Monografie proces bugetar public

Fundamentarea şi executia

cheltuielilor bugetare la Colegiul

Economic Administrativ Iaşi

Coordonator:

Lect. Univ. Drd. Sebastian Lazar

Student:

Aruştei Ștefania - GR. Fb.11

31040701SL071185

Iaşi , 2012CUPRINS

Capitolul I - Organizare şi funcţionalitate la Colegiul Economic Administrativ Iaşi

1.1. Scurt istoric

1.2. Obiect/domeniu de activitate

1.3. Organizarea internă

1.4. Funcţionalitate

1.5. Structura de personal

1.6. Relaţii cu exteriorul

1.7. Structura şi evoluţia principalelor venituri/cheltuieli bugetare la Colegiul

Economic Administrativ Iaşi în perioada 2009-2011

Cap 2. Fundamentarea indicatorilor financiari (venituri proprii si cheltuieli) la

Colegiul Economic Administrativ Iaşi

2.1. Cadrul juridic de actiune, indicatori reprezentativi

2.2. Particularitati in calcule si fundamentari

2.3. Fluxuri informationale generate de fundamentarea indicatorilor financiari

2.4. Continutul si strucutra bugetului, a veniturilor si cheltuielilor ca efect al actiunii

de planificare

Cap 3. Finanţarea cheltuielilor bugetare si executia cheltuielilor bugetare la

Colegiul Economic Administrativ Iaşi

3.1. Cadrul juridic de actiune

3.2. Elemente si notiuni specifice executiei cheltuielilor bugetare

3.3.Metode, tehnici, proceduri si operatiuni privind finantarea cheltuielilor bugetare

la Colegiul Economic Administrativ Iaşi

3.4. Utilizarea creditelor bugetare si a mijloacelor banesti alocate

3.5. Incheierea exercitiului financiar bugetar plus fluxuri informationale generate de

executia cheltuielilor a institutiei

COLEGIUL ECONOMIC ADMINISTRATIV IASI :: Tel/Fax. +40 232.267.669 :: Email.

colegiul_ec_adm@yahoo.com :: Adresa. Iasi, Str. Sarariei nr.35

2

Capitolul I - Organizare şi funcţionalitate la Colegiul Economic

Administrativ Iaşi

1.1. Scurt istoric al Colegiului Economic Administrativ Iaşi

  În contextul existent în România, dupa reforma învatamântului de toate gradele, înfaptuita

de regimul aflat la putere, intrata în vigoare începând cu 1 septembrie 1948, care a distrus

scoala româneasca traditionala înfaptuita de marele om Spiru Haret, Ministrul Instructiunii

Publice si a Cultelor, fiecare organ central al administratiei de stat si-a înfiintat propriile scoli

medii tehnice care aveau menirea sa pregateasca cadre pentru sectoarele respective.

Începând cu primavara anului 1952, au demarat pregatirile pentru înfiintarea unei scoli

medii tehnice financiare în Iasi. În perioada 1952-2005, au functionat – sub diverse denumiri si

sub diverse profile – urmatoarele scoli:

Scoala Medie Tehnica Financiara - a functionat în perioada 1 septembrie 1952 – 31

august 1958; începând cu anul scolar 1957 - 1958 i s-a schimbat denumirea în Scoala Medie

Financiara. În iarna anului 1954 – 1955 s-a petrecut un eveniment de rascruce în viata tuturor

scolilor medii tehnice din întreaga tara si deci si a scolilor medii financiare ale Ministerului

Finantelor. Prin HCM nr.91/1955, s-au înfiintat scolile tehnice financiare de 2 ani, care urmau

sa scolarizeze începând cu 1 octombrie 1955, absolventi cu si fara examen de maturitate a

liceelor teoretice. Scolile medii financiare ramân în lichidare cu anii II-IV. Astfel, Ministerul

Finantelor a înfiintat trei scoli tehnice financiare în Bucuresti, Cluj si Iasi.

Scoala Tehnica Financiara de 2 ani – a fost unica scoala de acest tip din Moldova

pentru regiunile Bacau, Galati, Iasi si Suceava, si a functionat în perioada 1 octombrie 1955 – 1

septembrie 1970. Sub acesta forma durata studiilor era de 2 ani si existau doua sectii: finante si

credit. Ulterior a fost înfiintata si sectia de industrie, transporturi si constructii. Ultima

promotie de la acest tip de scoala a corespuns anilor 1969 - 1970, deoarece din 1966 s-a

înfiintat Liceul Economic, care a scolarizat absolventi de scoala generala. În perioada 1966 -

1970, ambele scoli au functionat sub denumirea de Grup Scolar Economic, unitate mare cu

peste 2.000 de elevi la cursurile de zi, seral si fara frecventa. La absolvirea Scolii tehince

3

financiare de 2 ani, se elibera o diploma de absolvire cu calificarea: contabil pentru finante -

credit, contabil pentru industrie, transporturi, constructii.

Liceul Economic s-a înfiintat la 1 septembrie 1966. In timp, a cunoscut diferite

denumiri: Liceul Economic de Contabilitate si Comert, Liceul Economic nr.1, Liceul

Economic de Drept Administrativ, Liceul Economic de Drept Administrativ si de Servicii si

Liceul Economic Administrativ, respectiv de la 1 septembrie 2005 Colegiul Economic

Administrativ. Începand cu 1 septembrie 1976, pe baza unei hotarâri a organelor centrale si a

unui protocol încheiat cu Ministerul Finantelor si Consiliul popular judetean Iasi, s-a trecut în

subordine locala – Inspectoratul scolar judetean având, de acum înainte, un rol sporit în toate

problemele scolii. De-a lungul anilor au existat diverse profile în functie de necesarul de cadre

didactice al beneficiarilor ca: profilul finante credit, comert - merceologie, industrie, contabil

pentru agricultura, drept administrativ, finante - contabilitate etc.

        Din 1976, unitatea scolara a primit denumirea de Liceul Economic de Contabilitate si

Comert pregatind personal pentru sectorul circulatiei marfurilor si pentru serviciile economico-

financiare din unitatile industriale, agricole si bugetare.

        Începând cu anul 1977 - 1978, si-a schimbat denumirea în Liceul Economic si de Drept

Administrativ.

        Din anul 1990 se schimba titulatura in “LICEUL ECONOMIC DE DREPT

ADMINISTRATIV SI DE SERVICII”, cu urmatoarele profiluri:

           1. Finante-contabilitate

           2. Comert

           3. Administratie

        Din 1999, este un liceu aflat în filiera Tehnologica profil Servicii cu denumirea de Liceu

Economic, Administrativ si de Servicii; iar din anul scolar 2001-2002 va fi cunoscut sub

denumirea de Liceul Economic Administrativ Nr. 1.

        Incepand cu anul scolar 2005-2006, vechea denumire este schimbatã cu una nouã de

prestigiu, care conferã un important loc în topul unitãtilor scolare din învãtãmântul

preuniversitar, de Colegiul Economic Administrativ Iasi.

4

1.2. Obiectul de activitate al Colegiului Economic Administrativ Iasi        

Colegiul Economic Administrativ Iaşi are ca obiect de activitate prestarea de activitati

didactice si realizarea la un înalt nivel de calitate a educaţiei şi instruirii în domenii specifice,

în contextul actual, national şi european, răspunzând necesităţii de dezvoltare personală,

cetăţenie activă, încadrare într-o societate bazată pe cunoaştere şi coeziune socială a individului

– şi de progres a societăţii româneşti.

Domeniul de activitate al Colegiului Economic Administrativ Iasi mai presupune si:

perfecţionarea şi autoperfecţionarea continuă a personalului didactic în vederea

îmbunătăţirii calităţii procesului de învăţământ;

dezvoltarea competenţelor funcţionale esenţiale pentru reuşita şcolară, obţinerea de

performanţe la concursuri si examene şcolare;

dezvoltarea şi modernizarea bazei didactico- materială a şcolii;

descoperirea, stimularea capacităţilor creatoare ale elevilor în scopul încrederii în

ei înşişi;

Planificarea raţională la nivelul întregii activităţi la nivelul şcolii;

Instituirea principiului democratic în întreaga activitate de conducere;

Stabilirea tematicii consiliilor profesorale;

Întocmirea planificării calendaristice în conformitate cu planul de învăţământ,

noile programe şcolare, manualele şcolare valabile în acest an şcolar şi structura

anului şcolar;

Parcurgerea ritmică a programelor şcolare;

Utilizarea eficientă a mijloacelor şi materialelor didactice din dotare

Aplicarea pe tot parcursul anului a probelor de evaluare;

Asiguarea unei frecvenţe corespunzătoare a elevilor la ore.

      In anul scolar 2009-2010 în cadrul Colegiului se pregãtesc în domeniul economic -

profil Servicii, un numãr de 877 elevi – curs liceal.

1.3. Organizare internă (organigramă comentată)- Figura 1

5

Colegiul Economic Administrativ Iaşi este organizat în conformitate cu prevederile

Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar aprobat

prin OMEC nr. 4747/16.10.2001. Unitatea de învăţământ este condusă de un director care are

în subordine, serviciul de contabilitate si un director adjunct. La randul sau directorul adjunct

are in subordine Secretariatul şi serviciul Administrativ.

Funcţia de director poate fi ocupată de personalul didactic titular având cel puţin gradul

didactic II şi vechime la catedră de cel puţin 5 ani, care se distinge prin calităţi profesionale

manageriale. Ocuparea postului se face prin concurs organizat de inspectoratul şcolar. Numirea

în funcţie în urma concursului se face pe bază de contract de management educaţional, în

condiţiile legii de către Inspectoratul Şcolar General.

Directorul este subordonat inspectoratului şcolar judeţean, reprezentat prin inspectorul

şcolar general. Fişa postului şi fişa de evaluare ale directorului sunt elaborate de Ministerul

Educaţiei şi Cercetării.

Director adjunct

Serviciul secretariat

Director

Serviciul administrativ

Serviciul contabilitate

Muncitori calificaţi

Tehnician

Laborante

Bibliotecar

Îngrijitori

Paznic

6

Directorul unităţii de învăţământ cu personalitate juridică care are compartiment

financiar-contabil propriu sau prin care se realizează şi evidenţa contabilă sintetică şi analitică

şi execuţia bugetară a altor unităţi de învăţământ, este, de drept, directorul acestui

compartiment. Personalul compartimentului financiar-contabil este subordonat directorului şi

îşi desfăşoară activitatea conform atribuţiilor stabilite de acesta prin fişa postului.

Directorul adjunct îşi desfăşoară activitatea în subordinea directorului, care îi

elaborează fişa postului, în concordanţă cu atribuţiile stabilite prin prezentul regulament şi prin

regulamentul intern, îi evaluează activitatea şi îi acordă calificativul anual; acesta răspunde în

faţa directorului, a consiliului profesoral, a consiliului de administraţie şi a organelor de

îndrumare, evaluare şi control, pentru activitatea proprie, conform fişei postului.

Consiliul de administraţie are rol de decizie în problemele ce ţin de domeniul

administrativ, fiind format potrivit legii din 5-11 membri printre care : directorul şcolii (care

îndeplineşte şi funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie), contabilul, cadre didactice

alese din consiliul profesoral, reprezentant al comunitatii locale si al parintilor.

