"ecifica, sensibilitatii socialeinter"ersonale care ii face vulnerabili in fata autoritatii "e care nu o recunosc sau alecarei e&igente le considera discri%inari e&+ a% "lecat "entru ca %i*a s"us sa nu %aistau, cred ca are ceva cu %ine ca sunt din casa de co"ii0.

Ca sa descrie% conce"tul in a"licarea lui la diferite categorii "ute% adauga ca sibolnavii %intal sau "ersoane cu o anu%ita tulburare "sihica au deseori carente lanivelul co%"etentelor sociale. Multi dintre adultii neada"tati social cu tulburarinevrotice "re'inta carente in functie de diferitele co%"orta%ente ale co%"etentei socialein ca'ul nostru co%"etenta este la un nivel su"erior fata de de"rindere sau "oate finu%ita de"rindere co%"le&a0 care "ot fi+ gratificatie, asertivitate, co%unicare non*verbala deficienta, %i1loace de conversatie reduse, etc.

A$erti%it'te'8 ca"acitatea de a influenta, de a e&"ri%a o"inia intr*un %odadecvat fara constrangeri interioare, ca"acitatea de a*l co%ada "e celalalt. Du"aLa'arus -9: asertivitatea co%"orta 4 ele%ente+

;efu'ul cererilor3* cereri de favoruri si for%ularea de cereri3* e&"ri%area senti%entelor "o'itive si negative3* initiere, continuarea si incheierea unei conversatii.

Gr'ti-i!'ti'8 s"ri1inul , considerata a fi cheia "rieteniei, incura1area, s"ri1inul,atentie fata de ceilalti.

Comunicarea non)ver%ala8 se%nele sociale ale co%"etentelor sunt %ulte non*

verbale3


8/213

le are des"re sine, des"re rolul sau, des"re %eserie, trasaturi de caracter si cor"ul sau.>2espectul fata de sineeste li%ita "ana la care un individ are o "arere buna des"re elinsusi> Pre'entarea de sine este co%"orta%entul care vi'ea'a influentarea %anierei incare sunte% va'uti de ceilalti. in "re'entarea de sine , s"re e&e%"lu, 1ena face "arte dinan&ietatea sociala re'ultand in "arte dintr*o atentie e&cesiva fata de sine si din tea%a de

a nu fi de'a"robat de ceilalti0Modelul co%"etentelor sociale du"a %odelul co%"etentei %otorii e&+ %ersul "ebicicleta, sofatul$

Perceptie Aucla de feed%acI

otivatie -ransfer 0chim%ari ino%iectiv lumea e#terioara

2eactiimotrice

C'" 5+ Cum $e -orme'&) de"ri#derile "e#tru %i'()i#de"e#de#t)3333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333

Jnsuirea deprinderilor necesare pentru a tri pe cont propriu reprezint un procescare dureaz ntreaga via.

A!a cu% se %entionea' #n standard :.?.40, "regtirea "entru viaainde"endent este o for% "articular de educaie non*for%al, "artici"ativ, desti%ulare !i de'voltare "ersonal.

Kormarea i dezvoltarea de deprinderi se poate face n dou modaliti'

) ca o activitate organizat cu scopul formrii sau dezvoltrii unor deprinderi de viaindependent+) ca o latur a diferitelor activiti educative la care iau parte adolescenii n instituiilerezideniale sau n cadrul ngriirii &P.

Kormatorii de deprinderi pornesc de la ideea c acele deprinderi pe care copiii *adolescentii) tinerii nu le au, se pot do%>ndi prin e#erciiu, voin " n %aza unor motivaiicorespunztoare $ i cu autorul unor persoane de spriin. Dup nvare i c>tevarepetri, deprinderile se automatizeaz. Ba v>rsta lor, aceti copii*adolescenti) tinerii potnc s i mreasc eficiena aciunilor, s devin mai ncreztori n propriile fore, s i

;


9/213

m%unteasc raporturile cu cei din urul lor, sa do%andeasca un control mai %un asuprapropriei lor viei.

O a%ordare %azat pe dezvoltare recunoate faptul c nvarea se produce n timpi copiii progreseaz printr)o serie de etape sau niveluri pe msur ce procesul se

desfoar.Ciclul formrii deprinderii cuprinde urmtoarele etape principale:De-i#ire' de"ri#derii :

) generarea de e#emple,) ncuraarea repetrii ver%ale i a aciunii,) corectarea nelegerilor greite+

Promo%'re' u#ei de"ri#deri "er-orm'#te "ri# :) asigurarea condiiilor pentru a practica su% supraveghere i cu asigurarea unui feed)%acIadecvat+) evaluarea performanei+

) emiterea unor recomandri de corectare+A$iur're' me#(i#erii dur'6ile ' de"ri#derii "ri# :) oportuniti pentru practica personal+) stimularea autoevalurii i a austrilor de comportament.

:ivelurile de nvare utilizate n modelul de dezvoltare sunt menionate n figurade mai os '

Ni%eluri de 7#%)('re

Ni%el de 7#%)('re De-i#i(ie O6$er%'(ii "ri%i#d metod'Contientizare Cursantul achiziioneaz informaii. Ba

acest nivel el ar tre%uis fie capa%il sidentifice, s descrie sau s ofereinformaii depre su%iectul respectiv.

/nstructorul urmeaz s prezinte

informaii. Ba finalul sesiunii seva atepta ca t>nrul s descriesau s e#plice ce a nvat despresu%iectul a%ordat.

Cunoaterea%stract inelegere

Cunoatere practic" tie cum $

Cursantul ncepe s aplice cunotineledo%>ndite prin instruire. &r tre%ui sprezinte o anumit ndem>nare nrealizarea practic dar mai mult su%form de e#erciiu didactic sausimulare n mediul de nvare.

-re%uie creat ocazia de a punen practic acel comportamentdespre care s)au oferitinformaii.De regul sesimuleaz situaii de via real&desea sunt acelea de caret>nrul poate avea nevoie n

viitor.Capacitate de a face Cursantul aunge s utilizezecunotinele do%>ndite n afaramediului de studiu. (l este capa%il sdemonstreze deinerea deprinderii nmod regulat, fiind contient deprogresele sale.

0e ofer ocazia de a e#ersa nlumea real, "un$ndu*i "ecursani #n situaia de ade%onstra ce sunt #n stare sfac !i #n acest fel s ca"ete#ncredere #n "ro"riile lor fore.

G


10/213

Sur$''

0erviciile pentru dezvoltarea deprinderilor de via independenta.0copul principal al serviciilor pentru deprinderi de via independent este de a leoferi adolescenilor acele competene necesare pentru a tri o via adult sntoas, utili independent.

0erviciile care au ca scop formarea de deprinderi pentru o via independenttre%uie s fie in concordan cu nevoile n continu schim%are ale tinerilor, pe msur ceacetia i dezvolt competenele i i m%untesc performanele.

&ctivitile pentru dezvoltarea d.v.i. se pot desfura n cadrul unui serviciuspecializat sau n cadrul altor servicii pentru protecia copilului' servicii de tip rezidenial,centre de zi, asisteni maternali profesioniti.

0erviciile pentru o via independent se adreseaz adolescenilor care au fost

separai de familie i au nevoie s o%in acele deprinderi necesare unei viei sntoase,utile i responsa%ile ca aduli independeni.&semenea adolesceni pot fi cei care'L au prsit*urmeaz s prseasc sistemul de protecie a copiluluiL au diza%iliti dezvoltaionaleL nu au locuinL triesc ntr)o form de reziden temporarL au familii fr suficiente resurse pentru a)i spriini n o%inerea unei viei

independente.

Pri#!i"ii de lu!ru "e#tru SDVI

1


11/213

/n activitatea serviciilor pentru dezvoltarea deprinderilor de via independenttre%uie respectate o serie de principii care asigur concordana acestor servicii cu valorilerecunoscute privind educaia i asistena social i cu activitatera celorlalte servicii iactiviti din sistemul de protecie social.

/n toate aciunile care se realizeaz in cadrul serviciului pentru formareadeprinderilor de viata primeaz interesul superior al copilului. M.. "Principiul interesuluisuperior al copilului $

0erviciul pentru formarea deprinderilor de viata se adreseaz copiilor indiferent derasa, religie, lim%a, se# sau orice alta apartenena etnica, sociala sau culturaM.."Principiul nondiscriminarii si egalitii anselor$

2elaia profesionitilor cu copilul i cu familia sa pe durata formrii i dezvoltriide deprinderi de via tre%uie s in seama de '

(#primarea li%er a sentimentelor, g>ndurilor si temerilor copilului si ale familiein relaia cu profesionitii+

2eceptivitatea profesionistului fa de pro%lemele copilului si familiei, du%lat decapacitatea sa de a formula un rspuns adecvat+&cceptarea si atitudinea non)acuzatoare a profesionitilor fa de sl%iciunile si

greelile familiei si ale copilului+&utodeterminarea persoanei, recunoaterea dreptului si nevoilor copilului si

familiei de a alege o anumit soluie, n funcie de capacitatea lor de a lua deciziipozitive+

&sigurarea confidenialitii informaiilor cu caracter personal, dezvluite ntimpul relaiei profesionale cu copilul si familia acestuia.

0erviciul pentru formarea deprinderilor de viata se %azeaz pe implicarea

comunitilor locale si pecola%orarea instituiilor si organizaiilor de la nivel local siudeean pentru rezolvarea situaiei copiilor. 0e acorda o importanta specialaresponsa%ilizarii comunitii in ceea ce privete rezolvarea pro%lemelor copiilor"Principiul descentralizrii si responsa%ilitii comunitii $

&ctivitile din cadrul serviciului pentru formarea deprinderilor de viata sedesfoar in spiritul demnitii, li%ertii si respectului fata de semeni, acordandu)se oatenie prioritara intaririi coeziunii sociale in a%ordarea pro%lematicii referitoare la copil,cu referire speciala la grupurile cele mai vulnera%ile ) copiii in dificultate. M "Principiulsolidaritii$.