Compartimentul financiar-contabil realizează evidenţa contabilă sintetică şi

analitică, precum şi execuţia bugetară. Personalul compartimentului financiar-contabil este

subordonat directorului şi îşi desfăşoară activitatea conform atribuţiilor stabilite de acesta, prin

fişa postului. Compartimentul de contabilitate este instrumentul care asigură societăţii

cunoaşterea şi controlul patrimoniului şi a rezultatelor economice obţinute.

1.4. Funcţionalitate (relaţii interne cu accent pe latura financiară)

Relaţiile interne din cadrul colegiului se referă în principal la documentele şi situaţiile

care circulă în interiorul instituţiei, între departamentele sale, în vederea realizării unor situaţii

centralizatoare privind veniturile şi cheltuielile, şi realizarea bugetului propriu de venituri şi

cheltuieli.

Directorul şcolii, în calitate de angajator, are următoarele atribuţii :

încheie contracte individuale de muncă cu personalul angajat şi aprobă concediile de

odihnă ale personalului didactic si auxiliar;

aprobă concediile fără plată şi zilele libere plătite, conform Legii nr. 128/1997, cu

modificările şi completările ulterioare şi contractului colectiv de muncă pentru întregul

personal şi asigură suplinirea acestuia;

7

consemnează în condica de prezenţă absenţele şi întârzierile de la ore ale personalului

didactic de predare şi de instruire practică, precum şi ale personalului auxiliar de la programul

de lucru;

atribuie prin decizie internă orele rămase neocupate personalului didactic titular,

personalului asociat sau cadrelor didactice pensionate, în regim de cumul sau plată cu ora;

numeşte şi eliberează din funcţie personalul auxiliar conform legislaţiei;

coordonează comisia de salarizare şi aprobă trecerea personalului salariat al unităţii

de învăţământ de la o gradaţie salarială la alta, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare;

În calitate de ordonator terţiar de credite bugetare, directorul liceului răspunde de :

elaborarea proiectului de buget propriu;

urmărirea modului de încasare a veniturilor;

necesitatea, oportunitatea şi legalitatea angajării şi utilizării creditelor bugetare, în

limita şi cu destinaţia aprobate prin bugetul propriu;

integritatea bunurilor aflate în administrare;

organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a bilanţurilor

contabile şi a conturilor de execuţie bugetară

Directorul adjunct răspunde de activitatea educativă şcolară şi extraşcolară din unitatea

de învăţământ şi îndeplineşte atribuţiile delegate de către director pe perioade determinate,

precum şi pe cele stabilite prin fişa postului şi prin regulamentul intern al unităţii de învăţământ

şi preia toate prerogativele directorului, în lipsa acestuia.

Directorul adjunct avizează activitatea coordonatorului pentru proiecte şi programe

educative şcolare şi extraşcolare, numit din rândul cadrelor didactice angajate ale şcolii.

Consiliul de administraţie îşi desfăşoară activitatea pe baza delegării de sarcini realizate

de director şi are următoarele atribuţii :

asigură respectarea prevederilor Legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 128/1997, cu modificările şi completările

ulterioare, ale actelor normative emise de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi ale deciziilor

inspectorului şcolar general al inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti;

elaborează strategia educaţională pe termen scurt;

elaborează regulamentul de ordine interioară al unităţii de învăţământ, împreună cu

reprezentanţii organizaţiilor sindicale din unitatea de învăţământ;

8

elaborează, împreună cu sindicatele, fişele şi criteriile de evaluare specifice unităţii de

învăţământ pentru personalul nedidactic, în vederea acordării calificativelor anuale, primelor

lunare şi salariilor de merit;

stabileşte calificative anuale pentru întregul personal pe baza propunerilor şefilor

catedrelor/comisiilor metodice;

aprobă, la propunerea directorului, acordarea salariului de merit pentru personalul

didactic şi pentru ceilalţi membri ai colectivului. Pentru personalul didactic de predare şi de

instruire practică, aprobarea se acordă pe baza aprecierilor sintetice ale consiliului profesoral şi

cu respectarea metodologiei specifice;

stabileşte acordarea premiilor lunare pentru personalul unităţii de învăţământ;

stabileşte perioadele concediului de odihnă pe baza cererilor individuale scrise ale

personalului unităţii de învăţământ, a propunerilor directorului şi în urma consultării

sindicatelor;

stabileşte componenţa şi atribuţiile comisiilor de lucru din unitatea de învăţământ;

controlează periodic parcurgerea materiei şi evaluarea ritmică a elevilor, solicitând

rapoarte sintetice din partea şefilor de catedre/comisii metodice;

aprobă acordarea burselor şcolare conform legislaţiei în vigoare;

analizează şi propune spre aprobarea inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului

Bucureşti proiectul planului anual de venituri şi cheltuieli întocmit de director şi contabilul şef,

pe baza solicitărilor şefilor catedrelor/comisiilor metodice şi ale compartimentelor funcţionale;

hotărăşte strategia de realizare şi gestionare a resurselor financiare extrabugetare

conform legislaţiei în vigoare.

Atribuţiile compartimentului financiar contabil sunt:

înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea

informaţiilor cu privire la rezultatele obţinute;

furnizarea informaţiilor necesare execuţiei bugetului public naţional;

întocmirea bilanţului contabil ca document oficial de gestiune;

executarea lucrărilor de evidenţă contabilă.

Contabilul şef are în unitatea de învăţământ următoarele atribuţii:

angajează unitatea alături de director în orice acţune patrimonială;

9

reprezintă unitatea alături de conducătorul acesteia în relaţie cu agenţii economici,

instituţii publice, etc. în cazul încheierii contractelor economice de colaborare, de sponsorizare,

etc. în conformitate cu legislaţia în vigoare;

întocmeşte planurile de venituri şi cheltuieli bugetare şi extrabugetare la termenele şi

în condiţiile prevăzute de lege;

urmăreşte încadrarea strictă în creditele aprobate pe toate coordonatele clasificaţiei

bugetare;

organizează circuitul documentelor contabile şi înregistrarea lor în mod cronologic şi

sistematic în contabilitate;

organizează şi exercită viza de control financiar efectiv în conformitate cu dispoziţiile

în vigoare;

organizează şi conduce efectuarea operaţiunilor contabile pentru şcoală şi pentru

unităţile din subordine, sintetic şi analitic;

întocmeşte formele pentru efectuarea şi încasarea plăţilor în numerar sau prin conturi

bancare;

întocmeşte dările de seamă contabile şi contul de execuţie bugetară;

verifică statele de plată, listele de avans chenzinal, indemnizaţiile de concediu de

odihnă, statele de plată a burselor;

verifică documentele privind închirierea spaţiilor temporar disponibile şi verifică

încasarea chiriilor şi utilităţilor;

repartizează pe bază de referate de necesitate materialele de întreţinere;

întocmeşte lunar notele contabile şi balanţele de verificare pe rulaje şi solduri;

clasează şi pastrează toate actele justificative de cheltuieli, documentele contabile,

fişele, balanţele de verificare şi răspunde de arhiva financiar contabilă;

asigură virarea către bugetul statului a sumelor datorate în termenele stabilite;

efectuează demersurile necesare plăţii salariilor şi a celorlalte acţiuni finanţate de la

bugetul republican sau local;

întocmeşte monitorizarea plăţilor la titlul „Cheltuieli de personal”, atât pentru cele de

la bugetul local cât şi cele de la bugetul republican;

asigură evidenţa şi controlul actelor contabile şi operaţiunilor efectuate prin caseria

unităţii;

10

întocmeşte situaţia fondurilor privind lucrările de reparaţii;

asigură evidenţa în contabilitate analitică şi sintetică a valorilor materiale, mijloacelor

fixe şi obiectelor de inventar;

asigura evidenţa contabilă sintetică privind calcului şi plata salariilor şi a burselor.

Consiliul profesoral:

o este alcătuit din totalitatea personalului didactic de predare şi de instruire practică, cu

norma de bază în unitatea de învăţământ respectivă, titular şi suplinitor şi are rol de

decizie în domeniul instructiv-educativ.

se întruneşte la începutul şi la sfârşitul fiecărui semestru

poate fi convocat în şedinţă extraordinară şi la cererea a minimum o treime din

numărul membrilor ;

Consiliul profesoral are următoarele atribuţii:

analizează şi dezbate raportul de evaluare internă privind calitatea educaţiei şi

raportul general privind starea şi calitatea învăţământului din unitatea şcolară;

dezbate, avizează şi propune Consiliului de administraţie, spre aprobare, planul de

dezvoltare a şcolii;

dezbate şi aprobă rapoartele de activitate, programele semestriale, planul anual de

activitate precum şi eventuale completări sau modificări ale acestora ;

alege cadrele didactice care fac parte din Consiliul de administraţie şi actualizează,

dacă este cazul, componenţa acestuia;

aprobă componenţa nominală a comisiilor/catedrelor metodice din unitatea de

învăţământ;

validează raportul privind situaţia şcolară semestrială şi anuală prezentată de fiecare

diriginte, precum şi situaţia şcolară după încheierea sesiunii de amânări, diferenţe şi

corigenţe;

numeşte comisiile de cercetare a faptelor care constituie abateri disciplinare, săvârşite

de personalul salariat al unităţii de învăţământ, conform legislaţiei în vigoare;

stabileşte sancţiuni disciplinare, pe baza raportului comisiei de cercetare, conform

prevederilor legale în vigoare, ale prezentului regulament şi ale regulamentului intern;

decide asupra tipului de sancţiune disciplinară aplicată elevilor care săvârşesc abateri;

11

decide asupra acordării recompenselor pentru elevi şi pentru personalul salariat al

unităţii de învăţământ, conform reglementărilor în vigoare;

avizează proiectul planului de şcolarizare;

dezbate, la solicitarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, a inspectoratului şcolar sau

din proprie iniţiativă, proiecte de legi sau de acte normative, care reglementează

activitatea instructiv-educativă şi transmite inspectoratului şcolar propuneri de

modificare sau de completare;

dezbate probleme legate de conţinutul sau organizarea activităţii instructiv-educative

din unitatea de învăţământ.

 1.5. Structura de personalFigura 2

Personalul din cadrul Colegiului Economic Administrativ Iasi este format din:

- personal didactic

- personal auxiliar

12

Personal didactic:

      - numar cadre didactice: 56 din care 44 sunt cadre didactice titulare, iar 12 sunt

suplinitori;

           - numar cadre didactice calificate: 56;

           - numar cadre didactice cu titlul stiintific de doctor în stiinte: 2;

           - numar cadre didactice cu gradul didactic I: 22;

           - numar cadre didactice cu gradul didactic II: 12;

           - numar cadre didactice - doctoranzi: 4;

     - Numar cadre didactice – înscrise la master – 9

        Personal auxiliar:

           - 1 bibliotecar;

           - 1 inginer sistem;

           - personal didactic auxiliar în numar de 6;

           - personal nedidactic în numar de 9

        Toate cadrele didactice participa la diferite forme de perfectionare metodica si de

specialitate prin implicare activã în:

           - activitãti metodico-stiintifice si psihopedagogice, realizate la nivelul comisiilor

metodice care activeazã la nivelul colegiului, dar si la cercurile pedagogice;

           - sesiuni metodico-stiintifice de comunicãri organizate la nivelul scolii (cu ocazia

Zilelor Colegiului – în luna mai a fiecãrui an scolar), dar si la nivel judetean;

           - simpozioane si schimburi de experientã;

           - stagii periodice de informare stiintificã de specialitate si în domeniul stiintelor

educatiei;

           - cursuri de perfectionare organizate de cãtre Universitatea „Al.I.Cuza”Iasi si de

Universitatea Tehnica „Gh.Asachi”Iasi

           - cursuri postuniversitare de specialitate, organizate de institutiile superioare de

învãtãmânt.

1.6. Relaţiile cu exteriorul ale Colegiului Economic Administrativ Iaşi

13

Pentru a putea exista şi pentru a-şi putea desfăşura activitatea, o instituţie publicã

intră în relaţii cu alte unităţi, atât publice cât şi private în legătură cu realizarea, aprobarea şi

execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli.

Colegiul Economic Administrativ Iaşi este subordonat Inspectoratului Şcolar

Judeţean Iaşi. Acesta solicită de la unităţile de învăţământ preuniversitar următoarele situaţii:

Chestionarul SA1 – se întocmeşte între 3-4 ale fiecărei luni şi se preda pe data de

5 a fiecărei luni.

Necesarul de credite bugetare pentru salarii, fond de perfecţionare şi ajutoare

sociale, cheltuieli materiale – se întocmeşte pe data de 14 a lunii şi se predă pe 15

Centralizatorul statelor de funcţii – întocmit trimestrial sau ori de câte ori este

cazul şi predat în aceleaşi condiţii

Darea de seamă contabilă şi anexele – se întocmeşte şi se predă trimestrial

Proiect de buget – plan de cheltuieli – se întocmeşte şi se predă anual sau ori de

câte ori este cazul după care se trimite şi la primăria

Monitorizarea cheltuielilor de personal

Având în vedere relaţia instituţiei cu Trezoreria Municipiului Iaşi, către aceasta se

trimit următoarele situaţii:

Centralizatorul statelor pentru lata salariilor – întocmit până la data de 4 a fiecărei

luni şi predat până pe 8

Declaraţii pentru ridicarea salariilor din bancă – întocmite şi predate până pe data

de 5 a fiecărei luni

Necesarul numerarului la trezorerie pentru salarii, cheltuieli materiale – se

întocmesc până la data de 8 a fiecărei luni şi se predau cel tarziu pe data de 10

Urmărirea, evidenţa şi redactarea documentelor de reţinere şi virarea ratelor,

propirilor şi imputaţiilor din salarii – se întocmesc între 1 şi 5 a lunii şi se predau

până pe data de 5

Predarea foilor de vărsământ se realizează zilnic sau ori de câte ori este cazul

Retragerea sau depunerea numerarului în bancă se întocmeşte şi se predă zilnic

sau ori de câte ori este cazul

14

Ordinele de plată către diverşi furnizori sau beneficiari se realizează zilnic sau

cand este cazul

Către Direcţia de Finanţe Publice Locale Iaşi se trimite darea de seamă privind

fondul de salarii şi numărul de personal, centralizatoare. Aceasta se întocmeşte între 3-5

ianuarie, 1-5 iulie şi se predă în datele de 15 ianuarie şi 15 iulie.

Colegiul Economic Administrativ Iaşi întocmeşte lunar între data de 10-20 şi depune

pe data de 20 la Casa Judeţeană de Pensii Iaşi, „Declaraţia privind evidenţa nominală a

asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat”. Tot în

acelaşi interval, departamentul financiar contabil, calculează contribuţiile datorate de

către unitate şi angajaţi şi întocmeşte „Declaraţia privind obligaţiile de plată la fondul de

asigurări sociale de sănătate” care este trimisă la Casa Judeţeană de Asigurări de

Sănătate Iaşi. Către Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială se trimite „Declaraţia

privind obligaţiile de plată către bugetul fondului pentru plata ajutorului de şomaj”.

1.7. Structura şi evoluţia principalelor venituri/ cheltuieli

bugetare la Colegiul Economic Administrativ Iaşi în perioada 2007-2009

Art./Alin. Cheltuieli

ANII

2005 2006 2007

Sume

absolute

Sume

relative

Sume

absolute

Sume

relative

Sume

absolute

Sume

relative

10 Cheltuieli

de personal

1.672.300 100% 1.671.213 100% 1.679.919 100%

10.0101 Cheltuieli

salariale în

bani

1.299.500 77.7% 1.297.200 77.62% 1.302.519 77.53%

10.03 Contribuţii 372.200 22.22% 374.013 22.23% 377.400 22.46%

10.03.01 Contribuţii

de asig. Sociale

239 .400 14.4% 237.752 14.22% 240.400 14.31%

15

de stat

10.03.02 Contribuţii

de asig. de

şomaj

33.100 1.75% 34.931 2.1% 27.500 1.63%

10.03.03 Contribuţii

de asig. sociale

de sănătate

82.400 4.93% 87.233 5.21% 80.200 4.77%

20 Bunuri şi

servicii

301.000 100% 300.000 100% 324.000 100%

20.01 Bunuri şi

servicii

281.500 93.52% 285.300 95.1% 276.300 85.27%

20.02 Reparaţii

curente

4.900 1.62% 5000 1.66% 5000 1.54%

20.05 Bunuri de

natura

obiectelor de

inventar

6.000 2% 5.700 1.9% 33.500 10.33%

20.06 Deplasari 3.000 1% 2.500 0.83% 4000 1.23%

20.14 Protecţia

muncii

1.000 0.33% 1.000 0.33% 2000 0.61%

59 Alte

cheltuieli

6.700 100% 6.000 100% 10.000 100%

59.01 Burse 8.000 100% 6.000 100% 10.000 100%

70 Cheltuieli

de capital

50.000 100% 30.000 100% 66000 100%

Institutia a înregistrat o evoluţie normală a cheltuielilor în perioada 2007 – 2009. În

ceea ce priveşte structura cheltuielilor pe destinaţii principale se pot evidenţia

următoarele concluzii:

16

Ponderea cea mai importantă în totalul cheltuielilor o au cheltuielile de personal

(77.7% în 2007 şi 77,53% în 2009), situaţie specifică învăţământului. In raport cu

ponderea cheltuielilor cu salariile au crescut si contribuţiile la asigurãrile sociale de stat,

in sensul cã in anul 2007 acestea erau de 14,4%, in 2008 au scãzut la 14,22% iar in 2009

acestea au crescut la 14,31%.

Cheltuielile materiale şi de servicii ocupă o pondere mai redusă comparativ cu cele de

personal, pondearea cea mai mare dintre acestea o au cheltuielile pentru întreţinere şi

gospodărie.

Specific unităţilor de învăţământ apar cheltuielile cu bursele, suportate din bugetul

local, precum şi din cel de stat, putându-se obseva o creştere semnificativă a acestora în

anul 2009.

Făcând parte din ramura neproductivă a economiei, cheltuielile de capital au o pondere

redusă (4,15% în anul 2007, 3,16 în anul 2008 şi 0,6% în anul 2009), fiind suportate din

surse de la bugetul local şi sunt utilizate pentru investiţiile instituţiei de învăţământ.

În ceea ce priveşte veniturile acestea sunt asigurate în proporţie de aproximativ 93%

din fonduri din bugetul republican (35,77% în 2008) şi din fonduri din bugetul

local( 47,33% în 2008).

Cap 2. Fundamentarea indicatorilor financiari (venituri proprii si

cheltuieli) la Colegiul Economic Administrativ Iaşi

2.1. Cadrul juridic de actiune, indicatori reprezentativi

Fundamentarea indicatorilor financiari este momentul care precede începerea elaborării

proiectelor bugetelor de venituri şi cheltuieli. Acţiunea în sine constă în prefigurarea reperelor

de fundamentare a bugetelor de venituri şi cheltuieli, care sunt: identificarea şi individualizarea

de indicatori specifici acţiunii, activităţi sau entităţi organizatorice socio-economice, situaţia

anului de bază, normele şi normativele financiare, precum şi cadrul juridic de acţiune.

În cazul Colegiului Economic Administrativ Iasi, bugetul de venituri şi cheltuieli este

elaborat de către director, după care este trimis spre aprobare Inspectoratului Şcolar Iasi.

17

Pentru a putea elabora bugetul de venituri şi cheltuieli trebuie să se parcurgă anumite

etape:

- inventarierea bazei materiale, a serviciilor necesare şi a numărului de persoane care

participă la executarea bugetului de venituri şi cheltuieli;

- fundamentarea indicatorilor privind cheltuielile şi veniturile;

- analiza de către Inspectoratul Şcolar Judeţean a propunerilor prezentate de către

director şi discutarea propunerilor;

- definitivarea proiectului de buget în ceea ce priveşte subevaluarea veniturilor şi

supraevaluarea cheltuielilor.

La baza fundamentării veniturilor proprii ale Colegiul Economic Administrativ Iaşi stau

urmãtoarele acte normative:

Hotărârea de Guvern nr. 538/7 iunie 2001 pentru aprobarea normelor metodologice

pentru finanţarea învăţământului preuniversitar,

Ordonanţa de urgenţă nr. 36/1998 aprobată prin Legea nr. 204/5 iulie 2001 privind

sponsorizarea,

Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice.

Fundamentarea indicatorilor de cheltuieli la Colegiul Economic Administrativ Iaşi are ca

susţinere juridică şi punct de plecare:

Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările ulterioare;

normele metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul

Educaţiei şi Cercetării;

Legea învăţământului nr. 84/1995 modificată şi completată prin Legea

învăţământului nr. 354/2004;

OUG nr. 4/12.01.2006 privind creşterile salariale ale personalului din învăţământ.

Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic modificată şi completată

prin OUG nr. 8/2000;

Codul muncii

2.2. Particularitati in calcule si fundamentari

2.2.1. Fundamentarea indicatorilor de venituri

18

Veniturile instituţiei de învăţământ provin în general din trei surse, şi anume: de la

bugetul local, de la bugetul republican şi din autofinanţare. De fapt, sub denumirea de venituri

putem include doar veniturile din surse proprii şi cele din surse alternative de finanţare,

fondurile provenite de la bugetul local şi de la bugetul de stat fiind sub formă de credite

bugetare.

Veniturile proprii ale unei unităţi de învăţământ sunt veniturile realizate de către aceasta

din alte activităţi decât activitatea de bază.

Colegiul Economic Administrativ Iaşi realizeazã venituri proprii din urmãtoarele resurse:

venituri din chirii

venituri din sponsorizări

venituri din donaţii

alte venituri

2.2.1.1. Fundamentarea veniturilor din chirii

Veniturile din chirii sunt cele obţinute de către colegiu prin inchirierea unor spatii

disponibile sau temporar disponibile. Indicatorii de care se tin seama in fundamentarea

veniturilor din chirii sunt urmatorii:

suprafaţa disponibilă pentru închiriere

tariful stabilit pe metru pătrat

perioada de închiriere

Pe baza acestor indicatori, pentru determinarea veniturilor lunare din chirii se utilizează

următoarea formulă de calcul pentru fiecare bun închiriat în parte:

Venituri din chirii = (Suprafaţa închiriată * tarif/mp/luna * curs de schimb +

cheltuieli de întreţinere) * nr. luni

2.2.1.2. Fundamentarea veniturilor din sponsorizări

Veniturile din sponsorizări pentru unităţile de învăţământ sunt reglementate prin Legea

nr. 32/1994 privind sponsorizarea, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr.