Kiecare caz este tratat individual urmarindu)se un plan individual de intervenieM./ndividualizarea metodelor de lucru, adaptate la nevoile copilului, n funcie dediferenele personale' %io)psihice, educaionale, culturale etc.+"Principiul interveniei personalizate $

Coordonarea serviciilor si resurselor se realizeaz la nivel local, cat mai aproapede clienii, copiii, adolescenii si familia care are nevoie de spriin si asistentaM.."Principiul pro#imitii * su%sidiaritate$

11


12/213

&ctivitile de deprinderi de viata sunt coordonate de ctre un responsa%il de cazsi au drept scop atingerea situaiei de permanenta si sigurana pentru copil. "Principiulpermanentei si continuitii $

-oate activitile din cadrul serviciului se realizeaz pe %aza de contracte decola%orare si parteneriat intre instituii, ministere, autoriti locale, organizaiineguvernamentale, etcM. "Principiul contractului multiparti $

2espectarea elementelor minime de %un practic i a standardelor n vigoare$"Principiul interveniei standardizate $

E%'lu're' i#i(i'l) ,i 'dre$'re'

A + Clie#(ii $er%i!iilor de -orm're de de"ri#deri de %i'()

Cea mai important i numeroas categorie de clieni pentru sdvi o reprezinttinerii care au suferit un regim ndelungat de instituionalizare, fiind privai deposi%ilitile normale de nsuire a deprinderilor .

Deficiene privind deprinderile la adolescenii i tinerii aflai n ngriirerezidenial.

0tudiile de specialitate relev o serie de trsturi specifice acestor adolesceni') nt>rzieri n dezvoltarea fizic i motorie+) retard intelectual i de lim%a+) dificulti n comportamentul social, ca urmare a ina%ilitii de a forma si pstra relaiicu ceilali copii i aduli, a incapacitii de a respecta reguli, a lipsei sentimentului de

vinovie+) o tul%urare emoional profund care st, n fapt la %aza tuturor celorlalte distorsiuni.(ste evident c %ediul de via #!i "une a%"renta "e co%"orta%entul !i structura

%ental a co"iilor !i tinerilor crescui #n instituii. O caracteristic a cadrului de viadin centrele de plasament este neadecvarea sa i promovarea unor trsturi disunctive cumediul social. Copiii suport adesea situaii de disonan cognitiv, de confuzie. :efiindsuficient informai sau primind informaii distorsionate, neveridice, le este foarte greu screditeze anumite date, s acorde relevana i s ia decizii n virtutea unor convingeri icertitudini.

0e pune ntre%area ' au aceti copii alt structur mental? &lt g>ndire? ai

degra% este vor%a de cultura speciala " instituional $ n care ei s)au maturizat i n caretriesc p>n la revocarea msurii de protecie. Comportamentele lor sunt "atternurinsuite prin socializarea instituional, dar care devin modaliti dezadaptative n condiiide via n mediu deschis.

Comportamentul lor se e#plic prin aceea c le lipsesc anumite e#periene foartetimpurii. 0i astfel, deprinderile lor de via aung s fie diferite de ale celorlali oameni.

.Dumitrana, Copilul instituionalizat, (DP Aucuresti, 1GG;

1!


13/213

:u se poate spune c 7nu au deprinderi8, ci numai c au deprinderi ce nu satisfaccerinele vieii independente. Deprinderile lor sunt pentru o altfel de via dec>t cea carei asteapt n mod normal, n viitor, n societate. :ici nu este cazul s comentm dacsunt deprinderi %une sau rele. /mportant este, c cele mai multe sunt deprinderi care nviaa independent nu folosesc sau pot fi duntoare.

/at mai os o serie de situaii de via specifice instituiilor, cu posi%ilerepercursiuni la nivelul deprinderilor'

Domeniul deprinderilor de via zilnic:u se cunosc suficient alimentele de %az i compoziia felurilor de m>ncare care

se servesc.Ba un centru rezidenial , copiii nu vzuser niciodat o p>ine ntreag ci numai

tiat n felii. (i nu)i imaginau la ce servete o furculi pentru c p>n atunci primiserla mas doar linguri "din dorina celor care i ngrieau de a preveni posi%ile accidente $./nvitai s aleag un fel de m>ncare de pe o list de meniuri, au avut dificulti

"pentru c niciodat nu fuseser n situaia de a opta $.&dolesceni de 19)1= ani au fost pui n ncurcatur atunci c>nd a tre%uit s)i

cumpere dintr)un magazin alimente pentru !) zile pentru c nu puteau aprecia c>tconsum. (rau #nclinai s cu%"ere cu "recdere conserve sau dulciuri !i se orientaugreu du" ali%entele "e care le cutau.

Domeniul deprinderilor privind gestiunea locuinei i folosirea resurselorcomunitare

uli nu au e#perimentat niciodat dormitul cu capul pe pern, asemenea

accesorii normale ntr)o locuin o%inuit, fiind interzise n instituie.Curenia fiind n sarcina personalului de ngriire, deprinderile de a face curat, dea folosi su%stane pentru curat sau detergeni pot nt>rzia s apar.

ai mult dec>t at>t, unii copii pot s i formeze impresia c ei nu tre%uie s sepreocupe de curenia locuinei pentru c e#ist persoane nscinate n mod e#pres cu aaceva.

Deprinderi privind managementul banilor

Dac nu se primesc %ani de %uzunar, este de ateptat ca tinerii s nu)i formezedeprinderi corespunztoare privind gestiunea acestor %ani. C>nd i au, i cheltuiesc

repede, fr nici o udecat. /n conditii de austeritate, copiii se o%isnuiesc s utilizeze camoned de schim% orice cadou sau o%iect pe care l primesc.Din o%servarea comportamentului tinerilor revocai dup instituionalizare

prelungit rezult c tinerii pot avea dificulti mai ales n ce privete planificareacheltuielilor n funcie de venituri.

Deprinderi pentru integrare profesional

1


14/213

-inerii se lovesc de preudecile unor patroni care nu vor s aud de angaaiprovenii din casa de copii.

Cei mai muli tineri pot s ai% lacune cu privire la locul) instituia unde ar puteas se adreseze pentru gsirea unui loc de munc i s nu tie s scrie un c.v. sau cum s secomporte la un interviu.

Chiar dac au mai lucrat, dar fr contracte de munc, nu au suficiente cunotinecu privire la drepturile angaatului i o%ligaiile angaatorilor.C>nd lucreaz undeva, intr uor n conflicte sau nu reuesc s fac o impresie %un,trd>ndu)i inadaptarea.

Deprinderi viznd dezvoltarea social

&numite practici n relaiile copiilor care triesc n instituii le pot crea acestora osituaie de stigmatizare n afara instituiei. uli se pot simi etichetai fa de colegii lordin coal i din cartier. &tunci, ei evit s)i asume propria identitate . /maginea de sineeste puternic afectat i consecina este marea lor suspiciune n legtur cu prerea

celorlali despre ei.odalitile de a)i procura cele necesare, de a sta%ili relaii, de a onora un

contract social, de a)i face prieteni, pot fi marcate de duplicitate.3iaa n instituie duce la o pronunat dependen de grup' grupul de colegi este

principala sursa de "attern * uri comportamentale i valori personale, i este mediulesential cu rol important n socializare. /n acelasi timp, grupul ndeplineste i un rol desecurizare, prin modul n care i aut pe copiii s fac fa situaiilor de adversitate,momentelor de nelinite , de suferin prin intervenia suport a grupului.

O alt o%servaie este legat de sla%a responsa%ilizare a tinerilor fa de viaa lor

n general. aoritatea consider c toate pro%lemele lor ar disprea dac ar avea %ani, iaraceti %ani ar tre%ui s li se dea n virtutea faptului c sunt copii orfani, iar acest aspect leofer, n viziunea lor, nite drepturi pe via. (#presii de genul 7nou cine ne d %ani dehaine, case, locuri de munca8 sunt de natur s scoat n eviden e#pectaii nerealiste nraport cu societatea i o lips de mo%ilizare fa de ei nii.

Cadrul restr>ns de via, limitat la scoal i centru, i poate determina s adopte uncomportament defensiv fa de orice element care le)ar putea provoca insecuritate,disconfort psihic, situaii de inferioritate.

Chiar atunci c>nd dispun de anumite cunotinte mai multe la anumite capitole,mai puine la altele,ceea ce le lipsete cel mai tare tinerilor din instituii este ncrederea n

forele proprii, dorinta de a da piept cu viaa din afara centrelor.Deprinderile do%>ndite n instituii prezint uneori i unele atuuri de adaptare" puncte tari$'

t la cei crescui n mediul familial, ntr)oconstelaie restr>ns de relaii.

uli copiii crescui n instituii sunt sensi%ili i comunicativi.

14


15/213

-otui, pe ansam%lu, deficienele i incompetenele comportamentale rm>npreponderente n raport cu punctele tari.

6+A6ord're' di-ere#(i't) ' de"ri#derilor de %i'(): l' di-erite %8r$te

Deprinderile sunt specifice anumitor grupe de vrst9la v>rste mai mici ateptmdeprinderi simple, concrete, la v>rste mai mari ateptm deprinderi comple#e, cu gradmai ridicat de a%stracie. -otui, adolescenii nu nva deprinderile n ordinecronologic.(ste posi%il ca tineri cu vrst mai mare s fi omis o deprindere pe caresemeni ai lor au nvat)o la o v>rst mai mic. &cest fapt este cu at>t mai posi%il cu c>tunii tineri au avut e#periena mai multor plasamente i ntreruperi succesive n educaie.

5rupa de vrst ; 14 ani evideniaz nevoia de stimulare suplimentar adezvoltrii personalitii lor .Contactul cu mediul deschis este foarte limitat i nu sunto%inuii s dezvolte strategii adaptative.0timularea participrii se face adesea prinoferitrrea unor mici cadouri dulciuri, fructe etc. Pentru facilitarea e#primri ieste

eficient utilizarea suportului grafic.Copiii se simt adesea n competiie unii cu alii.Confruntarea , reuita sunt foarte importante, iar dorina de a fi tratai cu mai multatenie dec>t restul colegilor este foarte pronunat.Pe alocuri atitudinea poate fi presratcu comportamente cu tem agresiv la adresa celorlali, pornind de la nevoia de afeciunepe care o resimt aceti copii.

Grupa de vrst ! "# ani prezint o problematic aparte . (i se apropie demomentul asumrii de responsa%iliti individuale. De aici pot pleca reacii revendicative,stri de nemulumire i chiar suspiciune. Cei mai muli traiesc ntr)o stare de incertitudinen legtur cu viitorul lor i au lacune n ceea ce privete cunoaterea proprieipersonaliti.


16/213

) la saptamani sugarul zam%este celor din ur+) la 9 luni apare zam%etul selectiv+) la ; luni apare frica de straini+) curand dupa aceea, an#ietate atunci cand este despartit de mama+) la sfarsitul primului an copilul tre%uie sa ai%a o relatie foarte sigura si foarte

apropiata cu mama sa+) copilul a inceput sa invete o%iectele din urul lui, relatiile cauzale simple sirelatiile spatiale+

) copilului ii face placere sa emita sunete, poate si cateva cuvinte.&nul al doilea de viata) perioada de dezvoltare rapida+) copilul incepe sa)si doreasca sa)si multumeasca parintii+) este an#ios cand parintii nu sunt de acord cu el+) incepe sa invete sa)si controleze comportamentul+) comportamentul de atasare este %ine sta%ilit+) e#plozii de manie "mai ales daca nu i se indeplinesc dorintele de a e#plora$, care

nu dureaza mult si se diminueaza pe masura ce copilul invata sa accepte constrangerile+) la sfarsitul celui de)al doilea an copilul poate lega !) cuvinte.

&nii prescolari "!)6 ani$

) crestere rapida a capacitatilor intelectuale+) crestere rapida in comple#itate a lim%aului+) inceput de dezvoltare sociala care creste odata cu interactiunea cu fratii, cu alti

copii, cu adultii+) inceputul identificarii cu parintii si al adoptarii standardelor lor+) scad in intensitate e#ploziile de manie si dispar inainte de varsta scolara+

) curiozitate vie+ un mare numar de intre%ari+) imaginatie %ogata si intensa+) o%iectele tranzitionale capata importanta pentru copil, il linistetsc si il auta sa

doarma+) intelege diferentele dintre %ar%ati si femei, dupa im%racaminte, comportament si

anatomie+) ocul si e#plorarea se#uala sunt comune in aceasta etapa+) de dezvolta mecanismele de aparare si, ca urmare, copilul poate face fata

an#ietatii izvorate din emotii inaccepta%ile.

Copilaria de miloc "6)1 ani$

) copilul isi intelege identitatea "%aiat sau fata$+) isi intelege pozitia in familie+) face fata scolii "a do%andit concepte numerice, citeste, scrie$+) invata care ii sunt limitele+) se rafineaza si dezvolta in continuare mecanismele de aparare+) se dezvolta constiinta+) se dezvolta standardele de comportament social.

19


17/213

&dolescenta) este perioada dintre copilarie si stadiul adult+) transformari fizice provocate de pu%ertate "la 11)1 ani la fete si 1)1= ani

%aieti$+

) constientizarea propriei identitati si individualitati+) constiinta de sine+) preocupare despre a sti cine sunt+) incep sa fie luate hotarari despre viitorul in viata+) importanta crescuta a grupului de prieteni+) apartenenta la un grup "care auta in do%andirea independentei$+) crestere in interes si activitati heterose#uale+) la sfarsitul adolescentei, afectiune pentru se#ul opus si dorinta se#uala.

A. Caracteristicile parintilor si ale familiilor de privenienta ale clientului.Cu e#ceptia cazului in care unuia dintre copii i)au decedat toti mem%rii familiei,

in sistemul de ocrotire si protectie a copilului sunt clienti copii ai caror parinti i)aua%andonat.otivele a%andonului sunt pro%lemele si dificultatile in gestiunea propriei vieti

dar si pe aceea a copiilor lor.


18/213

Drept rezultat pot aparea'-ul%urari diagnosticate pentru prima data in copilarie si adolescenta'%Deficienta mentala%0e caracterizeaza printr)o functionare intelectuala semnificativ su% medie " /N su%

=$ cu de%ut inainte de varsta de 1; ani si prin deficite sau deteriorari concomitente in

functionarea adaptativa.&%'ulburarile de invatare.0e caracterizeaza printr)o functionare scolara su%stantial su% cea asteptata data

fiind varsta cronologica a persoanei, inteligenta masurata si educatia corespunzatoarevarstei. 0unt incluse aici disle#ia, discalculia, disgrafia, tul%urarea de invatare fara altaspecificatie.

(% 'uburarea aptitudinilor motorii%/nclude tu%urarea de dezvoltare a coordonarii care se caracterizeaza printr)o

coordonare motorie su%stantial su% cea asteptata, data fiind varsta cronologica apersoanei si inteligenta masurata.

4% 'uburarile de comunicare%

0e caracterizeaza prin dificultati in vor%ire sau in lim%a si include tul%urarea delim%a e#presiv, tul%urarea mi#tta de lim%a receptiv si e#presiv, tu%urarea fonologica,%al%ismul si tul%urarea de comunicare fara alta specificatie.

!% 'uburarile de dezvoltare pervasiva%0e caracterizeaza prin deficite severe si deteriorare pervasiva "in multiple domenii

ale dezvoltarii$. &ceastea se caracterizeaza prin' deterioare in interactiunea socialareciproca, deteriorarea in comunicare, prezenta de comportamente, preocupari si activitatistereotipe. -u%urarile specifice incluse in aceasta sectiune sunt' tul%urarea autista,tul%urarea 2ett, tul%urarea dezintegrativa a copilariei, tul%urarea &sperger, tul%urarea dedezvoltare pervasiva fara alta specificatie.

)% Deficitul de atentie si tulburarile de comportament disruptiv.

0unt incluse aici' tul%urarea de hiperactivitate * deficit de atentie, carcterizata prinsimptome de inatentie si*sau de hiperactivitate impulsivitate. -u%urarile decomportament disruptiv sunt' tul%urarea de conduita, tul%urarea opozitionismulprovocator, tul%urarea hiperactivitate * deficit de atentie fara alta specificatie si tu%urareade comportament disruptiv fara alta specificatie.

*% 'ulburarile de alimentare si de comportament alimentar ale perioadei desugar sau micii copilarii%

0e caracterizezaza prin tul%urari persistente in alimentare si in comportamentulalimentar. -u%urarile specifice incluse sunt' pica, ruminatia si tul%urarea de alimentare aperioadei de sugar sau a micii copilarii., anore#ia nervoasa, %ulimia nervoasa. &nore#ianervoasa se carcterizeaza prin refuzul de a mentine o greutate corporala normala minima.

Aulimia nervoasa se caracterizeaza prin episoade repetate de mancat e#cesiv urmate decomportamente compensatorii inadecvate "de e#. varsaturile auto provocate, a%uzul dela#ative, diuretice sau alte medicamente, posturi sau e#ercitii fizice e#cesive.

#% 'icurile%0unt caracterizate prin' ticuri motorii si * sau vocale. /nclud' tul%urarea -ourette,

ticul motor sau vocal cronic, ticul tranzitor si ticul fara alta specificatie.+% 'ulburarile de eliminare%/nclud encopresisul si enurezisul.

1;


19/213

,% -lte tulburari ale perioadei de sugar. ale copilariei sau adolescentei:&n#ietatea de separare, mutismul selectiv, tul%urarea reactiva de atasament a

perioadei de sugar sau a micii copilarii, tul%urarea de miscare stereotipa, tul%urareaperioadei de sugar, a copilariei sau adolescentei fara alta specificatie.

&%ordari in formarePrincipii ale muncii cu copilul respectand dezvoltarea lui "Carmen &nghelescu$Copilul are nevoie sa fie respectat. 2espectul fata de copil se o%iectiveaza in

timpul care se acorda fiecarui copil pentru a integra senzatiile corporate si pentru a)siconstrui repere pe care se structureaza psihologicul sensul individului ca e#istenta.

Dezvoltarea este unitara. Orice act al copilului presupune implicarea mai multorarii de dezvoltare.

0chim%arile consecutive dezvoltarii sunt comple#e si pot sa fie dificil de o%servatsau in o%serva%ile celor de langa ei+ de aceea, o%servatia cuiva din e#terior poateevidentia ceea ce cei apropiati nu vad.

Dezvoltarea este reciproca, schim%arile dintr)un domeniu influenteaza toate

celelalte domenii de dezvoltare. O achizitie motorie duce la acumulari cognitive insotitede trairi ce pot consolida achizitia sau dimpotriva, o pot %loca.3ariatia este un criteriu al dezvoltarii. Dezvoltarea este un proces individual, de

e#emplu, unii copii merg mai devreme si comunica ver%al mai tarziu, altii invers,comunica mai intai si apoi achizitioneaza mersul.

Dezvoltarea este un proces dinamic care alterneaza. &chizitiile realizate de uncopil intr)un interval de timp necesita apoi un timp pentru organizare. Organizarea sistructurarea pot a%sor%i toata atentia copilului, ceea ce poate avea ca efect regresia in altedomenii si dezechili%re tranzitorii. Cel mai %un e#emplu este cel al an#ietatii fata destrain, care se manifesta in urul varstei de ; luni si care marcheaza achizitia diferentieriiintre persoane necunoscute si cunoscute "2. 0pitz$.