36/1998, aprobată prin Legea nr. 204/5 iulie 2001, în această categorie încadrându-se doar

sumele care se alocă pe bază de contract de sponsorizare.

Sumele provenite din contracte de sponsorizare încheiate cu persoane fizice sau, cel mai

19

adesea, cu persoane juridice sunt destinate finanţării anumitor acţiuni, ca de exemplu:

Pentru asigurarea unei mai bune funcţionări a unităţii de învăţământ

Pentru dotarea laboratoarelor şi/sau a sălilor de clasă

Pentru finanţarea diverselor olimpiade şi concursuri şcolare

Pentru premierea elevilor la sfârşit de an şcolar

2.2.1.3. Fundamentarea veniturilor din donaţii

În categoria veniturilor din donaţii se includ sumele donate de persoanele fizice şi

juridice. Aceste sume sunt utilizate în contul cheltuielilor de funcţionare şi întreţinere a unităţii.

Donaţiile pot fi atât sub formă financiară, cât şi sub formă materială (obiecte de mobilier,

aparatură de birou, cărţi, etc).

Veniturile din donaţii se prevăd în bugetul de venituri şi cheltuieli la nivelul anului

precedent sau la nivelul estimat pentru anul curent pe baza informaţiilor extrase.

2.2.2.. Fundamentarea indicatorilor de cheltuieli

Fundamentarea cheltuielilor la liceu se realizeazã pe urmãtori indicatori: cheltuieli de

personal, cheltuieli materiale şi servicii, cheltuieli de întreţinere şi gospodãrie, obiecte de

inventar de mica valoare şi scurtã duratã, reparaţii curente, cãrţi si publicaţii, investiţii ale

instituţiilor publice.

2.2.2.1. Fundamentarea cheltuielilor de personal

Cheltuielile de personal de la unităţile de învăţământ preuniversitar se regăsesc în

clasificaţia bugetară pe următoarele articole şi alineate:

ARTICOL ALINEAT DENUMIRE

10 Cheltuieli cu salarii

20

10.01 Salarii de bază

10.02 Salarii de merit

10.03 Indemnizaţii de conducere

10.04 Spor de vechime

10.05 Spor condiţii de muncă

10.06 Alte sporuri

10.07 Ore suplimentare

10.08 Fond de premii

10.11 Fond aferent plăţii cu ora

10.14 Alte drepturi salariale

11 Contribuţii pentru asigurările sociale de

stat

12 Cheltuieli pentru constituirea fondului

pentru plata ajutorului de şomaj

13 Deplasări, detaşări, transferări

14 Contribuţii pentru constituirea fondului de

asigurări sociale de sănătate

Cheltuieli cu salariile

În calculul fondului de salarii se au în vedere anumiţi indicatori precum:

Număr de posturi reflectat în statul de funcţii

Număr de beneficiari salarii de merit, spor de vechime, indemnizaţii de conducere

Salariul tarifar de încadrare, salariul de merit, indemnizaţia de conducere

Pe lângă nivelul de posturi, în determinarea cheltuielilor salariale se mai ţine cont de:

funcţia îndeplinită, gradul didactic, titlul ştiinţific, nivelul studiilor efectuate, vechimea în

învăţământ, locul şi condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea, toate aceste date fiind înscrise în

statul de funcţii.

Salarizarea personalului didactic se stabileşte diferenţiat în funcţie de:

Funcţia îndeplinită şi norma didactică

21

Nivelul studiilor necesare pentru ocuparea respectivei funcţii didactice

Gradul didactic

Titlul ştiinţific

Vechimea în învăţământ

Calitatea activităţii instructiv-educative

Locul şi condiţiile specifice în care se desfăşoară activitatea

În calcularea salariului de bază se au în vedere: salariul de încadrare, sporurile şi

indemnizaţiile, salariul de încadrare determinându-se pe baza coeficientului de multiplicare şi a

coeficienţilor de multiplicare/ierarhizare.

Coeficienţii de multiplicare se stabilesc în funcţie de mai multe criterii:

Gradul didactic pentru personalul didactic

Gradul profesional pentru personalul-auxiliar

Nivelul studiilor, pentru personalul didactic

Vechimea în muncă, pentru personalul didactic

Funcţia deţinută

Valoarea coeficientului de multiplicare 1.00, se stabileşte anual prin Hotărâre de Guvern,

în limita fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru cheltuielile cu salariile. Salariul de

încadrare a personalului didactic şi-auxiliar se determină astfel după următoarea formulă de

calcul:

Sal incadrare = Val. coef. multiplicare * k

Sal. Încadrare = salariul de încadrare Val. coef. multiplicare = valoarea coeficientului de multiplicare K = coeficientul de ierarhizare

În cazul personalului didactic, angajaţii cu o vechime neîntreruptă în învăţământ de peste

10 ani beneficiază de un spor de stabilitate de 15% din salariul de bază.

Personalul didactic de predare, didactic auxiliar şi cel de conducere din unităţile de

învăţământ, cu performanţe deosebite în activitatea didactică precum şi cu o vechime de peste 3

ani în învăţământ, poate beneficia de gradaţia de merit, acordată prin concurs. Această gradaţie

se acordă pentru 10% din posturile didactice existente la nivelul Inspectoratului Şcolar Iasi

reprezintă 20% din salariul de bază al postului persoanei în cauză. Gradaţia de merit se include în

salariul de bază.

22

Personalul didactic de predare care ţine ore de dirigenţie beneficiază de un spor de

dirigenţie de 10% din salariul de bază.

Conform H.G.nr.281/1993, pentru rezultate deosebite obţinute în activitatea desfăşurată,

personalul didactic şi auxiliar beneficiază de salarii de merit. Numărul salariilor de merit se

calculează la totalul posturilor didactice existente la nivelul Inspectoratului Şcolar şi se distribuie

pe unităţile de învăţământ indiferent de numărul cadrelor didactice ale acestora, pentru unitatea

de învăţământ preuniversitar în cauză fiind repartizate 4 astfel de salarii.

Indemnizaţia de conducere se acordă personalului didactic cu funcţii de conducere şi

personalului didactic auxiliar şi nedidactic de conducere (director, secretar-şef, contabil-şef).

Această indemnizaţie se calculează la salariul de bază fiind în cazul directorului de 25-35%,

revizuită anual în funcţie de performanţele manageriale. În cazul personalului didactic, liceul

constituie un fond de premii lunare prin aplicarea cotei de 2% asupra fondului de salarii. De

asemenea, personalul din unităţile de învăţământ beneficiază de al 13-lea salariu, ce reprezintă

un premiu anual de până la un salariu mediu lunar de bază realizat în anul pentru care se face

plata.

Pe lângă acestea, în cheltuielile cu salariile mai sunt incluse şi alte drepturi salariale

acordate cum ar fi:

Plăţi cu ora pentru depăşirea normei didactice de predare de 18 sau 16 ore pe

săptămână pentru profesori sau 4 ore pentru director. Tot aici se încadrează şi remunerarea

personalului pentru activitatea depusă în timpul examenului de capacitate, sume ce se suportă din

bugetul de stat. Pentru calcularea remuneraţiei aferente fiecărui cadru didactic participant la

examenul de capacitate salarul din grilă se împarte la 72 şi se înmulteste cu numărul de ore

efectuate la examen, din care se reţine 6.5% şi impozit.

Prima de instalare

Pentru personalul nedidactic actul normativ care stă la baza stabilirii salariului de

încadrare este legea nr. 154/1998, modificată prin OG nr. 24/2000 şi prin OUG nr. 33/2001.

Încadrarea în categoriile de salarizare se face în urma evaluării performanţei fiecărui angajat din

domeniul administrativ. Această evaluare se face la începutul anului, pe baza performanţelor din

anul anterior, analizăndu-se:

o gradul de îndeplinire a standardelor de performanţă (50%),

o responsabilitate (25%)

23

o adecvarea la comllexitatea muncii (15%)

o iniţiativă, creativitate (10%)

Evaluarea se face prin atribuirea de note de la 1 la 5 pentru fiecare criteriu de către

angajat, director, persoana desemnataă de director cu gestiunea resurselor umane. Punctajul total

se calculează pe baza următoarei formule:

unde: pj = ponderea criteriului

pi = punctajul pe criteriu (media aritmetică a punctajelor oferite de fiecare evaluator pentru un criteriu) Personalul administrativ mai beneficiază şi de un spor pentru condiţii de muncă, în limita

maximă de 25% pentru orele de noapte lucrate, procent ce se aplică la salariul de bază şi de plăţi

pentru ore suplimentare. Orele lucrate peste durata normală a timpului de lucru de către

personalul încadrat în funcţii de execuţie se compensează cu timp liber. Dacă această

compensaţie nu a fost efectuată, orele suplimentare se vor plăti cu un spor din salariul de bază

de :

o 50% pentru primele 2 ore de depăşire a duratei normale de lucru într-o zi

o 100% pentru următoarele ore, precum şi pentru orele lucrate în zilele de sâmbătă

sau

duminică sau în celelalte zile în care nu se lucrează conform legii

Pe baza salariului aferent unui angajat în învăţământ, a salariului de bază, inclusiv

celelalte sporuri şi indemnizaţii se pot determina cheltuielile cu salariul lunar al unui angajat

(după cum apare în statul de funcţii).

Cheltuielile cu salariul lunar al unui angajat se determină deci după următoarea formulă

de calcul:

Pentru a determina fondul brut de salarii lunar se utilizează următoarea modalitate de

calcul :

24

Spor condiţii de muncă

Plata orelor suplimentare

Alte sporuri

Cheltuieli cu salariul lunar al

unui angajat

Indemnizaţie de conducere

= Salariu de bază

+ Salariu de merit

Gradaţie de merit

+ +

++ +

Necesarul anual de fonduri pentru plata drepturilor salariale este calculat după

următoarea formulă :

Salariul de încadrare se determină prin înmulţirea coeficientului de multiplicare cu

valoarea coeficientului de ierarhizare K (extrasă după funcţia deţinută, nivelul studiilor şi

vechimea în învăţământ). Pe baza salariului de încadrare se calculează gradaţia de merit :

Gradaţie de merit = 20% * Salariul de încadrare

Sporul de dirigenţie se aplică la suma dintre salariul de încadrare şi gradaţia de merit

după cum urmează :

Spor de dirigenţie = 10% * (Salariul de încadrare + Gradaţia de merit)

Pe baza salariului de încadrare, a gradaţiei de merit şi a sporului de dirigenţie se

determină salariul de bază :

Salariul de bază = Salariul de încadrare + Gradaţia de merit + Spor de

dirigenţie

Sporul de vechime se calculează la salariul de bază prin aplicarea unei cote de 25%:

Spor de vechime = 25% * Salariul de bază

Sumele aferente plăţii cu ora se calculează în funcţie de norma didactică, astfel ca celor 2

ore suplimentare le corespunde.Premiile acordate acestui cadru didactic sunt în proportie de 2%

procent aplicat valorii salariului de bază la care se adaugă sporul de vechime :

Premii = 2% * (Salariul de bază + Spor vechime)

Salariul brut se determină prin însumarea salariului de bază cu sporul de vechime, cu

valoarea aferentă plăţii cu ora şi cu premiile acordate:

Salariul brut = Salariul de bază + Spor vechime + Plata cu ora + Premii

Cheltuieli cu contribuţiile la asigurările sociale de stat

25

Fund brut de salarii

= ∑ Cheltuieli cu salariile lunare ale angajaţilor

=Necesarul anual de fonduri

Fond lunar de salarii

* 12 luni + Al 13-lea salariu

+ Premii

Baza legală pentru calculul contribuţiei angajatorului la fondul asigurărilor sociale de stat

o reprezintă: Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări

sociale, O.U.G nr.41/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul

public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, O.U.G. nr.9/2003 pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări

sociale

Contribuţia angajatorului la Fondul Asigurărilor Sociale de Stat se calculează aplicând

cota de 20,8% la Fondul brut de salarii.