Dezvoltarea se realizeaza cu precadere in conte#t social si se %azeaza in copilariepe formarea atasamentului.Principii ale muncii cu clienti adolescenti si tineri. &ctori si roluri implicate in

proces.$rincipii1. -re%uie folosita e#perienta dea acumulata de clienti.!. 2educerea temerilor si a perceptiei negative asociate procesului de invatare cu

care unii clienti vin.. &ngaare activa in procesul de invatare al deprinderilor. Ba sfarsitul fiecarei

sesiuni de formare participantii tre%uie sa poata face o demonstratie practica asupra aceea ce au invatat.

4. -re%uie creata o atmosfera in care sa fie posi%ile erorile si greselile. O mareparte dintre sesiunile de formare se %azeza pe procedee gen /ncercare (roare "dee#emplu gatitul$.

6. Crearea unei atmosfere propice asocierii dintre participantii la procesul deinstruire.

9. otivarea procesului de invatare practica.=. -recerea gradata de la invatarea de deprinderi simple la deprinderi comple#e.;. Posi%ilitatea autievaluarii participantilor.

1G


20/213

G. Kolosirea feed%acI)ului ca metoda de evaluare continua.1. Kolosirea elementelor de practica in dauna celor de teorie care vor fi ela%orate

mai apoi impreuna cu clientul.11. Kolosirea resurselor unicitatii clientilor

;oluri si i%"licare+@levimplicare activa, %azata pe e#perienta, rtesponsa%ilitate in procesul deInstructor respect si egalitate fata de client si de e#perienta acestuia, relatie departeneriatContinutul "ractic centrat pe pro%leme de viata, vine in intampinarea

pro%lemelor clientului sau este chiar cerut de clientMotivatie * interioara sau in cel mai rau caz interiorizata in procesul invatarii.

Princi"ii de abordare a de"rinderilor de viata "entru toate categoriile de varsta+1. 0ta%ilirea si intretinerea unei relatii in care clientii sa se simta ca sunt

intampinati cu sensi%ilitate, empatie "atentie, nu simpatie$ si respect.!. 5ria si spriin acordat in functie de nevoi.. Consolidarea unei retele de suport social.4. Consolidarea functiilor de adult "matur$ si stimularea interactiunilor plecand de

la acest nivel6. Concentrarea pe internalizarea modelelor si rolurilor de adult matur.9. /ncuraarea cautarii de solutii proprii pentru situatiile de criza mergand mai

tarziu pana la anticiparea crizelor.=. 2educerea stresului din institutie.;. -erapie si asistenta in situatii de criza.

Di-ere#te i# '$i$te#t' !o"ilului -'t' de !e' ' 'dultuluiPractica asistentei sociale a copilului difera de cea a adultului su% cateva aspecte

importante. &rareori masura de protectie este solicitata de copil. (l este adus de adulticare considera ca un anumit aspect al vietii, securitatii si dezvoltarii copilului este saumerge inspre anormalitate si * sau patologie. Koarte multe lucruri depind de atitudinile sitoleranta adultilor si de felul in care ei percep comportamentul copilului.


21/213

tul%urarile din cadrul familiei. O alta diferenta fata de protectia adultului consta in faptulca atunci cand hotaram ce este normal si ce este anormal tre%uie acordat o mai mareatentie stadiului de dezvoltare a copilului "adolescentului, tanarului$ si duratei, decatpro%lemei in sine. Ca e#emplu, urinatul in pat poate si considerat normal la un copil de )4 ani, dar indica o serioasa pro%lema la un tanar de 1; ani. /nterventia se realizeaza

punand accentul mai ales pe atitudinea profesionistilor, pe incuraarea si cresterea stimeide sine, cat si pe coordonarea resurselor "persoane de spriin, cadru, a%ilitati sicompetente personale ale clientului$.

Cu grupe de vrst diferite tre%uie a%ordate i teme diferite. De e#emplu formareadeprinderii de a completa un formular de angaare nu va putea fi n mod normal a%ordatnainte de vrsta de 16 ani a copilului. Ba fel interpretarea informaiilor privind valoareanutritiv a alimentelor care apar pe diferitele etichete ale produselor alimentare./n schim%pro%lema riscului de a consuma anumite alimente, n anumite condiii de igien sau cu oanumit frecven poate fi discutat de la vrste mai fragede ' 1 ) 11 ani.

Pentru diferitele grupe de v>rst vor fi utilizate i metode de formare diferite,adaptate caracteristicilor psihosociale specifice.3a tre%ui s se lucreze cu grupuri de adolesceni av>nd nivel de v>rst i

cunotine apropiate. ( %ine s fie desprii cei mici de cei mari pentru a)i eli%era deorice inhi%iie pe cei dint>i i a)i face mai responsa%ili pe cei din urm.

Caracteristici ale "otentialilor clienti ai serviciilor de for%are de de"rinderi de viata

;eco%andari.

% Clientii care fac solicitari si cereri de ajutor c/iar au nevoie de ajutor%Chiar

daca sunt manipulativi nu inseamna ca nu sunt in suferinta si chiar pericol. (ste de aceeaneustificat sa fie intampinati cu agresivitate sau indiferenta. -re%uie multa ra%dare.Desigur ca este foarte posi%il ca motivul pentru care se solicita autorul sa fieneintemeiat.

&% 0ste lipsit de realism sa te astepti din partea clientilor la un comportamentnormal si sanatos.&ceasta nu inseamna ca toti sunt %olnavi, ci doar ca toti au trecut prinevenimente si perioade dificile e#act in cele mai vulnera%ile momente ale lor' incopilarie. (fectele institutionalizarii trec in timp si pentru aceasta este nevoie de ra%daresi de efortul sustinut al profesionistilor si a retelei de suport.

(% 1ndiferent de efortul depus pentru verificari. evaluari si studiul dosarului infaza initiala nu poti vedea decat varful icebergului. (ste de aceea necesara o permanenta

conlucrare intre institutii, referenti, asistenti sociali, psihologi si chiar apartinatori "fie casunt mem%rii ai familiea e#tinse sau educatori care i)au avut in agria$. &ceasta pentru afolosi resursele si intregul potential al clientului dar si pentru o permanenta reaustare aportretului acestuia si a demersurilor astfel incat sa fie adaptate situatiei din prezent clientul se maturizeaza adeseori su% ochii profesionistilor fara ca acestia sa o%serve si sa)si austeze. Desigur ca acelasi lucru se poate intampla si cu o patologie.

2% 0ste o greseala profesionala sa tratezi clientii 3adolescenti. tineri4 ca pe nistecopii c/iar daca uneori par a cere acest lucru si c/iar se comporta copilareste . &

!1


22/213

im%raca un rol de copil "cuminte sau re%el$ este un mod de adaptare la situatie comunmultor oameni care duc o viata normala. 0i rolul matur se invata iar agresivitatea sauignorarea nu contri%uie la aceasta.

+ $riza la realitate a clientilor este relativ slaba iar viziunea lor asupra lumiipare 3uneori este4 foarte diferita de a omului normal atunci cand ajung in 5%D%6%1.Cu

toate acestea ei incearca si reusesc o austare si o adaptare fara ca cineva sa le impunaacest lucru. (ste de aceea necesara multa ra%dare cu ei, si sa nu le cerem prea mult dintr)o data+ oricum se vor maturiza. Depinde de profesionistii care lucreaza cu ei dacamaturizarea si trecerea la o viata independenta se va face in salturi si dureros sau adaptatsi progresiv aceasta ar tre%ui sa fie principiul calauzitor.

)% Nevoile clientilor sunt adesea diferite de cele pe care le e7prima . &deseaprofesionistii sunt asaltati de clienti cu cereri materiale. Ba o prima vedere acestea parindreptatite intrucat putini dintre ei se pot lauda cu un o acumulare materiala de vreun fel.0ta in capacitatile profesionistilor sa inteleaga ca, clientii au nevoie si de altceva dacat deceea ce afiseaza si adesea revendica. De ce altceva oare %anii si hainele cerute cuinsistenta si o%tinute cu greu se 7topesc8 misterios? /n acest sens este necesar sa fie

discutata pro%lema fiecaruia su% toate aspectele si pe parcursul a mai multe intervale detimp. &ceasta se poate intampla cel mai %ine si organizat in timpul reuniunilor de echipacare totusi nu tre%uie sa se margineasca doar la acest rol. &daptarea continua la realitatetre%uie sa se oglindeasca in P.P./. si sa fie unul dintre scopurile acestuia.

*% 5unt necesare studii longitudinale cu privire la evolutia pe termen lung afostilor clienti.&desea profesionistii considera un caz rezolvat si chiar un model de %unapractica ceea ce in timp se poate dovedi un fiasco. (ste de aceea necesara o monitorizarepentru o perioada de minim 9 luni. 2ecomanda%il si frumos ar fi ! ani.

#% 8oarte putini clientii isi planifica si realizeaza o activitate din timp si inamanunt "de e#emplu facutul temelor, invatatul pt. scoala$. &devarata pro%lema estenerecunosterea adevaratelor nevoi ale copilului, adolescentului si tanarului, dintre care

face parte si li%ertatea. & manca %ine sau rau, a invata %ine sau nu, a se im%raca corecectsau nu, trezit si culcat la ora reglementata, relatiile din institutii se invart in urul acestuigen de lucruri. Pentru adolescenti si tineri este important sa fie autonomi cat mai devremeposi%il. &u nevoie sa se simta iu%iti si sa devina siguri pe ei in spatiu, sa castige progresivo anumita li%ertate de miscare. Pot fi lasati in voia nevoii lor de e#perienta personala, derelatie, profesionistul se poate multumii sa asiste si sa fie la indemana clientului. 0patiulsi timpul in care se pot comporta li%er, frecventarea altora asemeni lui, autonomie in ceeace priveste ritmul nevoilor sale, aceasta educa respectul limitelor de spatiu si timp. Dacaeste respectat acest principiu, planificarea, organizarea si punerea in ordine a timpului siin final a vietii va deveni de la sine o deprindere.