CAS = Fond brut salarii anual * 20.8 %

În fondul brut de salarii sunt incluse toate sumele acordate salariaţilor şi anume:

oSalarii de bază

oSporuri şi indemnizaţii

oPremii anuale acordate

oSume plătite pentru concedii medicale, concedii de odihnă, sărbători legale

oSume acordate cu ocazia ieşirii la pensie

oAl 13-lea salariu

Cheltuieli cu contribuţiile la Fondul de şomaj

Actul normativ care stă la baza fundamentării acestui tip de cheltuielă este H.G.

nr.174/20 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 76/16

ianuarie 2002, privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.

În cazul contribuţiei angajatorului la Fondul de Şomaj, baza de calcul o reprezintă fondul

total de salarii brute lunare realizate de către angajaţii cu contract de muncă la care se aplică o

cotă de 0.5 %.

CFS = Fond brut salarii anual * 0.5%

Pentru fundamentarea cheltuielilor anuale cu contribuţiile la fondul de şomaj se ia în

calcul fondul brut de salarii anual.

Cheltuieli pentru deplasări, detaşări, transferuri

26

În ceea ce priveşte cheltuielile pentru deplasări, detaşări, transferuri se iau în calcul toate

cheltuielile generate de deplasarea personalului unităţii de învăţământ în alte localităţi, în

vederea îndeplinirii unor sarcini de serviciu. Se includ în această categorie următoarele

cheltuieli:

oDiurna

oDecontarea transportului între localităţi

oDecontarea cazării

În fundamentarea acestor cheltuieli se pleacă de la nivelul acestora din anul de bază,

luând în calcul evenimentele anticipate a avea loc în anul de plan, indicele inflaţiei şi

perspectivele unor majorări de preţuri (scumpirea combustibililor, creşterea tarifelor la

transportul de călători sau a tarifelor de cazare, etc).

Cheltuieli cu contribuţiile la asigurările sociale de sănătate

Baza normativă pentru calculul şi plata contribuţiei angajatorului la Fondul asigurărilor

sociale de sănătate este reprezentată de Ordinul CNAS nr. 74/2000 pentru aprobarea Normelor

privind modul de încasare a contribuţiilor la asigurările sociale de sănătate şi OUG nr. 155/1999,

OUG nr.180/2001 de modificare a Legii nr. 145/1997, Legea asigurărilor sociale de sănătate.

Fundamentarea cheltuielilor cu contribuţia angajatorului la asigurările sociale de sănătate

se realizează pe baza formulei:

CASS = Fond brut salarii anual * 5.2%

EXEMPLU DE CALCUL

Calculul salariului unui profesor angajat la liceu, care are gradul didactic I, are ore de

diriginţie şi o vechime de 15 ani. Profesorul nu are ore suplimentare, dar primeşte premii.

Salariul de încadrare = val. coef. de multiplicare * coef. de ierarhizare =

= 259,593 * 5,085 = 1320,03 lei

Gradaţia de merit = 20% * Salariul de încadrare = 20% * 1320,03 = 264,01 lei

Indeminizaţia de diriginţie =10 % * ( Gradaţia de merit + Salariul de încadrare)

=

= 10% * (264,01 + 1320,03) = 158,40 lei

27

Salariul de bază=Salariul de încadrare + Gradaţia de merit + Indemnizaţia de

dirig. =

= 1320,03 + 264,01 + 158,40 = 1742,44 lei

Spor de vechime = 15% * Salariul de bază = 15 % * 1742,44 = 261,37 lei

Salariul total = Spor de vechime + Salariul de bază = 261,37 + 1742,44 =

2003,81 lei

Premii = 3 % * Salariul total = 3% * 2003,81 = 60,11 lei

Salariul brut = Salariul total + Premii = 2003,81 + 60,11 = 2063,92 lei

2.3.2. Fundamentarea cheltuielilor materiale şi a serviciilor

Fundamentarea cheltuielilor materiale şi a serviciilor se face pe baza calculelor proprii şi

a actelor normative specifice domeniului de activitate.

Fiecare unitate de învăţământ preuniversitar de stat calculează şi propune necesarul de

fonduri pornind de la caracteristicile specifice ale bazei materiale, de la numărul de elevi

şcolarizaţi, respectiv gradul de ocupare a spaţiului de învăţământ, consumurile specifice de

energie şi apă, etc.

Fundamentarea cheltuielilor la liceu se face în cadrul titlului II: Chetuieli

materiale şi servicii pe articole şi alienate astfel:

ARTICOL ALINEAT DENUMIRE

23 Medicamente şi materiale sanitare

24 Cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărire

01 Încălzit

02 Iluminat şi forţă motrică

03 Apă, canal, salubrizare

04 Poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax

05 Furnituri de birou

06 Materiale pentru curăţenie

28

07 Alte materiale şi prestări servicii

25 Materiale şi prestări servicii cu caracter funcţional

26 Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă

durată şi echipament

02 Echipament

03 Alte obiecte de inventar de mică durată sau scurtă

durată

27 Reparaţii curente

28 Raparaţii capitale

29 Cărţi şi publicaţii

30 Alte cheltuieli

Cheltuieli cu medicamente şi materiale sanitare

Baza normativă este reprezentată de Legea învăţământului nr. 87/1995, în cadrul acestor

cheltuieli fiind incluse fondurile necesare pentru achiziţionarea medicamentelor şi materialelor

sanitare pentru asigurarea bunei funcţionări a cabinetului medical al şcolii.

Nivelul cheltuielilor cu medicamente şi materiale sanitare pentru anul de plan se determină

pe baza valorii acestora din anul de bază, corectată cu rata inflaţiei.

Cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărire

În cadrul articolului 24 se includ resursele necesare pentru buna funcţionare a şcolii, fiind

incluse în această categorie de cheltuieli fondurile necesare pentru:

Încălzit

Iluminat şi forţă motrică

Poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax

Apă, canal, salubritate

Furnituri de birou

Materiale pentru curăţenie

Alte materiale şi prestări servicii

29

Încălzit

Actul normativ care stă la baza fundamantării cheltuielilor pentru încălzit este HG nr.

368/1999 pentru modificarea art. 1 al HG nr. 239/1998 privind stabilirea nivelului maxim al

preţului la care energia termică poate fi livrată populaţie.

Cheltuieli pt incalzit *nr.mp*energie termică/mp/lună * nr luni

Cheltuielile pentru încălzire se fundamentează ţinându-se seama de contractele cu

furnizorii şi execuţia bugetară a anului precedent, corectată cu rata inflaţiei.

Iluminat şi forţă motrică

Indicatorii utilizaţi în fundamentarea cheltuielilor pentru iluminat sunt:

Iluminatul din sălile de clasă

Iluminatul pe culoare, grupuri sanitare

Consumuri specifice din laboratoare

Iluminat şi consum energetic în spaţiile administrative

În cadrul cheltuielilor pentru iluminat sunt incluse cheltuielile privind costul curentului

electric şi cheltuielile cu becurile electrice.

În ceea ce priveşte cheltuielile privind costul curentului electric pentru iluminat se iau în

calcul următorii indicatori:

Numărul corpurilor de iluminat şi aparatura de specialitate

Numărul orelor de iluminat şi de funcţionare a aparaturii

Consumul de energie electrică pe corp de iluminat şi aparatură pe lună

Tariful pentru 1 KW/lună

Astfel, formula de calcul utilizată în fundamentarea cheltuielilor privind costul curentului

electric este următoarea:

=

La baza fundamentării cheltuielilor cu energia electrică stau contractul cu furnizorul S.C.

Electrica S.A, precum şi cheltuielile cu energia electrică din anul precedent, corectate cu rata

inflaţiei.

30

Cheltuieli pentru iluminat

Nr. ore de iluminat şi funcţionare

aparatură/lună

* Nr. corpuri de iluminat

* Kw./oră/corp/lună

* Tarif/Kw * Nr. luni

În cazul cheltuielilor cu becurile electrice se iau în calcul următorii indicatori:

Numărul sălilor iluminate cu becuri,

Numărul de becuri din fiecare sală

Un număr mediu al becurilor schimbate pe an

Preţul unitar al unui bec

Apă, canal, salubritate

Pentru fundamentarea acestor cheltuieli se iau în calcul următorii indicatori :

Consum apa potabilă (mc/an)

Consum apă caldă (mc/an)

Gunoi (mc/an)

Tariful pentru un mc apă rece şi un mc apă caldă

Tariful anual pentru servicii de salubritate şi canalizare

La fundamentarea acestor cheltuieli se ţine cont de contractul încheiat cu furnizorii acestor

utilităţi şi servicii şi de valorile din anul precedent în ceea ce priveşte numărul de mc consumaţi.

Poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax

Se au în vedere în cadrul acestei categorii plata serviciilor de poştă, abonamente la

telefon, , telex, radio, talevizor, etc., incluzându-se aici şi plata convorbirilor internaţionale, a

taxelor de telex şi telefax cu străinătatea.

Indicatorii utilizaţi în fundamentarea acestor cheltuieli sunt :

Numărul de posturi telefonice

Număr televizoare, aparate video

Cheltuieli medii cu convorbirile telefonice

Tariful pentru abonamentul pentru servicii telefonice

Tariful pentru abonament radio şi TV

Cheltuieli cu corespondenţa poştală internă

31

Cheltuieli cu becurile electrice

Nr . mediu de becuri schimbate pe an

Preţ Unitar/bec

= *

Cheltuieli cu apă, canal,

salubritate

= Consum apă potabilă/an

* Tarif/mc + Tarif canalizare/an

+ Tarif servicii salubritate/an

Materiale pentru curăţenie

Indicatorii de fundamentare a cheltuielilor cu materialele sunt :

Suprafaţa şcolii

Numărul de săli de clasă

Materialede curăţenie necesare

Cantitatea necesară din fiecare material de curăţenie

Preţul fiecărui tip de material de curăţenie necesar

Alte materiale şi prestări servicii

Cheltuielile cu materialele şi serviciile cuprinse în această categorie au în vedere costul

serviciilor de deparazitare, deratizare şi dezinsecţie efectuate de unităţi specializate, expertize

tehnice pentru efectuarea reparaţiilor curente şi capitale, plata serviciilor efectuate de terţi.