+% 5tima de sine. reguli%/nterdependenta intre oameni este normala "afectiva, intelectuala sau spirituala$dar interdependenta e#primata prin amenintari si santa distruge increderea in autoritatecare reprezinta si inlocuieste parintii, dar si increderea in sine. & educa este egal cu a)lface sa devina autonom. :u este pedagogic ca copiilor sa le impui multe dintre dorintelesi regulile tale "ma refer la profesionisti, instructori, referenti de caz etc.$ fara nici ovaloare formatoare din punct de vedere moral. Aine si frumos ar fi ca, copilul si mai apoiadolescentul si tanarul sa ai%a doar un cadru de reguli indispensa%ile pentru siguranta lui

!!


23/213

si e#perienta il va invata atunci cand va incerca sa le incalce ca sunt indispensa%ile si caregulile nu sunt puse doar pentru a)l %ate la cap. -re%uie totusi fermitate in a interziceceea ce este periculos dar cu respect fata de adultul in devenire. Desigur, importanta estesi interdictia se#uala intre copii si adulti, pe care copiii ar tre%ui sa o cunoasca, intrucatdeseori aung prada celor mari.

,% Dezvoltare fizica%Cand copilul a crescut si a uns in adolescenta, tre%uie lasat sa)si antreneze corpul./n privinta miscarii si a foamei, clientul se autoregleaza. :u tre%uie sa ne alarmam cainitial frigiderul este gol. Daca il lasam sa faca singur e#periente, va invata sa fie prudent.Daca, dimpotriva., nu)l lasam sa incerce usoare si progresive esecuri, clientul va finepregatit pentru e#periente dificile.

De asemenea nu tre%uie sa ne alarmam daca clientul strica diferitele o%iecte pecare le foloseste pentru prima data 7li%er8 sau se ingrieste mai putin de aspectul lui si alspatiului lui.

-aci, nu atinge, stai nemiscat, aia nu ai voie si altele sunt interdictii ce stau la%aza cladirii unor personalitati nevrotice. &sa a crescut in institutie. Copilul ina%usa

inlautrul lui dorinta, placere si durere. Devine pasiv si timid, adica 7cuminte8 sau 7copil%un8. &dolescent fiind, %arierele se rup sau el 7se rupe8. Ba %aza acestei conditii stanevoia unei parti a personalului din institutii de a avea rezultate %une, adica 7copii %uni8,7cuminti8. /n timp conduita clientului se va rega si adapta noului statut

% 5coala(ste e#agerata importanta acordata reusitei scolare. 0coala este un loc privilegiat

de intalnire cu ceilalti, dar strada , televiziunea si calculatorul sunt mediatori moderni aicunoasterii. Cand copilul are un esec scolar, este un semn ca altceva nu merge de fapt.Caracterul, inteligenta si inserarea in social sunt indispensa%ile vietii, mult maiimportante decat notele si aceste elemente tre%uiesc urmarite si intarite "desigurpreocuparea aceasta tre%uie sa ai%a ecou si in PP/$.

&% 9egile si regulileCopiii ar putea fi, foarte devreme, pusi la curent cu adevaratele legi. Cand copilulare de luptat cu legile unui grup, ale unei institutii, ale societatii, nu va amestecati si nucomentati 7moraliceste ca ceea ce s)a intamplat a fost %ine sau rau, totusi, regulile tre%uiemodificate pe masura ce copilul inainteaza in varsta, dar in nici un caz, pe cele legate deinfractiuni si de Codul Penal. &desea, in institutii, toti sunt tratati la fel sau asa esteanuntat ca intentie. :u conteaza cat de mare, inteligent, silitor, 7ascultator8 sau dedezvoltat este copilul si mai apoi adolescentul client al 0.D.3./., el tre%uie sa se supunaaceluiasi regulament si acelorasi proceduri ca si cei mai mici, sla%i la invatatura,7handicapati8 sau rai. Dezvoltarea unui adolescent se poate intarzia in acest fel deasteptarea dezvoltarii colegului care are alt potential sau pur si simplu alt ritm. -ratati)l

pe fiecare asa cum tre%uie, fara a ceda revendicarilor rezultate din comparatii. &sumati)va raspunderea de a fi 7nedrepti8.

(% -n7ietatea la clienti

&dolescentii au in mod normal un anumit grad de an#ietate. Castigati)leincrederea, dati)le senzatia de siguranta, in primul rand, in dumneavoastra ca persoane siprofesionisti apoi pe realitatea inconuratoare si apoi pe ei ca principale resurse si factori

!


24/213

de schim%are. Kolositi simtul umorului din plin. &tentie, radeti cu ei, nu de ei, nu)iironizati. De e#emplu incercati sa ela%orati impreuna cu ei consecintele cele mai rele aleintorsaturilor de situatie si relativizati)le apoi prin umor.

:u va lasati atrasi in 7delirul8 lor, nu tre%uie sa impartasiti viziunea lor asupralumii, aratati)le ca e#ista si alte posi%ilitati. /n nici un caz, insa, nu)i impartasiti propriile

dvs. nelinisti si frici, are el suficiente, iar daca nu viata ii va oferi suficiente.2ezistati tentatiei de a)i surprinde, de a)i speria. (vitati sa)l puneti in dificultate.

2% evendicativitatea

/n mod firesc clientii proveniti din institutii dau dovada de neincredere,suspiciozitate si prudenta. :u este ceva patologic, nu tre%uie confundat acest lucru cu otul%urare paranoida de personalitate. (i au fost a%andonati in realitate o data " lamomentul institutionalizarii$ si mai apoi real sau sim%olic ori de cate ori altcinevadisparea din viata lor " de e#emplu la schim%area referentului, la trecerea dintr)o institutiein alta, la plecarea unui coleg cu atat mai mult cu cat acesta a fost adoptat si respectivul

nu$ (#plicati)va clar intentiile si conduita. :u ii evitati. (#plicati)le ca cunoasteti regulileocului. (vitati sa le atacati stima de sine. (vitati sa le aungeti datori, sa ii recomandati7sa se caute la mansarda8, sa)i %arfiti. Purtati)va cu tact si prudenta..

-7. I%"etuo'itatea solicitarii , a revendicarii.

Cererea, solicitarea, revendicarea, 7tre%uie8 satisfacuta imediat, pentru ca arenevoie. Daca nu se poate cel putin sa i se spuna imediat pentru ca nu cumva sa ii incurcecineva tre%urile. Ori in cel mai rau caz sa i se dea ceva ca sa nu fi %atut drumul degea%asau ca demersul sa nu fie zadarnic. &cest lucru face parte cel mai adesea dintr)o strategiegenerala' 7Daca demonstrez ca pro%lema mea este foarte acuta atunci poate se pun

lucrurile in miscare mai repede si fara prea multe 7pro%leme8. &cest gen de energietre%uie canalizata in directia rezolvarii personale a pro%lemelor ce va inlocui treptatrezolvarea insotita si mai apoi rezolvarea asistata. (ste desigur si mult infantilism afectivaici' 7Pro%lema mea este cea mai grava (u am cea mai mare nevoie de autor Pro%lemamea nu sufera amanare (u merit 8 (ste o conduita foarte asemanatoare cu aceea a unuicopil care nu poate inca intelege ca nu intreaga lume se invarte inurul lui. De aceea estenecesar un cadru, se impun limite, se sta%ileste o relatie contractuala. :u tre%uie in niciun caz acuzat clientul de egocentrism. Preocuparea pentru propria)i %unastare este oresursa ce poate fi folosita. Oricum odata cu cresterea afectiva si cu trecerea treptata la oviata independenta acest gen de conduita va deveni "cu atat mai repede cu cat resurseleinterioare devin mai consistente$ insignifiant si va disparea.

-B. andirea %agica.


25/213

-9. Distorsiuni de gandire.

&cestea par a face parte tot din categoria gandirii magice. &stfel e#ista credintaca le pot fi citite nevoile "slu%a preferata, timp li%er, felul de mancare preferat, etc.$ saugandurile. &cest lucru pare %enefic la inceput cand toata lumea pare a le vrea %inele,

dar se poate transforma intr)o piedica putin mai apoi, cand tre%uiesc impuse respectarileregulilor si limitelor.

-/. Durata s"ri1inului

O mare parte dintre clienti cer spriin pe o perioada nedefinita "7Ca pana la urmas)o intampla ceva, si m)oi descurca eu8$ ) asta ca nu zic infinita ) "7pana ma cheamafratele meu cu care nu am mai discutat de ; ani peste granita8, 7pana aranez sa)mi donezun rinichi8, 7pana gasesc o solutie 8, pana ma impac cu mama8 etc.$ :u tre%uie sa maie#plic folosirea mecanismelor 7foot in the door8 si 7door in the face8, dar tre%uie saprecizez ca rareori este vor%a despre o strategie in sensul tare adica constienta si

e#ersata cu %una stiinta. Cel mai adesea este vor%a despre o miscare inconstienta si carese inscrie intr)o tendinta profund umana ) de a mana pana la momentul dezvoltariisuficiente. :u tre%uie sa ridiculizam acest demers, tre%uie doar lucrat pentruconstientizarea limitei de timp si a inevita%ilitatii parasirii sistemului. 5radarea, limitelesi pasii din PP/ sunt instrumente in acest sens.

-.Deres"onsabili'area.

7Daca mi se intampla ceva rau profesionistii sunt de vina8 Cu alte cuvinte' 8Dacam)ati luat, atunci sa si aveti gria de mine8. &stfel aung in rolurile unor copii "ascultatorisau nu$ si ca orice copii au 7pro%leme8 de dependenta. (ste necesara neaparat

responsa%ilizarea clientilor si trecerea haturilor vietii de la institutie "reprezentata prinprofesionisti$ in mainile clientilor. :u doar sim%olic ci si fizic' la inceput demersurile "dee#. pt. o%tinerea de acte de identitate$ se fac impreuna a profesionistii pentru ca mai apoisa fie doar indrumate si asistate de profesionisti.

?5.De"endenta.

Ba inceput pare normal si in limita unor asteptari firesti ca cineva "0.D.3./.$ saai%a gria de destinul lor, sa le gaseasca un serviciu, o casa, sa le faca e#istenta cat maiusoara. (ste ceea ce patim si noi oamenii 7normali8 atunci cand suntem 7la doctor8 sicand asteptam asistenta si indicatii si pentru a lua o aspirina. Cu alte cuvinte nu este ceva

grav, daca profesionistul poate face deose%irea si se poate comporta nuantat.?-. Proba %uncii

/n tot domeniul social este greu sa pro%ezi faptul ca ai muncit, ca ai si succese, case schim%a ceva prin munca ta. Prezentatul clientului la diferite concursuri, prezentari decaz, sar%atoriri are astfel un rol de pro%a' 7


26/213

eu am un rol important in asta.8 Cu alte cuvinte 7:u doar norocul, Dumnezeu, si naturamama fac cate ceva. Cate ceva mai fac si eu8 /ata de ce este nevoie de recunoastereprofesionala, de o fina analiza a muncii, si nu doar de ta%eluri in care se %ifeaza activitati.unca cu oamenii nu poate fi cuantificata prin numar de 7reintegrari, reinsertii, si clientipreveniti8. O monitorizare a vietii ulterioare da o adevarata masura a muncii de calitate.

??. Infantilis%ul.

/nstitutionalizarea prin ceea ce este si prin ceea ce face "ingriire in afara familiei,ruperea relatiilor de atasament normale, duce persoanele gazduite la infantilizare. &cestlucru se intampla oricui este gazduit intr)o institutie din afara casei personale spree#emplu la spital. -re%uie facuta deose%irea inca de la inceput intre conduita infantila cucare intra in sistemul de protectie "si care este datorata varstei$ si cea pe care odo%andeste aici.


27/213

tact caci ceea ce vad ei cel mai des sunt e#emplele de succes. /ata de ce este necesara o%una informare asupra fenomenului de trafic de persoane, asupra legislatiei in domeniulmuncii, asupra realitatilor conditiilor din afara tarii. /n nici un caz nu vor functionaa%ordarile moraliste si %rutale. -re%uiesc avute in vedere e#emplele concrete, informarilepertinente, cifrele e#acte si pericolele reale. Desigur ca este necesar ca profesionistii din

0.D.3./. sa ai%a un minimum de cunostiinte in acest e domenii si tre%uie sa)si actualizezeperiodic cunostiintele rolul formarilor si ale schim%urilor de e#perienta.

?7. Punerea in discutie a rolului "rofesionistilort de catre clienti

&tunci cand vor%esc despre ceea ce au facut profesionistii pentru cresterea sidezvoltarea lor se intampla ca, clientii sa uite munca profesionistilor.


28/213

mirare de ce uneori nu se mai intereseraza de soarta tatalui copilului, sau mai degra%a dece isi aleg drept concu%in o persoana care nu sa nu se mai intereseze de copil.

Drogurile si mituri asociate conduitei dependente care circula printre clienti') Kolosirea ocazionala a drogurilor nu poate face rau.) arihuana este la fel ca alcoolul sau ca tutunul.

) Doar cei sla%i devin to#icomani.) -oata lumea se drogheaza din cand in cand.) Drogurile nu afecteaza decat drogatii.) (ste trea%a fiecaruia daca se drogheaza sau nu.) Drogurile nu 7prind8 la romani.

(ste nevoie de un training specific pentru a com%ate aceste mituri * preudecati side aceea este neaparat necesara cooperarea cu Centrele de Prevenire si Consiliere&ntidrog si consultarea legislatiei in vigoare " 14 * !$.

C+ Cum $u#t de"i$t'(i !ei !'re 'u #e%oie de $"ri;i# "e#tru -orm're' de&%olt're' ,i7m6u#)t)(ire' de"ri#derilor de %i'() i#de"e#de#t)

/dentificarea copiilor care vor %eneficia de servicii de formare de deprinderi deviata, asisten specializat, se realizeaz direct, odat cu solicitarea prinilor copiluluisau a reprezentanilor si legali, e#primat n scris ctre Comisia pentru ProteciaCopilului sau 0D3/.

!;


29/213

0olicitarea prinilor copilului sau a reprezentanilor si legali se refer laevaluarea comple# a copilului n scopul o%inerii, n primul r>nd, a unei imagini despregradul de dezvoltare a D3/, iar in al doilea rind,certificat de ncadrare a copilului ntr)ocategorie de persoane cu handicap i,dup caz, a eli%errii unui certificat de orientarecolar sau sta%ilirii unei msuri de protecie a copilului. 0erviciul de evaluare comple#a

va analiza toate aspectele legate de caz si va face propuneri pertinente , indiferent de ceeace au solicitat iniial prinii copilului.Ba nivel comunitar, persoanele care pot identifica deficienele si orienta copilul si

familia sa ctre un sdvi sunt profesionitii care ndeplinesc diferite roluri sau funcii ncomunitatea respectiv' educator, profesor, consilier colar, psiholog, medic de familie,medic de specialitate, asistent medical comunitar, preot, primar, asistent social, lucrtorsocial comunitar sau referent al primriei, alte persoane implicate n serviciile localepentru copil si familie.

Prelu're'

/n urma solicitrii prinilor copilului sau a reprezentanilor legali ai acestuia,coordonatorul 0D3/ si managerul de caz vor desemna un responsa%il de caz insarcinat decoordonarea activitilor care au drept scop principal pregtirea raportului de evaluarecomple# a copilului, care conine propunerile privind D3/ ce vor fi a%ordate, orientareacolar, msurile de protecie i, ca ane#, programul de interventie specifica.

d+ Metodoloi' e%'lu)rii de"ri#derilor de %i'()+ I#$trume#te de e%'lu're!'re "ot -i -olo$ite:

(valuarea iniial a cazului se refer la investigarea prin metode specifice asituaiei n care se afl clientul la momentul prelurii cazului. 0e vor analiza resursele

clientului i cele ale mediului sau social,nevoile clientului, disfunciile care apar icauzele care le genereaz precum i ariile de intervenie imediat i pe termen lung n%eneficiul clientului. /n aceasta etap se realizeaz urmtoarele activiti o%ligatorii'L Culegerea informaiilor relevanteL Organizarea informaieiL (valuarea de tip unitar a situaiei clientuluiL /dentificarea pro%lemei

/n general, evaluarea iniial tre%uie s cuprind urmtoarele'L evaluarea punctelor tari i a nevoilorL identificarea i definirea pro%lemelorL alegerea o%iunilor posi%ile de via i a scopurilor

L evaluarea consecinelor i procesarea rezultatelorE%'lu're' "ro"riilor "ro6leme

&sistentul social tre%uie s)1 aute pe t>nr s)i evalueze propriile sale puncte tarii nevoile pe care le are.

!G


30/213

(valuarea complet a gradului n care t>nrul acioneaz tre%uie s determinedeprinderile curente i deprinderile noi pe care tre%uie s i le nsueasc pentru a deveniindependent.

2eevalurile periodice l vor auta pe t>nr s rm>n contient de progresul fcuti s>)i dea seama ce deprinderi mai are de do%>ndit.

Orientarea tre%uie s se focalizeze pe acumulrile t>nrului ca urmare a aciunilorpe care le)a realizat i acest lucru l va incuraa s)i m%unteasc i deprinderile pecare le stp>nete mai puin.

onitorizarea regulat a strii generale de %unstare a t>nrului tre%uie s oferefeed%acI n ce privete nivelul curent n formarea deprinderilor raportat la planult>nrului de dezvoltare a independenei.

E%'lu're' i#i(i'l) 6'&'t) "e "u#!te t'ri ,i "e #e%oi

etoda la care ne referim se %azeaz pe o a%ordare de tip pozitiv asuprapersoanei. (a este folosit de specialitii americani de la Eational ;esource Center for

Fouth Services din Gulsa, OHlaho%a i a fost prezentat n 2omania cu ocazia unui stagiude formare organizat n martie !! de ctre orld Bearning.

0e pornete de la credina c fiecare persoana deine un fond propriu decunotine, capaciti i deprinderi, nsuiri personale i resurse. Kormarea unor noideprinderi nseamn alinierea capacitilor i resurselor interne i e#terne la sperane iviziuni. Kormatorii i propun s lucreze cu tinerii pentru a defini mpreun un scop carese poate realiza.

(valuarea deprinderilor de via pe %aza punctelor tari i nevoilor se va facein>nd seama de urmtoarele recomandri'

/nainte de a ncepe un interviu, formatorii vor tre%ui s cunoasc foarte %inentre%rile. :u tre%uie folosit formularul de raportare n conducerea interviului. (ventualse poate pregti o foaie auttoare separat.

0e va ncepe ntotdeauna prin identificarea intereselor speciale pentru cmaoritatea tinerilor nu nt>mpin dificulti n a discuta despre ceea ce i)ar dori ei sfac n timpul li%er.

/n mod normal, se trece de la partea cu puncte tari la cea cu nevoi. Dac t>nrul dsemne de rezisten, se vor parcurge mai nt>i toate ntre%rile de la categoria puncte tari./nc de la nceputul interviului se va arta tnrului formularul de raportare. (l va fiinformat c la ncheierea interviului va primi copia acestui raport.