Cheltuieli materiale şi prestări servicii cu caracter funcţional

Baza normativă pentru acest tip de cheltuieli o reprezintă Legea nr. 84/1995, Legea

învăţământului şi Legea nr. 151/1999.

Indicatorii care stau la baza fundamentării cheltuielilor materiale şi prestări servicii cu

caracter funcţional sunt :

Materialele folosite

Cantitatea din fiecare material

Preţul unitar pentru fiecare material

Cheltuielile cu caracter funcţional incluse în această categorie sunt materialele necesare

prelucrării în laboratoare şi cataloagele, meterialele didactice, etc. Fundamentarea acestor

cheltuieli se face în funcţie de cantităţile aferente anului de bază înmulţite cu tarifele în vigoare.

32

Cheltuieli cu poştă, telefon, radio

= Abonament * Nr. luni + Nr impulsuriconsumate/lună

* Tarif/impuls

Cheltuieli cu materiale pentru

curăţenie

= Cantitatea din tipul de material necesar

* Preţul materialului∑

Cheltuieli cu obiecte de inventar şi echipament

Actele care stau la baza fundamentării cheltuielilor cu obiectele de inventar şi

echipamente sunt: Legea nr. 15/1994, privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale

şi necorporale, OUG nr. 54/1997 de modificare a Legii nr. 15/1994, HG nr. 1035/1999 privind

stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe.

Fundamentarea cheltuielilor cu obiecte de inventar şi echipamente are la bază cheltuielile

făcute de liceu cu achizitionarea de obiecte de inventar si echipamente. Se includ cheltuielile

făcute pentru achiziţionarea de obiecte de inventar cu caracter funcţional sau pentru uz

administrativ-gospodăresc, în limita valorică stabilită de lege sau cu o durată de serviciu mai mica

de un an. În fundamentarea acestor cheltuieli se ţine cont de următoarele elemente: cantitatea

necesară, conform execuţiei bugetare din anul precedent şi preţul lor corectat cu rata inflaţiei.

Cheltuieli cu reparaţiile curente

Cheltuielile cu reparaţiile curente au în vedere cheltuielile făcute de Colegiul Economic

Administrativ Iaşi

Înlocuirea de obiecte uzate

Remedieri ale unor defecţiuni

Refaceri de lucrări

Această categorie de cheltuieli cuprinde de asemenea şi costul proiectelor tehnice şi al

materialelor procurate pentru lucrări de întreţinere şi reparaţii curente realizate în regie proprie la

instalaţii, clădiri (zugrăveli, reparaţii la acoperiş, mobilier şcolar, etc.).

Cheltuieli cu cărţi şi publicaţii

În această categorie se includ următoarele cheltuieli:

Cheltuieli efectuate pentru achiziţionarea de cărţi pentru biblioteca şcolii

Costul abonamentelor la publicaţii, inclusiv Monitorul Oficial

Pentru fundamentarea acestor cheltuieli se ţine cont de cantitatea necesară de cărţi şi

publicaţii, în funcţie de datele din anul precedent, şi de preţul estimativ al acestora pentru anul de

plan.

33

Cheltuieli cu cărţi şi publicaţii

= Cantitatea necesară de cărţi şi publicaţii/an

* Preţ estimativ

Alte cheltuieli

In fundamentarea altor cheltuieli se au în vedere cheltuielile cu protecţia socială şi

cheltuielile cu transportul personalului didactic. In această categorie de cheltuieli cele mai

importante sunt „Transferurile”.

Transferuri

Fundamentarea cheltuielilor cu transferuri se face în cadrul articolului 38 „Transferuri”,

cuprinzând cheltuielile cu bursele.

Baza normativă pentru fundamentarea transferurilor cu bursele este reprezentată de: HG

nr. 558/1998 privind modificarea HG nr. 445/1997, privind stabilirea criteriilor generale de

acordare a burselor şi alte forme de sprijin material pentru elevi, studenţi şi cursanţi din

învăţământul de stat, cursuri de zi.

Se acordă de asemenea, pe lângă bursele sociale şi burse de studii pentru stimularea

elevilor. Astfel, se acordă burse de merit în procent de maxim 1% pentru elevii cu media anuală

peste 9,5 şi pentru elevii care au obţinut locul I la faza naţională a olimpiadelor şcolare.

Bursele elevilor sunt finanţate de la bugetul local.

2.3.Fluxuri informationale generate de fundamentarea indicatorilor financiari

După aprobarea creditelor bugetare, utilizarea mijloacelor băneşti puse la dispoziţia

unităţii şcolare este supusă unor reglementări foarte stricte:

Orice cheltuielă trebuie să se efectueze doar cu reflectarea ei în bugetele de venituri

şi cheltuieli ale ordonatorilor de credite bugetare

Folosirea mijloacelor băneşti presupune prezenţe şi manifestarea unui control

preventiv ce are în vedere trei aspecte: necesitatea cheltuielilor, oportunitatea cheltuielilor,

legalitatea cheltuielilor.

Pentru efectuarea unei cheltuieli trebuie parcurse următoarele etape:

Propunerea de cheltuieli

Angajarea cheltuielilor

Aprobarea efectuării cheltuielilor

34

Propunerea de cheltuieli este făcută de către o persoană din interiorul instituţiei,

autorizată în a solicita fonduri pentru plata salariilor, burselor, meteriilor prime şi materialelor.

Răspunderea în angajarea cheltuielilor o au ordonatorii de credite bugetare, în cazul de

faţă, de către directorul liceului în calitatea sa de ordonator terţiar de credite. La baza angajării

cheltuielilor stau documente legale (state de plată, contracte, comenzi), vizate pentru control

preventiv, întocmite distinct pentru cheltuieli care se suportă din bugetul local şi din bugetul de

stat.

Efectuarea plăţilor se face prin Trezoreria Finanţelor Publice din creditele deschise şi

repartizate.

Cheltuielile cu salariile au la bază ca document fundamental statele de salarii care se

întocmesc de către secretarul şef, urmând apoi a fi verificate şi completate de către contabilul şef,

cu reţinerile şi contribuţiile plătite de către angajaţi.

Pentru angajarea şi efectuarea cheltuielilor de personal se folosesc în general următoarele

documente:

Cecul, pentru ridicarea din cont a sumelor de plată pentru drepturi salariale

Ordinul de plată, pentru virarea din cont a unor sume datorate (contribuţii, impozite)

Dispoziţie de plată/ordin de plată

Situaţia recapitulativă a salariilor la sfârşitul lunii.

Salariile personalului se plătesc pe card. Pe bază de ordin de plată, banii sunt viraţi din

contul Şcolii la Trezorerie în conturile acesteia la bănci. Acestea din urmă, pe baza statelor de

salarii primite de la şcoală virează sumele aferente din contul şcolii în conturile personalului.

35

Contabil şef

Secretar şef

Director

Aprobarea documentelor

State salarii

State funcţii

Figura 3 – Flux informaţional privind angajarea şi efectuarea cheltuielilor de personal

În cazul cheltuielilor pentru deplasări, detaşări, transferuri propunerea de cheltuieli este

făcută de către persoana care urmează să desfăşoare o anumită activitate ce necesită deplasarea şi

se face în scris sau verbal.cererea este analizată în cadrul departamentului de contabilitate,

urmărindu-se dacă acea acţiune este justificată prin înscrierea în bugetul de venituri şi cheltuieli,

dacă este necesară şi dacă are suport legal. Sumele necesare acestor plăţi se ridică din cont, pe

baza cecului în virament, iar pe verso se specifică suma plătită pentru deplasări, detaţări,

transferuri.

Pentru cheltuielile materiale, punctul de pornire al plăţilor îl reprezintă necesarul de

materiale, obiecte de inventar, etc. Solicit[rile sunt avizate de directorul şcolii, în calitate de

ordonator terţier de credite bugetare.

36

Documente

Primăria

Solicitare fonduri

Ordin Plată

Trezoreria

Ordin Plată

Personal (cont la bancă)

Virament

Secretar Administrator Contabil Bibliotecar

Director

Contabil-ŞefAdministrator Furnizori

Cereri de materiale necesare

Cereri aprobate Factură Marfă O.P.

Bănci

Figura 4 – Flux in formaţional privind angajarea şi efectuarea cheltuielilor materiale şi

pentru servicii

După primirea cererilor de materiale, contabilul-şef verifică încadrarea în bugetul de

venituri şi cheltuieli. Pentru efectuarea acestui tip de cheltuieli se pot folosi ca documente: ordinul

de plată, cecul (pentru ridicarea de numerar), dispoziţiile de încadrare.

Cheltuielile de capital vizează investiţii ce apar şi sunt prezentate pe baza unei liste de

lucrări, mobilier şi alte investiţii publice aprobate de MFP. Finanţarea acestor cheltuieli se

realizează la cererea ordonatorului principal de credite bugetare în vederea deschiderii de credite

bugetare.

Finanţarea cheltuielilor cu bursele se efectuiază pe baza statului de plată pentru burse,

care se întocmeşte de către secretarul şef. Pe baza cecului sau ordinului de plată, Trezoreria

eliberează suma, în limita creditelor repartizate de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Iasi.

Directorul unităţii semnează documentele referitoare la necesarul de fonduri pentru plata

cheltuielilor pe care le trimite apoi Primăriei şi I.S.J. care acordă viza de control financiar

preventiv. Acestea, după verificarea documentelor din punct de vedere al încadrării în limitele

37

Trezoreria

prevăzute în buget, şi destinaţiei, procedează la aprobarea şi efectuarea plăţilor propuse. Se

întocmeşte ordinul de plată care se trimite la Trezorerie.

Directorul aproba efectuiarea plăţilor de casă în ceea ce priveşte bursele elevilor prin

contul „Cheltuielile bugetului local pentru învăţământ – cheltuieli de capital”, deschis la Trezoreria

Finanţelor Publice a municipiului Iasi.

38

39

Elevi

I.S.J. (comisia de aprobare a burselor)

Elevi

Casier

Trezoreria

Director Contabil-Şef Secretariat

Cereri burse

Dosare bursă

Cereri aprobate

State plată

State plată burse

Documente

Documente aprobate

CEC pentru ridicare de numerar

Numerar

Plăţi burse

Figura 5 – Flux informaţional privind angajarea şi efectuarea

cheltuielilor cu bursele

2.4.Continutul si strucutra bugetului si veniturilor si cheltuielilor _ca efect a a ctiunii

de planificare)

În ceea ce priveşte bugetul instituţiei de învăţământ acesta se realizează în cadrul

departamentului de contabilitate, pe baza fundamentărilor primite de la celelalte departamente:

biblioteca (cheltuieli cu cărţi şi publicaţii), departament administrativ (materiale de curăţenie,

reparaţii curente, etc), secretariat (state de salarii), etc.

Planul de venituri şi cheltuieli realizat pe baza acestor date trebuie verificat şi semnat de

către director şi trimis apoi spre aprobare Inspectoratului Şcolar pentru cheltuielile privind

acoperirea cheltuielilor legate de desfăşurarea examenelor de capacitate, precum şi cofinanţarea

unor programe de dezvoltare cu finanţare externă, finanţarea unor programe naţionale de

pregătire profesională a personalului didactic şi de conducere al şcolii, şi Primăriei Iaşi în

legãturã cu cheltuielile materiale şi alte servicii, toate cheltuielile de personal şi cheltuielile de

capital.