2aspunsurile vor fi nregistrate pe scurt. 0e pot adga unele ntre%ri

suplimentare.Ba terminarea interviului, se va revizui mpreun cu t>nrul formularul deevaluare completat. 0e vor modifica acele date care nu sunt considerate de tnr a fi nconcoirdan cu ce a declarat el.

0e va cere t>nrului s identifice nevoia pe care ar vrea s o satisfc imediat i seva consemna acest fapt in formular.

/n final, se va nmna tnrului o copie #ero# sau la indigou a documentului.


31/213

Kisa de descriere a clientului "asam%lata din rezultatele consilierii, al ancheteisociale, si al evaluarilor psihologice. Cadrul. /ndicatii de lucru.

(ste necesar ca inainte de inceperea interviului, evaluarii, consilierii sa fiesatisfacute anumite cerinte preliminare'

) desfasurare fara intreruperi,) incaperea in care se va desfasura tre%uie sa fie suficient de %ine izolata fonic,) clientul nu va fi asezat fata in fata cu profesionistul "educator, instructor de

educatie, referent, psiholog sau asistent social$,) clientul nu va fi asezat cu fata spre o sursa puternica de lumina,) clientul nu va fi asezat in imediata vecinatate a unei surse de caldura sau aer rece

"radiator, ventilator, aparat de aer conditionat$.) clientul nu va fi asezat pe un scaun mai scund decat al profesionistului sau

incomod,) atmosfera tre%uie sa fie indeauns de degaata si sa permita o%servarea clientului

"atat in ceea ce priveste mimica cat si gestica$ dar si posi%ilitate de reactie de raspuns

"feed ) %acI$ din partea acestuia.) adresarea va fi adaptata varstei clientului "este de preferat ca tinerii peste 1; anisa nu fie tutuiti, aceasta pentru a accentua nivelul mai mare al responsa%ilitatilor, trecereala perioada adulta dar si pentru a facilita respectul reciproc.$

) este recomanda%il ca pe parcursul interviului profesionistul sa)si ia notite caciastfel se economiseste timp pretios si inregistrarea este mai fidela. De asemenea esterecomandat sa fie notate reactiile ver%ale * raspunsurile cu cat mai multe citate.

) este recomanda%il de asemenea, ca interviul * consilierea * evaluarea sa nudepaseasca o ora.

Ba primele intalniri este foarte important ca profesionistul sa)si intampine clientulcu %unavointa, sa se prezinte si sa)i rosteasca numele. Daca clientul este insotit de

altcineva este %ine ca si acesta sa fie primit in acelasi fel si sa i se e#plice ca tre%uie saastepte si cat anume.Clientului i se va e#plica care este rolul si functia lui profesionistului.De e#emplu, profesionistul va e#plica cum are de gand sa procedeze si cum

anume va decurge interviul ) 7/ntai am sa va rog sa)mi spuneti cate ceva privind trecutuldumneavoastra si motivele pentru care sunteti acum aici.8 Clientul este astfel incuraat savor%easca li%er cel putin cateva minute. /n tot acest timp profesionistul tre%uie sa fie atentatat la ceea ce spune clientul dar mai ales la cum anume vor%este. &%ia dupa aceea poatehotara ce orientare tre%uie data interviului, consilierii, evaluarii si ce anume are de aflat./n acest timp profesionistul tre%uie sa o%serve daca clientul este cooperant, rela#at,capa%il sa vor%easca cu usurinta sau nu, felul in care se prezinta "atitudine, vestimentatie,

starea hainelor, cicatrici, tatuae, eventuale indicii de %oala sau diza%ilitati "vezi 5losar detemeni, etc.$.Pe masura ce interviul continua, profesionistul tre%uie sa mentina discutia in urul

punctelor importante si sa)l aduca pe %eneficiar la su%iect daca acesta are tendinta de a seindeparta. &cest lucru are si rolul de a organiza discursul clientului ceea ce)l auta peacesta sa)si "re$formuleze pro%lema. /n timp se transforma intr)o deprindere ce auta lastructurarea interioara.

1


32/213

&ceasta tre%uie sa se petreaca fara utilizarea intre%arilor diriate "vezi 5losar detemeni $ sau intre%ari inchise "vezi 5losar de temeni $.

(ste de preferat ca profesionistul sa foloseasca o schita a interventiei consemnandsistematic si organizat informatia in pasi simplii, atat pentru a nu scapa nimic din vederecat si pentru a usura accesul celorlalti la informatii. /ntrucat oricum este greu ca datele sa

fie adunate tot timpul in aceeasi ordine dar si pentru ca clientul sa nu se simta fortat esterecomandat ca demersul sa fie destul de fle#i%il.Pentru inceput schita va putea fi folosita ca un ghid urmand ca mai apoi sa devina

un spriin pentru ca profesionistul sa nu treaca cu vederea vreun aspect. :u este posi%il sinici o%ligatoriu sau important ca aceasta schema sa fie integral completata, e#perienta,intuitia si %unul simt vor decide cat de adanc tre%uie mers si ce anume va fi lasat pentrualta data.

Kisa de descriere este recomanda%il sa fie completata in cele din urma impreunacu intreaga echipa chiar daca initial o mare parte este completata de psiholog si *sauasistent social.

-.Persoanele care il au l*au avut0 in gri1a "e client"de e#emplu educatorii dinC.P. sau din scoala speciala de unde provine.$:ume, relatia cu clientul, cat de apropiate * intim au fost * sunt cu acesta, de cand

si cat de %ine il cunosc.Cata incredere li se poate acorda acestora.

(#plicatii'(ste graitor uneori faptul ca nu a e#istat nici o persoana careia sa)i stie numele

complet, dovada a faptului ca nu a e#istat nici o persoana de referinta si atasament sta%ilain viata clientului.

?.


33/213

E


34/213

2%5colarizare

3arsta inceperii si terminarii fiecarei perioade de studiu "de e#emplu daca aterminat ; clase pana la ! de ani, ce ani a repetat si in ce perioade$

2ezultate "medii, rezultatele de la e#amene$& avut prieteni sau a fost simpatizat de colegiiCe relatii a avut cu profesorii0port si alte preocupariCalificari profesionale o%tinute. /l atrag sau nu calificarile si competentele

o%tinute0tudii superioare "daca urmeaza, daca are ca plan de viitor$

E


35/213

"de e#. faptul ca a fost concediat in repetate randuri poate indica de e#emplu din fericirenu intotdeauna un caracter dificil, agresivitate, conduite antisociale$.

De asemenea daca fiecare slu%a este inferioara ca salarizare, conditii si perioadacelei dinainte poate fi luata in calcul o posi%ila tul%urare mintala "e#. tumoare,degenerescenta$ sau chiar o dependenta de su%stanta "de e#. heroina$. /ntre%arile legate

de consum de su%stanta to#ico)dependente pot incepe evaziv "de e#.' Buati in modregulat vreu medicament ? Care anume ?$. (ste important daca clientul dovedeste o %unacunoastere a su%stantelor interzise "vezi 5losar de termeni su%stante interzise $ carecontin mici cantitati de opiacee sau potenteaza drogurile. Ba fel o %una cunoastere amedicatiei psihiatrice poate indica o %oala psihica in familie sau chiar a clientului.

)% 5erviciul militar

3)ati efectuat serviciul militar "putin pro%a%il sa se intample aceasta la tineriiclienti ai serviciilor de deprinderi de viata darM$

Pro%leme de disciplina

&ti dori sa faceti armata? De ce?2elatiile cu ceilaltiE


36/213

3arsta primei relatii se#uale(#periente hetero si homose#ualePractici se#uale actualeContraceptie si planing familialCu cat timp inainte si)a cunoscut partenerul se#ual

Calitatea vietii de cuplu3arsta parteneruluiOcupatia partenerului0tarea de sanatatePersonalitatea parteneruluiDorinta de a vea copii&vorturi "spontane*provocate$. Copii nascuti morti "motive$Ce anume s)a schim%at in viata clientei , in ce fel ii sunt modificate planurile de

viitor.

E


37/213

-emperament "vezi 5losar de termeni$&ptitudini "vezi 5losar de termeni$3ointa "vezi 5losar de termeni$/nteligenta "vezi 5losar de termeni$3oca%ular

Caracter "vezi 5losar de termeni$&tentie "vezi 5losar de termeni$. Concentrare in sarcina.O%iceiuriPlanuri de viitor2eligie. 0chim%area religiei

E


38/213

Ce poate sa faca paiticipantul. ce i)arplacea sa fac si ce pot face persoanelecare doresc sa 1 aute pentru ca el sa)siatinga o%iectivele.

-ranscrieti pozitiv ) ) Ce i doresteparticipantul sa o%tina.

*+ I#tere$e $"e!i'le $i '!ti%it'ti

Cum iti petreci timpul li%er?&i "ai avut$ ho%%E)uri?Cum iti doresti sa iti petreci vacantele?Practici un sport?C>nti la un instrument muzical?Personalul sau altcineva cunoaste altepuncte tari ale tale?

Ce ti)ar place s faci n timpul li%er?0unt ho%%E)uri sau metesuguri pe careai dori s /e nveti?Ce clu%uri sau organizatii frecventezi?Ce altceva ti)ai dori sa inveti pentru a)tipetrece timpul li%er?0unt ho%%E)un sau activitati care iti plac

mai mult?Personalul sau altcineva cunoaste altenevoi?

5+ So!i'l = Per$o#'l

Cum te)ai descrie in fata celorlalti?Ce anume iti place cel mai mult la tine?

(ste ceva ce ai dori sa schim%i inlegatura cu personalitatea ta?(ste ceva ce ai dori sa schim%i in modultau de prezentare in fata celorlali?