Cap 3. Finanţarea cheltuielilor bugetare / executia cheltuielilor bugetare la Colegiul Economic Administrativ Iasi

3.1. Cadrul juridic de actiune

Actele normative care stau la baza finanţării instituţiilor de învăţământ preuniversitar

sunt: Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea, modificată prin OG nr. 36/1998, aprobată prin

Legea nr. 204/2001, Legea învăţământului nr. 84/1995 cu modificările ulterioare, OUG nr. 32/26

februarie 2001 privind finanţarea învăţământului preuniversitar, OUG 45/2003 privind finanţele

publice locale, Legea 500/2002 privind finanţele publice, etc.

40

3.2. Elemente si notiuni specifice executiei cheltuielilor bugetare

Finanţarea cheltuielilor se realizează în principal din două surse: surse bugetare

(finanţare de la bugetul local şi finanţare de la bugetul de stat) şi surse extrabugetare (venituri

proprii).

3.2.1. Finanţarea din surse bugetare

În ceea ce priveşte finanţarea de la bugetul local, Primăria alocă sume din bugetul

local potrivit cu prevederile din bugetul de venituri şi cheltuieli propriu în ceea ce priveşte

cheltuielile materiale şi alte servicii, toate cheltuielile de personal, transferuri (bursele elevilor

români) şi cheltuielile de capital.

Primăria alimentează deci cu fonduri liceul pentru urmãtoarele categorii de

cheltuieli:

oCheltuieli materiale curente necesare procesului instructiv-educativ, pentru

întreţinere şi reparaţii şi pentru plata utilităţilor,

oCheltuieli salariale aferente personalului didactic , didactic auxiliar şi nedidactic,

oReparaţii captale şi investiţii,

oFinanţarea unor activităţi de protecţie socială a elevilor care provin din familii

defavorizate din punct de vedere social şi economic,

oOrganizarea examenelor naţionale de ocupare a posturilor didactice

Pentru cheltuielile materiale şi alte servicii precum şi pentru cheltuielile de capital

sumele respective provin din veniturile proprii ale bugetului local. În ceea ce priveşte

cheltuielile de personal şi cele reprezentând bursele elevilor români, sumele provin din sumele

defalcate din bugetul local.

3.2.2. Finanţarea din surse extrabugetare

Între sursele extrabugetare de finanţare a unei unităţi de învăţământ preuniversitar

cele mai importante sunt veniturile proprii realizate de unitatea respectivă.

41

Veniturile din închirieri sunt incluse în bugetul şcolii şi pot fi utilizate conform

reglementărilor în vigoare pentru acoperirea următoarelor tipuri de cheltuieli:

o Cheltuieli materiale curente şi de capital

o Suplimentarea fondurilor aferente finanţării proporţionale pentru acordarea de

salarii diferenţiate personalului angajat

o Suplimentarea fondului pentru bursele elevilor şi alte forme de ajutor social

acordat acestora.

În general, utilizează aceste fonduri proprii pentru acoperirea unor cheltuieli materiale

curente şi de capital.

Fondurile alocate şcolii, indiferent de sursă vor fi acordate pe următoarele direcţii:

fonduri pentru finanţarea proporţională cu numărul de elevi pentru cheltuieli de personal,

cheltuieli cu bursele, cheltuieli cu manualele şcolare şi fonduri pentru finanţarea

complementară aferente cheltuielilor cu reparaţii materiale, consilidări şi investiţii, cheltuieli

pentru organizarea examenelor naţionale de capacitate, cheltuieli cu bursele elevilor, cheltuieli

cu transportul elevilor şi al cadrelor didactice, alte cheltuieli care nu sunt determinate

proporţional cu nimărul de elevi.

Cuantumul fondurilor pentru finanţarea proporţională se stabileşte în funcţie de

numărul elevilor din şcoală şi costul mediu pe un elev. Nivelul costurilor medii se stabileşte pe

baza costurilor istorice medii naţionale corectate cu coeficienţi de diferenţiere pe judeţe.

Fondurile pentru finanţarea proporţională vor fi alocate ca o sumă globală în bugetul

instituţiei. Repartizarea pe capitole şi articole de cheltuieli a fondurilor aferente finanţării

proporţionale aprobate de ordonatorul principal de credite sau provine din rectificările bugetare

din timpul anului vor fi realizate la propunerea directorului unităţii, cu aprobarea consiliului de

administraţie.

Nivelul fondurilor pentru finanţarea complementară va fi stabilit în funcţie de

amploarea şi urgenţa satisfacerii unor nevoi de reabilitare şi dezvoltare a bazei materiale,

precum şi de capacitatea de finanţare a ordonatorilor de credite ierarhic superiori.

3.3.Metode, tehnici, proceduri si operatiuni privind finantarea cheltuielilor bugetare

la Colegiul Economic Administrativ Iaşi

42

În ceea ce priveşte finanţarea bugetară trebuie avute în vedere două tehnici de finanţare

diferite, corespunzătoare celor două surse de finanţare. Astfel, finanţarea de la bugetul local se

face prin alocarea de mijloace băneşti, în vreme ce finanţarea de la bugetul de stat se face prin

deschiderea şi repartizarea de credite bugetare.

3.3.1. Alimentarea cu fonduri

Alimentarea cu fonduri sau alocarea de mijloace băneşti este tehnica de finanţare

specifică finanţării de la bugetul local. Instituţiile implicate în administrarea bugetelor locale şi

deci în alimentarea cu fonduri a unităţilor de învăţământ preuniversitar sunt consiliile locale.

Cheltuielile din bugelul local se efectuieză în limita prevederilor locale, cu repartizarea

acestora pe trimestre. Cheltuielile pe capitole şi subcapitole sunt angajate numai dacă există

disponibilităţi în contul specific al bugetului local.

În finanţarea de la nivelul unităţilor administrativ teritoriale sunt deschise la Trezoreria

din teritoriu conturi de disponibil pentru bugetul local, ordonatorul principal de credite bugetare

şi ordonatorul secundar de credite bugetare, finanţarea din bugetul local având drept

caracteristică alimentarea cu mijloace băneşti a contului de disponibil.

Finanţarea începe cu solicitarea, până la sfârşitul lunii, a repartizării necesarului de

fonduri din bugetul local reprezentând finanţarea proporţională şi complementară pentru luna

următoare.

Finanţatorul analizează solicitarea de fonduri prin compararea cu bugetul din care se

face finanţarea. Urmează dispunerea către Trezorerie de alimentare cu fonduri a contului

solicitantului

Finanţarea de cheltuieli din bugetul local este condiţionată de existenţa

disponibilităţilor în cont. În lipsa acestor fonduri, cheltuielile se amână la plată, ele fiind

acoperite pe măsura apariţiei de disponibilităţi în cont şi potrivit cu o anumită ierarhizare a

plăţilor stabilită prin lege.

Alocarea de fonduri se realizează în mai multe etape. Prima etapă este manifestarea

iniţiativei ordonatorului principal de credite bugetare de finanţare de la bugetul local.

Ordonatorul principal de credite bugetare este reprezentat de preşedintele Consiliului local sau de

Primaru.

43

Urmează întocmirea de către ordonatorului principal de credite a solicitării de fonduri şi

adresarea acesteia către finanţator. În solicitarea de fonduri se precizează suma solicitată în

concordanţă cu bugetul local şi bugetul de venituri şi cheltuieli al unităţii de învăţământ (cu

desfăşurare pe articole şi alineate, încadrate în capitole şi subcapitole).

La finanţator sunt analizate documentele bugetare înaintate (inclusiv note justificative

cu privire la structura cheltuielilor de acoperit), urmând apoi finanţarea propriu-zisă.

Se emite documentul de plată sub forma unui ordin de plată către Trezorerie

La Trezorerie, pe baza documentelor primite se trece suma aprobată din contul de

disponibil al Unităţii solicitante. Pe baza acestei alimentări este înştiinţată unitatea de

operaţiunea efectuată de către trezorerie.

În urma primirii dispoziţiei bugetare, Trezoreria din teritoriu înregistrează alimentarea

cu fonduri a conturilor instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat: 02 „Credite deschise şi

repartizate pe seama ordonatorilor de credite finanţaţi din bugetele locale”, care se desfăşoară în

conturi analitice pe titluri, corespunzător repartizării creditelor bugetare.

Unităţile teritoriale ale trezoreriei primesc repartizarea creditelor bugetare de către

ordonatorul principal de credite, şi eliberează extrase de cont.

44

Figura 6 - Flux informational privind alocarea de mijloace băneşti din bugetul local

pentru Colegiul Economic Administrativ Iaşi

45

Alimentare cont O.T.C.(colegiul economic)

Colegiul Economic

Administrativ Iaşi

OPC(Primarul) Finanţator

Cont buget local

Cont OPC

Trezoreria

Cont OTC

Solicitări de fonduri

Dispoziţie bugetară aprobată

Alimentare cont O.P.C.

Confirmare deschidere credit bugetar

Informare asupra creditelor bugetare deschise

Dispoziţie bugetară de repartizare

3.3.2. Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare

Finanţarea de la bugetul de stat are în vedere punerea mijloacelor băneşti la dispoziţia

fiecărei instituţii publice, conform cu prevederile din bugetul de stat. Astfel, finanţarea se

realizează prin deschiderea şi repartizarea de credite bugetare. Această tehnică de finanţare are

două etape caracteristice şi anume: Deschiderea de credite bugetare şi Repartizarea de credite

bugetare.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării întocmeşte o cerere de deschidere de credite bugetare

pentru fiecare capitol de cheltuieli aprobat. Cheltuielile se solicită prin necesarul de fonduri pe un

trimestru al anului. Cererea se prezintă Direcţiei Generale a Trezoreriei. După analiza şi verificarea

cererii de deschidere de credite bugetare, aceasta aprobă deschiderea creditelor bugetare.

Cererea de deschidere a creditelor bugetare trebuie să conţină următoarele elemente:

Încadrarea sumelor solicitate în volumul creditelor aprobate şi neconsumate pe prima

perioadă pe care se solicită creditele respective

Codificarea conturilor corespunzătoare clasificaţiei bugetare şi planului de conturi

pentru activitatea trezoreriei

Note justificative corecte pentru categoriile de cheltuieli menţionate în cerere

Încadrarea valorii totale a dispoziţiilor bugetare pentru repartizarea creditelor în

totalul creditului bugetar, cât şi pe subdiviziunile acestuia.

După deschidere, are loc repartizarea creditelor bugetare, prin transmiterea mijloacelor

băneşti cu titlu de credite bugetare în sens ierarhic de la ordonatorul principal de credite bugetare

la cei subordonaţi, având la bază Dispoziţia bugetară de repartizare adresată unităţilor Trezoreriei

Finanţelor Publice de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Trezoreria Finanţelor Publice, la

nivel Judeţean remite un exemplar pentru repartizarea creditelor prin care se comunică repartizarea

creditelor bugetare.

Direcţiile de trezorerie judeţene şi municipale eliberează extrase de cont, informând

ordonatorii subordonaţi Ministerului Educaţiei şi Cercetării despre deschiderea creditelor bugetare.

46

47

Ministerul Educaţiei şi Cercetării

Direcţia Generală de Trezorerie

I.S.J. Trezoreria Judeţului Iaşi

Cerere deschidere de credit bugetar

Informare de deschidere a creditului bugetar

Deschidere de credit bugetar (Alimentare cont O.S.C.)

Dispoziţie bugetară de rapartizare/OP

Alimentare cont O.T.C.(colegiu)

Figura 7- Flux informational privind deschiderea şi repartizarea de credite bugetare la

Colegiul Economic Administrativ Iaşi

3.4. Utilizarea creditelor bugetare si a mijloacelor banesti alocate (plati de casa, plati nete de casa, reintregire de credite bugetare, cheltuieli efective)

În vederea perfectării unei cheltuieli sunt parcurse trei etape:

1. propunerea de cheltuieli, etapă care porneşte din interiorul instituţiei de la o

persoană autorizată cu competenţe în a solicita fonduri pentru plata salariilor,

materiilor prime, materialelor, obiectelor de inventar;

2. angajarea cheltuielilor, ordonatorii de credite bugetare împreună cu

compartimentul financiar-contabil analizează propunerile de cheltuieli prin

prisma legalităţii, necesităţii, oportunităţii şi a existenţei disponibilităţilor

pentru efectuarea plăţilor respective;

3. aprobarea efectuării cheltuielilor, eliberarea mijloacelor băneşti pentru

achitarea obligaţiilor faţă de personal.

Angajarea cheltuielilor are la bază documente legale (state de plată salariale, comenzi,

contracte, convenţii etc.) ce sunt vizate pentru controlul financiar preventiv, întocmite distinct

pentru cheltuieli care se suportă din finanţarea proporţională şi complementară din bugetul de stat,

bugetul local şi din veniturile proprii.

În toate documentele de plată vor fi înscrise în mod obligatoriu subdiviziunea clasificaţiei

din bugetele proprii în care se încadrează plăţile respective, precum şi disponibilităţile de credite

bugetare existente la data la care se angajează o plată.

În vederea aplicării principiilor de finanţare pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de

stat, stabilite în O.U.G. nr. 138/1999, cheltuielile unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat

care îşi execută bugetele de venituri şi cheltuieli proprii prin centrele de execuţie bugetară se

angajează şi se efectueaza astfel:

48

Colegiul

iuiuAdminiEc

Trezoreria IaşiOrdin de Plată

directorii unităţilor de învăţământ care nu au calitatea de ordonatori terţiari de credite

semnează documentele legale menţionate, din punct de vedere al legalităţii şi necesităţii, după care

le transmit centrului de execuţie bugetară, care acordă viza de control preventiv;

centrul de execuţie bugetară, după verificarea documentelor din punct de vedere al

încadrării şi respectării limitelor şi destinaţiei creditelor din bugetul de venituri şi cheltuieli al

unităţilor respective, precum şi a dispoziţiilor legale cu privire la efectuarea cheltuielilor

instituţiilor publice procedează la aprobarea plăţilor propuse pe bază de documente. La nivelul

centrelor de execuţie bugetară se întocmeşte ordinul de plată care se prezintă la unitatea trezoreriei;

conducătorul centrului de execuţie bugetară îşi îndeplineşte funcţia de ordonator

terţiar de credite numai pe baza documentelor legale semnate şi prezentate de către directorii

unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat.

Colegiul Economic Administrativ Iasi are contabilitate proprie, astfel că în cadrul

departamentului de contabilitate, contabilul şef realizează controlul financiar preventiv în

conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/1999 privind atragerea

unor sume suplimentare la bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate.

În vederea urmăririi execuţiei bugetelor de venituri şi cheltuieli, în structura aprobată,

colegiul efectuează plăţile de casă prin următoarele conturi deschise la Trezoreria Iasi, prin care

îşi deruleaza operaţiunile de încasări şi plăţi, şi anume:

contul 23.57.0102 "Cheltuielile bugetului de stat pentru învăţământ - cheltuieli de

personal";

contul 24.57.0220 " Cheltuielile bugetelor locale pentru învăţământ: cheltuieli

materiale şi servicii ", în care se înregistrează plăţile de casă care privesc articolele şi

alineatele aferente acţiunii de învăţământ -titlul 20 "Cheltuieli materiale şi servicii";

contul 24.57.0270 " Cheltuielile bugetelor locale pentru învăţământ: cheltuieli de

capital " , în care se înregistrează plăţile de casă pentru investiţiile efectuate în baza

listelor cuprinzând investiţiile aprobate din bugetul local.

Pentru operaţiunile de creditare în contul 50.19 colegiul are obligaţia să organizeze şi să

conducă evidenţa plăţilor de casă pe capitole, subcapitole, titluri, articole şi alineate, astfel cum au

fost aprobate cheltuielile prin bugetul de venituri şi cheltuieli. Pentru derularea în bune condiţii a

execuţiei bugetelor de venituri şi cheltuieli, colegiul are obligaţia să depună la Trezoreria C o copie

de pe bugetele de venituri şi cheltuieli aprobate.

49

Utilizarea propriu-zisă a creditelor bugetare se realizează prin plăţi în numerar (burse,

avansuri în contul cheltuielilor de deplasare, alte drepturi cuvenite personalului) şi în conturi

bancare.

Finanţarea cheltuielilor de capital se efectuează în condiţiile stabilite prin Normele

metodologice privind finanţarea investiţiilor instituţiilor publice prin Trezoreria statului şi a

Normelor metodologice privind aplicarea de către trezoreriile statului a mecanismului de finanţare

a investiţiilor instituţiilor publice, aprobate prin ORDIN nr.1.169 din 12 iunie 1997 pentru

modificarea şi completarea normelor metodologice aprobate prin Ordinul ministrului de stat,

ministrul finantelor, nr.2.487/1996.

Plăţile pentru cheltuielile de capital, potrivit Legii Finanţelor Publice, vizează investiţii ce

apar prezente pe baza unei liste de lucrări, utilaje, mobilier şi alte obiecte de investiţii aprobate de

Ministerul Finanţelor. Finanţarea cheltuielilor de capital se efectuează la cererea ordonatorului de

credite bugetare principal prin deschiderea de credite bugetare de către Ministerul Finanţelor şi

prin prezentarea unor documente specifice: lista de investiţii şi ordinul de plată privind alimentarea

contului de disponibil de la unitatea finanţatoare.

Documentul ce stă la baza angajării şi efectuării cheltuielilor cu bursele este statul de plată

pentru burse, întocmit de către compartimentul secretariat. Sumele se eliberează de către

Trezoreria Finanţelor Publice în limita creditelor bugetare repartizate de către Inspectoratul Şcolar

Judeţean, pe baza cecului sau ordinului de plata însoţit de o notă justificativă. Se verifică şi în acest

caz întocmirea corectă a documentelor şi semnătura.

Execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli a Colegiul Economic Administrativ Iasi

cuprinde, în principal, operaţiuni care se referă la: alocarea de la bugetul de stat a creditelor

bugetare pentru finanţarea proporţională cu numărul de elevi ; alocarea de la bugetele locale a

creditelor bugetare; angajarea şi efectuarea cheltuielilor pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, cu

respectarea limitei şi destinaţiei stabilite prin bugetul de venituri şi cheltuieli; încasarea veniturilor

proprii pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, cu respectarea limitei si destinaţiei stabilite prin

buget.

50

3.5. Incheierea exercitiului financiar bugetar plus fluxuri informationale generate de

executia cheltuielilor a institutiei(precum si la instit. subordonate sau ierarhic superioare

Dispoziţie bugetară de repartizare

Solicitare de fonduri Dispoziţie bugetară aprobată

Informare asupra creditelor

bugetare deschise

Alimentare cont O.P.C Confirmare deschidere

51

Colegiul Economic Administrativ Iasi

Primăria Municipiului

Iasi

FinanţatorTrezoreria

Cont buget local

credit bugetar

Colegiul Economic Administrativ Iasi, înaintează Primăriei solicitarea de fonduri pentru

anul bugetar următor. Primăria centralizează aceste solicitări şi le transmite mai departe

Ministerului Economiei şi Finanţelor sub forma unei cereri centralizate de fonduri. Ministerul

Economiei şi Finanţelor înaintează dispoziţia bugetară aprobată către Trezoreria României, care

la rândul ei o defalcă pe trezoreriile din teritoriu.

Trezoreria Iasi alimentează contul bugetului local (al ordonatorului Principal de credite)

conform dispoziţiei bugetare aprobate şi înaintate de către Trezoreria României, informând în

acelaşi timp şi Ordonatorul Principal de Credite despre creditele bugetare deschise. În urma

informării primite de la Trezorerie, Ordonatorul Principal de Credite, în cazul de faţă Primăria

Iasi, emite o dispoziţie bugetară de repartizare pentru a alimenta contul Ordonatorului Secundar

de Credite, în cazul de faţă Colegiul Economic Administrativ Iasi.

Trezoreria virează banii conform dispoziţiei bugetare de repartizare anunţând în acelaşi

timp ordonatorul secundar de credite despre deschiderea creditului bugetar.

Colegiul primeşte pentru bugetul propriu sub formă de sumă globală fonduri de la consililul

local pentru finanţarea de bază, complementară şi suplimentară într-un cuantum aprobat de

acesta.

La suma primită adaugă veniturile proprii previzionate şi obţine fondul total care va sta la

baza întocmirii bugetului pentru anul bugetar următor.

Pe această bază, conducerea institutiei întocmeşte bugetul propriu pe articole si alineate de

cheltuieli, având în vedere realizarea în mod obligatoriu a cerinţelor procesului instructiv-

educativ şi a programelor, acţiunilor care au fost aprobate să fie finanţate complementar şi

suplimentar.

52

Figura 8- Fluxul informaţional generat de alocarea de fonduri de la bugetul local pentru Colegiul Economic Administrativ Iasi

Cont OPC

Cont OSC

Bugetul astfel întocmit este avizat de consiliul de administraţie al Colegiului Economic

Administrativ Iasi şi se aprobă de Consiliul Local. După aprobarea bugetului, directorul şcolii

trece la execuţia lui.

În conluzie, sistemul de finanţare a instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat

cuprinde principiile şi instituţiile implicate în proiectarea bugetelor, repartizarea şi utilizarea

resurselor financiare, precum şi indicatorii de fundamentare şi alocare a fondurilor necesare

bunei funcţionări a unităţilor de învăţământ.

BIBLIOGRAFIE :

1. Gabriel Ştefura – Procesul bugetar în România, Ediţia a II-a, Ed. Junimea, Iaşi,

2004

2. LEGE nr.84 din 24 iulie 1995 Legea învăţământului , modificata in 27.04.2009

3. LEGE nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic

4. Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.138/2004 pentru modificarea si

completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal

5. Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ

preuniversitar aprobat prin OMEC nr. 4747/16.10.2001

6. Legea Codului Muncii in varianta actualizata la 28.07.2007

7. Contract colectiv de munca unic la nivel de judet Iasi-invatamant, mai 2008 - mai

2009

8. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 28 din 18 martie 2009 privind

reglementarea unor măsuri de protecţie  socială

9. Regulamentul de organizare internă la Colegiul Economic Administrativ Iaşi

10. http://www.colegiul-economic.ro/colegiu/index.php

53

54