>+ .'milie $i "riete#i

Cine consideri ca iti este familia?Cine iti sunt prietenii?/n ce sens esti un %un prieten pentruceilalti?Ce prieteni ai chema in autor?

Ce schim%ari ti)ai dori sa faci in familiata?omentan locuiesti impreuna cufamilia?Ce tre%uie sa se im%unatateasca-i)ai dori alti prieteni ?Ce ar tre%ui sa fac familia sau prieteniipentru tine acum?Ce schim%ari sunt dorite de catre familia

ta sau de catre agentie??+ Reliie@ %'lori@ !redi#te

Ce rol oac religia in viata ta?/n ce crezi?Cine este persoana ideala pentru tine?&i o filosofie proprie sau un motto?

Ce faci ca sa ii auti pe ceilalti?

;


39/213

&i dori s te implici in activtireligioase sau sa discuti cu un preot,misionar sau ra%in? Ce te)ar putea autasa)ti pui in practic credintele?

Ce ar tre%ui sa schim%i pentru a teapropia de persoana ideala?

+ Edu!'tie ,i o!u"'tie

Ce iti place cel mai mult la scoala?Ce scoli ai a%solvit?Care sunt mateniile tale preferate?Ce slu%e ai avut?Ce parte din munca ta iti place mai mult?

/i doresti mai multa instruire* educatie?Ce munca ti)ai dori sa prestezi?(ste ceva legat de munca ta pe care ti)aidori sa aprofundezi?Ce nevoi sunt reeunoscute de catreangaator si personal?

+ Emotio#'l@ me#t'l@ !o#iti%

C>nd g>ndesti cel mai clar?C>nd esti %ine dispus?Ce te face fericit?Cum descrii atitudinea ta in general?Cum iti rezolvi de o%icei pro%lemele?Cum iti poti schim%a dispozitia sauatitudinea?Cand ai o zi proasta, care este cea mai%una parte a ei?

Ce te)ar auta sa gTndesti mai clar?

Ce se poate face sa te simti mai %ine?

Ce anume ar putea im%unatati atitudineata?

B+ Co#diti' -i&i!'

Care sunt performantele tale fizice?Cum apreciezi starea ta de sanatatefizica?C>nd te simti cel rnai %ine din punct devedere fizic?C>nd ai fost ultima data la dentist?

Ce s)ar putea face ca sa te simti mai%ine?nd ai fost ultima data la un control

medical?Ce te)ar auta sa flu mai puternic si maisanatos?

/+ Si$teme de $"ri;i#=Re'!ti' l' $er%i!ii "ro-e$io#'le

Care este sursa ta de venit?Ce persoane, agentii etc. te spriina?

Ce iti place in legatua cu modul in careesti tratat de agentie

G


40/213

Care sunt persoanele care te)au autat celmai mult?

Cum se poate im%unatati situatia ta?

Ce poate face personalul pentru a teauta?Care crezi ca este motivul principalpentru care esti aici?

0+ Altele"&ceasta categorie este pentru o%servatie si intre%ri care nu se ncadreaz n celelaltecategorii$.

Care este cea mai mare realizare cu carete m>ndresti?Ce deprindeni ai care te auta salocuiesti pe cont propriu ?Ce iti doresti sa realizezi in urmatorii 7ani?

Ce ti tre%uie pentru a te pregati pentruviaa independent?

4


41/213

Alte eleme#te "ri%i#d evaluarea bazat pe puncte tari

(#emple de puncte tari care pot fi identificate0ursa' &daptat de la' Divizia Departamentului de 0ntate i 0ervicii umane :C aS*DD*0&0. "!$. EC*Graining introductiv asu"ra siste%ul de asisten. 2aleigh, :C'

&utor -titudini i valori+ crezuri i ateptri ale copilului i familiei.(#emple '2itualuri puternice i tradiii+ credinnd se capitalizeaz pe punctele lor taridec>t atunci c>nd se concentreaz pe sl%iciuni.

-oate familiile au puncte tari unice %azate pe competene, deprinderi, interese ivalori i preferine specifice.&%sena unor competene particulare nu reprezint un eec.Kamilia poate avea pro%leme care ar tre%ui rezolvate dar acest lucru nu nseamn c

este Uo familie reaU.2esponsa%ilul de caz i ceilali mem%ri ai echipei sunt privii ca parteneri i nu ca

e#peri.


42/213

ECOHARTA

@coharta este o simipla hirtie si o stimulare, un instrument de evaluare, planificaresi intervenie. /n mod dinamic, reprezint sistemele ecologice ale clientului. /nclude sistemelede %aza cu care clientul interactioneaza.

Cum este utili&'t)4(comap poate fi utilizata sa adune citeva tipuri de informaii'1$. 0a identifice mem%ri gospodriei, familia e#tinsa"comple#a$, natura relaiilor

dintre indivizi, resursele pe care le schim%a cu clientul.!$. 0a identifice alte persoane si sisteme in acest mediu social al clientului si

resursele schim%ate cu ei.$. 0a identifice relaiile clientului cu sistemele din comunitate.4$. 0a identifice contri%uiile prezente si trecute ale clientului fata de alii.6$. 0a identifice sistemele cu autorul crora resursele suplimentare pot fi

alocate.De ce este 0coh'rt' un instrument folositormpului de Korte si &ncheta 0ociala.

Ide#ti-i!'re' ,i de-i#ire' "ro"riilor "ro6leme333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333&sistenii sociali tre%uie s monitorizeze periodic aciunile t>nrului, alegerile i

atitudinile sale, pentru a)i oferi t>nrului feed)%acI n ce privete nivelul la care a aunscu dezvoltarea a%ilitilor de a nelege, anticipa i rezolva pro%lemele din viaa de zi cuzi.

->nrul va avea nevoie de autor n identificarea pro%lemelor i sta%ilireaprioritilor i pentru a le mpri pe acestea n etape pe care s le poat rezolva./niial, acest proces va fi realizat formal prin crearea programului de interventie

specifica i revizuire dac este cazul.Participarea activ a copiilor, familiei, partenerilor sociali la implementarea cu

succes a activitilor de dviContractul cu familia *tinarul este revizuit periodic si modificat de ctre

managerul de caz de cate ori este nevoie,imreuna cu responsa%ilul de caz n funcie de


50/213

progresele care intervin sau schim%rile survenite n derularea planului de serviciipersonalizat. Kamilia si profesionitii implicai n derularea interveniilor specifice de caz,vor comunica managerului de caz orice schim%are care intervine si care necesitschim%area P/0 si a contractului cu familia.

-otodat, serviciul pu%lic specializat pentru protecia copilului va ncheia

convenii de parteneriat cu principalele instituii furnizoare de servicii D3/ i familiaacestuia.

Contractul cu familia "3(/ /:0-2


51/213

A$i$te#t' "$iholoi!' ' !lie#tilor i# "ro!e$ul de -orm're '

de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t'333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333

C'drul !o#$ilierii "$iholoi!e

(ste necesar sa fie satisfacute anumite cerinte preliminare referitoare la cadru'1.consilierea se va desfasura fara intreruperi, consilierea se desfasoara, pe cat

posi%il, intr)un cadru fizic cat mai asemanator cu cel al evaluarii psihologice "vezi !a$+!. este recomanda%il sa e#iste un spatiu e#clusiv destinat acestei activitati+. cadrul in care se desfasoara consilierea tre%uie sa asigure intimitatea+4. atmosfera tre%uie sa fie indeauns de destinsa incat sa permita discutii pe teme

intime, sfaturi, sugestii dar si confesiuni . /n nici un caz nu este recomandat sa devina ospovedanie periodica in urma careia clientul este golit de informatie. &dresarea va fiadaptata varstei si situatiei. :u tre%uie uitat ca principalul factor de schim%are dintreprofesionisti este referntul de caz care poate cere si impune dupa caz reguli, norme,limite.) este recomanda%il ca la sfarsitul consilierii sa e#iste urme scrise ale intalniri "desigurfara a incalca principiul confdentialitatii$) este recomanda%il de asemenea, ca sedinta de consiliere sa fie adaptata ca si timp nufoloseste nimanui o intrevedere o%ositoare.

Pri#!i"iile !o#$ilierii:alianta "terapeutica$

confidentialitatearespectul fata de clientimpartialitatearefacerea moralului clientuluicresterea stimei de sineanaliza rationala a pro%lemelorco)participareaplanificarea "cadrul spatio)temporal$interventie pe pro%lemacentrarea pe actiune si solutiidurata varia%ila

inducerea unor schim%ariurmarirea raportului costuri * resursereflectarea sentimentelorascultarea activaspriinirea alegerilor informatee#plicatii si sfaturi "cand este cazul si pe cat posi%il doar in intampinarea

clientului in nici un caz impotriva orientarilor lui$


52/213

Co#ditii 'le !o#$ilierii e-i!ie#te. etode si tehnici de consiliere, conditii cadrupentru desfasurarea consilierii+

(#emplu de calitati pe care se poate spriini un profesionist in a%ordarea pozitivaa unui client cu pro%leme'

Pro6leme'

0tima de sine redusa, timiditate, lipsa de asertivitate.O6ie!ti%e'Cresterea stimei de sine, afirmarea personalaPro#o$ti!'&paritia timiditatii este precoce "mica copilarie, adolescenta$. &desea, poate

disparea spontan sau datorita unor e#periente particulare "cresterea stimei de sine, reusitaprofesionala, reusita in relatia de cuplu$.

C'lit'tile timidului'-endinta lui de a fi retras face din el un %un o%servator si o persoana atenta cu

celalalt.5ria lui de a depista la interlocutor cel mai mic semn de agasare sau tensiune il

face un %un cititor al starilor sufletesti a

ghid_metodologic_pentru_dezvoltarea_deprinderilor_de_viata_independenta

Documents